P. 1
Ghid Pentru Profesorii de Educatie Fizica Si Sport

Ghid Pentru Profesorii de Educatie Fizica Si Sport

5.0

|Views: 1,075|Likes:
Published by yume2010

More info:

Published by: yume2010 on Feb 16, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/21/2015

pdf

text

original

INTRODUCERE Lucrarea reprezintă o îmbinare între noutăţile din teoria şi metodica educaţiei fizice şcolare şi experienţa în domeniul educaţiei

fizice şcolare a doi „ practiceni”. Caracterizat prin sistematizare şi accesibilitate, conţinutul se adresează tuturor profesorilor de educaţie fizică şi sportivă din şcoli şi licee, care doresc să-şi îmbunătăţească demersul didactic şi în mod special acelora care participă la examene şi concursuri. Autorii

CUPRINSUL CAPITOLELOR

Capitolul I Componenetele principale ale procesului de învăţământ............................................... 1. Cunoştinţe teoretice de specialitate.....................................................................................
2. Indicii morfologici şi funcţionali.......................................................................................... 3. Calităţi motrice................................................................................................................... Viteza.......................................................................................................................... Capacităţile coordinative (îndemânarea)..................................................................... Forţa............................................................................................................................ Rezistenţa.................................................................................................................... Supleţea........................................................................................................................ 4. Deprinderi şi priceperi motrice........................................................................................... Deprinderile motrice.................................................................................................... Priceperile motrice.......................................................................................................

Capitolul II Principiile de instruire din educaţie fizică......................................................................
1. Principiul intuiţiei.............................................................................................................. 2. Principiul participării conştiente şi active.......................................................................... 3. Principiul accesibilităţii cunoştinţelor................................................................................ 4. Principiul sistematizării şi continuităţii.............................................................................. 5. Principiul însuşirii temeinice..............................................................................................

Capitolul III Metodele de instruire în educaţie fizică............................................................................
1. Metode verbale.................................................................................................................. 2. Metode intuitive................................................................................................................. 3. Metoda exersării..................................................................................................................

Capitolul IV Motricitatea..........................................................................................................................
1. Motricitatea în perioada antepubertară ( 6 – 10 ani ) 2. Motricitatea în etapa pubertară ( 10 – 14 ani) 3. Motricitatea în etapa adolescenţei ( 14 – 18 ani)

Capitolul V Proiectarea şi planificarea................................................................................................... 1. Proiectarea didactică în educaţie fizică....................................................................................
2. Planificarea instruirii în educaţie fizică...................................................................................

Planul anual ( eşalonarea anuală a unităţilor de învăţare,exemple)................................................ Planul calendaristic semestrial(exemple)......................................................................................... Proiectul unităţilor de învăţare(exemple).........................................................................................

Capitolul VI Lecţia de educaţie fizică.........................................................................................................
1. 2. 3. 4. Tipologia lecţiei de ducaţie fizică............................................................................................ Structura lecţieie de educaţie fizică........................................................................................ Proiectarea didactică ( exemplu plan de lecţie)..................................................................... Organizarea clasei.................................................................................................................. Conducerea clasei................................................................................................................... Motivarea elevilor pentru participare la lecţia de educaţie fizică.......................................... Particularităţile lecţiei de educaţie fizică................................................................................ 1. Particularităţile lecţiei de educaţie fizică în învăţământul primar.................................... 2. Particularităţile lecţiei de educaţie fizică în învăţământul gimnazial................................. 3. Particularităţile lecţiei de educaţie fizică în învăţământul liceal........................................ 4. Particularităţile lecţiei de educaţie fizică desfăşurate în aer liber, pe timp friguros............ 5. Particularităţile lecţiei de educaţie fizică desfăşurate în spaţii improvizate din interior, pe timp friguros........................................................................................................................ Evaluarea în educaţie fizică....................................................................................................... 1. Criteriile de evaluare............................................................................................................ 2. Metodele de evaluare.............................................................................................................

5.
6. 7.

8.

Capitolul VII Jocurile de mişcare în lecţia de educaţie fizică......................................................................
1. Consideraţii generale................................................................................................................. 2. Cerinţele metodice generale...................................................................................................... 3. Locul, rolul şi descrierea principalelor jocuri de mişcare în lecţia de ducaţie fizică................ 4. Jocuri folosite în veriga „ organizarea colectivului de elevi”................................................... 5. Jocuri folosite în veriga „ pregătirea organismului pentru efort”............................................. 6. Jocuri pentru dezvoltarea vitezei............................................................................................ 7. Jocuri pentru dezvoltarea îndemânării.................................................................................... 8. Jocuri pentru consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor de bază............................................ 9. Jocuri pentru consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor utilitar aplicative.............................. 10. Jocuri pentru dezvoltarea forţei............................................................................................ 11. Jocuri pentru dezvoltarea rezistenţei .....................................................................................

Capitolul VIII Curriculum la decizia şcolii în educaţia fizică şcolară............................................................
1. 2. 3. 4. Învăţământul primar şi gimnazial................................................................................................. Învăţământul liceal........................................................................................................................ Programa de opţional..................................................................................................................... Măsuri pentru creşterea şanselor de acordare a orelor din CDS, la educaţie fizică......................

......................... 2.............................. 1........... Probe de alergare.................................................................................... 3....................................... 1............................................................. 2.... Dosar comisie metodică...................................................... 2...................................................................................................................................................... 1....... Capitolul XIII Metodica învăţării probelor din atletism........... Complex de exerciţii cu bastoane.... 3................................................................Capitolul IX Ansamblu sportiv şi orele pentru pregătirea formaţiilor reprezentative.......................................................................... 5.................................................................................................................................. Complex de exerciţii la banca de gimnastică.............. Capitolul XIV Metodica învăţării principalelor procedee tehnice folosite în atac din jocurile sportive 1........................................................................................................................ 4.............................. Capitolul XI Complexe de exerciţii pentru dezvoltate fizică..... 2.................................................................... Complex de exerciţii la scara fixă........................................ Portofoliu profesor....................... Capitolul X Documente pentru comisia metodică.................................................................................................. Complex de exerciţii libere............. Probe de aruncări....................... Complex de exerciţii cu partener. Volei Handbal Baschet Fotbal ............................................ 4............................................... Probe de sărituri.............. Capitolul XII Metodica învăţării principalelor elemente acrobatice din gimnastică...................................................................... 3...............................................

.

.CUNOŞTINŢE TEORETICE DE SPECIALITATE Definiţie: „ reflectarea in constiinţa celor ce practică exerciţii fizice – sub forma unor percepţii. .regulamente de practicare a disciplinelor sportive. performanţe.atitudini consecutive practicării exerciţiilor fizice şi elemente din celelalte laturi ale educaţiei. convorbirea. . În educaţie fizică.reguli de nutriţie asociate efortului fizic. etc.elemente privind poziţiile. Aceste cunoştinţe.cunostinţe teoretice de specialitate. S. a activităţii de practicare a exerciţiului fizic. principii – a fenomenelor proprii activitaţi de educaţie fizică şi sport.reguli privind conceperea. a actiunilor tactice specifice anumitor discipline sportive. Mogoş. constând din dobândirea cunoştinţelor teoretice din domeniul educaţiei fizice. în timpul şi după desfăşurarea activităţii de eucaţie fizică. . . Metode: explicaţia. planurile şi posibilităţile de mişcare ale segmentelor corpului.temele şi obiectivele lecţiei .fizică ( parametrii.denumirea elementelor şi procedeelor tehnice. Cârstea.calităţi motrice.GHID PENTRU PROFESORII DE EUCAŢIE FIZICA SI SPORT I. în condiţii de eficienţă. A. se formează de regulă simultan cu procesul de exersare a exerciţiilor fizice. .reguli de igiena individuală şi colectivă care trebuie respectate înainte. alaturi de învăţarea motrică. .particularităţilor elevilor cu care se lucrează. 1972). COMPONENTELE PRINCIPALE ALE PROCESULUI DE INVATÂMANT Componente principale ale procesului de învăţământ la educaţie fizică: . Mitra. . 1984.organizarea de întreceri. dialogul. Principalele categorii de cunoştinţe teoretice care pot fi transmise in procesul practicării exerciţiior fizice sunt ( Gh. competiţii sportive etc. Firea. E. ( I.) şi ecoul sau la nivel funcţional ( frecvenţă respiratorie.indici morfologici şi functionali. .Şiclovan. Şerbănoiu.denumirile principalelor segmente ale corpului uman. . . 2004): .reguli de alcătuire a complexelor de influenţare selectivă a aparetului locomotor. mişcare olimică.recorduri. şi frecvenţă cardiacă).elemente de istoria şi filozofia educatiei fizice şi sportului ( olimpism. Metodologia formarii cunoştinţelor de specialitate. . . reguli. 1999. . . reprezentari. expunerea. Gh. are loc un proces de invăţare cognitivă. În aplicarea acestor metode trebuie să se ţină cont de : . M. . precum şi a interdependenţei acestora”.).elemente minimale privind efortul de natură psiho.categoriile de cunoştinte transmise . . . jocuri olimpice etc. organizarea şi desfăşurarea. 2002.obişnuinte.reguli privind mecanismele de executare şi exersare a acţiunilor motrice specifice activităţii desfăşurate. personalitaţi din lumea sportului. doyare. 1980.argumente privind importanţa practicării exerciţiilor fizice. . a grupelor musculare şi articulaţiilor. Stanescu.deprinderi şi priceperi motrice. 1.

. legea maturaţiei pubertare) şi efectele practicării exerciţiilor asupra organismului.calităţi motrice specifice anumitor ramuri sportive. perimetre. ( I. care să ajute subiecţii să înţeleagă utilitatea anumitor exerciţii. 3. Între indicii somatici -inalţime. îndemânare. legea ritmului diferit de creştere şi dezvoltare. Se realizează: . însoţite de argumente logice. ca urmare a mediatizari fenomenului sportiv 2. supleţea.dirijat. Calităţile motrice sunt de două feluri: . în corelaţie optimă cu vărsta subiecţilor. 1972). greutate. . rezistenţă. intervenind şi în directia prevenirii şi corectarii unor atitudini fizice deficiente. concretizate în capacitatea de efectuare a acţiunilor de mişcare cu anumiţi indici de forţă.Şiclovan. forţă. legea proporţiilor.Cerinţe: .spontan. capacitate vitală trebuie că existe un raport optim Profesorul de educaţie fizică trebuie sa cunoasca legile creşterii şi dezvoltării(legea creşterii şi dezvoltării asimetrice. prin temele pentru acasă pe care le formulează profesorul ( întocmirea de referate cu conţinut sportiv) sau prin recomandări privind vizionarea sau participarea la anumite competiţii sportive. : .în cadrul verigii privind influenţarea selectivă a aparatului locomotor. Orice act motric sau acţiune motrică implică în efectuarea lor toate calităţile motrice.calitaţi motrice de bază: viteză.transmiterea unor indicaţii metodice. reprezentate prin combinaţii ale calităţilor motrice de bază. INDICI MORFOLOGICI ŞI FUNCŢIONALI Avănd legătură cu obiectivul prioritar referitor la dezvoltarea armonioasă a organismului uman. Metodica dezvoltării indicilor morfologici şi funcţionali. frecvenţă respiratorie. cu caracter compensator sau pentru realizarea unei stari de încalzire optime a organismului pentru exerciţiile ce urmează a fi executate.. -pe parcursul lecţiei pot fi executete astfel de exerciţii. capacităţile coordinative(îndemânarea). rezistenţă „.atenţie deosebită utilizării unei terminologii adecvate . Obiectivul principal este obţinerea unor indici superiori armonioşi. diametre şi cei funcţionali ai organismului -frecvenţă cariacă. a ordinii şi dezvoltării lor -valorificarea optimă a timpului alocat lecţiei pentru transmiterea acestor cunoştinţe Acesete cunoştinţele de specialitate pot fi încuşite şi în afara lecţiei de educaţie fizică. CALITĂŢI MOTRICE Calitaţile motrice reprezintă „ însuşiri ale organismului. . pentru a putea alege un anumit conţinut al instruirii eficient. dar cu pondere diferită. indicii morfologici şi funcţionali au o importanţă deosebită. viteză.legea alternanţei.

.(I. răspunsurile sunt în funcţie de acţiunile partenerilor sau adversarilor. condiţii de întrecere ( în jocuri sportive.transmiterea pe cale eferentă.sursele de energie – substanţele fosfagene existente la nivel muscular ( ATP. ea se referă la mişcarile ciclice(Gh. dar şi mai multe asemenea acte sau acţiuni motrice „ singulare”. .excitaţia muşchilor.tempoul mişcării -densitatea mişcarii pe unitatea de timp.2000) Este condiţionată de: .în timp cât mai scurt. Este determinată şi de nivelul însuşisii tehnicii de execuţie a deprinderilor şi priceperilor motrice. .sporturi ve contact). Factorul nervos : . . Factorul muscular : . b) Viteza de execuţie.Cârstea o consideră o variantă a vitezei de repetiţie e) Viteza de accelerare – capacitatea de a atinge nivelul maxim de manifestare a vitezei .cooronarea intermusculară – realizată de centrii motori şi reflectată în relaţia dintre muşchii agonişti şi antagonişti implicaţi în realizarea unei mişcări.Şiclovan. inopinant(startul la probele de alergare din atletism) . numită şi detentă .tipul de fibre din structura muşchiului ( fibrele albe sunt fibre rapide) . acţiunea de răspuns nu a fost exersată în prealabil în acceaşi relaţie cu semnalul. . . Este dependentă de următoarele elemente: . Factori ce condiţionează viteza. dar care apar spontan. . . in funcţie de condiţiile existente”. muscular. . Gh. iuţeală) maximă. . – reprezintă capacitatea individului de a parcurge o distanţă cât mai mare . cu întregul corp sau numai cu anumite segmente ( parţi) ale acestuia intr-un timp cât mai scurt.ritmul mişcării . osos.coordonarea intramusculară – se referă la activitatea unităţolr motorii cu o frecvenţă care să permită accelerarea contracţiei şi relaxării muşchilor implicaţi în mişcare. psihic si motric. in sensul alegerii.1972) f) Viteza in regimul altor calităţi motrice: . .analiza semnalului ( care durează cel mai mult). adică nerepetabile. Se măsoară prin timpul care trece de la începerea şi până la încheierea execuţiei . CP).3.forţa musculară.Cârstea.rapiditatea cu care alternează procesele nervoase fundamentale pe scoarţa cerebrală: excitaţia şi inhibiţia.capacitatea de a efectua aceeaşi mişcare într-o unitate de timp prestabilită.elasticitatea musculară. . combinarii sau corectării acestora. Reacţiile motrice sunt de două feluri: • Simple – constau in raspunsuri motrice la excitanţi cunoscuţi.apariţia excitaţiei in receptor .periodicitatea repetarii mişcării.viteza in regim de rezistenţă.în timp cât mai scurt. VITEZA Definiţie – este „ capacitatea organismului uman de a executa acte sau acţiuni motrice. .viteza in regim de forţă. d) Viteza de deplasare. • Complexe – implică elaborarea răspunsurilor motorii. Ponderea lor este diferită în manifestarea formelor vitezei. c) Viteza de repetiţie(frecvenţa mişcărilor) .capacitatea de a efectua un act sau o acţiune motrică.viteza in regim de îndemânare. cu rapiditate ( repeziciune.1. Forme de manifestare: a) Viteza de reacţie.transmiterea pe cale aferentă. Este determinată de următoarele categorii de factori: nervos.

„supramaximale – submaximale”). Acesta este procedeul metodic cel mai frecvent folosit pentru dezvoltarea vitezei. Aceeaşi autori definesc capacităţile coordinative „ un complex de calităţi preponderent psiho-motric. în condiţii uşor îngreuiate de lucru alergare la „ deal” pe o pantă uşor înclinată. subiecţii trebuie să aiba structura exerciţiilor bine însuşită. -alergarea pe teren plat . - 3.Tudor. care presupune capacitatea de a învăţa rapid mişcări noi. dar nu şi reducerea stării de excitabilitate optimă la nivelul scoarţei cerebrale ca urmare a lucrului cu viteză maximă. tempouri imprimate de factori externi.înălţime. 1999): durata exerciţiilor de viteză trebuie să fie circa 5 – 6 s până la maximum 40 – 43 s. 4. 1993. . V.nivelul motivaţiei. specifice diferitelor tipuri de activităţi. Factorul psihic : -capacitatea de concentrare a atenţiei . Efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în tempouri supramaximale. etc.lungimea segmentelor . pare restrictiv în raport cu bogăţia ( complexitatea) manifestării acestor capacităţi.Bota. Capacităţiile coordinative se prezintă se prezintă sub următoarele forme: 1. în condiţii normale de lucru.pase sau dribling cu minge mai usoară decăt cea regulamentară. -alergare la „vale” pe o pantă uşor înclinată. Capacităţile coordinative generale: necesare însuşirii şi efectuării tuturor actelor şi acţiunilor motrice. 3.Factor osos: . Efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în tempouri submaximale. prin restructurarea fondului motric existent”. Forme de manifestare a capacităţiilor coordinative. Factorul motric: -nivelul de manifestare a celorlalte calitaţi motrice( în special forţa ) Procedee metodice de dezvoltare – educare(Gh Cârstea 2000) 1. Efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în tempouri alternative ( „ maximale şi submaximale”.Dragnea.2 CAPACITĂŢILE COORDINATIVE(ÎNDEMĂNAREA) Definiţie: După A. în condiţiile unui sistem nervos odihnit şi ale unui organism cu nivel optim de încălzire. folosindu-se condiţii uşurate de lucru. „ maximale şi supramaximale”. . 2. utilizat de mulţi autori în lucrările de specialitate.alergare pe teren plat cu echipament mai uşor . adaptarea rapidă şi efeicientă la condiţii variate.. Efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în tempouri maximale. -pase sau dribling cu mingea regulamentară pentru un joc sportiv etc.Dragnea şi A. Cerinţe în instruire( A. termenul de îndemânare. exerciţiile pentru dezvoltarea vitezei se vor planifica la începutul lecţiilor. pauzele dintre repetări trebuie să fie suficient de lungi pentru a permite revenirea funcţiilor vegetative.

mai ales în cazul mişcarilor complexe. 1. precizia şi orientarea spaţio. accentul se va pune pe ameliorarea capacităţii de coordonare segmentară. .perioada 10 – 14 ani se caracterizează prin ameliorarea capacităţii de învăţare motrică. creşterii extremităţilor. rezistenţă. Procedee metodice de dezvoltare-educare. .nivelul de dezvoltare a celorlalte calităţi motrice ( viteză. 2. 1999): . psihologici: . . ca urmare a modificărilor proporţiilor. 2. . . 3.Tudor.capacitatea de anticipare a desfăşurării mişcării.memoria ( de scurtă şi lungă durată): .calitatea proceselor cognitive ( percepţii.între 3-6 ani se va insista asupra însuşirii unui număr cât mai mare de deprinderi motrice simple. Efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în condiţii variabile.. se înregistrează o scadere a capacităţii de coordonare segmentară. nu se recomandă abordarea capacităţilor coordinative şi vitezei în cadrul aceleiaşi lecţii. rezistenţă. ca şi în cazul vitezei.gândirea rapidă cu toate procesele sale .Weineck. Efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în conditii complexe.între 6 -10 ani. reprezentări). Este determinată de următoarele categorii de factori( A.între 14 şi 18 ani. pe fond de odihnă şi încălzire corespunzătoere a organismului.temporală. Cerinţe de care trebuie să se ţină seama în procesul de dezvoltare a capacităţilor coordinative : 1. Efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în condiţii constante. motrici: . .calitatea analizatorilor implicaţi în recepţionarea informaţiilor. A. 1994. 1993. etc. . 3. .anticiparea evoluţiei viitoare a condiţiilor în care se execută mişcarea .valoarea surselor energetice existente în organism. Capacităţile coorinative în regimul altor calităţi motrice: ( în regim de viteză.Dragnea. evident într-un număr mare de repetări şi într-un timp îndelungat. -exersare în săli de sport cu dimensiuni diferite -exersare pe suprafeţe diferite. -micşorarea suprafeţei de lucru. în sensul creşterii dificultăţilor de execuţie comparativ cu condiţiile normale -introducerea de unor acte sau acţiuni motrice suplimentare. 2. care să preântâmpine orice situaţie viitoare posibilă. abordarea capacităţilor coordinative se realizează la începutul lecţiei de educaţie fizică. forţă. V. .2.viteza de transmitere a impulsurilor nervoase pe căile aferente şi eferente.Dragnea.temporală se vor vor aborda.calitatea inervaţiei musculare care determină contracţia şi relaxarea. Capacitătile coordinative specifice: evidenţiate în practicarea diferitelor ramuri şi probe sportive. forţă) Factorii de condiţionare a capacităţilor coordinaative.numărul şi complexitatea deprinderilor motrice stăpânite . 3. . biologici: .mobilitatea proceselor nervoese fundamentale excitaţia şi inhibiţia. Trebuie să se ţină cont de stadiile creşterii şi dezvoltării organismului ( J. 1993): 1. manifestată mai ales la nivelul indicilor de stocare a informaţiei şi de diferenţiere temporală. .etc Metodica dezvoltării capacităţilor coordinative în cadrul educaţiei fizice. se vor aborda precizia şi orientarea spaţio. mobilitate şi combinaţiile dintre acestea).

. cum ar fi: 1. .forţă dinamică(izotonică) – apare atunci când prin contracţie musculară se efectuează lucrul mecanic. Formele de manifestare ale forţei: Autorii care au abordat această calitate motrică.forţă statică – apare în condiţiile contracţiei izometrice. 5. care să permită revenirea marilor funcţii ale organismului la valori adecvate reluării efortului. . in funcţie de formaţia profesională.3. În funcţie de activitatea prestată: . -rezistenţa – forţa dinamică ( capacitatea musculară de a rezista la oboseală în efortul de lungă durară).fortă în regim de viteză ( forţă explozivă). .forţă în regim de rezistenţă. . .forţă maximă ( cea mai mare forţă care poate fi dezvoltata de sistemul neuromuscular. In funcţie de masa musculară implicată: . între exerciţii trebuie programate intervale de odihnă optime ca durată. 6. Raportată la greutatea corporală.forţă pliometrică ( în regim de cedare) – cu creşterea lungimii fibrelor.forţă generală – cu participarea principalelor grupe musculare. : . ( A.forţă– viteză ( capacitatea sistemului neuromuscular de a învinge o rezistenţă cu cea mai mare viteză de contracţie posibilă). .forţă specifică – dezvoltată de actele motrice implicate într-un anumit tip e activitate.forţa locală – cu participarea a una sau câteva grupe de muşchi.forţă miometrică ( în regim de învingere) – cu scurtarea lungimii totale a fibrelor musculare. În funcţie de combinarea cu alte calităţi motrice: . ci doar cu dezvoltare de tensiune internă.forţă generală – solicitată în general de activitatea cotidiană a individului. se subîmparte în: .3 FORŢA Definţie: reprezintă „ capacitatea organismului uman de a realiza eforturi de învingere. 3.forţă mixtă – pentru învingerea rezistenţei alternează contracţiile musculare statice cu cele dinamice. 4. . menţinere sau cedare în raport cu o rezistenţă externă sau internă. prezintă o serie de criterii de clasificare. În funcţie de modificările care apar la nivelul fibrelor musculare în timpul contracţiei se poate vorbi despre: . Dragnea. .forţă izometrică ( statică) – muşchiul nu îşi modifică lungimea. se poate vorbi despre: .forţă în regimul capacităţilor coordinative. .forţa relativă – când forţa dezvoltată este raportată la greutatea corporală .forţa absolută – când forţa dezvoltată nu ia în considerare greutatea corporală. 2. În funcţie de lucrul mecanic efectuat: . 3. fără efectuarea de lucru mecanic. prin contracţia uneia sau mai multor grupe musculare”. în cadrul unei contractii musculare). Factori ce condiţionează forţa. 1993).

„ valuri medii” ( când rata de descreştere este jumătete – ca valoare – din rata de creştere ( 60% . Varianta metodică în val. iar cea de descreştere este de 3%.lungimea muşchiului şi unghiului dintre segmente.80% etc. 70% .65% . 1.74% . 3. nivelul tonusului muscular. Se lucrează: . b) Procedeul în circuit „ Circuitul” – ca procedeu metodic – a fost creat pentru dezvoltarea.65% . 4.) şi „ valuri mici” ( când între cele două rate sunt mari diferenţe valorice: 60% . atunci rate de creştere a încărcăturii va fi mai mică ( de exemplu 5%: 60% . Regula principală ca să se formeze „ valul” este ca întodeauna rata de creştere să fie mai mare decăt rata de descreştere.80% etc.frontal . .72% .70%.60%. -volumul muşchiului. sunt necesare pentru formarea ei minimum două repetări cu aceeaşi încărcătură ( 60% . La această variantă. Varianta metodică in trepte.unde.62% .toţi elevii efectuează aceleaşi exerciţii în aceeaşi ordine. coordonare intermusculară). 80% . factori de mediu: radiaţiile ultraviolete favorizează acţiunea glandelor suprarenale. dar se reduce la jumătate numărul repetărilor dintr-o lecţie: . a..rezervele energetice ( cantitatea de ATP şi CP).).80% etc. .care îşi schimbă locul în sensul „acelor de ceasornic”. tacticii etc. Procedee metodice de dezvoltare.74% etc.70% etc.65%. ca exemplu. 65% .70% . ..intensitatea contracţiei musculare.). .70% 67% . tehnicii.starile emoţionale -concentrarea atenţiei.motivaţia.70% .77% .- - - - - factori centrali: -capacitatea de concentrare a proceselor nervoase fundamentale.70%. .educarea forţei principalelor grupe musculare ale organismului uman de englezii Morgan şi Adamson. care mobilizează hormonii sexuali masculini. dar cu un număr de repetăti mai mare. Rata de creştere şi descreştere a încărcăturii trebuie să fie aceeaşi.educare. 2. În funcţie de diferenţa dintre cele două rate de se obţin „ valuri mari” ( cănd cele două rate sunt apropiate valoric: 60% . vitezei. atunci rata de creştere a încărcăturii va fi mai mare ( de exemplu 10%: 60% .60%. factori periferici: -diametrul muşchiului implicat în contracţie ( grosimea. de exemplu. rata de creştere este de 10%. 70% . raportându-se totul la posibilităţile maxime pentru exerciţiul respectiv. . Procedeul „ cu greutăţi” ( inclusiv propriul corp): a. -structura muşchiului ( prezenţa fibrelor rapide fazice favorizează dezvoltarea forţei) . 80% . Nu se includ în circuit exerciţii care se adresează îndemânării.aceeaşi mărime a ratei ( de creştere şi descreştere) ca la varianta anterioară. a.70% ..84% etc.75% .voinţa factori metodici: . Creşterea continuă a încărcăturii.pe grupe .capacitatea de coordonare a muşchilor ( coordonare intramusculară. Dacă vrem să facem mai multe repetări în aceeaşi activitate. unde.valori procentuale mult mai mici ale ratei ( de creştere şi descreştere) ca la varianta anterioară. Se folosesc cel puţin următoarele doua modalităţi: . iar cea de descreştere de 8%). sau 60% . rata de creştere este de 10%. factori psihici: . . Se bazează pe alternarea creşterii şi a descreşterii încărcăturii de la o repetare la alta.64% . Creşterea şi descreşterea continuă a încărcăturii. Dacă vrem să facem mai puţine repetări în aceeaşi activitate.durata sau amplitudinea contracţiei musculare.70% . secţiunea transversală a fibrei musculare este direct proporţională cu valoarea forţei).80% etc a.

. Exerciţiile se execută cu amplitudine maximă şi într –o manieră cât mai apropiată sau chiar identică cu structura unor deprinderi sau priceperi motrice. formate din 10 – 12 exerciţii. .exerciţii cu mingea umplută ( „ medicinală”). plus rata de creştere. Pentru a fi posibilă aplicarea unei asemenea formule.Training Se foloseste pentru dezvoltarea forţei explozive. cuprinde 12 exerciţii. Foarte rar se ajunge la egalitate între timpul de lucru şi cel de pauză ( 15 secunde lucru şi 15 secunde pauză. se trece în aceaşi activitate la câte 12 repetări pentru fiecare exerciţiu. deci după instalerea oboselii reale. Când se constată că şi cele 12 repetări se fac cu viteză corespunzătoare se creşte încărcătura ( faţă de posibilităţile maxime individuale ) şi se reia lucrul cu şase şi. . Eficienţa lui este vizibilă doar la ultimele exerciţii. -să fie cunoscute de subiecţi. Are mare accesibilitate deoarece nu poate produce accidente asupra organismului subiecţilor. adică câte patru din fiecare grupă. S-a ajuns la efectuarea exerciţiilor din circuit şi a pauzelor dintre acestea „ contratimp”. În lecţia de educaţie fizică nu sunt posibile aceste condiţii . Conform celor care l-au creat.). Durata contracţiei musculare trebuie să fie de 10 – 12 secunde.. adică a forţei în regim de viteză. Rezistenţa de învins prin contracţie musculară este imobilă.). De regulă. acţionându -se prin trei grupe de exerciţii: . Dacă viteza de execuţie a exerciţiilor este corespunzătoare. Într-o lecţie se recomandă să se efectueze şase – opt contreacţii izometrice. c) Procedeul izometriei Se foloseşte pentru dezvoltarea masei musculare . după întemeietorii procedeului. formate din 4 – 6 exerciţii. o halteră foarte grea etc. încât să nu se angajeze succesiv musculatura aceluiaşi segment corporal. trebuie să se lucreze cu puţini subiecţi şi să se dispună de o bază materială foarte bună. In fiecare serie se începe cu execuţia fiecărui exerciţiu de câte şase ori. După numărul exerciţiilor. Pauza maximă între contracţiile musculare este de 90 – 120 secunde şi trebuie să fie numai activă. Dozarea efortului fizic în cadrul „ circuitului”. formate din 8 – 9 exerciţii. circuitele pot fi: . care se pot repeta într -o săptămână doar de două trei ori. -să fie astfel dispuse. Exerciţiile trebuie să îndeplinească cel puţin patru condiţii: -să fie simple. un zid construit.). . . Nu se folosecte în lecţia de educaţie fizică.exerciţii acrobatice U n program de lucru. cu 12 repetări. f) Procedeul eforturilor repetate până la refuz Este folosit cu încărcături ale efortului fizic de 35 – 40 % pentru începători şi 55 – 60 % pentru avansaţi. d) Procedeul Power .exerciţii cu haltere.educarea forţei explozive. e) Procedeul contracţiilor musculare izotonice intense şi rapide Se mai numeşte şi procedeul „ eforturilor dinamice” şi se foloseşte tot pentru dezvoltarea.medii. 30 secunde lucru şi 45 secunde pauză etc. deci imposibil de a fi deplasată ( o bară fixă.lungi. 20 secunde lucru şi 20 secunde pauză etc. de regulă după 14 – 15 ani. timpul de lucru este mai mic decât cel de pauză ( 20 secunde lucru şi 30 secunde pauză. Deci sunt trei serii între care se face pauză de trei – cinci minute. ca ordine de efectuare. apoi.scurte. ar fi funcţională doar următoarea formulă individualizată de dozare a efortului fizic: posibilităţile maxime la exerciţiul respectiv supra doi. mai ales în educaţia fizică. -să se cunoască posibilităţile maxime ale fiecărui subiect la exerciţiile respective.

rezistenţă în efort cu intensitate variabilă.Rezistenţa generală.între 6-7 şi 10 ani. peste 14 ani. cardio-vascular şi respirator. de două feluri: -regională ( când în efort se angrenează între 1/3 şi 2/3 din grupele musculare ) . se pot folosi chiar exerciţii cu încărcături ce depăşesc greutatea corporală a subiecţilor( L. cuplul forţă – viteză poate fi dezvoltat fără restricţii. acest lucru rămâne valabil doar până la această vârstă .rezistenţa anaerobă . deci este capacitatea umană de a depune eforturi fără apariţia stării de oboseală sau prin învingerea acestui fenomen.Rezistenţă de scurtă durată între 2-10 minute . Baroga.între 11 şi 13 ani.Metodica dezvoltării forţei în cadrul educaţiei fizice. atât la fete cât şi la băieţi. . greutăţile cu care se poate lucra sunt de maximum 30% din greutatea corpului. se vor folosi exerciţii dinamice de dezvoltare a forţei. pentru eforturile până în 10 secunde lactacidă pentru eforturile cuprinse între 10 secunde şi două minute. specifică pentru eforturile peste două minute c) După durata efortului: . b) După procesele metabolice care furnizează energia : .(Gh.Rezistenţa specifică.locală ( când în efort se angrenează mai puţin de 1/3 din musculatură). . e) După modul de combinare cu alte calităţi motrice: . 1980). pâna la vârsta de 14 ani. 3. 1992).Rezistenţă de durată medie între10-30 minute .rezistenţă în efort cu intensitate constantă.2000) Forme de manifestare.menţinând indici constanţi de eficacitate optimă. .Rezistenţă de durată lungă peste 30 minute d) După natura efortului: . . se înregistrează o evoluţie asemănătoare a indicilor de forţă.Weineck.rezistenţă in regim de viteză. . Cerinţe care trebuie respectate în procesul de instruire: . . a) După ponderea participării în efort a grupelor musculare şi a marilor funcţii organice: .capacitatea organismului uman de a depune eforturi cu o durată relativ lungă şi o intensitate relativ mare. evitându -se cele statice.alactacidă. ..Cârstea.3 REZISTENŢA Definiţie: .la vârsta preşcolară se va evita antrenementul de forţă pură ( J.rezistenţă în regim de îndemânare. .aproximativ 70% din grupele musculare şi solicitându-se mai mult sistemele nervos central.între 10 şi 14-15 ani se pot utiliza exerciţii în care încărcătura este propriul corp sau greutăţi de circa 1 – 2 kg. .rezistenţa aerobă.până în jurul vârstei de 11 – 12 ani.

Rezistenţa anaerobă este determinată de: • tipul fibrelor musculare . dar se modifică intensitatea. fie de la o activitate la alta. procedeul eforturilor variabile. (. care este semnificativă pentru acest procedeu metodic. . .între 7 şi 10-11 ani. numai în sens de creştere ( fie pe parcursul unităţii de efort. dar se modifică intensitatea.Weineck. intensitetea constantă . -numărul de mitocondrii. cât şi a intensităţii efortului fizic.fibrele albe . c) Procedeul metodic „cu intervale”.1. • rezistenţa la acidoză.cantitatea de mioglobină. unitate de efort constantă . se va viza dezvoltarea rezistenţei generale. . de la o repetare la alta a unităţii de efort.se poate interveni asupra acestei calităţi motrice în primul stadiu al pubertăţii. respectiv la acidul lactic acumulat intracelular şi în sânge.educare a) Procedee metodice bazate pe variaţia volumului efortului fizic: a. în tempouri uniforme.1. procedeeul eforturilor uniforme. procedeul eforturilor repetate.) în aceeasi activitate sau de la o lecţie la alta a. Factorii de condiţionare ai rezistenţei. CP. care se bazează atât pe variaţia volumului. • factori psihici: voinţa. Metodica dezvoltării rezistenţei.- rezistenţă în regim de forţă ( numită şi rezistenţă musculară locală). ca urmare a existenţei unor proporţii optime între dimensiunea şi greutatea inimii. Variaţia intensităţii efortului. glicogenul muscular.Dragnea şi colaboratorii 2006) Rezistenţa aerobă este condiţionată de: • factori morfologici: -tipul de fibre musculare – fibrele lente ( roşii) sunt favorabile. • rezervele energetice – ATP. procedeul eforturilor progresive. .1992) . . de aceea se vor folosi metode de instruire care să solicite capacitatea de efort aerob. număr de repetări etc.2. intensitate constantă şi creşte volumul( exprimat prin durată. debit sistolic) şi pulmonară. debit cardiac.capacitatea cardiovasculară ( VO2 maxim. în sens de creştere şi descreştere: b. deci nu în aceeaşi activitate. • factori fiziologici: -capilarizarea şi reglarea periferică.şi inter. precum şi cea a plămânilor.copii şi adolescenţii au o capacitate de efort anaerob redusă.(J.coordonarea intra. În cazul ambelor tipuri de rezistenţă se adaugă stabilitatea proceselor nervoase fundamentale ( excitaţia şi inhibiţia). Variaţia volumului efortului fizic se realizeauă numai de la o activitate la alta.musculară. se realizează – dacă este necesar – numai în aceeaşi activitate.2. fie de la o unitate de efort la alta). . motivaţia. unitate de efort constantă . distanţă.capacitatea aerobă creşte progresiv pâna la 10 – 12 ani. . dar creşte numărul de repetări în aceeaşi unitate de efort ( fie în aceeaşi activitate. prin eforturi de lungă durată. b) Proceee metodice bazate pe variaţia intensităţii efortului fizic: b. Procedee metodice de dezvoltare. • factori metabolici -rezervele energetice ( glicogen şi lipide).A.

5 SUPLEŢEA Definiţie: „ Capacitatea unui sportiv e a executa mişcări cu mare amplitudie. coloana vertebrală). 1992): . se va evita metoda eforturilor repetate care să includă distanţe care solicită glicoliza anaerobă. 1972): . 3.supleţea generală – exprimată prin intermediul mobilităţii principalelor articulaţii ale corpului ( centura scapulară. Bota. . Metodica dezvoltării supleţei. supleţea mixtă – manifestată în condiţiile de alternare a supleţei active cu cea pasivă.ritmul diurn – valori scăzute ale supleţei se înregistrează dimineaţa comparativ cu amiaza. 1997). Harre.supleţea specifică – solicitată în cadrul anumitor ramuri şi probe sportive – aruncarea suliţei.temperatura mediului ambiant – mobilitatea articulară şi elasticitatea musculară au valori optime într-un mediu cald.masa musculară.sexul – persoanele de sex feminin prezintă o mobilitate mai mare decât cele de sex masculin. În procesul de instruire destinat dezvoltării supleţei se va avea în vedere următoarele aspecte ( J. dar se vor exerciţiile care să suprasolicite aparatului locomotor. . . .1994): Structura articulaţiei – mobilitatea cea mai mare se manifestă la nivelul articulaţiei coxo – femurală: . în una sau mai multe articulaţii prin el însăşi sau sub acţiunea unor forţe extreme”. . capacitatea de întindere musculară.femurale şi sacpulo.între 6 şi 10 ani se recomandă creşterea numărului de exerciţii destinate mobilităţii articulaţiilor coxo. Factori de condiţionare ai supleţei. . . Depinde de capacitatea de întindere şi de relaxare a muşchilor antagonişti ( D.vârsta – la copii. . Formele de manifestare ale supleţei. Weineck.specialistii trebuie să aibă în vedere că între 10 şi 14 ani mobilitatea se ameliorează doar în direcţiile în care se intervine asupra ei.oboseala . mobilitatea este cea mai mare comparativ cu adulţii şi vârstnicii. Formele de manifestare ( R. citat de C. coxo – femurală. .la vârsta preşcolară..supleţea activă – caracterizează amplitudinea maximă a unei mişcări executete prin contracţia musculaturii agonistice: . caracterizată printr-un puseu de creştere important. capacitate de întindere a tendoanelor şi ligamentelor. Manno. Weineck.1992). înot etc. se recomandă să se intervină asupra mobilităţii generale. (J. ca urmare a particularităţilor aparatului musculo – articular.humerale.Weineck. . nu se impun exerciţii speciale destinate dezvoltării ei. Supleţea este determinată de un complex de factori morfo – funcţionali din care fac parte(J.supleţea pasivă – caracterizează amplitudinea unei mişcări efectuate sub afectul unei fotre externe. metoda eforturilor continue este cea mai adecvată. 1979.- în timpul copilăriei şi adolescenţei. Unii autori folosesv şi termenul de mobilitate. tonusul muscular.în perioada pubertăţii.

antrenament sportiv etc. cu maximum de siguranţă şi minimum de cheltuială energetică”.Deprinderile motrice se însuşesc prin repetări multiple.2000) a) Etapele iniţierii în bazele tehnice de execuţie a deprinderii motrice. cu următoarele obiective principale: . automatizare”. . fiind create premisele şi pentru executarea acesteia în condiţii variate.preântâmpinarea sau corectarea greşelilor tipice de execuţie.formarea ritmului general deexecuţie cursivă a deprinderii motrice respective. În această etapă creşte rolul intensităţii efortului fizic şi al controlului sau autocontrolului nivelului de execuţie a deprinderii motrice respective. Epuran ( 1993 ) consideră că deprinderile reprezintă „ calităţi ale actelor motrice învăţate. -Deprinderile motrice sunt unice si ireversibile.DEPRINDERILE ŞI PRICEPERILE MOTRICE 4.corectarea.). . mai ales în copilărie.1 Deprinderile motrice Definiţie: deprinderile reprezintă „ abilităţi dobândite care permit obţinerea unor rezultate optime. dacă este necesar şi posibil.ceea ce permite economie de energie nervoasă şi ăndreptarea atenţiei subiectului cătr rezultatele acţiunii motrice .4. sau în procese de instruire special organizate ( educaţie fizică. B.Cârstea. a greşelilor individuale de execuţie a deprinderii motrice.realizarea tehnicii de execuţie a deprinderii în concordanţă cu caracteristicile spaţiale. a stereotipurilor dinamice şi – ca atare . în care sunt specifice următoarele principale obiective: formarea unei reprezentări clare asupra deprinderii respective.Elementele componente ale unei deprinderi se înlănţuiesc logic. cu prioritate. . Etapele formării deprinderilor motrice şi principalele lor obiective(Gh. cu următoarele principale obiective: - .nivelul instruirii -Unele elemente sau părţi ale deprinderilor motrice se pot automatiza. prin explicaţii şi demonstraţii în mod speciali ( acest obiectiv este identic cu aşa – numita fază de „ formare a imaginii mentale”: . plasticitate.descompunerea deprinderii motrice. Caracteristici: -Deprinderile se însuşesc în practica vieţii. precizie. temporale si dinamice optime. se combină raţional. în elemente componente şi exersarea analitică a acestora. . Knapp ( 1963).a reflexelor condiţionate. viteză. în baza fenomenului fiziologic al conexiunii dintre anumiţi centrii din scoarţa cerebrală.motivaţia. . depind unele de altele.Sunt condiţionate de factori oboectivi şi subiectivi:aptitudini motrice. . care au ca rezultat formarea legăturilor temporale. b) Etapa consolidării deprinderii motrice. . M. adică nici o execuţie nu seamănă cu alta şi elementele componente se înlănţuiesc într-un singur sens.întărirea legăturilor temporale prin exersarea deprinderii în condiţii relativ şi predominant constante. uşurinţă. c) Etapa perfecţionării deprinderii motrice. În această primă etapă predomină volumul efortului fizic. standardizate. care prin exersare dobândesc indici superiori de execuţie: coordonare.

sarituri. deprinderi diferite.prindere. lupte.Priceperile motrice se împart în: . deprinderi diferite . Mitra. experienţă personală. prin adaptarea acestora la sarcini motrice noi. Tipurile sau categoriile de deprinderi motrice – se pot stabili după mai multe criterii: a) După nivelul automatizării: . tracţiune – împingere. . . adaptate situaţiei. Specific priceperilor. Epuran. în cadrul cărora se organizează un răspuns motric pe baza cunoştinţelor şi a unor capacităţi motrice. 1976).săritură).). care sunt influenţate. toate putând fi actualizate şi mobilizate pentru rezolvarea unei situaşii complexe şi schimbătoare”. transport de greutăţi.Deprinderi perceptiv. alergare .deprinderi motrice complexe. Reprezintă rezultate ale învăţării motrice. experienţă personală. ( Gh. ( jocurile sportive.). lupte.2 Priceperile motrice Definiţie: priceperea poate fi definită „ ca posibilitatea de a folosi conştient cunoştinţele şi deprinderile motrice – experienţa motrică însuşită anterior – în corelaţii noi şi ăn condiţii schimbătoare”. elementare sau superioare este conştientizarea situaţiei şi alegerea celor mai adecvate mijloace.motrice.aplicative. Este etapa în care se face şi trecerea de la deprinderi la priceperi motrice complexe. care sunt parţial automatizate. efectuate de foarte multe ori ( gimnastică.. mai ales în cea competiţional – sportivă. . patinaj etc. 1980). prin desăvârţirea procedeelor tehnice specifice.Deprinderi motrice de bază si utilitar. Mogoş.desfăşurându-se stereotip ( mers. căţărare. escaladare. cu precădere. cursivitate şi eficienţă. . . În această etapă intervine şi complexitatea efortului fizic la realizarea obiectivelor propuse.deprinderi motrice elementare. în formare şi valorificare.functională. care sunt complet automatizate. care urmăresc valorificarea capacităţii intelectuale şi motrice a subiectului. Priceperile superioare sunt caracterizate printr-o mare complexitate funcţională.Priceperi elementare („ modalităţi de acţiune. care se formează prin repetări stereotipe. b) După finalitatea folosirii: . oină. judo. înglobând cunoştinţe teoretice.Priceperi superioare („ caracterizate printr-o mare complexitate structural. înglobând cunoştinţe teoretice. care sunt influenţate. aruncări).) M. de ambianţă ( schi. de partenerii şi adversarii de întrecere ( box. . c) După nivelul participării sistemului nervos la formarea şi valorificarea deprinderilor: . .Deprinderi inteligent motrice. saritură.Deprinderi motrice propriu – zise. tir cu talere).Deprinderi motrice specifice ramurilor şi probelor sportive. A. aruncare. scrimă etc.exersarea deprinderii motricecu precădere în condiţii cât mai variate ţi apropiate de cele întâlnite în prectică.sporirea variantelor de execuţie a fiecărei deprinderi.obiecte etc. Ele sunt folosite. târâre. alergare. în viaţa cotidiană dar şi în practicarea unor ramuri sau probe sportive ( mers.includerea deprinderii în înlănţuiri de alte deprinderi motrice şi executarea acestor „ combinaţii” cu usurinţă. în formare şi valorificare.) 4. Tipuri de priceperi motrice. în condiţiile iniţiale ale învăţării”). gimnastică.

receptorilor organismului uman. PRINCIPIUL INTUIŢIEI Rolul intuiţiei : Intuiţia presupune o cunoaştere a realităţii cu ajutorul simţurilor. La subiecţii cu deficienţe vizuale este solicitatat analizatorul tactil. analizatorilor. cel mai solicitat analizator este cel viyual. • Observarea execuţiei altor subiecţi. • Să nu fie folosite abuziv modalităţile prin care se stimulează primul sistem de semnalizare. PRINCIPIUL PARTICIPĂRII ACTIVE ŞI CONŞTIENTE . casete video etc.demonstrarea celor ce urmează să fie însuşite. se trece la treapta logică. • Prezentarea unor materiale ( planşe. La subiecţii normali. Cerinţe pentru respectarea principiului: • Urmărirea celor prezentate să fie posibilă. În aceste cazuri se trece dincolo de treapta senzorială a cunoaşterii umane. tuturor subiecţilor cu care se desfăşoară activitatea. 2.) care redau imaginea celor ce trebuie învăţete. la nivel optimal.II PRINCIPIILE DE INSTRUIRE ÎN EDUCAŢIE FIZICĂ 1. deoarece se foloseşte limbajul specific celui de al doilea sistem de semnalizare. observarea dirijată tematic. pentru a se forma o imagine cât mai exectă despre ceea ce se învaţă. diapozitive. principiul intuiţiei presupune stimularea a cât mai multor analizatori. În educaţie fizică şi sport. fiindcă în acest fel se împiedică abstractizarea şi generalizarea – procese ale gândirii foarte importante în educaţie fizică şi sport. În procesul de învăţare motrică este solicitat foarte mult şi analizatorul auditiv. din acelaşi grup sau din alte grupuri. schiţe. Metodele intuitive: • Demonstraţia.

sex. • necesitatea cunoaşterii şi aplicării celor trei reguli clasice ale practicii didactice. • Formarea capacităţii subiecţilor de apreciere obiectivă a propriului randament. Trebuie formată la subiecţi o motivaţie puternică şi corectă pentru practicarea exerciţiilor fizice conform unor norme sau reguli ( pauzele dintre repetări. în care funcţionează prioritar criteriul îndemânării necesare pentru efectuarea actelor şi acţiunilor motrice. 3. rolul condiţiilor igienice.Laturile pe care le implică acest principiu: • participarea conştientă. în funcţie de reacţia subiecţilor la stimuli. refacerea după efort etc.trecerea de la uşor la greu. concomitent cu memorarea acestui mecanism. • Manifestarea unei atitudini responsabile a subiecţilor pentru însuşirea materialului predat. factori naturali de călire a organismului. . • folosirea unor reglatori metodici pentru a accelera procesul de însuşire a unor acte sau acţiuni motrice de către subiecţi. Subiecţii trebuie să înţeleagă mecanismul de bază al execuţiei actelor şi acţiunilor motrice care se însuşesc. • Înţelegerea clară şi memorarea actelor şi acţiunilor motrice. . care se regăsesc şi în cazul altor principii de instruire: . dozării precise a efortului în funcţie de particularităţile individuale şi de obiectivele urmărite.). Cerinţe pentru respectarea acestui principiu: • necesitatea cunoaşterii permanente a subiecţilor cuprinşi în procesul de practicare a exerciţiilor fizice. • stabilirea unui ritm adecvat de lucru. • adaptarea metodelor şi procedeelor metodice de instruire şi educaţie la nivelul de înţelegere şi de dezvoltare psiho – motrică a subiecţilor. care să se bazeze pe cele deja însuşite. a exerciţiilor fizice. . • diferenţierea eveluării randamentului subiecţilor.trecerea de la simplu la complex.trecerea de la cunoscut la necunoscut. Acţiunile celui care conduce instruirea: • selecţionarea cu atenţie a stimulilor. • stabilirea unei dozări corespunzătoare a efortului fizic.PRINCIPIUL ACCESIBILITĂŢII Generalităţi Principiul accesibilităţii subliniază necesitatea desfăsurării activităţilor de practicare a exerciţiilor fizice în funcţie de particularităţile subiecţilor ( vârstă. care se învaţă. Este vorba de capacitatea de apreciere corectă a propriilor execuţii şi rezultate – capacitatea de autoapreciere obiectivă. nivel de pregătire). • participarea activă. adică de la elemente deja însuşite la altele noi. Cerinţe principale: • Subiecţii trebuie să fie conştienţi în privinţa efectelor practicării sistematice a exerciţiilor fizice asupra organismului propriu.

3. Sistematizarea şi continuitatea reprezintă condiţiile principale pentru asigurarea reuşitei în programarea stimulilor. PRINCIPIUL ÎNSUŞIRII TEMEINICE Generalităţi În literatura de de specialitate se mai numeşte şi principiul „ însuşirii durabile „.PRINCIPIUL SISTEMATIZĂRII ŞI CONTINUITĂŢII Generalităţi Este principiul cu cea mai mare importanţă mai ales pentru elaborarea corectă şi efeicientă a documentelor necesare de planificare.sau priceperile motrice. • Trebuie ca în mod ritmic să se facă verificarea pregătirii subiecţilor prin probe de control. produc perturbări în însuşirea materialului predat. în ordinea lor crescândă. pentru cunoaşterea permanentă a nivelului de însuşire a materialului predat.4. temporal. indiferent de particularităţile subiecţilor sau de alte variabile de ordin material.programare şi de evidenţă ale activităţilor de educaţie fizică şi sport. • Conţinutul procesului de instruire trebuie să fie programat. sau între anii de pregătire.corporală. ciclurile de învăţământ. Cerinţe pentru respectarea acestui principiu: • Materialul de învăţat trebuie să fie grupat. ordonat şi programat în concordanţă cu logica internă pe care o impune fiecare componentă sau subcomponentă a modelului de educaţie fizică şi sport. spaţial. Cerinţe pentru respectarea acestui principiu: • Asigurarea unui număr suficient de repetări a actelor şi acţiunilor motrice. calităţile motrice şi deprinderile şi. • Participarea ritmică a subiecţilor la procesul de instruire şi educaţie ( absenţele de la procesul de pregătire.5. • Într-o perioadă scurtă de timp să nu se programeze şi să se încerce însuşirea unui volum prea mare de material de învăţat. Numai printr-un număr mare de repetări se pot realiza obiectivele stabilite pe cele trei planuri principale în educaţie fizică şi sport: dezvoltarea fizică. inclusiv concursuri sau competiţii sportive. între etapele de pregătire ( semestre.planificat încât să asigure o legătură logică între lecţii. Respectarea acestui principiu este condiţionată de modul ăn care sunt respectate toate celelalte principii de instruire. rămâneri în urmă greu de recuperat. atăt în fiecare activitate concretă. dar şi în timp. • Materialul nou predat trebuie să se sprijine pe cel însuşit de subiecţi în activităţile anterioare şi să pregătească pe cel ce va fi predat în activitatea care urmează. . sezoane).

expresivitatea imprimă un caracter activ explicaţiei şi se realizează prin pronunţare corectă. cu eficienţă mai ales la subiecţii până la opt – nouă ani.Cărstea. concizia este o altă calitate a explicaţiei. corectitudinea şi claritatea explicaţiei formează la elevi reprezentări motrice adecvate. logica frazelor. le crează buna dispoziţie. sugestivă şi să se bazeze pe elementele cunoscute de subiecţi. care asigură în procesul învăţării legături între primul şi cel de-al doilea sistem de semnalizare. care duce la surprinderea esenţialului activităţii în cuvinte puţine. 5.să fie clară.să urmeze demonstraţiei. explicaţia poate avea următoarele „plasamente”: . intonaţie. . 1. . . economisind astfel timp. trebuie să fie accesibilă nivelului de înţelegere a colectivelor de subiecţi.să fie logică. explicaţia urmăreşte precizarea unor noţiuni ale elevilor şi îmbogăţirea cu altele noi. Pentru a fi eficientă. le dezvoltă încrederea în forţele proprii. Ea trebuie să fie „plastică”.să se realizeze concomitent cu demonstraţia ( mai puţin recomandată). În relaţie cu demonstraţia.2000): -verbale -intuitive -metoda exersării 1. METODELE VERBALE Expunerea verbală: se realizează prin limbaj.III METODELE DE INSTRUIRE ÎN EDUCAŢIA FIZICĂ ŞCOLARĂ Ne vom referi la principalele metode folosite în educaţia fizică((Gh. se foloseşte la toate categoriile de subiecţi de peste zece ani.să fie concisă.să fie oportună.să preceadă demonstraţia. 4. . . 3. • Explicaţia. explicaţia trebuie să îndeplinească următoarele patru condiţii: . . îi stimulează la activitate. caracterul emoţional al explicaţiei dezvoltă inreresul elevilor. 2. Această metodă „ există „ în realitate prin cel puţin următoarele trei procedee metodice folosite în educaţie fizică şi sport: • Povestirea.

asigurând formarea si fixarea cunoştinţelor. Folosirea unor materiale iconografice. fără să înţeleagă. La baza oricărei prelegeri ar trebui să stea o argumentare ştiinţifică a temelor abordate şi folosirea unei terminologii corespunzătoare. se deduce că această metodă verbală se foloseşte pentru stimularea participării active şi ceatoare a subiecţilor în dezbaterea unor probleme de instruire. storm = furtună. analizând fiecare fază a exerciţiului. 4. temporal. dar pentru a fi eficace se impune o temeinică pregătire a conţinutului. se mai numeşte şi „ demonstraşie nemijlocită”. asalt). Operativitata explicaţiei depinde de raţionaţizarea conţinutului ei: în cuvinte puţine. vărsta şi nivelul de pregătire al elevilor. 6. 2. orientarea percepţiilor. Se îmbină cu matoda demonstraţiei în mod diferenţiat. noţiuni despre ramura respectivă de spor. precum imagini video. formarea reprezentărilor ideomotorii. ca o cale suplimentară de întărire a efectelor demonstraţiei. Explicaţia prealabilă prezintă mişcarea în totalitatea ei şi surprinde structura mişcării prin indicarea succesiunii elementelor componente.sintetică. • Demonstraţia realizată de un subiect. Se poate observa execuţia unor colegi de grup sau execuţia altor subiecţi ( în concursuri sau competiţii sportive). De aceea explicaţia nu trebuie să depăşească 8 – 10 minute. Acest procedeu urmează de regulă. pentru ca el să nu exerseze mecanic. Se pot observa atât aspectele pozitive din execuţia actelor sau acţiunilor motrice. prin imitaţie. cu experienţă. Aceste metode sunt reprezentate în activitatea de ducaţie fizică de: Demonstraţia – este eficientă dacă se realizează la nivel de „ model”. prin prelegeri. se referă la dialogul permanent care trebuie să aibă loc între conducătorul procesului instructiv – educativ şi subiecţi. despre problema sau problemele specifice instruirii la educaţie fizică şi sport. Observarea execuţiei altor subiecţi – este o acţiune care trebuie să fie orientată de conducătorul procesului instructiv. 5.pentru a cunoaşte exact modelul la care va ajunge el prin învăţare. Conversaţia . se foloseşte cu precădere în învăţământul superior. Sunt două procedee prin care se concretizează această metodă: • Demonstraşia realizată de conducătorul procesului instructiv. În explicaţia prealabilă se pot include noţiuni privind importanţa exerciţiului fizic care se execută în ansamblul exerciţiilor din ramura de sport în care se încadrează.explicaţiile prealabile. sau se poate face apel la această variantă şi cănd demonstraţia se realizeazş la nivel de „ model” . în funcţie de tema lecţiei. dar şi aspecte negative. Metoda conversaţiei este foarte utilă în forma euristică. Ea poate fi întâlnită şi la clasele cu profil de educaţie fizică şi spor. precizând cerinţe metodice care asigură corectitudinea execuţiei şi procedeele de executare. spaţial). performanţe. al cărui nivel permite acest lucru. Această metodă orientează gândirea elevului spre activitatea analitico. Nu trebuie să uităm că în lecţia de educaţie fizică elevul învaţă cum să se mişte şi face aceasta mişcându-se.METODELE INTUITIVE Se adresează primului sistem de semnalizare şi ajută la formarea unei reprezentări clare despre ceea ce urmează să se înveţe. Explicaşia orientează conştiinţa elevului în acţiunea motrică. 3. unde trebuie predate. la părţile componente ale exerciţiului. Studiul individual trebuie îndrumat de conducătorul procesului instructiv. . denumire preluată de la englezi ( brain = creier. Atunci când explicaţia se face concomitent cu execuţia. deoarece elevul trebuie să-şi formeze mai întâi o imagine globală asupra exerciţiului de efectuat. invocând legile anatomofiziologice şi biomecanice care acţionează. O problemă foarte importantă în legătură cu folosirea metodei explicaţiei este aceea a întinderii pe care o ocupă în desfăşurarea lecţiei. fornarea noţiunilor de educaţie fizică. condensarea cunoştinţelor într-o formă concisă. explicaţia trebuie săi dea elevului mult ( esenţialul) • Prelegerea. legătura cu alte exerciţii. se referă la detaliile mişcării. kinograme. profesorul îi conduce prin întrebări spre cunoştinţe noi. Se recomandă atunci când demonstraţia nu poate fi realizată la nivel de „ model”.educativ şi se realizează pe baza celor mai semnificative surse bibliografice. recorduri.1. planşe. cunoştinţe teoretice de specialitate. In educaţia fizcă se foloseşte rar. filme. Metoda explicaţiei precede de obicei executarea exerciţiilor fizice cu scopul de a forma reprezentarea mişcării. 7. Utilizarea metodei explicaţiei are ca rezultat dezvoltarea spiritului de observaţie al elevilor. 2. precizând în mod corect valoarea parametrilor mişcării ( muscular.educativ.educativ. Se mai numeşte „ demonstraţie nemijlocită. Brain-stormingul. bazându-se pe cunoştinţele însuşite de elevi în lecţiile anterioare. condiţiile concrete de lucru.

în prezenţa specialistului şi sub supravegherea acestuia. Exersarea pentru formarea capacităţii de practicare autonomă a exerciţiilor fizice • Realizarea acestui tip de exersare începând cu clasele a VI-a şi a VII-a.a din lecţiile de educaţie fizică. precum şi manevrarea ordonată a acestuia. cunoscută şi sub numele de exersare „ independentă” a deprinderilor şi priceperilor motrice. imprimând un ritm vioi execuţiei.priceperi motrice. patru sau opt timpi şi se adresează tuturor segmentelor corpului. cablu elastic. corzi esarfe. după folosirea metodelor verbale şi intuitive de instruire şi este o „ finalizare”a acestora.sarcinile exerciţilor: • Asigură organizarea colectivului pe tot parcursul lecţiei. . • Aceste exerciţii sunt în doi. prezenţa de spirit. care se pot întâlni în viaţă. • Condiţia este ca elevii să însuşeasca în clasele anterioare variante de „ incălzire”. • Educă atenţia. Exersarea pentru formarea deprinderilor şi priceperilor motrice Această variantă se desfăşoară în modalităţile următoare: • Exersarea unei singure deprinderi sau priceperi motrice. • In veriga a III-a din lecţie se exersează „ complexe” formate din şase. • Dezvoltă coordonarea. sau cu partener ( în perechi).educarea calităţilor motrice Acest tip de exersare se regăseşte tratat la capitolul „ calităţi motrice”. Aceste exerciţii se mai pot desfăşura pe banca de gimnastică şi la scara fixă. . logic şi legic. dar şi pe parcursul altor verigi. . • Exersarea mai multor deprinderi sau priceperi motrice. Exesarea pentru formarea capacităţii de precticare independentă a exerciţiilor fizice • Se realizează în lecţiile de educaţie fizcă sau în alte forme de organizare a practicării exerciţiilor fizice. orientarea în spaţiu şi timp. Exersarea pentru dezvoltarea. extensoare. zece exerciţii libere sau cu obiecte folosite pentru pregătirea fizică generală: bastoane. Se începe cu exerciţii pentru cap şi gât şi se termină cu exerciţii pentru membrele inferioare. precum şi ţinuta corectă. METODA EXERSĂRII Exersarea presupune o repetare conştientă şi sistematică. variante de „ influenţare selectivă”etc.3. în variante extrm de diferite. Exersarea pentru formarea „capacităţii de organizare”. opt . gantere. activităţi competiţionale sau profesionale. mingii medicinale. Ea aparţine în exclusivitate subiecţilor şi se face sub îndrumarea şi controlul specialistului în primele etape ale învăţării motrice. Exersarea urmează. Se realizează prin „legarea” a două. şi apoi să opteze pentru una din variante. trei sau mai multe deprinderi.speecialişti în gimnastică recomandă să nu se înceapă cu rotări de cap şi gât.corporale • Se realizează în veriga a III. • Educă disciplina colectivului. În ultimul timp . siguranţa. • Asigură crearea unei omogenităţi a colectivului ăn mişcare. Exersarea pentru optimizarea dezvoltării fizice. • Educa simţul ritmic şi estetic.

. Tehnicile de autoorganizare. autoevaluare.• • • Elementele de bază pentru practicarea independentă a exerciţiilor fizice se însuşesc în procesul instructiv. Procedeele de exersare sunt dependente de „ măiestria didactică a fiecărui profesor de educaţie fizică şi sport. trebuie să fie transferate în timpul liber.educativ. autoconducer.

MO MODELUL DE FAZE SENSIBILE ( MARTIN. 1983 Vârsta 6 ani 7 ani 8 ani 9 ani ) 15 ani 16 ani 10 11 12 13 14 ani ani ani ani ani Capacitatea de invatare motrica Capacitatea de Capacitatea de coordonare si functiile psihomotorii izica diferentiere si control Capacitatea de orientare spatiala Capacitatea ritmica Capacitatea de echilibru REZISTENTA FORTA .

La 911 ani. dar posibilităţile de fixare a mişcărilor noi sunt reduse. La începutul perioadei 7 ani . rezistenţă.Motricitatea la vârsta şcolară mică.rezistenţa aerobă poate dezvoltată în această etapă. în raport cu traiectoria mingii. dezechilibre între diferitele segmente -dezechilibre între sferele morfologică şi vegetativă. iniţierea în practicarea unor ramuri şi probe sportive prin însuşirea elementelor tehnico-tactice specifice acestora reprezintă unul dintre obiectivele importante ale acestei etape. deplasările la minge sunt mai sigure şi se caracterizează prin menţinerea stabilităţii posturale verticale.IV.MOTRICITATEA 1. în repertoriul motric al copilului. explicabile şi printr-o slabă inhibiţie de diferenţiere. -accelerarea creşterii rezultă în special din dezvoltarea în lungime membrelor faţă de trunchi . Motricitatea în etapa pubertară (10 . În consecinţă.perfectţionare. iar menţinerea echilibrului necesită un efort suplimentar . însuşite în etape anterioare. Deprinderile motrice fundamentale se supun unui proces de consolidare. coordonare. are dificultăţi de plasare în spaţiu. tonusul muscular are valori mai reduse ceea ce favorizează efectuarea unor mişcări cu amplitudine. Pe lângă perfecţionarea deprinderilor motrice de bază.ameliorare a marilor funcţii ale organismului. Motricitatea în această etapă este foarte mare. -forţa relativă nu înregistrează creşteri evidente. Predominanţa exitaţiei corticale face ca stimulii externi să producă reacţii motrice exagerate. Activităţile cognitive favorizează o dezvoltare intelectuală evidentă. capacitatea de învăţare motrică-remarcabilă.14 ani) Caracteristici: -ritm accentuat al dezvoltării somatice (în special între 12 şi 14 ani)prin: dimorfism sexual. doar repetarea sistematică integrează şi stabilizează structura nouă. 2. . Comportamentul motric: . insuficient coordonate.mobilitatea articulară înregistrează valori relativ scăzute . . percum şi pentru dezvoltarea calităţilor viteză. ce conferă copilului o mare receptivitate. -musculatura scheletică se dezvoltă în special prin alungire. forta musculară este realtiv redusă. Etapa pubertară reprezintă un interval optim pentru învăţarea majorităţii deprinderilor motrice specifice ramurilor de sport.perioada antepubertară (6-10/11 ani) Masa musculară se dezvoltă relativ lent.

-învăţare motrică foarte bună. . Caracteristici în plan somatic: . împarte această etapă în 3 subetape: -preadolescenţa (14-16 ani) . .Şchiopu.reducerea creşterii în înălţime . .deprinderile şi priceperile motrice consolidate în etapele anterioare trebuie perfecţionate(în special însportul de performanţă).creşterea capacitătii marilor funcţii Comportamentul motric: -reacţiile motrice devin complexe -dezvoltarea abilităţilor de a sesiza elemente semnificative pentru oconduită motrică eficientă -calităţile motrice progresează .dar fixarea mişcărilor noi este redusă -alergarea are aspect apropiat de cel nirmal -prinderea mingii se face cu dificultate la 7 ani .adolescenţa propriu – zisă (16-18 ani). .creşteri ale perimetrelor şi diametrelor segementare Caracteristici în plan funcţional -maturizarea coordonării sistemului neuroendocrin .îmbunătăţindu-se la 9-11ani -aruncarea mingii la această cunoaşte o fază pregătitoare -favorabil achiziziţonării de structuri motrice Motricitatea în etapa adolescenţei (14-18 ani) U.adolescenţa prelungită (18-25 ani).

rigurozitate procedurală şi vine în întâmpinarea exigenţei de planificare şi deliberare a activităţii instructiv.educative. Desingul instrucţional constă în (V. la una sau mai multe nivele. clarviziune.V.De Landsheer): • Definirea obiectivelor. ( M. • Propunerea unor instrumente de evaluare a predîrii şi învăţării. • Formularea de teme de lecţie care să asigure învăţarea în sensul dorit. Conceperea procesului didactic ăn persectiva raţionalizării.PROIECTAREA ŞI PLANIFICAREA 1. conferă acestuia eficienţa. • Stabilirea unor metode şi mijloace. Epuran.PROIECTAREA DIDACTICĂ Definiţie: „ proiectarea reprezintă activitatea de anticipare şi pregătire a tuturor demersurilor pe care le inplică procesul instructiv şi care are drept scop asigurarea eficienţei acestui proces”. . prin desing. 1977).

avansând ideea existenţei unui algoritm procedural. -stabilirea formaţiilor de lucru şi a procedeelor de organizare a exersării . Precizarea clară a obiectivelor este condiţia fundamentală a proiectării didactice corecte. aptitudini. Ce vei face ? 2. Cum vei şti dacă ceea ce trebuie făcut a fost făcut ? Specialiştii spun că întrebările sunt etape. Operaţiile specifice acestei etape vizează identificarea şi dimensionarea obiectivelor. prin folosirea unor verbe de acţiune. să fie măsurabile. • Obiectivul trebuie să fie formulat în termeni expliciţi. 1982. spaţiu. • Fiecare obiectiv trebuie să vizeze o operaţie singulară. • Obiectivul trebuie să fie asociat construcţiei logice a conţinutului informaţional şi situaţiilor instructive. Sunt în total 12 operaţii. Cum vei face ? 4. exerciţii. -stabilirea dozării. • Capacităţile de învăţare ( psihologia celor care învaţă. Această etapă se mai numeşte şi de „ analiză a resurselor”. adică a unor sisteme concrete de metode. Ion. motivaţie etc.obiectivele sunt operaţionale. Ioan şi Negreţ. iar ordinea executării lor este mereu aceeaşi. Autorii Jinga. ci schimbarea care se aşteaptă să se producă în urma instruirii elevilor. interes. • Condiţiile concrete ( de timp. Sunt trei resurse importante: • Conţinutul învăţării ( informaţii. Obiectivele trebuie să fie concrete. să fie compatibile cu timpul avut la dispoziţie pentru realizarea lor. responsabil elev. să fie în concordanţă cu programa de specialitate. localizează prioiectarea didactică numai la nivelul lecţiei. . .). Pentru definirea unui obiectiv s-au stabilit următoarele norme: • Obiectivele nu vizează activitatea specialistului. Etapa a II-a: Această etapă constă în stabilirea resurselor umane şi materiale de care se dispune pentru desfăşurarea lecţiei.analiza calităţii materialului „ materialului” uman cu care se va lucra ( clasele de elevi ).Aici fixăm ce vrem să realizăm. pentru a uşura masurarea şi eveluarea. Etapa I: Este considerată cea mai importantă etapă.• Formularea recomandărilor. în lucrarea „Predarea şi învăţarea eficientă”. iar soluţiile la răspunsuri sunt operaţii alefiecărei etape. Pentru lecţie . Etapa a III-a: Această etapă vizează stabilirea strategiilor optime. care corelează patru întrebări esenţiale într-o ordine tipic algoritmică. materiale şi mijloace ( „cei trei M” ) pe baza cărora să se atingă obiectivele propuse pentru lecţia respectivă: -Repartizarea timpului pe verigi. probleme) – responsabil profesor. care să indice un comportament observabil al elevilor. Aceste întrebări esenţiale sunt următoarele: 1. -selecţionarea mijloacelor şi metodelor. deoarece de ea depinde celelalte etape.a sunt: . -stabilirea ordinii de abordare a temelor. Cu ce vei face ? 3. este resursa cea mai obiectivă.analiza condiţiilor materiale concrete. Operaţiile specifice acestei etape a II. aparatură ).

concordanţă cu particularităţile elevilor 3. 2.desfăşurării şi finalizării unei acţiuni. 2000): 1.documente individuale de planificare ale fiecărui profesor: 1.documente la nivelul catedrei de specialişti(catedră.obligatoriu pâna la obţinerea definitivatului şi la toate inspecţiile curente sau speciale pentru obţinerea gradelor didactic 2.Există două categorii de docomente: a. care să fie în concordanţă cu obiectivele operaţionale şi conţinuturile fixate.a: Se mai numeşte şi „ evaluarea eficienţei activităţii curente”.eşalonarea anuală a unităţilor de învăţare(planul anual) 2.PLANIFICAREA ÎN EDUCAŢIA FIZICĂ ŞCOLARĂ Planificarea este o activitate complexa .Etapa a IV.perioada de timp pentru care se elaborează 2.concepţia de tip sistemic 3.natura componentelor modelului de educaţie fizică 4. Această etapă este centrată pe eleborarea unui sistem de metode şi tehnici de evaluare. La baza realizării ei stă proiectarea.comisie metodică)-planul anual de activitate b.după criteriul sexului -după criteriul nivelului de pregătire fizică şi motrică Cerinţe generale necesare în planificarea la educaţia fizică şcolară (Gh.concordanţă cu tradiţiile din unitatea de învăţământ în privinţa practicării unor ramuri sau probe de sport 5.planul de lecţie(proiect didactic) .proiectul unităţilor de învăţare 4.componenţa claselor/grupului de elevi .1 Eşalonarea anuală a unităţilor de învăţare (planul anual) .Cârstea.Cârstea. În educaţia fizică planificarea are o importanţă foarte mare şi are un grad mare de complexitate determinat de o serie de variabile (Gh.ştinţifică.locul de desfăşurare a ativităţii 5.care constă în stablilirea conţinutului. 2000): 1.concordanţă cu baza materială şi cu specificul zonei geografice 4.planul calendaristic semestrial 3.concordanţa cu programa şcolară în vigoare 2.concordanţă cu opţiunile elevilor pentru practicarea unorforme de practicare a exerciţiilor fizice Rezultatele planificării sunt documentele de planificare.

Se elaborează sub formă grafică ,pentru fiecare clasă şi cuprinde:
• • Indicatorii de recunoaştere: anul şcolar,unitatea de învăţământ,clasa,resurse materiale Tabelul în care se eşalonează unităţile de învăţare cuprinde: - numărul de săptămâni de şcoală şi perioadele de vacanţă(pe orizontală) - componentele tematice ale modelului de educaţie fizică,adică unităţile de învăţare pe care le va aborda în anul şcolar respectiv(pe verticală) - marcarea probelor de control Etape şi cerinţe pentru realizarea eşalonării anuale a unităţilor de învăţare:

1.Consultarea planului de învăţămînt şi a programelor şcolare în vigoare 2. Stabilirea probelor de control pe semestre 3.Stabilirea modului de combinare a unităţilor de învăţare . La clasele de început de ciclu şi la clasele nou preluate(dacă elevii nu au fişe individuale de evaluare) este necesară efectuarea unor testări iniţiale (predictive) care să ne ajute în eşalonarea unităţilor de învăţare. Într-o lecţie pot fi abordate între una şi trei unităţi de învăţare din care se abordează tot atâtea teme de lecţie .Exemplu: unitatea de învăţare este viteza , iar teme pot fi „viteza de reacţie „,”viteza de deplasare” ,viteza de reacţie” etc Lecţiile cu două teme sunt cele mai utilizate şi după părerea noastră cele mai realiste Temele pot fi combinate astfel: - lecţiile cu două teme: •o calitate motrică -viteză sau capacităţi coordinative(îndemânare) şi o deprindere motrică - dintr-o ramură de sport , din deprinderi de bază(clasele I-IV) sau utilitar aplicative(I-VIII) •o deprindere motrică şi o calitate motrică-forţă sau rezistenţă •două deprinderi motrice - din ramuri de sport diferite; din aceiaşi ramură de sport,dintr-o ramură de sport şi din deprinderi motrice de bază sau utilitar aplicative •două calităţi motrice -viteză sau capacităţi coordinative(îndemânare) şi forţă sau rezistenţă - lecţiile cu trei teme: • o calitate motrică -viteză sau capacităţi coordinative(îndemânare) ; o deprindere motrică - dintr-o ramură de sport , din deprinderi de bază(clasele I-IV) sau utilitar aplicative(I-VIII) şi o calitate motrică-forţă sau rezistenţă • o calitate motrică -viteză sau capacităţi coordinative(îndemânare) şi două deprinderi motrice • două deprinderi motrice din ramuri de sport diferite; din aceiaşi ramură de sport,dintr-o ramură de sport şi din deprinderi motrice de bază sau utilitar aplicative şi o calitate motrică-forţă sau rezistenţă În combinarea unităţilor de învăţare şi implicit a temelor de lecţie trebuie să se ţină cont de următoarele cerinţe: • Nu se abordeaza în aceeaşi lecţie calităţile motrice viteză şi capacităţi coordinative (îndemânare) • Nu se abordeaza în aceeaşi lecţie calităţile motrice forţă sau rezistenţă • Nu se abordeaza în aceeaşi lecţie calitatea motrică viteză cu alergarea de viteză probă atletică • Nu se abordeaza în aceeaşi lecţie alergarea de rezistenţă probă atletică cu rezistenţa calitate motrică • Se vor aborda teme care să se susţină reciproc în vederea facilitării transferului ,ca mecanism de influenţare pozitivă a procesului învăţării(învăţarea aruncării zvârlite cu o mînă,solicitată la aruncarea mingii de oină va favoriza învăţarea paselor şi a aruncărilor la poartă ,din jocul de handbal ) • Se va evita programarea în aceeaşi lecţie a două unităţi de învăţare situate în stadiul de învăţare

Se va evita programarea unor unităţi de învăţare care să fie înrerupte de vacanţele şcolare (în special când unitatea de învăţare este în faza de învăţare)

4.Stabilirea mărimii ciclurilor tematice: În stabilirea mărimii ciclurilor tematice(succesiuni de teme din aceeaşi unitate de învăţare) se va ţine seama de:
dificultatea conţinutului abordat, nivelul de pregătire al elevilor timpul alocat secvenţele tematice (apoximativ 30-35 minute într-o lecţie) Mărimea diferitelor cicluri tematice: Calităţi motrice 6-8 lecţii.Pot fi reluate pe parcursul unui an şcolar. Deprinderi şi priceperi motrice de bază 4-8 lecţii Deprinderi şi priceperi motrice utilitar aplicative 4-8 lecţii Probe atletice 5- 8 lecţii Jocuri sportive – 60-80% din totalul lecţiilor din anul şcolar.Aceste cicluri tematice pot fi programate de - a lungul anului şcolar de mai multe ori. Gimnastică acrobatică 10-14 lecţii Sărituri cu sprijin la aparat 6-8 lecţii

5.Timpul alocat verigilor tematice : -tema secundară 10-15 minute ( calităţi motrice ,deprinderea motrică care nu e în stadiul de învăţare) - tema principală 20-25 minute (deprinderi şi priceperi motrice)

6.Locul ciclurilor tematice în structura anului şcolar În stabilirea locului ciclurilor tematice se va ţine cont de următoarele: -calităţile motrice, să preceadă deprinderile care solicită aceste calităţi - învăţarea alergarii de rezistenţă ca temă din atletism ,se programează înaintea învăţării alergării de viteză(pentru că pasul lannsat în tempo moderat se învaţă înaintea pasului lansat de viteză -gimnastica acrobatică şi săriturile la aparate se programează în săli de sport -vacanţele şcolare nu trebuie să întrerupă ciclurile tematice (cu excepţia gimnasticii şi a jocurilor sportive)

2.2

MODELE DE EŞALONARE A UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE EŞALONAREA ANUALĂ A UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE CLAS A- I- A
SEMESTRUL I VACANŢĂ VACANŢĂ
SĂPT. Nr. lecţiei SEPTEMBRIE i II 1 2 3 4 III 5 6 OCTOMBRIE IV V 7 8 9 1 0 VI 1 1 1 2 VII 1 3 1 4 NOIEMBRIE VIII IX 1 1 1 1 5 6 7 8 X 1 9 2 0 2 1 XI DECEMBRIE XII 2 2 2 2 3 4 XIII 2 5 2 6 XIV 2 7 2 8 IANUARIE XV XVI 2 3 3 3 9 0 1 2

UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

FE

XVII 3 3 3

Capacitatea de organizare Dezvoltarea fizică armonioasă Calităţi motrice Viteză Îndemânare Forţă Rezistenţă Mobilitate şi stabilitate articulară Mers

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

~ ~ ~ ~ ~ ~

~ ~

~ ~

~ ~

~ ~

~ ~

~ ~

~ ~

~ ~

~

~

~

~

~

~

~

~ ~ ▲ ~

~ ~

~ ~

~ ~

~ ~

~ ~

~ ~

~ ~

~ ~

~ ~

~ ~

~ ~ ~ ~

~ ~ ~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

Deprinderi motrice de bază Alergare Săritură Aruncare .prindere Echilibru ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ▲ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ X utilitar – aplicative Târâre X Căţărare Escaladare X Tracţiune .împingere Transport Ştafete şi parcursuri aplicative Alergare de viteză Alergare de rezistenţă Aruncarea mingii de oină acrobatică ritmică – sportivă aerobică Minibaschet X X X X X X Deprinderi sportive elementare Atletism ▲ Gimnastică Joc sportiv LEGENDĂ: PRINCIPALĂ UNITATE DE ÎNVĂŢARE PRINCIPALĂ UNITATE DE ÎNVĂŢARE SECUNDARĂ ~ X SE REALIZEAZĂ ÎN FIECARE LECŢIE. CA SITUAŢII DE INSTRUIRE STABILITE ÎN STRUCTURA LECŢIEI SE ABORDEAZĂ SIMULTAN. ÎN PARCURSURI APLICATIVE PROBĂ DE EVALUARE - ▲ .

SEMESTRUL AL II-LEA III 5 6 7 IV 8 VII 1 3 14 1 5 VIII 16 VACANŢĂ FEBRUARIE I II 1 2 3 4 MARTIE V VI 9 1 1 1 0 1 2 APRILIE IX 1 1 7 8 X 1 9 2 0 2 1 XI 2 2 2 3 XII 2 4 MAI XIII 25 2 6 XIV 2 7 2 8 2 9 XV 3 0 IUNIE XVI 31 32 3 3 XVII 34 ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ▲ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ▲ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ▲ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ▲ ▲ ▲ ▲ .

Profesor…………………… CALITATI MOTRICE CICLURI TEMATICE UNITATI DE INVATARE ESALONAREA ANUALA A UNITATILOR DE INVATARE AN SCOLAR 2008 – 2009 CLASA a IX-a SEMESTRUL I SEMESTRUL II SE P 1 2 OCTOMBRI E 3 4 5 6 7 NOIEMB R. Calit.Unitatea Scolara…………. combinate Alergare viteza Alergare de rezistenţă Saritura. 8 9 1 0 1 1 DECEMB R 1 2 1 3 1 4 IANUAR IE 1 5 1 6 1 7 1 8 FEBR.în lungime Saritura în înaltime Aruncarea greutăţii Baschet Volei Handbal ATLETISM .). Forţa Rezistenţă .. motr. coord. 1 2 3 MARTIE 4 5 6 7 8 APRILIE 9 1 0 1 1 1 2 MAI 1 3 1 4 1 5 1 6 IU N 1 7 Viteză Îndemanare(cap.

Structura planului calendarictic: • Indicatorii de recunoaştere • Obiectivele de referinţă sau competenţele specifice(la clasele IX-XII) • Probele de evaluare • Tabelul cu unităţile de învăţare şi conţinuturile tematice repartizate pe parcursul semestrului . elemente ale programei şcolare(obiective de referinţă sau competenţe specifice şi conţinuturi) cu alocarea de timp optimă pe întregul an şcolar.2PLANUL CALENDARISTIC SEMESTRIAL Elaborarea planului calendaristic anual se face pe baza eşalonării anuale a unităţilor de învăţare(planul anual) şi ecte un document ce asociază întrun mod personalizat .PRICEPERI SI DEPRINDERI MOTRICE GIMNAST JOC SPORTIV Fotbal Acrobatica Aerobica Sarituri la aparate SUSTINEREA PROBELOR DE EVALUARE A V A G F S S A G A B A R 2.

forţa statica .3.forţa generală .viteza de deplasare .forţa specifică . Integrarea în activităţi motrice variate a deprinderilor şi a calităţilor motrice de bază dobândite 1. Integrarea în activităţi motrice variate a deprinderilor şi a calităţilor motrice de bază dobândite CONŢINUTURI .UNITATEA ŞCOLARĂ AN ŞCOLAR: 2008 .CLASA a IX-a UNITATEA DE ÎNVĂŢARE VITEZA COMPETENŢE SPECIFICE 1.2009 PROFESOR: PLAN CALENDARISTIC SEMESTRUL I .viteza de execuţie .forţa dinamica NR. ORE ALOCATE SAPTĂM 4 1-2 FORŢA 10 10 .3.14 .viteza de repetiţie .

de pe loc şi din deplasare .demarcajul .aruncarea la poarta de pe loc şi din deplasare 2.lansarea din start .startul de jos . disciplinelor sportive.îndemânare generală .pasare şi prindere .1. disciplinelor sportive.îndemânare specifică . Procedee tehnice folosite în atac 16 . Procedee tehnice folosite în 2-9 HANDBAL 2. disciplinelor sportive. respectând regulile de bază 2-9 . Procedee tehnice. respectând regulile de baza 2. Procedee tehnice .oprirea .prinderea şi pasarea m. respectând regulile de bază ÎNDEMÂNARE .apărare .scoaterea mingiei din dribling .1.aruncarea la coş de pe loc şi din deplasare .pivotarea 2.sosirea 8 15 – 18 6 3–5 1. Aplicarea cunoştinţelor şi a deprinderilor tehnicotactice însuşite în întreceri şi concursuri specifice. cu variaţii de ritm şi schimbări de direcţie . Aplicarea cunoştinţelor ALERGAREA şi a deprinderilor tehnicoDE VITEZĂ tactice însuşite în întreceri şi concursuri specifice.1. Integrarea în activităţi motrice variate a deprinderilor şi a calităţilor motrice de bază dobândite 2. Aplicarea cunoştinţelor BASCHET şi a deprinderilor tehnicotactice însuşite în întreceri şi concursuri specifice.depăşirea 1.3. Acţiuni tactice folosite în atac .1.poziţii şi deplasari specifice 3.dribling alternativ cu înălţimi 16 şi ritmuri variate .pasul lansat de viteza .driblingul simplu şi multiplu.atac: .

1.săritura în lungime cu un pas şi jumătate 8 15 . disciplinelor sportive.poziţiile şi deplasările specifice pe semicerc . înainte şi peste cap .elemente acrobatice dinamice .poziţii şi deplasări specifice 4. . 2.elemente acrobatice statice .18 .poziţii şi deplasări specifice 8 .variante de legări de elemente 8 15 . Aplicarea cunoştinţelor şi a deprinderilor tehnicotactice însuşite în întreceri şi apărare . respectând regulile de bază SĂRITURI APARATE SĂRITURA ÎN LUNGIME GIMNASTIC Ă ACROBATIC 2. cu 2 mâini de jos . Aplicarea cunoştinţelor şi a deprinderilor tehnicotactice însuşite în întreceri şi concursuri specifice. . Procedee tehnice folosite în aparare 3. Aplicarea cunoştinţelor şi a deprinderilor tehnicotactice însuşite în întreceri şi concursuri specifice.1.scoaterea m.ridicarea m. aruncate de adversar .1.săritura în sprijin depărtat la capră . Procedee tehnice folosite în atac . disciplinelor sportive.blocarea m. respectând regulile de bază 2. respectând regulile de bază 2. pentru atac serviciul de jos şi de sus.VOLEI 2.blocarea m.săritura la lada de gimnastică 8 cu rostogolire pe lada aflată longitudinal .18 10 . din faţă 2.1.pasarea m.13 6-9 . disciplinelor sportive. . Aplicarea cunoştinţelor şi a deprinderilor tehnicotactice însuşite în întreceri şi concursuri specifice.preluarea cu două mâini de sus. din dribling 1.

3. disciplinelor sportive.3. respectând regulile de bază UNITATEA ŞCOLARĂ AN ŞCOLAR: 2008 .viteza de execuţie . Integrarea în activităţi MOTRICE motrice variate a COMBINATE deprinderilor şi a calităţilor motrice de bază dobândite 8 8 8 . Integrarea în activităţi motrice variate a deprinderilor şi a calităţilor motrice de bază dobândite CALITĂŢI 1.forţă în regim de rezistenţă NR.viteză în regim de îndemânare .viteza de repetiţie .Ă concursuri specifice.viteza de deplasare .2009 PROFESOR: PLAN CALENDARISTIC SEMESTRUL al II-lea . ORE ALOCATE SAPTĂM 1.11 4-7 .CLASA a IX-a UNITATEA DE ÎNVĂŢARE VITEZĂ COMPETENŢE SPECIFICE CONŢINUTURI .

REZISTENŢ Ă ALERGARE DE REZISTENŢ Ă BASCHET

1.3. Integrarea în activităţi motrice variate a deprinderilor şi a calităţilor motrice de bază dobândite 2.1. Aplicarea cunoştinţelor şi a deprinderilor tehnicotactice însuşite în întreceri şi concursuri specifice, disciplinelor sportive, respectând regulile de bază 2.1. Aplicarea cunoştinţelor şi a deprinderilor tehnicotactice însuşite în întreceri şi concursuri specifice, disciplinelor sportive, respectând regulile de bază

- rezistenţa generală - rezistenţă specifică - startul de sus - pasul lansat în tempo moderat - alergarea în pluton - alergarea de stafetă

6

12 - 14

6

15 - 17

FOTBAL

1. Actiuni tactice folosite în aparare - marcajul adversarului cu şi 8 fară minge - pasare, prindere, dribling - aruncare la coş de pe loc şi din deplasare - oprirea şi pivotarea - depăşirea - contraatacul 2. Regulile jocului - paşi, dublu dribling, fault - informaţii din baschet 2.1. Aplicarea cunoştinţelor 1. Procedee tehnice folosite în şi a deprinderilor tehnicoatac tactice însuşite în întreceri şi - lovirea m. cu laba piciorului şi 8 concursuri specifice, cu capul de pe loc şi din disciplinelor sportive, deplasare respectând regulile de bază - preluarea m. cu piciorul şi pe piept - conducerea m. liber şi în prezenţa adversarului 2. Procedee tehnice folosite în apărare - deposedarea din faţă şi din lateral

8 - 14

10 - 17

VOLEI

2.1. Aplicarea cunoştinţelor şi a deprinderilor tehnicotactice însuşite în întreceri şi concursuri specifice, disciplinelor sportive, respectând regulile de bază

GIMNASTIC A AEROBICA

2.1. Aplicarea cunoştinţelor şi a deprinderilor tehnicotactice însuşite în întreceri şi concursuri specifice, disciplinelor sportive, respectând regulile de bază

- demarcajul - depăşirea Acţiuni tactice folosite în atac - aşezarea pe teren pentru primirea m. la serviciu - combinaţii în atac cu 2-3 loviri ale m. din doua zone apropiate Actiuni tactice folosite în apărare - sistemul de aparare cu jucatorul din zona 6 avansat - blocaj individual Regulile jocului - atingerea fileului, călcarea liniei de centru şi la serviciu, dublă sau condusă - paşi de legatură - paşi de bază: - GRAFE FINE - LUNGE - KNE - STEP TOUCH - legări de paşi bază şi legatură - elemente acrobatice statice - elemente acrobatice dinamice - variante de legări de elemente

6

1-3

8

4–7

GIMNASTIC Ă ACROBATIC Ă

2.1. Aplicarea cunoştinţelor şi a deprinderilor tehnicotactice însuşite în întreceri şi concursuri specifice, disciplinelor sportive, respectând regulile de bază

6

1-3

2.3 PROIECTUL UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE Proiectarea unităţilor de învăţare se realizează conform particularităţilor de dezvoltare, învăţare,consolidare şi perfecţionare a conţinuturilor din programa şcolară,alese de profesor pentru a fi transmise elevilor( conform planului calendaristic). Structura unităţilor de învăţare: • Indicatorii de recunoaştere(clasa,anul de instruire,numărul de lecţii alocate,perioada de realizare,durata de exersare în lecţie,conţinuturile supuse instruirii • Tabelul care cuprinde: -numărul lecţiei -obiectivele de referinţa sau competenţele specifice -detalieri de conţinut -activităţi de învăţare -resurse -evaluare

. lecţii Comp. Detalieri de conţinut (teme de lecţii) Obiective operaţionale motrice NR. pe saltele sau în groapa de nisip.1 Aterizarea. sărituri pe diferite obiecte( de preferat lada de gimnastică). aterizare pe ambele picioare. .Batăi şi desprinderi repetate. cu aterizare pe piciorul de avântare.) Teren plat Executarea batăii pe acelaşi picior Coloană câte unu Groapa de nisip 10 min Evidenţierea fazei de aterizare . ( înaltimea obstacolului 4060 cm.PROIECTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE: ATLETISM – SARITURA ÎN LUNGIME CU 1½ PAŞI ÎN AER CLASA a IX –a ANUL DE INSTRUIRE I Nr. 9-11. Spec. Metodice de exersare Exersare analitică Mijloace de instruire Modalităti de organiz.( Desprinderea mai lungă decât înaltă iar aterizara se face pe piciorul de avântare).DE LECŢII: 6 PERIOADA : OCTOMBRIE STRATEGII DIDACTICE Proc. a colectivului ţi exersării Linie pe 2 -3 rânduri RESURSE Materiale Tempora le 10 min. 13-15pasi. Coborârea de pe obstacol pe piciorul de bătaie.( Se insistă pe ridicarea aproape de orizontală a coapsei piciorului de atac şi extinderea completa a piciorului de impulsie.Pas sărit succesiv.Cu élan de 5-7 paşi.Cu élan de 5-7 paşi.apoi de 5 paşi de alergare. Exersare analitică Sa marcheze aterizarea pe ambele picioare .învatare Să marcheze aterizarea pe piciorul de avântare. Evaluare 1 2. .1 Bataia unilateralăînvăţare Să execute bataie şi desprindere pe acelasi picior 2 2. . cu continuarea a câţiva paşi de alergare. precedate de 3. sărituri peste diferite obiecte( se prefera stacheta).Pas săltat succesiv.

bătaia în zone delimitate (50cm) . aterizare pe ambele picioare. Evidenţierea zborului Coloană câte unu Coloană câte unu Groapa de nisip Groapa de nisip 10 min.1 Zborul cu 1 ½ pasi în aer .Săritura în lungime. cu piciorul de bătaie în faţă.Săritura în lungime cu élan de 9-10 paşi. desprindere în pas sărit.1 Săritura în lungime cu 1 ½ paţi în aer - Să menţină pasul sărit în timpul zborului Exersare globala 5 6 2. aterizare făra graba.1 Săritura în lungime cu 1 ½ paşi în aer Săritura în lungime cu 1 ½ paşi în aer - Să execute bataia în zona delimitată Să execute bătaia în zona delimitată Exersare globală Exersare globala . în condiţii de concurs .Cu élan de 9-11 paşi.13-15 paşi. cu tendinţa realizării unui zbor cât mai lung.Sărituri integrale.Elan de 7-9 paşi. Măsurarea pasului sărit în timpul zborului Coloană cate unu Groapa de nisip 10 min.1 2.Elan de 7-9 paşi. în condiţii de întrecere cu bătaie în zone delimitate. .élan de 9-11. bătaia pe lada de gimnastica. cu efort mare şi maxim. Coloană câte unul Groapa de nisip 10 min. pe piciorul de avântare. atingerea cu mâna în timpul zborului a unui reper suspendat. . bătaia în zone delimitate (50cm). 13-15 paşi. coborârea piciorului de avântare.Saritura în lungime cu élan de 9-10 paşi . desprindere în “pas sărit”.învăţare Să marcheze pasul sărit în timpul zborului Exersare analitică Exersare globală 4 2. . Realizarea bătăii în zona delimitată Realizarea săriturii integrale. . . bătaie liberă. bataie liberă şi desprindere în “pas sarit”.3 2. cu élan etalonat de 13-15 paşi. aterizare în fandat. concomitant cu pendularea înainte a piciorului de bătaie. .

După felul deprinderilor si /sau priceperilor motrice abordate tematic: b. După componenta tematică abordată: a. cu teme atât din deprinderile si sau priceperile motrice. lecţii bisport. Am sistematizat în felul următor criteriile şi tipologiile respective. b. 1. lecţii mixte. lecţii monosport. . cât şi din calităţile motrice. 3.VI. a. b.1. a.3. lecţii polisport. LECŢIA DE EDUCAŢIE FIZICĂ 1. 2.2. b. a. TIPOLOGIE Există mai multe criterii de stabilire a tipurilor de lecţii în educaţie fizică şi sport. lecţii cu teme din deprinderile şi /sau priceperile motrice. lecţii cu teme din calităţile motrice.

dacă se lucrează conform unei planificări realiste. lecţii în are liber pe timp friguros. 2. lecţii cu trei teme. d. lecţia pe patru părţi : organizare. e. c. lecţii în interior. luate cel puţin câte două consolidare cu perfecţionare. lecţia de educaţie fizică şi sport a avut mai multe structuri a. lecţii de consolidare. sală de clasă cu bănci etc. f. e.1. După locul şi condiţiile de desfăşurare: e. c. c. STRUCTURĂ Structura lecţiei de educaţie fizică şi sport este dată de succesiunea unor verigi.1.2.3. f.Organizarea colectivului de elevi Obiective: . c. desfăşurată în scop metodic pentru a prezenta colegilor de specialitate nivelul care poate fi atins cu un colectiv de subiecţi.2.3. lecţii mixte combinate care rezultă din combinarea celor patru etape ale învăţării.2. lecţii de însuşire învăţare.3. consolidare cu verificare etc. constituindu-se pe baza rezultatelor. lecţii de perfecţionare. e. condiţii atmosferice şi climaterice normale. în care se susţin de către elevi şi unele probe de control. După plasamentul în structura anului de învăţământ: d.4. lecţii bilanţ (de regulă. lecţii de verificare. părţi. un tip special de lecţie bilanţ pote fi considerată şi cea „demonstrativă” sau „deschisă”. f. obiectivele şi conţinutul elementelor de structură ale lecţiei de educaţie fizică 1. lecţii cu două teme. lecţia pe verigi specifică etapei actuale. coridor.3. fundamentală şi de încheiere. lecţii curente. c. pregătire.4.1. În evoluţia sa.1. lecţii cu o temă. lecţia pe trei părţi : pregătitoare fundamentală şi de încheiere. lecţii în intrerior pe spaţii improvizate (culoar. După numărul de teme abordate: f. . lecţii de organizare( la început de an şi semestre. ultimele din fiecare semestru. Verigile. d.)şi pe timp friguros. etape.) e.2. d.c. După etapele învăţării deprinderilor şi sau priceperilor motrice abordate tematic: c. b.5.asigurarea unui început organizat al lecţiei. condiţii normale sală de educaţie. lecţii în aer liber. grupele de nivel valorific). hol.

cu obiecte.salutul raportul la unele clase.variante de mers şi alergare. care se pot executa liber.etc Conţinut .mijloace de captare a atenţiei. 2. .temporale.educarea actului respirator.educarea atitudinii corporale corecte.perfecţionarea sau verificarea deprinderilor şi-sau priceperilor motrice Obiective: formarea deprinderilor şi /sau priceperilor motrice de bază şi utilitar aplicative sau a celor specifice anumitor ramuri şi probe sportive. .consolidarea.complexe de exerciţii de dezvoltare fizică inspirate din gimnastica de bază.stimularea treptată a marilor funcţiuni ale organismului şi asigurarea unui nivel optim de excitabilitate corticală pentru activitatea ce urmează.voinţă. . . 3. pe fond muzical (tip gimnastrică aerobică).dezvoltarea armonioasă a tuturor segmentelor corporale..cogniţie.Însuşirea. stretching. .stimularea tonicităţii şi troficităţii musculare.anunţarea obiectivelor lecţiei şi sarcinilor motrice specifice acestora. .educarea percepţiilor spaţio.informarea elevilor privind conţinutul lecţiei. 4. Pregătirea organismului pentru efort Obiective: . ..Dezvoltarea calităţilor motrice viteza sau îndemânarea Obiective: -educarea calităţilor motrice viteza sau îndemînare . Conţinut: ..verificarea echipamentului şi a stării de sănătate.exercitii pentru educarea actului respirator.captarea atenţiei. Conţinut: .cunoaşterea situaţiei privind componenţa şi starea de sănătate a colectivului de elevi. . . .exerceţii din deplasare. Conţinut: .abordarea aspectelor de afectivitate.dezvoltarea mobilităţii articulare şi elasticităţii musculare. cu partener. . . paşi de dans etc.modalităţi de evaluare a nivelului de dezvoltare a acestor calităţi 5. Influenţarea selectivă a aparatului locomotor „Optimizarea dezvoltării fizice” Obiective: . .mijloace specifice pentru educarea calităţilor motrice viteza sau îndemînare .

.exerciţii de relaxare musculară şi de respiraţie.Tema de lecţie exprimă conţinutul pe care profesorul urmează să-l transmită elevilor in procesul de instruire. .modalităţi de evaluare a nivelului de învăţare a celor predate în lecţie 6. . autoevaluare.recomandări pentru activitatea independentă a subiecţilor.. Revenirea organismului după efort Obiective: .conştientizarea nivelului de execuţie şi participare din timpul lecţiei.scăderea indicilor marilor funcţiuni ale organismului la valori cât mai apropiate de cele iniţiale şi relaxarea musculară.dezvoltarea trăcăturilor de personalitate.aprecieri cu privire la modul de desfăşurare a lecţiei şi al participării subiecţilor. . Prima etapa a proiectarii didactice este precizarea temelor şi obiectivelor lectiei.Încheierea organizată a lecţiei.salutul. temele se formuleaza prin enunţarea formei de . subordonate obiectivelor operaţionale alese.Obiective: . „Aprecieri şi recomandări” Obiective: . şi constituie răspunsul la întrebarea „Ce vreau să realizez?” a. . .stimularea activităţii independente. Regulile principale de formare a temelor de lecţie sunt: .mijloace specifice pentru educarea calităţilor motrice viteza sau îndemînare modalităţi de evaluare a nivelului de dezvoltare a acestor calităţi 7.-educarea calităţilor motrice forţa sau rezistenţă .Conţinut .pentru calitaţi motrice. . Conţinut: . Conţinut: . .formarea capacităţii de autoorganizarea. 8. autoconducere. 3.PROIECTAREA DIDACTICĂ 1.- formarea deprinderilor de expresieşi comunicare specifice activităţii.deplasare în alergare uşoară sau mers.Conţinut .Dezvoltarea calităţilor motrice forţa sau rezistenţa .mijloace specifice alese în funcţie de caracteristicile bio-psiho-motrice.

alergare.cele mai frecvente fiind lecţiile cu două teme. . ”Rezistenţa in regim aerob” etc. etc.lecţiile cu două teme: • o calitate motrică -viteză sau capacităţi coordinative(îndemânare) şi o deprindere motrică . “Stând pe omoplaţi”.dintr-o ramură de sport . ”Dribling. De exemplu: ”Viteza de executie”. “Viteza de deplasare”. se pot formula ca teme fazele deprinderilor respective. ”Aruncarea la poarta din alergare”’.elemente de gimnastica acrobatica sau o succesiune de elemente: “Rostogolire înainte din ghemuit în ghemuit”. ”Ambidextria”.prindere si oprire intr-un timp – aruncare la cos din saritura”etc . De exemplu. ”Rostogolire inainte din ghemuit in ghemuit – rostogolire inapoi din ghemuit in departat” etc.cădere în pod” „ stând pe omoplaţi – rostogolire înapoi – cumpănă pe un genunchi”.actiune tactica : “Marcajul –demarcajul”.manifestare pe care vrem sa o abordam. .pasa din alergare cu doua maini de la piept.dacă deprinderile sunt în faza de consolidare. tema va menţiona: . “Forţa in regim de viteză”. “Dă si du-te” etc.săritura la aparate: “Săritura în sprijin ghemuit pe lada aşezată transversal şi săritură cu extensie” „ săritura cu rostogolire la ladă”.procedeul tehnic sau structura tehnică ce urmează a fi predate: ”Aruncarea la cos cu doua maini de la piept”. Temele pot fi combinate astfel: . „stând pe mâini . Combinarea temelor de lecţie Într-o lecţie pot fi abordate între una şi trei ..in cazul temelor din atletism : . . din deprinderi de bază(clasele I-IV) sau utilitar aplicative(I-VIII) • o deprindere motrică şi o calitate motrică-forţă sau rezistenţă . . tema de lecţie va fi chiar proba respectivă ” Alergarea de rezistenţă” “Alergarea de viteză” etc. la alergarea de rezistenţă putem avea ca temă : “ Pasul lansat în tempo moderat “ “ Startul de sus” . „ cumpănă pe un picior – stând pe mâini”.pentru deprinderi motrice.daca deprinderile sunt în stadiul de învaţare.

De exemplu.din ramuri de sport diferite. o deprindere motrică . elevul va fi capabil: .să execute plecări (1) din diferite poziţii(2) rapid (3) . din aceiaşi ramură de sport. afectivă.dintr-o ramură de sport şi din deprinderi motrice de bază sau utilitar aplicative • două calităţi motrice -viteză sau capacităţi coordinative(îndemânare) şi forţă sau rezistenţă . condiţiile în care se manifestă acest comportament(2) şi pragul minim de reusită pe care trebuie să-l atingă elevul la sfârşitul temei (3). la sfârsitul lecţiei .să conducă mingea de baschet în dribling (1) cu mana indemanatica şi cu cea neândemânatică.solicitată la aruncarea mingii de oină va favoriza învăţarea paselor şi a aruncărilor la poartă .să alerge (1) făra oprire (2) timp de 3 min.pentru temele din calitati motrice.dintr-o ramură de sport şi din deprinderi motrice de bază sau utilitar aplicative şi o calitate motrică-forţă sau rezistenţă În combinarea temelor de lecţie trebuie să se ţină cont de următoarele cerinţe: • Nu se abordeaza în aceeaşi lecţie calităţile motrice viteză şi capacităţi coordinative (îndemânare) • Nu se abordeaza în aceeaşi lecţie calităţile motrice forţă sau rezistenţă • Nu se abordeaza în aceeaşi lecţie calitatea motrică viteză cu alergarea de viteză probă atletică • Nu se abordeaza în aceeaşi lecţie alergarea de rezistenţă probă atletică cu rezistenţa calitatea motrică • Se vor aborda teme care să se susţină reciproc în vederea facilitării transferului .• două deprinderi motrice . la sfarsitul lectiei. conditiile in care se manifesta acest comportament(2) si pragul minim de reusita(3) . De exemplu.din jocul de handbal b.dintr-o ramură de sport .ca mecanism de influenţare pozitivă a procesului învăţării(învăţarea aruncării zvârlite cu o mînă. -Obiectivele de natura motrică (psihomotrică) se formuleaza astfel: .(3) -pentru temele din deprinderi şi priceperi motrice: -pentru faza de învaţare. din deprinderi de bază(clasele I-IV) sau utilitar aplicative(I-VIII) şi o calitate motrică-forţă sau rezistenţă • o calitate motrică -viteză sau capacităţi coordinative(îndemânare) şi două deprinderi motrice • două deprinderi motrice din ramuri de sport diferite. din alergare (2) fară să o piardă de sub control(3) .să execute (1) un număr de 10 repetări (3) la fiecare staţie a circuitului (2) .ce urmează sa se produca in comportamentul elevilor ca urmare a participarii acestora la diferitele situaţii de instruire in cadrul unei lecţii. din aceiaşi ramură de sport. Obiectivele operaţionale reprezintă schimbările de natură motrică. cognitivă.lecţiile cu trei teme: • o calitate motrică -viteză sau capacităţi coordinative(îndemânare) .să parcurgă (1) distanţa de 25 m(2) în timp cât mai scurt(3) . obiectivele operaţionale vor preciza comportamentul motric observabil pe care trebuie să-l manifeste elevul(1). obiectivele operaţionale vor menţiona comportamentul motric observabil pe care trebuie să-l manifeste elevul(1).elevul va fi capabil: .

condiţiile în care se manifestă acest comportament(2) şi pragul minim de reusită . la sfarsitul lectiei elevul va fi capabil: -sa inscrie(1) 5 din 10 cosuri(3) folosind aruncarea la cos din saritura -sa mentina standul pe cap (1) 3 sec.De exemplu pentru tema “Forta musculaturii bratelor “ne putem propune ca la sfarsitul lectiei elevul să execute(1) cu două repetări mai mult(3) decât lecţia anterioara(2) -Obiectivele de natură cognitivă reprezintă acumulările de natură teoretică şi modificările ce se produc . Se pot identifica şi in cazul acestora anumite modificări motrice ce se pot raporta .locul de desfasurare(dimensiuni). 3. la sfarăitul lecţiei . A doua etapa a proiectarii didactice constituie raspunsul la intrebarea « Cu ce vom realiza cele propuse ? »Profesorul va completa indicatorii de recunoaştere ai planului de lectie : a) resurse umane-clasa.Obiectivele operaţionale de natură motrică se reiau pe parcursul mai multor lectii. Etapa a treia răspunde la întrebarea “ Cum vom realiza cele propuse ? “ Se stabilesc strategiile didactice.baieţi) b)şcoala.la nivelul proceselor pshice .elevul va fi capabil: -să identifice rapid culori şi forme geometrice din spaţiul de lucru -să enunţe două reguli de baza ale jocului de handbal -să enunte doua procedee de pasare a mingii în jocul de baschet -să descrie conform terminologiei un exerciţiu la sol . în cazul în care anumite efecte ale exersării solicită cicluri tematice de 8-10 lectii( calitati motrice). 2.Obiective de natura social-afectiva se referă la modificările de natură emoţională şi relaţională.(3) fara ajutor (2) .aceştia justificând elementele de dozare si organizare a colectivului de elevi ce vor fi consemnate în planul de lecţie.-să arunce la coş(1) din săritură (2) cu desprindere pe verticală (3) -să arunce la poarta (1) din săritură(2) cu braţ şi picior opus (3) -să execute bătaie (1) pe trambulină (2) cu amandouă picioarele (3) -pentru faza de consolidare. -durata verigilor -metodele si procedeele metodice utilizate -mijloacele de instruire(actiunile motrice ) . De exemplu. obiectivele operaţionale vor preciza comportamentul motric observabil pe care trebuie să-l manifeste elevul(1).efectivul clasei(fete . De exemplu .materiale necesare c) resurse temporale-data Indicatorii de recunoaştere sunt absolut necesari .metodele si mijloacele de instruire. exprimat în termeni de eficienţă(3) De exemplu. Profesorul va consemna in planul de lecţie urmatoarele .elevii vor deveni capabili : -să-şi felicite adversarul în caz de înfrângere -să coopereze cu colegii de echipa etc.

intensitătii(tempou de lucru.10 2006 Efectiv:24 elevi(14 fete .timp de lucru).6jaloane.Viteza de reactie 2. Clasa a VI a Data :11. Obiective operationale :La sfirsitul lectiei elevii vor fi capabili : . nr.durata şi natura pauzei . Ultima etapă a realizării planului de lecţie răspunde la întrebarea “ Cum vom şti dacă am realizat ce ne-am propus ? “ .4 bete de stafeta TEME : 1.Dribling .4.aruncare la cos cu o mana.-dozarea mijloacelor-se va realiza prin mentionarea volumului (distante de parcurs. Evaluarea se va prezenta in rubrica special destinată.14 baieti) Loc de desfasurare:sala de sport (9m/18m) Materiale :6 mingi baschet. -formaţii de lucru 1.oprire intr-un timp. Se stabilesc metodele şi criteriile de evaluare a nivelului de realizare a obiectivelor propuse. PLAN DE LECTIE (PROIECT DIDACTIC) Sc. numar de repetări.6 panouri. …….

coborarea expiratie jos 2.coborarea bratelor prin inainte 8.Stand jos 1-4 ridicare pe varfuri prin lateral 3.la treipe mingea departat cu mainile – solduri asezat 1-4 rotari de trunchi spre stanga -Mers cu miscari de respiratie 5-8 rotari de trunchi spre dreapta 6.Pregatirea organimului pentru efort (8 min) -Mers pe vărfuri cu braţele sus -Mers pe calcăie cu măinile la spate -Alergare uşoara -Mers -Alergare cu joc de glezne .Stand cu pas saltat -Alergare 1-2 -Mers fandare spre dreapta cu dicarea bratelor lateral -Alergare accelerata 3-4 revenire -Mers cu miscari de respiratie 5-8 aceeasi miscare spre (intrare in -Mers in cadenta stanga 7.Organizarea colectivului de elevi (3 min) şi 1’ 1l+1L 2.Stand de gimnastica) coloana 1-2 saritura cu departarea picioarelor si bataia palmelor sus 3. O2.Mers -Alergare cu pendularea gambelor inapoi Alergare cu pendularea gambelor inainte -Mers -Din alergare uşoară joc de atenţie: la un fluier.ridicarea bratelor cu ridicarea bratelor sus.Verigi durata si Continut -Adunarea.Sa inscrie 5 din 10 cosuri.cu mainile pe solduri 1-2 rasucirea trunchiului spre stanga . O4. arcuire 1L 3 ture 1l 1L 1l 1D 1l 1D 1D 1L 2’ 4X8 1L 4X8 1D 1l 2D 1L 1l+1L 4X8 Dupa diagonala se schimba sensul Coloana cate doi Obiective afective: O5.4 saritura cu apropierea 1.Stand .la doua-ghemuit.cu inspiratii sus 5-8 revenire cubratelor prin lateral 4. folosind aruncarea la cos cu o mina precedata de oprirea intr-un timp : Obiective cognitive : O3.Să işi incurajeze colegii O6.Sa enumere procedeele tehnice din structura .Stand departat.Mers -Alergare cu genunchii sus .sarituri ca 5. 1.alinierea -Verificarea echipamentului stării de sănătate -Anunţarea temelor lecţiei Dozare Formatii lucru indicatii metodice Linie pe un rănd de Metode si de evaluare Observatii Obiective motrice : O1.Stand departat picioarelor sibratelor palmelor pe 1 ridicarea bataia prin inainte coapse sus 5-8 idem 2.Să işi felicite adversarii in condiţii de infringere 5X8 4X Coloana de .Sa enunte doua reguli de baza ale jocului de baschet.Sa execute plecari rapide din diferite pozitii.

oprire intr-un timp. 4X 4 siruri fata in fata la distanta de 12 m se da sirul castigator. Echipele de pe locurile 3-4 vor da mana cu cele de pe locul 1-2. Se urmareste corectitudinea exercitiului castiga echipa care inscrie mai multe cosuri castiga echipa care inscrie mai multe cosuri -aruncare la cos de pe loc cu o mana de sus 2’ 6 grupe la 6 panouri 6 grupe la 6 panouri -dribling.Viteza reactie (10 minute) de -ridicari din diferite pozitii la semnal sonor : din ghemuit cu fata din ghemuit cu spatele din pozitie de flotare din asezat -plecari pe distante scurte la semnal sonor: din ghemuit cu fata din ghemuit cu spatele din pozitie de flotare din asezat -stafeta pe distanta scurta din ghemuit Coloana de gimnastica cate 4 2X 2X 2X 2X 2 X 5m 4 siruri se da sirul castigator 2 X 5m 4 siruri Primul elev de la fiecare sir va avea un bat de stafeta. pasa cu 2 maini de la piept .Se ocoleste jalonul 5.4. aruncare la cos cu o mana de sus (15 min) -dribling cu mana indemanatica. oprire intr-un timp. aruncare la cos cu o mana de sus 4’ Cate 2 echipe la un panou -joc de baschet cu structurii de mai sus aplicarea 7’ . oprire intr-un timp.Dribling.

. 2. 13 băieţi) LOC DE DESFĂŞURARE: sala de sport ( 18m-15m) MATERIALE: bastoane gimnastică 24. Să parcurgă traseul de 10m.. Revenirea organismului dupa efort (3 min) 7.. Obiective cognitive: .recomandari pentru activitatea viitoare 1 tura 1 tura ½ tura 2’ Coloana cate unul linie pe un rand PLAN DE LECTIE (PROIECT DIDACTIC) PROFESOR: ……... OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili: Obiective motrice: O1. bănci gimnastică 4 TEME: 1. Concluzii. CLASA a IX – a EFECTIV: 29elevi ( 16 fete. aprecieri (2 min) -alergare usoara -mers cu miscari de respiratie -mers in cadenta -evidentierea elevilor care au lucrat bine . Să înscrie 6 din 10 coşuri... SCOALA:. Capacitate coordinativă generală..... mingii 4... folosind aruncarea la coş din dribling....... în timp cât mai scurt.. jaloane 4....... O2..6.. Aruncarea la coş din dribling.

. . O4. . prin înainte jos. formarea coloanei de gimnastică Formaţii de Metode lucru şi evaluare indicaţii metodice Linie pe un rând „–„ In coloană câte 1 „–„ „–„ „–„ „–„ „–„ „–„ „–„ Ob s. .verificarea echipamentului şi a stării de sănătate. prin înainte sus. .alergare cu pendularea gambei la spate. VERIGI DURATĂ Organizarea colectivului de elevi 3 min Pregătirea organismului pentru efort 10 min CONŢINUT Doza re 1min 1min 1min 1l 1D 1l 1D 1l 1D 1l 1D 2. .anunţarea temelor lecţiei. . Să identifice traiectoria mingii după aruncare. bastonul ţinut de ambele capete la spate jos. bastonul ţinut la spate sub axile.O3. . . Să descrie parcurgerea traseului. Obiective afective: O5.alergare cu joc de glezne. .adunarea. de ambele capete. .mers normal cu apucarea bastonului cu mâna dreaptă.mers normal. . 1l din coloană câte unu.mers pe vârfuri braţele oblic sus. O6. bastonul ţinut de ambele capete la spate jos. bastonul ţinut la spate la nivelul omoplaţilor. bastonul ţinut de ambele capete. cu ducerea bastonului la fiecare timp. crt 1. bastonul apucat de ambele capete la spate jos. bastonul ţinut în mâna dreaptă apucat la mijloc. Să coopereze cu colegii în rezolvarea sarcinilor motrice.alergare cu genunchii la piept.alergare cu pas adăugat.pas fandat. .mers pe călcâie. Să acorde ajutor în diferite situaţii de instruire Nr.

T3. T2 – întinderea picioarelor. sus.4 – răsucire cu arcuire stg. T2 – revenire T1.formarea coloanei de gimnastică 3. apucat de ambele capete: T1 – pas lateral cu Pc. T5. 4x8 4x8 4x8 4x8 4x8 . braţele înainte jos. Stând depărtat. apucat de ambele capete: T1 . bastonul apucat la mijoc cu ambele mâini: T1.idem T1. prin înainte sus.pas înainte cu Pc. Stând depărtat..7 – idem T2. bastonul apucat de ambele capete: T1.. Stând.8 – idem T1. inai. T5. Br. şi Tr. prin înainte sus.3 – îndoire cu arcuire dr. cu ducerea Br.3 T8 – Po. Tr. ducerea Br.2.8 – extensie cu arcuire. T4 – idem T1.8 – idem T1. ridicarea Br.. braţele întinse înainte. braţele înainte jos. Stând. T3. T2. 4. braţele jos.4. braţele înainte jos: T3 – pas lateral cu piciorul drept. bastonul în faţă jos. T5.. Influenţarea aparatului locomotor 8 min 1.4 – idem T1. T3. T5 – idem T1.2 – aplecare cu arcuire. T6. 5.4. T4 – revenire T1. dr. bastonul ţinut de ambele capete: T1 – ghemuire. dr. T7. 3. aplecat. Br.2.jos.4 – îndoire cu arcuire.2 – răsucire cu arcuire dr. Br. ini. bastonul în faţă jos. 2.Stând.6 . prin înainte oblic sus.

3. înainte.4.4 – idem T1. T4 – revenire. 9. Aruncarea mingii în sus şi înainte – 6x coş din dribling prindere – oprire – dribling – aruncare la 10 min coş din dribling. 4. 8.4. Capacitate coordinativă generală 10min Traseu: 6x 1.8 – revenire cu expiraţie 4. cu piciorul stg.4 – ridicare pe vârfuri cu ridicarea braţelor prin înainte şi inspiraţie. bastonul de ambele capete apucat: T1 – extensia Tr. dribling printre jaloane cu mâna îndemânatică ( 5 jaloane ). 5.3 – îndoirea Tr. 7. 2. T4 – revenire.8 – idem T1. T5. bastonul de ambele capete apucat: T1 – ridicare în aşezat. T5.4 ( T7.8 – idem T1.. aşezat pe sol: T1 – săritură peste baston înainte. Culcat dorsal cu braţele sus. 6.2.8 – idem T1. Dribling – oprire – pivotare – pasa – 6x 4x8 4x8 4x8 4x8 4 grupe x 6 elevi 5. T2 – revenire. 2. Stând cu bastonul în faţa vârfurilor picioarelor. sărituri la coardă (5).T5. T3 – extensia picioarelor. Stând depărtat cu braţele jos. T5. T2. T2 – revenire. 4 grupe x 6 elevi . Aruncarea la 1. T3. bastonul peste vârful picioarelor şi arcuire. bastonul de ambele capete apucat: T1. dribling printre jaloane cu mâna neândemânatică. alergare pe banca de gimnastică. rostogolire înainte din ghemiut în ghemuit. Culcat facial cu braţele la spate jos.

stând depărtat: braţul drept întins.6. braţul drept întins în 2x prelungirea trunchiului 8”x 8”. 2. Concluzii. 2x10s palma sprijinită pe umărul stâng. 3. Joc bilateral cu temă – toate aruncările la coş se vor executa din dribling 4 min . 4. .strecing: 1.recomandîri pentru activitatea viitoare 1 min Coloană câte 1 semircerc Linie pe un rând . din stând depărtat: îndoirea trunchiului spre stânga. 3.evidenţierea elevilor care au lucrat 1 min corect. se repetă şi cu cealaltă mână. aprecieri 2 min reprimirea mingii -dribling cu schimbare de direcţie – aruncare la cos din dribling. relaxare ( 8”). braţele întinse la spate jos 8” x 8”. 1 tur . din stând: aplecarea trunchiului înainte. 1 tur . 2x . Ieşire la minge – prindere – oprire – fentă de aruncare – fentă de depăşire – 6x dribling – aruncare la coş din dribling.alergare uşoară.mers cu mişcări de respiraţie. mâna stângă apasă pe cotuldrept (8”). Revenirea organismului după efort 5 min 7.

pe care le desfasoara elevii in timpul lectiei.se va evita repartizarea elevilor in grupuri de care sunt respinsi.ce se regăseşte în educaţie fizică în diverse ipostaze: − volumul vocii. Comenzile pentru începerea şi încetarea acţiunilor motrice pot fi transmise verbal şi nonverbal. Un alt aspect al organizarii colectivului de elevi se refera la alcatuirea grupelor necesare diferitelor exercitii trebuie sa se tina seama de urmatoarele criterii: -nivelul de pregatire in domeniul temei respective(grupe de nivel biomotric in cadrul tratarii diferentiate a elevilor).Acestea se vor alege in functie de : -sarcinile motrice care trebuie executate . CONDUCEREA CLASEI Fiecare profesor dispune de metode şi mijloace de conducere a grupului de elevi.stimulativa pentru elevi. dar succesul său e asigurat de o serie de rutine(consemne) pe care le stabileşte cu elevii. de caracteristicile acestuia (paraverbalul) . recomandărilor. profesorul de educatie fizica trebuie sa utilizeze permanent cele mai eficiente formatii de lucru.ORGANIZAREA CLASEI Lecţia de educaţie fizică şcolară impune din partea profesorului o atenţie deosebita privind modul de organizare a colectivului de elevi.elevii trebuie sa fie însoţiţi de profesor. Formatiile de lucru trebuie alese astfel incat: -sa asigure realizarea unei densitati motrice si functionale corespunzatoare tipului de lectie. -prin numaratoare. . peretii sau gardurile terenului. subordonat de asemenea ambianţei.locului de desfasurare. trebuie să evite monotonia şi să susţină demonstraţia profesorului sau exersarea elevului. intenţiei de a induce calmul şi relaxarea etc. -sa fie plasate la o distanta optima fata de alte materiale. a activitatilor motrice dinamice. de preferat să varieze pe parcursul unei lecţii în funcţie de situaţiile create. -elevii sa poata avea posibilitatea urmaririi demonstratiilor care se realizeaza in lectie. -prin valorificarea coloanei de gimnastica.4. La intrarea şi ieşirea din sala de sport (sau pe teren). Comunicarea verbală este dependentă în mare măsură de modul concret în care se foloseşte limbajul. -sa permita executarea sarcinilor motrice de catre elevi fara riscul accidentarii . poate scădea în cazul explicaţiilor. -materialele de care dispune. Pentru crearea unei atmosfere de lucru placuta . -spatiul pe care il are la dispozitie. Datorita continuturilor. 5. − ritmul vorbirii.

înseamna a depista orice atitudine negativă în faza incipientă şi a evita participarea mai multor elevi. În predarea jocurilor. Profesorul trebuie sa dea dovada de consecventa si fermitate in aplicarea regulilor si sa nu ridice tonul sau sa ameninte elevii care le incalca. la cea puternică din timpul conducerii. REZOLVAREA SITUAŢIILOR DE INDISCIPLINĂ Prin atitudinea profesorului .− tonalitatea vocii variază în funcţie de situaţie. agreabile. de exemplu :un fluierat scurt pentru inceperea actiunii motrice urmat de alt semnal similar pentru oprire . importantă pentru claritatea mesajului.” al doilea elev ia câte trei jaloane”.Un bun plasament se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte: -să poată observa şi supraveghea toti elevii. maniera de anuntare si continutul temelor de lectii 2. profesorul trebuie să poată să circule în interiorul suprafeţei ca să poata urmări toţi elevii care participă la activitate. In interior. recomandări etc. Cu ajutorul fluierului se stabileste un limbaj comun. − articularea cuvintelor (dicţia). Profesorul trebuie : -să prevină cazurile de indisciplina. privire insistentă asupra lui sau deplasare în direcţia elevului şi observaţie verbal.) . de la cea fermă cerută de comandă. persuasiv si nicidecum nervos .Desfăşurarea unor lecţii interesante. Elevii trebuie sa fie organizaţi să il poata vedea pe cel care demonstrează. .Observând toţi elevii . conţinutul lecţiei şi manierea de predare a acestui conţinut trebuie evitate problemele de indisciplină în timpul lecţiei. -să intervină în cazul apariţiei unor astfel de cazuri.se vor referi la comportamentul indizerabil şi vor conţine regulile pe care elevul nu le-a respectat. Comunicarea nonverbală se face prin: gesturi.MOTIVAREA ELEVILOR PENTRU PARTICIPAREA LA LECŢII Exista mai multe modalitaţi de asigurare a unui nivel optim de motivare 1. sau scăzută impusă de momentele de explicaţii. gestuale sau sonore cu ajutorul fluierului.Observaţiile se fac pe un ton calm. Plasamentul profesorului faţa de formaţiile de lucru in cadrul demonstrării se va face pe latura cea mai mare a acesteia.Observaţia verbală nu trebuie să se facă în faţa tuturor elevilor. obţin de fapt ceea ce îşi doresc.PLASAMENTUL PROFESORULUI Plasamentul profesorului reprezinta un element important al algoritmului de conducere al lectiei. demonstraţie.să permită elevilor cea mai buna vizibilitate în timpul demonstraţiilor si corectărilor. 6. .In aer liber se impune utilizarea fluierului datorita distanţelor ce pot apare între profesori si elevi. se prefera comunicarea verbală care trebuie să fie fermă. fluierat scurt succesiv pentru încetarea acţiunilor motrice În ce priveste utilizarea materialelor. astfel încât să nu fie deteriorate şi să nu prezinte pericol de accidente.înainte de inceperea lectiilor se verifică starea materialelor . Crearea unui climat afectiv în colectivul şcolar şi utilizarea unor tehnici de . deoarece cei care doresc să iasă in evidenţa prin actele lor de bravură. se vor avea in vedere urmatoarele aspecte : -intrarea in posesia materialelor se va face numai la comanda profesorului ( exemplu : „primul elev din şir ia cate o minge”.prin plasamentul său. Intervenţia va consta în : deplasare în direcţia elevului observat. lipsite de monotonie.

Prezentarea unor materiale audio-vizuale pe teme sportive (filme documentare. formaţiile de deplasare). 7. Procedele de organizare a exersării: . Structura lecţiei este asemănătoare cu cea de la celelalte cicluri de învăţământ. 7. componente ale capacităţii de organizare (întoarcerile de pe loc.Afişarea sistemului de evaluare-probele de control si baremurile care stau la baza verificării. Vergile tematice: temele de lecţie se constituie din calităţi motrice. condiţie favorizantă pentru manifestarea activă a tendinţelor emulative. Influenţarea selectivă a aparatului locomotor. Jocul este principala metodă de instruire pentru dezvoltarea calităţilor motrice şi consolidarea deprinderilor motrice. Organizarea colectivului de elevi : 5 minute. Durata verigilor lecţiei este variabilă de la o clasă la alta şi pe parcursul aceluiaşi an şcolar. localizate la nivelul segmentelor corpului.lecţiile mixte combinate. . elemente din şcoala alergării. Pot fi executate şi complexe de dezvoltare fizică de gimnastică aerobică. acestea se vor anunţa şi în momentul în care se trece la realizarea lor. .. jocurile de mişcare şi o parte din exerciţiile de front şi formaţii. 3. 5.Particularităţi alelecţiei de educaţie fizică în învăţământul primar: Tipologie.aprecierii si notării elevilor. Organizarea unor întreceri intergrupuri.lecţii de învăţare a deprinderilor motrice de bază . fruntaşi. Utilizarea în cadrul lecţiilor a întrecerilor care să stimuleze spiritul competitiv al elevilor. 4. 6. şi la început de semestru Se anunţă temele lecţiei. Jocurile şi întrecerile devin şi mijloace eficiente de rezolvare a altor teme şi obiective de instruire .Copiii vor sti ce conţinuturi urmeaza a fi însuşite 8.Afisarea planificarii calendaristice. deprinderi şi priceperi motrice. La clasele I şi a II-a. Pregătirea organismului pentru efort: predomină exerciţiile din şcoala mersului şi alergării.ridicare a tensiunii emoţionale la elevi.pe grupe ( preponderent la clasele a IIIa şi aIVa) .frontal( este cel mai eficient). sportivi.lecţii de consolidare a deprinderilor motrice de bază. săriturii. Prezentarea unor modele de identificare pentru elevi (profesori. ajungând chiar la 8-10 minute La clasa aIa. cu teme atât din deprinderi cât şi din calităţi motrice . diapozitive etc). Nu sunt recomandate exerciţiile în perechi. se recomandă exerciţii individuale libere.după învăţarea regulilor de desfăşurare şi a sarcinilor motrice specifice. . PARTICULARITĂŢI ALE LECŢIEI DE EDUCAŢIE FIZICA 1.

Structura lecţiei.alcătuirea unor complexe de exerciţii de de dezvoltare fizică sub conducerea profesorului.Particularităţile lecţiei de educaţie fizică în învăţământul liceal: Tipologie: -lecţii de învăţare(mai puţine ) -lecţii de tip consolidare (predominante) -perfecţionare Pregătirea organismului pentru efort . 3. se recomandă ca de la exersarea lor separată să se treacă la exersarea în cadrul structurilor tehnice.lecţii mixte ( atunci când unele teme sunt din calităţile motrice de bază şi altele sunt din deprinderile motrice). care să poată fi condusă de un elev. . Calităţile motrice .lecţii de învăţare a deprinderilor şi priceperilor motrice specifice ramurilor de sport. cu teme numai din calităţi motrice de bază(în sezonul rece .Particularităţile lecţiei de educaţie fizică în învăţământul gimnazial: Tipologie: . Organizarea colectivului de elevi 2-5 minute(durata este mai mare la început de an şi la clasele aVa şi VIa ) Pregătirea organismului pentru efort . se pot concepe programe de încalzire speciale. .complex de exerciţii sub comanda unui elev. Influenţarea selectivă a aparatului locomotor.lecţii de pregătire fizică generală.adecvate temelor de lecţie care să poată fi condusă de elevi. la clasele VII.complex de exerciţii cu caracter corectiv. -complex de gimnastică aerobică.VIII. se va pune accent pe exersarea în condiţi de concurs (masurarea performanţelor obţinute) Temele pentru acasă creşte pot fi date atât pe parcursul lecţiei. În cazul deprinderilor atletice. Verigile tematice. se recomandă : . . cât şi în ultima verigă a acesteia. apoi la exersare în condiţii de joc . Deprinderile şi priceperile motrice sportive .în absenţa condiţiilor materiale specifice. . se pot concepe programe de încalzire speciale.2. se recomandă conceperea unor programe pentru o anumită perioadă ţinăndu-se cont şi de temele de lecţie ce urmează a fi abordate. ştafetele şi parcursurile aplicative. apropiate de joc.se pot dezvolta foarte bine toate calităţile motrice. Deosebit de eficiente pentru dezvoltarea calităţilor motrice la acest ciclu de învăţământ rămân jocurile de mişcare.-complex de exerciţii pentru fete şi separat pentru băieţi. cu sau fără fond muzical .

. .(detentă) .să nu fie precipitaţii puternice ploaie sau.umiditatea aerului să fie cuprinsă între 35-65%. capătă pondere mult sporită .Se pune accent pe autoconduvere şi autoorganizare Influenţarea selectivă a aparatului locomotor .mai ales. 4. Tipologie Dezvoltarea calităţilor motrice(nu verificare) . Lecţiile de educaţie fizică şi sport desfăşurate în aer liber afară.viteza vântului să fie doar până la 5m/s .Se pot aborda mai multor ramuri de sport. în funcţie de oferta educaţională şi opţiunile elevilor. . . simultan. Pentru desfăşurarea acestor lecţii. trebuie neapărat să fierealizată o pregătire treptată elevilor în asemenea condiţii şi să dispună de un echipament adecvat. indiferent de sezon.Se exersează pe grupe diferenţiate.să nu existe nebulozitate şi poluare a aerului .ninsoare. nu se mai insistă asupra optimizării dezvoltării fizice . -Întrecerea.Uneori această verigă nu mai este abordată sau se realizează împreună cu pregătirea organismului pentru efort Verigile tematice.Particularităţile ale lecţiei desfăşurate în aer liber pe timp friguros( sezon rece). -Tratarea diferenţiată în funcţie de sex este o necesitate -Creşte participarea elevilor la organizarea . au efecte mai benefice asupa elevilor faţă de cele desfăşurate în interior. -Se lucrează pe grupe de nivel valoric biomotric cu caracter deschis. conducerea şi evaluarea propriilor execuţii sau a execuţiilor colegilor de grup.temperatura aerului să nu fie mai mare de minus 10 grade . .Mijloacelor de instruire pot fi diferite chiar pentru acelaşi conţinut tematic. Temele pentru acasă se dau atât pe parcursul lecţiei cât şi în ultima verigă. sub formă de concursuri regulamentare.Calităţile motrice se pot aborda ca teme de lecţie separat sau combinat. lecţiile de educaţie fizică şi sport se pot desfăşura în aer liber afară numai dacă sunt îndeplinite urmaătoarele condiţii: .

sanie dacă sunt conditii concrete prielnice).din unele deprinderi şi/sau priceperi motrice( mai ales utilitar aplicative. Temele şi obiectivele operaţionale corespunzătoare nu trebuie să solicite. Se pot aborda teme din: . în cazul clădirilor cu etaje. coridoare sau holuri.să fie situate la parter sau la subsol. patinaj pe gheată.Particularităţile ale lecţiei desfăşurată în spaţii improvizate din interior.calităţile motrice (mai puţin viteza de deplasarea şi rezistenţa de tip aerobă) . Pregătirea organismului pentru efort . aproape deloc.. pe parcursul verigii pregătirea organismului pentru efort.să aibă totuşi dimensiuni rezonabile pentru practicarea exerciţiilor fizice.) . mai ales din sălile de clasă. .să nu aibă legătură cu alte spaţii sau săli în care se desfăşoară alte activităţi didactice.culoare. va avea o durată de aproximativ 7-8 minute . Unele obiective specifice acestei verigi se realizează parţial. având în vedere temperatura mediului ambiant. aerisirea spaţiului respectiv aranjarea şi ştergerea de praf a „mobilierului” . .. pentru practicarea exerciţiilor fizice. trebuie să fie sub 30 de secunde sau să se efectueze în spaţiul din interior unde se echipeaz subiecţii (clasă sau chiar culoar ).Consolidarea deprinderilor şi/sau priceperile motrice(inclusiv din schi. din gimnastica acrobatică şi ritmică.cum ar fi pasele sau chiar driblingul etc. -Influenţarea selectivă a apartului locomotor. în interior . nu se mai constituie în verigă de sine stătătoare. Organizarea colectivului de elevi . -Aprecierile şi recomandările” trebuie să fie foarte scurte sau să se realizeze succint. . pentru a nu deranja celelalte activităţi.săli de clase cu bănci sau săli de festivităţi. .nu se recomandă folosirea mobilierului din spaţiile alese. 5. din unele sărituri cu sprijin specifice tot gimnasticii sau chiar din jocurile sportive.măsuri de ordin igienic.echipament corespunzător al elevilor. Cerinţe pentru desfăşurarea lecţiei în spaţii improvizate : . . folosirea metodelor şi procedeelor metodice verbale şi intuitive de predare instruire. pe timp friguros( sezon rece) Spaţiile pot fi: . cu alţi elevi.

sportive. concretizata prin frecventa la lectii. dar cel mai important este sa stim sa-l interpretam si sa-l respectam. asamblare etc. d. insusite de subiect. Nivelul de dezvoltare fizica a subiectului. a elementelor insusite. Nu exista criteriu fara importanta si nici unul cel mai important. Performanţa motrică. Deci. mai ales. c. b.Dificultatea consta in aceea ca progresul este intoteauna mai mare la cei cu nivel initial mai mic la cei cu nivel initial mai mare. Atitudinea subiectului fata de educatie fizica si sport.EVALUAREA ÎN LECŢIA DE EDUCAŢIE FIZICĂ 1. Progresul realizat de subiect. Nivelul cunostintelor teoretice. modul de indeplinire a unor sarcini organizatorice etc. i. Care este cel mai important criteriu ? Raspunsul nu poate fi decat unul singur : toate sunt importante in unitatea si interdependenta lor. Este o formula de calcul al acestui progres.8. Cantitatea si. participarea la actiunile competitional.. Capacitatea subiectului de restructurare . f.Criteriile de evaluare a. Capacitatea de practicare independenta a exercitiilor fizice de catre subiect. Capacitatea subiectului de a aplica in practica elementele insusite. adică rezultatul la probele de control măsurabile. g. privind practicarea exrecitiilor fizice. adica »capacitatea de generalizare ». h. calitatea elementelor insusite in raport cu prevederile programei de specialitate( pentru subsistemele educatiei fizice si sportului care au o asemenea programa). . nu ne putem ghida exclusiv dupa marimea cifrica sau calitativa a ratei de progres. e.

b. lider.2. conform principiului autonomiei. Nu se produce feed-back-ul. mai precis scrise. responsabil(a) cu prezentarea in scris a colegilor absenti de la lectii sau alte activitati specifice . atunci cand se imparte clasa pe grupe de lucru etc. Masurarea (care.Metodele de evaluare a. Metoda aprecierii. Trecerea unor probe de cunostinta teoretice de specialitate (prezenta in etapa actuala. foarte bine. zonal sau chiar local. inclusiv a unor jocuri sportive bilaterale . responsabil(a) cu aducerea unor materiale din vestiar sau magazie . conducerea recreatiei organizate pentru elevii din clasele I-IV .de acordarea unor calificative. conducerea gimnasticii zilnice . in functie si de optiunile profesorului si elevilor privind probele prevazute. numita si absoluta. dar nu exprimaprin cuvinte. in majoritatea cazurilor. arbitrarea unor intreceri. Metoda aprecierii verbale. Trecerea probelor motrice prevazute in « Sistemul National Scolar de Evaluare la disciplina Educatie Fizica si Sport” .1. atitudini comportamentale pe ansamblu si in situatii deosebite etc. dar necesara si pentru restul educatiei fizice si sportive scolare).valoarea aprecierii respective nu procedeaza bine din punct de vedere metodic. satisfacator.8. Executarea de catre elevi a unor deprinderi si priceperi motrice in conditii concrete de concurs ( desfasurat conform regulamentului oficial).5. nu cunoaste nivelul executiei sale.2. nu stie daca a executat bine. insuficient etc. a. dar si din punct de vedere educativ. Metode de verificare : a. atunci cand aprecierea este insotita. . cand se acorda si note sau calificative. a. Metode de apreciere si notare sau acordare de calificative non-verbale.2. doar la clasele cu profil de educatie fizica si sport.2. Observarea curenta a elevilor si inregistrarea datelor observatiei(reactia la efort.permanent.1. a. se poate aplica in cazul efectuarii de catre elevi a unor probe pentru calitatile motrice. Elevul. Trecerea unor probe de motrocitate. Metode de apreciare si notare sau acordare de calificative .6.4. b.mai corect. Executarea de catre elevi a unor deprinderi si priceperi motrice in conditii analoage (asemanatoare) probei.3. aplicat incepand cu anul de invatamant 1999-2000. notarii sau acordarii de califictive pe baza unor norme sau baremuri cuprinse in anumite tabele valabile pe plan national. Indeplinirea de catre elevi a unor sarcini speciale de natura organizatorica sau metodico. in acest caz si numai in acesta inlocuieste verificarea sau. stabilite de fiecare profesor pentru orele de educatie fizica din Curricum-ul la decizia scolii si pentru orele extracurriculare. care se trec in catalog : b.didactica : conducerea unor verigi din lectie .) b.se suprapune verificarii) unor indici de dezvoltare fizica( atunci cand nu se face control medical autentic si se respecta criteriul dezvoltarii fizice in evaluarea randamentului elevilor la educatia fizica si sportiva scolara !) a. Cine face apreciere.7. a. ramurei sau activitatii respective. a.1. a. Aceasta metoda.

iar în epoca modernă de Froebel. în scop recreativ.2. b.5.2.. notare sau acordare de calificative pe baza nivelului de executie tehnica sai tactica a unor deprinderi si priceperi motrice in conditii de exersare partiala sau globala( inclusiv joc sportiv bilateral). VII. b. CONSIDERAŢII GENERALE În cadrul literaturii de specialitate consacrată problemei activităţii umane. calculat in functie de valoarea performantiala initiala si finala. 2.2. Cerghit ş. cu implicaţii deosebite asupra dezvoltării personalităţii. În acest context. b. Decroly.didactica. Metoda de apreciere.Folosite foarte mult şi în formele de organizare ale timpului liber ele sunt activităţi totale. Metoda aprecierii. o importanţă majoră în educaţia fizică a elevilor şi îndeosebi a elevilor din clasele primare. de voioşie şi destindere Jocurile . Metoda de apreciere. metoda numita si relativa. sportiv şi totodată de adaptare la realitatea socială. Ea este foarte buna pentru scolile in care nu exista decat cate o clasa de elevi la acelasi nivel de varsta de pregatire. În concluzie putem spune că jocul este o activitate complexă. întotdeauna desfăşurată după reguli acceptate de bunăvoie şi în afara sferei utilităţii sau necesităţii materiale. în vremea Renaşterii. aparţine jocurilor de mişcare care posedă potenţialul formării la aceştia a capacităţilor socio-psihomotrice şi a atitudinilor de autoafirmare. Deci. jocului ca factor primordial de socializare. de-abia în epoca noastră s-a făcut din joc un adevărat instrument educativ didactic în care se menţionează rolul preponderent şi deosebit al jocurilor de mişcare pentru formarea la elevi a anumitor capacităţi psiho-fizice. Acesta este o acţiune specifică încărcată de sensuri şi tensiuni. CERINŢE METODICE GENERALE : . JOCURILE DE MIŞCARE ÎN LECŢIA DE EDUCAŢIE FIZICĂ 1. apoi de Bacon. Este metoda care depinde aproape exclusiv de competenta profesionala a cadrului didactic evaluator. Ideea de a folosi jocul în scopuri educative a venit încă din antichitate exprimată de Platon iar mai târziu.b. autoevaluare şi a orientării valorice a personalităţii. însoţită de simţăminte de înălţare şi încordare. notare sau acordarede calificative pe baza progresului individual.4.sunt activităţi de tip ludic.naturale cu mari valenţe recreative şi compensatorii. dar şi pentru orientarea şi selecţia iniţială în unele ramuri sportive.2. i se atribuie o importanţă deosebită.Profesorul « aseaza » in ordine rezultatele elevilor din clasa respectiva si face scalarea acestora pe intervale corespunzatoare notelor. Cu toate acestea. notare sau acordare de calificative in functie de modul in care elevii indeplinesc unele sarcini speciale de natura organizatorica sau metodico.2. Metoda de apreciere.3. desfăşurată spontan după reguli prestabilite. a priceperilor şi deprinderilor motrice. predominant motrică şi emoţională. de Vittorino da Feltre. atractive.a. notarii sau acordarii de calificative prin comparatia rezultatelor obtinute doar la nivelul unei clase de elevi. Montessori. este luat in calcul doar indicile de progres.

Dacă jocul e prea complicat ca structură şi efort. prezentând conţinutul jocului.dimensiunile terenului de joc . după care se va executa în ritm normal.În alegerea şi organizarea jocurilor de mişcare trebuie respectate unele cerinţe metodice care condiţionază în mare măsură atingerea obiectivelor urmărite. . regulile de desfăşurare etc. . .Pregătirea materialelor pentru jocuri ca şi rearanjarea lor . Jocul poate fi demonstrat integral sau numai prin unele momente importante. .Dozarea efortului în jocurile de mişcare trebuie să fie în concordanţă cu veriga lecţiei în care se folosesc şi cu obiectivele operaţionale psihomotrice pe care le îndeplinesc . dar complete. în cadrul acţiunilor de formare a echipelor trebuie rezolvată şi problema alegerii căpitanilor de echipă. durata efortului şi solicitarea organismului corespunzătoare vârstei şi nivelului de pregătire. Dacă jocul e prea simplu interesul elevilor va fi scăzut. calităţile solicitate de joc.Formarea echipelor sau grupelor se face astfel încât să fie aproximativ egale ca valoare.intensitatea şi complexetitatea efortului fizic implicat: *numărul participanţilor.încetinită “ a jocului cu întregul colectiv. Regulile trebuie să fie înţelese şi reţinute de elevi. scopul urmărit.Explicarea şi demonstrarea jocului cere ca acestea să fie scurte. sarcina încredinţându-se prin rotaţie.Regulile jocului vor fi astfel stabilite. excepţie făcând verigile destinate influenţării selective a aparatului locomotor şi cea a aprecierilor şi recomandărilor. ei participând din obligaţie. mai multor elevi. depăşind posibilităţile de înţelegere şi execuţie. se recomandă a aparţine elevilor . condiţiile materiale şi climaterice în care urmează să se defăşoare activitatea. .La alegerea jocului se va ţine seama de: scopul instructiv-educativ urmărit unde din numărul mare de jocuri se va alege cel care contribuie cu cea mai mare eficienţă la realizarea obiectivelo de instruie prevăzute.pentru a fi competitive.. cognitive şi socio-afective. . încât să-l oblige pe elev să execute acţiunile care pot contribui la realizarea obiectivelor instructiv-educative propuse. ROLUL ŞI DESCRIEREA PRINCIPALELOR JOCURILOR DE MIŞCARE ÎN LECŢIA DE EDUCAŢIE În funcţie de obiectivul urmărit. . jocul de mişcare poate fi folosit cu succes în aproape toate momentele lecţiei. elementele care-l compun să fie cunoscute. dozarea efortului este dependentă si de următoarele variabile : *volumul. reacţia elevilor va fi identică. aceştia pot fi numiţi de către profesor.funcţionale şi psihice ale elevilor. 3 LOCUL. când pretinde respectarea unui număr mare de reguli se poate recurge la executarea .volumul şi calitatea materialelor folosite *formaţiile de lucru şi modalităţile concrete de exersare.Conţinutul jocului trebuie să corespundă particularităţilor somato. Jocurile folosite trebuie să-şi propună atingerea obiectivelor operaţionale de natură psiho-motrică.

În veriga I a lecţiei se recomandă atunci când e cazul . jos Alb negru Bucheţelele Colţurile colorate Condiţii: -Sală sau teren -Număr nelimitat de jucători Descriere Fiecare colţ al sălii sau terenului va primi denumirea unei culori. Indicaţii metodice: Pentru a creea surpriza. să alerge la colţul respectiv. colţurile pot primi denumiri de animale sau păsări. vor fi penalizaţi.3. Reacţie inversă comenzii . Pentru clasele I-IV. Jocuri folosite: „Colţurile colorate” „Reacţia inversă comenzii” Sus.1.Cei care greşesc sau ezită.Elevii trebuie să ţină minte şi la anunţarea unei culori de către profesor. pot fi strigate şi alte culori în afara celor atribuie colţulurilor. utilizarea unor jocuri pentru captarea şi educarea atenţiei. Jocuri folosite în veriga „Organizarea colectivului de elevi”.

De exemplu: la cuvântul alb elevii vor sări într-un picior. . vor executa mers ghemuit la comanda „sus” şi mers pe vârfuri la comanda „jos”. Reguli: Elevii care greşesc sunt penalizaţi cu un punct. iar ei trebuie sa execute mişcarea inversă celei comandate. sau sărituri ca mingea. Alb. iar profesorul începe o povestire în care introduce foarte frecvent cuvintele alb. la negru vor reveni la mersul obişnuit. Indicaţii metodice: Comenzile pot să se succeadă şi consecutiv pentru a creea surpriza. şi toţi copiii ridică braţul stâng. la auzul cărora elevii trebuie să execute anumite variante de mers. sau se comandă pas alergător şi elevii executa mers.Condiţii: -Sală sau teren -Număr nelimitat de jucători Descriere Jucătorii pot fi în deplasare sau pe loc şi li se adresează diferite comenzi. Sus jos (execuţie inversă comenzii) Condiţii: -Sală sau teren -Număr nelimitat de jucători Descriere Elevii care se deplasează în mers sau la alergare. alergare.negru Condiţii: -Sală sau teren -Număr nelimitat de jucători Descriere Elevii se deplasează într-o formaţie de marş. stabilite în prealabil. negru. De exemplu: se comandă ridicarea braţului drept.

ca şi greşelile .2. aşezaţi în cerculeţ apucaţi de mâini pe la spate. hazlii. Jocuri folosite în veriga „Pregătirea organismului pentru efort”. .La auzul numărului strigat. de exemplu „patru”. În veriga a II-a a lecţiei se folosesc de regulă jocuri de mişcare cunoscute . atractive şi care să angreneze frontal în exersare toţi elevii. Indicaţii metodice: Povestirea trebuie astfel improvizată astfel încât elevii să nu poată bănui momentul când se vor pronunţa cele două cuvinte.Reguli: Fiecare întârziere se penalizează. diferite comenzi pentru mers rapid sau încet.Câştigă elevul cu cele mai puţine penalizări. La un moment dat.cu un punct. „Leapşa”(în diverse variante). sau pentru executarea anumitor mişcări din mers sau alergare. Reguli: Jucătorii care au rămas în afara grupelor formate din patru jucători. conducătorul jocului strigă un număr.. Bucheţelele Condiţii: -Sală sau teren -Număr nelimitat de jucători Descriere Jucătorii se deplasează prin flanc câte unul sau câte doi şi primesc din mers. vor fi penalizaţi cu un punct sau vor primi pedepse mici. mers pe vârfuri sau pe călcâie etc. 3. Şoarecele şi pisica Batista „Şarpele îşi prinde coada” „Pescarul şi plasa” „Schimbă liniile”. jucătorii se grăbesc să formeze grupe egale de jucători. Jocuri folosite: „Bucheţelele”.

Indicaţii metodice: La început jocului, precum şi la clasele mici (I-II) se vor striga numere mici pentru a uşura gruparea elevilor. Numerele strigate trebuie să ducă la rămânerea unui jucător sau a doi jucători în afara grupelor (nu mai mult).

Leapşa cu ghemuire Condiţii: -Sală mare, teren -Număr nelimitat de jucători Descriere Dintre jucători se alege un urmăritor.Jucătorii aleargă liber pe spaţiul fixat pentru joc, evitând să fie prinşi prin ghemuire. Urmăritorul nu are voie să prindă jucătorul ghemuit.Jucătorul atins, devine urmăritor. Reguli: Jucătorii nu au voie sa rămână ghemuiţi mai mult 1"- 2”( secunde). Indicaţii metodice: Profesorul va urmări ca elevii să nu staţioneze prea mult. Se pot stabili mai mulţi prinzători dacă numărul de jucători este mare. Variante: “Cu cocoţare” : Leapşa cu panglică, fiecare jucător are o panglică pe care urmăritorul caută să o ia. “De-a prinselea cu ajutor”, pentru a scăpa de urmăritor, jucătorii se prind câte doi. Şoarecele şi pisica Condiţii: - se joacă de obicei pe teren sau în sală

- număr nelimitat de jucători. Descriere Jucătorii formează un cerc cu faţa spre interior şi se apucă de mâini.În cerc se află un jucător care este şoarecele iar în afară altul pisica. Pisica încearcă să prinda şoarecele. Jucătorii din cerc uşurează fuga şoarecelui, permiţându-i intrarea sau ieşirea din cerc prin ridicarea braţelor.Pisica este însă împiedicată să treacă în acst fel, ea putând folosi numai cele două porţi existente. Reguli Dacă pisica a prins şoarecele, altă pereche începe jocul. Indicaţii metodice: Jocul se recomandă pentru copiii până la 10 ani. Dacă un timp de 1-2 minute pisica nu reuşeşte să prindă şoarecele, conducătorul jocului poate schimba rolurile celor care se urmăresc sau poate numi o altă pereche. Batista Condiţii: -Sală, teren -O batistă -Număr nelimitat de jucători. Descriere Colectivul clasei formează un cerc cu faţa la centru. Un elev rămâne în afara cercului cum batista pe care o lasă ţn spatele unui elev din cerc şi îşi continuă alergarea. Dacă elevul căruia i-a lăsat batista nu sesizeză până ajunge din nou la el schimbă locul si rolurile cu acesta.Dacă elevul a observat batista, porneşte în alergare după cel ce i-a lăsat-o, dacă îl atinge schimbă sensul alergării şi revine la locul său –celălalt continuă jocul- dacă nu-l atinge continuă el jocul. Reguli: Elevii nu au voie să se uite la spate înainte de a fi depăsiţi de jucătorul din afară cercului nu au voie să facă semne pentru a atrage atenţia celui căruia i s-a lăsat batista. Indicaţii metodice: Dacă sunt mai mulţi elevi în clasă se vor face două sau trei cercuri Jocul se va repeta pentru ca toţi elevii să participe efectiv la joc.

Şarpele îşi prinde coada

Condiţii: -Pe teren sau sală mare -Grupe de 8-10 jucători Descriere Jucătorii în flanc câte unul se prind cu mâinile de mijloc. Primul jucător este capul iar ultimul este coada şarpelui format. Capul va încerca să prindă coada şarpelui schimbând continuu direcţia alergării. Reguli: Dacă este prinsă coada, jucătorii de la cap şi coadă se schimbă. Jucătorii trebuie să se ţină strâns de mijloc fără să dea mâinilor . Indicaţii metodice: Deplasarea se va face în alergare În cazul în care spaţiul este suficient şi clasa numeroasă se vor forma mai multe şiruri. Pescarul şi plasa Condiţii: -Sală sau teren Descriere Dintre jucători se alege un pescar ,careu aleargă încercând să atingă elevii.Jucătorii aleargă liber pe spaţiul fixat pentru joc, evitând să fie atinşi.Elevii atinşi se prind de mână cu pescarul, formând o plasă şi aleargă astfel după ceilalţi elevi. Jucătorul care rămâne ultimul e declarat câştigător şi devine pescar în jocul următor Reguli: Elevii care depăşesc spaţiul de joc intră în plasă. În momentul atingerii plasa nu trebuie să fie ruptă(elevii să fie prinşi de mână Indicaţii metodice: Dimensiunea spaţiului de joc se alege în funcţie de numărul de elevi .

3.3. Jocuri folosite în „Dezvoltarea/ educarea calităţilor motrice viteza sau îndemânarea”. IV.3.1 Jocuri pentru dezvoltarea vitezei:

O echipă se numeşte „crabii” iar cealaltă „creveţii”. copiii care îşi aud numărul ocolesc în alergare o dată echipa şi revin la locurile lor în poziţia iniţială câştigă un punct pentru echipa sa. . Reguli: Elevii vor încerca să alerge în linie dreaptă pentru a nu provoca accidente. împărţiţi în două echipe egale ca număr. Echipa care totalizeză mai multe puncte este declarată câştigătoare.„Cursa pe numere” „Crabii şi creveţii” „Al treilea fuge” „Leapşa”(în diverse variante) Lupul Ştafete pe diferite distanţe „Bucheţelele” Cursa pe numere Jucătorii împărţiţi în echipe egale ca număr se află în şezând încrucişat. care atunci când îşi aude numele se întoarce şi fuge în linie dreaptă în viteza cea mai mare. Câştigă echipa care totalizează mai multe puncte. se află faţă în faţă la 1-2 paşi unul faţă de celălalt. La comandă. Crabii şi creveţii Condiţii: -Teren sau sală mare -Număr nelimitat de jucători Descriere Elevii. Elevii din echipa cealaltă aleargă după ei încercând să-i atingă. primind astfel un punct. Jocul se termină după ce toţi copiii au alergat. Componenţii ambelor echipe primesc număr de ordine pe care trebuie să-l reţină.Profesorul numeşte una din echipe. Indicaţii metodice: Distanţa de alergare se stabileşte în funcţie de obiectivele operaţionale psiho-motrice propuse.

devenit acum al treilea fuge în aceeasi direcţie.Alungă-l pe al treilea („Al treilea fuge”) Condiţii: -Teren sau sală -Număr nelimitat de jucători-perechi Scopul: Dezvoltă spiritul de orientare în spaţiu. unul prinde pe celălalt care se poate salva aşezându-se în faţa unei perechi. schimbând şi direcţia de alergare. Doi dintre jucători nu intră. Ultimul adică cel din exteriorul cercului. devine prinzător.în formaţie. ambii având faţa la centru cerc dublu. Leapşa în trei Condiţii: -Sală sau teren -Toţi elevii Descriere . Indicaţii metodice: Cercul trebuie păstrat prin deplasrea cu un pas înapoi a perechii de la care a fugit al treilea. atenţiei Descrierea Jucătorii se aşează în cerc pe perechi unul în faţa celuilalt. Dacă al treilea nu fuge la timp. Reguli: Dacă un jucător este prins sau atins rolurile schimbă. Variante: Dacă efectivul clasei este mic se va juca folosind aceleaşi reguli Al doilea fuge.

Atunci când un elev urmărit nu reuşeşte să-şi găsească alţi doi parteneri cu care să se grupeze şi este atins de urmăritor iese din joc. Jucătorul sosit ultimul. ultimul jucător de la una din echipe (fixat dinainte). urmat de toţi jucătorii echipei respective. În acest fel cei trei devin intagibili. apoi o ia la fugă prin afara cercului spre stânga sau dreapta cercului. Primul jucător dinspre centru este şeful. semnalul acesta este transmis până la primul jucător (la şef) care strigă: “lupul" şi face 1-2 fente în chip de plecare. loveşte uşor pe umăr jucătorul din faţa lui. Reguli: Elevii nu au voie să se lovească.Dintre elevii participanţi la joc sânt aleşi 2-3 care joacă rolul urmaritorilor. Ceilalţi jucători se vor aşeza în şir în ordinea sosirii. Ştafeta simplă Condiţii: -Sală sau teren . fiecare căutând să-i depaşească pe cei din faţă în scopul de a ajunge primul şi de a deveni şef. continuă jocul cu altă echipă. Reguli: Jucătorii nu au voie sa rămână grupaţi mai mult Lupul Condiţii: -Sală sau teren -Număr nelimitat de jucători. Descriere Jucătorii se aşează pe echipe egale ca număr în şiruri în formaţie de stea (pe razele unui cerc). Jucătorii urmăriţi pot scăpa de atingerea următritorilor dacă se grupează câte trei. La semnalul profesorului.

ajunge la linia de oprire sau jalon şi aleargă înapoi până la linia de plecare. Câştigă echipa care termină prima Reguli: Nu e voie să se arunce ştafetă Indicaţii metodice: Distanţa de alergare se stabileşte în funcţie de numărul de elevi şi de obiectivele operaţionale propuse IV. porneşte rostogolind pe sol prin atingere cu mâna la fiecare pas. “Semănatul şi culesul cartofilor” Lupul şi oaia Cine este mai îndemânatic Cursa în saci Mingea în presă Îmbracă şi dezbracă cercul Ştafete cu trasee aplicative Rostogoleşte mingea Condiţii: -Sală. o dă celui care urmează şi trece apoi la coada şirului. primul jucător de la fiecare echipă . corespunzător numărului de echipe Descriere Jucătorii se aşează pe echipe ca pentru ştafetă.3. o minge medicinală . . teren -Număr nelimitat de jucători -Mingi medicinale sau de baschet. La distanţă de l0-20 paşi de la linia de plecare se fixează punctul de întoarcere.2 Jocuri pentru dezvoltarea îndemânării: “Rostogoleşte mingea”. La distanţă de l0-20 paşi de la linia de plecare se fixează punctul de întoarcere. până când ultimul a venit la locul lui. Câştigă echipa care termină prima.Descriere Jucătorii se aşează pe echipe ca pentru ştafetă. până la punctul de întoarcere pe care ocoleşte şi revenind la echipă în acelaşi procedeu. Jocul continuă. La semnal. La semnal primul jucător pleacă.predând ştafeta următorului. cu fiecare jucător.

Se poate rostogoli mingea cu capul. cel din coada şirului este oaia. sală de sport -2-3 echipe a căte 10-12 copii Scop: Dezvoltarea îndemânării.’’ „Oaia’’ trebuie să nu se lase prinsă de „lup” folosind deplasări constante. baschet etc. . Descriere Jucătorii sunt în coloană câte unul. fiecare ţinându-l pe cel din faţă de mijloc sau de umeri Cel din capul şirului este ciobanul. Lupul şi oaia Condiţii: -În aer liber. pe banca de gimnastică. 2. fără ajutorul mâinilor (numai în sală sau pe iarbă) 3. Aceeaşi organizare cu diferenţa că rostogolirea mingii se face cu mâna. iar un alt jucător. este’’lupul. Se pot rostogoli în acelaşi timp două mingi. coordonării mişcarilor.Reguli: Mingea trebuie împinsă la fiecare pas (controlată) nu se împinge departe. de volei. care nu face parte din şir. fără ca ea şi nici vreun alt jucător din şir să se deprindă. Indicaţii metodice: Se poate stabili să fie împinsă alternative cu o mână şi cealaltă dus şi întors. Variante: 1.

dezbracă şi dă treningul următorului jucător după care îl îmbracă şi apoi aleargă la scaun unde se dezbracă şi îl aşează pentru următorul jucător după care se întoarce şi transmite ştafeta mai departe. Cine este mai îndemanatic Condiţii: -Sală. . aleargă până la trening. pentru a nu se strica). Dacă „oaia” este atinsă. primul jucător de la fiecare echipă.„Ciobanul’’ va împiedica „lupul’’ şi pentru aceasta el ţine braţele desfăcute. cu condiţia să fie spaţiu suficient. Reguli: De la un semnal la altul elevii se vor deplasa fără să se desprindă. Câştigă echipa al cărui jucător trece primul linia de plecare. ciobanul si lupul. urmărindu-l permanent. întâi pantalonul şi apoi bluza (obligatoriu) -schimbarea treningului între parteneri se face obligatoriu înapoia liniei de plecare. Reguli: Treningul se îmbracă în ordine. Acesta poate evita „ciobanul’’ dar nu-l poate atinge. În faţa fiecărei echipe la distanţă de 10-15 m de linia de plecare .se fixează câte un scaun sau o bancă de gimnastică pe care se aşează. -treningul va fi lăsat în stare normală pentru a fi uşor de îmbrăcat. Dacă „oaia” este prinsă se vor schimba toţi trei: oaia. câte un trening. toţi intrând în mijlocul şirului vor fi înlocuiţi de alţi trei copii şi jocul va continua. teren -Număr nelimitat de jucători -Treninguri (corespunzător numărului de echipe) Descriere Formaţia de joc este pe şiruri ca pentru ştafetă. -treningul va fi de măsură mijlocie pentru a putea fi îmbrăcat de toţi elevii (să nu fie nou ci uzat. Indicaţii metodice: În condiţiile în care clasa este numeroasă se vor face mai multe şiruri. îl îmbracă şi apoi aleargă înapoi la echipă şi înapoia liniei de plecare. -jucătorii nu au voie să fie ajutaţi la îmbrăcat sau dezbrăcat. Indicaţii metodice: La grupele de fete se poate adăuga la echipament şi o basma ce va trebui înodată sub bărbie. La semnal.

Fiecare echipă are câte o minge. transmit mingea perechei următoare. lasă sacul jos şi trece la coada şirului. îl ocolesc. Câştigă echipa care termină prima. prima pereche de la fiecare echipă ridică mingea şi o aşează între capetele lor. primul jucător îl trage până la brâu. pe şiruri (cu număr egal) în spatele unei linii de plecare şi la distanţa de 10-20 paşi de linia de întoarcere. şi revin la echipă. Mingea în presă Condiţii: -Sală sau teren -Număr nelimitat de jucători -Mingi (baschet. Jocul este repetat de toţi elevii şi se termină când ultimul jucător a revenit la loc. Cursa în saci Condiţii: -Sală sau teren -Număr nelimitat de jucători -Saci corespunzător numărului de echipe. apoi se prind de braţe şi pornesc în alergare spre punctul de întoarcere. presând-o. Indicaţii metodice: Distanţa dus şi întors să nu depaşească 15.handbal sau medicinale).20 m.În faţa fiecărei echipe se gaseşte un sac pe care la semnal. Descriere Organizarea echipelor ca pentru ştafetă. intrând cu picioarele în el. Descriere Formaţia de lucru pe echipe cu număr egal de jucători aşezaţi prin flanc câte doi înapoia unei linii de plecare. . Reguli: Jucătorul căzut se ridică şi continuă cursa fără a fi ajutat.Variantă: Acelaşi joc se poate organiza cu descălţatul şi încălţatul pantofilor şi chiar cu punerea şi legarea şireturilor.volei. după care se duc la coada şirului. după care se deplasează până la punctul de întoarcere şi revine la echipă.La semnal.

o va depune în acelaşi mod de pe sol.Câştigă echipa care termină prima. Reguli: Dacă o pereche scapa mingea. nepermiţându-le stingerea mingii cu mâna în tot timpul întrecerii. Descriere . îngenunchind şi apucând-o între capete. se recomandă îngreuirea jocului. iar perechea care termină cursa. Predarea mingii se face numai dincolo de linia de plecare (în spatele acesteia).este obligată să o ridice şi să continue de unde au întrerupt cursa. fiecare pereche îşi va lua mingea de pe sol. 14-17 ani. Jucătorii nu au voie să se ajute cu mâinile pentru menţinerea mingii între capete. La repeterea jocului. Se va recomanda jucătorilor să meargă sau să alerge în acelaşi pas. Indicaţii metodice : Greutatea mingiilor este în funcţie de vârsta jucătorilor. teren -Număr nelimitat de jucători -Cercuri. corespunzător numărului de echipe. Pentru vârsta şcolară mare. Îmbracă şi dezbracă cercul Condiţii: -Sală. jucătorii îşi vor schimba locurile în perechi pentru a lucra alternativ pe stânga şi dreapta.Pentru aceasta.

predă ştafeta după care trece la coada şirului.Câştigă echipa care termină prima. după care îl " dezbracă" scoţând din cerc piciorul drept. trecând prin el întâi piciorul stâng apoi trunchiul şi capul. Câştigă echipa care termină prima. Reguli: Cercul va fi îmbrăcat şi dezbrăcat la fel de toată echipa. jocul se termină (Distanţa între jucători pe cerc este o lungime de braţ). primul jucător de la fiecare echipă. Dupa îmbrăcarea şi dezbrăcarea cercului de către primul jucător. . îl "îmbracă". Indicaţii metodice: Procedeul de îmbrăcare şi dezbrăcare a cercului va fi demonstrat inainte de începerea jocului. Jocul se continuă până participă toţi jucătorii. În faţa fiecărei echipe ae aşează la distanţa de l0-15 m un cerc. La semnal. Variante: Jocul se poate realiza şi din formaţie de cerc pentru fiecare echipă.Jucătorii se împart în echipe egale ca număr şi se aşează pe şiruri în spatele unei linii de plecare. Când cercul revine la cel care a început. acesta este trecut din mână în mână pentru aceeaşi acţiune de fiecare jucător. Aşează cercul pe sol şi revine la echipă. aleargă până la cerc.

Alergare „De-a prinselea” „Şoarecele şi pisica”. dacă îl atinge schimbă sensul alergării şi revine la locul său –celălalt continuă jocul. teren -O batistă -Număr nelimitat de jucători.1 – Jocuri folosite pentru consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor de bază: 1. Descriere Colectivul clasei formează un cerc cu faţa la centru. Jocuri folosite în veriga „Învăţarea consolidarea şi sau perfecţionarea deprinderilor şi sau priceperilor motrice. atenţiei. cinstei. Un elev rămâne în afara cercului cum batista pe care o lasă ţn spatele unui elev din cerc şi îşi continuă alergarea.Dacă elevul a observat batista. Scopul: Dezvoltarea spiritului de observaţie. Dacă elevul căruia i-a lăsat batista nu sesizeză până ajunge din nou la el schimbă locul si rolurile cu acesta.dacă nu-l atinge continuă el jocul.4.IV. Nu au voie să facă semne pentru a atrage atenţia celui căruia i s-a lăsat batista. porneşte în alergare după cel ce i-a lăsat-o. Reguli: Elevii nu au voie să se uite la spate înainte de a fi depăşiţi de jucătorul din afară cercului. jocuri sportive gimnastică acrobatică sărituri la aparat atletism IV.4. Alungă-l pe al treilea Ştafeta în zig zag Batista Condiţii: -Sală. .

Prinzătorul se deplasează numai în lateral.1 şi 2 . pentru a stimula echipele. Elevii vor purta pe şiruri dr. Reguli: Elevii ferindu-se de prinzător nu vor alerga prea departe de coloană . Se va face numărarea în continuare aşa încât pe o linie să avem numerele cu soţ . altul prin dreapta pentru a se întâlni din nou în faţă. stânga. unul prin stângă. Ştafeta în zig. dreapta şi înainte. unul al coloanei.Dacă unul este prins devine’’prinzător’’. iar pe cealaltă. Ultima pereche fuge Condiţii: -Sală sau teren -30-40 jucători Scopul: Dezvoltă spiritul de orientare în spaţiu.Indicaţii metodice: Dacă sunt mai mulţi elevi în clasă se vor face două sau trei cercuri Jocul se va repeta pentru ca toţi elevii să participe efectiv la joc.Câştigă echipa care a avut cel mai mic număr de „prinşi’’.zag Condiţii: -Teren sau sală mare -20-30 jucatori -2.La acest semnal jucătorii ultimei perechi se despart şi aleargă spre celălalt capăt al coloanei. numerele fără soţ. . aşezaţi pe două linii faţă în faţă la distanţă de 10 metri. Este necesar să se acorde puncte câştigătorilor care vor fi totalizate în finalul repetărilor jocului.4 ştafete Descriere Jucătorii se împart în două sau patru echipe egale ca număr. În faţa coloaneistă’’prinzătorul’’ cu spatele spre jucători ăi strigă’’ultima pereche fuge’’. Indicaţii metodice: Dacă numărul jucătorilor este mare se vor organiza două coloane. viteza de deplasare. iar celălalt formează pereche cu prinzătorul şi se aşează în faţa coloanei. Descriere Jucătorii se aşează pe perechiîn coloană.

.a.Numărul 2 va duce ştafeta la 3 ş.aleargă şi o dă numărului 1 . înapoia unei linii trasate pe sol.Unul din elevi va fi cu faţa pe direcţia de deplasare. spate în spate. Indicaţii metodice: Profesorul trebuie să urmărească atent plecarea jucătorilor şi să penalizeze echipa ai căror jucători nu respectă regula de joc Cursa în spate Condiţii: -Sală sau teren -20-40 de jucători Descriere Jucătorii pe perechi. La semanlul învtătorului pereche aleargă. Când ultimul jucător a primit ştafeta .m. altul cu spatele . Reguli: Nu este permisă alergarea laterală Se consideră perechea sosită când ambii jucători au trecut linia de sosire Indicaţii metodice: În funcţie de vârstă se pot ţine perechile de mâini la spate Perechile se vor forma cu jucători de aceeaşi talie şi greutate În funcţie de vârstă se poate mări sau micşora distanţa de deplasare.La distanţa de 15-20 m se tasează linia de sosire. ţinându-se de braţ la nivelul coatelor îndoite. până la linia de sosire şi de acolo înapoi schimbând rolurile. Câştigă echipa care aduce prima ştafetă la numărul 1.d. Reguli: Jucătorii nu pleacă înainte de a primi ştafeta.Fiecare număr 1 va avea o ştafetă pe carela semnalul profesorului o va transmite numărului 2 şi va trece în stângaliniei respective.

Descriere Se formează o echipă de 4-6 jucători şi se aşeaza înapoia unei linii de plecare. Reguli: În alergare să nu se desfacă lanţul de braţe. La semnal echipa aleargă pănă la linia din faţă şi înapoi.în formaţie de cerc cu lanţ de braţe. Linia de întoarcere trebuie depăşită ca şi linia de plecare la înapoiere.Alergare în cerc Condiţii: -Sală mare sau teren. . Indicaţii metodice: La cercuri să fie aşezaţi cei mai buni elevi în faţă. La o distanţă de 10-15 m de la linia de plecare se marchează cea de întrecere. întorcându-se în acelaşi fel . Reguli: Jucătorii trebuie să ocolească ţăruşii în zig-zag Nu au voie să dărâme sau să atingă ţăruşii. Drum lung Descriere Jucătorii se află în spatele liniei de plecare În faţa jucătorilor se aşează ţăruşi sau popice în zig-zag l adistanţa de 1-2 m unul de altul La semnal primul jucător porneşte ocolind în zig-zag obstacolele fără oprire la capăt. dar dacă au făcut-o trebuie să-i aşeze la loc şi să continue jocul. -20-30elevi. cu faţa spre direcţia de alergare .

desfac legătura de la picioare şi se întorc atingănd perechea următoare.Săritură Cursa în cercuri Alergarea în trei picioare Undiţa(cercul zburător) Podul Sare băţul Lupta cocoşilor Găseşte pantoful Cursa în trei picioare Condiţii: -Teren. -Număr nelimitat de jucători. îşi leagă piciorul din interior de al perechii. jucătorii aleargă pănă la linia de sosire. -Batiste sfoară în număr egal cu jumătate din numărul total de jucători. sală. Reguli: Perechea care urmează nu pleacă pănă ce nu a fost atinsă de ambii jucători din perechea anterioară.2. Indicaţii metodice: Jocul se poate complica mărind distanţa sau păstrănd picioarele legale şi la întoarcere. . Jucătorii care au ajuns la linia de întoarcere se întorc unul prin stănga şi celălalt prin dreapta şirului. La semnal. La 10-20 m în faţa liniei de plecare se trasează o linie de întoarcere. Descriere Jucătorii se împart pe perechi.

Atenţie asupra modului de a executa săriturile.la aproximativ 20-30 cm deasupra solulului. întoarcerea prin Săritură pe celălalt picior. -Număr nelimitat de jucători. Reguli: Să nu pună piciorul jos.parcurgerea distanţei prin sărituri pe un picior pănă la un punct fix.O sfoară. Jucătorul din mijloc va fi schimbat după trei patru învârtiri împrejur chiar dacă nu a atins pe nimeni. Descriere: Ştafetă. mărindu-se treptat viteza şi înălţimea. un săculeţ cu nisip sau minge de handbal legate de un capăt al sforii. .trecând sfoara pe sub picioarele elevilor din cerc. Cursa într-un picior Condiţii: -Sală sau teren.10-14 jucători Descriere Elevii stau în cerc cu faţa spre centru la distanţa de 1 metru între ei.Teren.În centrul cercului este un elev care ţine sfoara cu un săculeţ sau cu mingea. sfoara va fi învârtită pe sol mai încet şi la o înălţime mai mică. . Indicaţii metodice: La început. sau prin alergare.Undiţa („Cercul zburător”) Condiţii: . Indicaţii metodice: Distanţa şi varianta în funcţie de colectiv.El se învârteşte pe loc . sală mare .Jucătorii trebuie să sară cât mai sus Reguli: Cine atinge sfoara trece la centrul cercului .

evitănd cercurile.Distanţa între ele este în funcţie de posibilităţile jucătorilor. -Număr nelimitat de jucători. predau ştafeta următorului din echipă atingănd palma şi trec apoi la spatele şirului. La semnal. Indicaţii metodice: Distanţa şi numărul cercurilor se măreşte potrivit cu vărsta jucătorilor. Descriere: În faţa echipei se trasează în zig-zag 6 cercuri. primul jucător din echipă începe să sară dintr-nu cerc în altul aterizănd pe unul sau pe două picioare. jucătorii se întorc ocolind. Distanţa dintre cercuri şi între primul cerc şi linia de start va fi de 1-2 m . Întoarcerea prin alergare pe lăngă cercuri prin dreapta. Reguli: Un jucător nu poate porni în cursă pănă nu a primit ştafeta . -Număr nelimitat de jucători. Descriere: În faţa echipei se desenează 3-5 cercuri cu diametrul de 70cm. .Diametrul fiecărui cerc va fi aproximativ două-trei Lungimi de talpă.Ştafeta cu săritul din cerc în cerc Condiţii: -Sală sau teren. Reguli: Să nu fie călcată linia cercului. După ultimul cerc. Indicaţii metodice: Distanţa dintre cercuri şi diametrul acestora se stabileşte în funcţie de vărstă şi gradul de pregătire al participanţilor. Săritura pe două picioare în cerc Condiţii: -Teren sală.

pe două picioare sau combinat. teren. predă următorului coarda şi trece la coada şirului.. Reguli: Distanţa stabilită se parcurge. Dacă un jucător se va-mpiedica în coardă. Descriere La o distanţă de 20-30 m în faţa echipei se marchează cu steguleţe sau pietre punctul de Întoarcere. -Număr nelimitat de jucători. pe un picior. care are coardă în mănă porneşte sărind coarda. -2-5 corzi de sărit. se va opri. Se mai poate complica prin alte procedee de săritură la coardă. La semnal primul jucător din echipă.Variante: Parcurgerea distanţei se face: prin săritură cu picioarele apropiate în cerc şi depărtate în afară sau prin săritură cu ambele picioare din cerc în cerc. Indicaţii mtodice: Distanţa de alergare se va stabili în funcţie de clasă. -2-5 steguleţe sau pietre. se întoarce. atăt la dus căt şi la întors cu sărituri la coardă. -Număr nelimitat de jucători. o va descurca şi apoi va pleca mai departe sărind coarda. Ştafeta cu coarda Condiţii: -Curbe. . teren. Podul Condiţii: -Sală. ocoleşte punctul propriu.

iar braţul liber îl aşează pe umărul celui din faţă. Terenul săltăreţ Condiţii: -Sală sau teren. Descriere Se împarte colectivul pe echipe egale ca număr 8-10-12 în şir căte unul înapoia liniei de plecare. stau perechi în flanc căte doi ţinăndu-se de mănă. Indicaţii metodice: Distanţa se stabileşte în funcţie de vărsta jucătorilor.a . Indicaţii metodice: Învăţătorul va stabili felul în care se va face săritura. Fiecare jucător ridică un picior prin alternanţă primul dreptul. al doilea stăngul ş.Descriere: Jucătorii împărţiţi în echipe. Deplasarea se face prin sărituri succesive.porneşte perechea următoare. la distanţă de 2 paşi între ei. Reguli: Jucătorii nu au voie să rupă şirul în timpul deplasării sau să pună piciorul jos. d . -Număr nelimitat de jucători. m. . şi tot aşa pănă se termină tot şirul. Înălţimea la care se ţin braţele va fi în funcţie de vărsta jucătorilor. Distanţa între perechi este 4-5 paşi. şi prinde cu braţul opus piciorului glezna din spate. Jocul se poate executa şi continua în sensul invers primei deplasări. la semnal pănă la linia de sosire. Reguli: Perechea care sare nu-şi va da drumul la măini. La semnal jucătorii se aşează în ghemuit ultima pereche ţinăndu-se de mănă sare peste braţele colegilor pănă ajunge în faţa unde se aşează ghemuit.

Descriere Jucătorii se împart în două echipe egale ca număr. După trei reprize se numără prizonierii şi se continuă jocul pănă ce au rămas mai puţini jucători. Indicaţii metodice: Numărul reprizelor şi durata se stabileşte în funcţie de vârsta copiilor.Lupta cocoşilor Condiţii: -Sală sau teren. aceştia devin lideri şi participă la reprizele următoare. Nu au voie să schimbe piciorul în timpul unei reprize. -Număr nelimitat de jucători perechi. ori prin fente. La semnal. se caută dezechilibrarea adversarului obligăndu-l să pună al doilea picior jos. Găseşte pantoful Condiţii: -Teren. Un jucător nu poate fi atacat decăt din faţă. La al doilea semnal lupta încetează. sală . Jucătorul care a pus al doilea picior jos este luat prizonier şi de asemenea jucătorul care a fost împins înapoia liniei de atac proprii. fiecare jucător luptă cu adversarul său prin împingeri energice cu pieptul sau umărul. cele două echipe se deplasează înainte în spaţiul celor 4m prin sărituri pe un picior. Pe sol se trasează două linii paralele la distanţa de 4 m una de alta.Poziţia de’’luptă’’ este stând într-un picior cu braţele încrucişate la piept. Fiecare jucător are în faţă un adversar. În spatele fiecăreia se aliniază căte o echipă. Se repetă încă două reprize şi jucătorii care nu mai au adversar pot să ajute coechipierii luptănd doi contra unu. jucătorii se retrag în spaţiul lor. Reguli: De la un semnal la altul deplasarea se face numai într-un picior. Dacă este luat prizonier un jucător care la răndul său a luat prizonieri.

în spatele unei linii de plecare. primul jucător de la fiecare echipă porneşte sărind într-un picior. celălalt fiind dat la grămadă. îl pune în picior şi se întoarce la echipa sa. 3. îşi caută pantoful. Descriere Jucătorii se împart pe echipe egale ca număr. iar la înapoiere să alerge. La semnal. Indicaţii metodice: Distanţa va fi stabilită în funcţie de posibilităţile colectivului. Fiecare jucător rămâne într-un pantof. Pentru fiecare minge ce depăşeşte această linie se acordă un punct. până la linie. se trasează linia de aruncare şi la 8-20m. apoi pleacă următorul. Reguli: Jucătorii. (Punctajul se poate mări. alta. La 10-15 metri se marchează a doua linie după care sunt aşezaţi în faţa fiecărei echipe pantofii jucătorilor.Aruncare Mingea la căpitan Cine aruncă mai departe Raţele şi vânătorii Cursa cu ochire Atacul cetăţii Cine aruncă mai departe Condiţii: -Teren -Număr nelimitat de jucatori. fiecare echipă are în faţă un culegător de mingi. Fiecare jucător are dreptul să arunce doua mingi de oină spre linia de ochire. trebuie să sară într-un picior. Fiecare jucător trebuie să ia pantoful său. aşezaţi în şir câte unul. Nu are voie să alerge neîncălţat. -Mingi (corespunzător numărului de echipe) Descriere Pe şiruri. în funcţie de numărul de metri cu care se depăşeşte linia). . la dus.-Număr nelimitat de jucători.

.raţă lovită se socoteşte un punct pentru echipa . . Învinge echipa care are cel mai mare număr de puncte.. O minge ricoşată din pămănt sau de la un alt elev.raţe . După căteva minute se schimbă rolurile echipelor-se notează: punctele marcate şi jocul continuă. O . unul cu raza de 3-4m. Jucătorii împărţiţi în două echipe egale oechipă stă în cercul mic şi reprezintă . Echipa vănătorilor are mingea pe care o aruncă de la unul la celălalt.vănătorii stă în afara cercului mare.. iar cănd socoteşte Momentul prielnic aruncă în . curte -Număr nelimitat de jucători .. Indicaţii metodice: Se vor forma echipe cu posibilităţi apropiate ca valoare.Raţele se apără prin deplasări repezi sau prin Sărituri în interiorul cercului. iar celălalt de 6-7m. Raţele şi vânătorii Condiţii: -Sală mare sau teren -Număr nelimitat de jucatori -O minge Descriere Pe teren se marchează doua cercuri concentrice.raţele iar cealaltă echipă .vănătorilor. Reguli: . Cursa cu ochire Condiţii: -Sală.Câştigă echipa cu cel mai mare număr de puncte.. nu se socoteşte punct. Indicaţii metodice: Reprizele de joc trebuie să aibă aceeaşi durată...Vănătorii nu au voie să depăşească limitele cercului.

În faţa fiecărei echipe se trasează căte o linie Mijlocul terenului se marchează printr-un cerc. aruncă săculeţul cu nisip sau mingea în ţinta din faţa echipei sale. 1 punct pe sau în cercul mare. În faţa fiecărei echipe la distanţă de 8-l0 paşi se desenează pe pământ câte o ţintă (două cercuri concentrice. Descriere: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe egale ca număr. Reguli: Jucătorii cănd aruncă mingea nu au voie să depăşeaşcă linia . fiecare jucător aruncă mingea în cea din centrul cercului căutănd să o deplaseze sub ploaia de mingi în terenul advers. se câştigă 2 puncte. La semnal. Sealiniază faţă în faţă la distanţă de 50-60 paşi. fiecare avănd căte o minge în mănă. Echipa care termină prima câştigă 3 puncte de fiecare jucător din echipa adversă. Câştigă echipa care are cel mai mare număr de puncte Reguli Aruncarea se face din spatele liniei. care nu a apucat să arunce. Fiecare jucător aleargă şi aduce înapoi săculeţul şi îl dă următorului. Dacă săculeţul cade în cercul mic sau pe linie. . iar cercul mic cu diametrul de 0. Echipa care reuşeşte să împingă mingea în terenul advers căştigă un punct. În centrul cercului se aşează mingea mare.-Saculeţe cu nisip sau mingi mici. Descriere Jucătorii se împart în 3-4 echipe egale ca număr care se aliniează pe şiruri în spatele unei linii. la care se adaugă si punctele câştigate prin aruncare. atenţia. După aruncare jucătorii îşi reiau mingile . cercul mare cu diametrul de 1 m . Indicaţii metodice Distanţa până la ţintă este în funcţie de vârstă dar şi de posibilităţile medii ale coechipierului. Eliberează prizonierii Condiţii: -Sală sau teren de sport -Participă tot efectivul clasei -O minge mare şi o minge mică pentru fiecare elev Scopul: Dezvoltă spiritul de de orientare. Primul jucător din fiecare echipă.50 m). îndemânarea. iar diametrul cercului se trasează cu o linie cu celelalte două.

Reguli: Jucătorii. echipa căştigă un punct. se trasează câte o linie. Variantă: Se poate juca cu bulgări de zăpadă fără a limita numărul de bulgări pe care îi aruncă un elev şi se opreşte jocul la semnalul cadrului didactic. Indicaţii metodice: Jocul se va repeta pentru a da satisfacţie ambelor echipe. echipa câştigă un punct. sau bulgări de zăpadă. Echipa care reuşeşte câştigă un punct. nu au voie să depăşească linia. Indicaţii metodice: Jocul se va continua pentru a da satisfacţie ambelor echipe. la distanţă de 50. . La semnal. Mijlocul terenului se marchează printr-un cerc. fiecare având câte o minge în mână. iar diametrul cercului se trasează cu o linie paralelă cu celelalte două. când aruncă mingea.60 paşi. În faţa fiecărei echipe. se repetă atacul. se aliniază faţă în faţă.Dacă mingea din centru a fost mişcată se repetă atacul. Pentru fiecare minge deplasată în terenul advers. Pentru fiecare minge deplasată în terenul advers. Dacă mingea din centru nu a fost mişcată. În centrul cercului se aşează mingea mare. Atacul cetăţii Condiţii: -Teren sau sală mare -Număr nelimitat de jucători -O minge mare şi câte o minge mică pentru fiecare elev. Descriere Jucătorii împărţiţi în două echipe egale ca număr. fiecare jucător aruncă cu mingea mică în cea din centrul cercului cautând să o deplaseze sub "ploaia de mingi" în terenul advers. După aruncare jucătorii îşi reiau mingiile.

Câştigă echipa care a terminat prima. Reguli: Jucătorii nu au voie sa plece înainte de a primi ştafeta. Intervalul între echipe este de 4 -5 paşi. Nu au voie să chimbe procedeul de târâre pe parcursul deplasării. se aşează un obiect ce va trebui ocolit de jucători. În faţa fiecărei echipe. -în grup. deplasare înainte din poziţia pe genunchi cu mâinile pe gleznele celui din faţa sa. Indicatii metodice: Procedeul de târâre va fi stabilit de professor.IV.2 – Jocuri folosite pentru consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor utilitar aplicative: 1. Primii elevi de la fiecare echipă pleacă târâş pe genunchi şi coate.4. la o distanţă de 5-6m. se întoarce la echipă tot târâş.Căţărare Căţărarea în diferite variante 2. .Distanţa parcursă este în funcţie de vârsta şi pregătirea elevului.Târâre Trecerea prin tunel Ştafeta pe sub pod Cursa târâş Cursa târâş Condiţii: -Sală. dă ştafeta următorului şi trece la coada şirului său. pajişte -Număr nelimitat de jucători -Beţe în funcţie de numărul de jucători Descriere Jucătorii împărţiţi în echipe egale de 6-8 elevi sunt aliniaţi pe şiruri în spatele unei linii de plecare. ocoleşte obiectul. Variante: 1) alunecare pe sol din poziţia pe genunchi şi sprijin pe mâini. 2) deplasare înainte cu braţ şi picior opus din poziţia sprijin ghemuit.

în direcţia opusă. câştigă echipa care a ajuns prima. 4) deplasare pe coate şi pe genunchi. lateral şi înapoi.trasee variate cu trecere prin alunecare peste bancă. ocolind anumite obiecte fixate pe parcurs. înainte. braţ şi picior opus. 10) deplasare pe antebraţe şi pe vârfurile picioarelor. 8) deplasare înainte prin poziţia 4 labe(pe genunchi).până. înapoi. popice. 5) deplasare pe genunchi şi sprijin pe mâini până la un punct fix (6 m) după care ridicare şi alergare înapoi.cu târâre înainte. -deplasare pe antebraţe şi genunchi (înapoi şi lateral).3) deplasare înainte din poziţia pe genunchi şi sprijin pe mâini pe sub aparate sau pe sub picioarele depărtate ale colegilor aşezaţi în coloană câte unul. lateral. cu târâre pe bancă. cercuri. 6) aceeaşi cu ocolirea obstacolelor – mingii. 7) deplasarea în grup. la un punct fix (5m). bârne. 3. saltele. ladă .trece la coada şirului. revenirea se face în acelaşi mod.Escaladare Ştafete cu obstacole Parcursuri cu obstacole Parcursuri cu obstacole Condiţii: -Sală -Număr nelimitat de jucători -Bănci. 9) târâre liberă.

sarituri intr-ui picior. ( borire prin saritura. aruncare. Variantă: . Indicaţii metodice: Se pot realiza numai cu elevii cls. Reguli: Elevii nu au voie să se stingherească reciproc. cu depaşire pe parcurs" se execută la un careu cu obstacole: rostogolire înainte înghemuit pe saltea.Descriere "Sub formă de torent" . escaladare peste lada în lăţime. săritură cu atingerea unui reper înalt şi trecere. se execută pe mai multe echipe: alergare. de la un aparat la altul. refăcând formaţia pe “loc schimbat". deplasare in echilibru pe bârnă şi mers în sprijin ghemuit de-a lungul băncii de gimnastică. rostogc lire cu obiecte in bra*e esealadore. Descriere Urcare pe un plan incl nat cu obiecte in mina. Parcursuri cu obstacole Condiţii: -Sală. " 4 echipe simultan. teren -Număr nelimitat de jucători -Aparate şi obiecte. V-VIII. in i dincime. prin căţărare orizontală.

sală -Număr nelimitat de jucători Descriere . Ştafeta cu obstacole Condiţii: -Teren. pe scări apropiate şi saritură în adâncime ( de la 50. Indicaţii metodice: Se pot combina mai simplu. având mingi in braţe. fixată cu un pat la scara fixă. sau pot fi folosite obstacolele în alt mod. deplasare laterală. la 3-4 şipci. Numărul jucătorilor în echipa sa nu va fi mai mare de 6-8 jucători.60 cm ) sărituri într-un picior pe distanţa şi rostogolire înainte în ghemuit pe salteaua în lungime (având mingiile în braţe) de la o distanţă de 4m se aruncă mingiile succesiv partenerului din echipă. care efectuează acelaşi traseu.Deplasare pe banca de gimnastică. Reguli: Jucătorii nu au voie să plece înainte de a primi mingiile.

Aruncă mingea căpitanului şi aşează-te Condiţii: -Număr nelimitat de jucători. jocuri cu rostogolirea mingii şi ocoliri de obstacole jocuri cu transportarea mingii. a două mingi. IV. săritură peste un sanţ marcat pe sol (1.Se poate complica traseul şi cu obstacole ce vor fi escaladate cu sprijin pe un picior. combinări ale celor trei jocuri de mai sus. „Semănatul şi culesul cartofilor”.4. Reguli: Indicaţii metodice: -Să se urmărească corectitudinea execuţiei.Traseul . jocuri cu transportarea şi rostogolirea mingii. jocuri cu rostogolirea mingii în suveică.alergare 5 m.3 – Jocuri folosite pentru învăţarea şi consolidarea deprinderilor şi priceperilor motrice din jocurile sportive. -Se vor forma câteva echipe cu numar egal de jucători. . . În săritura sa nu se atingă liniile ce demarcă solul. „Fuga după minge” „Culegerea mingilor”. Jocuri folosite pentru „Obişnuirea cu mingea: „Rostogoleşte mingea”. a mai multor mingi de diferite mărimi. schimbarea direcţiei prin deplasare cu spatele ( întoarcere 180°) şi revenire prin sărituri pe un picior.5 m lăţime). „Lovirea popicelor” „Mingea roată” „Mingea peste pod“ „Mingea prin tunel“ „Mingea prin lateral“. -Sală sau teren.

căpitanul”. Cu cât elevii sunt mai mari. este obligat să se ducă după ea. primul copil din fiecare echipă revine în capul şirului. care deţine mingea. La reluarea jocului. acesta o prinde. -Minge în funcţie de numărul de echipe. Acesta prinde mingea .căpitan. La semnalul de începere a jocului primii rostogolesc mingea prin tunel spre ultimul din echipă . Indicaţii metodice: Nu se admit bruscări.se întoarce la locul său şi o transmite mai departe.. în stând depărtat. înapoia liniei de plecare. iar fostul căpitan trece în capătul formaţiei. Reguli: Dacă mingea iese afară din tunel.Jocul continuă astfel pănă cănd. . Primul din fiecare echipă este conducătorul jocului şi are în mână o minge. o aruncă înapoi la . aleargă prin dreapta şirului şi se aşează în faţa. Reguli: Dacă unul dintre copii scapă mingea.. jucătorul pe lăngă care a ieşit aleargă după ea. căpitanul. cu picioarele depărtate se apleacă înainte şi rostogoleşte mingea prin tunel. căpitanul este schimbat cu ultimul din şir. Mingea prin tunel Condiţii: -Sală sau teren.-Mingi în funcţie de numărul echipelor. căpitanul aruncă mingea în sus. distanţa dintre jucători este mai mare.. iar copiii se ridică în picioare. cu faţa spre jucători. iar după aceea se aşează jos încrucişat. După ce o primeste de la ultimul. Descriere: Efectivul este împărţit în patru echipe egale ca număr. La comanda de începere a jocului. aşezate pe şiruri. aruncă mingea primului jucător din şir. apoi să continue jocul. . -Număr nelimitat de jucători.Căpitanul aruncă mingea următorului şi jocul continuă. Descriere: În faţa echipei se plasează un copil .

Cel care a primit mingea o aruncă primului din şirul din faţă şi fuge la coada şirului care a primit mingea. apoi fuge la coada grupei care a primit mingea. Indicaţii metodice: Distanţa dintre şiruri poate fi mărită sau micşorată. -Minge în funcţie de număril echipelor. cei care deţin mingea o pasează primului din grupa din faţă. Reguli: Jucătorul care a scăpat mingea fuge după ea şi continuă jocul. cu mingi Condiţii: -Sală. Cursa pe numere.Profesorul strigă un număr. -Număr nelimitat de jucători. La comanda de începere.teren -Număr nelimitat de jucători -Mingi de baschet corespunzător numărului de echipe Descriere Jucătorii se împart în echipe de 4-6 elevi aşezaţi în şir câte unul înapoia liniei de plecare şi la o distanţă de o lungime de braţ intre ei. Nu se admit bruscări.Jucătorii pot sta în picioare sau şezând. la 1m de linia de plecare.Fiecare echipă se numerotează în continuare de la primul la ultimul jucător. ocoleşte jalonul. Descriere Efectivul clasei este împărţit în echipe egale ca număr. se aşează un jalon. culege mingea cu care care porneşte în dribling. În felul acesta toţi jucătorii din fiecare grupă îşi schimbă locurile.Primii jucători din şir deţin mingea. se marchează pe sol un cerc cu diametrul de 50cm.În faţa fiecărei echipe.în care se aşează câte p minge.Suveica cu mingea Condiţii: -Sală de sport sau teren.Fiecare echipă se aşează faţă în faţă pe două şiruri. se întoarce spre linia de plecare în acelaşi . Distanţa între şiruri va fi de 3-4 m. jucătorul cu numărul respectiv de la fiecare echipă porneşte în alergare prin dreapta echipei. iar la 10-15 m mai departe.

Jucătorul care a ajuns primul câştigă un punct pentru echipa sa.Jocuri folosite pentru Prinderea. Mingea trebuie aşezată în cerc şi nu trebuie să se rostogolească în afara acestuia.mod. „Mingea în cerc” „Cursa celor două mingi”. aşează mingea în cerc şi revine la locul său în formaţie. Reguli: Se aleargă numai pe partea stabilită iniţial. „Pase în cerc cu schimb de locuri” „În linie cu căpitan”.Se pot striga de două ori aceleaşi numere. profesorul strigând „pe sărite” toate numerele. Variantă: Se poate fixa un traseu şerpuit printre jaloane. „Ocheşte bara porţii de handbal”. Ţinerea şi Pasarea mingii: „Smulge mingea” „Mingea prin portiţă”.baschet.Jocul continuă. „Triunghiul alergător” „Concurs de pase” „Suveică cu schimb de locuri” „Cursa în perechi” „Campionii” „Cercul campionilor” „Mingea în stea” „Mingea în zig-zag” „De-a prinselea cu mingea de handbal. . întoarcerea făcându-se pe partea cealaltă. volei etc. Indicaţii metodice: Vor fi strigate toate numerele. Se va lucra şi cu mâna dreaptă şi cu cea stângă.Câştigă echipa care la sfârşitul jocului totalizează cele mai multe puncte.” „Prinde-l pe cel cu mingea” „Leapşa –mingea salvează” „Fereşte capul“ „Raţele şi vânătorii“ „Mingea la căpitan“ „Apărarea cetăţii“ “Leapşa cu pase“ .

este pasată invers pâna când ajunge la jucătorul de la care a plecat. fiecărui coechipier care îi trimite înapoi şi după aceea trece la coada şirului. Reguli: Jucătorii vor lovi mingea numai cu piciorul şi în modul stabilit iniţial de profesori. Variantă: Din aceeaşi formaţie.Jucătorii dintr-o extremă primesc câte o minge. se foloseşte mingea de oină.Jucătorii cu acelaşi număr formează o echipă.„Leapşa în perechi cu pase“ „Mingea la căpitan cu ghemuire“ „Cine execută mai multe pase“. Mingea la căpitan Condiţii: . Mingea în zig-zag Condiţii: -Teren. jucătorii cu numărul 1 vor avea în faţă jucătorii cu numărul 2.iucătorii se aşează ghemuit sau şezând după ce au primit şi trimis mingea.Câştigă echipa care a terminat prima.Se trece apoi la număratoarea jucătorilor “câte doi” din flancul drept şi se continuă cu cealaltă linie.Când mingea ajunge la ultimii jucători. Descriere Jucătorii se vor aşeza pe două linii faţă în faţă la distanţă de 3-4 m una de alta. având între jucătorii aceleiaşi linii distanţă de 1m. sau de două ori. . cu căpitani în faţă. Câştigă echipa care termină prima.În felul acesta.Căpitanul aruncă o dată.Număr nelimitat de jucători Descriere a) pe şiruri. sală mare -Număr nelimitat de jucători -Mingi (corespunzător numărului de echipe). teren . pe care la semnal o pasează în zig-zag jucătorilor cu acelaşi număr.Sală.

Jocul se poate desfăşura contra-timp.Jocuri folosite pentru dribling: “Cine execută de mai multe ori dribling pe loc şi în deplasare“ “Păsările călătoare“ “Suveică simplă cu dribling“. Dacă un jucător scapă mingea.Se vor realiza un număr de pase între doi jucători (5-10 pase) .Indicaţii metodice: Distanţa dintre jucători este variabilă în funcţie de vârstă şi posibilităţile copiilor. Joc de pase în doi cu întrecere Condiţii: -Sală sau teren -Număr nelimitat de jucători -Mingi de handbal (corespunzător numărului de echipe sau egal cu jumătate din efectivul de joc).iar perechea care termină prima câştigă. câştigă echipa care realizează cel mai mare număr de pase. “Ştafetă cu dribling printre jaloane“ “Cursa pe numere cu dribling“. aliniaţi pe două linii faţă în faţă. Descriere Jucătorii se împart în două.Distanţa între cele două linii este de 3-4m. volei şi fotbal. Indicaţii metodice: Acest joc se poate realiza în cadrul instruirii şi pentru baschet. . Reguli: Se vor efectua pase cu un singur procedeu în cadrul aceleiaşi întreceri. Jucătorii de pe o linie au câte o minge pe care la semnal o pasează jucătorului pereche. deci între pereţi va ţine cont de vârsta elevilor şi pregătirea acestora. Distanţa între cele două linii. o va ridica şi va continua numărătoarea. Ştafeta cu dribling în cerc Condiţii: . perechi.

După ce ajunge. Dribling .-Sală sau teren -4-6 jucători la o echipă -Mingi de baschet pentru fiecare echipă Descriere Jucătorii se împart în echipe egale şi se aşează în formaţii de cerc.Raza cercului este de cel puţin 3-5m.La semnal. aşezate înapoia unei linii de plecare.În faţa fiecărei echipe se fixează la 10-15m un punct de întoarcere marcat cu un jalon. iar primul jucător are din nou mingea.Când se dă semnalul de începere al jocului.Jocul se repetă până când toţi jucătorii au executat traseul.În centrul cercului se aşează un jucător. Reguli: Mingea se va aşeza obligatoriu pe linia de plecare. căruia îi ia locul. dă mingea jucătorului din centru. pasează mingea jucătorului din stânga lui şi jocul continuă până ce toţi jucătorii au revenit la locurile lor.Acesta pleacă în dribling spre locul de pe cerc de unde a plecat primul jucător. Indicaţii metodice: Locul ocupat de fiecare jucător va fi marcat. ocoleşte jalonul. Mingea alergătoare Condiţii: -Sală.teren -Număr nelimitat de jucători -Mingi pentru fiecare echipă Descriere Jucătorii se împart pe echipe egale ca număr. La fiecare cerc se găseşte o minge la unul dintre jucători.Câştigă echipa care a terminat prima. fiecare jucător cu mingea porneşte în dribling spre centru. Indicaţii metodice: Distanţa se stabileşte în funcţie de vârstă. Se va lucra alternativ cu ambele mâini (picioare). se întoarce şi aşează mingea pe linia de plecare. primul jucător de la fiecare echipă ia mingea care se găseşte pe linia de plecare şi porneşte cu ea în dribling.

primul jucător aflat în capătul şirului porneşte în dribling printre coechipierii aflaţi în spatele său băieţii conducând mingea cu piciorul.La semnal.Echipele sunt aranjate în coloană câte unul la un interval de 3-4 m distanţă între participanţi. primul elev de la fiecare echipă . Reguli: Elevii vor conduce mingea alternativ cu ambele picioare.La joc participă 2-3 echipe) fete sau băieţi) formate din 8-10 jucători.porneşte conducând o minge pe sol în alergare .iar după ce îl ocoleşte pe ultimul. sală mare -4-6 elevi la o grupă Descriere Jucătorii se împart pe echipe şi se aşează în şir câte unul ca pentru ştafetă. primul jucător aflat în capătul şirului coloanei.Acesta la rândul său porneşte în dribling şerpuit printre coechipieri.La semnal.Fiecare echipă primeşte câte o minge de fotbal )pentru băieţi) sau handbal )pentru fete) .La semna. iar fetele cu mâna. ocoleşte pe ultimul coechipier. se întoarce spre capătul şirului şi predă mingea următorului.Câştigă echipa care a terminat prima. la 3m unul de altul. Dribling şerpuit Condiţii: -Teren.printre obstacolele aşezate pe teren .Câştigă echipa a cărei ultim jucător sau jucătoare străbate traseul şi predă mingea primului coechipier.Spaţiul de joc este delimitat prin două linii paralele înaintea şi la sfârşitul coloanei. se întoarce în acelaşi mod şi transmite mingea următorului.Jocul continuă până ce fiecare jucător a parcurs traseul. Indicaţii metodice: Distanţa de parcurs va fi stabilită în funcţie de vârsta copiilor - Jocuri folosite pentru aruncări la handbal „Ocheşte bara porţii de handbal” „Ocheşte cifrele” „Ocheşte printre picioarele scaunului” „Ocheşte mingea de handbal” „Ocheşte colţul porţii” „Ocheşte mingea medicinală” „Ştafetă cu dribling şi aruncare” „Ochitorul dibaci” „Ochitorii” .În faţa fiecărei echipe se aşează pe distanţă de 15-20m jaloane.

teren -Număr nelimitat de jucători -Mingi de handbal (4) Descriere Jucătorii se împart în patru echipe egale ca număr.Fiecare jucător va aduce echipei puncte câte reprezintă compartimentul porţii lovit cu mingea.„Ocheşte ţinta” „Cloşca îşi apără puii” „Ţinta vie” „Cine marchează mai multe goluri“.3. Reguli: Nu este permisă depăşirea liniei de nouă metri. Huştiuluc . coşuri”. Echipele sunt aşezate la semicercul de nouă metri. „Între patru focuri”. „Minge stai”. „Cine marchează mai multe goluri. „Cel mai bun din zece încercări”. fiecare având câte o minge de handbal. „Handbal la ţintă”.Compartimentul din mijloc se marchează cu cifra 1.Prin patru linii verticale se împarte spaţiul porţii în cinci compartimente.Pe un perete al sălii (sau al sălii dacă se joacă în aer liber) se marchează o poartă de handbal de dimensiuni normale. Dacă mingea loveşte mingile despărţitoare ale compartimentelor. „Ţinta vie”. de unde vor arunca la poartă alternativ. „Partizanii”. „Obligă-i să înscrie”. „Cine câştigă teren” „Cine doboară mai multe mingi”. Mingea nu are voie să atingă pământul înainte de a lovi peretele. Pentru avansaţi. Câştigă echipa care totalizează cele mai multe puncte. iar cele laterale cu 2. „Huştiuluc”.din care patru sunt egale ca lăţime iar cel din mijloc e dublu. poarta poate fi împărţită în compartimente mai mici. „Cine aruncă mai departe”. „Fereştete de minge”. se acordă echipei numărul de puncte corespunzător compartimentului dinspre centrul porţii. „Cloşca îşi apără puii”. „Fără greşeală”. Handbal la ţintă Condiţii: -Sală. „Între două focuri”. Indicaţii metodice: Jocul se poate folosi pentru perfecţionarea aruncărilor la poartă.

Pe perete se Primul jucător de la fiecare echipa câştigă un punct. iar jucătorii se aşează înapoia liniei de fund. mingea trebuie aruncată în cercul de pe perete. înapoia unei linii desenează în faţa fiecărei echipe. de un perete. echipa care totalizează mai repede un număr de puncte egal cu numărul jucatorilor. Jocuri folosite pentru baschet Aruncă la perete Condiţii: -Sală sau teren -Număr nelimitat de jucători -Mingi de baschet (corespunzător numărului de echipe) Descriere Jucătorii se împart pe echipe egale marcate pe sol. . Reguli: Mingea se aşează . un cerc cu diametrul de 1 m. nu se aruncă.Condiţii: -Sală. jucătorii ambelor echipe aleargă spre minge. echipă are o minge. la înălţime de 2.Adversarii se apără şi caută să intre în posesia mingii.La semnal. se vor face patru echipe care vor juca alternativ. La semnal.40-2. teren -Număr nelimitat de jucători -O minge de handbal Descriere Jucătorii se împart în două echipe egale. Cel care ia mingea o pasează colegilor şi încearcă prin pase să ajungă la linia de fund adversă pentru a aşeza mingea dincolo de aceasta. Indicaţii metodice: Dacă clasa are mulţi elevi şi terenul este mic. Pentru fiecare aruncare reuşită.Învinge ca număr care se aşează în şiruri (câte unul) la o distanţă de 3-4 m.Dacă mingea este aşezată pe sol.60 m.Mingea se aşează la centru. se marchează punct şi jocul se reia de la centru.

iar el trece la coada şirului. care continuă jocul. Câştigă echipa a cărui ultim jucător ajunge primul la locul său. Primul jucător de la fiecare echipă are o minge. Descriere Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe egale şi sunt aşezaţi pe şiruri în colţurile opuse ale terenului de baschet înapoia unei linii. Variante: Se poate exersa şi aruncarea la coş în acelaşi mod. ajungând în apropierea coşului.Reguli: Aruncarea se va face numai cu două mâini de la piept. se întorc în dribling până la linia de centru de unde pasează jucătorului următor din echipa sa. trag la coş. Ştafeta baschetbalistului Condiţii: -Sală cu teren de baschet (sau teren de baschet în aer liber) -Număr nelimitat de jucători -2 mingi de baschet. La semnal. jucătorii cu mingea pornesc fiecare spre terenul din faţa lui în dribling . . culeg mingea.

. având în centru un căpitan. Căpitanii au câte o minge pe care la semnal o pasează cu piciorul drept (stâng) fiecărui jucător de pe linia cercului. sală mare -Număr nelimit at de jucători -Mingi (corespunzător numărului de echipe.Reguli: Nu se permite alergarea cu mingea în mână. Câştigă echipa care termină prima pasarea mingii de către toţi jucătorii. Când mingea revine de la ultimul jucător de pe cercc la căpitan. Indicaţii metodice: Se poate marca o linie în apropierea coşului de unde să fie obligatorie aruncarea la coş Jocuri folosite pentru fotbal Pasa în cerc Condiţii: -Teren. Fiecare cerc constituie o echipă . Descriere Jucătorii se împart în mod egal în echipe care se aşează în cercuri. acesta ridică mingea în sus.

. Pe sol.Reguli: Se va urmari ca toţi jucătorii să primească mingea. Reguli: Pentru fiecare minge cazută sau prinsă se penalizează cu 1 punct. Descriere Jucătorii se împart pe echipe egale ca număr şi se aşează în flanc câte unul înapoia unei linii de plecare. Jocuri folosite pentru volei. Indicaţii metodice: La repetarea jocului. jocul continuă astfel până când toţi jucătorii au fost în cerc şi revin la locul lor iar mingea ajunge din nou în posesia primului jucător din cerc. Mingea deasupra cercului Condiţii: -Teren sau sală -Număr nelimitat de jucători -Mingi de volei. La semnal. la distanţă de 3 m se marchează câte un cerc cu diametrul de 50 cm în care se aşează primul jucător de la fiecare echipă. se va schimba piciorul de execuţie. Câştigă echipa care termină prima. jucătorii din cerc care au câte o minge de volei. o pasează înalt deasupra capului şi apoi pleacă la “coada” şirului. Jucătorul următor aleargă în cerc (în timp ce mingea zboară) şi efectuează aceeaşi pasă deasupra capului.

Indicaţii metodice: La început se va da “joc câştigător” echipei care nu are penalizări sau are mai puţine. primii doi jucători de la fiecare echipă pornesc efectuând pase şi revin în acelaşi mod la echipă. Jocul se organizează cu colective mai avansate.4 – Jocuri folosite pentru învăţarea şi consolidarea deprinderilor şi priceperilor motrice din gimnastică acrobatică şi sărituri “Armonica” Pe echipe se execută trecerea cât mai rapidă din stand.Câştigă echipa care termină prima.la 10-15m distanţă se pune un jalon. “Roaba în doi” Pe perechi.În faţa fiecărei echipe.4. Reguli: Pentru fiecare minge căzută sau prinsă. Ştafeta cu elemente de volei Condiţii: -Sală. un executant în sprijin culcat se deplasează numai în mâini. “Leagănul” Pe echipe. .La semnal. fiind transportat de partener care îl susţine de coapse. 3. Indicaţii metodice: Jocul se poate face cu elevii care au însuşită deprinderea de pasare corectă a mingii.teren -Mingi de volei Descriere Jucătorii se împart pe echipe egale ca număr. echipa este penalizată cu un punct. în sprijin ghemuit cu aruncarea palmelor pe sol şi invers din sprijin ghemuit revenire în stand cu bătaia palmelor sus.Fiecare echipă are două şiruri. se execută rulare înapoi pe spate din sprijin ghemuit în culcat cu genunchii îndoiţi şi revenire. pasând mingea perechii următoare.

Acesta are dreptul ca prin coborâre cu săritură în adâncime. „Săritură laterală” La aparatul de sărit. „Cursa într-un picior” „Cal şi călăreţ” „Mingea la căpitan” cu minge medicinală Împinge-l(trage-l) din cerc Roaba Cursa într-un picior Condiţii: -Sală sau teren.Dacă din contră este atins. săritură în sprijin ghemuit şi coborâre directă în partea opusă. pentru coordonarea acţiunilor cu partenerul de joc faţă de alte perechi de execuţie. în partea opusă faţă de locul unde apare alt jucător strigă pentru a-l atinge. refăcându-se formaţia cât mai repede.1 Jocuri pentru dezvoltarea forţei. care nu se urcă în picioare pe aparat.Dacă reuşeşte. cal sau ladă aşezat în lăţime. încearcă să menţină această poziţie cât mai mult timp. la un capăt rostogolire înainte în ghemuit. sub formă de concurs . să revină neatins în cerc printre ceilalţi jucători.Apoi . „Torente de sărituri” Două echipe stau alăturate cu faţa spre o ladă sau cal. . din nou faţă în faţă se repetă execiţiul precedent. refăcându-se formaţia în partea opusă. iar la capătul opus săritură înaltă peste partener cu picioarele depărtate. „Atinge-mă” Jucătorii. Se execută sub formă de torent. stau în cerc în jurul lăzii de gimnastică (sau calului).5. se execută în torent săritură prin sprijin lateral şi aterizare cu spatele spre aparat.5. fără deplasarea piciorului de susţinere.Simultan se execută. următorul îi ia locul pe aparat.“Barza într-un picior” Mai mulţi executanţi stând într-un picior cu ducerea celuilalt genunchi la piept şi apucare de gleznă. cel de pe aparat continuă să rămână în acest rol. la capetele saltelei (în lungime). prin întoarcere rapida la 180’. Conducătorul jocului indică pe unul din participanţi. cu rolurile schimbate şi tot aşa în continuare. În veriga a şasea a lecţiei„Dezvoltarea educarea calităţilor motrice forţa sau rezistenţa” 3. 3. având executanţii în coloană. “Morişca” Doi jucători faţă în faţă. numerotaţi în ordine.

În spatele fiecăreia se aliniază căte o echipă. aceştia devin lideri şi participă la reprizele următoare. Atenţie asupra modului de a executa săriturile. ori prin fente.parcurgerea distanţei prin sărituri pe un picior pănă la un punct fix. Poziţia de’’luptă’’ este stând într-un picior cu braţele încrucişate la piept. După trei reprize se numără prizonierii şi se continuă jocul pănă ce au rămas mai puţini jucători. -Număr nelimitat de jucători perechi. Descriere Ştafetă. întoarcerea prin săritură pe celălalt picior. La al doilea semnal lupta încetează. se caută dezechilibrarea adversarului obligăndu-l să pună al doilea picior jos. Se repetă încă două reprize şi jucătorii care nu mai au adversar pot să ajute coechipierii luptănd doi contra unu. Jucătorul care a pus al doilea picior jos este luat prizonier şi de asemenea jucătorul care a fost împins înapoia liniei de atac proprii. jucătorii se retrag în spaţiul lor. Dacă este luat prizonier un jucător care la răndul său a luat prizonieri. Lupta cocoşilor Condiţii: -Sală sau teren. Fiecare jucător are în faţă un adversar. Reguli: Să nu pună piciorul jos. fiecare jucător luptă cu adversarul său prin împingeri energice cu pieptul sau umărul. cele două echipe se deplasează înainte în spaţiul celor 4m prin sărituri pe un picior. La semnal. Descriere: Jucătorii se împart în două echipe egale ca număr.-Număr nelimitat de jucători. Indicaţii metodice: Distanţa şi varianta în funcţie de colectiv. Reguli: De la un semnal la altul deplasarea se face numai într-un picior. Nu au voie să schimbe piciorul în timpul unei reprize. Pe sol se trasează două linii paralele la distanţa de 4 m una de alta. sau prin alergare. Un jucător nu poate fi atacat decăt din faţă. .

"căpitanii" aruncă mingea primului jucător din echipele respective care o prind şi apoi o aruncă la "căpitani". Împinge-l din cerc Condiţii: -Sală sau teren -Număr nelimitat de jucători Descriere . se aşează un jucător "căpitan" care primeşte o minge medicinală.Jocul continuă până când toţi jucătorii au primit şi pasat mingea. la distanţă de 2 m.Indicaţii metodice: Numărul reprizelor şi durata se stabileşte în funcţie de vărsta copiilor. La semnal. În faţa fiecărei echipe. după care trec la coada şirului. Joc de întrecere cu pasarea mingii medicinale Condiţii: -Sală sau teren -Număr nelimitat de jucători -Mingi medicinale (corespunzător numărului de echipe) Descriere Formaţia de lucru: pe şiruri înapoia unei linii de plecare. Reguli: Jocul se încheie când ultimul jucător a trecut “la coada şirului”. Indicaţii metodice: Distanţa de aruncare şi prindere este ca şi greutatea mingii în funcţie de vârsta copiilor.Câştigă echipa care termină prima. ca pentru ştafetă.

În timpul luptei se pot executa deplasări în jurul cercului. Reguli: Jucătorul care a păşit în cerc chiar cu un singur picior.Câştigă echipa care termină prima. se delimitează pentru fiecare grupă de trei.Se poate lupta şi numai cu o mână.este învins. formând în cadrul fiecărei echipe grupe de câte trei jucători. acesta aduce un punct echipei care Câştigă echipa care realizează mai multe puncte. La semnal.În caz de nereuşită a unui jucător. Indicaţii metodice: Forţele jucătorilor trebuie să fie aproximativ egale . ţinându-se seama de înălţimea jucătorilor. Reguli: Jucătorii nu au voie să plece în cursă înainte ca ceilalţi să treacă linia de plecare. Joc de întrecere cu transportul colegului în trei şi în patru Condiţii: -Sală sau teren -Număr nelimitat de jucători. Jocul se desfăşoară sub forma unei lupte de tracţiune împingere între perechi.5m. care înaintează spre cercul din faţa lor şi se apucă de mâini rămânând cu picioarele în afara cercului.Jucătorii se împart în două echipe egale ca număr . Descriere Jucătorii se împart în echipe care se aşează în flanc câte trei în spatele unei linii de plecare.după care se întorc la loc şi jocul continuă cu alt grup de trei jucători.fiecare jucător caută să-şi tragă adversarul în cerc.La comandă.Lupa începe cu jucătorii care poartă numărul „1” din toate grupele. Indicaţii metodice: Scaunul se poate forma prin apucarea ambelor mâini sau numai câte una. câte doi jucători de la fiecare echipă formează prinzându-se de mâini un scăunel pe care se aşează al treilea jucător şi pornesc în alergare până la punctul de întoarcere situate la 10-15m în faţa fiecărei echipe. fără a da drumul mâinilor.care se aliniază fiecare pe o linie la o distanţă de 5-6m una de alta.Jucătorii fiind aşezaţi în această formaţie. Diametrul cercului poate fi modificat. pe grupe. se numără câte trei. . cîte un cerc cu diametrul de 0. În interiorul culoarului dintre echipe.

o ridică la înălţimea şoldului şi o ţine întinsă. . împărţiti pe două echipe de câte 6-10 jucători. Reguli: Se vor respecta cei doi timpi de comandă. Fiecare echipă va prinde un capăt al frânghiei. cât pentru tracţiune. numărul jucătorilor în echipe este în funcţie de lungimea frânghiei . Când numărul jucătorilor nu permite angajarea lor integrală. în joc se vor forma serii şi se va face o întrecere finală. La comanda "pregatiţi" fiecare jucător apucă frânghia cu ambele mâini. faţă în faţă. “Huştiuluc”. Pe sol se trasează o linie care va despărţi cele două echipe. ultimul jucător nu are voie să-şi înfăşoare capătul frânghiei în jurul trunchiului sau să-1 fixeze cu picioarele. se aşează prin flanc câte unul. jucătorii fiind aşezaţi în zig-zag (deoparte şi de alta a frânghiei) apucă fiecare de frânghie. Indicaţii metodice: Vor fi aşezaţi în faţă jucătorii cei mai puternici.2 Jocuri pentru dezvoltarea rezistenţei.Tracţiunea cu frânghia Condiţii: -Sală sau teren -Număr nelimitat de jucători -O frânghie lunga de 10-12 m Descriere Jucătorii. La semnalul „trageţi". la semnalul de începere al jocului.5 m de la care se aşează primul jucător al echipei. 3. jucătorii caută să tragă echipa adversă dincolo de linia de centru.5. La jumătatea frânghiei se leagă o eşarfă şi de la aceasta. într-o parte şi alta a frânghiei se stabileşte un alt semn la distanţă de 1-1.

sunt interzise piedica şi loviturile. cei care înaintează cu mingea pot fi opriţi prin „ placaj’’.În centru terenului de joc se află o minge de volei. Indicaţii metodice: Mingea poate fi pasată cu capul. La semnal. cu mâinile sau pieptul. jucătorii ambelor echipe pornesc în alergare spre centrul terenului de joc.nu se aruncă. .Jucătorii echipei care intră în posesia mingii încep să o paseze de la unul la altul şi să se deplaseze spre linia de fund al echipei adverse. Reuşita aduce un punct echipei sale.Câştigă echipa care totalizează cel mai mare număr de puncte. încercând să intre în posesia mingii. cu piciorul. agăţaţi cu mâini. Reguli: Mingea se aşează. fotbal sau handbal. încearcă s-o depună cu mâna pe linie sau în spatele liniei. pot fi luaţi în braţe.teren -Număr nelimitat de jucători -O minge de handbal Descriere Participanţii la joc sunt dispuşi pe liniile de fund ale unui teren de joc dreptunghiular cu laturile de 3x10 m. Nu se vor admite brutalităţi.Huştiuluc Condiţii: -Sală.

.se aplică numai la disciplinele care. pentru clasele/ grupele de elevi care nu reuşesc să atingă nivelul minimal al obiectivelor prevăzute de programa în anii anteriori. în limita numărului maxim de ore din plaja orară prevăzută în planul.urmăreşte aprofundarea obiectivelor de referintă ale disiplinelor din trunchiul comun. prin diversificarea activităţilor de învăţare. în limita numărului maxim de ore prevăzut în plaja orară a unei discipline.VIII. în planul. Caracteristici ale programei Obiectivele de referintă şi conţinuturile notate cu asterisc.Curriculum aprofundat . . prin obiectivele de referintă şi unităţile de conţinut marcate cu asterisc ( *) în programa scolară în vigoare.urmăreşte extinderea obiectivelor cadru si a conţinuturilor din programa de trunchi comun. au prevazută plaja orară ( număr minim şi maxim de ore pe săptămână). Caracteristici ale programei Programa pentru trunchiul comun. (*)din programa şcolară a disciplinei vizate. în planul – cadru de învăţământ în vigoare. au prevazută plaja orară ( număr minim şi număr maxim de ore pe săptămână).se realizează în limita numărului maxim de ore prevăzut în plaja ora a disciplinei vizate. în limita numărului maxim de ore din plaja orară prevăzuta în planul -cadru Regim orar Se alocă din plaja orară a discilpinei Notare în catalog Aceeaşi rubrică din catalog cu disciplina sursă 2.cadru de învăţământ în vigoare. .presupune parcurgerea programei în întregime(inclusiv a elementelor marcate cu asterisc).Curriculum extins .CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII ÎN EDUCAŢIA FIZICĂ ŞCOLARĂ 8.1 Învăţământul primar şi gimnazial 1.se realizează în limita numărului maxim de ore prevăzut în plaja orară a disciplinei vizate. . numai în locuri de recuperare. .se aplică numai la disciplinele care.cadru Regim orar Se alocă din plaja orară a discilpinei Notare în catalog Aceeaşi rubrică din catalog cu disciplina sursă .

al transferului etc. . Caracteristici ale programei Noi obiective de referintă şi noi conţinuturi. altele decat cele din programa de trunchi comun a discilplinei. în acest caz. în acest caz.Opţional la nivelul ariei curriculare . Opţional la nivelul mai multor arii curriculare Presupune alegerea unei teme care implică cel putin două discipline aparţinând unor arii curriculare diferite. din perspectiva temei pentru care s-a optat. urmărind aprofundarea competenţelor specifice ale disciplinei vizate. pornind de la obiectivele. prin noi unităţi de conţinut.3. Regim orar Se alocaăde la Discipline opţionale Notare în catalog Rubrică nouă în catalog 8.constă fie din activităţi/ module/ proiecte care nu sunt incluse in programa şcolară naţională. Regim orar Se aloca de la Discipline opţionale Notare în catalog Rubrică noua în catalog 5.Curriculum aprofundat . Caracteristici ale programei Noi obiective de referintă şi noi conţinuturi complexe(noutatea este definită faţă de programele disciplinelor de trunchi comun implicate în integrare}.presupune alegerea unei teme care implica cel putin doua discipline din aceeasi arie curriculară. Regim orar Se alocă de la Discipline optionale Notare în catalog Rubrică nouă în catalog 4. Caracteristici ale programei Noi obiective de referintă şi noi conţinuturi complexe(noutatea este definite faţă de programele disciplinelor de trunchi comun implicate în integrare}. informaţiile cu care elevii vor opera au un caracter complex şi. permit dobândirea de achiziţii cognitive de tipul generalizării. vor fi formulate noi obiective de referintă.2 Învătământul liceal 1. ca atare.Opţional la nivelul disciplinei . fie dintr-o disciplină care nu este prevazută ca atare în planulcadru sau care nu apare la o anumită clasă/ ciclu curricular.cadru ale disciplinelor.este derivat din oricare din disciplinele studiate în trunchiul comun şi/ sau în curriculumul diferenţiat.

structurată în jurul unei teme integratoare pentru o anumită arie curriculară sau pentru mai multe arii curriculare.Caracteristici ale programei Aceleaşi competenţe specifice. Notare în catalog Aceeaşi rubrica din catalog cu disciplina sursă.cadru Regim orar Se alocă din CDS.este derivat din oricare dintre disciplinele studiate în trunchiul comun şi/ sau în curriculumul diferentiat. Opţional integrat . Caracteristici ale programei Noi competenţe specifice şi noi conţinuturi.interdisciplinare. integrative. Notare în catalog Rubrică nouă în catalog 3. o nouă disciplină.3 Programa de opţional Programa de opţional va fi realizată după modelul programelor de trunchi comun şi va cuprinde: . 2. Regim orar Se alocă din CDS Notare in catalog Rubrică nouă în catalog 8.Curriculum extins . în afara celor prevăzute în trunchiul comun şi/ sau în curriculumul diferenţiat pentru un anumit profil/ pentru o anumită specializare. urmarind extinderea competenţelor generale ale disciplinei. corelate cu acelea ale programei de trunchi comun şi / sau ale celei de curriculum diferenţiat Regim orar Se alocă din CDS. Opţional ca disciplină nouă . Caracteristici ale programei Noi competenţe specifice. Caracteristici ale programei Noi competenţe specifice şi noi conţinuturi. ca obiect de studiu.ca şi în programa scolară în vigoare.cele notate cu asterisc(*) în programa şcolară în sau altele. altele decât cele ale programelor pentru diciplinele prevăzute în planul. Notare în catalog Rubrică nouă în catalog 4. Noi conţinuturi.complexe. prin noi competenţe specifice corelate cu noi conţinuturi. Regim orar Se alocă din CDS.introduce .introduce un obiect de studiu . Noi conţinuturi.

Obiectivele de referintă sunt corect formulate dacă enunţurile sale răspund la întrebarea „ ce poate sa facă elevul?”. după aprobarea ei în Consiliul de administraţie al unităţii şcolare. neţinandu-se cont de opţiunea individuală a elevului. Popularizarea în rândul elevilor şi părinţilor a ofertei educaţionale a catedrei.. . Lărgirea ariei de specializare a profesorilor pentru a respecta opţiunile reale ale elevilor. dar nu vor fi reluari ale acestora. Avizarea programei se face păna la o dată stabilită de inspectoratul şcolarjudeţean/alMunicipiului Bucureşti . Informaţiile din lista opţionalului vor fi considerate ca un mijloc pentru formarea intelectuală. Promovarea unei relaţii profesor.etc). Opţionalul prevăzut pentru un nivel de şcolaritate sau un ciclu curricular. În aceactă situaţie se redactează câte o programă pentru fiecare an de studiu Programa de opţional este avizată obligatoriu de inspectorul de specialitate pentru educaţie fizică şi sport. este necesar să aibă definite şi obiectivele cadru din care se deduc obiectivele de referintă pentru fiecare an de studiu. Dotarea materială corespunzătoare.dar nu mai tărziu de începutul anului şcolar pentru care este propus opţionalu 8.vor fi prezentate tipurile de probe de control care se potrivesc opţionalului propus.D. Activităţi de învăţare care sunt exemple pentru evidenţierea modului în care se anticipeează rezolcarea obiectivelor Conţinuturile cuprind informaţiile pe care opţionalul le propune ca bază de operare pentru formarea capacităţilor vizate de obiective. formarea unor competente de transfer etc. obţinerea lor de către profesorul de educaţie fizica este determinată de:        Calitatea procesului didactic realizat în orele de trunchi comun.terminologie. a bazei sportive.- - Argumentul va conţine maxim o pagina în care se motivează cursul propus: nevoia elevilor. la educaţie fizică Orele din curriculum la decizia şcoliii sunt din păcate atribuite. Programarea stabilă a orelor în aşa fel încât să nu se suprapună cu alte activitaţi pe acelaşi spaţiu al bazei sportive. numarul de ore maxim afectat unei clase şi concurenţa cu celelate discipline de învăţământ care solicită atribuirea acestor ore. O programă de opţional va conţine 5-6 obiective de referinţă. Obiectivele de referinta/competenţe specifice vor fi redactate după modelul celor din programa natională a materiilor de trunchi comun). ale comunitatii locale.La educaţie fizică acestea pot fi practice şi teoretice (noţiuni de regulament. ele fiind dirijate în scopul întregirii diferitelor norme didactice. Având în vedere numarul limitat de ore opţionale prevăzute în planul de învăţământ. Bibliografie programa de opţional trebuie să conţină şi bibliografie.elev bazată pe colaborare şi respect reciproc.4 Măsuri pentru creşterea şanselor de acordare a orelor din C.S. Asigurarea unui sistem competiţional intern de durată. Modalităţi de evaluare .

Aceste ore intră în norma didactică a profesorului şi se înregistrează în condică.2005 cu privire la aprobarea planurilor cadru de învăţământ pentru ciclul superior al liceului. fiind o activitate destinată practicării sportului la care pot participa elevii din mai multe clase. Profesorul va prezenta la secretariatul şcolii un tabel cuprinzând compoziţia nominală a elevilor care participă la ora de ansamblu sportiv ca document doveditor. Aceste activităţi sunt incluse în norma didactică a profesorului si se consemnează în condică. se pot organiza ansambluri sportive. Ora de ansamblu sportiv participă şi se înscrie în orarul şcolii şi în condică. tradiţia şcolii şi intenţiile catedrei de a participa la anumite ramuri de sport în campionatele interşcolare. cât şi la cel liceal . “ Pentru constituirea şi pregătirea formaţiilor sportive reprezentative ale şcolilor participante la competiţiile interşcolare se poate aloca.” Art. exceptând specializările din cadrul profilului sportiv. La învăţământul liceal. se prevăd reglementări clare cu privire la posibilatatea de acordare a orelor de ansamblu sportive şi a orelor pentru constituirea şi pregătirea formaţiilor sportive reprezentative. prin Ordinul M. Art. 5718/ 22. Conţinutul procesului de instruire este axat realizarea la dimensiuni restrânse a principalilor factori ai antrenamentului sportiv la nivel de începători. Participarea la cat mai multe competiţii. din învăţământul liceal. exprimată sub mai mai multe formulări. formulate dupa cum urmează: Art.6(2) “În învăţământul general se pot organiza activităţi de ansamblu coral şi de ansamblu sportiv în afara orarului zilnic si în zilele de sâmbătă. în afara orarului zilnic. . orele de ansamblu sportiv sunt reglementate prin Ordinul 3638/2001 cu privire la aplicarea planului – cadru de învăţământ.formă de activitate extracurriculară care se regăseşte în planurile de învătământ atât la nivelul invătământului gimnazial. acceptaţi pe baza unor criterii stabilite pentru fiecare disciplină sportivă la nivelul catedrei. Ansamblurile sportive se desfăşoară pe grupe cu câte o oră pe săptămână.2(1). (1) va fi alcătuită din minimum 15 şi maximum 30 de elevi proveniţi din una sau mai multe clase.ANSAMBLUL SPORTIV ŞI ORELE PENTRU PREGATIREA FORMAŢIILOR REPREZENTATIVE Ansamblul sportiv.22(1).” (2)”Organizarea şi pregătirea formaţiilor sportive se realizează după cum urmează: (a) toţi elevii participanţi la formaţiile sportive reprezentative ale liceului vor fi selecţionaţi pe baza unor probe de aptitudini. pentru normarea profesorului cu asemenea ore. Aceste activităţi pot fi incluse în norma profesorului. în afara orarului zilnic.12.EdC nr.”La solicitarea scrisă a elevilor. imediat după încheierea orarului zilnic al elevilor.” Ora de ansamblu sportiv nu intră în schema orară a clasei/ claselor. La învăţământul gimnazial. De regulă sunt acordate 4 ore de ansamblu sportiv.” (2)”Fiecare grupă prevăzută în alin. cu câte o oră pe săptămână. elaborate de către catedrele de specialitate. la filiera teoretică tehnologică şi vocaţională. având ca element de orientare opţiunile majore ale elevilor . în funcţie de resursele materiale şi umane ale unităţii de învăţământ. un număr de două ore pe sămptămână pentru formaţia sportivă pe şcoală. pentru fiecare grupă. IX.

(b) numărul formaţiilor sportive ale liceului şi constituirea acestora se aprobă de către Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, la propunerea cadrelor didactice de educţie fizică şi sport; (c) pregătirea formaţiilor sportive ale liceului se desfăşoară în afara orarului zilnic, câte două ore pe săptămână.” Art.23.”Pentru activităţile sportive prevăzute la Art.21şi 22 se pot aloca în norma didactică a profesorului cel mult patru ore/ săptămână.” La ora de ansamblu sportiv, elevii pot practica discipline sportive de care sunt interesaţi (şi pentru care există condiţii de practicare în liceu), cât şi alte tipuri de activităţi orientate către îmbunătăţirea condiţiei fizice sau a esteticii corporale, cum ar fi de exemplu realizarea unor programe de gimnastică aerobică, programe de fitness, programe tip culturism etc.. Acceptarea elevilor care participă la aceste tipuri de activităţi se face în principiu după criterii opţionale (sportive) stabilite la nivelul catedrei. Obiectivele acestor activităţi nu sunt orientate spre obţinerea de performanţe sportive, în acest scop având la dispoziţie alte forme de organizare în liceu, ca de exemplu orele pentru pregătirea formaţiilor reprezentative. Activitatea de planificare se realizează prin elaborarea de programe specifice activităţii activităţilor pentru care au optat elevii /grupele de elevi. Pe parcursul activităţii, elevii vor fi iniţiaţi pentru verificarea adaptării organismului la efort, aplicând metoda pulsometriei, urmată de formularea , după caz, a unor recomandări de menţinere/ modificare a încărcăturii sau a duratei de lucru. Evaluarea nivelului de realizare a progreselor obţinute se realizează prin instrumente de evaluare recomandate de profesor, dar care nu se finalizează cu notare. Ora de ansamblu sportiv se înscrie în orarul şcolii şi în condică, imediat după încheierea orarului zilnic al elevilor. Un tabel cu elevii participanţi se înaintează la secretariatul liceului pentru fiecare grupă constituită, ca formă de justificare a normării cadrului didactic. Ora de ansamblu sportiv se înscrie în condica de prezenţă, iar frecvenţa elevilor care participă la orele de ansamblu sportiv se înregistrează în caietul profesorului. Orele pentru pregătirea formaţiilor reprezentative . Aceste ore sunt acordate în regim de C.D.Ş. de către Consiliul de administraţie al liceului. Pentru acordarea acestor ore ,Scarlat(2006),prezintă următoarele etape : - dezbaterea în catedră şi stabilirea strategiei de participare la sistemele competiţionale interşcolare, repartizând pentru fiecare profesor 1-2 discipline sportive pentru care are disponibilităţi profesionale şi pe care le va pregăti şi prezenta în competiţii. Pentru această activitate se vor aloca 2 ore săptămânal, pentru o formaţie; - înaintarea unei solicitări scrise către Consiliul de administraţie, cuprinzând propunerile argumentate ale catedrei; - elaborarea criteriilor de selecţie specifice pentru fiecare disciplină sportivă; - popularizarea iniţiativei catedrei în rândul elevilor şi organizarea la începutul fiecărui an şcolar a unui campionat interclase (sistem eliminatoriu)ca o formă suplimentară de selecţie; - programarea stabilă pe baza sportivă a şcolii a două poziţii de antrenament săptămânal, după orele de curs şi cuprinderea lor în orarul şcolii şi condica profesorilor; - stabilirea de către fiecare profesor (de exemplu la jocuri sportive) a modelului de joc şi de instruire şi elaborarea unei planificări adecvate; - asigurarea cu materiale sportive care să permită realizarea unei instruiri intensive; - realizarea unui proces de antrenament similar ce cel pentru grupele de avansaţi din cluburile sportive şcolare;

X. DOSARULUI COMISIEI METODICE
Conform art.35 din noul Regulament de organizare şi funcţionare a unităţilor de invăţământ preuniversitar ( R.O.F.), cadrele/ comisiile metodice se constituie din minimum 4 membri, pe discipline de studiu, pe discipline inrudite sau pe arii curriculare. Şeful de catedră/ comisiei metodice coordoneaza activităţile acesteia ( aşa cum reies din R.O.F) şi răspunde în faţa directorului şi a inspectorului de specialitate de activitatea profesională a membrilor catedrei. Ca urmare, după director şi director adjunct, şeful de catedră/ comisie metodică are un rol decisiv în realizarea unei activităţi didactice de calitate. De aceea, pentru a asigura o coordonare optima la cest nivel managerial, consideram necesare si utile: • Elaborarea de catre director a fişei postului pentru şeful de catedră/ comisie metodică; • Existenţa unui portofoliu minimal al acestuia; • Instrumente de lucru care să organizeze şi să simplifice activitatea managerială la acest nivel 1. PORTOFOLIUL SEFULUI DE CATEDRĂ/ COMISIE METODICĂ/ DOCUMENTE MANAGERIALE LA NIVELUL CATEDREI/ COMISIEI METODICE Propunem structura portofoiului sefului de catedră/ comisie metodică pe urmatoarele secţiuni: A. REGISTRUL CATEDREI: a) DOCUMENTE ADMINISTRATIVE: • Tabel nominal cu componenţa catedrei de specialitate/ comisiei metodice ( date personale, studii, vechime, grad didactic, ultimul curs de perfecţionare – nr. ore, nr. credite ; • Orarul membrilor catedrei

B.
C.

• Incadrarea membrilor catedrei • Repartizarea sarcinilor pe fiecare membru al catedrei • Temetica sedinţelor de catedră • Responsabilitatile membrilor catedrei • Fişa postului şefului de catedră b) DOCUMENTE MANAGERIALE: • Analiza SWOT la nivelul catedrei • Planul managerial la nivelul catedrei • Raport de analiza a activitatii ( semestrial si anual) • Planuri de imbunătăţire a activităţii c) COMPONENTA OPERAŢIONALĂ: • Planificarea calendaristică • Proiecte didactice – schiţa lecţiei • d) COMPONENTA EXTRACURRICULARĂ: • Calendarul sportive competiţional ONSS • Programul de pregătire pentru echipele reprezentatieve • Evidenţa participării la competiţii • Catalogul grupei • Sesiuni de referate şi comunicări • Participări ale membrilor catedrei la programe şi proiecte e) PERFECŢIONARE / FORMARE CONTINUĂ: • Oferta de formare la nivel local sau regional • Tematici de perfecţionare la nivelul catedrei sau ariei curriculare • Table nominal cu personalul didactic care urmează cursuri de dezvoltare profesională şi / sau formare continuă REGISTRUL DE PROCESE VERBALE al catedrei/ comisiei metodice ( se încheie un proces verbal în timpul fiecărei sedinţe, înregistrându-se cât mai fidel desfăşurarea activităţii); DOSARUL CU ANEXE: • Evidenţa normelor şi probelor de control • Situatii statistice privind rezultatele competiţionale • Materiale prezentate de profesori la sesiuni de comunicări şi referate

) COMPONENŢA CATEDREI DE EDUCAŢIE FIZICĂ AN SCOLAR 2008-2009 Cursuri Cursuri ÎNCADRARE Perfecţionare formare Tr.SCOALA………………………… ADRESA………………………… TELEFON………………………. Nr. Didactic ( anul obţ. Credite) cursul) IV IX sporti IV VIII XII v Telefon Scoala/ acasa Responsabilităţi în cadrul comisiei metodice la nivel de sector CDS Nr. AN SCOLAR 2008-2009 .crt NUMELE SI PRENUMELE ÎNSCRIERI COMPETIŢII COMPETŢIA SPORTIVĂ CATEGORIA DE VARSTĂ SI SEX UNITATEA ŞCOLARĂ……………………. comun Ans. (anul/ cursul/ (anul/ nr. Gr. Absolvită ( anul) Vechime în învăţ. crt Numele si prenumele (titular/ suplinitor) Facult.

sport aerobic. ONSS. POPESCU M. : . terţe. GHEORGHE V. DA/NU Preşedintele ASS .participă in ONSS. : . POPESCU M. ANTON F SECTOR ………………… UNITATEA ŞCOLARĂ……………………. elev. baschet baieţi.înrocmeste regulamentele de desfasurare a campionatelor intene pe ramuri de sport. AN SCOLAR 2008/2009 ASOCIAŢIA SPORTIVĂ ŞCOLARĂ Numele Asociaţiei Sportive şcolare Sediul/ adresa Telefon/ fax Actul de constituire/ Numar şi data Daca are Cotizaţie personalitate sportivă: juridică: DA/NU DA/NU Cont. handbal fete. AN III completare: . .REPARTIZAREA SARCINILOR PE MEMBRII COMISIEI METODICE 1.evidenţa caietului comisiei metodice.nume. .participă în ONSS. 2.întocmeşte dosarul cu normative.profesor. . tenis de masa.II. Membrii ASS . . : . 3. handbal băieţi .proiectarea didactică clasele IX – XII. . cu: volei baieţi. director Nr. .rapunde de pregatirea şi organizarea “ Balului bobocilor” NOTA: TOŢI MEMBRII COMISIEI.întocmeşte dosarul cu competiţii interne. SAM I. cu: baschet fete. .prenume.participă în ONSS. ANTON F. RASPUND DE MODUL ÎN CARE SE DESFASOARĂ CAMPIONATUL INTERN( LA CEL PUŢIN TREI RAMURI DE SPORT) ŞI DE COMPETIŢIILE LA NIVEL DE SECTOR SI MUNICIPIU LA CARE PARTICIPĂ MEMBRII CATEDREI: GHEORGHE V. cu : volei fete. fotbal.

VIZA DIRECTOR: AN SCOLAR 2008/2009 TEMATICA ŞEDINŢELOR DE CATEDRĂ SEMESTRUL I 1.întocmirea planificărilor .stabilirea normelor de protecţie a muncii DATA : SEPT.Raport asupra participării la competitţile ocazionale . ca factor de bază în dezvoltarea fizică generală a tineretului”. . DATA : NOV.încadrare. REORGANIZAREA CATEDREI: . comisia de contestaţii şi disciplină. . . UNITATEA ŞCOLARĂ……………………. 2008 2 . .Şef catedră. 2008 3 . .Probleme curente.întocmirea dosarului comisiei metodice.Înscrierea în competiţiile organizate în ONSS . .Procesarea datelor evaluărilor predictive şi analiza acestora.responsabilităţi pe fiecare membru al catedrei.Referat: “ Perspective moderne asupra proiectării didactice la disciplina educaţie fizică şi sport”.Definitivarea regulamentului de desfasurare a competiţiilor interne ONSS. .stabilirea comisiilor de la nivelul unităţii ( comisia de organizare a competiţiilor. comisia pe discipline sportive).Alcatuirea calendarului competiţional intern ONSS . . 2008 . . .alegerea şefului de catedră.Referat: profesor Vasilescu Loredana “Locul şi rolul gimnasticii in educaţia fizică şcolară.Analiza participării şi a rezultatelor obţinute la competiţiile din cadrul ONSS. DATA : OCT.

.............. Catedra......A...........L........ LOC DE DESFASURARE: LIC.I...........S......................Masuri pentru încheierea în bune condiţii a situatţei şcolare la educaţie fizică şi sport.. V............D..... E...... DATA: 9 DECEMBRIE.......... G....... A.... pe semestrul I MEMBRII COMISIEI: B... Responsabil comisie........ RAPORT DE ACTIVITATE DOMENIUL MANAGEMENT CURRICULUM RESURSE UMANE RESURSE MATERIALE PROGRAMEPARTENERIATE IMAGINEA CATEDRELOR ALTE ASPECTE OBIECTIVE ACTIVITĂŢI PROPUSE STADIUL DE REALIZARE NEÂMPLINIRIDIFICULTĂŢI COMENTARII PROPUNERI DE REMEDIERERECOMANDĂRI NOTĂ: Raportul va fi însoţit de anexe .. An şcolar........ P. ..4 – Lecţie deschisă: TEMA: “Procedee metodice pentru dezvoltarea forţei in ciclul liceal” PROFESOR: B....

.... Întocmirea Raportului de analiză pentru anul şcolar 2007 – 2008.............O......50 – 10 management foarte bun ACTIVITĂŢI 1. Responsabil..2008 C ...........2008 01....... ………………………….. I...... RESURSE NECESARE rezultatele elevilor Planul managerial al şcolii GRUPUL ŢINTĂ absolvenţii 2008 AC INDICATORI DE PERFORMANŢĂ note între 8..... a raportului privind examenul de BAC 2.. ANALIZA S.......10.....T PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI UNITATEA ŞCOLARĂ……………………… Prof... PLAN MANAGERIAL ARIA CURRICULARĂ EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT AN ŞCOLAR 2008 – 2009 DOMENIUL RESPONSABILI S...... S....W...Responsabil comisie matodică Catedra... Întocmirea Planului Managerial al catedrei / ariei curriculare TERMENE 01..... An şcolar..10. I..

AC Fişa de autoevaluare documente catedră membrii AC membrii AC membrii AC . fizică / AC ( programe şcolare. elevii 15. Elaborarea programului de selecţie şi pregatire a elevilor 01. IX-XII membrii ariei membrii ariei sportivii echip.I. S. în funcţie de fişa postului. rezultatele elevilor rezultatele elevilor 85% peste nota 7. pentru trecerea în dosarul catedrei 15. Planul manag.09.sportive evaluare corecta perfecţionare C U R R I C U L U M 9. I. I. Discuţii în vederea reactualizării Fişei individuale de autoevaluare.09.I. în cadrul acţiunilor Ariei curriculare 11.2008 permanent Membrii AC S. Corelarea activităţilor de la nivelul colegiului cu cele stabilite în cadrul catedrei. fişa postului. calificări în fazele superioare clasele IX-XII B+F respectarea celor două regulamente programe cult. 10. 8.09. I.10.U R R I C U L U M 3.2008 15. I. S.ROI profesorii AC elevii cl. Ordine MEdCT 15. Elaborarea proiectului activităţilor în catedră.2008 S.10. Elaborarea testelor predictive pentru toate clasele 6. repr elevii echipele reprezent.2008 permanent S. Asigurarea pentru fiecare membru al catedrei / AC a tuturor documentelor privind activitatea catedrei de ed.2008 15.09.00 implicare 100% 7. Acordarea calificative finale / 2007-2008 12.2008 01. Elaborarea Planului Operativ al catedrei de educaţie fizică / AC si al Graficului lunar de activitate 5.I.Participarea la reactualizarea Regulamentului de funcţionare a bazei sportive si a Normelor de protecti a muncii specifice activităţilor sportive. Programele şcolare Plan managerial Programele şcolare Fişa individuală a postului testări specifice Calendarul competiţional RC .2008 membrii catedrei S.Întocmirea Calendarului competiţional pentru faza scoală a ONSS – an şcolar 2008 – 2009 pe 01.2008 ce vor reprezenta Colegiul la ONSS / activităţi culturale. Întocmirea planificărilor calendaristice pentru anul şcolar 2008 – 2009 4.09. membrii catedrei S.10.

ONSS.si ISMB ) 13.desfăşurarea orelor de ansamblu sportiv Conform graficului martie 2009 permanent membrii catedrei B. 16. . 14. Propuneri pentru stabilirea ofertei educaţionale CDS pentru anul şcolar 2009-2010 permanent Sem. deb membrii AC . S. membrii AC martie 2009 membrii AC elevi adaptarea programei 17. statistice logistica Programa şcolară. S. 15. evaluări la nivelul catedrei. Realizarea unei baze de date la nivelul catedrei cuprinzând documentele ariei curriculare. acţiuni de perfecţionare a cadrelor didactice. Perfecţionare Cresterea calităţii procesului de învăţământ prof. arie elevi buna organizare a activ.controlul evaluării continue şi corecte a elevilor. examen (admitere la facultate.I. Urmărirea modului în care se realizează atribuţiile manageriale la nivelul ariei curriculare în cazul fiecărui cadru didactic în parte: . documente arie regulamente sporturi alternative logistica.I. competiţii ) 18.I.analiza obiectivă a nivelului de pregatire a elevilor. materiale auxiliare opţiunile elevilor resp. etc.controlul parcurgerii ritmice a programei. II S. Susţinerea de lecţii demonstrative C U R R I C U L U 19. cu măsuri concrete de ameliorare a situaţiilor necorespunzatoare. Monitorizarea şi valorificarea rezultatelor obţinute de elevi la testele predictive. . Participarea la toate acţiunile organizare de ISMB (concursuri şcolare. . rezultate. proiecte didacticce.I.) şi asigurarea prezenţei la toate activităţile catedrei / ariei curriculare. Organizarea unei sesiuni de referate şi comunicări pe tema practicării sporturilor alternative şi a oportunităţii introducerii lor în cadrul orelor de educaţie fizică. diversificarea lecţiilor perfecţionare permanent S. planificări calendaristice statistici elevi creşterea performan.I.

nivelul de pregătire al elevilor dela clasele asistate . Se vor efectua asistenţe la ore în mod special la profesorii suplinitori şi cei care vor susţine grade didactice şi se va stabili încă de la începutul anului şcolar graficul acestora. elevii evaluare corectă performanţe educaţionale Integrare Europeană permanent M A N A G E M permanent membrii AC 3. Planificarea şi efectuarea de asistenţe va urmari: . fişa postului proiecte parteneriate cadrele didactice membrii AC membrii AC.se va asigura planificarea calendaristică pentru momentul asistenţei . sem. orelor CDS cadru educaţional bun îndrumare şi perfecţionare conform graficului Dir. .discuţii cu membrii ariei curriculare şi cu elevii în vederea culegerii de informaţii referitoare la obiective noi ce pot fi incluse in Planul managerial pentru anul şcolar viitor . . Organizarea şi proiectarea activităţii de asistenţă la ore urmărind urmatoarele aspecte : . . M A N A G E M E N T 1. fişa postului membrii AC performanţe manageriale .se va solicita şi prezenţa unui membru al conducerii . I membrii AC documente asistenţe Planul managerial. Asigurarea unui climat de muncă eficient în cadrul ariei curriculare. I planificari calendaristice membrii AC permanent Dir.10.cunoasterea cât mai obiectivă a nivelului resurselor umane ale ariei curriculare pentru asigurarea corectitudinii în acordarea calificativului fiecarui profesor . Se vor stabili concret responsabilităţile ce revin fiecărui profesor pentru a finaliza toate obiectivele propuse în Planul managerial 01.se va urmări creşterea interesului elevilor şi al profesorilor în lansarea de proiecte de parteneriat cu elevii din licee similare din UE. I permanent membrii AC membrii AC chestionare interrelaţii elevi elevii cresterea nr. I. . Adjunct S.M 20. 2. în folosul elevilor.2008 S. Adjunct S. Realizarea de sondaje în rândul elevilor în ceea ce priveste CDS 21.

9. Îndeplinirea obligaţiei fiecărui profesor de a depune la dosarul Ariei curriculare documentele solicitate de şeful ariei ( planificări. I. Se va asigura elaborarea proiectului de încadrare pe clase pentru anul şcolar 2009-2010. documente cadre pregatire . Fluidizarea transmiterii tuturor actelor normative ale conform graficului conform graficului după caz cursuri acreditate Calendarul competiţional cadrele didactice elevii perfecţionare membrii catedrei performanţe sportive permanent S.E N T 4.I.asistenţe la ore .respectarea perioadelor de testare . . I. . Asigurarea parcurgerii ritmice şi integrare a programei şcolare pentru fiecare clasă. ţinând seama de opţiunile membrilor catedrei. 5.respectarea planificărilor . procese verbale de protecţie. prin : .sondaje în randul elevilor. într-o şedintă de catedră.) mai 2009 S. I. . logistica elevii organizare managerială 7. Programe şcolare membrii catedrei continuitate în predare permanent S. 8. Implicarea membrilor catedrei de educaţie fizică în participarea şi organizarea competiţiilor sportive cuprinse în Calendarul Competiţional. planificări calendaristice membrii catedrei învăţământ de calitate permanent S. 6. etc. Monitorizarea participării cadrelor didactice membre ale ariei curriculare la activităţi de perfecţionare.

01. Raport de activitate documente justificative cadre didactice cadre didactice organizarea activ.M A N A G E M E N T MECT si ISMB către toţi membrii ariei curriculare normative didactice profesională 10. referate. I. I. Argumentarea şi negocierea calificativelor acordate membrilor ariei curriculare pentru fiecare aspect în parte. care să contribuie la formarea tinerilor profesori. standarde profesionale relaţii interdisciplinare membrii catedrelor 1. I. proiecte cadre didactice membrii AC elevii perfecţionare mai septembrie permanent S. I. Sprijinirea cadrelor didactice care se pregătesc pentru susţinerea gradelor didactice 13. experienţa profesională documente justificative programe. 11. ţinând seama de modificările din Programele şcolare şi de experienţa profesorilor componenţi ai ariei curriculare. eficient performanţe profesionale permanent S. Realizarea unei şedinte de arie curriculara pentru o analiză de tip SWOT pentru anul şcolar 2007-2008.2008 S. 14. Stimularea membrilor ariei curriculare ce se remarcă printr-o activitate profesională şi educaţională deosebită prin recomandarea acestora pentru obţinerea salariului de merit sau a gradaţiei de merit. invitaţi din domeniu cadre didactice perfecţionare .10. Promovarea colaborării interdisciplinare în general şi în mod particular în cadrul Ariei curriculare Ed./ premiu 2% 12. Fizică şi Sport si iniţierea de programe comune. componenţi ai ariei curriculare. I. permanent S. conform garaficului S. Proiectarea unor acţiuni la nivelul ariei curriculare pe diverse tematici.

S. Plan operativ membrii AC membrii AC . 5. curs perf. I. Stabilirea unor întalniri planificate cu conducerea colegiului pentru realizarea unei informări corecte asupra activităţii catedrelor şi a eventualelor neajunsuri în vederea reglemantării acestora 6. Consilierea şi orientarea profesorilor înscrişi la grade sau debutanţi pentru obţinerea acestora.I. etc. I. I. sfârşit şi început de semestru. documente în specialitate cadre didactice perfecţionare săptămânal membrii AC programe educaţionale parinţii şi elevii cunoaşterea elevului prin părinte 4. 3. cursuri acreditate membrii AC perfecţionare profesională S. se vor organiza şedinte de arie curriculară pentru aplicarea unor sondaje de opinie şi chestionare în vederea stabilirii priorităţilor activităţii catedrelor. La inceput de an şcolar. Plan manag. 1. Se va stimula activitatea cadrelor didactice ale ariei curriculare astfel încat aceştia sa fie implicaţi cât mai mult posibil în mişcarea cultural – sportivă a colegiului. I. Organizarea punctului de documentare al Filialei COR sector cu toate apariţiile editoriale din domeniu în vederea formării ăi perfecţionării în specialitate.R E S U R S E U M A N E 2. astfel încat toţi membrii lor bisemestrial S. program de activităţi elevii activităţi extracurriculare perfecţionare management de calitate permanent conform graficului S. Recomandarea în cadrul Comisiei de resurse umane a Conform cadrelor didactice care trebuie să urmeze cursuri de graficului de perfecţionare în cadrul acţiunilor ISMB. 7. rezultate activităţi membrii AC management de calitate permanent S. I. perf. Se va întocmi o planificare a consultaţiilor cu părinţii în care fiecare profesor va fixa o zi de întâlnire cu aceştia în vederea stabilirii unei relaţii cât mai strânse şi eficiente (relaţia scoală – familie) septembrie 2008 S. CCD.

Coordonarea şi sprijinirea elevilor în derularea proiectelor şcolare pe linie de sport prin Asociaţia Sportivă şi COR filiala sector şi evaluarea acestora prin rezultatele competiţionale. I. în folosul ambelor parti. fizică – sindicat – comunitate. Implicarea profesorilor ariei curriculare în activităţile extracurriculare înscrise în Calendarul cultural . Implicarea în organizarea de activităţi sportive în vederea atragerii de sponsori pentru dezvoltarea bazei materiale. 6. parinţi cadre didactice / elevi baza materială grija pentru sănatate ocazional .sa fie implicaţi in elaborarea Planului operativ al Ariei curriculare. 5. I. al colegiului membrii AC / elevii management de calitate decembrie S. Plan manag. conform graficului S. Planificarea activităţilor membrilor ariei curriculare în concordanţă cu activităţile cuprinse în Planul managerial al colegiului 3. prin intermediul elevilor şi al parinţilor şi organizarea unor proiecte pe linie cultural – sportivă în parteneriat – Catedra de ed. Cunoasterea nevoii de practicare a exerciţiului fizic a membrilor comunităţii locale. Proiect de parteneriat comunitate locală integrare conform graficulu Presedinte AS calendar competiţional elevi imaginea colegiului ocazional membrii catedrei membrii AC programe.sportiv al colegiului pentru anul scolar 2008-2009. P A R T E N E R I P R O G R A M E 2. 4. proiecte Calendarul culturalsportiv elevi.

2008 S. baza sportivĂ a colegiului cadre didactice integrare Conform graficului membrii AC plan managerial parinţi / elevi imaginea colegiului permanent S. fotbal. I baza materială elevi / profesori elevii sporturi alternative învăţământ de calitate învăţământ de calitate 2.10. Colectarea fondurilor de la Asociaţia Sportivă în vederea achiziţionării de echipamente pentru echipele representative 01. Asigurarea funcţionalitătii sălii de fitness ca parte integrantă a saălii de sport permanent S.tenis. privind necesarul dotării corespunzatoare a bazei sportive din semestru 3. arbitraj. cadre didactice performanţa sportivă grija pentru sănătate săptamânal S. Membrii catedrei de educaţie fizică vor organiza împreuna cu SI a treia ediţie a Campionatului cadrelor didactice din sector. imaginea colegiului .) decembrie 2008 S. Profesorii ariei curriculare se vor implica În acţiunile colegiului organizate cu ocazia « Târgului de ofertă educationale » si a « Zilei Colegiului » 9. 8. Inv. etc.I R E S U R S E M A T E R I A 1. Organizarea de programe sportive speciale pentru profesorii de alte specialităţi din şcoală ( gimnastică aerobică.M A N A G E M E N T 7. întâlniri bilaterale la baschet băieti 10.I Sind. tenis de masă. Colaborarea cu CSS pe probleme de performanţă. Efectuarea la sfârăitul fiecărui semestru a unei analize untima sapt. I fonduri Primărie S4 elevii anual membrii catedrei fonduri AS echipe represent. Elaborarea unui plan de necesităţi şi înaintarea lui organelor abilitate în rezolvarea problemelor privind baza materială a şcolii ( baza sportivă în aer liber ) 4. I Calendar competiţional programe echipa reprezentat. I baza materială S.

a rezultatelor deosebite obţinute de echipele reprezentative la competiţiile sportive la care participă. Promovarea acţiunilor ariei curriculare în cadrul colegiului şi în şedinţele cu parinţii. rezultate. Organizarea de activităţi cultural – sportive. Achiziţionarea de aparate de fitness din fondurile Asociaţiei Sportive necesare pregătirii fizice a elevilor atât în cadrul orelor de curs cât şi la antrenamente şi repararea celor existente. 3. stimularea activităţii sportive management de calitate sem. contribuind la imaginea şcolii permanent membrii AC documente profesorii de specialit elevi / profesori imaginea catedrelor înalta performanţă permanent S. Reactualizarea Gazetei Sport şi a Vitrinei Sportive. 7. cupe elevii imaginea colegiului . urmărind prin aceasta mediatizarea la nivel de Colegiu şi nu numai. II preăedinte AS activităţi educative sportivii de perform. I preşedinte AS fonduri AS elevii diversificare conţinut programă sem. I membrii catedrei regulamente oficiale elevi / profesori 1.L E R E S U R S E M A T E R I A L E I M A G I N E A C A 5. membrii AC diplome. 6. Prezentarea rezultatelor sportive şi culturale la Târgul de ofertă educaţională. planific. sem. în vederea obîinerii de fonduri de premiere pentru sportivii cu rezultate deosebite în activitatea de înaltă performanţă. diplome cf. având ca scop realizarea unei imagini cât mai favorabile pentru catedre. 2.I. la nivelul ariei curriculare. Iniţierea unor cursuri de arbitrii elevi care să asigure arbitrajul la competiţiile cuprinse în calendarul competiţional intern.

şi dotarea cu materiale informative de ultimă oră. permanent sem. ocupând locuri bune în clasamentul oficial. clasamente documente. elevi. COORDONATELE ELABORARĂRII PLANULUI MANAGERIAL 1. profesori imaginea colegiului imaginea colegiului A. PLAN MANAGERIAL NR.T E D R E I 4. 5. MISIUNE 4. Amenajarea sediului Filialei COR sect. a) PUNCTE TARI b) PUNCTE SLABE c) OPORTUNITĂŢI d) AMENINŢĂRI 2. I membrii catedrei S.I. VIZIUNE 3.O. Prezentarea în competiţiile sportive cu echipe bine pregătite. statistici echipe reprezent.W. ANALIZA S. OBIECTIVUL GENERAL OBIECTIVE ACTIVITĂŢI/ PERSOANE/ TERMENE DE REZULTATE MĂSURI/ . ARGUMENT 2.T.

02.CRT . SPECIFICE ACŢIUNI PLANIFICATE INSTITUŢII RESPONSABI LE REALIZARE ANTICIPATE ACŢIUNI DE REGLARE 01. Teste predictive. Portofoliu profesor: Curriculum vitae Fişa de atribuţii /fişa postului Fişa de evaluare anuală Planificarea anuală a materiei Planificările semestriale Proiectarea unităţilor de învăţare Programa scolară Programa pentru opţionale Scheme orare Proiecte didactice zilnice pentru profesorii fără definitivat şi profesorii cu calificativul satisfăcător şi nesatisfăcător. concluzii Analiza testelor. măsuri stabilite în cadrul catedrei şi individual .

parteneriate XI. cercuri.Analiza rezultatelor pentru anul şcolar precedent Evidenţa progresului şcolar în anul şcolar curent şi pe parcursul şcolarizării Lista materialului didactic şi starea lui Adrese internet Procesele verbale de protecţia muncii Adeverinţele medicale ale elevilor Scutirile medicale Criterii de notare standardizate Componenţa echipelor reprezentative Diplome ale elevilor obţinute la concursuri Adeverinţe. Stând: 1-ridicarea braţelor prin înainte sus 2-revenire 3-îndoirea genunchilor cu ridicarea braţelor 4-revenire 4T X 8X . COMPLEXE DE EXERCIŢII PENTRU DEZVOLTARE FIZICĂ 1.COMPLEX DE EXERCITII LIBERE Coloană de gimnastica cate 4 1. proiecte de colaborare. diploma de participare la activtăţi de formare şi perfectionare Graficul pregătirilor suplimentare Evidenţa activităţilor extraşcolare Evidenţa elevilor sportivi Referate susţinute în cadrul comisiilor metodice.

fandare spre stânga cu ridicarea braţelor lateral 3-4 – revenire 5-8. Stând depărtat: 4T X 8X 1-2.revenire 6.2 – extensia trunchiului cu întinderea braţelor lateral 3-4.2.aceeaşi mişcare spre dreapta 3. 1234Culcat dorsal cu sprijin pe antebraţe: îndoirea genunchilor la piept întinderea picioarelor în echer îndoirea genunchilor revenire 4T X 8X 7. Culcat facial cu mâinile sub bărbie: 1. 12344.revenire cu expiraţie . 123Stând depărtat: : ridicarea braţelor prin înainte.cu ridicarea braţelor lateral revenire 4 – aceeasi miscare spre dreapta 4T X 8X 5. Stând: 1-2.revenire 2T X 8X 8. Stând: 1.ridicare pe vârfuri cu ridicarea braţelor prin lateral cu inspiraţie 3-4.palmele pe sol extensia trunchiului cu mainile pe sold revenire 2T X 8X 4T X 8X Pe genunchi pe călcâie aşezat: 4T X 8X răsucirea trunchiului spre stânga.săritura în depărtat cu ridicarea braţelor lateral 2.sus îndoirea trunchiului înainte.

cu extensia umărului 4T X 8X 2.măinile pe şipcă la nivelul pieptului 2. apucat cu ambele mâini la nivelul taliei: 1. la un pas departare.2fandarea spre stânga cu îndoirea trunchiului spre dreapta şi ridicarea braţului stâng prin lateral sus 3-4 – revenire.doua arcuiri 4. ambele mâini pe o şipcă.cu îndoirea braţelor. COMPLEX DE EXERCITII LA SCARA FIXĂ CÂTE DOI ELEVI LA SCARA FIXĂ 1.4.revenire 2T X 8X . Atârnat: 1. Stând depărtat cu faţa spre scara fixă.intinderea genunchilor cu ridicare in pod 3-4 revenire 6. Stând cu faţa la scara fixă .3.3.revenire 2.balansarea piciorului drept inapoi 2.genunchii îndoiti braţele întinse sus. Stând depărtat cu faţa spre scara fixă: 4T X 8X 1.2.aplecarea tunchiului înainte . Aşezat cu spatele la scara fixă. Se va repeta cu balansarea picioarelor lateral si inainte.se repeta si cu umarul stang spre scara 3.revenire 3. 5. în dreptul pieptului: 4T X 8X 1. mâna dreaptă pe şipcă: 4T X 8X 1.aceeasi miscare cu piciorul stang.îndoirea genunchilor la piept 2. mâinile apucă şipca: 4T X 8X 1-2.revenire 4.înclinarea trunchiului îninte.doua arcuiri 3. Stând cu umărul drept spre scară.

Stând fatâ in faţă.7. mâinile pe şipcă în dreptul pieptului: 2T X 8X 1. 123Stând faţă în faţă.COMPLEX DE EXERCIŢII CU PARTENER ÎN LINIE PE DOUĂ RÂNDURI 1. Stând cu umărul drept spre scara fixă: 2T X 8X 1. Stând umăr lângă umăr.aceeasi mişcare spre stânga(dr) 4T X 8X 2. de mâini apucat: 4T X 8X 1. 123Stând faţă in faţă cu mâinile pe umarul partenerului: îndoirea genunchilor revenire cu balansarea piciorului drept înapoi 4.aplecarea trunchiului inainte cu mainile pe umarul partenerului si arcuire 4.revenire 3. Stând cu faţa la scara fixă.fandare spre exterior cu îndoirea tunchiului spre interior 2.revenire cu expiraţie 3.saritura cu schimbarea piciorului 8.doua arcuiri 4.4.revenire 4. cel din exterior sus.rotarea bratelor în plan sagital începand de jos 2. cu inspiraţie 5-8. cu braţele înainte: 4T X 8X 1.aceeaşi mişcare cu piciorul stang 4T X 8X .pas inainte cu piciorul drept şi ridicarea braţului stâng prin înainte sus.3. braţul din interior jos.saritura cu asezarea piciorului pe sipca a doua de jos 2.3. de mâini apucat: fandare spre dreapta(stg) braţele lateral revenire 4.

bastonul de ambele capete apucat: 4T X8X 1-ghemuit cu aşezarea bastonului pe sol 2-ridicare în stând cu balansarea picioarului drept înapoi şi ridicarea braţelor prin înainte sus .talpa in talpa.revenire 5-8. de mâini apucat: 1-2. Stând depărtat cu bastonul jos de ambele capete apucat: 1-ridicarea braţelor prin înainte sus şi extensie 2-3-două arcuiri 4-revenire 2.COMPLEX DE EXERCIŢII CU BASTOANE COLOANĂ DE GIMNASTICĂ CATE 6 4T X 8X 1. Aşezat faţă în faţă.Stând cu braţele înainte.genunchii indoiti: 4T X8X 1-2 intinderea genunchilor si ridicare picioarelor in echer 3-4-revenire 8.ridicarea picioarelor in extensie 2. de mâini apucat: 1.pe antebrate sprijinit. de mâini apucat: 1-trecere în culcat dorsal simultan cu îndoirea trunchiului înainte 2-3-doua arcuiri 4-revenire 5-8-aceeaşi mişcare în sens invers 2T X 8X 7.aplecarea tunchiului înainte simultan cu extensia trunchiului 3-4. spate în spate. cu braţele sus. tălpă în talpă . Aşezat depărtat faţă în faţă .aceeasi mişcare inversând rolurile 4T X 8X 6. Stând depărtat. Culcat facial cu braţele sus.revenire 2T X 8X 4.5.

Culcat facial cu braţele jos.Stând aşezat pe sol .Stând cu braţele jos.cu bastonul în faţa vârfurilor: 1. bastonul de ambele capete apucat: 1.Culcat dorsal cu braţele sus.pas spre dreapta cu ridicarea braţelor prin înainte sus 2-3.revenire 3.COMPLEX DE EXERCITII LA BANCA DE GIMNASTICA Câte patru elevi la banca de gimnastică . ţinut cu o mână de celălalt capăt: 1-2-ridicarea piciorului drept şi trecerea lui peste baston.bastonul peste vârful picioarelor şi arcuire 4-revenire 6. spre interior 2T X 8X 3-4-aceeasi mişcare în sens invers 5-8-aceeaşi mişcare cu piciorul stâng 5.bastonul de ambele capete apucat: 4T X 8X 1-4. bastonul de ambele capete apucat: 1.revenire 4T X 8X 2T X 8X 8.bastonul de ambele capete apucat: 4T X 4X 1-ridicare în asezat 2-3-îndoirea trunchiului înainte .săritura peste baston 2.3-4-aceeasi mişcare cu piciorul stâng 3.revenire 7.Stând depărtat cu braţele jos.Stând cu bastonul vertical .îndoirea trunchiului spre dreapta cu arcuire 4-revenire 5-8-aceeasi mişcare spre stânga 2T X 8X 4.ridicare pe vârfuri cu ridicarea braţelor prin înainte şi inspiraţie 5-8-revenire cu expiratie 5.extensia picioarelor 4. sprijinit pe sol.extensia trunchiului şi a capului 2.

Stând cu umărul drept spre bancă. Stând cu faţa la bancă. 5. braţele lateral: 2T X 8X 1.aceeaşi mişcare spre exterior. mâinele de marginea îndepărtată apucat: 4T X8X 1-2 îndoirea genunchilor la piept 3-4-revenire 7. palmele în sus 2.două arcuiri 4. 1234- Aşezat transversal călare pe banca de gimnastică: îndoirea braţelor cu mâinile la piept şi extensie întinderea braţelor lateral cu palmele sus şi extensie arcuire revenire 4T X8X Stând cu faţa la bancă: 4T X 8X îndoirea piciorului drept şi aşezarea lui pe bancă ridicare în stând pe bancă prin întinderea piciorului drept şi apropierea piciorului stâng paşire înapoi.3-doua arcuiri 4-revenire 5-8-aceeasi mişcare pe partea dreaptă. Aşezat longitudinal cu picioarele întinse pe sol .jos cu piciorul drept revenire 3. Stând cu umărul stâng spre bancă. 12342.revenire 5-8.îndoirea trunchiului lateral cu braţul drept jos şi stângul sus 2. piciorul stâng întins sprijinit pe bancă.braţele lateral: 8TX 8X 1.răsucirea trunchiului spre bancă.1. 4.3. sprijin culcat facial cu palmele pe banca: 2T X 8X 1-2-rotunjirea spatelui cu barbia in piept 3-4-revenire 5-6-extensia trunchiului si a capului 7-8-revenire 6. Stând cu umărul stâng spre bancă: 2T X8X . piciorul drept intins sprijinit pe bancă.

executate cât mai degajat. îndoirea genunchilor cu ducerea braţelor lateral . 2’. 2. coloana câte unu. Aşezat transversal pe bancă. 1’. 2. 2’. Trei paşi alergaţi şi trecerea prin săritură de pe un picior pe ambele picioare şi aterizarea pe saltea. 1’. 3. Acelaşi exerciţiu din săritura de pe ambele picioare. 1’. . grupe de 4 – 6 elevi. în coloană câte unu. în coloană câte unu. 2. Modele operaţionale pentru învăţarea aterizarii: 1. Modele operaţionale pentru învăţarea pasului sărit şi a bătăii: 1. METODICA ÎNVĂŢĂRII PRINCIPALELOR ELEMENTE ŞI PROCEDEE TEHNICE DIN GIMNASTICĂ Bazele metodice ale învaţării sariturilor cu sprijn Saritura în întregime se va învaţa numai după ce au fost însuşite fazele separat. 1’. Acelaşi exerciţiu pe trambulina semielastică. coloana câte unu. cu accelerare treptata. Acelaşi exerciţiu ridicănd treptat înalţimea aparatului. în linie pe două rânduri. 2’. Acelaşi exerciţiu cu mărirea elanului şi corectarea greşelilor. pasul sărit şi bătaia. 3. 5. 6. în coloană câte unu. 1’ . Săritura în adăncime din atărnat cu spatele la scara fixă. Din alergare: 1. Stând cu faţa la scara fixa. 2. Alergare. aterizare. in linie pe trei randuri. cu accent pe înalţarea corpului. 4. Alergare în pantă sau pe scări în sensul urcuşului. în coloană câte unu. 1’. 2’ . 2’. grupe de patru elevi . Sarituri in tempo pe ambele picioare cu deplasare inainte. Sărituri drepte cu picioarele apropiate. în coloană câte trei. 1’. în linie pe două rănduri. picioarele departate: 2T X 8X 1-4-ridicarea bratelor lateral cu inspiratie 5-8-revenire XII. primul zbor şi sprijinul mâinilor pe aparat. Sărituri în adâncime de pe banca de gimnastică. Alergare cu ridicarea înaltă a genunchilor. Sărituri simple de pe două picioare. coloana căte unu. Modele operaţionale pentru învăţarea elanului: Pe loc: 1. aterizare cu picioarele ghemuite. 1’.revenire prin săritură 8. sărituri de pe un picior pe două picioare. 4.menţinut şi revenire.săritură peste bancă cu îndoirea genunchilor 2. 6. coloana câte unu. 2’. 7. cu spijinul mâinilor pe scară: alergare pe loc cu ridicarea coapselor. grupe de 4 – 6 elevi. 1’. elanul. Succesiunea învăţării fazelor săriturii: aterizare. 1’. 2’. 5. cu sprijinul măinilor pe aparat. săritură dreaptă. 1’. zborul al doilea. Alegarepe 10 -15 m. în coloană câte trei. în linie pe două rănduri. Acelaşi exerciţiu fără sprijinul mâinilor. grupe de 4 – 6 elevi. bătaie pe trambulină si aterizare pe saltea. Mişcari de braţe ca la alergare. De pe două trei cutii de ladă.1. 3. în coloană câte unu. incepând cu cele mai simple sarituri la aparate şi înalţime potrivita. 1’. Stând. 3.

. 4 saltele. 1’ . urmată de ridicarea umerilor şi presarea bazinului înainte. . 8. bătaie pe trambulină si aterizare pe saltea. Metodica învăţării: 1. 2 minute. 6. Cu elan progresiv.profesorul va selectiona exercitiile corespunzatoare invatarii si perfectionarii fazelor izolate ale satiturilor cu sprijin. Cu sprijinul mâinilor pe capră. 2’. După împingere.Stând. coordonarii. 2 minute. INDICATII METODICE GENERALE .menţinut şi revenire. în coloană câte unu.trambulina se va folosi numai după însuşirea săriturilor de bază şi tehnica de bază a săriturilor cu sprijin. in coloana cate doi.trambulina se va aşeza întodeauna pe direcţia aparatului de sărit. curajului. in linie pe doua randuri. Ajutorul: profesorul stă în faţa caprei pe saltea şi apucă săritorul de braţe. 5. corpul se înclină înainte aproximativ la 45 grade faţă de sol. grupe de cate 8 elevi. realizândz-se o îndoire din articulaţiile coxo-femurale.pentru preântampinarea reflexului de aparare ( frica ). 7. pentru a nu se forma deprinderi greşite. 3’. . 3. in coloana cate unu.în pregatirea generala se va pune accent pe dezvoltarea forţei. 4. cu palma si cu degetele. în coloană câte unu. Alergare. la distanta de un metru. 2. aproape de umeri şi-l trage peste aparat. grupe de patru elevi . sau peste aparate peste care s-a aşezat o saltea. vitezei. încrederii in fortele proprii. Săritură dreaptă peste capra în lăţime sau în lungime. in coloana cate patru. 2 minute. 3’. 4.nu se va modifica structura săriturii în timpul efectuării săriturilor pregătitoare şi nu se va insista prea mult la acestea. Rostogolire lunga pe saltea. 1. 2. Sărituri în adâncime de pe banca de gimnastică. 2’. în linie pe două rănduri. revenire in sprijin culcat . îndoirea genunchilor cu ducerea braţelor lateral . bataie pe trambulina si desprindere cu aterizare pe doua picioare ( cu trecere in rostogolire pe o stiva de saltele. Sprijin culcat: impingere energica si bataia palmelor. 6 grupe x 5 elevi. în momentul aşezării mâinilor pe capră picioarele se depărtează. in coloana cate unu. ridicând treptat înălţimea aparatului.7. Stand cu fata la perete. Rostogolire lunga peste sfoara. bratele se duc lateral sus şi copul se extinde. Modele operationale pentru invatarea primei faze de zbor si sprijinului 1. SĂRITURA ÎN SPRIJIN DEPĂRTAT PESTE CAPRĂ Descrierea tehnică: după bătaie. 2’. iar picioarele se apropie înainte de aterizare. mai ales la eleve. 2’. 5. 8. 6 grupe x 5 elevi. în coloană câte unu. 15’ pauza. 4x. cu bataie pe trambulina semielestica sau elestica. se vor lua o serie de masuri: executarea săriturilor pe aparate mai joase la început. cadere spre perete cu bratele ininte sus. cu înălţime redusă. 1’. impingere energica si rapida cu bratele intinse. Aceleaşi sărituri. Săritură depărtată peste un partener care stă cu trunchiul îndoit înainte ( capră vie). sărituri peste saltele suprapuse. bătăi succesive pe trambulină cu depărtarea picioarelor. cu aterizare tot pe trambulina. Sarituri peste un sir de banci sau mingii medicinale asezate la un metru una de alta. Trei paşi alergaţi şi trecerea prin săritură de pe un picior pe ambele picioare şi aterizarea pe saltea. 3 minute. braţele se întind spre capră. Urmează împingerea energică şi scurtă cu mâinile. 6 grupe x 5 elevi. in coloana cate unu. 3. . . 2’. 2’. Sartituri succesive pe trambulina cu impingerea mainilor pe capra si departarea picioarelor. bazinul se ridică uşor înapoi. . 30’ lucru.

săritorul se înalţă deasupra aparatului. 2’.2. pentru a-i uşura rotaţia. trei cutii de ladă. cu corpul uşor îndoit din articulaţiile coxo-femurale. 5.Rostogolire lunga peste sfoara. 2. Săritură cu rostogolire înainte peste lada în lungime. În timpul sariturii. 1’. în coloană câte unu. presând bărbia în piept. 2 minute. 6. săritorul se desprinde şi prin uşoară întindere a corpului aterizează. in coloana cate unu. Descrierea tehnică: bătaia pe trambulină este urmată de balansul înapoi şi în sus al picioarelor şi ridicarea bazinului. 1’. Cănd ajunge cu bazinulpe marginea lăzii. Capul se apleacă înainte cu bărbia în piept. cu bataie pe trambulina semielestica sau elestica. 2 minute. 4 saltele. Săritură cu rostogolire peste lada mai joasă. in coloană câte trei. bătaie pe trambulină si aterizare pe saltea. În timpul primului zbor. aterizare cu picioarele ghemuite. 2 minute. mâinile se sprijină pe mijlocul lăzii. grupe de 4 – 6 elevi. iar cu cealaltă sub coapse. 2 coloane x 15 elevi. 2’. Săritură lungă cu rostogolire pe mai multe saltele aşezate una peste alta. 2 coloane x 15 elevi. 8.De pe două. spatele se rotunjeşta. picioarele pot fi îndoite sau întinse. .Alergare. săritură dreaptă. SĂRITURĂ CU ROSTOGOLIRE ÎNAINTE PESTE LADA ÎN LUNGIME. 3.Rostogolire lunga pe saltea. Ajutorul: se dă din lateral. Prin îndoirea braţelor executantul se rostogoleşte pe ladă. menţinând corpul îndoit. cu o mână la ceafă. 4. 7. În momentul cănd bazinul se apropie de verticala umerilor. Metodica învăţării: 1. 2 lazi gimnastică. în coloană câte unu. 2’. Săritura în adâncime din atârnat cu spatele la scara fixă. in coloana cate patru. 2 lazi gimnastică.

individual. vizează execuţia tehnică prevăzută. Metodica învăţării: exerciţiile pregătitoare sunt grupate în două categorii: prima categorie vizează o pregătire mai generală şi o încalzire specială a articulaţiilor şi grupelor musculare ce intră în mişcare. rulari pe piept din culcat facial. cu faţa palmară. 3. 1 min. în aşa fel încât proiecţia umerilor să cadă deasupra palmelor. corpul în extensie mare.GIMNASTICĂ ACROBATICĂ 1. Din această poyiţie se întind braţele şi picioarele. Ex: 1. cu toată talpa. pe călcâie şezând.. . mâinile iau contact cu solul. Elemene statice cu caracter de mare mobilitate: a) Podul de jos ( din culcat dorsal ) Descriere tehnică: din culcat dorsal se îndoaie picioarele din genunchi şi se depărtează usor. sprijinindu – se pe sol.. 1min. 2. iar genunchii se întind. bazinul se proiectează în sus. pe genunchi. Capul se duce mult înapoi. în dreptul capului.1 min. 15 grupe x 2 elevi. extensii cu arcuiri la nivelul umărului cu ajutorul unui partener. extensia mare a trunchiului atingând solul cu mâinile. în acelaşi timp. cu gleznele apucate cu mâinile. iar a doua categorie. individual..

cu o mână la braţul apropiat şi cu a doua la omoplaţi. 15 grupe x 2 elevi la grupă. Greşeli de execuţie: braţele îndoite din coate şi picioarele din genunchi. 2 minute. 2 min. 3 grupe x 10 elevi. 7.. 5. 2. stând depărtat unul în spatele celuilalt: primul execută extensie simulând podul. aceeaşi poziţie: coborârea succesivă a picioarelor din şipcă în şipcă. linia umeilor făcând unghi ascuţit cu solul. 2 min.. 3 min. 15 grupe x 2 elevi. 3 grupe x 10 elevi. lucru individual. 3 minute.. pentru ridicare. 1. 2 min. podul de jos. stând depărtat cu spatele la scara fixă.. lipsa extensiei capului. legarea elementului cu alte elemente cunoscute. la nivelul regiunii lombare. 7. stând depărtat: pod cu ajutor. proiecţia umerilor nu este deasupra palmelor. culcat dorsal. braţele sus: podul de sus cu aşezarea palmeor pe un plan mai înalt. 3 min. ridicăre în pod cu ajutor. începerea execuţiei cu poziţia greşită a breţelor ( nu sus). corpul se extinde. 2 min. ajutând la ridicare şi întinderea braţelor. 5 grupe x 6 elevi. stănd depărtat: podul de sus cu ajutor şi fără. 8. stând cu spatele la scara fixă. 3 grupe x 10 elevi. culcat dorsal: pod executat lent ( în patru timpi) şi rapid ( intr-un timp). culcat dorsal cu picioarele lipite de scara fixă. 3 grupe x 10 elevi. 3 min. executantul neurmărind cu privirea aşezarea corectă a palmelor pe sol. 3 min.4. . capul se aduce înainte cu bărbia în piept. 3 grupe x 10 elevi. cu întinderea şi îndoirea picioarelor. 3 grupex 10 elevi. cu extensie puternică din articulaţiile scapulo – humerale. contactul cu solul se ia cu palmele. 3 min. din stând depărtat Descriere tehnică: stând depărtat cu braţele sus: accentuarea extensiei corpului prin proiectarea bazinului inainte şi umerii înapoi. 3. Este contraindicat ajutorul. stând depărtat: extensii accentuate cu partener. cu braţele îndoite şi mâinile apucate de şipcă la nivelul capului. cât mai aproape de picioare. Braţele întinse se duc înapoi. stând pe mâini la scara fixă: extensia corpului prin depărtarea bazinului de scara fixă. pe o şipcă a scării fixe. 8. Greşeli de execuţie: arcuire insuficientă la nivelul coloanei vertebrale şi deschidere insuficientă la nivelul articulaţiilor scapulo – humerale. mobilitate prea mare în regiunea lombară şi prea mică în restul coloanei vertebrale. 2 min. la semnal. lucru individual. odată cu păşirea înapoi cu braţele. Metodica învăţării: 1. cu picioarele întinse sau uşor îndoite. capul înapoi până la revenirea în poziţia stând. lipsa de arcuire a coloanei vertebrale. 4 – 5 repetări legate. culcat dorsal: podul de jos. apucat de o şipcă în dreptul capului: trecere în pod coborând mâinile pe fiecare şipcă şi revenire.. cu şi fără arcuiri. Revenirea se realizează prin împingerea mâinilor în sol şi proiectarea bazinului înainte – sus. Metodica învăţării: înainte de a se trece la acest element se învaţă stândul pe mâini.. 3 grupe x 10 elevi.. lucru individual. Ajutorul: se acordă din lateral la nivelul articulaţiei scapulo. lucru individual. 15 grupe x 2 elevi la grupă.. 3 grupe x 10 elevi. 3 grupe x 10 elevi. aşezând palmele pe câteva saltele suprapuse. 15 grupe x 2 elevi la grupă. 4. dupâ ce se accentuează extensia capului şi deschiderea unghiului dintre trunchi şi braţe. Picioarele coboară pe sol şi se revine în poziţia stând. b) Podul de sus.. 3 grupe x 10 elevi. stând depărtat. 2. 5. lucru individual. iar partenerul îl apucă de braţe şi încearcă să-i apropie palmele de sol. 2 min.humerale. culcat dorsal: podul cu picioarele pe a treia şipcă a scării fixe. braţele rămân sus.. 6. iar umerii se trag uşor înapoi. la distanţă de un pas. lucru individual Ajutorul se acordă din lateral. c) Podul din stând pe mâini Descriere tehnică: din stând pe mâini. lucru individual. 6.

introducerea elementului în combinaţii simple. cu partea anterioară. După executarea corectă.. 3 grupe x 10 elevi. 3 min. nerespectarea planului. lucru individual. stănd pe mâini: trecere în pod cu ajutor şi fără. sfoară cu menţinerea poziţiei ( 20” – 1min ). stând cu faţa. acelaşi exerciţiu. 1 min. . În timpul învăţării se va insista la menţinerea poziţiei verticale a trunchiului.3. stând costal lângă scara fixă.din sprijin culcat înainte – sprijin plutitor cu ducerea rapidă a unui picior înainte printre braţe. Descriere tehnică: din poziţia stând. 3 grupe x 10 elevi. bazinul este împins puţin înainte. 2 min.. aşezat pe călcâi. e) Sfoara laterală Este un element mult mai dificil care cere o mobilitate mult mai mare. .a sau a III-a). extensie exagerată în regiunea lombară. 5 grupe x 6 elevi.. căderea bruscă a picioarelor şi lipsa amortizării. 7. 15 grupe x 2 elevi. 3. 3 grupe x 10 elevi. lucru individual. pe toată lungimea ei.. 2 min. lucru individual. Trunchiul şi braţele pot avea şi alte poziţii. 3 grupe x 10 elevi. 4. Metodica învăţării: 1.. 15 grupe x 2 elevi. cu cealaltă sprijinindu –i la spate. prin întinderea pasivă cu piciorul din faţă sprijinit pe o bancă de gimnastică sau scară fixă ( şipca a II. trunchiul este drept. 3 min. 3 min. 5 grupe x 6 elevi. Metodica învăţării: 1. cu arcuiri. 3 grupe x 10 elevi. un picior alunecă înainte şi celălalt înapoi. stând pe mâini: trecere în pod cu aşezarea tălpilor pe saltele suprapuse ( plan mai ridicat).. sfoară înainte. d) Sfoara înainte Sfoara este o poziţie în care picioarele. Variante mai uşoare: semisfoara. 3 grupe x 10 elevi.. mult depărtate. Trunchiul şi braţele în diferite poziţii. Vârfurile sunt întinse. 3 min. introducerea elementului în combinaţii simple. Greşeli de execuţie: nu se execută corect poziţia de stând pe măini. iar cel din spate este întins. 3 min. 4 min. 3 min. 3 grupe x 10 elevi. 4. executantu cade pe spate. până ce piciorul din faţă atinge solul cu partea posterioară. Descrierea tehnică: din stând. pe toată lungimea lor. fandări înainte şi înapoi cu arcuiri. 3 min. apucat de o şipcă: balansarea piciorului înainte şi înapoi cu amplitudine. 2 min. Este un element tehnic de mare mobilitate. În metodica instruirii.. cu apăsare de către partener. sfoara înainte se poate executa şi din alte poziţii iniţiale din şezând – prin ducerea unui picior înapoi. orientare greşită a vârfului piciorului din spate. se va insista la executarea sforii cu ambele picioare înainte. 2. lucru individual. cu spatele sau cu un umăr la scara fixă: balansarea laterală a unui picior şi a celuilalt.. sfoară cu mărirea unghiului peste 180 grade. progresiv. stând dorsal la scara fixă: ridicarea cât mai sus a unui picior şi întinderea musculaturii.. 6. Greşeli de execuţie: orientarea greşită a picioarelor. iar cel din spate. stând pe omoplaţi. se schimbă piciorul. fandări laterale stânga – dreapta. lipsa extensiei capului. 5. Ajutorul se acordă din lateral şi se intervine cu o mână pentru a prinde braţul executantului. în care piciorul din faţă este pe genunchi. care solicită articulaţiile coxofemurale. cu coborârea simultană a picioarelor din şipcă în şipcă. formează o linie continuă. 6. Podul din stând pe mâini este un element executat mai mult de către fete şi poate fi considerat ca un exerciţiu pregătitor pentru răsturnările lente înainte. răsucirea trunchiului spre piciorul din faţă. Semisfoara se poate executa şi din stând pe cap. dar şi elasticitatea musculaturii membrelor inferioare. cu ajutorul unui partener. 2. stând pe mâini. picioarele se depărtează în plan frontal şi iau contactul cu solul cu partea internă.. cu umerii traşi înapoi. 5. 3 grupe x 10 elevi.. trunchiul şi braţele pot avea diferite poziţii.

în care linia şodurilor şi umerilor rămâne paralelă cu solul. piciorul de bază rămâne pe toată talpa. culcat facial cu braţele lateral: extensia trunchiului şi a capuli. 1.concomitent cu ridicarea unui picior înainte. 4 min.3secunde. Greşeli de execuţie: picioarele îndoite din genunchi. 15 grupe x 2 elevi.. 15 grupe x 2 elevi. 8. 3 min. 2... cumpănă cu întindere pasivă. 5 grupe x 6 elevi. deasupra orizontalei.). . genunchii se menţin întinşi. 3 min. 4.. 1 min.. Mişcarea începe prin ridicarea unui picior înapoi. desprinderea piciorului de pe scară. picioarele şi bazinul nu sunt pe aceeaşi linie.3secunde. cumpănă cu sprijinirea piciorului la scara fixă. stând cu spatele la un pas de scara fixă: cumpănă înapoi cu apucarea scării cu mâinile. 5. 2 min.. trunchiul coboară înainte.5 grupe x 6 elevi.. stând cu spatele la scara fixă. 5 grupe x 6 elevi. sprijin pe bazin din cauza lipsei de mobilitate. 8. sfoara cu întindere pasivă. 2. 6. cu corpul extins.. 7. Piciorul dinapoi. orientarea greşită a vârfurilor picioarelor. cumpănă cu ajutor.. aceeaşi poziţie: balansări alternative cu oprirea piciorului sus. capul în extensie. 4. 1 min. 2 min. 1 min. sfoara laterală cu sprijinul mâinilor înainte. cu braţele în diferite poziţii. 3 grupe x 10 elevi. 15 grupe x 2 elevi. 10x. oprindu-se deasupra orizontalei. 5 grupe x 6 elevi. 5 linii x 6 elevi. concomitent cu extensia spatelui şi ridicarea braţelor lateral ( sau alte poziţii). urmează extensia corpului şi coborârea acestuia înapoi. cu partener. stând cu spatele sau cu un umăr la scara fixă: ridicarea pasivă a piciorului lateral. 10x. 5 grupe x 6 elevi. 5. 6. 2 min. cu trunchiul la orizontală ( sau mai sus) în plan sagital. 3 grupe x 10 elevi. menţinere şi revenire. 3. braţele pot avea diferite poziţii. 3 min. 2min. cu trunchiul aplecat la nivelul şoldului: balansări alternative de picioare. acelaşi exerciţiu fără sprijinul mâinilor. 3. 5 grupe x 6 elevi. Metodica învăţării: 1. cu ajutorul partenerului. 1 min.. 2 min. odată cu ridicarea breţelor lateral sus.. în care executantul se găseşte în sprijin pe un picior. poziţia incorectă a trunchiului ( spate rotunjit extensia accentuată a coloanei lombare etc. 2 min.. 10x. b) Cumpăna înapoi Descrierea tehnică: din stând – ducerea unui picior uşor înainte. 7. 3 grupe x 10 elevi. 3 grupe x 10 elevi. 5 grupe x 6 elevi... sfoară laterală cu sprijinul unui picior lateral pe o bancă sau pe a doua sau a treia şipcă a scării fixe. 15 grupe x 2 elevi. cu arcuiri. Mâinile apucă scara la nivelul şoldurilor: ridicarea unui picior înainte şi menţinerea lui deasupra orizontalei 2.. întins din toate articulaţiile. 2. cu apăsarea progresivă pe umeri de către partener.3 min. Metodica învăţării: 1. introducerea elementului în combinaţie. 4. Descriere tehnică: este o poziţie cu caracter de echilibru. 5 grupe x 6 elevi. Corpul completează extensia trunchiului. lucru individual. Elemente acrobatice statice. stând: încordare musculaturii pentru a realiza extensia generală şi ridicarea piciorului înapoi – sus. trebuie să treacă peste orizontală. 3. acelaşi exerciţiu cu extensie mare. cu caracter de echilibru a) Cumpăna înainte. păstrând extensia. cumpănă pe piciorul mai puţin îndemânatic. introducerea elementului în combinaţii simple. Se menţine poziţia aproximativ 3”.3 grupe x 10 elevi. În momentul în care piciorul se ridică. 3. stând cu faţa la scară fixă. 15 grupe x 2 elevi.

Ridicarea corpului se realizează din elen sau din forţă.l de glezne. în aşa fel încât. 2 min. 6 grupe x 5 elevi. 1 min. culcat. îndoire din articulaţiile coxo – femurale. rulare pe spate cu întinderea picioarelor spre verticală atingând scara cât mai sus şi revenire. sprijin ghemuit: rulare înapoi cu păstrarea grupării şi revenire. 6. braţele cu partea posterioară sunt sprijinite pe sol. iar greutatea este repartizată numai pe mâini. sau pe mâini şi alte părţi ale corpului. prin rulare înapoi. Se pot executa din forţă sau din elen. La învăţare. uşor cambrat. Urmează întinderea picioarelor şi a corpului la verticală. 2 min. In stând pe omoplaţi picioarele pot fi întinse. un picior îndoit şi celălalt întins. 6 grupe x 5 elevi.. 4.. 15 grupe x 2 elevi. apucându. 4 min. întinderea braţelor şi aşezarea lor pe saltea. trebuie să cadă în centrul poligonului de susţinere. 5. şezând: rulare înapoi cu corpul grupat şi în momentul sprijinului pe omoplaţi şi ceafă. braţele rămân întinse pe sol. şezând: rulare înapoi cu corpul grupat sau întins şi revenire. 2 min. 3 linii x 10 elevi. 8. 2 min. Metodica învăţării: 1. b) Stând pe cap La executarea acestui element. solicitând dezvoltarea musculaturii braţelor. se fixează poziţia verticală. Capul şi mâinile formează un triunghi echilateral. în sfoară etc. 2 min. realizat prin balansarea.. cumpănă înapoi cu ajutor. 2. apoi din poziţia stând prin rulare pe spate. iar cu un genunchi sprijinit pe bazinul acestuia. . şezuta şi umerii să se găsească pe aceeaşi linie verticală. stând pe omoplaţi cu şi fără ajutor.. ridicarea insuficientă pe umeri. nerealizarea poziţiei verticale. 3. 7.. Greşeli de execuţie: elen prea mare la ridicarea picioarelor şi corpul se răstoarnă. 3 grupe x 10 elevi. baza de susţinere este formată din mâinile aşezate pe sol la înălţimea umerilor şi pe cap ( pe partea superioară a frunţii). 7.. 8x.. 5 grupe x 6 elevi. 6. urmată de aşezarea mâinilor pe bazin. culcat dorsal cu mâinile apucate de a doua şipcă: îndoirea picioarelor cu apropierea genunchilor de piept. 3 min. Poziţiile cele mai folosite pentru executarea acestui element sunt: stând. secţiunile principale sunt orientate în primul rând spre aducerea corpului în poziţia răsturnată şi în al doilea rând spre menţinerea echilibrului. călcâiele. 1 min.. Corpul este întins. Verticala coboară din centrul de greutate. se va executa cu picioarele întinse. introducerea cumpenei în combinaţii simple. căderea corpului peste cap. introducerea elementului în combinaţii simple. stând pe omoplaţi din poziţia aşezat şi stând. 3 grupe x 10 elevi. 3 linii x 10 elevi. împingerea şi întinderea picioarelor a) Stând pe omoplaţi. aceeasi poziţie: îndoirea picioarelor. spatelui şi centurii abdominale. 4. aşezat.5. Elemente statice cu caracter de echilibru şi forţă Caracteristic pentru aceste elemente este faptul că majoritatea se execută cu corpul răsturnat. Ajutorul se acordă din lateral faţă de executant. 1 min. Descrierea tehnică: din poziţia şezând se execută o rulare înapoi cu gruparea corpului. 3 grupe x 10 elevi. După însuşirea corectă a elementului. Au caracter de forţă. 2 grupe x 15 elevi. cu şi făra sprijinul mâinilor pe bazin. menţinerea poziţiei şi revenire. 3 grupe x 10 elevi. stând: cumpănă înapoi cu menţinerea poziţiei 4-5 secunde.

3 min. combinat cu balansarea piciorului liber: Este un procedeu mai greu.. cu greutatea egel repartizată pe mâini şi pe cap. 5. 5 grupe x 6 elevi. Printr-o uşoară împingere cu picioarele. 2 min. urmată de revenirea în stând. cu mâinile depărtate la lăţimea umerilor. dar cu întinderea alternativă a picioarelor spre verticală şi revenire. . 2 min.. cu elan Se execută prin impulsul piciorului de bază. 6. sprijin ghemuit: stând pe cap cu sprijinirea spatelui şi a picioarelor la scarafixă sau perete. care se realizează prin tragerea bărbiei ăn piept. 4. iar mâinile se aşează cât mai aproape de linia imaginară ce uneşte tălpile. 5 min. cu menţinerea echilibrului. . După însuşirea celor două variante de elan. sprijin ghemuit: aşezarea mâinilor şi capului pe sol şi prin uşoară săltare. 3 min. Stând pe cap din sprijin ghemuit pe un picior.. 5 grupe x 6 elevi. cu picioarele îndoite... acelaşi exerciţiu. preluând o parte din greutatea corpului. 6 grupe x 5 elevi. cu picioarele apropiate. 5 grupe x 6 elevi.. 2. stând pe cap cu elen din poziţiile învăţate. elen prea mic sau prea mare. odată cu deplasarea bazinului pe verticală. Urmează aşezarea capului pe sol. Se ajută la ridicarea picioarelor şi fixarea poziţiei corpului la verticală. trecere ăn atărnat răsturnat. deoarece dozarea balansului pentru oprirea la verticală prezintă unele dificultăşi pentru începători. 5. sprijin ghemuit cu spatele la scara fixă sau perete: urcarea alternativă a picioarelor. bărbia în piept. sau prin rostogolire înainte. 7. desprinderea picioarelor de pe sol. 6. Stând pe cap din sprijin depărtat. sprijin depărtat lângă scara fixă ( perete) : stând pe cap cu ajutor. 5 grupe x 6 elevi.. fixând poziţia corpului.. 2 min. corpul se răstoarnă. Revenirea se efectuează prin coborârea picioarelor ăn ordine inversă urcării sau prin rostogolire. In momentul când centrul de greutate general a ajuns deasupra poligonului de susţinere. Metodica învăţării 1. sprijin ghemuit: aşezarea măinilor şi capului pe sol şi revenire. 3. 2 min. Revenirea la poziţia iniţială se realizează prin depărtarea picioarelor şi coborârea lor pe sol. cu elvii mai îndemânatici şi cu o pregătire fizică corespunzătoare. 5 grupe x 6 elevi. stănd pe cap cu ajutor şi fără. 3 min. corpul se îndoaie. ridicarea pe vârfuri. braţele se îndoaie progresiv. aşezarea capului pe creştet. 5 grupe x 6 elevi. 5 grupe x 6 elevi.. trecând în sprijin pe mâini şi pe cap. 2 min. 4. cu o mănă la nivelul bazinului. se poate trece la învăţarea elementului stând pe cap din forţă. Revenirea se poate efectua prin coborârea picioarelor ândoite sau întinse. In continuare. urmatî de aşezarea capului cu fruntea pe sol. Cu picioarele depărtate. 6 grupe x 5 elevi. aceeaşi poziţie: stănd pe cap din forţă cu şi fără ajutor. ceea ce face dificilă stabilirea echilibrului.. 3. introducerea elementului în combinaţii simple. picioarele se ridică prin lateral şi se apropie în momentul verticalei. concomitent cu gruparea corpului şi rularea pe spate ăn ghemuit. 2 min. Metodica învâţării 1. iar cealaltă la gleznă. cu bazinul deasupra poligonului de susţinere.Stând pe cap din ghemuit Descrierea tehnică: stând – trecerea în sprijin ghemuit.. sprijin depărtat: trecere în stând pe cap. corpul rămâne îndoit din articulaţiile coxo – femurale. din forţă Descrierea tehnică: din stând depărtat cu braţele lateral. 5 grupe x 6 elevi. sau prin rostogolire înainte. atârnat răsturnat îndoit la scara fixă. După această fază. 5 grupe x 6 elevi. 6 grupe x 5 elevi. introducerea elementului în combinaţii simple. revenire ( la început cu ajutor). lucru individual. 3 min. 2. cu sprijinirea spatelui şi picioarelor pe scară. până ce corpul ajunge la verticală. 5 grupe x 6 elevi. 2 min. Greşeli de execuţie: mâinile prea apropiate sau depărtate sau nerealizarea triunghiului de susţinere... Ajutorul se acordă din lateral. Urmează întinderea lentă a picioarelor spre verticală. repartizarea inegală a greutăţii corpului pe mâini şi pe cap. 3 min. formând u palmele un triunghi echilateral.

5 grupe x 6 elevi. elan prea mare cu căderea în partea opusă. în stând pe mâini. cu şi fărăr ajutor. Unghiul dintre braţe şi trunchi se va menţine constant la aproximativ 180 grade.stănd pe cap din sprijin depărtat din forţă. înainte sprijin culcat. . cu privirea înainte Metodica învăţării 1. lucru individual. C) Stând pe mâini Este un element specific de echilibru şi forţă. stând pe mâini cu ajutor. stând depărtat sau stând cu corpul ândoit. înainte ca bazinul să ajungă la verticală. din elen. Urmează balansarea piciorului din spate înapoi – sus.stănd pe cap din sprijin depărtat cu elen. În metodica învăţării se foloseşte următoarea succesiune: . Poziţiile din care se poateefectua acest element sunt: sprijin ghemuit. 5 grupe x 6 elevi.stând pe cap din forţă. sprijin culcat înainte cu picioarele pe scara fixă. fiind unul dintre elementele cheie ăn gimnastica acrobatică şi sportivă. prin alunecarea picioarelor. .se lângă primul. Însuşirea corectă a acestui element de bază.stănd pe cap din sprijin ghemuit pe un picior sau din sprijin pe un genunchi. în continuare. . oprindu. Capul este ridicat. 3 min. 5 grupe x 6 elevi. urmată de păţire cu piciorul puţin îndoit şi îndoirea corpului din articulaţiile coxo – femurale. apropierea picioarelor nu se face pe plan frontal. din forţă. sprijin culcat înainte: îndoiri şi întinderi de braţe. 3 grupe x 10 elevi. la nivelul gleznelor. lipsa ridicării pe vârfuri şi a deplasării triunghiului deasupra poligonului de susţinere. 2 min. Greşeli de execuţie : musculatura nu este suficient contractată. o bună elasticitate a musculaturii posterioare a picioarelor.se acordă din faţă. sprijin pe genunchi. Stând pe mâini cu elan. care se ridică spre verticală. cu celălat picior îndoit sau întins înapoi. cu sprijinul picioarelor la perete sau scara fixă... . fixând corpul în poziţie verticală. braţele îndoite. prinzând executantul de coapse.. din lateral. unghiul între braţe şi trunchi sub 180 grade. stând pe mâini. necesită o bună dezvoltare a forţei musculaturii spatelui şi a celei abdominale.. .. capul cu bărbia în piept .. cu musculatura bine încordată. se aşează mâinile pe sol.Greşeli de execuţie: apropierea prea devreme a picioarelor.. sprijin ghemuit pe un picior: balansarea picioarelor înapoi şi sus. 2 min. o bună mobilitate la nivelul articulaţiilor scapulo –humerale şi coxo – femurale.stănd pe cap din sprijin ghemuit. caun tot unitar. depărtate la lăţimea umerilor. acelaşi xerciţiu din stând. urmat de cel de pe sol. 7. iar sub aspect estetic – drept. 4. 3 grupe x 10 elevi Ajutorul se acordă din lateral. mers pe mâini cu picioarele susţinute de un partener ( roaba). 6. sau pe un genunchi. 1 min. oprind executantul în stând pe mâini şi fixînd corect poziţia. 2 min. 15 grupe x 2 elevi. din sprijin înainte culcat.. 2 min. Ajutorul . cu forfecarea lor pe verticală.stănd pe cap din sprijin cu picioarele întinse şi corpul îndoit. elan insuficient şi neajungerea la verticală. din poziţia stând Descrierea tehnică: din stând: ridicarea braţelor prin înainte sus. corpul trece în poziţie răsturnată. pe a treia şipcă: ridicare din şipcă în şipcă spre stând pe mâini şi revenire. cu ajutor. 2. din sprijin ghemuit sau cu elan. introducerea elementului în combinaţii. sprijin ghemui pe un picior: balansarea picioarelor înapoi sus. 3 min. ajutând le deplasarea trunchiului spre verticală şi apropierea picioarelor. 5 grupe x 6 elevi. 5. 3. 8. odată cu ridicarea unui picior înainte. 15 grupe x 2 elevi. 2 min.

îndreptări. cu ridicarea bazinului şi revenire. introducerea elementului în combinaţii. rostogoliri. Din acest moment. care acţionează în scopul deschiderii unghiului dintre braţe şi trunchi. umerii se retrag şi corpul se îndreaptă în stând pe mâini.6 linii x 5 elevi. 6 linii x 5 elevi. spatele şi bazinul ating scara fixă – menţinerea poziţiei 3 secunde. trecerea greutăţii corpului pe braţe. trecându. au fost grupate după anumite caracteristici. iar palmele se aşează pe sol cât mai aproape de picioare. Se continuă acţiunea. 3 min. Îndreptările. Rotarea corpului se poate face prin intermediul unui sprijin( rostogoliri. răsturnările din saritură şi salturile sunt considerate elemente mai dificile. acelaşi exerciţiu cu ridicarea şi apropierea picioarelor la scara fixă. 3 min. concomitent cu proiectarea umerilor înainte şi ridicarea pe vârfuri.se progresiv greutatea corpului pe braţe. răsturnări. sprijin stând depărtat: ridicarea pe vârfuri cu trecerea greutăţii corpului pe braţe. stând pe mâini cu braţele întinse şi cu picioarele depărtate. susţinute de un partener: ducerea umerilor înainte odată cu închiderea trunchiului. corpul se ândoaie înainte. în stând pe mâini cu ajutor. 7. 15 grupe x 2 elevi. cu şi fără ajutor. 3 min.. Elemente acrobatice dinamice Definiţie: aceste elemente se caracterizează prin mişcări de rotaţie complete sau incomplete ale corpului. 6 linii x 5 elevi. acelaşi exerciţiu cu ridicarea bazinului la verticală. salturi. RULĂRILE . 4 min. 8. îndreptări. picioarele încep să se apropie şi se ridică la verticală. cu faţa la scara fixă sau perete: ducerea uşoară a umerilor înainte. cu umerii aduşi uşor înainte şi revenire.. 5. Rulările şi rostogolirile sunt considerate elemente simple. exerciţii speciale pentru dezvoltarea şi întărirea centurii scapulo. care se folosesc în cadrul unor exerciţii ca elemente ajutătoare sau de legătură. în jurul axei longitudinale sau transversale. depărtate la lăţimea umerilor. 2 min. răsturnări) sau fără spijin ( salturile) Elementele dinamice fiind foarte numeroase. 2. Metodica învăţării 1. Urmează ridicarea trunchiului la verticală. cu picioarele depărtate. până ce ating scara fixă. 4. în mai multe grupe: rulări. Efortul cel mai mare revine acum musculaturii centurii scapulo – humerale. 6.humerale. 2 min.Stând pe mâini din forţă cu plecare din sprijin depărtat Descrierea tehnică: din stând depărtat cu braţele sus. sprijin culcat facial cu picioarele depărtate. 5 linii x 6 elevi. 2. 3. 3 min. 6 linii x 5 elevi. 15 grupe x 2 elevi. 6 linii x 5 elevi. 2 min.

pe genunchi.de pe loc şi cu elan. cu palmele depărtate la lăţimea umerilor. picioarele efectuează o impulsie pentru ridicarea bazinului şi trecerea unei părţi din greutatea corpului pe braţe. Se foloseşte ca fază de elan pentru trecerea în alte poziţii şi mişcări sau constituie părţi din element ( partea a doua a cilindrului). 2 min. constituind părţi sau faze de elan sau legătură pentru executarea altor elemente.înainte.constă într-o îndoire la maximum din toate articulaţiile. sprijin ghemuit: ridicarea bazinului cu rotunjirea spatelui şi ducerea bărbiei în piept. stând. Se execută din poziţiile: culcat.Sunt rostogoliri incomplete. vârfurile se întind. braţele cuprind gambele.cu picioarele apropiate sau depărtate. înapoi sau lateral Se pot executa: . Gruparea . Urmează desprinderea de pe sol şi aşezarea cefei pe saltea. 6 linii x 5 elevi 6. sprijin ghemuit. stând pe mâini. braţele se ăndoaie. Însuşirea corectă a grupărilor şi rulărilor reprezintă baza de plecare în învăţarea rostogolirilor ROSTOGOLIRI. 5 bănci de gimnastică. c) Rulare laterală ( stânga. ăn care greutatea corpului trece de pe picioare pe braţe şi invers. . iar genunchii presaţi cât mai mult spre umeri. 6 linii x 5 elevi 4. Sunt elemente acrobatice cu caracter de rotare completă. 6 linii x 5 elevi 3. . sprijin ghemuit: rulare înapoi şi revenire în poziţia iniţială. În timpul rulării înainte. 2 min. După ce tălpile au părasit solul. după trecerea centrului de greutate în interiorul poligonului de susţinere şi se ajunge ăn sprijin ghemuit. sprijin ghemuit pe capătul unei bănci: rostogolire înainte din ghemuit pe o saltea aşezată la capătul băncii. Se execută din poziţiile: culcat. 2 min. pri dezechilibrare succesiv pe bazin. înapoi sau lateral. cu o mână la ceafă şi cu cealaltă la bazin. . ceafă şi invers. În momentul când executantul simte că sprijinul palmelor nu mai este necesar. conducând executantul prin mişcare. 6 linii x 5 elevi. a) Rulare înainte şi înapoi ( pe spate). . . Se execută pe spate. 7. pe călcâie şezând cu spijin pe palme. 6 linii x 5 elevi 2. sub genunchi. menţinând gruparea corpului. Ajutorul se acordă din lateral.cu corpul grupat sau întins. prin rularea corpului înainte. 3 min. călcâiele se lipesc de coapse. capul aplecat înainte. rostogolire cu ajutor. Ajutorul se acordă din lateral. aşezat. cilindru înapoi. spatele este rotunjit. dreapta). culcat dorsal. rostogolire înainte din ghemuit în ghemuit pe un plan înclinat ( trambulină acoperită cu o saltea). rularea poate deriva şi din alte poziţii şi mişcări ca: stând pe mâini sau stând pe cap şi rulare pe abdomen. este important ca spatele să fie rotunjit. Acestea sunt fazele de rtecere pentru: rostogolire ( înainte sau înapoi). grupare cu apucarea gambelor şi menţinere 1 – 2 secunde. în momentul dezechilibrării. corpul trece în sprijin ghemuit. 6 linii x 5 elevi 5. stând pe omoplaţi. 6 elevi la fiecare bancă. pentru menţinerea grupării şi mărirea vitezei de execuţie. cu spatele rotunjit. cilindru. bărbia în piept. 3 min. spate. Se execută o grupare. a) Rostogolire înainte cu corpul grupat ( din ghemuit în ghemuit) Descriere tehnică: din stând cu braţele sus. în care diferite părţi ale corpului vin în mod succesivîn contact cu solul. cu fruntea aproape de genunghi. Imediat după grupare. pe abdomen şi pe părţile laterale ale corpului. 3 min. şezând: trecerea rapidă şi lentă în grupat. 2 min. picioarele se întind şi executantul se ridică în stând cu braţele sus Metodica învăţării 1.cu picioarele îndoite sau întinse. La rularea înapoi. iar capul şi umerii se duc energic înainte. apucă rapid gambele. d) Rulare pe abdomen. şezând cu corpul grupat: rulări înainte şi înapoi.

2 min. 2 min. pentru obişnuirea cu poziţia corpului în faza de zbor. 2 min. pentru a putea ridica capul şi se trece peste cap în sprijin ghemuit. Greşeli de execuţie: lipsa de înalţime în faza de zbor. nesincronizarea între bătaie şi ducerea energică a braţelor înainte. 2 min. din lateral. legarea a trei rostogoliri înapoi în ritm convenabil. 5 linii x 6 elevi. 4. 3 linii x 10 elevi. Braţele sunt îndoite din coate. prin întinderea braţelor. în coloană câte unul. picioarelor şi corpului se ajunge în poziţia stând cu braţele sus. stând în poziţia de start ca la înot: balansarea braţelor. 3 linii x 10 elevi. Ajutorul se acordă din lateral. sfoară). stând. rostogolire înapoi cu şi fără ajutor. pe două trei saltele suprapuse. Greşeli de execuţie: nepăstrarea grupării. 7. lipsa grupării după ce palmele iau contactul cu solul şi cădere pe spate. În continuare. rostogolire înapoi pe un plan înclinat. lipsa grupării în partea a doua a rostogolirii. cu îndoirea braţelor.. stând pe lada de gimnastică: săritură cu rostogolire înainte pe un plan înclinat. cu tendinţa de cădere înapoi. 2 min. 5 linii x 6 elevi. lipsa împingerii cu braţele şi picioarele pe sol în prima fază. cu spatele rotunjit şi capul plecat înainte. ridicându-l uşor în sus şi înapoi. 4 min. Folosirea acestui element se recomandă începând cu clasa a VII – a băieţi. cu o mână la nivelul coapselor şi cu cealaltă la nivelul pieptului pentru înalţarea şi extensia corpului.. 2. cădere înainte pe mâini. urmează o dezechilibrare înapoi cu împingere din braţe şi picioare în aceeaşi direcţie şi rulare înapoi. împingerea incompletă cu braţele şi tendinţa de cădere înapoi. rostogolire înainte cu desprinderea energică de pe sol. culcat facial: menţinerea corpului în extansie cu braţele lateral sus 3 – 5 secunde. 4. 5 linii x 6 elevi. 3 linii x 10 elevi. atingerea solului cu capul. alergare 3 – 5 paşi. 8. 5. Metodica învătării: 1. bătaie pe ambele picioare şi rostogolire din săritură peste un obstacol ( viu. pentru uşurarea lucrului braţelor şi ridicării capului. greutatea corpului rămânând pe ceafă şi pe cap.. se efectuează o împingere cu mâinile pe sol. 2 min. pentru a mări viteza de rulare. lipsa împingerii braţelor în partea a doua.. săritura peştelui la trambulina semielastică.. insuficientă împingere în sol cu mâinile şi picioarele. viteză dr rotare neuniformă. pe toată talpa. sprijin ghemuit: rulare înapoi cu aşezarea palmelor pe sol în dreptul capului. cu corpul grupat.. 2 min. 5 linii x 6 elevi. la o fază mai avansată. 2 min. dar înainte de sprijinul mâinilor pe sol se execută o înpingrere energică din picioare. 5 linii x 6 elevi. cu ajutor la nivelul coapselor şi pieptului. Metodica învăţării 1. urmată de o săritură şi rostogolire înainte. Ajutorul se acordă. . în coloană câte unul. 3. 3 linii x 10 elevi.. 6. Se execută asemănător cu rostogolirea înainte. aşezarea defectuoasă şi cu întârziere a mâinilor pe sol.. pe braţele întinse. cerc. spatele drept în timpul rulării. apucând executantul de mijloc sau de bazin. împingerea picioarelor şi săritură în lungime de pe loc. 2 min. 2 min. c) Rostogolire înapoi cu corpul grupat(din ghemuit în ghemuit) Descierea tehnică: din poziţia stând. aterizare dură. sprijin culcat cu picioarele pe un plan mai ridicat: flotări.. 2. 2 min. aceeaşi peste un obstacol.Greşeli de execuţie: deschiderea grupării. la nivelul cefei şi se aşează pe sol cu faţa palmară. 5. insuficientă rotunjire a spatelui. în coloană câte unul. se trece în sprijin ghemuit. 3.. b) Rostogolire înainte din săritură.. în coloană câte unul. 2 min..

. din articulaţiile coxo – femurale ( genunchii rămân întinşi). Greşeli de execuţie: cădere greoaie pe bazin.. înapoi şi trecerea în aşezat depărtat. menţinând închiderea corpului şi uşurând împingerea braţelor. Corpul se îndreaptă şi se trece în poziţia stând depărtat cu braţele lateral sus.. până la nivelul coatelor. lângă cap. 3 linii x 10 elevi. 6. Palmele iau primele contect cu solul.. revenire în stând cu braţele sus. odată cu ridicarea capului.. culcat dorsal: ridicarea picioarelor peste cap cu atingerea solului cu vârfurile. umeri. rulare înapoi pe bazin... 3 linii x 10 elevi. 3 min. 3. 3. ridicarea înceată sau târzie a capului. e) Rostogolire înapoi cu picioarele apropiate. Metodica învăţării 1. din poziţia aşezat şi stând. împingere în braţe şi revenire în stând. rostogolire înapoi cu şi fărăr ajutor. aceeaşi mişcare cu deplasarea palmelor înapoi şi împingere. 2. asezat depărtat: apropierea şi depărtarea picioarelor cu îndoirea trunchiului înainte. pentru amortizare. 2 min. stând depărtat: rostogoire înapoi din depărtat în depărtat cu şi fără ajutor. sprijin culcat facial: deplasarea alternativă a palmelor înapoi spre picioare. se lucrează câte doi la bancă. . legări de două trei – rostogoliri. 3 linii x 10 elevi. 7.d) Rostogolire înapoi cu picioarele depărtate Poziţii iniţiale folosite: aşezat. 5. 2 min. prinzându-l de mijloc şi ridicânu –l ăn sus şi înapoi. cu arcuire. aşezat depărtat pe un plan înclinat cu braţele îndoite: rostogolire înapoi cu picioarele depărtate şi întinse. cădere înapoi cu picioarele îndoite. cădere înapoi cu aşezarea mâinilor pe sol pentru amortizare. 6 bănci de gimnastică. fiecare elev repetă de două ori.. 3 min . 3 linii x 10 elevi.. 6. 3 min . 7. Metodiva învăţării: 1. cu aşezarea picioarelor depărtate şi întinse pe sol.. 3 linii x 10 elevi. urmată de aşezarea mâinilor cu palma pe sol. umeri. 3 linii x 10 elevi. 2 min. 2 min. stând: îndoirea trunchiului cu deplasarea lui cât mai înainte. stând depărtat cu braţele sus: îndoirea trunchiului înainte. concomitent cu coborârea braţelor înainte în jos. Descrierea tehnică: stând: îndoirea trunchiului înainte cu ducerea braţelor înapoi pe lângă coapse. urmează împingerea şi întinderea braţelor şi ridicarea capului. urmează împingerea cu braţele prin întinderea lor şi trecerea bazinului peste cap. culcat. 2 min. 3 min. stând Descrierea tehnică: din stând depărtat cu breţele lateral sus: îndoirea trunchiului înainte cu ducerea braţelor înapoi. culcat dorsal: ridicarea picioarelor peste cap. 3 linii x 10 elevi. Ajutorul se acordă din lateral şi puţin înapoia executantului. 2 min. spate. 4.. aşezat depărtat. lipsa împingerii şi întinderii braţelor. concomitent cu aşezarea palmelor pe lângă corp. aşezarea mâinilor prea mult ănaintea bazinului. 3 linii x 10 elevi. insuficientă îndoire a trunchiului înainteaaaaaaaaaaaa. aşezarea picioarelor înapoi prea depărtate pe linia braţelor după rostogolire. cu atingerea solului cu vârfurile. 3 linii x 10 elevi. exerciţii de mobilitate. 3 linii x 10 elevi. concomitent cu aşezarea palmelor pe lângă corp. 3 min. 3 min. lângă cap şi ducerea picioarelor peste cap. 2. 3 linii x 10 elevi. stând facial pe lungimea băncii de gimnastică: îndoirea corpului din articulaţiile coxo – femurale şi aşezarea palmelor cu coatele îndoite pe bancă. spate. Ajutorul se acordă din lateral. 3 min. 4. concomitent cu închiderea corpului. cât mai aprope de cap. după care începe rularea ănapoi pe bazin. 2 min. îndoiri cu ducerea pieptului cât mai aproape de coapse. 3 linii x 10 elevi. apucând cu o mână la nivelul umărului şi cu cealaltă la nivelul bazinului. cu întinderea energică a braţelor în finalul mişcării. odată cu ducerea braţelor prin înainte sus şi aşezarea palmelor pe sol. printre picioare. braţele frânează şocul la cădere. stând depărtat. 5. pe sol. 3 linii x 10 elevi.. combinaţii simple cu rostogolirea învăţată. introducerea elementului în combinaţii simple. concomitent cu deplasarea bazinului înapoi şi apropierea de saltea.

cu mâinile sprijinite pe bancă între picioare: îndoirea trunchiului înainte. fiecare elev din grupă execută de 4x. oprirea este în sprijin înainte culcat. culcat dorsal: cilindru înapoi cu ajutor. 4x. . 2 min. şezând culcat sau stând: rulare înapoi. 2. 15 grupe x 2 elevi. 2 min. cu ducerea breţelor lateral şi a capului spre umărul opus trecerii picioarelor. 4x. împingere lentă sau întârziată cu braţele. Urmează o împingere din picioare. 4x. urmată de o rulare pe spate. cu uşoară ridicare a bazinului de pe sol. culcat facial: partenerul îl ridică în extensie la 45 grade. 2 min. coapse. În acest moment. g) Rostogoliri înapoi peste umăr ( cilindrul) Se execută în plan sagital ( antero – posterior). Metodica învăţării: 1. trunchiul se avântă înainte ţi se execută o îndreptare a acestuia. finalizată în poziţia stând depărtat. frânare şi rulare încetinită. necesitând o bună orientare în spaţiu. 4x.. împingere din braţe şi ridicarea corpului în stând depărtat. 8x. spate şi bazin. aşezarea mâinilor şi a bazinului pe sol. 3.Greşeli de execuţie: îndoirea genunchilor. întârzierea mâinilor pe sol ţi lipsa împingerii. până când centrul de greutate ajunge deasupra omoplaţilor. prinzând executantul cu mâinile la nivelul umerilor. f) Rostogolire înainte cu picioarele depărtate Descrierea tehnică: din poziţia stând depărtat. câte doi elevi aşezaţi pe bancă. ajutând la ridicarea corpului. se realizează o întindere a corpului spre verticală cu ducerea braţelor lateral şi a capului pe umărul opus trecerii picioarelor. cu ridicarea corpului întins la verticală. mâinile se aşează pe sol între picioare. aşezat depărtat: rulare pe spate şi revenire înainte cu picioarele depărtate şi întinse. Metodica învăţării: 1. braţele se duc rapid înainte şi se aşează printre picioare ( cât se poate sub bazin) şi efectuează împingerea energică în sol. ridicându-l de la bazin pentru a-i uşura lucrul braţelor. Greşeli de execuţie: îndoirea genunchilor. 5. în continuare picioarele coboară întinse şi depărtate spre sol. trunchiul se îndoaie înainte. 3 linii x 10 elevi. după care îl lasă liber. 3 linii x 10 elevi. 4. 3 linii x 10 elevi. se mai poate ajuta din spatele executantului. cu degetele înainte. 3 linii x 10 elevi. Concomitent. aşezat depărtat cu faţa la capătul de sus al unui plan înclinat: rostogolire înainte cu picioarele depărtate. 3 min . culcat facial: ridicarea corpului în extensie. Se trece peste umăr şi în continuare se execută o rulare pe piept ( facială). 3 linii x 10 elevi. stând pe omoplaţi: rulare înainte cu depărtatrea picioarelor şi împingere în mâini.. cu indicaţia să menţină extensia şi să contracte musculatura posterioară. pentru a evita căderea înapoi. cu menţinerea picioarelor la verticală. în loc să se ducă înainte. lipsa de acţiune a capului şi trunchiului. 2. trecerea şezutei peste cap.. 4 x. fiecare elev din grupă execută de 4x. 7. fără aşezarea mâinilor. stând depărtat: rostogolire înainte în stând depărtat cu şi fără ajutor. cu corpul în extensie mare. ridicarea trunchiului spre verticală.. 10 bănci x 2 elevi pe bancă. aşezat depărtat: rulare înapoi şi revenire în şezând cu picioarele depărtate şi aşezarea mâinilor între picioare. 3 linii x 10 elevi. rulare pe omoplaţi. Ajutorul se acordă din faţă. abdomen. 3. 15 grupe x 2 elevi. fiecare la câte un capăt al băncii. 6x. şezând depărtat pe banca de gimnastică. 4. . cădere pe bazin. 3 linii x 10 elevi. pieptul şi capul se proiectează înainte. 3 linii x 10 elevi. depărtate la lăţimea umerilor. Descrierea tehnică: stând: îndoirea trunchiului înainte. cu ridicare în stând depărtat. realizându-se un joc de unchiuri în articulaţiile coxo-femurale şi ale coloanei vertebrale. aşezarea picioarelor prea departe de mâini după trecerea bazinului peste cap. combinaţii simple cu rostogolirea învăţată. 6.

15 grupe x 2 elevi.. Partea a doua a mişcării este constituita din aşezarea succesivă a tălpilor pe sol ( drept – stâng) şi ridicarea trunchiului ( ăn plan frontal). lipsa controlului şi orientării în spaţiu. cu celălalt picior îndoit înainte etc. apucându-l pe acesta de mijloc ( talie) cu mâna care corespunde direcţiei de deplasare – deasupra. cât mai departe de piciorul de bază. Greşeli de execuţie: răsucirea umerilor. prin simularea răsturnării laterale. Se poate executa din poziţia stând. stând cu braţele sus: cilindru cu şi fără ajutor. 8x. stând: cilindru cu ajutor în partea a doua. combinaţii cu cilindru. 4 min. escaladarea băncii. cu un umăr sau cu faţa la direcţia de deplasare. în stând depărtat cu braţele sus. lipsa împingerii în braţe în partea a doua a miţcării. Metodica învăţării: 1. culcat dorsal cu braţele sus: depărtarea picioarelor şi încordarea musculaturii întregului corp în această poziţie. privirea după braţul stâng. 2. îndoire în articulaţiile coxo-femurale. îndoirea picioarelor sau a braţelor. includerea roţii în combinaţii simple. apucând executantul de glezne. 6x. RĂSTURNĂRI Caracterizare: răsturnările sunt elemente acrobatice cu caracter de rorare. îndoirea corpului... Descrierea tehnică: stând cu umărul stâng spre direcţia de deplasare: ridicarea piciorului stâng şi a braţelor lateral sus. 6x. 3 linii x 10 elevi. întinderea insuficientă a corpului la verticală. 4x. Ajutorul se acordă din lateral. pe direcţia deplasării. 8x. 5 min. pauză 10 secunde. după ce execută prima linie. urmează aşezarea piciorului stâng pe sol. 3.5.drept9 depărtate la lăţimea umărului. pentru redresarea rapidă a trunchiului. Roata laterală Este un element de bază în gimnastica acrobatică.înapoi. deviere din planul mişcării. aşezarea incorectă a capului. 4. aşezarea pe genunchii îndoiţi sau cădere pe bazin. 3 linii x 10 elevi. roata laterală cu aşezarea mâinilor peste o minge medicinală. urmează o avântare a piciorului drept în sus. Ajutorul se acordă din spatele executantului. 5 linii x 6 elevi. uşor fandat. stând pe mâini. cu muşchii fesieri încordaţi. 15 grupe x 2 elevi. . fără ca ală parte a corpului să mai ia contact cu solul. 3 linii x 10 elevi. escaladarea se face cu deplasare de la un capăt la altul al băncii. 3 linii x 10 elevi. 3 linii x 10 elevi. în timp ce braţil drept se duce sus. roata laterală cu aşezarea mâinilor pe un culoar haşurat sau pe semne marcate pe sol. în care greutatea corpului trece de pe picioare pe braţe şi de pe braţe din nou pe picioare. 3 min. 7. 3 linii x 10 elevi. apropierea sau forfecarea picioarelor în momentul trecerii prin stând pe mâini. la început mai lent. Greşeli de execuţie: lipsa amortizării cu braţele cu braţele la rulare înapoi. cu ajutor. trecându-l prin fazele elementului. ridicând treptat picioarele cât mai sus. aşezarea mâinilor înapoia liniei picioarelor. cu uşoară înclinare a corpului spre dreapta. 6x. culcat facial cu braţele sus: depărtarea picioarelor şi menţinerea poziţiei 3 secunde. 5 linii x 6 elevi. 7. cu trecere prin stând pe mâini cu picioarele depărtate. 4x. Se aşează palmele succesiv pe sol ( stâng. se întorc la coada şirului din care fac parte. 6. sprijinit de scara fixă: depărtarea şi apropierea picioarelor. pentru orientare. lipsa extensiei în timpul şi după trecerea de verticală. 6. din stând pe un genunchi. pe lângă cap. 5.

3x. .BAZELE METODICE ALE ÎNVĂŢĂRII ALERGĂRILOR PE TEREN PLAT a) Pasul alergător. 100m. urmat de trecere în alergare uşoară: alternări de mers obişnuit şi mers cu pasul întins. 4x. alergare pe linia marcată a culoarului.METODICA ÎNVĂŢĂRII PRINCIPALELOR ELEMENTE ŞI PROCEDEE TEHNICE ATLETISM 1. în coloanî câte unul. cu atenţia îndreptată asupra asupra puneri tălpilor paralel cu axa alergării. 100m. mers obişnuit şi mers cu pasul întins. alergare uşoară şi odihnă activă. din ce în ce mai rapid. 2.XIII. în coloană câte doi. lansat în tempo moderat ( pasul alergător de semifond şi fond) Metodica învăţării: 1.

se face direct pe baza demonstraţiei şi a repetărilor integrale. atenţia alergătorilor va fi îndreptată asupra creşterii trptate a vitezei. 400m. 100m. 5. 4x. grupe 6 – 8 alergători. pe linie dreaptă. 150 m. grupele pleacă una după alta la interval de 5 secunde. câte unul şi câte doi. mai lin sau mai brusc. 2. 6. pe toată talpa. 80m. cu circa 50 m înainte de intrarea în turnantă. apoi a coapselor. Exerciţii de alergare în grup: 1. alergare în pluton strâns. 300m. 5. 10 – 15 execuţii. 6 – 10 alergători. 4 – 6x.3. elevii sunt aşezaţi prin flanc câte unul. un alergător rămâne în urmă la 10 – 12m. startul se va da în linie dreaptă. doi paşi expiraţie etc. alergare în grup. 4x. pe turnantă şi la ieşirea din turnantă. 4. 6. deplasare „ pas în pas”. 3 min. start din picioare de la linia de plecare. pe grupe de 4 – 6 alergători. 5 linii x 6 elevi. 7. 150m. în linie dreaptă la comandă. pe linie dreaptă. 10 – 15 execuţii. 6. 3x. 2. sau un pas inspiraţie şi trei paşi expiraţie etc. 2x. 3x. 5 linii x 6 elevi. 3. apoi câte 3 sau 4 alergători. alergări pe distanţe de 80. La început se va evita atingerea vitezei maxime. Metodica învăţării: . un pas expiraţie. încercănd să alerge cât mai aproepe de bordura interioară a pistei. 1. ( 6 – 9 alergători). 8 paşi de mers. 2. dar în turnantă ( 5 – 6 alergători). apoi încearcă să reintre în pluton. acelaşi exerciţiu efectuat în turnantă. prin accelerarea treptată a alergării. 80m. alergare în pluton. 4. 3. acelaşi exerciţiu. puse în legătură directă cu comenile starterului.. Exerciţiile se caracterizează prin mărirea şi micşorarea vitezei efectuate. 3 min. apoi de alergare ( un pas inspiraţie. 7. 2x. stând depărtat cu piciorul drept înainte: pornire în alergare. 6 grupe x 5 elevi. doi paşi inspiraţie. 5 linii x 6 elevi. cu evadare din pluton la intrarea în turnantă. 4 – 6 în grup. 2x. se va tree la învăţarea ritmului respirator . • în paralel cu lucrul pentru învăţarea tehnicii alergării pe plat şi atunci când distanţele de lucru depăşesc 200m. 4. 150m. 5 linii x 6 elevi. din aceeaşi poziţie: pornire în alergare la semnal. 4. apoi în grup. ca atare este cunoscut dinainte. 3x. Pasul alergător de accelerare În cursul activităţii de învăţare şi perfecţionare a acestui element. alergări cu aterizări diferite: pe călcâi. până la aflarea celui mai convenabil ritm respirator Startul din picioare şi lansarea de la start . efectuate pe 2. cu executarea unui număr minim de paşi ( se va evita alergarea sărită). 50 m. inspiraţie şi expiraţie pe durate inegale ( expiraţia va fi todeauna mai lungă): un pas inspiraţie şi doi expiraţie. alergare în grup. câte 2.). 15 m. cu încercări de evadare din pluton. prin aplecarea şi pierderea echilibrului . alergări cu avântarea exagerată a gambelor înainte şi înapoi. până la atingerea vitezei normale a acesteia. start la intrarea în turnanta şi alergare în turnantă în vederea ocupării unui loc cât mai favorabil pe turnnantă ( 4 – 6 alergători). cel care „ evadează” este desemnat si. 60 m. pe pingea. inspiraţie şi expiraţie de durată egală. până când alergarea nu mai prezintă greşeli. 100.

. acestea aflându-se îndoite din coate la unghi drept. în linie dreaptă şi cu atingerea vitezei maxime la sfârşitul accelerării. Startul de jos şi lansarea de la start Metodica învăţării: 1. 2x. până la maximum. apropiată mult de poziţia startului de jos. frecvenţa în jocul de glezne creşte treptat. greutatea corpului pe piciorul din faţă. dar şi pe grupe de 4 – 5 executanţi. 30 – 40 m. 30 – 40 m. 6. se indică aplecarea trunchiului spre interiorul turnantei şi acţiunea mai ampla a braţului exterior. 3x. 3 min. oprirea din alergare se face pe distanţă mai mare. în vederea însuşirii particularităţilor tehnicii alergării pe turnantă. în linie dreaptă. ajungându-se şi la 90 – 95 % din posibilităţile maxime ale executanţilor. 4 – 5 executanţi. plecări din poziţia ghemuit. exerciţiile b. distanţa de alergare 100 – 150m. 7.poziţia trunchiului este dreaptă. pe 5 – 10m. 2. 4x. 5 linii x 6 elevi. 3. fără o pendulare prea evidentă a gambei înainte. urmată de o alergare liberă. Pasul alergător lansat de viteză Descrierea tehnică: . 4x. iar privirea îndreptată înspre linia de sosire. 5 linii x 6 elevi. alergare cu accelerare. dar cu ridicarea amplă a călcâiului la spate. la început pe 20 – 30 m.pasul este ceva mai lung decât ăn alergarea în tempo moderat. 3. starturi de jos la comandă.mişcările braţelor sunt ritmice. ori 4 – 6 elevi aşezaţi în linie. se execută 5 – 6 schimbări de viteză. lucrându-se individual. fără efort. individual apoi în perechi. acelaşi exerciţiu. accelerare. se lucrează la început pe grupe în linie. efectuate din poziţii înalte. 4x. pornindu-se la început cu viteză maximă. 5. apoi pe 20 – 30m. dar în turnantă. 3x. 3. apoi pe 40 – 60 m. se măreşte şi semicşorează viteza în tempouri şi pe distanţe prestabilite. aşezaţi în linie. 2. alergare în tempo variat. aşezaţi în linie. creşterea vitezei se face lent. cu pasul din ce în ce mai lung. 3x. exerciţiul de mai sus este repetat în continuare. . apoi trecerea în poziţia corespunzătoare comanzii „ gata”. 4. 2x. plecări libere şi la comandă. 2x. starturi din picioare.contacul cu solul se va face exclusiv şi permanent pe pingea. alergare accelerată. 10m. pe grupe de 4 – 6 elevi. distanţele de lucru 40 – 60 m. alergare liberă. apoi pe grupe mici în linie. se execută individual dar şi pe perechi. Metodica învăţării: 1. alergare accelerată în turnantă. 6. 30 m. 2x. 10m. accelerare. grupe de 6 – 8 alergători. 5 linii x 6 elevi. 3. alergare cu accelerare. atingerea vitezei maxime. pe culoare. 4. Viteza nu depăşeşte la început 80 – 90 % din posibilităţile maxime. 30m. capul aflându-se ân prelungirea trunchiului. cu atingerea vitezei indicate şi menţinerea ei pe o distanţă de 10 – 20m. 5.30m. pentru a evita căderea înainte. d. în linie dreaptă pe 20 – 30m. se lucrează pe 20 – 30 m. luarea poziţiei corespunzătoare comenzii „ pe locuri”. alergare cu executarea mişcării corecte a braţelor în ritmuri diferite. prin dezechilibrarea bruscă înainte.. . c. grupe de 5 elevi. 2. alergare accelerată. urmată de încetinirea vitezei şi oprirea alergării. grupe de 6 – 8 alergători. apoi individual pentru corectări. 4. 30m. se execută individual. 3x. 5 linii x 6 elevi. pe 20 . start din picioare. 4x. astfel. trecere în alergare accelerată din joc de glezne. fără comandă şi la comandă.1. grupe de 6 – 8 elevi. plecarea se face liber şi la comandă. alergătorul este obligat să execute o alergare cu paşi scurţi şi rapizi. piciorul din spate sprijinit înapoi la o distanţă mai mate de 2 tălpi. apoi se trece în alergare accelerată. în linie dreaptă. fără pauze. în linie dreaptă. în linie dreaptă. 40m. de pe loc. 4. 3x. mai târziu se poate ajunge la 95 – 100 % . 4x. accelerări bruşte. 4x. ca mai sus. cu atenţia îndreptată şi asupra . apoi din ce ţn ce mai lungi. se vor executa şi pe turnantă. se fac reluări şi alternări ale celor două poziţii.

2 min. 5 linii x 6 elevi. cu ritm de trei paşi. 4x. 5 linii x 6 elevi. treceri peste un gard şi mai multe. 2 min. 2 min. elevii aşezaţi ghemuit. 2 min. 3 linii x 10 elevi.lansării de la start. Studiul piciorului de atac şi al aplecării trunchiului: 1. dar imitând lucrul cu braţele. 3 min. cu accent pe trecerea piciorului deremorcă. Trecerea succesivă a mai multor obstacole cu trei paşi: 1. 3. 3 min. SOSIREA: 7. efectuarea atacului gardului. alergare cu pas lansat şi cu aplecarea trunchiului peste linia de sosire. 6 linii x 5 elevi. 3 linii x 10 elevi. alergare cu start lensat şi cu trecerea liberă peste linia de sosire. e). 2x. 6 linii x 5 elevi. 2. afectuată pe ultimul pas de alergare. treceri peste braţe ţinute orizontal.4 cm. 2 min. c). din mers. 4x. şezând ( la început în condiţii uşurate. 2. 4. 4x. din joc de glezne. trecere liberă apoi cu trei paşi. 5 linii x 6 elevi. aşezată transversal pe pistă. trecerea piciorului de atac peste gard. Exerciţii efectuate în deplasare. exerciţiu de tragere a remorcii. 3. ducerea unui genunchi sub axilă. 2 min. urmate de alergare accelerată. 5. 2 min. peste şi după linia de sosire ( 5 -6m ). 2 min. 5 linii x 6 elevi. trecerea piciorului de atac peste mai multa garduri.ALERGĂRILE DE GARDURI a). apoi normal ). cu sprijinul mâinilor pe gard. cu start din picioare ( concomitent se va face şi studiul mişcării braţelor) . 5 linii x 6 elevi. acelaşi exerciţiu. 2 linii x 15 elevi. 6 linii x 5 elevi. Exersarea globală: 1. 2 min. fără gard: 1. 3. treceri peste garduri joase. starturi de jos. din joc de glezne. cu ajutor înainte. 5 linii x 6 elevi. treceri peste obstacole joase. treceri globale peste un gard şi mai multe. 15 – 20m. 5 linii x 6 elevi. fărăr gard: 1. apoi extensia gambei pe coapsă şi aplecarea trunchiului pe coapsă. 2 min. ca în alergarea de garduri. din mers. 6 linii x 5 elevi. 6 linii x 5 elevi. d). 2 min. 2 min. 5 linii x 6 elevi. 3. 2. 3. treceri din mers peste garduri de 76. 6 linii x 5 elevi.. din alergare. se va continua alergarea în viteză. însoţită de mişcarea braţului opus piciorului de atac. la 6 -8m de la linia de plecare.2 şi 91. exerciţiul de mai sus executat în turnantă. 6. 4. 2. pe lângă gard. 2. 6 linii x 5 elevi. 4. atacul gardului la perete sau la un alt sprijin. 2 min. cu ritm de 5 şi 3 paşi. cu trei paşi. . luarea poziţiei de trecere a gardului. pe lângă gard. 5 linii x 6 elevi. 8. 15 grupe x 2 elevi. din alergare cu genunchii sus. 2 min. b). Exerciţii efectuate pe loc. pe sub o sfoară ori o bară. 2 min. treceri peste un gard. cu sprijin înainte. 5 linii x 6 elevi. grupe de 4 – 6 elevi. 2. ducerea unui genunchi înainte – sus. 2 min.

Studiul trecerii piciorului de remorcă: 1. .SĂRITURA ÎN LUNGIME . apoi în turnantă. fără şi la comandă. de asemenea. 3. din mers. treceri globale peste un gard şi mai multe. 2. este trecut imediat în mâna stângă). transmiterea băţului în zona de schimb. 4x. 15 grupe x 2 elevi. transmiterea băţului de schimb din alergare. 4. se execută în linie dreaptă.f). 6 min. cu palma orientată în jos. 15 grupe x 2 elevi. 15 grupe x 2 elevi. predarea se va face. la început ca în exerciţiul 4. apoi din ce în ce mai rapide. Metodica învăţării: 1. 3.predarea se va face printr-o mişcare de jos în sus şi dinainte – înapoi. primitorul aflându-se cu braţul întins înapoi.învăţarea tehnicii sghimbului are loc în trei etape: de pe loc. pentru a se apropia de primitor. 60m.5 siruri x 6 elevi. partenerii alergând cu acceaşi viteză. transmiterea băţului de schimb din mers. la un interval de 1 metru. la semnalul dat de aducător.se recomandă o perioadă de obişnuire cu băţul de ştafetă. 2 min. . 5 linii x 6 elevi. tragerea piciorului de remorcă. 60m..5 siruri x 6 elevi. la început în tempo moderat. exerciţiul se desfăşoară ca la ex. 4x. 40m.pentru începători se va preda tehnica sghimbului de accesi parte ( din măna stângă în mâna dreaptă. în aşa fel încât la semnal schimbul săse facă fără întârziere.. apoi din ce în ce mai repede. cu băţul de ştafetă ţinut în mâna stângă. se deplasează înainte. încât fiecare alergator va fi pe rând. 2 min. ori perechile. alergare cu băţul de schimb şi trecerea lui dintr-o mână în alta.învăţatea va fi astfel organizată. 5 linii x 6 elevi. băţul este transmis cu mâna stângă în cea dreaptă a primitorului. braţele imită mişcările efectuate într-o alergare de viteză. 2. exerciţiul se efectuează cu elevii aşezaţi în sir. . dar şirul. primitor şi aducător. 7. apoi marcată în mod regulamentar. pe lângă gard. 1. din mers. 3 min. 3 min. . 6. pentru predarea băţului aducătorul va fi obligat să accelereze viteza. 60m. 4x. . acelaşi exerciţiu din alergare. transmiterea băţului de schimb din alergare. care-l va trece imediat în cea stângă. băţul fiind transmis de la coada şirului. cu start din picioare ( concomitent se va face şi studiul mişcării braţelor. se va lucra în perechi constituite.ALERGĂRILE DE ŞTAFETĂ Indicaţii metodice: . 4.se va alege şi preda o singură tehnică. din alergare cu viteze reduse la început. start de jos. 4x. 3. la semnalul dat de aducător. 5 linii x 6 elevi. prin mânuirea acestuia în diferite exerciţii. între cei doi distanţa va fi mai mare ( 10 m ). 5 linii x 6 elevi. cu ritm de 5 şi 3 paşi între garduri. în linie dreaptă şi apoi ăn turnantă. transmiterea băţului de schimb de pe loc. 5. acea care se pretează la posibilităţile celor instruiţi. băţul odată preluat.

2. 7. 20m.. executarea ampla a mişcărilor de alergare în aer cu sprijin pe umerii a doi parteneri. 2 min. distanîa 15m. 15 grupe x 2 elevi. coloană câte 3. distanţa 20m.. 10. elan de 3 – 5 paşi: desprindere în “ pasul ştrengarului” cu atingerea unui obiect suspendat... 3x. fără dereglarea paşilor. 3 min. după care urmează alergare rapidă ( piciorul de bătaie. 4x. apoi cel de atac şi desprindere). coloană câte 3. concurs cu punerea piciorului de bătaie într-o zonă marcată. 8. 3x. 2 min. 3x. 60m. sărituri pe saltele suprapuse. saltele suprapuse. 9. la fiecare al treilea pas. de crengile copacilor sau ceva similar). accelerare pe distanţa de 10 – 15 m.8 paşi cu aterizare pe ambele picioare. alergare cu joc de glezne şi trecere în alergare accelerată. iar la cele desfăsurate în aer liber. cu elan de 3 – 5 paşi.. 5 linii x 6 elevi. piciorul este dus înainte vu vârful ridicat. 3. sau 4 în funcţie de condiţii. acelaşi exerciţiu efectuat din alergare uşoară.. 6. elan de 3 – 5 paşi. se vor executa paşi de alergare. pas cu piciorul de bătaie şi accelerare pe 15 – 20m. 2. atingând spre sfârşitul distanţei viteza maximă. alergare accelerată pe distanţele de 20 – 30m. 15 – 20m. 2 min.coloană câte doi. 4. 2 min. 5 linii x 6 elevi.. acelaşi exerciţiu fătă prag. 4 min. palmele sprijinite pe genunchi sau coborâte liber jos. api din alergare. 4x. 5 linii x 6 elevi.. 3x. 4. desprinderea se execută pe un prag fixat la aproximativ 1 – 3m de aparat ( în funcţie de gradul de pregătire al elevilor. 3 linii x 10 elevi. c) Exerciţii pentru învăţarea zborului: 1. . cu efectuarea bătăii la marginea gropii. 2 min.. paralele. folosind un elan de 4 – 6. alergare accelerată pe 20 – 30m. 2 min. cu elan de 4 – 6 – 8 paşi.. 3. cu simularea desprinderii în finalul alergării. 5 linii x 6 elevi. apoi pe 40 – 50m. coloană câte 4. în coloană câte unul.. 5 linii x 6 elevi. sărituri cu marcarea ultimilor paşi ai elanului. alergare uşoară. sprijinindu –l de coate. 3. 2. acelaşi exerciţiu. executarea desprinderii din mers. 5. piciorul de bătaie atârnă liber în jos. 10. cu ajutorul a doi colegi care aleargă cu executantul. coloană câte 2. 9. săritură pe lada de gimnastică ( cu mai puţine cutii). 3 min.. alergare cu joc de gleznă şi trecere în alergare acceletată. b) Exerciţii pentru învăţarea bătăii: 1. 2 min. mers cu picioarele întinse. talpa se ridică uşor. 6 linii x 5 elevi. apoi de 7 – 9 paşi desprinderi în pas săltat. 3. marcată ladistanţă de 5 – 6m de prag.. 6 linii x 5 elevi. 4x. 10 – 15m distanţă elan. plecări în elan cu marcarea celui de-al patrulea pas. sărituri cu avântarea piciorului de atac la scara fixă. 4x. 6. 8. cu aterizare pe piciorul de bătaie. genunchii uşor îndoiţi. 3 min. 3 linii x 10 elevi. din mers.SUCCESIUNEA ÎNVĂŢĂRII a) Exerciţii pentru învăţarea elanului: 1. coloană câte 1. din atârnat ( la lecţiile desfăşurate în sală – la bară. 2. coloană câte 2. 5. 2 min. după desprindere. cu aşezarea piciorului de atac într-ozonă de 40 – 70 cm. 5 linii x 6 elevi. inele. ( fiecare linie aleargă distanţa şi se întorc pe margine la pas). 7. coloană câte 1. 2 min. 10 – 15m. apoi de 7 – 9 paşi desprinderi în pas sărit şi aterizare pe piciorul de atac.. talpa este aşezată elastic şi plat pe sol începând cu baza decetelor. coloană câte 1. 2x. poziţie de plecare în elancu picioarele pe acceaşi linie.

6x. saritui în lungime peste o bandă elastică ( sfoară. sărituri de pa un obstacol mai înalt. continuând alergarea şi aterizare la groapa de nisip. peste un anumit semn. sărituri în lungime de pe loc. baston de gimnastică ). 4x. 8. pentru învăţarea zborului se mai poate folosi trambulina elastică. 5.în general aceste exerciţii vor urmării să-l obige pe săritor să – şi ridice cât mai mult picioarele în momentul aterizării. d) Exerciţii pentru învăţarea aterizării: . cu elan de 6 paşi. se accentuează mişcarea pasului. se urmăreşte prelungirea fazei de zbor. indicaţii: să evite căderea pe spate. se urmăreşte uşurarea execuţiei mişcărilor în ansamblul lor. pentru ai stimula pe elvi. trambulina nutrebuie folosită prea des. ea ajută la obişnuirea cu menţinerea echilibrului. sărituri de pe un obstacol. indicaţii: piciorul de bătaie să fie rapid aşezat.4. coloană câte 1. cel de desprindere rămâne întins înapoi. ceea ce permite săritorului să execute paşi de “alergare” în aer. indicaţii: de regulă începătorii execută paşi în aer mai mult la nivelul gambelor. se urmăreşte obişnuirea cu continuarea alergării în timpul zborului. 9. prin împingerea rapidă a şoldurilor şi a trunchiului înainte. deoarece acesta pregăteşte aterizarea. 6x. elan 6 – 8 paşi şi sărituri cu efectuarea bătăii pe un postament mai înalt şi a paşilor în aer. bandă elastică. de asemenea. desprinderi cu piciorul de atac. 4x. aceasta aproape că dublează durata fazei de zbor. aterizare pe o grămadă de nisip.coloană câte 2. îi obligăm să continue alergarea. coloană câte 1. trunchiul drept. indicaţii: după desprindere ( care trebuie să fie “ explozivă”). coloană câte 1. indicaţii: piciorul de atac este puternic avântat înainte – sus. 8x. cu desprindere. 4x. trunchiul drept. 3. coloană câte 2. băztaie pe lada de gimnastică cu două cutii şi aterizare pe piciorul de desprindere. se recomandă ca aceste exerciţii să se desfăşoare şi sub formă de concurs. în zona de aterizare. deoarece dăunează desprinderii. 1. în special al doilea.SĂRITURA ÎN ÎNĂLŢIME PRIN ROSTOGOLIRE VENTRALĂ . aşezate la o înălţime de aproximatv 20 cm. elan de 4 – 6 paşi. 4x.săritorul este obligar să – şi ridice picioarele pentru a putea ateriza dincolo de banda elasică. iar piciorul de desprindere ăn timpul zborului să rămână înapoia trunchiului ( ducerea piciorului de bătaie prea repede în faţă nu permite o extensie suficientă în aer ). pentru a-i învăţa mişcarea corectă (din şold ). 2. cel de bătaie este dus înainte( îndoit din genunchi). 6x. executarea a doi paşi în aer şi aterizare cu continuarea alergării. 5. după ce piciorul de atac coboară. acelaşi exerciţiu fără ladă. coloană câte 1. 7. 6. coloană câte 2. coloană câte 1.

2 min.. acelaşi exerciţiu cu o uşoară desprindere. coloană câte 1. coloană câte 1. sprijin la spalier cu un braţ. 6 -8 repetări. . elan de 3 – 5 paşi. c) Exerciţii pentru învâţarea trecerii peste ştachetă: 1. la exerciţiile de mai sus se lucrează şi cu braţele. acelaşi exerciţiu cu partener. 4. odată cu avântarea piciorului de atac şi cu impulsia celui de bătaie. b) Exerciţii pentru învâţarea atacului: 1. 3. acelaşi exerciţiu ca la 5. 5 linii x 6 elevi. greutatea corpului fiind trecută pe piciorul de bătaie care se îndoaie. 3 min. piciorul de atac este coborât activ. executanţii stând lateral faţă în faţă. • prima grijă a profesorului la învăţarea săriturii prebuie să fie aceea de a pregăti cu atenţie locul de antrenament şi în special suptafaţa de aterizare. 3. 6 linii x 5 elevi. pe acelaşi semn. bătaie. acelaşi exerciţiu cu elan de 3 paşi. coloană câte 1. exerciţiile 2 şi 3 se pot efectua după aceea cu 1 – 3 paşi de elan. cât se poate de întins. balansarea înainte a piciorului de atac. 2. 6 linii x 5 elevi. după ce a trecut dincolo de ştachetă. se urmăreşte execuţia corectă a mişcîrii. 6 linii x 5 elevi.. a celui de atac şi a braţelor. cu ajutorul diferitelor fotografii. 3 min. sărituri peste ştachetă cu întoarcere de 90 grade şi aterizare pe piciorul de atac. 2. 6. în coloană câte 3. 6 linii x 5 elevi. 3. cât mai sursdeasupra capului. chinograme. iar cel de bătaie. 3 min.Indicaţii metodice: • tehnica probei impune trecerea unui obstacol – ştacheta şi căderea de la o anumită înălţime pe o altă parte a corpului decât picioarele – aterizarea. înălţimea ştachetei va fi de 50 – 70 cm.. 5. cu execuţia bătăii. 3 min. 3 min. iar piciorul de atac nu se desprinde de pa sol. coloană câte 1. explicaţii verbale şi în special demonstraţii practice. stând în faţa spelierului. în sensul că ele sunt duse puternic în sus. fără însă a se lăsa corpul pe spate. cu piciorul de atac. coloană câte 1.. cu piciorul de atac înapoi sprijinit pe vârf: avântarea şi aşezarea acestuia pe spalier. 3 min. cu sărituri succesive peste 6 – 10 garduri. elan de 1 – 2 – 5 paşi: desprindere cu executarea atacului ( piciorul de atac va fi dus întins din genunchi şi cu vârful piciorului tras înapoi). atarizare pe piciorul de atac. 2 min. 2. executat fără trecere peste ştachetă şi fără elen. dar cu pendularea piciorului de atac şi desprindere de pe sol. acest exerciţiu se poate executa cu un elan de 3 -5 paşi. amortizând mişcarea . braţele rămân înapoi. din poziţia stând. el se poate executa din mers. sexul şi pregătirea elevilor. înalţimea la care va fi suspendat obiectul trebuie sa fie în aşa fel aleasă încât să-l solicite la maximum pe săritor. se execută serii de 8 – 10 repetări.. 6. 4. 15 grupe x 2 elevi. elan de un pas. înalţimea gardului va fi stabilită în funcţie de vârstă. idem cu întoarcere de 145 grade. 1 min. stând: pendularea piciorului de atac înainte – sus. pas cu piciorul de bătaie pe un semn marcat pe sol. a) Exerciţii pentru învăţarea bătăii: 1. 3 linii x 10 elevi. 5 linii x 6 elevi. 3 min. se recomandă ca elevii să fie puşi în temă cu tehnica procedeului. se urmăreşte atingerea unui obiect suspendat.. braţele se avântă înainte – sus. îndoit din articulaţia genunchiului. 6 -8 repetări. la aceste exerciţii aterizarea se face pe piciorul de bătaie. 3 min. 6 linii x 5 elevi. desprindere şi întoarcere 180 grade. 7. trebuie s ă se urmărească sincronizarea perfectă între acţiunea piciorului de bătaie. 3 min. 3 min. se urmăreşte punerea activă a piciorului de bătaie pe sol şi avântarea bazinului înainte. • atât existenţa ştachetei cât şi particularităţile aterizării pot produce o stare de inhibiţie. acelaşi exerciţiu ca la 1. 7.. sprijinindu –se cu mâinile unul pe umărul celuilalt.. respectiv evitarea mişcării de translaţie. perpendicular pe ştachetă. stând pe piciorul de atac îndoit: picorul de bătaie se duce înainte şi concomitent. braţele înapoi... acelaşi exerciţiu. 5.. • înainte de a se trece la lucrul practic. 6 linii x 5 elevi. se poate executa şi cu 1 – 3 paşi de elan. 4 min.. 3 linii x 10 elevi..

la început bătaia se face la semnal. 5. c) elaborarea formei globale. 4 min. 4. liber şi în faţa ştachetei.SĂRITURA ÎN ÎNĂLŢIME CU RĂSTURNARE DORSALĂ Succesiunea învăţării: a) elanul şi bătaia cu rotaţie în jurul axei longitudinale. 6. elan de 1 – 3 paşi şi săritură peste ştachetă cu ajutorul partenerului la executarea învăluirii. 3. 7. 20 m: 4x. aterizare ân groapa de nisip. 10x. 3 min. 5 linii x 6 elevi. acelaşi exerciţiu.. bătaia făcându-se pe vârful buclei. 8. din alergare pe un cerc cu raza de 10 – 15m. sensul alergării spre partea piciorului de „bătaie”. 2. consecutiv numai pe piciorul de bătaie. sărituri în condiţii de concurs. întoarcere cu 90 grade. unde sensul alergării este cel necesar ( stânga sau dreapta . în coloană câte 1. . în coloană câte 1. de pe 1. cu spatele la locul de aterizare ( saltea ). cu elan de 3 – 5 paşi. 2. sprijin cu braţele pe lada de gimnastică: imitarea mişcării de evitare a ştachetei cu piciorul de bătaie. sau pe o suprafaţă moale mai joasă. ştacheta se fixează la înalţimi uşor accesibile. din poziţia stând. 2. sărituri la ştacheta oblică. 4 min. pivotare 90 grade spre piciorul de impulsie. acelaşi exerciţiu. cu elan de 3 – 5 paşi rectiliniar. 4 min. bătaie şi desprindere. fixată pe suporţii stâlpilor. 5.. aterizare pe locul desprinderii. 6. aterizare pe locul desprinderii.7 paşi de alergare. pe un traseu curb cu raza de 8 – 10m. aterizare pe locul desprinderii. aceeaşi rază. întoarcere cu 90 grade spre piciorul de impulsie.. cu 90 grade. avântarea piciorului de atac în diagonală şi cu ambele braţe. de pe o trambulină elastică. 10x. cu proiectarea în faţă a bazinului şi aşezarea rapidă pe sol a piciorului de impulsie. liber şi în faţa ştachetei. 3 cutii de la ladă de gimnastică.. după caz). 6 min. b) aterizarea şi trecerea ştachetei prin răsturnare în jurul axului transversal. a) Exerciţii pentru învăţarea elanului şi a bătăii: 1. urmat de încă 3 – 5 paşi efectuaţi pe un traseu curb. executarea mişcării de învăluire a ştachetei din poziţia sprijin culcat. acelaşi exerciţiu se poate efectua de pe banca de gimnastică. 3 cercuri x 10 elevi. regiunea toracală. în coloană câte 1. coloană câte 1. 4 min. apoi după 3 – 5. desprindere de pe ambele picioare spre în sus şi înapoi. dar cu desprindere şi aterizare în acelaţâşi punct de pe loc. cu corpul în echer. 2 grupe x 15 elevi. cu elan de 5 paşi. în coloană câte 1. aterizare pe spate. coloană câte 1. 7. avântarea cu piciorul de atac în diagonală spre cel de bătaie şi cu ambele braţe. întoarcere. d) perfecţionarea tehnicii. b) Exerciţii pentru învăţarea aterizării şi trecerii ştachetei: 1.. bătaie. 5 linii x 6 elevi. 4 min. 4 min... coloană câte 1. cu elan de 3 – 5 paşi. bătaie. 4 min. 3 min. 5 linii x 6 elevi. coloană câte 1.4. succesiune de paţi săltaţi. 4 min. coloană câte 1. de pe loc. dar alergarea se face pe un traseu în formă de 8.. apoi cu elan de un pas.. 6.

în coloană câte 1.3. în coloană câte 1. ladă şi trambulină elastică. săritură cu aterizare pe spate. cu accent pe extinderea gambelor pe coapse. 3. în condiţii de elan mic şi în condiţii de elan de concurs. în raport cu calităţile de viteză ale elevului. în coloană câte 1. 7. din stând. săritură „ flop”. din stând cu spatele. 3 min. în coloană câte 1. în coloană câte 1. în coloană câte 1. în coloană câte 1. 3 min. sub formă de plan înclinat ( prefigurează coborârea trunchiului după trecerea stachetei). progresiv. 3 min. în coloană câte 1. cu bătaie. trecerea ştachetei .femural. se va urmării şi lucrul corect al braţului. progresiv pe bancă. în coloană câte 1. săritură cu răsturnare dorsală la înălţimi mai accesibile şi. care stimulează lucrul corect deasupra ştachetei. peste ştachetă. 4. 6. 3 min. cu 3 – 5 paşi ( „ curba de impulsie”). cu gambele flexate. 3 min. pe spate. evitarea ştachetei şi trecere în poziţia L. 4 min. ca şi a celor din faza de accelerare. de pe ambele picioare. 4. 2.METODICA ÎNVĂŢĂRII ACŢIUNILOR DE JOC ÎN VOLEI . dar elanul va fi complet. 5. cu elan de „ flop”. 6. respectiv 5 + 3 – 5 ( 5 paşi fată de accelerare în linie dreaptă . în coloană câte 1. cu trecere în extensie pronunţată la nivel lombar şi coxo. în coloană câte 1. 5 min. cu 3 – 5 paşi ( „ curba de impulsie”) şi 5 paşi accelerare în linie dreaptă. curbei de impulsie. desprindere pe ambele picioate. 3 min. 3 min. 3 min. săritură în înşlţime cu „ păşire”. acelaşi exerciţiu. XIV. acelaşi exerciţiu. aterizare pe saltea. cu elan de 3 – 5 paşi ( curba de impulsie). a variantelor optime privind numărul paşilor ( 3 sau 5 ). în coloană câte 1. opus piciorului de bătaie şi al capului. 3 min. c) Exerciţii pentru învăţarea formei globale: 1. acelaşi exerciţiu. în coloană câte 1.3 – 5 paşi curbă de impulsie). avântare cu ambele braţe. 3 min. cu gambele flexate şi atârnând la marginea saltelei. METODICA ÎNVĂŢĂRII PRINCIPALELOR ELEMENTE ŞI PROCEDEE TEHNICE DIN JOCURILE SPORTIVE 1. 7. la înălţimi mai mari. 8. acelaşi exerciţiu ca la 5. dar aterizarea se face pe o saltea specială. pe saltele supraânălţate şi cu desprindere de pe lada de gimnastică şi apoi de pe trambulina elastică. avântarea cu ambele braţe şi desprindere de pe ambele picioare. 5. introducerea paşilor preliminari şi stabilirea. 3 min.

. 8. b) Preluarea din serviciu: 1. 10 grupe x 3 elevi. cu o mână sau cu 2 mâini de sus. sub diferite forme specifice structurilor de joc. realizate în serii cât mai lungi. 4 x 4. 4 min. cu trei lovituri obligatorii. 1 x 1 cu trecerea mingii peste plasă cu una sau 2 mâini de sus. 15 grupe x 2 elevi. 10 min. 5. lovirea a doua se va executa cu două mâini de sus. care va trece mingea peste fileu cu sau fără efectuarea unui atac. executarea atacului în cadrul fazei I de joc la câştigarea serviciului.. 5 min. localizată în diferite zone ale plasei. cel de. 3 min. în afara terenului. din deplasare. 7. 2. preluări din serviciu din afara plasei la distanţe variabile. 3 linii x 10 elevi. 15 grupe x 2 elevi. lovirea mingii cu palm spre sol. pentru a ricişa spre perete. 3 min. 10 grupe x 3 elevi.. care execută preluare din atac spre al treilea. 2 x 2 cu trei pase ( cu două mâini de sus ) şi trecerea mingii peste plasă. exerciţii sub formă de structuri de joc din care face parte atacul. precedată de preluare şi pas executate de alţi jucători. fie pentru câştigarea serviciului fie pentru câştigarea punctului). serii cât mai lungi. 4 min.. 4. pase în trei ( cu elevii aşezaţi în triunghi). de exemplu: trecerea mingii peste plasă din a treia lovitură.. compeiţie cu efectiv normal pe teren normal. 7.al treilea lângă plasă. lovirea mingii cu palma spre sol. care face preluare cu 2 mâini de jos. preluări cu două mâini de sus sau de jos. preluări din serviciul de sus sau de jos peste fileu . c) Lovitura de atac: 1. 6 x 6 pe teren normal.. 10m. 8. 4 min. din mingii aruncate de partener.. cu o anumită destinaţie.. care la rândul său va ridica mingea spre celălalt jucător.serviciu executat la diferite distanţe 3. se va executa serviciul din terenul advers spre unul din cei doi jucători aşezaţi mai departe de plasă. în partea dreaptă.A) Metodica învăţării jucării mingii a) Pasa: 1. se poate executa în diferite zone ale terenului. exerciţii specifice fazei de joc în care se include pasa: pase precedate de preluarea unei mingii aruncate. un elev execută lovitură de atac spre al doilea.. servite sau atacate. 3 min. 2. 7 grupe x 4 elevi. serii cât mai lungi. 4 min. 6 min. 4 min. 2 min. 1 x 1 în afara plasei. urmată de deplasarea la mingea ridicată de acesta şi trecerea mingii peste fileu.. care ridică mingea către primul. 3 min. 2. pase de control – serii cât mai lungi executate de pe loc. cu deplasare şi oprire şi precizarea exactă a locului de lovire a mingii. 6. 3 grupe x 6 elevi . doi la distanţă de plasă pentru preluare. 4 min. 3 linii x 10 elevi. serii cât mai lungi: spre dreapta şi spre stânga. preluări din mingii aruncate peste fileu. 3 x 3. 4 min. 3.. 15 grupe x 2 elevi. din deplasare pe poziţia viitoare. care vor efectua preluare spre jucătorul de lângă plasă. se va ţine mingea cât mai mult în joc... toţi elevii execută perând lovitura de atac. 6. 5 min. 15 grupe x 2 elevi. din minge aruncată. 4. 5 linii x 6 elevi. pe teren redus sau normal cu trei lovituri obligatorii. 1 x 1 la fileu cu pasă de control şi trecerea mingii peste ( ţinerea mingii cât mai mult ). 3 min. 4 min. 3 min. lovirea mingii cu o mână de sus spre coleg. 7. 4.. 15 grupe x 2 elevi. 15 grupe x 2 elevi. 3 min. precedat fiind de preluare din serviciu şi pasa dată de ridicător. 3. lovitura a doua se va executa obligatoriu cu două mâini de sus. 6. 6. 7 grupe x 4 elevi.. 5. 10 grupe x 3 elevi. 3. 3 min. 3 linii x 10 elevi. grupe de 6 sau 8 elevi. 4 min. pase la perete la punct fix. din săritură. trei elevi cu minge aşezaţi în triunghi.. 10 grupe x 3 elevi. preluarea mingii servite spre un coleg. 7 grupe x 4 elevi. în formaţie de trei jucători aşezaţi în triunghi. 5. 15 grupe x 2 elevi.

15 grupe x 2 elevi. 4 min. după fiecare aruncare mingea se lasă să cadă sol. de o parte şi de alta a fileului: serviciu cu efectuarea unei preluări de control.2. 3 min. 15 grupe x 2 elevi. autopreluare şi trecerea mingii peste plasă cu ţinerea ei în joc cât mai mult. 7. 5. acelaşi exerciţiu cu mărirea treptată a distanţei dintre elevi. joc şcoală 1 x 1 peste plasă cu execuţia serviciului.. concurs. 15 grupe x 2 elevi. 2. 5. până la 9 –10m. serviciul în serii peste plasă de la distanţe diferite.. serviciu efectuat de la distanţă mare.. 2 min. spre înainte 2 min. 3 linii x 10 elevi. 1 x 1 peste plasă. acelaşi exerciţiu cu verificarea punctului de lovire prin atingerea mingii ţinute de 1-2 ori înainte de efectuarea serviciului.. e) Serviciul de sus din faţă 1. 4 min. 3 linii x 10 elevi. 4 grupe x 8 elevi. precedat fiind de o preluare din joc şi pasă localizat în diferite zone ale terenului. ţinerea mingii cu mâna neândemânatică şi lovirea acesteia cu palma mâinii îndemânatice. 5 min. serviciu peste o linie trasată pe perete. 3 min. 4 grupe x 8 elevi. d) Serviciul de jos 1. 3 min. 4 grupe x 8 elevi. 3 serii x 10 servicii . 4. 15 grupe x 2 elevi. lovirea mingii cu palma din minge susţinută: spre sol. 15 grupe x 2 elevi. la distanţă de 4 – 5 metri. 4 grupe x 8 elevi. pe perechi cu o minge. 4 min. 4 min.. idem exerciţiul de mai sus. 4 grupe x 8 elevi. 4. deasupra unei linii corespunzătoare înălţimii fileului. 3 min. distanţă 4 – 6m: un elev execută serviciu. 3 linii x 10 elevi. serviciu spre perete. seviciu spre perete. pe perechi cu o minge. 3 linii x 10 elevi. 6. Cu intrare sub traiectoria mingii ricişate din perete şi prinderea acesteia în cupă situată la nivelul frunţii. 8.. 8. 4 min. execuţia serviciului spre partenerul care prinde mingea şi execută la rândul lui serviciul. executarea atacului în cadrul jocului la câştigarea punctului. serviciu spre perete de la distanşa de 6 – 7m. 4 grupe x 6 elevi. cu execuţia serviciului şi preluării din serviciu. de la distanţa de 5m. . cel mai bun din 8 -10 încercări. cu efectiv redus. 4 min. celălalt prinde mingea în cupă. 2.. 7. 5 min. 3. 3. în zone diferite. de la distanţă de 5 – 6m. deasupra unei linii trasate la aproximativ 5m. linia de fund a terenului în zona 5 adversă). 2 grupe x 15 elevi. joc şcoală pe teren redus. 6 serviciu de sus precedat de 1 -2 aruncări ale mingii.

3. minge ţinută de profesor sau partener. 15 grupe x 2 elevi.. 3 min. deasupra capului sub formă de loviri de control. fixarea mingii în cupă – efectuarea de corectări a poziţiei: degetelor. 2 min. 8 lovirea mingii cu două mâini de jos. 5. luarea poziţiei corecte. 10 grupe x 3 elevi... cu palmele sub formă de cupă deasupra capului. în serii cât mai lungi. dar cu loviri alternative: odată cu două mâini de sus. 2 min. 10 grupe x 3 elevi aşezaţi în triunghi. 6 linii x 6 elevi. 10 grupe x 3 elevi. aruncări şi prinderi ale mingii în cupă de pe loc. din minge aruncată de profesor sau partener. de pe loc. lovirea mingii cu două mâini de jos. exerciţiile se pot executa individual sau în grupuri mici de 2 – 3 elevi. odată cu două mâini de jos. se lucrează câte trei grupe la fileu. 5. spre dreapta. 10 grupe x 3 elevi. lovirea mingii cu două mâini de jos ( cu manşeta ). 3 linii x 10 elevi. 20 execuţii fiecare. 15 grupe x 2 elevi. lovirea mingii cu două mâini de sus în trei elevi. 7. din deplasare şi oprire. elevii sunt aşezaţi pe 3 linii x 10 elevi.. din deplasare. 4 min.. . 2 min. în serii cât mai lungi... lovirea mingii cu două mâni de jos ( cu manşeta ) de pe loc şi precedată de deplasare şi oprire. 15 grupe x 2 elevi. din deplasare. picioarelor. 2. cu poziţia uşor flexată a trunchiului. cu ţinerea mingii în joc cât mai mult timp 5 min. spre stânga. 1 x 1 peste plasă. trunchiului. 4. 2 min. lovirea mingii cu două mâini de sus deasupra capului ( loviri de control). 15 grupe x 2 elevi. 4 min. 15 grupe x 2 elevi. 5 linii x 6 elevi. 6. individual. mingea fiind aruncată de un partener. 7. cu ţinerea mingii cât mai mult timp. se lucrează câte trei grupe la fileu. 3. lovire de control cu două mâini de jos. braţelor. 4. cu execuţii deasupra capului sau la perete. cu degetele răsfirate şi imitarea lovirii fără minge. 3 min. 5 linii x 6 elevi. 2 min. explicarea şi demonstrarea lovirii mingii. 15 grupe x 2 elevi 2. 8. spre stânga şi spre dreapta. ţinerea mingii în joc cât mai mult timp. 6. b) Invăţarea lovirii mingii cu două mâini de jos: 1..5 – 2 m. 1 x 1 peste plasă. imitarea mişcării de lovire a mingii. acelaşi exerciţiu ca la 4. aşezarea mingii de către profesor sau partener pe manşetă pentru a se arăta locul de lovire a mingii şi imitarea mişcării de lovire a mingii. lovirea mingii cu două mâini de sus. 5 min. 1 min.A) Metodica învăţării lovirii mingii: a) Invăţarea lovirii mingii cu două mâini de sus: 1. 3 min. 4 min. de pe loc. în triunghi. în sus la 1. 3 min. lovirea mingii cu două mâini de sus după deplasare şi oprire. urmată de transmiterea mingii la un partener cu două mâini de sus.

grupe de 6 sau 8 elevi. 4 min. preluări cu două mâini de sus sau de jos. 2 min. 3 min. . în afara terenului. 4 min. 4 x 4.. 1 x 1 la fileu cu pasă de control şi trecerea mingii peste ( ţinerea mingii cât mai mult )... lovirea mingii cu palma ( mingea este ţinută de partener ). cu trei lovituri oblogatorii. 12. din minge susţinută în palma braţului neândemânatic la diverse înălţimi.. explicarea şi demonstrarea procedeului de lovire ( precizarea clară a suprafeţelor de lovire şi a poziţiei 2. 7 grupe x 4 elevi. servite sau atacate. 6. la început mingea ţinută apoi din minge aruncată şi se va încerca realizarea unor serii cât mai lungi.. lovirea mingii cu palma şi transmiterea ei spre sol oblic pentru a ricoşa în perete. 15 grupe x 2 elevi.. 5. 3linii x 10 elevi. 4 min. pase la perete la punct fix.. 10 grupe x 3 elevi. 15 grupe x 2 elevi. 1 x 1 la fileu. 13. 8.. 2 min. 15.. 14. 6. 9. 6 x 6 pe teren normal. 3linii x 10 elevi. 7 grupe x 4 elevi. 15 grupe x 2 elevi. 3 x 3. 3 linii x 10 elevi. 4. cu transmiterea mingii peste plasă prin lovirea acesteia cu palma ( se va executa autopreluare. 2 min. 5 linii x 6 elevi. B) Metodica învăţării jucării mingii e) Pasa: 1. 3 min. cu deplasare şi oprire şi precizarea exactă a locului de lovire a mingii. 11. lovire cu palma şi transmiterea mingii spre sol. preluări din serviciu din afara plasei la distanţe variabile. exerciţii specifice fazei de joc în care se include pasa: pase precedate de preluarea unei mingii aruncate. 4. 15 grupe x 2 elevi.. 15 grupe x 2 elevi. din mingii aruncate de partener. 6 min. 3linii x 10 elevi. din deplasare. 3 min.. 5 min. lovitura a doua se va executa obligatoriu cu două mâini de sus. preluări din serviciul de sus sau de jos peste fileu + serviciu executat la diferite distanţe 3. lovirea a doua se va executa cu două mâini de sus. lovirea mingii cu palma şi transmiterea ei peste o linie trasată pe perete. 3 min. 7. 2 min. f) Preluarea din serviciu: 1. realizate în serii cât mai lungi. 3 min. cu două mâini de sus sau de jos şi trecerea mingii peste plasă cu lovirea acesteia cu două mâini de sus). 15 grupe x 2 elevi.c) Lovirea mingii cu o mână de sus ( cu palma): 1. 4 min. 10m.. palmei. lovirea mingii susţinută îmn palma braţului neândemânatic la diverse înălţimi. 3 min. 3 linii x 10 elevi. 2 x 2 cu trei pase ( cu două mâini de sus ) şi trecerea mingii peste plasă. pase în trei ( cu elevii aşezaţi în triunghi). 3linii x 10 elevi. pase de control – serii cât mai lungi executate de pe loc. din deplasare pe poziţia viitoare. 15 grupe x 2 elevi. pe teren redus sau normal cu trei lovituri obligatorii. 10... 3. 3. serii cât mai lungi: spre dreapta şi spre stânga. preluări din mingii aruncate peste fileu. 2 min. 2. 2 min. 4 min. din săritură.

4 min. trei elevi ala minge aşezaţi în triunghi. 5. serii cât mai lungi. joc şcoală pe teren redus. cu o anumită destinaţie. lovirea mingii cu palm spre sol. în partea dreaptă.. 3 linii x 10 elevi. lovirea mingii cu palma din minge susţinută: spre sol. 4 min. 7 grupe x 4 elevi. 3 linii x 10 elevi. 4. 2 min... 3 min. 3 min. 15 grupe x 2 elevi.. se va executa serviciul din terenul advers spre unul din cei doi jucători aşezaţi mai departe de plasă. 3 linii x 10 elevi.5. execuţia serviciului spre partenerul care prinde mingea şi execută la rândul lui serviciul. pentru a ricişa spre perete. 4. 8. 3 min. un elev execută lovitură de atac spre al doilea. 7. 5 min. 5 min. precedat fiind de preluare din serviciu şi pasa dată de ridicător. care va trece mingea peste fileu cu sau fără efectuarea unui atac. 6. executarea atacului în cadrul jocului la câştigarea punctului. fie pentru câştigarea serviciului fie pentru câştigarea punctului).. cu efectiv redus. 3. lovirea mingii cu o mână de sus spre coleg. 3. care execută preluare din atac spre al treilea. serviciu peste o linie trasată pe perete. 3 grupe x 6 elevi. 1 x 1 în afara plasei. 2. 3 linii x 10 elevi... 3 linii x 10 elevi. executarea atacului în cadrul fazei I de joc la câştigarea serviciului. în formaţie de trei jucători aşezaţi în triunghi. la distanţă de 4 – 5 metri. 5 min. 2. 15 grupe x 2 elevi. de exemplu: trecerea mingii peste plasă din a treia lovitură. care la rândul său va ridica mingea spre celălalt jucător. toţi elevii execută perând lovitura de atac. exerciţii sub formă de structuri de joc din care face parte atacul. 1 x 1 cu trecerea mingii peste plasă cu una sau 2 mâini de sus.. compeiţie cu efectiv normal pe teren normal.. 8.. doi la distanţă de plasă pentru preluare. 5. 5 min. 10 min. în zone diferite ( 3 serii x 10 servicii de la 3 metri de linia de fund a terenului în zona 5 adversă). sub diferite forme specifice structurilor de joc.. lovirea mingii cu palma spre sol. idem exerciţiul de mai sus. 2 min. 3 grupe . 3 min. 2 min. localizată în diferite zone ale plasei. cel de. serviciu peste o linie trasată pe perete. care vor efectua preluare spre jucătorul de lângă plasă.. care face preluare cu 2 mâini de jos. precedat fiind de o preluare din joc şi pasă. 10 grupe x 3 elevi.. 10 grupe x 3 elevi. 3 linii x 10 elevi. 6. care ridică mingea către primul. 4 min. 2 grupe x 15 elevi. joc şcoală 1 x 1 peste plasă cu execuţia serviciului.al treilea lângă plasă. 7. precedată de preluare şi pas executate de alţi jucători ( se poate executa în diferite zone ale terenulio. localizat în diferite zone ale terenului. din minge aruncată. 3 linii x 10 elevi. 1 x 1 peste plasă. spre înainte sau lateral. cu o mână sau cu 2 mâini de sus.. 3 min.. 7. serviciul în serii peste plasă de la distanţe diferite. autopreluare şi trecerea mingii peste plasă cu mână de sus şi ţinerea ei în joc cât mai mult. h) Serviciul: 1. preluarea mingii servite spre un coleg. serii cât mai lungi. 10 grupe x 3 elevi. 6. g) Lovitura de atac: 1. urmată de deplasarea la mingea ridicată de acesta şi trecerea mingii peste fileu. se va ţine mingea cât mai mult în joc. 15 grupe x 2 elevi. 4 min. cu execuţia serviciului şi preluării din serviciu. 15 grupe x 2 elevi. ţinerea mingii cu mâna neândemânatică şi lovirea acesteia cu palma mâinii îndemânatice. 4 min.

3. fiecare jucător al grupei respective îşi alege o culoare ( roşu. 2 min. fiecare cu câte o minge în mână. la 3 – 5m. 5.HANDBAL PROCEDEE TEHNICE FOLOSITE ÎN ATAC: a) Prinderea mingiei cu două mâini: 1. mingea aruncată în sus este lăsată să cadă pe sol şi abia după accea este prinsă. 6. degetele mari sunt apropiate. în loc de culori. dacă a reuşit. câte doi faţă în faţă la circa 3 m. tări.5 – 6 jucători aşezaţi în cerc. braţele se întind în întâmpinarea ei. 7. jocul „ Culorile”: jucătorii sunt împărţiţi în mai multe grupe formate din 4 . galben. în aşa fel ca prinderea mingii să se facă din diferite poziţii. apoi cu întreaga palmă şi este oprită de degetele mari. dacă n-a reuşit. împreună cu palma şi celelalte degete formând cupă în care intră mingea. elevul are mingea în mână şi o arunca în sus în timp ce execută una sau mai multe ghemuiri. cu palmele orientate în jos. elevul are mingea în mână şi o arunca în sus în timp ce execută întoarceri de 180grade şi 360 grade.x 6 elevi. 2 min. 3 rânduri x 10 elevi. după care o prinde fără să cadă. un copil din grupă are o minge pe care o aruncă în sus. 2 min. alb). şocul produs în momentul prinderii este amortizat printr-o mişcare de îndoire progresivă a membrelor superioare din articulaţiile pumnului şi ale cotului. strigând o culoare din grupă. puţin înainte. 2 min. 2 min. Driblingul simplu şi multiplu Elevii aşezaţi pe 3 rânduri. elevul care îşi aude culoarea strigată trebuie să prindă mingea înainte ca ea să atingă solul. 2 min. 2 min. b) 1. Indicaţii metodice: • jucătorul care urmează să intre în posesia mingii trebuie să adopte o poziţie care să-i înlesnească prinderea: privirea şi braţele îndreptate în direcţia din care primesc mingea. 2. degetele răsfirate. Elevul are mingea în mână şi o aruncă în sus. mingea ia contact cu vârfurile degetelor. mingea prinsă este adusă în dreptul abdomenului pentru a fi protejată. 3 rânduri x 10 elevi. 15 geupe x 2 levi. partenerii aruncă mingea de la unul la celălalt. cei care reuşesc să reia jocul de mai multe ori sunt câştigători. 2. 3 rânduri x 10 elevi. etc. . se pot alege nume de flori. el este cel ce reâncepe jocul. după care prinde mingea. după care o prinde fără să cadă. elevul execută bătăi din palme. execută dribling simplu. 4. 3 rânduri x 10 elevi. o dată cu apropierea mingii de jucător. deasupra capului.. 3 rânduri x 10 elevi. 3 rânduri x 10 elevi. Acelaşi exerciţiu: în timpul în care mingea este în aer. până la reprimirea mingii. jocul se reia cu acelaşi elev.

aleargă şi predă mingea următorului jucător. 6 grupe x 5 elevi. 3 min. rânduri x 10 elevi. la al diolea semnal. fiecere elev caută să ocupe un cerculeţ. Indicaţii metodice: • elevii care si-au ocupat locul în cerc execută dribling pe loc (simplu sau multiplu ). • distanţa dintre şiruri se hotărăşte în funcţie de forţa aruncărilor şi spaţiul existent. 7. se execută dribling multiplu până la linia de margine a terenului şi înapoi. au reuşit să nu rămână niciodată fărăr cuib sunt păsările călătoere cele mai harnice. 5. 6. apoi rolurile se schimbă. ocolirea coechipierului prin dribling şi revenire la locul de plecare. un singur copil rămâne în afara cercului. 3. acelaşi lucru îl încearcă şi elevul care iniţial nu a avut „ cuib”. în timpul deplasării spre centru.d. 6 siruri x 4 elevi. 8. un alt elev ( sau acelaşi ) rămâne fără „ cuib”. jucătorul care a primit mingea o aruncă înapoi la primul din celălalt şir ş. 6 grupe x 5 elevi.2. ăn final. la semnalul de începere. 5 grupe x 6 elevi. • prin acest joc favorizăm consolidarea procedeelor tehnice de conducere a mingii în condiţii de joc. unde execută dribling pe loc de 3 ori. după care aleargă la coada şirului. Jocul „ Schimbă mingea”: primul elev din echipă care are mingea. jocul se termină în momentul în care elevul care a început jocul primeşte mingea. Indicaţii metodice: • se stabilesc reguli care să favorizeze execuţia corectă a aruncării. Copii care la terminarea jocului ( după un timp stabilit de profesor). după fiecare prindere jucătorul este obligat să execute un dribling şi să paseze apoi mingea altui jucător.a.m. 4. Primul jucător care are mingea aruncă primului jucător din şirul de vizavi.. • deplasarea pe teren şi revenirea spre cerc se fac numai prin dribling. Aceeaşi formaţie. aleargă până la cerc. mai repede sau mai încet. 15 grupe x 2 elevi. Câte doi fată în faţă. câştigă echipa care termină prima. Trei până la 5 jucători se deplasează liber pe o suprafaţă limitată de teren şi îşi pasează mingea între ei. 3 min. Joc: „ Cine execută de mai multe ori dribling de pe loc şi din deplasare”: elevul care execută de mai multe ori dribling fără greşeală este câştigător. Jocul „ Păsările călătoare”: elevii sunt dispuşi în cerc. 4 min.cu mingii de handbal în mână. întrecerea se desfăşoară între grupe de 5 – 8 elevi min. „ Suveică fără schimb de locuri”: elevii sunt dispuşi în şiruri aşezate faţă în faţă. 5 grupe x 5 elevi. cu bătaia mingii în pămînt după prindere şi apoi pasă la jucătorul din faţă. numarul jucătorilor care formează suveica se reduce la 3. • elevul care nu execută dribling în condiţii regulamentare rămâne „ pasăre fără cuib”. conform indicaţiei profesorului. c) Pasarea mingii cu o mână de deasupra umărului 1. câştigă echipa care termină prima. două şiruri reprezentând o echipă. 2 min.. Suveică simplă. folosind pentru aceasta pasa din alergare. elevii sunt obligaţi să execute dribling. executând dribling din mers şi uşoară alergare spre stânga sau spre dreapta. după care schimbă mingiile. . 3 min. elevii pleacă din cercuri („ cuiburi” ). pentru mărirea vitezei de deplasare şi a efortului..

după care aruncă la poartă din alergar. 2 siruri x 15 elevi . 3 min. Elevii sunt aşezaţi în şir. precedate de 2-3 sărituri cu picioatrele întinse. semiactiv şi activ. continuă alergarea şi reprimeşte mingea. după recuperarea mingii. Aruncarea şi prinderea mingii la perete. Dribling 8 metri şi aruncare la poartă din săritură. la distanţă de 3 metri de la linia de aruncare. Paralel cu linia porţii. o prinde şi execută dribling până la linia trasată pe sol. 4. cu mingi în mână. distanţa între perete şi elev depinde de forţa de aruncare a executantului. 6. 4 min. 8 grupe x 4 elevi. unul dintre ei are o minge de haNdbal. 4 min. elevii sunt aşezaţi la 3 -4 metri de perete.5 metri. finalizare cu aruncarea la poartă din alergare. elevul prinde mingea şi o aruncă la poartă din alergare. Pase din săritură sub formă de suveică între 3 – 4 jucători. 7. 3 linii x 10 elevi. . faţă în faţă. execută alergare până la linia de pe sol. 3. Aruncare la poartă din alergare cu adversar pasiv. 5. se trasează linia de aruncare. Aruncări la poartă peste o bancă aşezată între cele două semicercuri. după care o reprind fărăr ca aceasta să atingă solul. 4 min. îl ocoleşte şi revine în poziţia din care a plecat. 4 coloane x 6 elevi. aruncă mingea în perete. 15 grupe x 2 elevi. 3 serii x 5 sărituri. la 2 – 3 metri înainte de linia de aruncare. după care aleargă în locul jucătorului unde a pasat.. precedate de dribling şi fără dribling. 4. 3 min. primul elev din şir pasează unui elev aflat lateral. de unde aruncă la poartă din alergare. cu ridicarea celuilalt îndoit la piept. elevul îşi aruncă mingea înainte. 4 siruri x 7 elevi. elevul cu mingea execută dribling spre colegul din faţă. Pe toată lungimea terenului. 7 grupe x 4 elevi. d) Aruncarea la poartă din alergare 1. precedate de dribling simplu şi multiplu. 4. Aruncări la poartă din săritură. care reia exerciţiul în acelaşi fel. pase în doi din alergare. Pase în cerc cu schimb de locuri. 5. Sărituri succesive pe piciorul de bătaie. cu un interval de 2 -3 metri între jucătorii din rând. 2. 4 min. 4 min. 4 min. 3 siruri x 10 elevi. pe care o pasează unui coechipier din cerc. Elevii se aşează pe două şiruri. după care pasează mingea coechipierului. la distanţă de 4 . sau la semicercul de 9 metri. Aruncarea la poartă din săritură Sărituri cu genunchii la piept. 2 min. 5 min. Jocul „ Ocheşte mingea medicinală” – procedeul de aruncare: cu o mână de deasupra umărului. Elevii sunt dispuşi pe două rânduri. jucătorii sunt dispuşi în formaţie de cerc. 6 grupe x 5 elevi. 5 grupe x 5 elevi. la circa 15 metri de poartă. 2. Pase din săritură sub formă de suveică. cu faţa spre una din porţi. e) 1. Elevii sunt dispuşi în şir la centrul terenului de handbal. la distanţă de 4 metri. 3 min. elevul trece la coada propriului şir. 3.2. 6 grupe x 5 elevi. 3 linii x 10 elevi. 3. jucătorul care a primit mingea pasează mai departe la alt jucător. 3 cercuri x 10 elevi. 5.

se execută dribling pe loc. 3x3 cu tema: Coşul marcat din dribling valoreaza 3 puncte. o impulsie a mingii mai puternica inainte.din unghi de 45 de grade de panou. p=20 “ de la o distanţa de 4 m faţă de coş.5 – 3 m faţă de coş. 5’. 6 7 EXERCIŢII PENTRU ÎNVĂŢAREA ARUNCARII LA COŞ DIN ALERGARE 1 Alergare-prinderea mingii luata din mainile profesorului . 6x. 4 grupe la 4 coşuri. pasa şi deplasare la coada şirului. 6x. 4x.păşire cu piciorul drept simultan cu prinderea mingii. 6x. p=20 “ de la o distantă de 2. din apropierea panoului(1.5 m faţă de coş.se execută dribling cu aruncare la coş din dribling-recuperarea mingii-dribling.desprindere în săritură şi aruncare la coş.se execută paşire cu piciorul stâng simultan cu trimiterea mingii în sol înainte. 4 grupe la 4 coşuri.p=20” (se schimbă terenul) 4. desprindere în săritura şi aruncare la coş.cu mingea ţinuta in priză asimetrică cu două maini .păşire pe piciorul stâng. p=20 “ de la distanţa de 6-7 m faţă de coş.se execută păşire pe piciorul drept .căte 2 la un coş pe ½ de teren. 6x. p=20 “ de la o distantă de 2.se execută paşire pe piciorul stâng. 6x. 4 grupe la 4 coşuri.cât mai aproape de locul desprinderii.3. din unghi de 45 de grade de panou .urmată de aterizare pe ambele picioare.cu mingea ţinuta in priză asimetrică cu două maini. 4 grupe la 4 coşuri. 4 echipe .din unghi de 45 de grade de panou. 4 grupe la 4 coşuri. p=20 “ .BASCHET EXERCIŢII PENTRU ÎNVĂŢAREA ARUNCARII LA COŞ DIN DRIBLING 1.ceea ce inseamnă semnalul de păsire cu piciorul stâng.aterizare pe ambele picioare aproximativ în acelaşi loc. 4 grupe la 4 coşuri.5m). 5. 3.deplasare la coada sirului opus. pe piciorul stâng-desprindere cu săritură-aruncare la coş-aterizare pe ambele picioare 4 grupe la 4 coşuri. din unghi de 45 de grade de panou . p=20 “ aruncarea mingii în sus şi înainte deplasare-prindere-oprire-dribling-aruncare la coş din driblingrecuperarea mingii-pasa la sir. 6x. p=20 “ Joc 2x2.păşire cu piciorul stâng-desprindere în săritură-aruncare la coş-aterizare pe ambele picioare.simultan cu păşirea lungă pe piciorul drept-paşire scurtă pe piciorul stâng-desprindere în saritura-aruncare la cos-aterizare pe doua picioare aproape de locul desprinderii.cu 2.păşire cu piciorul drept o dată cu prinderea mingii venite din sol.

p=20 “ Alergare-prinderea mingii pasată de profesor de pe partea mainii îndemanatice simultan cu păşirea lungă pe piciorul drept-paşire scurtă pe piciorul stâng-desprindere în saritura-aruncare la cos-aterizare pe doua picioare aproape de locul desprinderii.p=20” (se schimbă terenul) EXERCIŢII PENTRU ÎNVĂŢAREA ARUNCARII LA COŞ DIN SĂRITURĂ . p=20 “ Dribling-pasa-deplasare-prindere-aruncare la cos din alergare. p=20 “ Alergare-prinderea mingii pasată de profesor de pe partea opusă mainii îndemanatice simultan cu păşirea lungă pe piciorul drept-paşire scurtă pe piciorul stâng-desprindere în saritura-aruncare la cos-aterizare pe doua picioare aproape de locul desprinderii.3x3 la un panou.cu tema. 4x. 4x. 4x.2 3 4 5 6 7 Alergare-prinderea mingii aruncată usor în sus simultan cu păşirea lungă pe piciorul drept-paşire scurtă pe piciorul stâng-desprindere în sarituraaruncare la cos-aterizare pe doua picioare aproape de locul desprinderii. p=20 “ Pase în doi din alergare aruncare la coş din alergare 4 grupe la 2 coşuri. 4 grupe la 4 coşuri. 4 echipe . 4 grupe la 4 coşuri. 4x. 4 grupe la 4 coşuri.p=30 “ Joc 2x2 . 4 grupe la 4 coşuri. Coşul marcat din alergare valoreaza 3 puncte. 5’. 4x.căte 2 la un coş pe ½ de teren.

3x3 la un panou. Coşul marcat din săritură valorează 3 puncte. 4 grupe la 2 coşuri. 4 grupe la 4 coşuri.5 m si elevul isi arunca mingea in sus si inainte – se deplaseaza –prinde mingea cu oprire intr-un timpdesprindere de pe doua picioare – aruncare la coş din săritura.simultan cu ducerea mingii deasupra capului in priza asimetrica.p=20” (se schimbă terenul) 1 4.desprindere pe două picioare.cu tema. p=25“ 4 Alergare . 4x. 4 grupe la 4 coşuri. distanţa aproximativ 1. din alergare.Din unghi de 45 de grade faţă de panou. 4x. 8x.aruncare la coş din săritură.FOTBAL EXERCIŢII PENTRU ÎNVĂŢAREA LOVIRII MINGII CU PICIORUL CU LATUL . 4x.căte 2 la un coş pe ½ de teren. 5’.aruncare la coş din saritura b)Fenta de pasare.p=30 “ 7 Joc 2x2 . 4x. p=25“ 5 a)Fenta de aruncare. 4 grupe la 4 coşuri. 4 grupe la 4 coşuri. coloana cate 1. 4 echipe . 4 grupe la 4 coşuri. 4x. p=20“ 2 Din unghi de 45 de grade faţă de panou. p=25“ 6 Pase-n doi .aruncare la cos din saritura. Accentul se pune pe momentul aruncării care succeede atingerea punctului cel mai înalt al săriturii. aterizare pe două picioare. distanţa aproximativ 1m. p=20“ 3 Dribling –oprire--aruncare la coş din saritura.prinderea mingii din pasă primită de pe partea măinii de aruncare.cu aruncare la coş din saritura. 4x.aruncare la cos din saritură.

15’’.p=1’” 2. p=5” 3.dist.2 la minge.Pase între patru elevi aşezaţi în pătrat.Menţinerea mingii în aer prin loviri cu capul de pe loc . 2x1’. Lovirea mingii cu şiretul plin la zid sau partener din alergare pe loc.de 8-10 m.10x.3 la minge.dus întors.Pasă cu şiretul plin la un partener aflat la 8-10 m distanţă.p=1’ 2.preluarea mingii şi şut la poartă su şiretul plin.câte 2 la o minge.4 grupe x4elevi.10x.2x30’’.10x. p=15” 5.dist.între jaloane 2m). p=1’ 3.6x.p=20” 5.p=15” EXERCIŢII PENTRU ÎNVĂŢAREA LOVIRII MINGII CU PICIORUL CU ŞIRETUL PLIN 1. dist.câte 2 la o minge .Pase în trei din suveică.4 la minge.şut la poartă cu şiretul plin.Pase în doi din alergare.2 la minge .dist.2x30’’.8-10 m.câte 2 la o minge .30m.p=20” 5.câte 2 la o minge.4 grupe la 2 porţi. p=30” 7. p=30” 6. 2x1’. p=20” 2. Lovirea mingii cu latul la zid sau partener din alergare pe loc.apoi o loveşte cu capul.2 la minge .Pase cu capul între doi elevi. p=15” .de 20 m.Lovirea mingii cu capul de pe loc. 2x1’.4x.Elevul aruncă mingea în pământ apoi o loveşte cu capul la partener.8-10 m.4x.2 la minge .de 8-10 m. 2x1’.p=15” 7.dist.dist.Pase între doi elevi din alergare.6 grupe.şut laa poartă cu şiretul plin.p=1’ 3.cu trecere la şirul opus.Pase în doi cu şiretul plin printre jaloane (dist.2x3’. p=1’ 4.Lovirea mingii cu şiretul plin la zid sau partener din alergare uşoară.4x1’. 2x1’.2x3’.5’.câte 2 la o minge .câte 2 la o minge .între jaloane 2m).din minge aruncată de partener.Lovirea mingii cu şiretul plin la zid sau partener din joc de glezne.p=1’ 4.30 m.Conducerea mingii pe o dist. Lovirea mingii cu latul la zid sau partener din joc de glezne.p=15” EXERCIŢII PENTRU ÎNVĂŢAREA LOVIRII MINGII CU CAPUL DE PE LOC 1.Lovirea mingii cu latul la zid sau partener de pe loc. 2x1’.alergare .2 la minge (la întoarcere şuteză celălalt).Pase în doi printre jaloane(dist. p=10” 4.Pase cu capul între trei elevi.1. p=10” 6.Elevul are mingea în mâini şi o aruncă în sus deasupra lui . p=15” 6.

din minge aruncată de un elev. p=20” BIBLIOGRAFIE .4 grupe (câte 2 la o poartă).7. 3’.Lovirea mingi cu capul spre poartă .

7 – 8. A. 2. PAŞCN. Editura Didactică şi Pedagogică. DRAGOMIR.E. 15. S.. D.. 16. Bucureşti. ( 2002). Editura Bren. TUDOR. CÂRSTEA. Atletism. Bucureşti. Gimnastica acrobatică – elemente şi modele. T. Editura G. 13. 21. I.N. Bucureşti. Psihologia educaşiei fizice. NICOLAU. Gimnastica – manualul pentru cursul de bază. Metode de învăţământ.. (1979). (1994). M. Editura Didactică şi Pedagogică. ŞERBĂNOIU.. Gimnastică. V. Didactica educaţiei fizice. DRAGNEA. (1980). 11. 14. Bucureşti. EPURAN. Editura Sport-Turism.E. CRISTEA. GRIGORE. Educaţie fizică şi sport – teorie şi didactică.. Bucureşti. (2004). SCARLAT. T.. Capacităţile condiţionale şi coordinative – componente ale capacităţii motrice. Editura A. A. (1973). 22. Bucureşti.B. Dicţionar de termeni pedagogici. V. 19. 5. Volei. EPURAN. Revista EFS. . Psihologia educaţiei fizice .. I.S. 7. Bucureşti. 20. (1977). V... Gh.S. 18. DRAGNEA. 23. Bucureşti. Editura Cartea Universitară. Bucureşti. (1967). Bucureşti. I. Editura Bren. V. TEODORESCU. A. A. TATU. A.F. 12. 4. Bucureşti.N.. 10. ANEFS 2005.E. ŞERBĂNOIU. (coord.N. (1983). TUDOR. (2000).. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti.E.M. TUDOR. T. Jocuri de mişcare. Bucureşti. DRAGNEA. Editura Sport-Turism.Napoca. (2004). (2000). M. 24.1. Editura Rai Coresi. ( 1999). Educaţia fizică – repere noi. (1998). 17. I. S. (2006). HORGHIDAN. ( 2002). GRIGORE.F.CUCU. 6.V. (1999). P.). STĂNESCU. ŞICLOVAN. Editura Fest. Bucureşti. Teoria educaţiei fizice şi sportului. BOTA.. G. E. S. Metodica educaţiei fizice. Bucureşti.. Bucureşti. Teoria educaţiei fizice şi sportului.(1990).I. Evaluarea în educaţia fizică şcolară. ( 2001).Turism. Educaţia fizică pentru preşcolari şi şcolari mici..F. Bucureşti. Editura Sport.E.S. Lecţia de educaţie fizică. I. ŞERBĂNOIU. Gh. STĂNESCU. D. Bucureşti. Editure Didactică şi Pedagogică. Cluj.. GHID METODOLOGIC pentru formarea mentorilor de practică pedagogică. V. Editura Sport-Turism. CHIRIŢĂ . (1998). CROITORU.GROSU. A. Educaţie prin jocuri de mişcare. S. M. CERGHIT. (2004). 3. RUSU. Editura AFIR. Bucureşti. Săriturile în atletism. Orientări privind formularea obiectivelor educaţiei fizice şi stabilirea conţinutului programelor acestei discipline de învăţământ. 9. S. V. (2003). ARDELEAN. Editura FEST.F. (2002). M. Editura Printech. ALEXANDRESCU. Editura Semne. 8. EPURAN. NICULESCU. Bucureşti. nr. S. mutaţii necesare.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->