P. 1
Cultivarea Legumelor in Sere Si Solarii in Sistem Ecologic Si Conventional

Cultivarea Legumelor in Sere Si Solarii in Sistem Ecologic Si Conventional

5.0

|Views: 9,042|Likes:
Published by Nita Lucia Ada

More info:

Published by: Nita Lucia Ada on Aug 28, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/25/2015

pdf

text

original

Sections

Cultura de fasole urcatoare a fost preferata, in special de populatia rurala, datorita
rusticitatii si plasticitatii calitatii pastailor, perioadei lungi de recoltare si a productiilor net
superioare fata de fasolea oloaga. Fasolea poate fi cultivata in camp neprotejat, in spatii
protejate si in sere. Cultura in camp poate fi timpurie pentru consum in timpul verii si de
toamna.Terenul se pregateste din toamna prin desfiintarea culturii premergatoare, nivelare,
fertilizare si aratura de baza la 28-30 cm adancime.
Semanatul se face in momentul in care temperatura solului se mentine la 10-12°C, intre
25-30 aprilie in zonele sudice si 10-15 mai in zonele nordice. Se insamanteaza in cuiburi
distantate la 90 cm intre randurile de cuiburi si 40 cm intre cuiburi pe rand, cate 5-6 boabe la
cuib, folosindu-se 60-80 kg de samanta de fasole la hectar. Lucrarile de intretinere in cultura
de fasole constau in:

afanarea superficiala a solului in mod repetat, in cazul formarii crustei, cu sapa

rotativa;

efectuarea a 2-3 prasile mecanice si o prasila manuala;

irigarea cu norme de 400 m3/ha, dupa rasarire, la inflorire si la cresterea

intensiva a pastailor;

fertilizarea suplimentara inaintea infloritului cu 100 kg superfosfat, 100 kg
azotat de amoniu si 50 kg sare potasica la hectar;

95

combaterea bolilor si daunatorilor prin tratamente repetate.
La fasolea urcatoare se face sustinerea plantelor pe araci inalti de 2-2,5 m sau pe tulpina
de floarea soarelui. Recoltarea incepe la sfarsitul lunii iunie, la maturitatea de consum, cand
pastaile de fasole au dimensiunea caracteristica soiului, sunt fragede, nu au format ate si au
bobul putin dezvoltat (cat cel de grau). Fasolea urcatoare se recolteaza numai manual, cea
oloaga putand fi recoltata si mecanizat, cu masina de recoltat fasolea verde, cand 80-85% din
pastai au ajuns la maturitatea de consum. Intarzierea recoltarii depreciaza calitatea pastailor,
impiedica inflorirea si scade productia.
Se obtin productii de circa 5-8 t/ha la fasolea oloaga si 8-12 t/ha la fasolea urcatoare.
Cultura de toamna pentru fasoalea urcatoare Se infiinteaza dupa culturi de gulioare,
varza si conopida timpurie, cartofi timpurii, salata, spanac etc. Se folosesc soiuri pitice timpurii.
Pregatirea terenului se face ca pentru culturile legumicole succesive. Insamantarea se face intre
1-15 iulie.

Se aplica lucrarile de intretinere de la cultura de primavara, acordand atentie mai mare
udarilor. Fasolea se recoltareza incepand din prima decada a lunii septembrie, obtinandu-se 3-6
t/ha.

6. Culturile de hrean, cele din gospodariile individuale, tin de traditia legumiculturii
romanesti. Desi nu exista dovezi foarte clare, se pare ca hreanul, cunoscut inca din vremea
dacilor, facea parte din flora spontana a acestui spatiu geografic, devenind, mai tarziu, planta de
cultura. Popular, i se mai spune usturonila, ridiche salbatica, tormac. In prezent, hreanul este tot
mai mult cautat, si pe piata interna si pe cea externa, ca aliment cu gust picant, dar si foarte
bogat in uleiuri eterice, vitamina C (70mg/100 grame de hrean), vitaminele B1, B2, enzime,
glucide, minerale (fier, calciu, potasiu, magneziu), toate conferindu-i proprietati antibacteriene,
antiinflamatoare, antioxidante, antibiotice si afrodisiace. Din vremuri stravechi, oamenii, buni
cunoscatori ai remediilor naturiste, foloseau radacina de hrean nu numai in alimentatie, dar si ca
tratament al anemiei, gripei, bronsitelor, sinuzitei, reumatismului, ca stimulent al digestiei, al
metabolismului etc. In scop terapeutic a fost si inca mai este preparat sub forma de tincturi, otet
de hrean, faina de hrean etc.

Caracteristicile hreanului

Hreanul (Armoracia rusticana) se cultiva pentru radacinile sale, albe, lungi, bine
dezvoltate, care pot sa ajunga la 5-6 centimetri in diametru si 30-40 centimetri lungime. Este o
planta perena, adica traieste si rodeste mai multi ani (4-5), fara sa fie nevoie de o noua
insamantare. Este rezistent la fluctuatiile de temperatura si la seceta, desi, pentru obtinerea unor
productii de calitate, trebuie sa i se asigure umiditate constanta si spatii care sa nu fie expuse

96

permanent, in timpul verii, luminii puternice a soarelui (prefera locurile umbrite). Iarna rezista
la temperaturi de pana la -30 grade Celsius.
Terenurile cele mai potrivite pentru cultura hreanului sunt cele argiloase, usor alcaline,
bogate in humus. Inainte de cultivare, solul va fi amenajat, arat (la 40-50 centimetri adancime),
desfundat, afanat, imbogatit cu ingrasaminte naturale (gunoi de grajd). Este bine ca fertilizarea
terenului sa se faca toamna, iar celelalte lucrari, primavara, inainte de transplantarea rasadurilor
sau de plantarea butasilor. Umiditatea trebuie sa fie ridicata si constanta, dar nu exagerata.
Cea mai potrivita metoda pentru realizarea unei recolte bogate si sanatoase consta in
obtinerea, mai intai, a rasadurilor. Se sectioneaza radacinile de hrean in fragmente de 5-10
centimetri lungime si 1-2 centimetri grosime, care se planteaza (in sera sau in solar), intr-un
amestec de mranita si nisip. In aproximativ 3-4 saptamani, acestea prind radacini si apar primii
lastari. Se transplanteaza rasadurile, la inceputul primaverii, pe suprafata destinata culturii de
hrean, pe randuri paralele, aranjate la o jumatate de metru unul de altul, si cu o distanta de 30-
40 de centimetri intre rasaduri. Dupa ce planta a crescut suficient, pentru a stimula cresterea
radacinilor, se copilesc (se taie) lastarii laterali, lasand doar cateva frunze care sa asigure
dezvoltarea si hranirea plantei.

Butasii de hrean, taiati oblic in partea inferioara, pot fi plantati si direct, pe terenul de
cultura, in rigole de 8-10 centimetri adancime, presandu-se bine solul in jur, acoperindu-i cu un
strat de 4-5 centimetri de pamant. Perioada cea mai buna pentru aceasta operatiune este
primavara, in lunile martie-aprilie. Periodic, se plivesc buruienile si se copilesc frunzele. Pentru
o suta de metri patrati de cultura este nevoie de aproximativ 4-5 kilograme de butasi (daca luam
in calcul butasii mai mici, de circa 5 centimetri). Plantat in felul acesta, hreanul poate fi recoltat
toamna, dar si mai bine, in primavara urmatoare, cand recolta va fi mult mai buna. In medie, din
astfel de culturi de hrean se obtin 3-4 kilograme pe metru patrat. La culturile de hrean pe
suprafete mari, productia ar trebui sa fie de 10-20 de tone la hectar. In functie de cantitatea de
recolta obtinuta din culturile de hrean, acesta se poate pastra in silozuri sau ingropat in nisip,
precum morcovii sau alte radacinoase, in cazul in care nu se comercializeaza/consuma imediat,
in stare proaspata.

In Romania, desi traditia cultivarii hreanului in gospodariile individuale este foarte
veche, deocamdata nu exista culturi de hrean pe mari suprafete, in pofida faptului ca investitiile
sunt mult mai mici decat in cazul altor culturi (putandu-se accesa si fonduri europene
nerambursabile). Comercializarea in stare proaspata si, eventual, proiectarea unor linii de
prelucrare in vederea obtinerii produselor derivate ar putea aduce un profit semnificativ, intr-o
perioada relativ scurta de timp.

97

7. Conopida
Se cultiva pentru inflorescenta din lastari îngrosati. Este o planta destul de pretentioasa,
mai ales la temperaturi sub 0 grade C, când se pateaza si nu mai produce recolte de calitate.
Când s-a format, inflorescenta trebuie ferita de lumina deoarece se înegreste. Se cultiva pe
soluri fertile, bine lucrate si îngrasate cu gunoi de grajd. Soiuri: Timpurie de Ertfurt, cu perioada
de vegetatie de 90-100 zile, cu inflorescenta mica, rotunda si îndesata de 300-500 gr; Bulgare
de zapada (115-120 zile), cu inflorescenta mare, de 600-1000 gr, cu productie mare la cultura în
câmp si care se pastreaza bine mai mult timp; Alte soiuri: Timpurie de Arad, etc. Rasadul.
Soiurile timpurii se produc în rasadnite calde (3.5 gr la 1,5 mp) în februarie. Soiurile târzii se
seamana

pe

straturi

la

sfârsitul

lunii

mai.
Plantarea în gradina se face la mijlocul lunii aprilie pentru soiurile timpurii (50-50 cm) si în
luna iulie pentru cele târzii (70-70 cm). Rasadul poate fi plantat putin mai adânc decât a fost în
rasadnita. Pamântul se amesteca cu 300-500 gr mranita la planta, iar la baza se aseaza pleava,
paie sau frunze uscate (mulcire) pentru mentinerea apei în sol. Dupa plantare se uda si se trage
pamânt în jurul plantei.

Îngrijirea se face în general la fel ca la cultura verzei, în ce priveste prasilele,
musuroirea, udarea si îngrasarea suplimentara. Suplimentar, inflorescenta trebuie ferita de
lumina prin legarea frunzelor la vârf sau frângerea a 2-3 frunze care se asaza peste capatâna.
Exista soiuri la care frunzele acopera de la sine capatâna. Recoltarea se face treptat, când
inflorescentele sunt îndesate si albe, înainte ca acestea sa se resfire, la 15-20 zile de la formarea
lor. Capatânile se taie de la baza, cu tot cu frunze.

8. Ceapa

Contine multe substante hranitoare: zaharuri, vitamine si substante active care omoara

microbii.

Ceapa de arpagic Se obtine astfel: solul arat din toamna se niveleaza si se marunteste
bine în primavara; samânta de ceapa se seamana în martie (0,8-1 kg la 100 mp), în rânduri la 7-
10 cm distanta si 1-2 cm adâncime, lasând poteci de 50 cm la 10-15 rânduri. Pentru a grabi
rasarirea, samânta se înmoaie în apa 2-3 zile. Dupa rasarire se fac 3-4 prasile, se pliveste cultura
de buruieni si se stropeste cu zeama bordeleza împotriva manei. Recoltarea se face în luna
august când bulbisorii s-au format iar frunzele exterioare sunt uscate. Recoltarea se realizeaza
prin smulgere cu mâna sau cu sapaliga. Cel mai bun arpagic este cel cu diametrul de 7-12 mm.
Dupa uscare, arpagicul se pastreaza în încaperi uscate cu temperaturi ori de 0-2 gr C ori de 18-
20 gr C; trebuie evitate temperaturi de 3-15 gr C, pentru a nu forma fusti anul urmator. Soiuri de

98

ceapa de arpagic: - Uriasa de Stuttgart, De Bacau, De Zittau, De Vinga, De Darasti, De Lovrin,
De Filiasi, etc.

Ceapa de consum (bulbi)

La sfârsitul lunii martie se planteaza arpagicul la 20-25 cm între rânduri si 10-12 cm
între bulbi pe rând, pe terenul pregatit corespunzator. La 1000 mp sunt necesare 40-60 kg
arpagic.

Îngrijirea consta în 4-5 sapaligi, 1-2 udaturi, 1-2 îngrasari suplimentare, 3-4 stropiri cu
zeama bordeleza pentru combaterea manei, precum si ruperea fustilor florali. Îngrasarea si
udarea se face numai dupa primele 2 saptamâni de la plantare.
Recoltarea se face în august când tulpinile s-au înmuiat la baza si mai mult de jumatate
au cazut la pamânt, prin smulgere sau cu sapaliga, cu atentie sa nu se taie bulbii. Dupa recoltare
se lasa sa se zvânte la soare. Se pot obtine 2-2,5 tone de ceapa bulbi la 1000 mp.

Ceapa de apa (caba)

Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul, care se obtine prin semanare pe straturi
în luna aprilie în rânduri la 5-6 cm. Pentru 1000 mp sunt necesare 45000-50000 rasaduri care se
obtin din 600-800 gr samânta. Rasadul este bun de plantat când are 2-3 frunze.
La plantare se scurteaza radacinile si frunzele la 1/3. Rasadul mocirlit se planteaza cu
plantatorul, la sfârsitul lunii mai, la 25-30 cm între rânduri si 10-15 cm pe rând. Dupa plantare
se uda, apoi se îngrijeste la fel ca ceapa de arpagic.La recoltare se pot obtine 1200-1700 kg de
pe 1000 mp de teren.

Soiuri de ceapa de apa: De Buzau, Spaniola
Ceapa verde. Pentru a obtine ceapa verde (stufat) în primavara, se planteaza toamna
târziu sau primavara cât mai de timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 20 mm sau chiar
bulbi mici de ceapa de 20-30 gr la 15-20 cm între rânduri si 5-10 cm pe rând.
Daca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de gunoi paios de
grajd sau frunze, pentru a feri bulbii de înghet. Acest strat se aduna cu grebla în primavara.
Recoltarea se poate începe din luna aprilie când frunzele au lungimea de 30-35 cm.

9.Vinete

Patlagelele vinete, ca si cele rosii, sunt plante pretentioase la caldura, apa, lumina si
hrana. Samânta încolteste numai la temperaturi ce depasesc 14-15 grade C, iar la temperaturi
sub 0 grade C plantele mor. Cer mai multa apa, deci se uda mai des. Daca nu au suficienta
lumina în rasadnita, plantele se îngalbenesc si se alungesc. Daca sunt umbrite în teren, nu leaga
rod.

99

Sunt recomandate urmatoarele soiuri: "Delicia" pentru culturi timpurii, "Danubiana"
pentru culturi de vara, "Pana Corbului" si "Bucurestene" pentru culturi târzii.
Vinetele se cultiva numai prin rasad. Semanatul în rasadnite se face la sfârsitul lui
februarie, începutul lui martie. Repicatul se face la 7-7 cm sau 8-8 cm cu mult pamânt la
radacina sau în ghivece nutritive.
Plantarea rasadurilor se face la începutul lunii mai, la 60 zile de la semanare, când au 6-
7 frunze, la 60-70 cm între rânduri si 30 cm pe rând, la aceeasi adâncime la care au stat în
rasadnita.

La plantare se pun la cuib 50-100 gr mranita. Dupa plantare se uda fiecare planta cu 1-
1,5 litri apa si se trage pamânt maruntit în jurul plantei.
În general, îngrijirea se face asemanator cu cea de la tomate, cu anumite specificatii: se
fac 4-5 prasile, se uda mai des ca rosiile (4-5 zile), iar îngrasarea se face de 3 ori, prima data la
10-15 zile, iar celelalte 2 îngrasari la intervale de 15-20 zile. Vinetele bune de recoltat au o
culoare neagra lucioasa si sunt elastice, daca se strâng usor între degete si podul palmei.
Fructele îmbatrânite devin amare. La recoltare se taie cu codita cu tot, de obicei dimineata, pe
racoare. Recoltarea se repeta din 7 în 7 zile. O planta poate produce 5-6 vinete, aproximativ 1-
1,5 kg.

10. Andive

Andivele reprezinta un manunchi de frunze inalbite care se consuma ca salata, fiind
fragede, cu gust placut, putin amarui. Se obtin de la planta denumita cicoarea de vara sau
cicoarea de Bruxelles. Valoarea alimentara este deosebita. Cultura de andive se realizeaza in
doua etape: intai se produc radacinile si apoi din acestea, in timpul iernii, se vor obtine
"papusile" (andivele).

Pentru a obtine andivele ("papusile"), radacinile se pun in santuri incalzite sau in
pivnite. Santurile se fac late de 80-100 cm si adanci de 40-50 cm. In ele se asaza radacinile, la
1-3 cm una de alta, in pozitie verticala, dupa ce mai intai s-au scurtat la 25 cm si s-au inlaturat
mugurii laterali de pe colet (sa ramana numai mugurele principal). Printre radacini se pune un
amestec de pamant de gradina, mranita si nisip. De asemenea, deasupra radacinilor se asaza un
strat din acest amestec gros de aproximativ 20 cm, iar peste acest strat se asaza un strat de
ingrasamat organic in fermentatie de grosime circa 40-50 cm. Sub influenta caldurii data de
ingrsamant, incep sa creasca frunzele. Deoarece cresc in stratul de pamant, raman albe si
adunate in forma de "papusa". Andivele se taie pe o mica portiune din colet, pentru a nu
desprinde frunzele. La un metru patrat de sant se pot pune la fortat 180-200 radacini,
recoltandu-se 12-15 kg andive.

100

In pivnite, radacinile se pun la fortat infigandu-se intr-un strat de pamant (amestec
obisnuit), una langa alta. Ele pot fi acoperite cu un strat de pamant gros de 15-20 cm sau se
infig in pamant numai pana la jumatate. In acest caz, papusile cresc complet afara, din care
cauza au frunzele desfacute. Aceste papusi au un gust mai placut decat cele inalbite in pamant.

11.Cultura tomatelor in solarii si rasadnite.

Tomatele ocupa primul loc printre culturile ce se practica in solarii si chiar in rasadnite.
In felul acesta se pot obtine productii mai timpurii cu 2 - 3 saptamani, comparativ cu o cultura
timpurie in camp deschis.Este bine ca tomatele sa urmeze dupa castraveti, fasole urcatoare,
varza, pepeni galbeni etc. Acest lucru nu este totdeauna posibil datorita ponderii mari a
tomatelor, ardeiului si vinetelor. De aceea, la cultura in solarii, cand urmeaza dupa acestea, este
bine sa se faca dezinfectia chimica a solului.
Pregatirea terenului se incepe din toamna (luna octombrie) si consta din defrisarea
atenta a culturii anterioare, fertilizarea de baza cu 50 - 80 t/ha gunoi de grajd semidescompus,
400 - 500 kg/ha superfosfat si 200 kg/ha sulfat de potasiu, mobilizarea adanca a solului la
adancimea de 28 - 30 cm cu MSS 1,4 sau pe suprafete mai mici cu cazmaua.
Deoarece este bine sa avem o cultura secundara de salata, spanac sau ceapa verde, dupa
mobilizarea adanca terenul se marunteste, se modeleaza in straturi inaltate si se trece la semanat
spanac sau plantat rasaduri de salata sau bulbi de ceapa (se va tine seama de schema de plantare
a tomatelor in primavara).

In timpul iernii se repara scheletul solariilor prin inlocuirea stalpilor deteriorati, a
arcurilor deformate, a sarmelor rupte sau a sipcilor din lemn, in functie de tipul constructiv.
La inceputul lunii martie se acopera solariile cu folie de polietilena cu grosimea de minimum
0,15 mm. Acoperirea are ca scop grabirea vegetatiei culturilor anticipate si incalzirea
solului.Dupa aceea urmeaza fertilizarea de primavara cu circa 200 kg/ha azotat de amoniu, se
incorporeaza acesta in sol prin frezare si se aplica erbicidele specifice pentru combaterea
buruienilor.

Rasadurile se produc in sere inmultitor sau in rasadnite cu incalzire biologica.
Se folosesc circa 250 g seminte pentru 1 hectar, din hibrizi timpurii.
Semanatul se face in ladite in ultima decada a lunii ianuarie.
Se asigura conditii corespunzatoare de rasarire, iar la 8 - 10 zile de la rasarire se face
repicatul in ghivece din plastic, cu diametrul in partea superioara de 8 cm, sau in cuburi
nutritive cu latura de 7 cm. Se aplica intregul complex al lucrarilor de ingrijire, astfel incat in
jurul datei de 20 martie rasadurile se fac gata de plantare.

101

Plantarea se face incepand cu data de 20 martie in zonele mai sudice, iar in cele mai
nordice se continua pana la 5 aprilie. Desigur, datele de plantare se coreleaza cu conditiile
concrete de temperatura din primavara respectiva.
Intre randuri se lasa 70 cm, iar intre plante pe rand 30 cm, daca se realizeaza un ciclu
scurt si 35 cm pentru ciclul lung. Tomatele se pot planta mai adanc, deoarece emit usor radacini
adventive.

Lucrarile de ingrijire constau din dirijarea factorilor de vegetatie, intretinerea solului si

conducerea plantelor.

Dupa plantare se uda local fiecare planta, cu circa 0,5 l apa pentru a nu se raci solul.In
continuare, irigarea se face pe brazde prin aspersiune sau prin picurare, in mod repetat, la
interval de 5 - 7 zile, cu norme de udare de 250 - 400 mł/ha.
Pentru mentinerea unei temperaturi mai ridicate, la inceput, solariile se tin inchise,
aerisirea efectuandu-se numai dupa ora 10. In jurul orei 16, solariile se inchid. Atunci cand
temperatura creste se intensifica aerisirea.
Fertilizarea suplimentara se aplica in doua etape: la legarea fructelor in prima
inflorescenta si la a doua inflorescenta. Se folosesc circa 300 kg/ha Complex III.
Solul se afaneaza periodic prin efectuarea prasilelor manuale, atat intre rasaduri, cat si pe rand.
Prin prasile se combat si buruienile.Intervalul dintre randuri se poate mulci cu folie de
polietilena uzata. Sustinerea plantelor se face pe spalieri de sarma sau pe suprafete mai mici, cu
araci.

Copilitul se aplica saptamanal si se efectueaza radical. Frunzele imbatranite de la baza
se rup si se indeparteaza. Carnitul se face dupa 3 - 5 inflorescente pentru ciclul scurt si dupa 7 -
8 inflorescente pentru ciclul prelungit.
Se aplica tratamente fitosanitare in mod periodic pentru combaterea bolilor si a

daunatorilor.

Recoltarea se incepe in jurul datei de 20 mai si se continua pana la 25 iulie, pentru ciclul
scurt si pana in septembrie, pentru ciclul prelungit.
Productia medie este de 40 - 45 t/ha la ciclul scurt si de 50 - 60 t/ha in ciclul prelungit.
Pentru cei care nu au solarii, se poate obtine o productie mai timpurie prin acoperirea tomatelor
cu tunele joase.

Rasadurile se planteaza in jurul datei de 10 - 15 aprilie, se acopera cate 2 randuri cu
arcuri din lemn, fier beton sau plastic, peste care se asaza folie de polietilena de 0,05 mm
grosime.

In zilele calduroase se face aerisirea.

102

Protejarea dureaza circa 3 saptamani, dupa care tunelele se desfiinteaza.
Dupa scoaterea rasadurilor din rasadnite, se completeaza amestecul de pamant pana la grosimea
de 20 - 22 cm, se planteaza rasaduri repicate la 50 / 25 cm, se aplica lucrari obisnuite de
ingrijire, inclusiv inaltarea tocurilor, carnirea se face dupa 2 - 3 inflorescente.
In felul acesta se pot obtine 4 - 5 kg fructe/m˛, iar rasadnitele sunt utilizate in mod eficient.

Cultivarea rosiilor in sera

Intr-un an, in sera se pot obtine 1-2 recolte de rosii. Data de plantare, transplantare si
recoltare variaza de la o zona la alta. Soiurile de rosii incep sa se coaca la cel mult 100 de zile
de la plantare.

Recoltarea poate fi gata mai devreme ca sa se reduca coturile incalzirii. Recolta de
primavara tarziu se obtine prin semanarea semintelor toamna tarziu sau iarna devreme.
Cel mai bine este sa samanati semintele in rasadnite (vase de plastic, pahare de iaurt,
inghetata sau de plastic) pentru a reduce costurile muncii si socul transplantarii. Folosirea
amestecurilor de pamant steril, de gradina scade incidenta bolilor. Se pot folosi si un amestec de
pamant obisnuit, dar acesta trebuie fumigat pentru a elimina si neutraliza insectele, bolile si
semintele de buruieni; pamantul trebuie mentinut la 70°C timp de 30 de minute pentru a se
distruge toti daunatorii.

Semanati 2-3 seminte in fiecare rasadnita, la 6 mm adancime, udati si acoperiti vasele cu
o folie de polietilena; asezati rasadnitele la umbra, la 21°C, pana germineaza semintele. Dupa
aceea puteti indeparta folia, iar rasadnitele se pot muta in plin soare. Lasati numai planta cea
mai viguroasa in fiecare vas. Pe cat posibil, rasadurile trebuie tinute in primele 10-14 zile la
temperaturi de 14-15°C ziua si 11-13°C noaptea. Acest tratament ar trebui sa ajute semintele sa
dezvolte cotiledoane mai mari si tulpini mai subtiri. De asemenea, plantele vor fructifica mult
mai devreme, crescand numarul de recolte. Dupa aceste 10-14 zile, temperaturile trebuie
mentinute la 21-23°C ziua si 15-17°C noaptea. Important este ca dupa acel tratament initial,
temperaturile nu trebuie sa scada sub 12-13°C - daca acest lucru se intampla, rosiile vor ramane
pitice iar leguma va avea forma neregulata. In zilele noroase, temperaturile pot fi scazute putin.
Apa de irigare poate fi putin incalzita iarna, inainte de a fi folosita. Udarea cu apa mai
rece de 10°C ingheata radacinile si face ca rosia sa ramana pitica. Plantele trebuie tratata
saptamanal cu un fertilizator solubil, amestecat in apa de udare. Pe masura ce rosia se dezvolta,
fertilizarea se poate face de doua ori pe saptamana. Dupa 4-6 saptamani de la semanare,
rasadurile de rosii sunt destul de dezvoltate pentru a fi transplantate in straturi. Se planteaza la o
adancime cu 2,5 cm mai mare decat cea din rasarnita, cu 38-46 cm distanta intre ele si pe
randuri de 90-120 cm latime. Se uda imediat dupa transplantare.

103

Legarea si copilirea rosiilor
O singura tulpina principala trebuie antrenata pe suport, tulpinile laterale trebuind rupte
(nu taiate, pentru ca lama cutitului poate fi purtatoare de boli) - aceasta operatie se numeste
copilirea rosiilor. Vitele pot fi sustinute de fire de plastic sau sfoara legate lejer in jurul bazei
plantei si apoi de sarme sau de elementele scheletului se sustinere a serei. Aceste sarme trebuie
sa fie la cel putin 65 cm deasupra stratului de rasaduri. Firele de plastic sau sfoara se infasoara
in sensul acelor de ceasornic in jurul vitei, pe masura ce aceasta se dezvolta, cu o invartir
completa la fiecare 3 frunze. De asemenea, vita trebuie sa fie sustinuta de sfoara de sub frunze,
nu de codita sau de buchetul de rosii. Nu incercati sa infasurati sfoara in jurul varfului ramurii,
pentru ca acesta se poate rupe.

Cand planta a crscut pana la sarmele se suport, desfaceti sforile si codorati vitele pana la
cel putin 90 cm; dupa asta, vitele ar trebuie sa creasca toate intr-o singura directie. Se leaga iar
si se aduna frunzele care au cazut pe jos in timpul operatiei.
Cam cu 40-45 de zile inainte de recoltarea tuturor rosiilor, plantele pot fi ciupite,
inlaturand varfurile terminale. Se pastreaza numai 2 frunze deasupra celui mai de sus buchet de
flori. Aceasta operatie va pastra rezervele de substante nutritive pentru maturizarea fructului
deja prezent. De asemenea, se continua copilirea rosiilor.
Pe masura ce rosiile se maturizeaza in partea inferioara a vitei, ciupiti toate frunzele
batrane de sub nivelul fructului - asta va ajuta la o mai buna circulatie a aerului, lucru care
reduce riscul de aparitie al bolilor si da mai mult loc de manevrare pentru momentul stropitului
si recoltarii.

Rosiile care nu s-au dezvoltat suficient si care sunt deformate trebuie inlaturate pentru
ca sunt de calitate inferioara. Aceasta va duce la dezvoltarea mai buna a celorlalte rosii.

Polenizarea florilor

Polenizarea mecanica este in general necesara atunci cand cultivati rosii in sera, pentru
ca aerul nu circula ca in natura si gradul de umiditate este crescut. Pentru asta trebuie sa
cumparati un aparat special pe care sa il porniti de doua ori pe zi (la orele 10 si 15) care sa faca
florile sa elibereze suficient polen. In locul aparatului puteti sa scuturati pur si simplu floarea.
Deoarece nu toate florile de pe un ciorchine se deschid odata, e foarte posibil ca aceasi floare sa
trebuiasca scuturata de mai multe ori.
Sunt un numar de factori care duc la scaderea numarului de fructe. Cea mai des intalnita
problema este variatia temperaturii (ziua peste 32°C iar noaptea peste 24°C sau sub 14°C). Alte
probleme sunt umiditatea crescuta, intensitatea scazuta a luminii, dezechilibrul substantelor
nutritive, daunatorii si cele legate de calitatea apei.

104

Alte ingrijiri. Ph-ul optim pentru cultivarea rosiilor este de 5,8-6,8. In functie de
rezultatul analizei pamantului, poate fi nevoie sa adaugati ingrasamant cu fosfor, potasiu sau
nitrogen inainte de plantare. In jurul rasadurilor de rosii, la 8-10 cm, se poate aseza un strat de
paie curate. Ele ajuta la mentinerea umiditatii si previn compactarea pamantului in jurul
radacinii.

Recoltarea E bine ca fructele sa ramana pe planta cat mai mult posibil, pentru a fi de
calitate foarte buna. Oricum, piata este cea care determina, de cele mai multe ori, daca rosiile
trebuie recoltate mai devreme. Rosiile se culeg de obicei de 2-3 ori pe saptamana. Ele trebuie
rupte in asa fel incat o parte din pedicel si bracteea sa ramana pe fruct.
Rosiile trebuie tinute la temperaturi de 13°C - niciodata mai mici de 10°C - pentru a se
mentine mai mult. Cele deschise la culoare trebuie tinute la minim 21°C pentru a deveni rosii.

CAPITOLUL IV
PLAN DE AFACERI-
SERA DE LEGUME ECOLOGICE

I.

SINTEZA

1.1

Conceptul afacerii

Sera de legume ecologice “ECO LEG” S.R.L. îşi va desfăşura activitatea în mediul
rural, în Comuna Razvad, jud. Dambovita Legumele produse în sistem ecologic în incinta serii

105

sunt o alternativă tot mai căutată faţă de cele produse convenţional nu numai pentru calitatea şi
gustul lor dar mai ales pentru faptul că sunt sănătoase şi necesare pentru organismul uman.
Metoda de creştere bazată pe factorii naturali favorizează dezvoltarea şi conservarea
vitaminelor existente în legumele eco, astfel încât acestea pot fi utilizate nu doar din punct de
vedere alimentar ci şi ca adevărate remedii naturale pentru diferite boli. Tocmai datorită
motivelor enumerate mai sus, sera de legume ecologice „Eco Leg” va fi principală sursă a unei
alimentaţii sănătoase care va veni în sprijinul potenţialilor clienţi pentru îmbunătăţirea
considerabilă a calităţii vieţii.

1.2 Situaţia curentă

Numele firmei: “SC. ECO- LEG SRL”
Forma juridică de constituire: Societate cu răspundere limitată (SRL)
- Data înfiinţării: 01.03.2011;
- Codul unic de înregistrare: R 7887882 din data de 28.02.2011
- Numărul de ordine în registrul comerţului: J40/9878;
- Domeniul principal de activitate (conform C.A.E.N.): cultivarea plantelor, grădinăritul
destinat pieţei, horticultura, cod CAEN 0113
- Activităţile principale(conform C.A.E.N.): cultivarea legumelor, a specialităţilor
horticole şi a produselor de seră, cod CAEN 0112;
- Valoarea capitalului social: 50.000 RON (conform dovada efectuării vărsământului
de capital social din data de 1.03.2011 de Banca Comercială Română);
- Natura capitalului social: aport în numerar;

1.3 Factorii cheie de succes

Sera va fi o construcţie compusa din doua module in suprafata de 1000 m(cate 500 de
m pe fiecare modul), de ultimă generaţie şi complet automatizată, de concepţie olandeză, ca şi
întreaga tehnologie de cultură, de altfel. Dispune de sistem de încălzire (distribuit inclusiv la
comandă – activat de obicei iarna, de ventilaţie şi aerisire, de irigare şi umbrire .Totul este
computerizat. Calculatorul face toată treaba: primeşte date de la senzori privind microclimatul
din seră şi din mediul de cultură şi declanşează sau opreşte automat fie udarea, fie aerisirea sau
ecranarea, când parametrii programaţi ajung în limitele optime (temperatură, umiditate, pH-ul
suportului nutritiv etc.). Microclimatul poate fi dirijat inclusiv prin telefonul mobil.Fertilizarea

106

se realizează tot automat, odată cu irigarea. În funcţie de ceea ce-i spun senzorii din seră,
maşina îşi realizează dozajul de conţinut nutritiv, mărind sau micşorând conţinutul de substanţe,
şi-l trimite la plante. Tot secretul stă în reţeta de microelemente folosită. De altfel, cei doi
legumicultori, care au învăţat meseria din mers – niciunul nu este inginer horticultor –, spun că
unicitatea sistemului lor de cultură constă tocmai în modul de fertilizare, maşina măsurând şi
dirijând nonstop conţinutul în elemente nutritive. Fluxul de cultură
Tot materialul semincier – certificat, garantat şi liber de viroze – este adus din Olanda.
Fluxul de cultură începe de la maşina de semănat (în 18 secunde sunt semănate 42 de seminţe
dintr-o tăviţă alveolară, incluzând şi încărcarea cu turbă şi udarea), trece prin camera de
germinaţie două zile, apoi în răsadniţă şi, mai departe, pe masa reglabilă de cultură din seră
.Tomatele, de exemplu, este repicată de la tăviţe cu 42 de alveole, la 21, 12 şi 4 alveole, până
ajunge la vârsta şi dimensiunea de livrare convenită cu comerciantul. Un ciclu de cultură este
realizat eşalonat, pe corpuri de tronsoane, fiecare fiind conectat la calculator cu microclimatul şi
cerinţele specifice fazei de vegetaţie în care se află planta. Perioada de vegetaţie, în funcţie de
soiul folosit, este cuprinsă între 90 şi 110 zile.

I.4Situaţiile/nevoile financiare

Patronul firmei, deţine terenul pentru sera, în suprafata de 2300 m, din resurse
financiare proprii. Pentru realizarea investiţiei este necesară o sumă evaluată la 260.000 lei
(echivalentul a 60.000 euro), ce va fi asigurată prin credit obţinut de la bancă si fonduri
nerambursabile. Acest credit, va fi garantat prin ipotecarea terenului aferent investiţiei
Detalierea sumei necesare pentru realizarea investiţiei este următoarea: Investiţia necesară este
de 260.000 lei (60000 euro), din care 50.000 lei capital social şi 80.000 lei capital împrumutat,
iar 130.000 lei ( 30.000 euro) fonduri nerambursabile,pentru infiintarea/modernizarea unei sere
legumicole cu sprijin nerambursabil de la Uniunea Europeana face parte din masura de
încurajare a modernizarii exploatatiilor agricole (masura 121-FEADR). Pentru a demara o astfel
de investitie solicitantul este înregistrat ca asociatie familiala, având capital 100% privat.
Sunt acceptate si persoanele fizice neautorizate, cu singura conditie de-a se autoriza în
termen de 30 de zile lucratoare de la data primirii notificarii privind selectarea cererii de
finantare.Codul CAEN principal al acestei activitati este 0113 – "Cultivarea legumelor si a
pepenilor, a radacinoaselor si tuberculilor" In cadrul acestei masuri, sprijinul va fi acordat
investitiilor corporale si necorporale, dupa cum urmeaza: Construirea si/sau modernizarea
serelor, inclusiv a centralelor termice si instalatiilor de irigat, asigurarea utilitatilor in vederea

107

respectarii conditiilor de mediuAceasta va fi folosită pentru constrirea unei sere in suprafata de
1000 m, achiziţionarea seminţelor şi a îngrăşămintelor ecologice, procurarea utilajelor şi
echipamentelor necesare producţiei, precum şi pentru achiziţionarea altor mijloace fixe, materii
prime şi materiale consumabile sau plata drepturilor salariale. Perioada necesară pentru
finalizarea investiţiei este de 3 luni, astfel că, ziua planificată de infiintare a cultutii este 01 06
2011. Creditul, în lei, obţinut în luna martie, are o perioadă de graţie de 6 luni, o dobândă
anuală fixă de 12%, inclusiv în perioada de graţie şi are o durată de restituire de 5 ani, în rate
lunare egale. Durata planificată de funcţionare a serei, pentru care este realizată investiţia, este
nelimitata de la data punerii în funcţiune.

II. MISIUNEA

2.1 Declaraţia misiunii : Sera „ECO LEG” Razvad produce, distribuie si vinde
legume ecologice la cele mai înalte standarde si mai accesibile preturi, atât pentru membrii
comunitătii locale cât si pentru comerciantii mici si mijlocii de pe plan judetean
Datoria noastră este să venim în întâmpinarea dorinţelor clienţilor şi să satisfacem integral
aşteptările sale, iar preocuparea pentru îmbunătăţirea continuă a activităţilor şi serviciilor oferite
trebuie să fie obiectivul principal.Dezvoltarea durabilă a afacerii, depinde de modul în care
înţelegem şi acţionăm plecând de la premisa că noi ne formăm astăzi clienţii de mâine.
2.2 Viziunea Crearea unei sere de legume ecologice care sa produca si sa
comercializeze pe axa Targoviste -Bucuresti, oferindu-le clienţilor noştri cea mai bună soluţie
pentru o alimentaţie sănătoasă, lipsită de grija legumelor modificate genetic existente pe piaţă.
Afacerea în sine se va dezvolta atât prin construirea de noi sere cât şi prin creşterea
numărului de clienţi ca rezultat al strategiei adoptate în promovarea produselor eco în rândul
consumatorilor, ca fiind o modalitate necesară, eficientă şi sanatoasă de a consuma legume
proaspete si sanatoase.Pentru ca activitatea firmei să nu fie transformată în una sezonieră,
disponibilitatea, flexibilitatea şi adaptarea la necesităţile clienţilor sunt parametrii care vor
caracteriza organizaţia în preocuparea noastră de a oferii servicii de calitate consumatorilor de
legume ecologice

2.3 Bariere

Pentru că firma este prima intrată pe piaţă, în zona desemnată, teoretic nu are bariere la
intrare din partea concurenţilor existenţi în piaţă, iar serviciile alternative, în acest domeniu,
sunt slab dezvoltate, dar afacerea poate fi afectata de: dăunători, boli, paraziţi; lipsa de
încredere în furnizori; existenţa competitorilor cu volum mai mare de producţie.

108

Provocarea majoră rezidă în modul în care va reuşi să atragă clienţii şi să le formeze obiceiul
de a consuma legume ecologice În cazul firmei S.C. ECO-LEG S.R.L, investiţia iniţială este
mare, ca urmare, firma are o putere financiară redusă în special în primii trei ani până la
restituirea creditului, iar posibilitatea de a rezista pe piaţa concurenţială şi de a înregistra profit
sunt optimiste.

III. ANALIZA PIEŢEI

3.1 Piaţa în ansamblu

Suprafaţa destinată agriculturii ecologice în UE a crescut de la 0,7 milioane de hectare în 1993
la 3,3 milioane de hectare în 1999(aproximativ 2,6% din suprafaţa totală cultivată), pentru
a ajunge la 5,1 milioane de hectare în 2003 şi respectiv 5,7 milioane de hectare în UE (3,6% din
totalul suprafeţelor agricole cultivate, conform datelor publicate de Comisia Europeană în
noiembrie 2005).Suprafaţa alocată producţiilor ecologice în România reprezintă aproximativ un
procent din totalul suprafeţei cultivate a ţării, conform informaţiilor oferite de Ministerul
Agriculturii, respectiv 44.000 de hectare, din care circa 12.000 de hectare sunt cultivate cu
cereale,1000 de hectare cu legume si 50 de hectare cu pomi fructiferi. Cererea pentru astfel de
legume cultivate în regim ecologic este în creştere cu 25% anual datorită nevoii tot mai mari de
a trece la un regim de viaţă şi de alimentaţie sănătos şi eliminareaconservanţilor din alimente.
De altfel creşterea nivelului de trai în România, diversificarea preferinţelor culinare ale
europenilor,precum şi dezvoltarea în turism duc la o evoluţie a cerinţelor. Intrarea României în
Uniunea Europeană a adus schimbări în mentalitatea conservatoare a românilor, iar aceste
schimbări se reflectă în modul de viaţă, implicit şi sub aspectul culinar

3.2 Segmentele pieţei

Piaţa pentru care este adresată oferta firmei, este formată din locuitorii oraşului
Târgovişte şi al localităţilor limitrofe.Segmentarea pieţei este făcută având în vedere
următoarele criterii:

1. Infiintarea unui stand propriu de desfacere in apropierea parcelelor cu produsele cele
mai perisabile sau/si cu volumul cel mare mare de desfacere.. Cantitatile nu vor fi semnificative
in totalul cifrei de afaceri, daca ne referim numai la populatia
rurala din zona, dar prin acest mod se face publicitate

109

2. Desfacere prin comercianti zonali(magazine, pensiuni, hoteluri) – in ultimul timp
asistam la deschiderea din ce in ce a mai multor magazine cu produse ecologice, denumite si
magazine naturiste. Acestea confera avantajul desfacerii in exclusivitate de produse ecologie;
individualizarea produselor unei ferme este mai usoara; poate fi facuta prin inchirierea unor
segmente de rafturi proprii dar in special prin ambalajul inscriptionat cu datele specifice fermei.
Orientati-va catre unitati care fac parte dintr-un lant de magazine specializate si care pot creste
considerabil cantitatile preluate. Dezavantajul este cel al existentei fata-in-fata cu produsele
concurentei si in consecinta preturi mici
3. Livrarea pe baza de „comanda” – cunoscand faptul ca deocamdata produsele bio se
adreseaza unui segment destul de restrans de clienti, in special din cauza preturilor mai ridicate
fata de produsele conventionale, se poate organiza un sistem de „comanda”; de exemplu, la
inceputul sezonului un reprezentant al fermei va merge cu o oferta scrisa (redactata atragator,
clar si in care sa se sublinieze conditiile avantajoase pentru client) in instituiile si firmele unde
stim ca se gasesc potentialii nostri clienti.In acest sens societatea noastra a incheiat un contract
ferm cu un supermarket(Kaufland) urmand sa-i livreze acestuia ½ din productia procnozata. Pe
baza solicitarilor cantitative a acestor clienti se va intocmi un grafic saptamanal, care ne va
indica de la inceput cantitatile ce trebuie livrate.

3.3 Piaţa ţintă

În urma analizării segmentelor de piaţă, a fost stabilită piaţa ţintă, ca fiind reprezentată
de toate persoanele care provin din familii cu venituri medii sau peste medie pe membru de
familie, aflaţi în oraşul Târgovişte sau în localităţile limitrofe .Totodată, în cadrul pieţei ţintă,
vom regăsi şi clienţii fideli pe termen lung: membrii comunităţii locale ai Comunei Razvad, jud.
Dambovita
- Clienţi persoane fizice: Intervalele de vârstă: 18-80 ani
Sexul: feminin şi masculin
Domiciliul: urban
Dimensiunea familiei: 2-4 membri
Clasa socială: mediu-ridicat
Nivelul de educaţie: mediu-superior
- Clienţi persoane juridice: comerţ, restaurante, industria alimentară
- Comercianţii mici şi mijlocii de pe raza oraselor Targoviste si Bucuresti

110

IV. ANALIZA CONCURENŢEI

4.1 Privire de ansamblu asupra domeniului

Practicarea consumului de legume ecologice este în general slab dezvoltată, datorită lipsei
de educatie,veniturilor reduse de pe piaţă în asigurarea acestei modalităţi de consum

4.2 Natura concurenţei

În urma prezentării domeniului, consider că pentru firma S.C. ECO-LEG S.R.L, care
realizează prima investiţie într-o sera de legume ecologice concurenta nu este mare cu toate
ca in zona în care activează pe piaţa, există condiţii climaterice şi de sol excelent pentru
cultivarea legumelor în sistem ecologic, pământ suficient pentru a se putea infiinta si alte ferme
în eventualitatea unei dezvoltări viitoare. Aceste motive sunt suficiente pentru a atrage
concurenţi viitori pe piaţa de cultivare a legumelor în sistem ecologic, chiar în zona în care îşi
desfăşoară activitatea S.C. ECO-LEG S.R.L.

4.3 Concurenţii principali. Benchmarking concurenţial

Pentru analiza concurenţială a s-a recurs la o analiză Benchmarking, prin care s-au
comparat procesele şi performanţele S.C. ECO-LEG S.R.L cu principalul său concurent, firma
româno-olandeză S.C.SERE ECO Ploiesti care a intrat pe piaţă în urmă cu 7 ani, şi care are o
strategie declarată de a-şi extinde activitatea şi în alte locaţii din România. Pe piaţa oraşului
Ploiesti, prin investiţia realizată, firma a reuşit să devină în scurt timp lider de piaţă cu o cotă de
11 %,

Tabelul 4.1

Funcţiuni / Indicatori ai afacerii
(pondere)

Ponderea
indicatorului
în funcţiune

Ierarhizare
analitică

S.C. ECO LEG
SRL

S.C SERE ECO
S.R.L

Valoar
e

Scor
ponderatValoar
e

Scor
ponderat

Marketing – 400
Cota de piaţă

200

80

3

240

5

400

Bugetele alocate pentru promovare şi
publicitate

300

120

3

360

4

480

Imaginea firmei în domeniu

200

80

3

240

4

320

Politica de preţ

200

80

4

320

3

240

Periodicitatea facilităţilor oferite prin
servicii

100

40

4

160

4

160

111

Subtotal

1000

400

1320

1600

Productie – 300
Mărimea spaţiilor de productie

200

60

3

180

5

300

Sistemul de asigurare al calităţii

200

60

5

300

4

240

Productivitatea personalului

100

30

3

90

3

90

Diversitatea serviciilor oferite

150

45

4

180

5

225

Raportul preţ-calitate

200

60

5

300

3

180

Abilitatea de a dezvolta servicii noi

150

45

4

180

5

225

Subtotal

1000

300

1230

1260

Managementul resurselor umane –
200

Experienţa personalului

200

40

4

160

5

200

Gradul de motivare al personalului

250

50

4

200

3

150

Calitatea managementului

250

50

3

150

4

200

Relaţia personal – manageri

100

20

4

80

3

60

Politica de relaţii cu publicul

200

40

4

160

4

160

Subtotal

1000

200

750

770

Finanţe şi contabilitate – 100
Cash Flow prognozat

200

20

3

60

5

100

Rentabilitatea

250

25

4

100

5

125

Gradul de îndatorare

150

15

3

45

4

60

Echilibrul financiar

100

10

3

30

4

40

Gradul de autofinanţare

200

20

3

60

5

100

Ciclicitatea afacerii

100

10

3

30

3

30

Subtotal

1000

100

325

455

TOTAL

1000

3625

4085

Din analiza efectuată, se observă că scorul obţinut este în favoarea liderului de piaţă, în
special pentru că acesta are resurse financiare mai mari şi poate promova o strategie de
marketing care să-i consolideze poziţia. Ca urmare, pentru succesul afacerii şi îndeplinirea
indicatorilor financiari estimaţi, este important ca S.C. ECO-LEG să-şi consolideze rapid
poziţia pe piaţa locală şi să gestioneze foarte eficient resursele financiare disponibile.

4.4 Oportunităţi

Din analiza concurenţei, a pieţei existente, principala oportunitate rămâne existenţa unei
pieţe locale care este liberă în segmentul vizat. Prezenţa permanentă pe piaţă a firmei ECO-
LEG, îi va da posibilitatea să-şi dezvolte semnificativ obiectivul strategic de promovare a
consumului de legume ecologice, să-şi consolideze astfel clienţii fideli din categoria pieţei
ţintă.După restituirea creditului obţinut, posibilităţile financiare ale firmei, prin care să reziste
concurenţilor în piaţă sunt mult mai mari, acest lucru fiind reliefat prin valorile fluxului anual
de numerar prezentat în cadrul analizei financiare.

112

4.5 Ameninţări şi riscuri

Principala ameninţare este reprezentată de posibila intrare pe piaţă a unor potenţiali
concurenţi, care să dezvolte sistemul producerii de legume ecologice.Aceste lucruri sunt
realizabile, ca urmare, ameninţarea unui nou intrant constă în reducerea profitului şi diminuarea
cotei de piaţă.Cumularea însă a acestei ameninţări cu imposibilitatea atragerii clienţilor
potenţiali şi existenţi către consumul de legume ecologice, constituie riscul principal la reuşita
acestei afaceri.

V. STRATEGIA
5.1 Analiză prin aplicarea metodei SWOT

În urma parcurgerii etapelor de evaluare a factorilor externi şi interni, au fost
identificate oportunităţile şi ameninţările, respectiv punctele tari şi slabe ale organizaţiei. Au
fost stabilite ponderile fiecărui factor şi au fost atribuite valori de la 1 la 4 , obţinându-se
scorurile specifice prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul 5.1

Factori cheie externi

Greutate
specificăRating
(1-4)

Scor
specific

Oportunităţi

1 Primul intrat pe piaţă

0,2

4

0,8

2 Veniturile nete ale populaţiei cresc anual cu aproximativ 5 %

0,15

3

0,45

3 Cerere tot mai mare pentru legume eco

0,1

4

0,4

4 Posibilitati de export

0,05

3

0,15

5 Dezvoltarea productiei la nivel naţional

0,05

3

0,15

Subtotal

0,55

1,95

Ameninţări

1 Intrarea de noi concurenţi

0,2

1

0,2

2 Un produs ce are substituenti pentru clienţi,

0,05

2

0,1

3 Creşterea preţurilor la utilităţi

0,1

2

0,2

4 Instabilitate legislativă privind codul fiscal

0,05

2

0,1

5 Rata şomajului in creştere

0,05

2

0,1

Subtotal

0,45

0,7

TOTAL

1

2,65

Tabelul 5.2

Factori cheie interni

Greutate
specificăRating
(1-4)

Scor
specific

Puncte tari

1 Promovarea vanzarii la comanda

0,1

4

0,4

2 O investiţie nouă, modernă şi de calitate

0,1

3

0,3

3 Orientarea activităţii spre întâmpinarea nevoilor clienţilor şi
satisfacerea aşteptărilor sale

0,15

4

0,6

113

4 Sistem certificat de producere a legumelor eco

0,1

4

0,4

5 Motivarea personalului

0,05

3

0,15

6 Prodse noi: andive, brocoli

0,05

3

0,15

7 Politica de preţ:preturi mici

0,05

4

0,2

Subtotal

0,6

2,2

Puncte slabe

1 Experienţă redusă în promovarea activităţii

0,05

2

0,1

2 Costurile mari ale investiţiei şi ale cheltuielilor de restituire a
creditului

0,1

2

0,2

3 Activitatea firmei este la inceput

0,05

2

0,1

4 Veniturile obţinute sunt influenţate de veniturile populatiei

0,1

1

0,1

5 Resurse financiare limitate în primii trei ani ai investiţiei

0,05

2

0,1

6 Lipsa mijloacelor de transport în zonă

0,05

2

0,1

Subtotal

0,4

0,7

TOTAL

2,9

Din rezultatelor obţinute în urma analizei SWOT, se poate formula strategia prin care să fie
valorificate avantajele şi oportunităţile şi să se reducă impactul ameninţărilor mediului
concurenţial. De asemenea, se va avea în vedere care sunt punctele interne tari ale organizaţiei
prin care îşi poate îndeplini obiectivele şi care sunt punctele slabe pe care trebuie să le avem în
atenţie spre a fi diminuate.

5.2 Strategia

Strategia adoptată la nivelul organizaţiei urmăreşte asigurarea succesului afacerii pe
termen lung şi realizarea unei dezvoltări durabile în următorii ani:
Creşterea anuală a cifrei de afaceri cu 10%, prin diversificarea şi extinderea gamei
de produse oferite în tot timpul anului, urmărindu-se valorificarea investiţiei iniţiale realizată;
Orientarea strategiei de marketing către piaţa ţintă, respectiv promovarea intensă a
consumului de legume ecologice, pentru formarea şi creşterea numărului de clienţi în anii
următori cu 10% anual;

Promovarea agresivă a prezenţei firmei în piaţă, a activităţilor şi produselor oferite,
prin publicitate şi mediatizare diversificată pe mai multe canale;
Implementarea şi certificarea unui sistem de management al calităţii şi mediului în
conformitate cu prevederile standardelor SR EN ISO 9001/2001 şi SR EN ISO 14001/2005, ca
premisă pentru afirmarea voinţei organizaţiei de a satisface integral cerinţele clienţilor;
Acordarea de facilităţi pentru atragerea clienţilor în consumul legumelor ecologice
Consolidarea poziţiei pe piaţă prin participarea activă în crearea unei imagini de
firmă şi evidenţierea, în conştiinţa clienţilor, a calităţii produselor oferite.

114

Crearea unei culturi organizaţionale care să vină în întâmpinarea necesităţii de a fi
flexibili în îndeplinirea cerinţelor şi nevoilor clienţilor;
Motivarea personalului, educarea şi instruirea acestuia, plecând de la premisa că în
servicii, calitatea acestora este dată în mare măsură de contactul direct dintre client şi angajat.

5.3 Implementarea strategiei

Pentru implementarea strategiei, au fost stabilite direcţii de acţiune, a fost asigurat
suportul financiar necesar şi a fost stabilit nivelul obiectivelor de îndeplinit plecînd de la
obiectivele startegice ale organizaţiei:
creşterea numărului de clienţi cu 10% în fiecare an de activitate, ca rezultat al
promovării consumului de legume ecologice;
altă politică de atragere a clienţilor este organizarea de expozitii, evenimente şi
concursuri în zilele de weekend şi sărbători legale;
în linia politicilor de preţ strategice, cu ocazia anumitor evenimente ( ziua recoltei,
etc) pretul va fi cu 10% mai mic. Acesta este un demers orientat direct spre clienţi;
aplicarea unor tarife reduse pentru atragerea potenţialilor clienţi la livrarea pe baza de
„comanda” – cunoscand faptul ca deocamdata produsele bio se adreseaza unui segment destul
de restrans de clienti, in special din cauza preturilor mai ridicate fata de produsele
conventionale, se poate organiza un sistem de „comanda”; de exemplu, la inceputul sezonului
un reprezentant al fermei va merge cu o oferta scrisa (redactata atragator, clar si in care sa se
sublinieze conditiile avantajoase pentru client) in instituiile si firmele unde stim ca se gasesc
potentialii nostri clienti. Pe baza solicitarilor cantitative a acestor clienti se va intocmi un grafic
saptamanal, care ne va indica de la inceput cantitatile ce trebuie livrate
reclama produselor şi promovarea activităţii firmei în rândul locuitorilor din zonă va
fi efectuată prin intermediul reţelelor mass-media locale: televiziunea locală Antena 1, postul de
radio Minisat, ziarele locale Raid şi Jurnalul de Dâmboviţa, precum şi distribuirea de fluturaşi;
implementarea sistemului de management al calităţii şi mediuluii, în conformitate cu
prevederile SR EN ISO 9001/2001 şi SR EN ISO 14001/2005, încă din primul sezon de
activitate. Obţinerea certificării ca autorizată şi atestată în domeniu;
în condiţiile îndeplinirii indicatorilor financiari planificaţi, iar personalul va îndeplini
obiectivele de performanţă stabilite, salariul mediu al personalului angajat va creşte cu 10%
anual;

115

creativitatea personalului cu efect asupra îmbunătăţirii şi diversificării produselor, va
fi stimultă prin acordarea de prime financiare şi adoptarea unui stil de conducere „democratic”
care să dezvolte comunicarea pe orizontală şi pe verticală;
va fi adoptat un cod de comportament în cadrul organizaţiei, iar fiecare angajat trebuie
să cunoască valorile, şi obiectivele organizaţiei.

VI. PRODUSE/SERVICII

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->