Sunteți pe pagina 1din 21

Retroactiuni ale comunicarii didactice

Retroactiuni ale comunicarii didactice RETROACTIUNI ALE COMUNICARII DIDACTICE 3.1 Delimitari conceptuale; specificitati

RETROACTIUNI ALE COMUNICARII DIDACTICE

3.1 Delimitari conceptuale; specificitati ale feed-back -ului comunicational

Datorita caracterului sau instrumental – operational, comunicarea didactica presupune si retroactiunea, respectiv drumul

la CAUZE, de la REZULATE spre

PLANURILE INITIALE. Rolul retroactiunii consta în echilibrarea si eficientizarea structurilor comunicarii didactice, precum si adaptarea la conditiile concrete de desfasurare. Cea mai cunoscuta modalitate de retroactiune didactica este feed-back-ul, care consta în inversarea rolurilor, efectele devenind cauze pentru actiunile educative care urmeaza. Astfel se asigura continuitatea învatarii. El intra în actiune numai dupa atingerea obiectivelor, efectele devenind cauze ale unei noi emisiuni didactic e. Gaston Mialaret (Pedagogie generala, 1997) defineste feed-back-ul drept reglare a cauzei prin efectul obtinut. Iar profesorul Ion Cerghit apreciaza ca feed- bac k- ul (conexiune inversa) trebuie considerat o interactiune circulara între subiect si actiunea sa (exemplu: elev si învatare, profesor si predare). Este foarte importanta si utila cunoasterea rezultatelor activitatii didactice; depinde de momentul si locul în care cel care învata sau cel care preda primesc informatiile corective.

invers

de

la

EFECTE

Retroactiuni ale comunicarii didactice

Feed-back -ul poate fi privit si ca o comunicare despre comunicare si învatare (ceea ce Bathson numeste metacomunicare), mesajul circulând dinspre receptor spre emitator si furnizând informatii utile despre preluarea si învatarea cunostintelor emise de catre profesor si asimilate de catre elev, precum si informatii utile cu privire la reglarea activitatii dominante (cea de transmitere a cunostintelor). Feed-back-ul are o fenomenalitate/procesualitate cu totul

specifica. În actiunile curente, feed-back-ul devine o realitate reflexa si fireasca, încât nu mai este sesizat si constientizat decât atunci când lipseste. În schimb, în pedagogie, conexiunea inversa (feed-back) exprima în esenta legatura prin care sunt corelate si se interconditioneaza continuu si dinamic cele doua laturi fundamentale ale procesului de învatamânt – predare si învatare – incluzând si toate celelalte componente ale procesului de instruire, pe care le angajeaza afectiv si efectiv: scolar, profesor, obiective,

continuturi, strategii de actiune didactica,

Asadar, pe plan larg, feed-bac k- ul are o maxima cuprindere si generalitate în virtutea careia se organizeaza si se reorganizeaza întregul proces de învatamânt pe cadrul si coordonatele sistemului national de învatamânt, asigurând, în acelasi timp, si evaluarea sociala si economica a învatamântului, precum si impactul sau cultural. Tot în baza feed-back-ului educational autorii de manuale aplica principiul accesibilitatii si respectarii particularitatilor individuale si de vârsta. În plan functional,putem sesiza si un alt nivel de manifestare al feed-back-ului în plan didactic, respectiv cel al unui feed-back aferent unitatii de învatare sau al unei secvente didactice, coborând astfel pâna la situatia instructionala minima. Un asemene a feed-back este puternic situationalizat, prin excelenta contextualizat, devenind aproape imediat consecutiv, si mult mai palpabil (observabil si masurabil). Experienta personala a cadrului didactic are un mare rol în acest sens, acesta putând sa extraga din

modalitati de evaluare.

Retroactiuni ale comunicarii didactice

situatiile scolare frecvent întâlnite o serie de repere simptomatice aferente conduitei de feed-back instantaneu al scolarilor; practic, se poate vorbi de antrenament sau chiar fler retroactional al profesorului, aspirând la a sesiza corect si a utiliza oportun si plenar feed-back-ul.

3.2 Rolul si functiile feed-back-ului comunicational

În general, feed-back-ului i se atribuie un triplu rol:

cel de comanda sau dirijare continua a procesului

paideutic; cel de control a actiunii în derulare

cel de ameliorare a actului didactic, respectiv schimbari directe la nivel de mod de desfasurare si rezultat al actiunii.

Acest triplu rol, transpus în planul comunicarii orale de tip scolar, se concretizeaza în:

ÿ provocarea scolarilor de catre profesor pentru a se manifesta, a reactiona, a da replica (profesorul formuleaza solicitari de tip scolar, avanseaza situatii – problema, pune întrebari etc.); ÿ interventia profesorului, pe parcursul lectiei, pentru a corecta raspunsurile scolarilor, încercând sa-l faca pe scolar sa înteleaga cât si unde a gresit si care-i raspunsul corect; ÿ aprecierea raspunsului scolarului, prin raportare imediata la raspunsul standard.

La modul detaliat, feed-back-ul îndeplineste o serie de functii care au efecte specifice în planul comunicarii didactice, unele din aceste functii vizeaza actiunile profesorului, altele se

Retroactiuni ale comunicarii didactice

refera la scolari, iar altele (cele mai multe) vizeaza simultan pe profesori si scolari. Aceste functii sunt:

1. functia de confirmare /întarire imediata a rezultatelor pozitive si de intensificare a învatarii;

2. functia de semnalare, identificare si depasire a unor dificultati obiective (logice) sau subiective (psihologice);

3. functia de diagnoza, în scopul evaluarii care urmeaza;

4. functia de depistare si corectare a erorilor curente, pentru a le evita pe cele cumulative;

5. functia de prevenire a greselilor, procedând la remaniere actionala;

6. functie stimulatorie, de întarire a motivatiei învatarii.

Exercitarea acestor functii poate ridica relatia instrumental

– comunicativa din cla sa pâna la nivelul (dezirabil) al comunicarii instructiv – educative, pe fondul careia se va forma si dezvolta

personalitatea scolarului. Un profesor deschis si receptiv, marcat de autoperfectionism si interesat profesional sigur îsi va problematiza continuu propria activitate si stil de munca prin întrebari de genul:

¸ Care este obiectiv ul meu? Spre ce tind?

¸ Ce vreau si pot sa fac pentru ca scolarul sa-si însuseasca materia într-o maniera accesibila si decisiva, astfel încât sa se dezvolte normal?

¸ Ce sarcina pot eu sa propun pentru ca scolarul sa se mobilizeze si sa depaseasca obstacolele?

¸ Ce resurse trebuie sa pun la dispozitia sa?

¸ Etc.

Punând astfel problema, profesorul promoveaza în propria conduita o deschidere pro-feed-back în comunicarea didactica, interactionând cu scolarul. Aceasta pentru ca în comunicarea

scolara, educatul se directioneaza clar, voluntar sau involuntar, spre

o singura persoana – profesorul -, în timp ce acestuia din urma i se

pretinde sa se relationeze cu întreaga clasa, însasi lectia (ca forma

Retroactiuni ale comunicarii didactice

de prezentare frontala a unui anumit continut) reclamând acest lucru. Asadar, din aceasta perspectiva feed-back-ul este instantaneu si continuu.

3.3 Sensurile feed-back-urilor în actiunea didactica

În conditiile comunicarii didactice, specifica pentru receptor

este activitatea de învatare sistematica, fapt ce sporeste importanta feed-back-ului. Daca luam în calcul activitatea reglata putem vorbi în mediul educational institutionalizat – de doua tipuri de feed- back: feed-back-ul mesajului (F.B.I) si feed-back-ul învatarii (F.B.II). cele doua tipuri au urmatoarele semnificatii 1. Feed- back I este un raspuns semnal emis de receptor (elev) emitatorului (profesorului); el aduce informatii cu privire la modul cum a fost receptat mesajul, cât de

elev

potrivit experientei personale de învatare). Este feed-

corect si

rapid

a

fost

decodificat

(prelucrat

de

back -ul mesajului.

Vizeaza

atentia

clasei,

calitatea

predarii, deoarece

este

efectul

produs

de

lansarea

mesajului catre receptor. Se concretizeaza în manifestari specifice ale acestuia, fiind un semna l pentru profesorul emitator.

2. Feed- back II este raspunsul emitatorului la semnalele/reactiile (ale învatarii) receptorului; vizeaza comunicarea prin învatare sistematica, precum si reglarea activitatii. Exemplu: nota, comentarea raspunsului, reactia la tema propusa. Este feed -back -ul învatarii, respectiv reactia profesorului fata de reactia sau prestatia receptorului ca urmare a primirii mesajului.

Retroactiuni ale comunicarii didactice

În activitatea didactica:

a) Emitatorul este atât sursa de informatii (Ei) cât si educator (Ee), adica o persoana specializata care doreste

ca prin transferul de informatii sa produca o transformare în personalitatea receptorului (elev):

- fie la nivelul cunoasterii teoretice (la al lui “a sti”);

- fie la nivelul actiunii concrete (la al lui “a face”);

- fie la nivelul laturii volitionale a personalitatii (la nivelul lui “a vrea”, al motivatiei învatarii).

b) Receptorul – ca beneficiar al mesajului educational este atât receptor de informatii (Ri), sustinut prin feed-back- ul raspuns final, cât si o persoana pasibila de transformare, educabila (Re) în urma unui proces de învatare. La acest nivel intervine feed-back-ul, raspunsul emitatorului la semnal, care orienteaza actul de învatare în directia producerii de transformari.

Sch ematic, din perspectiva feed -back -urilor, comunicarea didactica se reprezinta astfel:

Feed-back care regleaza mesajul (F.b.I) Emisiune - Ei Ri informatie Ee Actiune- Re raspuns
Feed-back care regleaza mesajul (F.b.I)
Emisiune -
Ei
Ri
informatie
Ee
Actiune-
Re
raspuns

Feed-back care regleaza învatarea (Fb.II)

Sursa: Paun Emil – Psihopedagogie, Polirom, 1998, p.238

Retroactiuni ale comunicarii didactice

Observam ca simultan sau succesiv, emitatorul si receptorul

primesc, prin cele doua feed -back -uri, date cu privire la:

1.

cerintele emitatorului

2. personalitatea receptorului 3. obstacolele comunicarii si/sau învatarii (blocaje) 4. gradul de adecvare al mesajului sau al învatarii la specificul interlocutorului 5. nivelul si profunzimea/superficialitatea relatiei interpersonale stabilite între cei implicati în actul didactic 6. eficienta/ineficienta comunicarii/învatarii etc.

Asadar, feed -back -ul, acest semnal – reactie venita dupa încheie rea unei activitati didactice, este indispensabil educatiei

scolare,

deoarece

confirma/infirma

eficacitatea

predarii-învatarii

scolare.

Atentie!

în

practica

didactica

exista

însa

si

pericolul

deturnarii semnificatiilor reale ale feed-back-ului sub presiunea subiectivitatii. Pot apare – la profesori si elevi – manifestari de aparare în fata unor adevaruri suparatoare (explicatii antejustificative). Exemplu: neatentia generalizata a clasei de elevi poate fi interpretata de profesor ca semn de oboseala, când de fapt este vorba de o reactie fireasca la neîntelegerea celor predate.

Sau: elevul poate interpreta o nota mica ca semn al ghinionului/hazardului, când de fapt este consecinta neînvatarii sau a învatarii insuficiente si netemeinice.

Concluzie: ambii parteneri sa ia act de ceea ce evidentiaza feed-back-ul si sa analizeze calitatea propriei activitati. Capacitatea de a recepta feed-back-urile clasei, de a le decodifica corect si a reface oferta didactica este un atu a celui competent, care doreste sa fie în timpul lectiei alaturi de elevi si materia pe care o preda.

Retroactiuni ale comunicarii didactice

3.4 Taxonomia feed -back-ului

Literatura de specialitate este generoasa în a semnala si chiar prezenta o serie întreaga de forme sub care se poate manifesta feed-back -ul. Nu exista însa, în literatura româneasca a temei, o sinteza asupra acestora, de aici tentativa de a o schita în paginile urmatoare. Pe lânga temeiul teoretic, un tablou sinoptic al tipurilor de fb este util oricarui profesionist al scolii pentru a-l sensibiliza asupra complexitatii si diversitatii actului comunicativ în care este implicat.

Nr. Crt.

Criteriul

Forme ale fed- back-ului

Exemple

 

feed-back I

Feed- back II

(R

E)

(E

R)

1

Activitatea

a). feed- back I (al mesajului)

atentia clasei,

 

reglata

calitatea

 

raspunsurilor

b).feed- back II (al învatarii)

 

nota, comentarea raspunsului, reactia la tema etc.

2

Nivelul feed-

a).feed–back

lectia prin TV, radio

Extemporalul

back-ului

neadus, nota

necomunicata

b).feed- back

indici ai neîntelegerii, fara detalii despre cauze

Nota în sine

insuficient

(incomplet,

partial)

 

c).feed-back

Indici edificatori

Evaluarea (nota)

optim (complet,

asupra cauzelor

explicata

homeostatic )

reactiei copiilor

d).feed- back

Reluarea aceleiasi informatii, exces pe aceeasi tema

Abundenta

redundant

penalizarilor sau

încurajarilor;

 

pentru aceeasi

realizare: nota,

lauda, premiere,

popularizare etc.

Retroactiuni ale comunicarii didactice

Nr. Crt.

Criteriul

Forme ale fed- back-ului

Exemple

 

feed-back I

Feed- back II

(R

E)

(E

R)

3.

calea urmata

a).feed-back

Reactia spontana a clasei

Nota, lauda,

de feed-back

direct

blamul primite

 

personal

b).feed- back

Interventia unui

Informatia ocolita care ajunge la elev prin: coleg, parinte, diriginte, carte etc.

indirect

intermediar

(diriginte, parinte,

situatie)

4

Momentul

a).feed-back

Reactia clasei în timpul predarii lectiei

Asistenta pe

aparitiei feed-

concomitent

moment în

back-ului

 

realizarea

sarcinilor de

învatare

b).feed- back

Raspunsurile la

Corectarea temei,

ulterior

ascultarea curenta

examenul,

sau recapitulativa,

concursul

comentariile peste

ani

5

Raportul cu

a).feed-back

Confirmarea interesului la predare prin raspunsurile bune de a doua zi

Note pe merit

continuturile

consistent

anterioare (ale

(confirmativ)

mesajului,

învatarii sau

 

altor feed-

back-uri)

b).feed- back

Reactie pozitiva la predare, raspunsuri slabe a doua zi

Evaluarea gresita,

inconsistent

inconsecventa în

 

(incongruent

cerinte

infirmativ)

 

6

Modalita tea

a).feed-back

Interventii de genul “Mai tare!” “Repetati!” “N-am înteles!

Comentarii,

de codificare

verbal (orb)

întrebari,

exprimarea

atitudinii

b).feed- back

Intonatie, accent, pauza semnificativa

paraverbal (orb)

c).feed-back

Mimica, gestica, privire, miscarea clasei

nonverbal (mut)

d).feed- back mixt

Combinari între a), b) si c)

 

Retroactiuni ale comunicarii didactice

Nr. Crt.

Criteriul

Forme ale fed- back-ului

Exemple

 

feed-back I

Feed- back II

(R

E)

(E

R)

7

Sursa feed-

a).feed-back

Unul sau altul dintre elevi

Profesorul cartea,

back-ului

individual

un coleg

b).feed- back

Clasa prin sincronia interactionala

Reactia clasei la activitatea elevului

colectiv

8

Semnificatia feed- back- ului pentru beneficiari (E/R)

a).feed-back pozitiv (+) (confirma reusita / întelegerea)

Confirmarea,

Încurajarea, lauda,

sincronia

nota buna

interactionala

 

b).fe ed - back negativ (-) (semnalizea za esecul)

Lipsa sincroniei,

Blamul,

neatentia

admonestarea,

nota slaba

c).feed-back “alb”

Reactii neclasificabile din cauza “opacitatii” lor, gen “fata de poker”

9

continut

a).feed-back

Indiferent de forma (verbal, nonverbal) el “spune” doar “da/nu”

limitat

b).feed- back liber

Orice informatie necesara lamuririi profesorului sau elevului

Sursa: Luminita Iacob –în Psihopedagogie, Polirom, 1998, p.239 -241

Toate tipurile de feed-back comunicational sunt mai mult sau mai putin profitabile, completându-se reciproc în furnizarea de informatii corecte despre derularea actiunii în general, despre succesul sau esecul ei. Evident, informatiile aduse de feed-back sunt utile pentru cei care doresc sa creeze situatii de învatare autentica pentru altii.

Retroactiuni ale comunicarii didactice

Aceasta taxonomie de lucru este perfectibila si necesita unele observatii. Astfel:

1. Cercetarea si teoria pedagogica au abordat si tratat relativ

discriminatoriu diversele tipuri de feed-back, cele mai ignorate fiind feed-back-urile directe – indirecte, individuale – colective;

2. Apreciate din perspectiva utilitatii si eficientei lor pedagogice, tipurile de feed-back au statute valorice diferite. Spre exemplu: fb.I si fb.II; fb. orb – fb. mut – fb. mixt, au statute sensibil egale; fb concomitent – fb. ulterior, sunt diametral opuse; altele au statute valorice inegale: fb.pozitiv – este apreciat, în timp ce fb.negativ este de multe ori ignorat;

3. Unul si acelasi feed- back, indiferent cui se adreseaza (profesor sau scolar) poate avea concomitent mai multe atribute, care pot fi în concordanta unele cu altele (sporind efectul retroactiunii), dar pot fi si discordante. Spre exemplu, un fb.II (al învatarii) poate fi în acelasi timp consistent (apreciez sau notez); mixt (verbal, para si nonverbal); limitat (de genul da/nu); redundant (si laud si încurajez si notez);

4. Poate apare pericolul de a deturna feed-back- urile de la sensurile lor reale, sub presiunea subiectivitatii si a lipsei de experienta didactica. Profesorul sau scolarul pot formula scuze sau justificari nerealiste pentru a se apara în fata unor adevaruri deranjante. Exemple: neatentia elevilor – interpretata gresit ca semn de oboseala sau dova da de obraznicie, nu ca indice al neîntelegerii celor predate (feed-back I gresit interpretat); elevul interpreteaza un rezultat slab (nota mica) ca un ghinion, nu ca si consecinta a neînvatarii (fb II neînteles).

Retroactiuni ale comunicarii didactice

În continuare, cu titlu de exemplu, prezentam succint doua modalitati de manifestare a feed-back-ului, care apar în comunicarea didactica si care, folosite corect, eficientizeaza comunicarea. Este vorba despre lauda si critica. Lauda si critica sunt doua modalitati de feed-back care apar în comunicarea didactica. Folosita corect si în anumite conditii, lauda este o cale eficienta de apreciere si încurajare a elevilor. Prezentam în tabelul de mai jos conditiile de eficienta/ineficienta ale acestei tehnici.

LAUDA este:

Eficienta daca:

Ineficienta atunci când:

¸ specifica particularitatile performantei

¸ se restrânge la remarci pozitive globale

¸ ofera elevilor informatii detaliate despre competenta lor si valoarea performantelor

¸ nu ofera informatii precise despre competenta si valoare

¸ stimuleaza elevii spre performante si mai valoroase

¸ orienteaza spre compararea cu altii si spre competitie neloiala

¸ abordeaza performantele anterioare ale elevilor ca un context pentru a le evidentia pe cele prezente

¸ abordeaza realizarile colegilor ca un context pentru a remarca performanta unui elev

¸ atribuie succesul capacitatilor elevului si eforturi investit de acesta în învatare

¸ atribuie succesul unor factori externi, ca: noroc, sarcini de lucru usoare, etc.

Retroactiuni ale comunicarii didactice

Ce importanta credeti ca are lauda în relatia profesor -elev?

Comparativ cu lauda, critica este o practica mai raspândita în scoala, dar mai putin placuta, în special pentru persoana criticata. De aceea, profesorii trebuie sa tina cont de câteva recomandari pentru ca aceasta sa fie eficienta:

® sa critice scolarul într-un loc privat si numai “fata în fata”;

® sa se bazeze pe fapte reale , iar scolarului sa i se spuna unde a gresit;

® sa i se explice de ce respectivul fapt constituie într- adevar o problema;

® sa se formuleze sugestii în legatura cu posibilitatea îmbunatatirii situatiei;

® sa se lase posibilitatea scolarului de a-si exprima sentimentele si atitudinile, chiar daca nu sunt concordante cu optica profesorului;

® sa se evite tonul ridicat, sarcasmul, etichetarile verbale (care de multe roi jignesc).

3.5 Tehnici eficiente de feed-back comunicational

În decursul timpului s-au putut structura informatiile despre tehnica si rolul feed-back-ului în comunicare. Cele mai des folosite si eficiente tehnici de feed -back sunt:

1. Parafraza – a reda mesajul cuiva cu propriile cuvinte, pentru a fi cât mai bine înteles si apreciat, spre deosebire de citat, când textul respectiv este doar reprodus. Este o traducere a semnalului utila atunci când dorim sa clarificam pozitia pe care o sustinem într-o discutie, sau când dorim sa clarificam o neîntelegere.

Retroactiuni ale comunicarii didactice

2. Întrebarea directa – este interogatia prin care se poate raspunde laconic , scurt, concis, prin da sau nu. Necesitatea unor astfel de întrebari este dovedita atunci când se doreste obtinerea unor informatii scurte si concise, când ne aflam în fata unui interlocutor laconic, foarte zgârcit la vorba. Acest gen de întrebari nu trebuie puse în cazul în care cel întrebat nu stie nimic, iar celalalt stie totul.

3. Întrebarea indirecta – aceasta este întrebarea la care nu se poate oferi un raspuns categoric (da sau nu), necesitând o anume dezvoltare. Este folosita ori de câte ori se încearca a determina pe cineva sa-si exprime sincer o parere.

4. Întrebarea cu raspuns sugerat – acest gen de întrebari contin deja o parere, intentia nedeclarata fiind aceea de a-l influenta pe celalalt sa-si însuseasca acea opinie. Sunt întrebari persuasive / întrebari tendentioase. Cu alte cuvinte, se încearca conducerea discutiei în mod deliberat spre a obtine de la interlocutor raspunsul dorit, acest lu cru realizându-se fara ca celalalt sa constientizeze acest fapt. În cele mai multe cazuri, aceste întrebari au un pronuntat caracter manipulator. Atunci când dorim sa initiem o comunicare sincera este bine sa ne ferim de a pune sau de a raspunde la astfel de întrebari.

5. Ascultarea activa – foarte importanta deoarece prin modul în care ascultam punctul de vedere al interlocutorului ne exprimam acordul sau dezacordul fata de acesta. Un rol aparte în acest tip de feed-back îl are comunicarea nonverbala (mimica, gestica). Cercetarile lui Thomas Gordon au reliefat faptul ca o comunicare poate sa se desfasoare optim doar în cazul în care fiecare

Retroactiuni ale comunicarii didactice

receptor îi dovedeste transmitatorului mesajului ca îl accepta ca partener de discutie. Acceptarea partenerului de dialog trebuie dovedita prin gesturi sau mesaje tipice. Un individ nesigur interpreteaza automat lipsa unui mesaj de acceptare ca pe unul de refuz, astfel încât pot aparea divergente de pareri (tema va fi dezvoltata ulteror).

Limbajul (verbal sau nonverbal) al neacceptarii se exprima prin sentinte, critici, amenintari, dojeni, gesturi specifice etc.; aceste semnale de neacceptare îi provoaca partenerului de dialog teama, indispozitie, disconfort, pretext de interiorizare.

3.6 Feed-back-ul si relatia profesor – scolar

Evident ca nu se mai poate avea pretentia de a gestiona –

aspectele

relatiei

profesor

scolar,

dar

toate

procesului de feed-back constituie conditia sine-quo-non în sporirea gradului de certitudine, de neutralizare a diversilor factori perturbatori si a elementelor de hazard, cu atât ma mult cu cât

perfectionarea

intercomunicarea

didactica

produce

modificari

sensibile

în

personalitatea

scolarului.

Aceste

modificari

sunt

marcate

(evidentiate) de rezultatele scolarului:

® cognitive

® afective

® comportamentale

Astfel, rezultatele cognitive se materializeaza în: achizitii de cunostinte, idei, metode si strategii rezolutive, modificari pe planul

opiniilor,

conceptiilor

si

mentalitatilor,

judecatilor,

notiunilor

stiintifice

si

operatiilor

intelectuale,

întelegerea

si

exprimarea

continutului si semnificatiilor mesajelor informationale etc.

Retroactiuni ale comunicarii didactice

Rezultatele afective – sunt evidentiate prin: acceptarea impersonala a interventiilor mediului social, dezvoltarea unor sentimente si pasiuni, schimbarea dinamicii starilor emotionale si

motivationale începând de la simple dispozitii, dorinti, interese si afirmatii si pâna la atitudini, credinte, convingeri, în acelasi timp cu schimbarea viziunii asupra nivelurilor de valorizare, diminuarea starilor anxioase, frustrarea si cresterea sentimentului de satisfactie. Rezultatele comportamentale – iau forma unor noi modalitati si maniere/stiluri de învatare si raspuns, a unor conduite verbale, nonverbale, de participare constienta si responsabila, competenta si performanta, cooperanta a unor comportamente de rol perfectionate. Sunt reactii specifice de raspuns, de implicare în învatare, decizie, rezolvare etc. Este cert ca obtinerea de performante scolare si profesionale constituie ratiunea procesului de comunicare didactica, a interactiunii profesor - scolar. Mecanismul este complex si poate fi explicat mai ales cu

privire

a

variabilelor mediate care intervin (de natura para sau nonverbala). Astfel, apelul la paraverbal: prin gestica, mimica, pantonimica, proxemie dau o semnificatie distincta mesajelor, facilitând sau nu receptia, decodificarea, întelegerea, prelucrarea, interpretarea, creând un climat favorabil interrelationarii. Este foarte important de retinut ca o data cu mesajul noi transmitem – constient sau inconstient – trairi afective, stari emotionale, atitudini care pot întari sau distorsiona comunicarea. Din acest motiv, profesorul – ca initiator al procesului de comunicare si ca lider comunicational – are nevoie în egala masura si de competenta cognitiva, dar si de un stil pertinent de comportament, de expresie mimica, gestuala, corporala, miscari specifice pe care va încerca sa le induca si elevilor astfel încât

acestia

pozitiv,

sa reconfortant , tonifiant.

la

natura

calitatilor

procesului

de

comunicare

si

beneficieze

de

un

climat

socio -afectiv

Retroactiuni ale comunicarii didactice

Interactiunile socio-educationale si comunicationale dintre

profesor si scolar poarta amprenta unor specificitati si diferente legate de roluri si de statusuri, de atitudini si expectante, de nivel de participare si motivare a participarii, de aptitudini care influenteaza atât interactiunile interpersonale si procesul comunicarii, cât si comportamentele si rezultatele ulterioare ale participantilor, cu atât mai mult cu cât specificitatea nu trebuie sa blocheze comunicare, ci trebuie sa o faca pertinenta si stimulatoare, interesanta, incitanta. Daca profesorul nu coreleaza, însa, adecvat elementele procesului de comunicare cu caracteristicile psihosociale si situationale ignorând impactul lor asupra elevului, daca prin supraevaluare ramâne robul unor prejudecati, unor stereotipuri educationale sau a unor discriminari, atât procesul de comunicare, învatare cât si personalitatea si comportamentul elevilor vor fi negativ afectate. Se stie ca individul percepe selectiv din noianul de influente si conditii conduita care considera ca -l poate caracteriza sau favoriza în conformitate cu o anumita perceptie psihosociala a acesteia, selectia fiind rezultatul unor trieri, interpretari, evaluari care nu întotdeauna pot fi în concordanta cu realitatea. Impresiile pozitive sau negative, dar mai ales prejudecatile, stereotipurile, conduitele discriminatorii îsi gasesc explicatia în

la

baza

procesele

simplificare,

distorsiune si eronare ce influenteaza negativ relatiile interpersonale si pe cele intergrupale. Formarea acestor prejudecati si stereotipuri implica procesul de comunicare si actiunea de clasificare a persoanelor din interiorul grupului pe baza atributelor comune, dar si ca proces cognitiv de supra estimare a similaritatii trasaturilor personale din interiorul grupului si exagerare a deosebirilor, caracteristicilor membrilor unui grup. Tendinta generala este de a percepe si a aprecia în mod omogen, pe toti la fel, când individul vine în contact cu persoane sau grupuri externe (care nu fac parte din grupurile lor

cognitive

adecvare

de

sau

percepere-evaluare-categorizare

inadecvare

a

cunoasterii,

o

si

au

o

Retroactiuni ale comunicarii didactice

de apartenenta în ciuda faptului ca este constient de diferentele individuale dintre membrii grupului). Aceste atitudini si conduite stereotipe ce au la baza cauze obiective, situationale, corelate cu cauze subiective, individuale pot avea rol foarte mare în cadrul primei întâlniri dinte profesori si clasa, contribuind la formarea primei impresii corecte sau incorecte despre caracteristicile lor individuale, în functie de care partenerii îsi vor regla comportamentul verbal sau nonverbal, orientându-si interactiunile si interventiile socioeducationale si implicându-se, mai mult sau mai putin superficial sau responsabil, în cunoasterea si evaluarea personala. Relatia profesor-scolar poate fi considerata ca relatia dintre adult si tânar sau un tip particular al relatiei dintre generatii, profesorul incluzând, explicit sau implicit , în activitatea sa didactica si o serie de aspecte mai mult sau mai putin exterioare competentei sale didactice ca experienta anterior câstigata, grupuri cu care se afla în contact, atitudini si modele relationale implicate în relatia dintre generatii, dar care sunt specifice. Profesorul devine în acest caz un fel de filtru al activitatii educationale prin propria sa structura de personalitate si experienta, ceea ce uneori este profitabil pentru elev, alteori nu, disonând cu dorintele sau asteptarile acestuia, scopurile si structura sa intelectuala, socio -afectiva, poate chiar nivelul constiintei sociale la un moment dat. Practic, profesorul are nevoi specifice si permanente de feed-back de evaluare a calitatii informatiilor sale, a modului cum se relationeaza cu scolarii, a eficientei interventiilor sale de reglaj, sustinere, de echilibrare a structurilor de comunicare. Si profesorul are nevoie de un feed- back de evaluare a calitatii interventiei sale, a modului de relationare si cooperare cu partenerul sau – elevul, a eficientei interventiilor sale de reglaj, de sustinere, de echilibrare,de redundare a structurilor de comunicare.

Retroactiuni ale comunicarii didactice

Concluzionând, nu putem avea pretentia unei gestionari totale a complexului de actiuni si aspecte educative cu care ne confruntam în spatiul scolar, dar perfectionarea procesului de feed- back constituie conditia sine-qua -non în sporirea gradului de certitudine, de determinare în munca didactica si de neutralizare a elementelor de hazard si a diversilor factori perturbatori.

& Rezumat

În capitolul de fata, dedicat retroactiunilor comunicarii didactice, ne -am pr opus sa abordam problematica feed-back-ului comunicational ca actiune recurenta, propagata în sens invers, deoarece reprezinta o modalitate activa si eficienta de adaptare a

demersurilor didactice la multitudinea de situatii concrete, precum

si la finalitatea educationala vizata. Feed-back-ul, dupa cum deja am demonstrat, are menirea de

a echilibra structurile, de a armoniza si, eventual, compatibiliza

manifestarile interlocutorilor (profesori si scolari) astfel încât comunicarea pedagogica sa fie fluenta si eficienta. Am încercat, de asemenea, sa evidentiem impactul major pe care retroactiunea didactica îl are pentru calitatea actului didactic.

B Cuvinte cheie

ÿ retroactiune

ÿ feed-back comunicational

ÿ tehnica eficienta de feed-back

ÿ taxonomia feed-back-ului

ÿ ascultare activa

Retroactiuni ale comunicarii didactice

Teme de reflectie si sarcini de munca independenta

1. Descrieti o situatie scolara în care a aparut un feed-back II (al învatarii) care a întrunit concomitent urmatoarele caracteristici: direct, individual, verbal, negativ, inconsiste nt;

2. Analizati randamentul a cel putin trei forme ale feed- back-ului;

3. Pe exemplul unei activitati didactice desfasurate în clasa, ilustrati si explicati feed-back-ul optim (inclusiv consecintele acestuia).

Referinte bibliografice

Cucos, C.

Pedagogie, Polirom, Iasi, 1996

Cucos, C. (coord.) Psihopedagogie pentru examenele

si colectiv

de definitivat si grade didactice, Polirom, Iasi, 1998

Ionescu, M.

Lectia între proiect si realizare, editura. Dacia, Cluj-Napoca, 1982

Muchielli, R .

Metode active în pedagogia adultilor, Editura D idactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982

Retroactiuni ale comunicarii didactice

Neacsu, I .

Instruire si învatare , Editura Stiintifica, Bucuresti, 1990

Paun,

E.

Sociopedagie

scolara ,

Editura

Didactica

 

si P edagogica, Bucuresti, 1982

Soitu,

L .

Pedagogia

comunicarii, E ditura

Didactica

si P edagogica, Bucuresti, 1997