Sunteți pe pagina 1din 3

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

I. Cunoasterile: poet si filozof, el transpune in lirica cele doua concepte de cunoastere originale; cunoasterea paradisiaca: de tip logic, rational; vrea sa lumineze misterul obiectului, pt a-l reduce; doar numeste lucrurile, spre a le cunoaste; cunoasterea luciferica: nu urmareste sa lamureasca, ci sa sporeasca misterul; problematizeaza; provoaca o criza in interiorul obiectului; descompune obiectul in ce se arata si ce se ascunde; II. Poezia: face parte, alaturi de T, din artele poetice moderne, interbelice; in fruntea primului sau volum, Poemele luminii (1919); rol de program literar, realizat cu mij poetice; textul nu e un ordin conceptual; nu contine un sir de rationamente; are, ca la Eminescu, un plan filozofic secundar; III. Atitudinea poetului: face distinctie intre: cunoasterea paradisiaca (logica, ce elucideaza misterele); cunoasterea luciferica (intuitiva, din care face parte cun poetica) - mister sporit cu ajutorul imaginatiei poetice, al trairii interioare; opteaza pt al doilea tip; poetul nu elucideaza tainele, ci le potenteaza, prin trairile interioare si contemplare....; rol ce tine de o dorinta de mister specific blagiana; rolul poeziei - prin mit si simbol, elementele specifice imaginarului creator sa patrunda in tainele universului, sporindu-le; IV. Creatia: mijlocitor intre eu (constiinta colectiva) si lume; sentimentul poetic de contopire cu esentele lumii; misterul - substanta originara a poeziei - cuvantul originar; cuv. poetic nu inseamna, ci sugereaza; V. Tema: atitudinea poetica in fata marelor taine ale Universului; cunoasterea lumii prin iubire (comunicarea afectiva totala);

poezie tip confesiune; lirismul subiectiv: atitudinea poetica transmisa direct; la nivelul limbajului, prin marci lexico-gramaticale; inversiuni si dislocari sintactice; pauza afectiva - cezura;

VI. Titlul: metafora revelatorie - ideea cunoasterii luciferice; asezarea cuv. eu in debutul versului, in funtea poeziei, adica in fruntea operei: influentele expresioniste (exacerbarea eului) din volumele tineretii; atitudinea protectiva la adresa tainelor lumii; vb. la forma neg. nu strivesc - refuzul cunoasterii paradisiace; metafora - imagine a perfectiunii, a absolutului - misterele lumii; cercul - intreg; reluat in primul vers; sensul sau e imbogatit prin seria de antiteze si lantul metaforic; sensul se intregeste cu versurile finale: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii / [...] / caci eu iubesc / si flori si ochi si buze si morminte.; poezia - un act de creatie; poezia - intuirea in particular a universalului; iubirea - act de cunoastere a tainelor lumii prin trairea nemijlocita a formelor concrete; metaforele - temele majore ale creatiei poetice, ca petalele unei corole: flori - viata, efemeritatea, frumosul; ochi - cunoasterea, contemplatia poetica a lumii; buze - iubirea, rostirea poetica; morminte - tema mortii, eternitatea; 3 sec prin inceperea cu initiala:

VII. Prima secventa: exprima concentrat, prin vb la negativ (nu strivesc, nu ucid): atitudinea fata de tainele lumii; refuzul cunoasterii paradisiace; vb se asociaza cu metafora calea mea; VIII. A doua secventa: mai ampla; pe baza opozitiilor: eu - altii, lumina mea - lumina altora; metafora luminii, emblematica la Blaga, in titlul vol de debut - cunoasterea; lumina mea - cun poetica; lumina altora - cun paradisiaca; sintagmele se asociaza cu serii vb simetric antitetice: lumina altora sugruma (striveste, ucide, nu sporeste, nu imbogateste);

lumina mea sporesc (mareste, imbogatesc, iubesc (nu strivesc, nu ucid); in pozitie mediana: cel mai scurt vers: dar eu; cel mai lung vers: eu cu lumina mea sporesc a lumii taina; conjunctia adversativa dar; reluarea pron eu; forma afirmativa sporesc; toate puncteaza optiunea pt modul poetic de cunoastere si atitudinea fata de tainele lumii; ampla comparatie asezata intre linii de pauza - o constr explicativa a ideii exprimate concentrat in versul median; plasticizarea ideilor - prin elem specifice universului poetic blagian: luna; zarea; noapte; flori; mister;

IX. A treia secventa - finalul: are rol conclusiv, desi exprimat prin raportul de cauzalitate caci; cunoasterea poetica: un act de contemplatie (tot... se schimba sub ochii mei); un act de iubire: eu iubesc; elementele de recurenta: misterul; motivul luminii - principiul contrar, intunericul; discursul liric construit in jurul lor; poezie alcat din 20 de versuri libere; masura metrica e var, forma moderna: o eliberare de rigorile clasice; o cale directa de transm a mesajului; enumar de ce arta poetica, reiau ideile;