Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

In problema cunoasterii, Lucian Blaga a identificat 2 tipuri de cunoastere: Cunoasterea paradisiaca de tip logic, rational care impiedica accesul la esenta lucrurilor, numita si minus cunoastere. Cunoasterea luciferica ce are ca scop potentarea (amplificarea) misterului fiind specifica intuitiei poetilor, numita si plus cunoastere. Referitor la metafora, Blaga nu o considera o simpla figura de stil, ci un ansamblu de elemente care configurea a vi iunea asupra e!istentei. "ilo oful identifica 2 metafore: metafora plastici anta care numeste obiectul fara sa ii imbogateasca sensul, metafora revelatorie care de valuie un mister pe care il potentea a #pare in anul $%$%, volumul &'oemele luminii& cu care Blaga a debutat, sc(imband paradigma poeticitatii. )pecie literara: ars poetica E!prima misiunea creatorului si rolul artei *confesiune a trairilor autentice +ema:*cunoasterea, raportul eu liric*,nivers *poe ia ca mi-loc de cunoastere 'entru filo oful Blaga, e!ista 2 modalitati de raportare la mister: cunoasterea paradisiaca (rationala. minus cunoastere deoarece misterul eate redus cu a-utorul logicii) si cunoasterea luciferica (totala. plus cunoastere care potentea a misterul cu a-utorul imaginatiei). +otodata, cunoasterea este asociata cu 2 tipuri de metafora, teoreti ate de Blaga in studiul gene a metaforei: metafora plastici anta ( care numeste obiectul de valuindu*i sensul ) si metafora revelatorie (care accentuea a) care potentea a un mister esential. +itlul este un enunt prepo itional in care metafora revelatorie &corola de minuni a lumii& ilustrea a ,niversul ca o repre entare sferica, fragila, o imagine a perfectiunii, a absolutului. 'ronumele personal &eu&, aflat in po itie initiala, corespunde influentelor e!presioniste, iar metafora &nu strivesc& marc(ea a atitudinea protectoare fata de misterele lumii si refu ul cunoasterii de tip rational. )tructura si compo itie /iscursul poetic nu este structurat strofic, sunt 20 de versuri cu masura inegala si trei secvente care au ca nucleu metafora luminii ca simbol al cunoasterii. #par 2 planuri organi ate pe ba a unui raport antitetic: *planul eului liric care optea a pentru cunoasterea luciferica (&lumina mea&) *planul celorlalti care aleg calea cunoasterii paradisiace ( &lumina altora& ) )ecventa I /etalia a relatia eu poetic*,nivers, enuntata metaforic in titlu si e!prima cu a-utorul verbelor la forma negativa ( &nu strivesc&, &nu ucid&). atitudinea poetica fata de tainele lumii, refu ul cunoasterii logice paradisiace. ,niversul repre inta un cumul de taine care apar eului liric si sunt repre entate intr*o enumerare metaforica.

*"lorile sugerea a frumusetea ,niversului, sunt un simbol al starii primordiale, simbol al frumusetii, e!presie a perfectiunii si repre inta prima treapta a cunoasterii, cea a perceptiei sen oriale. * 1c(ii sunt oglinda sufletului si reliefea a cunoasterea contemplativa. *Bu ele repre inta cunoasterea prin rostirea poetica, prin logos (cuvant). *2ormintele sunt simboluri ale mineralului, sugerea a taina mortii si cunoasterea prin pastrarea legaturii spirituale intre generatii. )ecventa a 2a Este construita pe ba a unei relatii de opo itie in care cunoasterea rationala, paradisiaca este repre entata poetic prin metafora &lumina altora&, iar cea intuitiva, luciferica, prin metafora &lumina mea&. 2etafora &nepatrunsul ascuns& alaturi de sintagma metaforica & adancimi de intuneric& sunt substituenti poetici pentru tainele ,niversului. Cunoasterea luciferica este detaliata prin comparatie cu lumina selenara. motivul lunii prin e!celenta romantic nu apare ca o eitate eminesciana, ci amplifica misterul e!istential. #stfel, analogia &lumina lunii, lumina mea&, sugerea a ideea ca actul de creatie presupune iluminarea tainelor e!istentiale. )ecventa a 3a #re valoare conclusiva, subliniind ideea ca actul creator este reali at de eul liric prin cumularea tainelor lumii cu propriile neintelesuri, eul liric participand astfel la actul demiurgic. Iubirea devine un instrument de cunoastere prin intuitie, iar prin repetarea termenilor din prima secventa (&flori, oc(i, bu e si morminte&), poe ia se inc(eie simetric, sferic precum o corola de minuni, ilustrand perfectiunea. 'oe ia se inscrie in paradigma modernismului, prin: *cristali area vi iunii poetice in -urul unei metafore revelatorii *aspectul gnomic al discursului *pro odie moderna, te(nica ingambamentului, te(nica moderna care presupune continuarea ideii dintr*un vers in versul urmator, care incepe cu litera mica, fara ca trecerea sa fie marcata prin vreun semn de punctuatie. vb la forma negativa &nu strivesc& marc(ea a latura protectoare.