UNDERGROUND

de Hristo Boicev

PERSONAJELE

HANIBAL
VASILE
PETRE
CLEO
SONIA

SUB ROMA ,NEAPOLE, ALEXANDRIA ,CICILIA ŞI AFRICA DE NORD

EXISTĂ MII DE KILOMETRII DE CATACOMBE SUBPĂMÂNTENE ,ÎNCĂ MAI
TRĂIESC OAMENI DE PE VREMEA IMPERIULUI ROMAN.

ACTUL I
Noapte.Întuneric.Se aude doar ticăitul ceasornicului şi sforăitul celor care
dorm . Dintr-o dată de sub pământ un zgomot puternic tulbură
liniştea:cineva parcă spage betonul cu un picamer.

SONIA: Vasile ? Vasile ?

VASILE: (somnoros) Mmmm......
SONIA : Vasile ,huruie ceva! Trezeşte-te!

(se apride veioza.Vasile şi Sonia sunt în pat.)

VASILE: Ce se înttîmplă ?
SONIA :Se aude un huruit.
VASILE: De unde ?
SONIA : Nu stiu ...se pare că din pivniţă.
VASILE : Ce pivniţă Că noi nu avem pivniţă.

(Zgomotul se aude mai tare şi mai enervant)

SONIA : Auzi ?
VASILE : Da aud.
SONIA : Şi ce facem acum ?
 1
VASILE : Nimic ce să facem.. O să huruie , o să huruie şi o să e
oprească... Uite , deja s-a oprit.

SONIA : Da adevărat s-a oprit.....

VASILE : Hai ,culcă-te şi dormi.Mâine înţelegem ce a fost. Noapte bună.

(În momentul acesta ,zgomotul se aude mai puternic

.Devine insuportabil şi groaznic, parchetul se ridică ,se
aude un trosnet ,parchetul se desface şi în mijlocul
camerei se desface o goapă din care apare un bărbat pîna
la brîu.Pe cap poartă cască iar în mâna ţine un instrument
pneumatic.Sonia speriată ,înfăşurată în cearşaf şi
ghemuită într-un colţ...scoate un ţipăt.)

HANIBAL : Bună seara.

(Ei privesc înmărmuriţi)

HANIBAL (preocupat) Dumneavoastră sunteţi Vasile Vârban?

VASILE : (amuţit) E...Eu.
HANIBAL : Semnaţi-vă pe tabelul ăsta (îi intinde o hîrtie şi un pix)

VASILE : Ce...Ce fel de tabel?

HANIBAL : Pentru bani ..(Scoate un teanc de bani şi îi aruncă
pe masă) Un miliard . Dacă doriţi număraţi-i.
VASILE . Dar tu tu cine eşti?
HANIBAL : Cum cine ? Nu a-ţi primit înştinţare?
VASILE : Păi...Nu!
HANIBAL : Ţ-ţ-ţ !Trebuia să primiţi o scrisoare care săvă anunţe. Acum
din nou trebuuie să explic.

(Începe să explice plictisit , silabisind cuvintele , ca să fie

înteles mai bine.)

HANIBAL : Acum deci ! Noi facem parte dintr-o lume sub-

pământeană.Mă înţelegi nu ?
VASILE : Nu.
HANIBAL : Noi suntem încă de pe vremea Imperiului Roman.De
Imperiul Roman a-ţi auzit voi?

VASILE : Da
HANIBAL : (stimulat)
Uite aşa ! Încă înainte de formarea Imperiului Roman ,bunicii noştrii au
fost creştini de timpuriu . Imperiul Roman însă ,i-a persecutat foarte crunt
şi ei s-au ascuns în catacombe sub pământ...

VASILE : Da.
HANIBAL : Păi , noi suntem din vremea aceea. Ne-am obişniut jos, sub
pământ şi trăim acolo.Am creat şi o foarte puternică civilizaţie colo jos!
Tehnică, superproducţie, bani ...Mulţi bani.
VASILE : Aşa ?
HANIBAL : Am mai creat şi o fundaţie specială care să vă ajute aici pe
voi ...Mă înţelegeţi?
VASILE : Înţeleg.
HANIBAL : Eu lucrez la acestă fundaţie. Săpăm tunele şi dăm
bani.Datoria noastră e să împărţim bani la câţi mai mulţi oameni .Pâna
acum însă , am dat doar la câţiva ,de aceea dacă aţi observat, unii au alţii
nu.
VASILE : Păi am observat....
HANIBAL : Noi suntem vinovaţi .
VASILE : Ahaaa! Deci acesta e motivul ?
HANIBAL : da acesta este ...Dar vom da la toţi . Acum e rândul
dumneavoastră .Haide semnaţi-vă ca să vă primiţi miliardul.
VASILE : Mă , dar cam mult !
HANIBAL : Se poiate şi mai puţin.Ficare căt vrea. Haide treceţi-vă suma
şi vă semnaţi.Doar că mai repede ,vă rog.
VASILE : Să vă dau ceva de băut ?
HANIBAL : Nu mulţumesc.În timpul serviciului nu beau.
VASILE : Numai un deget ...(toarnă) Pentru tonus doar.
HANIBAL : Atât ,ajunge ( iese din tunel) Hai noroc !
VASILE . Noroc (Îi întinde mâna si se prezintă) Vasile!
HANIBAL : Mulţumesc. Hanibal Tiberius Claudiu. (Soarbe obosit)
Multă treabă ,Vasile! Multă !Acum din nou trebuie să mă duc la bancă să
mai iau nişte bani şi până dimineaţa să mai sap două tunele. N-am încotro
, trebuie să dau la fiecare. E rău fără bani

VASILE :Rău nu , dar ... Mă întrebi pe mine ? Şomer şi Totuşi „Profesor

de muzică”......
HANIBAL : Profesor de muzică ?
VASILE : Da ,din când în când mai predau în particular câte o oră şi asta
e....
HANIBAL : T-t-t-t! Dar cum poţi să cânţi fără bani?
VASILE : Păi şi cântatul mi-e cam la fel.Pâna duc gama la capăt îmi dau
lacrimile ...Şi tu Hanibale ce spuneai, că sunteţi toţi încă de pe vremea
Imperiului Roman ?
HANIBAL :Da, da... de Neron dacă ai auzit...
VASILE : Da , am auzit.
3
HANIBAL : Mare nemernic. Ne arunca la lei de vii.De atunci şi până
acum.De aceea am coborât jos sub pământ.
VASILE : Şi câţi sunteţi acolo jos?
HANIBAL : Mulţi.Noi ne-am înmulţit treptat, pentru că, dacă ai citit
istoria, de-a lungul timpului toţi am fost persecutaţi şi alungaţi.
VASILE : Tot la fel şi acum.
HANIBAL : Noi ştim totul ...Şi când îi alungă ,unde, unde –hai la noi
jos.Vin .De inchiziţie .de pogroamele evreieşti, de comunism, de
democraţie...Despre misterele Parisului ai auzit?
VASILE : Da da : Am auzit.
HANIBAL : Noi le-am săpat. Pe urmă din cauza lui Hitler a venit multă
lume. Scriitori,filosofi,fizicieni...Dar păi pe vremea lui Stalin? Când am
săpat un tunel până în Siberia, jos s-a umplut de intelectuali.Patruzeci de
mlioane au coborât-acum îi numără morţi.O aşa cultură avem joa ,că voi
nu o veţi avea niciodată pe pământ.
VASILE : Jos?
HANIBAL : Da ,jos.Şi mai avem şi oraşe ,păi ce oraşe că dacă le vezi
rămâi uimit.
VASILE :Să-ţi mai torn puţin ?
HANIBAL : Aaa,nu! Imediat mă ameţeşte .Noi jos în special bem
whisky...
VASILE : Unii şi pe aici beau .Poate că deja le-aţi dat..
HANIBAL : Am dat la destulă lume.Cam 2/3 au primit.
VASILE : Se vede.Au oamenii... Şi noi care credeam că ei banii ăştia
....Mă înţelegi ce vreau să spun ?
HANIBAL : Nu există aşa ceva .Noi suntem cauza.
VASILE : Şi înseamnă că toţi o să aibă ?
HANIBAL : Toţi. Puţină răbdare numai ...
VASILE : Cine rezistă, până la urma urmei......
HANIBAL : O să rezistaţi ....Cea mai mare parte veţi rezista.Bineînţeles
că un procent de risc există ,dar ce să faci.Hai noroc !
VASILE : Noroc!Şi banii voi îi tipăriţi?
HANIBAL : Cum aşa să-i tipărim? Nu trebuie să aibă acoperire în băncile
pământeşti.
VASILE : Şi atunci de unde ?
HANIBAL : Lucrăm la obiecte secrete .Cu chinazii, de exemplu , avem
contracte pentru nişte cercetări subterane.De petrolul arabilor ştii cu
siguranţă ?
VASILE : Ce?
HANIBAL : Pe timpuri noi l-am descoperit .Zăcămintele de uraniu ala
Africii de Sud deasemeni ,cobalt,platină aur ...Totul se plăteşte .Pentru
4
japonezi săpăm un canal de apă subteran sub Asia ,pentru americani
tunele de cale ferată sub Oceanul Liniştit, pentru Australia scoatem
plasmă de pământ..Ce ştiţi voi ....Semnează-te aici şi ia-ţi banii.
VASILE : Mă semnez. Dă încoace.(semnază şi ia banii)
HANIBAL : (după felul romanilor ,ridică mâna în semn de
rămas bun) Salve ! Cheltuie-i sănătos că-ţi îţi vom mai da.
VASILE : Pot să mai întreb ceva ?
HANIBAL : Ce anume ?
VASILE : Ai spus că mai ai de săpat două tunele până dimineaţă?
HANIBAL : Două, de ce ?
VASILE : Dacă vrei pot să-ţi mai reduc din trudă dacă se poate? Nu e
posibil ca în loc să mai sapi două tunele să chem eu un prieten să
folosească tunelul meu şi să-şi primească banii ?
HANIBAL : Se poate cum să nu.
VASILE : Tocmai te mai ajutăm şi petine să sapi un tunel mai puţin.
HANIBAL : Nu .Eu tot îmi voi săpa norma .Tu şti câtă lume de-abea se
descurcă cu viaţa ?
VASILE : Ştiu ,ştiu. Deci pot să chem pe prietenul meu mâine seară?
HANIBAL : El ce e?
VASILE : Om bun . de multe ori m-a ajutat.
HANIBAL : Să nu fie cumva din guvern?
VASILE : Nu, de ce ?
HANIBAL : Pentru că celor din guvern le-am dat deja.
VASILE : Nu e din guvern.... e de-al nostru.
HANIBAL: Să aştepte mâne seară la ora 11.Ş să hotărască ce sumă vrea .
SONIA : Şi pentru mine ?
HANIBAL : Staţi puţin voi nu sunteţi o familie ?
SONIA : Nu .Nu suntem.
HANIBAL : Ehhhh!Ţ-ţ-ţ-ţ ! Înseamnă că am greşit ceva pe
hartă(Deface harta)Aici trebuia să fie marcată o familie cu doi copii ...
V-am confundat ...
SONIA : Nu ne-aţi confundat.
VASILE : De ce complici acum lucrurile ? Am să-ţi dau eu jumătate din
ai mei .
HANIBAL : De ce din ai tăi? Noi îi vom da după tabel .Să aştepte şi ea
mâine seară aici.Cât doriţi?
SONIA : 100000 ? Se poate?
HANIBAL : Se poate .Mâine seară la ora 11.Haide salve!
VASILE : Muncă uşoară !
HANIBAL : Mulţumesc .Deci mâine seară la ora 11.
VASILE : Da .Mâine seară la ora 11. aşteptăm.

5
(Hanibal intră în tunel)
ACTUL II
(Seara următoare.Vasile şi Petre.)
VASILE : Dacă vrei să mă crezi cumnate .Uite, din gaura
asta a ieşit .....Tu nu mă crezi ?
PETRE : (Priveşte gaura) Te cred , de ce să nu te cred ?Se mai
întâmplă.Deci zici că pe gaura asta a ieşit?
VASILE : Da. Pe aici a venit şi tot pe aici a plecat.
PETRE : De Imperiul Roman?
VASILE : Da ...Văd că tu nu mă crezi....
PETRE : Cred de ce să nu cred ...(vede sticla pe podea) Vasile de
ce bei măi cumnate aşa de mult?
VASILE : L-am cinstit cu un pahar ...
PETRE : Ahaaaa.Aşa deci singur să-ţi torni nu mergea ...Pe el cum îl
chema ?
VASILE : Hanibal Tiberiu Claudiu .
PETRE : Înseamnă că au fost trei ?Şi au fost călare sau pe jos?
VASILE : Cumnate !Omul mi-a dat un miliard
PETRE : Bine ,Bine ...Am înţles. Şi unde sunt:?
VASILE : Uite-i (scoate banii din şifonier şi-i împrăştie pe
podea.Petre priveşte şocat.)
PETRE : Vasile ,de unde ai luat tu banii aceştia?
VASILE : Doar asta ţi-am explicat până acum.De la Hanibal Tiberiu
Claudiu.Omul aieşit de jos.Ei trăiesc acolo jos încă de pe vremea
Imperiului Roman......Ţi-am spus totul iar tu nu înţelegi....
PETRE : Înţeleg:Totul înţeleg ,numai de unde ai luat banii nu am
înţeles...Aici e ceva necurat cumnate .
VASILE : Acum ai să crezi...(stigă spe bucătărie)Sonia? Sonia?

Intră Sonia

VASILE : Faeţi cunoştinţă.Ea e Sonia.

PETRE : Şi ea e ...de jos?
VASILE : Nu .Ea e studentă.Termină dreptul.
PETRE : Roman ?
VASILE : Nu .Învaţă la Universitate.
PETRE : Am crezut că se împart şi curtezane romane de jos.
VASILE : Cumnate! Să ştii că mă jigneşti.Sonia ,explică-i tu te rog pentru
că pe mine mă crede nebun.
SONIA : Cum să explic ? Cine crede aşa ceva? Nu trebuie să spui
nimănui .El îmi este prieten. Dacă vrei crede-mă.Spune doar cât vrei ? Un
miliard îţi ajung? 6
PETRE : (cade în fotoliu) Voi mă înebuniţi mă! Cine dă atâţia bani ?
Dacă mi i-ar fura mai repede aş crede .
VASILE : De unde să ţi-i fure, cumnate?Când ai avut tu un miliard ?
PETRE : Omul ăsta al tău,să nu fi jefuit vre-o bancă?
VASILE : Se auzea.
PETRE : E adevărat , se auzea ...Să nu fie cumva din mafia
subpământenă?
VASILE : De mafie subpământeană până acum n-am auzit.Toată mafia
este pământeană.
PETRE : Si eu ce trebuie să fac acum?
VASILE : Să spui câţi bani vrei .
PETRE : Măi ,mama măsii! Eu nu cumva visez ?
VASILE : Şi eu la început credeam la fel , până am pus mâna pe bani şi
pe urmă m-am trezit. Când e vorba de bani cumnate ,nu de sub pământ ci
din cer să cadă ia-i! Eu trebuia să mai cer ,trebuia !
PETRE : Doar ţi-a dat un miliard , nu ?
VASILE : Mi-a dat , dar ce să faci mai înainte ? Ce e un miliard dacă stai
să te gândeşti normal ?( se uită la ceas şi tresare).E unsprezece
fără un sfert acum vine Hanibal.Sonia ,fugi repede şi fă cafea să-l cinstim
pe Hanibal.Vin banii!
Sonia iese. Vasile începe să danseze ritmat până la
nebunie şi bătând din palme aria de opera
Vreau să trăiesc
Să cânt, să călătoresc!
Că viaţa e foarte scurtă,
Că viaţa e foarte scurtă;
Că viaţa e foarte , foarte scurtă.
După aceasta ,amândoi încep să cânte şi să bată din
palme.

VASILE : Cumnate , mă gîndesc să-mi cumpăr o casă.Şi-mi voi mai mai

cumpăra şi o „Honda” ,şi o vilă cu piscină 5/4.Voi face şi excursii în
Grecia, în Cipru ,Malta , Vatican ,Italia ,Spania ,Monaco, Luxemburg,
Olanda , Paris, Roma , Londra ,Osaka New York , Rio de Janeiro ,
Australia, Indonezia ,Honolulu...
PETRE : Cheltuială mare,Vasile!
VASILE: Nu e mult cumnate! Nu e mult . Niciodată nu am fost în
străinătate. Decât la ruşi în comunism.Acum nici până acolo nu mai pot
să mai ajung.
PETRE : Şi mai bine ...
VASILE : Cumnate de mic visam săvăd Australia. Petre vreau s-o văd,
vreau ,înţelege-mă!Vreau să mai văd şi insulele Hawai , şi California

7
vreau...De ce am învăţat de ele la geografie ,dacă nu ajungem să le vedem
niciodată?Şi chiar niciodată! Mai bine scriau în manualele de geografie
,că pe pământul acesta nu suntem decât noi şi ruşii ca să murim şi noi
fericiţi.De ce ne-au mai spus că există Amazonia, Missisipi. Că există
câinele Dingo ,că există Colosseum,Acropolele,rivire, lagune,
recife...Vreau să le văd cumnate !O viaţă avem pe lumea asta , măcar s-o
vedem...(monologul se termină în lacrimi)
PETRE : Cu banii ăştia poţi deveni deputat cumnate !O să vezi şi lumea
şi o să ai şi bani. Dacă-ţi faci o comisie parlamentară de muzică ,tot
mandatul îl vei trece ca un cântec.Acum cu banii fă-ţi o campanie
electorală şi eşti deja intrat .Intri sigur că oamenii ni mai au cu cine să
voteze.Poate că tocmai ţie ţi-e scris să salevzi patria asta a noastră.
VASILE : Ajunge cu patria asta cumnate !Ţi-am mai spus că prin ţară şi
prin Rusia am fost deja.

Cineva sună la uşă .Petre priveşte pe vizor

VASILE : Vai ! Cine poate să fie pe vremea asta ? Poliţia?

PETRE : Nu .Nu e poliţia.
VASILE:Atunci cine,jefuitori? Cum de au înţeles aşa repede?
PETRE : Nu sunt nici jefuitori .
VASILE : Dar cine sunt ?
PETRE: Clopatra.
VASILE : Care Cleopatra ?
PETRE : Nevastă-ta .
VASILE : Dumnezeule !Eu nu am invitat-o .
PETRE : Eu am invitat-o .
VASILE : Cumnate nu mă aşteptam la asta tocmai din partea ta. Nu ia ma
părăsit? Miercuri sunt chemat la proces...
PETRE : Ştiu . Pentru asta am chemat-o .Ca să-ţi spun sincer cumnate ,
când mai sunat la telefon şi mi-ai spus că ai bani , m-am gîndit că i-ai
câştigat la LOTO .De asta am chemat-o , cu gândul că poate se
răzgândeşte în ceea ce priveşte copilul.
VASILE : Bina te.ai gândit ...acum spune ce să facem ?
PETRE : Nu deschidem .

Se aude din nou soneria

VASILE : Ea sparge uşa , mai ales acum când ştie că aici avem bani.
PETRE . Nu ştie de bani.I-am spus să vină că avem o problemă
importantă.
VASILE : Tot una ,de scandal oricum nu scăpăm.De ce ai chemat-o?
8

PETRE Dă-i drumul doar pentru puţin. Să ascundem banii.(Îndeasă

banii în şifonier)

Se aude din nou soneria.

VASILE : Dar gaura ?

PETRE: S-o acoperim cu covorul .Uite aşa .( Trage covorul peste
deschizătură) Uite ! Nu mai e nimic : Acum trage şi fotoliul ca să nu
mai poate ea să treacă dincoace. Gata.

Sună din nou

VASILE : Să-i dau drumul ?

PETRE : Dă-i Îi spun că am încurcat , că întâlnirea era pentru mâine seară
.Cât s-a făcut ceasul ?
VASILE : Unsprezece fără zece .Nu mai avem timp ! Cum ai putut
cumnate !
(Soneria sună prelung .Vasile se înclină şi iese )

ACTUL III

Cleopatra intră cu repeziciune.

CLEO : Cinci minute !Numai cinci minute î-ţi dau şi plec .Spune ce ai de
spus că plec .Eu tac nu am nimic de spus :dar să şti că nu mă las.Auzi să
mă cheme el la ora 11...Ce întâlniri sunt astea la miezul nopţii? Sau acum
dacă sunt divorţată ,crezi că...
VASILE: Nu eşti încă divorţată..
CLEO : Nu-ţi mai face iluzi punţile sunt deja distruse . Şi numă face să
ţip că-mi păstrez vocea .Mâine sunt la probă de rol ....
VASILE : Succes...
CLEO : Nu-ţi mai pierde vremea ,ţi-am spus doar că numai cinci minute.
Ce e bordelul ăsta aici ?Fotoliul de ce e mutat de la locul lui? Locuinţa
asta mai este şi a mea încă. Şi va rămâne a mea!
VASILE : Bine , bine ....
CLEO : Ce bine ? Ce bine ? De ce e mutat covorul te întreb eu pe tine ?
Covorul acesta eu l-am cumpărat cu banii de pe „Văduva veselă” ...Vreau
să văd imediat covorul la locul lui ! Imediat!
VASILE : Bine , bine ...îl mut.
CLEO : De ce mă faci să ţip ? Ţi-am spus imediat !Imediat !
VASILE : Bine , bine ...tu păstrează-ţi vocea.
9

Ea începe să tragă covorul ,dar Vasile şi petre îl apucă de

partea cealaltă.

VASILE : Cleopatra !
CLEO : Dă drumul la covor !
VASILE : Nu !
CLEO : Dă-i drumul că eu l-am plătit.
VASILE : Ţi-l plătesc eu numai lasă-l.
CLEO : Nu vreau bani ,Dă-mi covorul.
VASILE : Ţi-l plătesc dublu .
PETRE : Dă-i triplu cumnate ,triplu dă-i!
VASILIE ; Îţi dau o sută de mii.
CLEO : Dacă aveai tu o sută de mii,mai plecam eu de la tine? (Se mai
linişteşte)Dumnezeule ,ce fac eu aici la ora asta ? Mâine sunt la
casting .
PETRE : Plecăm.Uite acim plecăm împrună.Şi eu plec (O conduce
spre uşă)
CLEO : (din nou) De ce mai chemat ? Spune repede în cinci minute !
VASILE : Păi ele au trecut de mult .
CLEO : Îţi mai dau cinci.
VASILE: Nu le mai vreau .
CLEO : De ce mai chemat ?
PETRE : Mâine îti vom spune acum păstrează-ţi vocea.
CLEO : Mâine .Vasăzică vă jucaţi cu mine ?Îţi ştiu eu toate şireteniile.În
cinci ani te-am cunoscut bine .M-ai înebunit !De data asta o să-ţi iasă cam
sărat ,să ştii!De dat aceast ai să răspunzi în faţa judecătoriei Mi-ai distrus
viaţa .În cinci ani de zile—o garsonieră şi asta în rate .Mi s-a urît să tot
repet în baie!

Sonia intră cu cafeaua

CLEO : ( şocată )Asta cine mai e ? Cine e asta întreb ?

VASILE Ea e Sonia ..
CLEO : Ce caută ea în casa mea te întreb eu ? Vasile eu visez?(Se lasă
puţin pe fotoliul dar deodată sare din nou) Hainele mele! Unde
îmi este haina de blană?
VASILE : E aici .Totul este în şifonier.
CLEO : Haina mea !(Se îndreaptă spre şifonier)
PETRE : (se duce după ea ) Cleopatra!
CLEO : (ţipă) Haina mea !(Deschide şifonierul şi din el cad
bani care se împrăştie pe podea .Cleopara cade leşinată)
SONIA : Îmi pare rău .Eu plec.
10
CLEO : (de pe podea) Să nu te mişti de aici ! Aici să stai !( Se
ridică) Acum să sun la poliţie .De unde sunt banii aceştia? Cu ce oameni
te-ai încurcat ,Vasile ! Mafioata !

VASILE : Nu e mafioată ,e stundentă .

CLEO : Studentă? Şi banii de unde-i are ?Şi-a economisit bursa? Care om
cinstit din ziua de azi are bani?
VASILE: Banii sunt ai mei .
CLEO : Ai tăi? Banii ăştia ai tăi ? Fac infarct. (ţipă) Salvareaaa!
Telefonul !Telefonuuuuul !

Cleopatra ia telefonul.Petre şi Vasile o apucă.

CLEO : Daţi-mi drumul ! Daţi-mi drumuuuul !

Începe lupta. Cleopatra cade cu covorul în

groapă
CLEO : Ajutooooor! Ajutor !

Petre şi Vasile o scot şi o aşează pe fotoliu.În acest

moment de sub covor , din tunel apare Subpământeanul şi
covorul se ridică.Cleopatra ţipă speriată. Petre îi astupă
gura şi o înfăsoară în covor.

ACTUL IV
În timp ce intră Hanibal , genunchii lui Petre se înmoaie.

HANIBAL : Am adus banii. O sută pentru fată.(Scoate bani ,şi Petre

se propteşte de zid) Acesta e omul tău ?
VASILE : Acest e. Faceţi cunoştinţă.

Hanibal îl bate pe umăr pe Petre care se

prăbuşeşte la pământ.
VASILE :Petre, Petre ? Sonia adu apă (Sonia fuge după apă şi îl
stropesc)
SONIA : Petre !
VASILE : (îl zguduie)Petre?
HANIBAL : Lasă-l.
PETRE : De ce?
HANIBAL : Nu mai are rost .Infarct.
VASILE : Tu glumeşti ?
HANIBAL De ce? De emoţie puternică, şi ......
VASILE : Fir-ar să fie ! Când i-a venit şi lui rândul şi el a murit.
HANIBAL : La noi se întâmplă des .Mai devreme lucram împreună cu o
echipă de salvare , dar efectul era minim.Nu există scăpare.
11
Subpământenul se lasă în genunchi îsi încrucişează
mâinile şi spune în limba latină rugăciunea „Ave
Maria”.Vasile priveşte uluit.

VASILE : O Doamne ! Petre ! Petre !!

HANIBAL: Păcat pentru bani.Acum trebuie să-i duc înapoi ....
PETRE: Aaaa.. Nu !
VASILE : E viu ! E viu ! Trăieşte !
HANIBAL : Bravo ! Bravo ! Acum să-l trec pe listă (Spre Petre)
Numele?
PETRE : (pierzându-şi graiul) Aaaaaa....
VASILE : Petre Petcov .
HANIBAL : (scrie) Pet-cov .Profesia ?
PETRE : Aaaaa......
VASILE : Dirijor
HANIBAL: (scrie)Di-ri-jor.Dirijor la ce ?
VASILE : A unei orchestre simfonice .
HANIBAL : Ce sumă doriţi
PETRE : Dumneavoastră ce sumă daţi?
HANIBAL : Cât vă trebuiesc ?
PETRE : Mie personal nu-mi trebuiesc bani.... mulţi .Dar pentru
orchestră ...Trebuie să plătesc salariile .
HANIBAL : Până acum nu le-aţi plătit?
PETRE : Ba da le-am plătit câte o dată ....
HANIBAL : Unde cântaţi?
PETRE : Niciunde ...ne căutăm de lucru. Dacă se poate la dumneavoastră
jos...
HANIBAL : La noi sunt orchestre îndeajuns . Din fosta URSS au coborât
37 civile şi 132 de orchestre militare. Acum i-au dat dispăruţi în
Afganistan . Voi ce muzică cântaţi?
PETRE : În ultima vreme mai mult de jale .În special Chopen.Ne invită
pentru că atmosfera devine foarte tristă.Cei apropiaţi plâng de dor şi de
tristeţe, orchestra de foame ...Suntem la capătul forţelor şi în faţa morţii
de foame .Când mergem la cimitir nu ne mai vine să plecăm de acolo.
HANIBAL : Bine. Vă vom transfera nişte bani din fondul „Ritualuri
funebre”.Spuneţi ce sumă ?
PETRE: Păi. Noi suntem 32 de persoane ...Trei au murit devin 35 şi
dacă mai moare cineva ...fă calculul, cam 40 ...Câte 50 de mii de
persoană..două milioane ..Şi unul pentru mine ..Trei milioane. Se poate?
HANIBAL : Se poate .
PETRE : Dolari....
HANIBAL : Poftim?

12
PETRE : Dacă se poate ....că nouă ne mai trebuiesc şi instrumente ,fracuri
,note .Notele la noi sunt aşa de scumpe ...doi dolari la partitură .Banii
ăştia nu osă ne ajungă nici pentru simfonia a 9-a lui Bethowen, iar el mai
are încă 8
HANIBAL : Bine. Stai puţin să anunţ banca.(Scoate un telefon
mobil) Alo banca ,alo banca ?Daţi-mi departamentul „ MEMENTO
MORI”

În acest moment Cleopatra scoate un ţipăt de sub

covor

ACTUL V

CLEO : Am auzit tot ! Tot am auzit !

HANIBAL : Dumneavoastră cine sunteţi ?
PETRE : Cleopatra vroia să vă facă o surpriză.......
HANIBAL : ( întinde mâna )Îmi pare bine . MĂ numesc Hanibal
Tiberius Claudiu.
CLEO : (cu suspiciune) .Cleopatra .
PETRE : Solistă ,soprană cu foarte bune calităţi vocale.... Vă veţi
convinge singur ...
CLEO : Am auzit tot.Îmi vreau partea mea , căci altfel chem poliţia .
PETRE : Nu, te rog nu face asta !
HANIBAL : Pe mine nu mă sperie poliţia .
PETRE : Pentru că nu-i cunoşti. Că nici ei nu se mai satură...
VASILE : Mai bine mai uitaţi-vă pe listă că poate e trecută şi ea
HANIBAL: Să ne uităm (Verifică tabelul) Deci dumneavoastră sunteţi
..?
CLEO : Cleopatra
HANIBAL : Deci ...Cle..Cle ....Cle ...Cleopatra.( O priveşte lung
timp uimit ) Partea dumneavoastră e data .
CLEO : Când?
HANIBAL : Încă de pe vremea lui Caius Iulius Cezar.
CLEO : Poftim ?
HANIBAL : Avem acte .După acte prin anul 56 î.e.n vi s-au plătit 40 de
mii de talanţi de aur , ca mamă a copilului nelegitim.
CLEO : Dumneavoastră sunteţi în toate minţile ?
HANIBAL : Noi lucrăm cu acte Şi cum după acte reiese că e plătit – asta
e! Controlul financiar la noi e foarte sever .
CLEO : O să stig !Poliţiaaa!
PETRE : Nuu ( Spre Hanibal) Vă rog faceţi ceva !
HANIBAL : Nu pot să fac nimic .Aici scrie negru pe alb „Plătiţi 40 de
mii de talanţi de aur cu două mii de ani în urmă”
13
PETRE : Dar în Două mii de ani ea ia cheltuit. Cum se trăieşte doar cu
doi talanţi pe an ....n-o întrebi?Aici talantul s-a devalorizat mult .Femeia a
ajuns să cânte cu noi la înmormântări.Îţi închipui tu ? Amanta lui Iulius
Cezar Să îngheţe de frig prin cimitire !Ruşine de-a dreptul pentru
Imperiul Roman .
HANIBAL : Suma a fost foarte mare - întreg bugetul Imperiului Roman
pe un an de zile .
CLEO : Atunci da , dar acum nu e nimic .Îmi aduci aminte că pe atunci
pe un dolar îmi cumpăram o ăereche de ciorapi şi incă ce ciorapi, iar
acum ....
PETRE Da ,da Până şi robii costau câte 20 de cenţi fiecare
HANIBAL : În momentul de faţă putem să vorbim doar de o
compensaţie. Banca va respecta inflaţia.( spre Cleo ) Ce compensaţi
doriţi?
CLEO : Stabilă .Cât se poate de stabilă
HANIBAL : Spuneţi o cifră.
CLEO : 5 milioane
HANIBAL : 5 milioane ?
PETRE : E totuşi Cleopatra ....Respectaţi-vă istoria .
HANIBAL : Bine 5 milioane.
CLEO : Dolari.
HANIBAL : 5 milioane de dolari?
CLEO : Chiar şi mai mult .
HANIBAL : Mai mult nu se poate .
CLEO : Bine atunci zece ( ÎI strânge mâna lui Hanibal)
PETRE : Ea e nebună .
VASILE : Ce-o să faci cu zece milioane ?
CLEO : Îi pun în contul copilului. Tu ai uitat că avem şi copil.?
HANIBAL: Copilul, nu e al lui Cezar?
VASILE : Nu. E al meu..
CLEO : Nu e al tău.
HANIBAL : Dar al cui e?
CLEO : N-are importantă.
HANIBAL: Are importanţă.Dacă e a lui Cezar ,v-a primi moştenire o
bursă din urmă şi cu dobânzile aferente.
CLEO : ( lasă privirea în jos ) E a lui Cezar ...Am fost tânără şi
naivă...
PETRE : Da ei au fost Foarte apropiaţi ...
VASILE : Numai de cezar nu ştiam...
HANIBAL : Câţi ani are copilul ?
CLEO : 3 ani
HANIBAL : El nici nu ştie încă să vorbească şi d-stră ,vreţi să-l faceţi
Rockfeler.10 milioane cont de copil!
CLEO : Păi nu dolari !
14
HANIBAL : Dar ce ?
CLEO : Pounds.Dacă nu puteţi să ţineţi minte ,notaţi-vă.
PETRE : Nebună.
CLEO : Sunt nebună !Sunt nebună dar îmi vreau banii,Zece milioane de
pounds că altfel strig.( ţipă) O să strig !
HANIBAL : Bine vă dau numai liniştiţi-vă puţin.Săracul Cezar cum o fi
trăit cu ea .
PETRE : El după ce s-a despărţit de ea a devenit homosexual.Dă-i banii
şi fugi cât mai ai vreme.
HANIBAL : Îi dau ÎI dau şi părăsesc şi fundaţia
CLEO : Părăseşte-o dar mai întâi banii!
HANIBAL :;Acum ajung banii.Mai încet te rog ! (scoate telefonul
mobil) Alo !Alo !Banca ? Salve! Banca ! Salve Aici tunelul 264.Eu sunt
da eu sunt ..Un miliard o sută de mii de mărci germane , 5 milioane de
dolari şi 10 milioane de pounds.da aţi auzit bine , in cifre şi litere.Ştiu că
aveţi grafic dar altă scăpare nu am.”Sancta simplicitus”,banca Sancta
simplicitus. Trebuie să cedăm, da ? Confirmat în fondul Sancta
Simpicitus? Graţia banca!Graţia !(Spre Cleo) Totul e-n regulă (Apasă
pe un buton al mobilului şi din tunel se aude zgomotul
liftului) Vin banii!
SONIA : Pot să vă întreb şi eu ceva ?
HANIBAL : Bineînţeles
SONIA : Vreau să vă dau banii mei înapoi .Se poate?
HANIBAL : Totul e posibil.
VASILE : Sonia ce-i cu tine ? De ce vrei să- i dai înapoi ?
SONIA : La ce-mi folosesc ?
VASILE Să-ţi cumperi o maşină.
SONIA : Ca să mi-o fure .
VASILE : Să-ţi cumperi o casă.
SONIA : Să mi-o jefuiască!
VASILE : Păi şi el o să-ţi mai dea iar bani.
SONIA : Şi din nou au să mă fure !
VASILE : Cumpără-ţi măcar un video .
SONIA : Ei şi ?
VASILE : Măcar ai stai şi ai să vezi filme frumoase.
SONIA : Mulţumesc ,dar vreau eu să trăiesc nu să văd cum trăiesc alţii.

Se aude sunetul ascensorului care se opreşte

HANIBAL : Au ajuns banii. Semnati-vă pe tabelul acesta şi eu în timpul

acesta voi descărca banii.( Intră în deschizătură şi începe să
scoată saci de bani)

15

ACTUL VI

Mica cămăruţă aproape că se umple de saci.Petre şi

Cleopatra îşi pun deoparte partea lor. Sonia cu un
walkman cu căştile pe urechi , fumează retrasă într-un colţ
,fără să acorde cea mai mică importanţă banilor şi întregii
situaţii.

CLEO Nu pune mâna (scoate din mâna lui Petre un sac de

bani) Acesta e al meu .Dă-i drumul!
PETRE : Cum al tău ? Nu vezi că e din ai mei ?
CLEO : Dă-i drumul că ţip .
VASILE : dă-il măi cumnate !Dă-il! Cu un sac mai puţin n-ai să sărăceşti.
PETRE : Ea îsi are 10 milioane !Zece saci cu câte un miliard fiecare .
CLEO : Am să-i număr(Rupe primul sac ,bagă mâna şi începe
să numere)
PETRE Cum vei număra tu zece milioane ?Asta înseamnă că-ţi vei
petrece toată viaţa numărând.
CLEO : Eu mă jertfesc.( rupe şi al doilea sac )
PETRE : Uite ce gunoi ai făcut ....
CLEO Eu fac curat ( Ia o mătură şi un fărăş)Mie îmi place să
mătur.
VASILE : De ce mături şi banii mei ? Eu care am doar un miliard .Mătură
de parcă ar treiera (Separă banii lui de a ei)
CLEO Ţi-am mai spus să nu mai pui mâna .Nu mă auzi? Tot gunoiul e al
meu
PETRE : Cumnate ,las-o şi lasă-i şi banii.Uite un fişic din banii mei şi nu
te mai apuca cu ea .(Aruncă banii care se împrăştie şi se
amestescă cu ceilalţi)
VASILE : Toţi s-au amestecat Cum îi mai împărţim acum?
PETRE : Îi împărţim după ochi.(Începe să împartă banii cu
făraşul cântând ritmul „Pentru tine ,pentru tine ,pentru
mine ,pentru mine ,pentru mine ...
CLEO : Mai vreau un făraş!
VASILE : (apucă faraşul şi-l umple furios) Uite încă un faraş , ia
încă unul, mai ia unul ....Încă unul mai vrei?(Ridică făraşul să o
lovească , dar în acest moment se calmează)
CLEO : Trebuia să mai cer încă.....
VASILE : Ai cerut tu ,dar el ţi-a răspuns că nu se mai poate.
CLEO : Dacă strig îmi mai dă.....
VASILE : El a plecat deja .
CLEO : Dar tunelul a rămas ...Dacă cobor şi încep să strig? Mai vrea
încă?
VASILE : De ce?
CLEO : Ca să dau şi la nepoţi.
VASILE : Nu ai încă nepoţi .
16

CLEO : Şi ce vrei să aştept mai întîi să se nască?Şi atunci n-o să fie şi

mai greu? Viaţa devine tot mai grea ,Vasilee!Eu plec!
VASILE (o apucă) Cleopatra.
CLEO : Dă-mi drumul Vasile .Dacă tot am de unde să iau, iau.
VASILE : Dar am luat !
CLEO : Încă ,încă ,ăncă ....Dă-mi drumul că ţip!
VASILE : Cleopatra!
CLEO : Strig !

Vasile o lasă

CLEO : Încă , încă încă ....Măcar nepoţi mei să trăiască ca oamenii.Mă

duc. Eu mă duc!
 Coboară în tunel şi începe să ţipe.Încetul cu
încetul glasu-i amuţeşte)
ACTUL VII

PETRE : Mai există obrăznicii ,dar ca asta ...

VASILE :Cine ştie ce s-o mai întâmpla acum ?
PETRE : O să-i dea , ce să se întâmple .
VASILE : Eu nu cred .
PETRE : Doar ai văzut şi tu subpământeni ce oameni sensibili
sunt...Când v-a începe să ţipe prin bancă şi să exclameze „O sancta
simplicitus”, îi vor transfera tot fondul .Şi atunci cu atâţia bani au s-o
omoare aici pe oământ .Cumnate ,eu deja mă întreb cum să-mi cheltui
aceste sume ?
VASILE : În cel mai eficace mod ,....cum Îi împarţi pe trimestre şi ...
PETRE Îi dau sub formă de salarii.
VASILE : Da .
PETRE : Şi când se termină ?
VASILE : Când se termină mai cer iar de la ăla....
PETRE : Că mai bine ar fi să nu mai cântăm .Dacă aşa ne vor mai da ce
rost are să cântăm ( Se pune în mijlocul camerei şi încearcă să
se orienteze )Cumnate Imperiul Roman în ce parte vine ? Încolo era ?
VASILE : ( preocupat) Ce Imperiu Roman? În partea aceeae nordul ?
PETRE : Cum aşa nordul? Din ce parte răsare soarele?
VASILE : Politica nu mă mai interesează cumnate .Mai devreme răsărea
din est acuma nu mai ştiu ....de unde zic de acolo răsare.
PETRE : Tu poţi să gândeşti normal? (din nou face o încercare de
orientare ) Est, vest, nord , sud ...deci înseamnă că vestul e încolo?

VASILE : Nu ştiu că nu am fost doar în Romania şi ....

17
PETRE : Ştiu pe unde ai fost ...cumnate , ceva se întâmplă cu mine ..Totul
din jurul meu am impresia că se învârte şi nu mai ştiu sensurile.Ţie nu ţi
pare că becul e jos pe podea?
VASILE : Cum aşa jos pe podea?
PETRE : Aşa mi se pare mie ...Tare neplăcut.Becul parcă e sub noi .ia
mai spune-mi tu ,Hanibal ăsta în ce parte a plecat? El n-a plecat în sus ?
VASILE: Tu te-ai emoţionat, Petre.Şi eu la fel .Ia , ia o gură de
tescovină....Uite aşa ! Să iau şi eu una ... Ştii ce putem face noi cu dolarii?
PETRE : Nimic.
VASILE : Nu e aşa. Dolarii sunt dolari.Putem să-i păstrăm şi să-i scoatem
când se îndreaptă lucrurile aici.
PETRE : Mai ai de aşteptat.Până atunci s-ar putea să scoată dolarii.Ia stai
puţin....(Încearcă să stea în cap)
VASILE : Ce faci Petre ?
PETRE : Ceva se întâmplă ,cumnate ... Simt că pird simţul orientării.
VASILE : Ce orientare ?
PETRE : Verticală. Parcă aş fi beat... Pentru moment mi separe că partea
e sus e jos şi invers.Ah mama măsii....E rău cumnate .
VASILE :Din cauza banilor e. Banii ne-au înnebunit.
PETRE : Vasile hai să ieşim de aici , să mergem sus.
VASILE : Unde sus ?
PETRE : Prin gaură să ieşim cumnate că nu mai pot sta aici.Vreau aer şi
lumină, cumnate simt că mă sufoc.
Tu nu ai văzut că el a lua-o în sus.El ne păcăleşte cumnate.Ei sunt sus noi
noi suntem jos.Atârnăm!
VASILE : Uite acum ,sus şi jos sunt două variabile Într-adevăr.Totul
depinde de gravitaţie , că n-ar fi ea ne-am împrăştia.Real privit ,toţi
atârnam în natură.
PETRE . Nu toţi cumnate .Numai noi atârnăm.Şi mai precis în jos.
VASILE : Pentru natură nu există sus şi jos
PETRE : Pentru natură nu ,dar pentru noi da ...Fiecare se uită să iasă
deasupra ,iar noi vrem să ieşim jos.Şi asta pentru că am încurcat
direcţiile.Am plecat cumnate !
VASILE : Unde ?
PETRE : Mă arunc cu capul în sus şi fie ce-o fi.(se aruncă cu capul
în jos)
VASILE : Petre ! Petre ! Cumnate !

18

ACTUL VIII

În acest act se activează prezenţa gropii ea începe să

lumineze , cu lumini de culori schimbătoare şi din când în
când se vede câte o sclipire orbitoare.În tot acest timp se
simte miros de fum şi se vede cum gheizere de fum se
ridică spre tavan amestecate cu bacnote . se aud texte în
limba latină .oratorii şi e.t.c . Vasile şi Sonia în sfârşit îşi
baeu cafeaua aducătoare de nefericire adusă de Sonia şi
se grăbesc să-şi întoarcă ceştile pentru a citi viitorul
apropiat.

SONIA : Spune-mi , unde e sus şi unde e jos.

VASILE : Pretutindeni trăiesc oameni . Tu nu-l asculta pe Petre . El a
înebunit
SONIA : Am înţeles .
VASILE . Într-adevăr a devenit periculoasă situaţia . Ei se vor întoarce .
..
SONIA : Mă tem că am să plec eu .
VASILE : Sonia te rog.
SONIA : Şi de ce nu ? Ce mă aşteaptă aici dacă rămân?
VASILE :Cum ce ? Tu eşti tânără, ai tot viitorul în faţă.....Pata asta neagră
o vezi aici ....( arată ceaşca)
SONIA : Am viitor până când sunt tânără şi pe urmă ?Uite-te la Cleopatra
şi nu mă mai întreba nimic....
VASILE : Ai să te zbaţi.
SONIA : Cu cina ?
VASILE : Cum cu cine ? cu cei de seama ta.( arată ceaşca )Zaţul
acesta ,vezi aici sunt ei ...
SONIA : Şi cu ce sunt ei vinovaţi ? Şi ei sunt ca mine şi ei vor să
trăiască....
VASILE : Care rezistă . Aşa este aici.
SONIA : Nu este adevărat.
VASILE Tu trebuia să ceri mai mulţi bani .Omul când are bani se mai
descurcă. Numai cine are bani rezistă.
SONIA : Nici asta nu e adevărat.
VASILE : Şi care este adevărul ? Cum tot ne aflăm în labirint , măcar să
nu alegem tuneluri luminoase , să nu ne mai lovim de pereţi. Aici este
perete, Aici alt perete ,şi aici perete .Aici e uşă.Ieşi . Mergi ,mergi ocoleşti
străzile , pieţele, cârciumile ,eventual magistralele ţarii , chiar şi în afara
ţarii unde ne permit şi priveşti ---peste tot acelaşi lucru dacă nu şi mai
rău. Şi la urmă tot aici te întorci . Şi pentru că şi străzile sunt tot alei
înfundate în acst labirint ,mergi unde mergi şi iar te întorci de unde ai
plecat.

19
Perete ( iar arată )Perete ,perete ...În sus nu se poate , în jos ...În jos se
poate ( o priveşte pe Sonia cu o privire de descoperitor )
Uite ieşirea ! Uite ieşirea Sonia !( se îndreaptă spre gaură )
SONIA : Vasile
VASIILE : Ieşires Sonia ! Ieşirea !
SONIA : Toţi au început ...
VASILE : Ei nu sunt nebuni , Sonia , noi suntem nebunii. Acum am
înşeles.Sonia pleci ?
SONIA Nu .
VASILE : Eu plec ! Plec ( Sonia îl apucă)
SONIA : Vasile .
VASILE : Eu plec!(Sonia în zadar se chinuie să-l oprească)Plec
,Sonia
SONIA : Vasile, aşteptă! Vin şi eu .....

ACTUL IX

ACTUL IX

ACTUL IX

SONIA : Vasile ? Vasile unde suntem ?

VASILE : În tunel , unde ....Aici se mai intersectează şi alte tunele .S-a
transformat într-un întreg labirint .Cred că noi ne-am rătăcit .
SONIA : Vasile ,unde eşti ?
VASILE : Aici sunt .Ţine-te de mine ca să nu ne rătăcim .
SONIA : Vasiule , mi- africă . Să ne întoarcem înapoi !
VASILE : Cum să ne mai întoarcem în acest labirint ? Trebuia să ne luăm
un ghem cu aţă ca s-o putem desface după noi pe drum .Acum nu mai
putem să ne întoarcem ...
SONIA : Şi ce ne facem acum :
VASILE : Nu ştiu .Mie mi s-a făcut deja foame .Trebuia să ne fi luat şi
mâncare cu noi .
SONIA : (şopteşte)Vasile ?Vasile ? Aud ceva. Cred că vine cineva .
VASILE : Unde ?
SONIA Acolo undeva .

În beznă se aude un tuşit vag

VASILE : Şi eu aud ceva .

SONIA : Şi ce facem acum ?
VASILE : Ne vom preda. Vom cere azil politic ,sau aşa ceva ...Am să-i
spun : Prietene ,aşa şi aşa ...Ştii cum se spune prieten în latină?
SONIA : Nu ştiu, dar parcă era amigos.
VASILE : Asta nu era în spaniolă ?
SONIA : Limbile astea cam seamănă...
20
VASILE : Italiana e mai apropiată de latină.Cum se spunea prieten în
latină?
SONIA : Nu ştiu .
VASILE Am să probez cu amigos .(stigă tare)Salve amigos!

Din faţă se aude o voce după o scurtă pauză.

VOCEA: Salve amigos !

VASILE : M-a îţeles. ( Tare ) Vivat Roma !
VOCEA : Viat Roma !
VASILE : Vivat Romano Imperium !
VOCEA : Vivat Romano Imperium !
VASILE : Ai văzut ?Ne-am făcut relaţie .
SONIA : Spune-ţi numele .
VASILE : Bine ( tare ) Meus nomen Vasilius.
VOCEA : Meus nomen Pietros.
VASILE : Îl cheamă pietros.Am făcut cunoştinţă.
SONIA : Acum trebuie să deschizi o discuţie ...
VASILE : Nu mai ştiu nimic în latineşte.Ţin minte doar imnul studenţesc.
SONIA : Nimic dă-i! E mai bine decât să tăcem.
VASILE : ( cântă ) Vivat Academia..
VOCEA : (cântă) Vivat Professores...
VASILE : Ne-am împrietenit ..(continuă imnul )Vivat Academia ...
VOVEA : Vivat Professores....

Toţi trei cântă imnul

Vivat Academia ,
vivat professores(bis)
Vivat membrun quodlibet,
vivat membra quaelibet,
semper sint in flore. (bis

Alma Mater Floreat

quae nos educavit,(bis)
caro et conmilitones
dissitas in regiones
sparsos congregavit. (bis)

Un pâlpâit de lumânare .Vasile ,Sonia Petre şi Cleopatra

stau pe scenă şi cântă.

21
PETRE : Cumnate voi sunteţi ?
VASILE : Noi suntem .
PETRE: Ne-ai scos minţile ! Am crezut că ne-au prins .
VASILE : Cine ?
PETRE : Poliţia romană, cine .Au stâns cam tare regimul vizelor şi
gonesc toţi emigranţii.Voi unde aşi plecat?
VASILE : Păi...acolo. Am văzut de la voi şi...
CLEO : Vai săracii!
PETRE : Întoarceţi-vă, acolo ni e de voi.
VASILE : De ce ,nu e de lucru ?
PETRE : Cumnate ,fără viză de lucru numai în Colosseum primesc.
VASILE : Muzicanţi?
PETRE Nu .Gladiatori,Vasile. Eu am încercat .
VASILE : Şi ce ?
PETRE : Am participat şi eu la restaurarea luptei dintre spartani şi
Csercseşi.
VASILE : Tu din care făceai parte ?
PETRE : Eu am fost Csercs.
VASILE : Şi te-ai luptat ?
PETRE : Nu Vasile ,Nu m-am luptat .
VASILE : Dar de ce ai fugit ?
PETRE : An fugit : Când ieşeau spartanii şi eu începeam să fug pe pistă.
Eu fug – ei după mine ,eu fug – ei după mine.Un înconjur ,două ,trei,
patru...Tocmai să mă ajungă şi ei când ,în acst moment imperatorul- (ei îi
spun acolo preşedinte ) s-a ridicat din lojă a ridicat mâinile şi a
strigat :
„Astea nu sunt jocuri olimpice .Aici vrem lupte între gladiatori.Cine vrea
jocuri olimpice să se urce sus în lumea cealaltă!”În acest moment m-am
ascuns într-unul din tunelele Colosseumului, şi din tunel în tunel până
aici .
CLEO : Eu am cântat într-o operă creştină. timpurie în rolul martirei între
lei înfometaţi. Eu cânt - leii plâng ...La urmă leii plâng ...La urmă leii
m-au înconjurat într-un colţ cu gurile deschise ..Atunci eu am ţipat”Am
să stig !”Leii au fugit în sală la public iar eu am sărit jos la orchestră şi
printr-un tunel am ajuns la Petre Bine că sunt multe tunele Jos ....Tot
pământul e ca un labirint jos.
VASILE : Linişte ! Cred că vine cineva ?O fi poliţia Romană?
PETRE : Mai rău .Cred că sunt spartanii...Repede în sus ,că e rău de noi .

22

ACTUL X
Toţi ies gâfâind din tunel , în locuinţa lui Vasile

PETRE : Am ieşit! Să întoarcem repede masa peste gaură!Repede !

Întorc repede masa şi astupă gaura

PETRE : Doamne ajută ! Aici suntem mai bine ,cumnate ! Acolo nici
măcar un salut nu poţi să-l spui în latineşte iar aici , ba mai înjuri pe
cineva ,ba mai plâgi pe umărul cuiva şi te uşurezi .Cumnate ,ia du-te şi
cumpără două sticle de wisky că spartanii ăştia tot îmi stau în faţa ochilor
.Trei sticle cumpără.
VASILE : Şi bani ?
PETRE : Păi nu ţi-au dat un miliard ?
VASILE : Da adevărat ...Eu am uitat că sunt bogat .Când se învaţaă omul
cu sărăcia ,greu se dezvaţă.Aici am nişte tescovină..
PETRE :Dă-o încoace atunci şi stai jos.(se aşează jos pe
podea)Hai noroc!
TOŢI: Noroc !( ridică paharele)
În acest moment masma cu care este acoperită gaura
se ridică încet
VASILE : Linşte !Vine cineva de jos !
PETRE : Spartanii! Apăsaţi masa !
Toţi apasă masa în jos .De jos bate cineva în masă.

PETRE : Înapoi! Întoarceţi-vă! Aici sunt interzise luptele de gladiatori.

Se aude un hruit puternic de instrument pneumatic şi ei

se refugiază prin colţuri.Din tunel iese Hanibal

HANIBAL: Salve amigos!

Ei îl privesc speriaţi şi înmărmuriţi

HANIBAL : Vivat Romano Imperium!

SONIA : Tu iar aduci bani ?
HANIBAL : Nu .nu mai aduc bani .M-au concediat şi m-au şi dat afară
din imperiu.
PETRE : Pe tine ,de ce te-au dat afară ?
HANIBAL : M-au învinuit că am creat un canal de trafic nelegal de
oameni .

23

PETRE : Ce fel de oameni ?

HANIBAL : Voi. V-au văzut pe voi jos şi.....
CLEO : Nu e adevărat .Numai aici am stat ...
HANIBAL : Eu pot să rămân aici la voi ?
PETRE Poţi, stai jos .Vasile ,dă-i un pahar .Dă-i şi ceva de mâncare.
VASILE : Avem numai nişte conserve de câini...Când eram sărac le mai
cumpăram ...pentru câine .Aveam de gând să-mi iau câine.
PETRE : Nimic dă-iu.Cu tescovină merge tot.Hai noroc.(beau)Mai
mâncăm ....mai bem ,mai lătrăm ...hau bau (Petre se înveseleşte )
Ha-ha-ha !Hau-au!(spre Vasile) Au !
VASILE : (preia jocul) Au- ha –ha ! Ha- ha –ha! Bau !
Vasile şi Petre se distrează lătându-se unul pe altul.În joc
intră şi Cleopatra , cu urlet de profesionistă de soprană
înalt .Imită mersuk câinelui în patro labe.Încep să rupă cu
dinţii sacii cu bani şi să scormonească cu „picioarele”
banii.Podeaua se acoperă cu bani şi toţi se tăvălesc prin
ei.Aceasta e ca o descătuşare sufletească,dar Sonia
priveşte lucrurile altfel, şi-şi astupă urechile.Hanibal
priveşte uluit.

SONIA : (ţipă) Ajunge (spre Hanibal)Ai văzut ? Ai văzut ce ai făcut

cu banii tăi? De ce ne-ai dat banii ăştia ?
HANIBAL : Eu îmi făceam datoria .
SONIA : De ce ne-aţi ales tocmai pe noi ?
HANIBAL : Pentru că sunteţi săraci .
SONIA :Şi pentru că suntem săraci,trebuia să ne chinuim, nu ?
HANIBAL:Am dat ca să aveţi şi voi, pentru că vroiam să facem oamenii
mai fericiţi şi mai buni.
VASILE : La oameni săraci se dau bani...?
SONIA : Să-i dăm înapoi .Să-i dăm înapoi până nu înebunim de-a binelea
.
PETRE . Da ,da ! O să-i dăm înapoi ...să înebunim după asta .
CLEO : Să le dăm foc!Nu mă mai pot uita la banii aceştia .(încearcă de
câteva ori să aprindă un băţ de chibrit .)
VASILE : Potoleşte-te , că dai foc la casă !
PETRE : ( arată spre subpământean)El e vinovat pentru tot! El !
Lui trebuie să-i dăm foc .
HANIBAL : „ Sancta simplicitas”!
PETRE . Sacnta simplicitas? Ne-ai distrus viaţa !(ia un sac cu bani şi
loveşte cu el pe subpământean .Ceilalţi şi ei aruncă cu
bani după el .Un morman de bani se ridică şi-l acoperă pe
subpământean)
PETRE : Dă-i foc! (Cleopatra aprinde un băţ de chibrit )
SONIA : Opriţi-vă! 24
Ea scormoneşte prin bani şi când ajunge cu mâna la
podea observă că nu mai e nici urmă de subpământean
.Toţi încep să-l caute scormonind prin bani dar fără
rezultat.

SONIA . Nu e! Numai banii au rămas aici..

PETRE Are dreptate .Aici nu e de trăit .
SONIA : Numai banii au rămas aici..
VASILE : Şi noi rămânem aici , banii nu schimbă nimic.
CLEO . Ce putem să facem ?
VASILE Nimic .
PETRE : Nu avem decât să aşeptăm ca să se schimbe ceva ...
CLEO : Oare se va schimba ?
SONIA : Şi dacăc nu se schimbă, noi tot vom aştepta Altă posibilitate nu
avem .Vom aştepta .
VASILE : Vom aştepta !
PETRE : Vom aştepta !
SONIA : Vom aştepta . În lumea aceasta toul se schimbă.Noaptea şi ziua ,
primăvara şi iarna , se schimbă epocile ,se schimbă guvernele....Totul şi
toţi se schimbă dar aşteptarea noastră rămâne veşnică.Noaptea aşteptăm
ziua ; iarna aşteptăm primăvara şi mereu după noapte vine zi.Acesta e
singuurl lucru în care mai credem . Dar chiar şi niciodată să nu se mai
lumineze noi tot vom aştepta .Vom aştepta !

Treptat în timpul monologului o aureolă luminează de

sus scena , de undeva de departe se aude un cântat surd
.Aureola şi cântatul devin mai avidente .

TOŢI : Vom aştepta !

Cântecul şi aureolă ajung până la apoteoză. Din cer

coboară un tron alb ,în care stă un om îmbrăcat în haine
albe .Totul e atât de frumos şi de imaginar ca o fantasmă
şi toţi cad în genuchi Adie uşor şi vîntul care le flutură
părul şi hainele.

PĂMÂNTEANUL : Şi voi veţi fi răsplătiţi.Noi vă von salva.

Vasile se ridică încet cu părul fluturând

VASILE : Cine sunteţi voi?

PAMÂNTEANUL : Noi suntem dintr-o lume subpământeană ,o lume a
bunăstării ,iubirii şi fericirii.Aşteptarea voastră v-a fi răsplătită şi noi vă
vom salva.Veniţi!

25