Anul III, nr.

26
apare
martie 2009 cu sprijinul
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº

Din cuprins
Pãrintele Teofil a împlinit
Mândria, iadul vieþii
noastre
80 de ani
Mândria este nu numai un
motiv de conflict cu ceilalþi, ci
ne face sã nu ne vedem proprii-
le pãcate, pentru cã suntem
prea ocupaþi sã le monitorizãm
pe ale altora. (pag. 11)
Cum întreþinem
relaþia de pace ºi
armonie din familie?
În noi este ºi iadul ºi raiul. De
noi depinde ce alegem sã trãim,
ce “duhuri” ascultãm. (pag.9)
Ce riscãm atunci când
folosim Internetul?
Internetul este o lume fasci- „Mã cheamã Teofil ºi asta înseamnã
nantã, însã nu lipsitã de perico-
le. Existã riscuri pe care trebuie iubitor de Dumnezeu. Sunt ºi doresc sã fiu,
sã le cunoaºtem atunci când tot mai mult, iubitor de Dumnezeu.“ (pag. 4-5)
folosim internetul. (pag. 8)
Editorial de Pr. Adrian Magda Este dãtãtor de nãdejde ºi de bucurie cu cât mai mult Tatãl vostru Cel din
sã ºtii cã existã un loc anume unde binecu- ceruri va da Duh Sfânt celor care îl cer de
Cele mai lungi vântãrile stau ciorchin ºi te îmbie sã guºti la El!“ (Luca 11, 9-13)
mâini din lume din ele. Este, de asemenea, dãtãtor de Totul e sã ºtii cum sã ceri, cum sã baþi.
Citeam undeva acum nãdejde sã ºtii cã Cineva a pregãtit special Sã baþi cu nãdejde, sã ai încredere cã
o lunã de zile cã s-a rea- pentru tine pachete cu fericire, pungi cu Domnul este credincios fãgãduinþelor pe
lizat un sondaj care a avut sãnãtate, lãzi cu mângâieri, baxuri cu care le face, dar mai ales sã baþi cu mâinile
ca obiect sã se constate bucurie. Toate acestea te aºteaptã ºi nu virtuþii.
cine are mâinile cele mai trebuie decât sã întinzi mâna. Când intru în bisericã vãd mâini care
lungi din lume, sã se sta- De unde atâta siguranþã pe ceea ce se ridicã neîncetat spre cer, flãmânde dupã
bileascã dacã existã vreo categorie de spun? Din încredinþarea personalã a har. Când privesc în Altar vãd mâinile
oameni, vreun popor sau vreo parte a Celui care le-a pregãtit, care ne spune preoþilor care se înalþã, chemând Duhul
lumii unde oamenii sã aibã cele mai lungi neîncetat: „Eu zic vouã: Cereþi ºi vi se va Cel-de-Viaþã-Dãtãtor, mâinile care Îl
mâini. Unii au spus cã þãranii au cele mai da; cãutaþi ºi veþi afla; bateþi ºi vi se va poartã în braþe pe Hristos ºi-L trec de la
lungi mâini, alþii cã oamenii care trãiesc la deschide. Cã oricine cere ia; ºi cel ce unul la celãlalt, într-o neobositã
ecuator, alþii cã atleþii, alþii cã... hoþii. cautã gãseºte, ºi celui ce bate i se va împãrtãºire. Vãd mâini însetate de drep-
Cel mai impresionant rãspuns a fost, deschide. ªi care tatã dintre voi, dacã îi tate, mâini care cer milã, mâini care
însã, al unui bãtrân care a spus cã cele mai va cere fiul pâine, oare, îi va da piatrã? mulþumesc ºi care se închinã, mâini neo-
lungi mâini le au oamenii care prin rugã- Sau dacã îi va cere peºte, oare îi va da, în bosite ºi genunchi bãtãtoriþi, voci care
ciune îºi întind nevãzut mâinile pânã la loc de peºte, ºarpe? Sau dacã-i va cere un cântã "ridicarea mâinilor mele, jertfã de
Poarta Cerului ºi de acolo apucã binecu- ou, îi va da scorpie? Deci dacã voi, rãi searã"... Ale cui sunt, oare, cele mai lungi
vântãri ºi le coboarã pe pãmânt. fiind, ºtiþi sã daþi fiilor voºtri daruri bune, mâini?
CMYK
 2 Viaþa în Hristos

Trepte spre mântuire 2. Pocãinþa

„Cum voi strivi ceva
Înainte de a pleca la Domnul, la rugãmintea fierbinte a obºtii sale, Sfântul mai curat decât mine?“
Naum al Ohridei le-a lãsat acestora patru “aºezãminte”, trepte spre mântuire pe
care cel care vrea sã se mântuiascã trebuie sã le urce. Ele ne-au fost transmise de
Sfântul Nicolae Velimirovici, care le-a preluat “dupã o predanie strãveche din
Makedonia”; versiunea româneascã a apãrut la Editura Predania. Iatã îndemnul
Sfântului Naum pentru noi: “Ascultaþi, dar ºi þineþi minte, fraþilor, aceste patru
cuvinte: Trezirea, Pocãinþa, Curãþirea, Împãrtãºirea. Acestea sunt cele patru trepte
pe calea mântuirii!” În acest numãr, despre primele douã: trezirea ºi pocãinþa.
Pocãinþa vine
1.Trezirea dupã trezire. Câtã
vreme omul nu se
„Unde suntem? Cine ne-a trimis, ºi trezeºte din somnul
de ce am ajuns aici?“ pãcatului, nici nu se poate pocãi, dupã cum un cãlãtor nu poate
face al doilea pas dacã nu îl face pe cel dintâi. Oare îi poate pãrea
Câtã vreme pã- rãu cuiva care doarme pânã la amiazã cã s-a culcat ºi a dormit
cãtuieºte în trup, su- atâta vreme, pânã ce nu se trezeºte? Nu cel ce doarme se cãieºte,
fletul este adormit, ci cel ce s-a trezit. Asemenea ºi în viaþa duhovniceascã, pocãinþa
aºa cã nu se cunoaºte vine dupã trezire.
nici pe sine, nici pe Pocãinþa are patru trepte. Ea poate fi micã, mijlocie, mare ºi
Ziditorul sãu. Este desãvârºitã sau evanghelicã. Nemulþumirea de sine este micã
îmbãtat de pãcat ca pocãinþã. Ruºinea de sine pricinuitã de fãrãdelegi ºi pãcate este o
de o bãuturã tare ºi pocãinþã de mijloc. Mânia de sine din pricina nelegiuirilor ºi
îmbãtat zace în trup pãcatelor avute este o mare pocãinþã. Iar ura de sine este pocãinþa
ca într-un pat pentru desãvârºitã sau evanghelicã.
bolnavi. Adormit ºi îmbãtat, sufletul nu cunoaºte altã plãcere Nicodim era nemulþumit de sine. Pãcãtosul vameº Zaheu se
decât cea care vine prin trup. Ce îi place trupului îi place ºi lui, ruºina de sine. Apostolul Petru, lepãdându-se de Domnul, s-a
iar ce nu îi place trupului nici lui nu îi place. mâniat pe sine. Iar femeia desfrânatã, care cu lacrimile sale a
Un astfel de suflet nu este cãlãuzit de minte, ci de trup - iar spãlat picioarele Mântuitorului, se ura pe sine.
trupul este în sine þãrânã oarbã. ªi, aºa, orb pe orb cãlãuzeºte, Ascultaþi, fraþilor, ºi þineþi minte: dacã pãcãtosul ce s-a trezit
pânã ce se prãbuºesc amândoi în prãpastia morþii. nu suie degrabã de la mica pocãinþã la cea mare, lesne o va uita
Trezirea sufletului este început al mântuirii! Dumnezeu vrea pe cea dintâi ºi iarãºi se va îmbãta de pãcat ºi va adormi. El se
ca toþi oamenii sã se mântuiascã, de aceea El lucreazã mai întâi aseamãnã omului ce urcã un povârniº, care, dacã nu merge iute,
ca sufletul cel adormit sã se trezeascã. La Dumnezeu multe sunt ci stã locului, alunecã îndãrãt ºi cade. De aceea, de îndatã ce
chipurile în care se deºteaptã sufletul omenesc. Pe unii Dum- purcede pe calea pocãinþei, omul trebuie sã meargã pânã la capãt
nezeu îi trezeºte printr-o minune, aºa cum a fãcut cu Saul, pe grabnic, sã nu rãmânã pe loc ºi sã nu se uite înapoi.
unii printr-un vis, aºa cum a fãcut cu dreptul Iosif, pe unii prin Pocãitul nefãþarnic este cel ce îºi cerceteazã întreaga viaþã ºi
cutremur de boalã ºi moarte în familie, aºa cum a fãcut cu David îºi cautã într-însa pãcatele, le recunoaºte, le mãrturiseºte ºi le
împãratul. Pe unii îi trezeºte prin izbãvirea din nenorociri, când leapãdã. Precum vânãtorul vâneazã fiarele, aºa ºi cel ce se
de niciunde nu este scãpare. Unii se trezesc când le cade în pocãieºte aleargã neobosit dupã pãcatele sale, ca sã le afle ºi sã
mâini Sfânta Scripturã ºi încep sã o citeascã. Iar unii se trezesc le nimiceascã. Sau precum un om desculþ care aleargã mult pe
când aud din întâmplare un cuvânt despre Dumnezeu, despre câmp: când se va aºeza ºi va începe a-ºi smulge þepii din
suflet ºi despre înfricoºãtoarea judecatã a lui Dumnezeu ce va sã picioare, oare îi va scoate doar pe unii ºi îi va lãsa pe alþii, sau îi
vinã. Unii se trezesc privind fãpturile din jur ºi toate minunile va smulge pe toþi? Negreºit, îi va smulge pe toþi.
naturii, lucrarea lui Dumnezeu. Pocãinþa face sufletul sã ardã, sã tremure, sã plângã, sã sus-
Unii se trezesc în tinereþe, alþii în floarea vârstei, alþii la pine ºi sã se smereascã înaintea lui Dumnezeu ºi a întregii Sale
bãtrâneþe. Se întâmplã ca unii sã se trezeascã sufleteºte abia în zidiri. ªi se socoteºte pe sine necurat, iar pe toate celelalte fãpturi
ceasul morþii, când sufletul se simte slobozit de greutatea ºi tira- mai curate decât el. Nu aþi citit oare despre cel ce se pocãia,
nia trupului. Fericiþi cei ce degrabã se trezesc! Aceºtia sunt cãruia cineva i-a cerut sã striveascã un vierme, iar el a rãspuns:
asemenea oamenilor ce se scoalã devreme în zori ºi ziua “Cum voi strivi ceva mai curat decât mine?”
întreagã cugetã, privesc ºi lucreazã cu trezvie. Iar cei ce se Fericiþi cei treziþi, ºi îndoit fericiþi cei ce se pocãiesc!
trezesc la ceasul morþii sunt precum cei trândavi, care întreaga Însã nu vã opriþi, nici vã istoviþi puterile pânã ce nu aþi
zi au dormit ºi abia la apusul soarelui deschid ochii ºi se întrea- desãvârºit pocãinþa voastrã. ªi oriunde veþi întâlni un suflet tre-
bã: “Unde suntem? Cine ne-a trimis, ºi de ce am ajuns aici?” zit, care întreabã: “ªi acum ce voi face?”, arãtaþi-i dragostea
Trezirea este cea dintâi pravilã a vieþii, cea dintâi treaptã pe voastrã ºi pe sfânta cale a
calea mântuirii. pocãinþei îndrumaþi-l. A consemnat Natalia Corlean

Hristos împãrtãºit copiilor din Protopopiatul Fãgãraº
Proiectul Hristos împãrtãºit copiilor
a luat naºtere acum 11 ani, în cadrul
organizaþiei non-profit Word Direct ºi a
fost lansat în parteneriat cu Bisericile
Ortodoxe din mai multe þãri cum ar fi
Albania, Armenia, Bosnia, Georgia,
Egipt, Liban, Federaþia Rusã ºi, din
anul 2006, ºi cu Biserica Ortodoxã
Românã. Începând din acest an, el va fi
pus în practicã ºi în Þara Fãgãraºului.
Detaliile au fost stabilite luni, 16 febru-
arie, la Mãnãstirea Brâncoveanu.
Lecþii practice pentru copii
ºi tineri
Proiectul are ca scop apropierea într-o
mai mare mãsurã a copiilor ºi tinerilor din
parohiile întregii Patriarhii Române de va-
lorile credinþei ortodoxe cuprinse în Biblie,
prin intermediul unor lecþii practice susþi-
nute în bisericã de fiecare preot, astfel în-
cât familiarizarea tinerilor cu învãþãtura
Bisericii sã-i ajute sã devinã maturi în
credinþã ºi credincioºi practicanþi.
Acest proiect se adreseazã copiilor cu
vârste cuprinse între 6 ºi 17 ani ºi constã în
susþinerea unor lecþii (cateheze) de cãtre preot
,în bisericã, o datã pe sãptãmânã, pe baza unor
manuale numite Ghiduri catehetice.
Ghidurile catehetice sunt alcãtuite dupã
metode de învãþare moderne ºi practice.
Sunt concepute astfel încât sã asigure inter-
activitatea în cadrul lecþiilor de catehezã ºi
implicarea directã a copiilor în procesul de
învãþare. Predarea este centratã pe copil.
Catehezele aduc Cuvântul lui Dumnezeu la
nivel personal, asociindu-l întotdeauna cu
experienþele de viaþã personale ale copilu-
lui, extinzându-l ºi la nivelul familiei.
Ghidurile catehetice nu vor sã înlocuias-
cã manualele de religie folosite în ºcoli, ci
vin în sprijinul ºi completarea lor. De aseme-
nea, lecþiile sunt în strânsã legãturã cu lec-
turile biblice din calendarul ortodox, un ciclu
de învãþare întinzându-se pe parcursul unui
an, prima lecþie fiind susþinutã la 1 septem-
brie, atunci când începe ºi anul bisericesc.
Implementarea în Mitropolia
Ardealului
Proiectul este implementat deja ºi are
succes în mai multe eparhii din þara noas-
trã, responsabil pentru buna funcþionare a
lui la nivelul patriarhiei fiind Pr. Dr.
Constantin Naclad, inspector pentru cate-
heza parohialã în cadrul Sectorului teolo-
gic-educaþional al Patriarhiei Române.
Eveniment 3
Acesta a fost prezent luni, 16 februarie, la bilirea grupelor de copii, obþinerea acordu-
Academia de la Mãnãstirea Brâncoveanu lui pãrinþilor în scris, stabilirea bugetului,
de la Sâmbãta de Sus, cu prilejul unui semi- identificarea surselor de finanþare, stabilirea
nar prezidat de ÎPS Laurenþiu Streza, Mi- programului pentru întregul an ºi evaluarea
tropolitul Ardealului, seminar la care au copiilor. S-a hotãrât ca în Mitropolia Ar-
mai participat Pr. Conf. Univ. Dr. Constan- dealului, pânã la 1 septembrie, sã se des-
tin Necula, consilier bisericesc ºi coordo- fãºoare o etapã intermediarã, perioada Pos-
natorul proiectului în Mitropolia Ardea- tului Mare fiind o perioadã de catehizare
lului, pãrinþii protopopi ºi 48 de preoþi din generalã, neþinând seama de programul
cele 10 protopopiate ale Mitropoliei. propus de Ghidurile catehetice, ci doar fo-
La acest seminar, ÎPS Laurenþiu a afir- losind-se metoda propusã de ele. Aceastã
mat importanþa ºi necesitatea stringentã a etapã are menirea de a-i familiariza pe
derulãrii acestui proiect. Pãrintele Constan- tineri cu catehizarea, fiind introduºi în
subiecte ºi formându-se un mediu pentru
tin Naclad a prezentat în linii mari istoricul,
structura ºi etapele care urmeazã a fi par- catehizãrile viitoare. La susþinerea acestui
curse în viitor în cadrul proiectului, iar proiect sunt chemaþi sã participe ºi profe-
pãrintele Constantin Necula a prezentat sorii de religie.
etapele implementãrii proiectului în În Protopopiatul Fãgãraº au fost
Mitropolia Ardealului ca una din domeniile numiþi responsabili cu aplicarea acestui
de activitate ale Centrului Arhidiecezan de proiect: Pr. Ioan Puia (Berivoi), Pr. Lucian
Diagnozã ºi Cercetare Catehumenalã, Tâlvar (Ohaba), Pr. Cãtãlin Teulea
Omileticã ºi în Pedagogia ºi Metodologia (Recea), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Pr. Ion
Religiei (C.A.D.C.O.), preoþii prezenþi fiind Tãrcuþã (Ucea de Jos) ºi Pr. Adrian Magda
astfel constituiþi ca o echipã de formatori în (Victoria), care pot fi contactaþi pentru
protopopiatele din care provin. detalii suplimentare. În etapa de lansare,
aceºtia vor pune în aplicare proiectul în
Etapã de familiarizare parohiile lor, urmând ca, din septembrie,
Etapele proiectului “Hristos împãrtãºit acesta sã fie preluat în toate parohiile.
copiilor” sunt urmãtoarele: mediatizarea, sta- Pr. Ovidiu Bostan
Doamna preoteasã Maria Zaharie a trecut la cele veºnice
La mai puþin de doi ani de la Preoteasã desãvârºitã, distinsã dãscãliþã,
despãrþirea de cel cãruia i-a stat alãturi Maria Zaharie ºi-a legat existenþa de fami-
în misiunea preoþeascã timp de 52 de lie, dedicându-se creºterii celor doi copii,
ani, pãrintele Romul Zaharie, doamna Angela ºi Ioan, iar apoi a celor trei nepoþi.
preoteasã Maria Zaharie i-a urmat la Dupã ce, în 11 iunie 2007, se desparte
marea întâlnire cu Domnul. Înmor- temporar de soþul iubit, în duminica de 22
mântarea a avut loc marþi, 24 februarie. februarie 2009 doamna preoteasã Maria
Doamna preoteasã Maria Zaharie s-a Zaharie trece la cele veºnice, plecând sã îºi
nãscut în 1936, fiind singurul copil al fa- reîntâlneascã soþul în locaºurile Domnului.
miliei Bucurenciu din Avrig. A urmat Slujba înmormântãrii a fost oficiatã de
ªcoala Normalã din Sibiu, iar în 1955 s-a un numeros sobor de preoþi la catedrala
cãsãtorit cu Romul Zaharie, cel pe care ortodoxã “Sf. Ioan Botezãtorul”, cortegiul
avea sã îl urmeze în misiunea preoþeascã funerar îndreptându-se apoi spre cimitirul
timp de 52 de ani. Slujirea lor a început în bisericii “Sf. Treime”, unde se aflã mor-
Boholþ, satul natal al pãrintelui, unde mântul familiei.
doamna preoteasã a fost învãþãtoare. În La ceasul despãrþirii, ne alãturãm ºi
1971, pãrintele Zaharie este numit pro- noi cuvântului de rugãciune al Înalt Prea
topop al Fãgãraºului ºi îºi începe slujirea Sfinþiei Sale Dr. Laurenþiu Streza: “Mân-
la biserica “Sf. Treime” din Fãgãraº. Soþia tuitorul nostru Iisus Hristos, Cel Înviat din
sa este, rând pe rând, educatoare, direc- morþi, sã-i rãsplãteascã jertfelnicia ºi cre-
toare de cãmin, învãþãtoare la ªcoala gen. dincioºia celor 72 de ani ai vieþii, iar pe cei
nr. 1. În 1980, la înfiinþarea ªcolii generale rãmaºi, familie ºi credincioºi, sã vã bine-
nr. 7, este printre primii învãþãtori ai aces- cuvânteze ºi sã vã mângâie pe toþi.
tei instituþii de învãþãmânt, unde va Dumnezeu sã o ierte ºi sã o odihneascã!"
rãmâne pânã la pensionarea sa, în 1993. Pr. paroh Ioan Dincã
 4 La ceas aniversar

Pãrintele Teofil
Pãrintele arhimandrit Teofil Pãrãian s-a nãscut în 3
martie 1929, într-o familie de plugari din satul Topârcea,
judeþul Sibiu. Ioan, dupã numele de botez, este primul din cei
patru fraþi. Se naºte fãrã vedere, motiv pentru care urmeazã
cursurile unei ºcoli primare pentru
nevãzãtori la Cluj-Napoca, între
Ortodoxia propovãduitã de Pãrintele Teofil face
parte din fiinþa fiecãruia dintre noi, credincioºii din
1935-1940. κi continuã cursurile la Þara Fãgãraºului, aºa cum ºi-au pus amprenta
o ºcoalã de nevãzãtori din Timiºoa- asupra spiritualitãþii zonei noastre ºi alþi mari
ra, între 1942-1943, iar pânã în 1948 duhovnici ai Mãnãstirii Brâncoveanu - Sâmbãta de
urmeazã, tot la Timiºoara, un liceu Sus, în special Pãrintele Arsenie Boca. Ne-am obiº-
teoretic pentru vãzãtori. În aceastã nuit de câteva zeci de ani sã îl avem aproape (deºi
perioadã îl cunoaºte pe Pãrintele Arse- adesea nu ºtim sã preþuim aceastã binecuvântare), sã
nie Boca, de la care deprinde rugãci- îl ascultãm. Ne face bine sã vedem un om care, deºi
unea minþii. nu a vãzut niciodatã lumina zilei, este fericit, iar
Între 1948-1952 urmeazã cursu- bucuria lui este pur ºi simplu molipsitoare. Cuvintele
rile Facultãþii de Teologie din Sibiu, lui ne-au învãþat, mai presus de toate, bucuria cre-
iar în 1953 intrã în obºtea Mãnãstirii dinþei ºi fericirea care izvorãºte din relaþia cu
Brâncoveanu. Dupã 7 ani de cãlu- Dumnezeu, dar ne ºi îndeamnã, mereu ºi mereu, sã
gãrie este hirotonit diacon, iar în ne orânduim viaþa dupã rânduiala Bisericii.
1983 preot. Tot atunci primeºte ºi
„Sã fim oameni odihnitori, oameni care aduc în jurul lor bucurie, care
hirotesirea întru duhovnic. În 1986
aduc mulþumire în jurul lor, care aduc liniºte, care aduc împlinire.“
este hirotesit protosinghel, iar în
1988 arhimandrit. Din 1992 începe sã rãspundã invitaþiilor Cuvânt despre post: Când suntem în post ºi mergem
din þarã ºi participã la nenumãrate conferinþe, în special în
timpul perioadelor de post. la rude, când ne pun bucate pe masã, ce sã facem?
Se spune în Pateric: La o adunare, unul din fraþi a zis: “Eu nu
Credinþa adevãratã mãnânc aceastã mâncare, cãci eu postesc!”. Pãrintele îl ceartã, zi-
cându-i: “Mai bine nu posteai, decât sa te lauzi pentru fapta aceata!".
izvorãºte bucurie Când suntem în post ºi mergem la rude, când ne pun bucate pe masã,
ce sã facem?
Pãrintele Teofil este un om al bucuriei. Se bucurã mult Sã spuneþi cã postiþi ºi sã posteascã ºi ei! Dragã, asta din Pateric,
de darurile aduse de credinþa în Dumnezeu. Totuºi, mulþu- cu “eu postesc” era o pravilã personalã a lui, nu era o rânduialã a Bise-
mirea lui în ce priveºte roadele aduse de activitatea lui de ricii. Eu, de exemplu, dacã mã duc undeva ºi mi se pune o mâncare de
duhovnic, nu este prea mare. Are conºtiinþã cã seamãnã în dulce în post, refuz mâncarea de dulce! De ce? Pentru cã ºi omul care
pãmânt pietros. E drept, sunt oameni care ajungând la el îmi oferã trebuie sã posteascã! ªi acum existã o rânduialã precisã! Pe
reuºesc sã îºi schimbe viaþa, sã trãiascã creºtineºte, dar atunci nu existau rânduieli precise, ci existau niºte deprinderi ale unora
aceºtia sunt, totuºi, puþini. Cei mai mulþi ajung la mânãstire ºi altora... Dacã tu te duci într-o adunare unde nu se posteºte ºi tu vrei
împinºi de necazurile de care ar dori sã scape, dar nu vor sã sã posteºti ca o chestiune a ta particularã - e una, iar dacã posteºti pen-
se schimbe, se plâng, cer alinare, dar nu pot elimina pri- tru cã e o rânduialã a Bisericii sã posteºti - e alta. De exemplu, când
cinile greutãþilor ce de multe ori se gãsesc în viaþa lor, mergem la pomeni, dacã e zi de miercuri, de vineri sau zi de post, eu
supusã pãcatelor. Concluzia pãrintelui Teofil este cã nu nu mãnânc de dulce, cã oamenii bagã de seamã ce mãnânci. Eu, de alt-
poþi ajuta pe cineva dacã nu se lasã el ajutat. Nu poþi schim- fel, nu mãnânc nici acasã de dulce în zi de post. ªi-atunci, de ce sã-mi
ba pe nimeni, schimbarea o poate face Dumnezeu, dacã ºi stric rânduiala când mã duc la o pomanã? Le spun oamenilor cã astãzi
omul e deschis, însã nici Dumnezeu nu schimbã pe cineva se mãnâncã de post ºi-atunci oamenii se orienteazã, eventual îþi dau
cu forþa, cu atât mai puþin un om. Sfatul ar fi ca oamenii sã ceva ºi mãnânci, iar dacã nu-þi dau - trece, te duci acasã ºi mãnânci ce
se lase îndrumaþi, ajutaþi, sã doreascã “sã se depãºeascã ºi poþi mânca. Asta-i rânduiala noastrã de acum.
sã se dãruiascã”, sã se încadreze în rânduiala Bisericii, sã Eu, dacã mã duc la fratele meu sau la cineva cu care sunt apropi-
fie sinceri cu Dumnezeu, cu ei înºiºi ºi cu duhovnicii lor. at, spun de la început cã la noi la mânãstire postim luni. Dacã-i luni ºi
Tuturor, pãrintele Teofil le spune cã din relaþia cu Dum- vreau sã postesc, (deºi la postul de luni sunt puþin elastic, în sensul cã,
nezeu izvorãºte fericirea, cã din credinþa adevãratã izvo- dacã sunt în afarã de mãnãstire, nu þin neapãrat sã postesc lunea, pen-
rãºte bucurie, cã Dumnezeu stã ºi ne aºteaptã pe fiecare sã tru cã postul de luni este totuºi facultativ; la mânãstire, totdeauna pos-
intrãm ºi sã ne veselim la ospãþul credinþei. tesc lunea), deci dacã pot sã postesc ºi rânduiala se poate împlini, le
P.S. Sofian, Episcop vicar al Arhiepiscopiei spun “uite, astãzi e luni, desearã vin la voi, pregãtiþi mâncare de post,
Ortodoxe a Germaniei, Austriei ºi Luxemburgului ca sã pot sã postesc ºi luni". Dacã nu-i anunþ, pot sã mãnânc ºi de
dulce, nu-i o problemã. Sunt chestiuni care sunt pre-
„Cum eºti, aºa þi-e rugãciunea. Cum te porþi, aºa te rogi. Nu te rogi,
scazi în rugãciune. Te rogi, înaintezi în rugãciune. Chiar existã un în- cise ºi sunt chestiuni cu elasticitate ºi nu-i nici o gre-
demn: <<Roagã-te cum poþi, ca sã ajungi sã te rogi cum trebuie!>>”. ºealã cã le spun oamenilor cã “azi e post ºi trebuie sã
„Rugãciunea în care nu-þi pui inima pentru aproapele nu-i rugãciune, postim”, cã nu mã laud cu postul, ci vreau sã împli-
ci formalitate ºi profesionalism.“ nesc o rânduialã pe care trebuie s-o împlineascã ºi ei.

CMYK
 La ceas aniversar 5
a împlinit 80 de ani Pãrintele arhimandrit Teofil
Pãrãian a împlinit în 3 martie o
vârstã patriarhalã: 80 de ani. Iubit ºi
preþuit de cei care îl cunosc, Pãrin-
tele Teofil este un adevãrat îndru-
„Carpe Diem!“ Cine este acest “cã-
lugãr frumos”? Unul de mãtor spiritual al Þãrii Fãgãraºu-
lui, pe care avem marea binecu-
(Bucurã-te de ziua de azi!) la care, la cei 80 de ani,
putem învãþa cã, dacã vântare sã îl avem atât de aproape
Binecuvântat este privilegiul de a da ti- vei pricepe cã bãtrâneþea se de noi. Cu aceastã ocazie îi dorim,
parului câteva gânduri despre ceea ce sim- hrãneºte din înþelepciune, te în numele tuturor preoþilor ºi cre-
þim la acest ceas aniversar, când iubitul vei strãdui în anii tinereþii ca dincioºilor din Protopopiatul Fã-
nostru Pãrinte Teofil împlineºte 80 de ani. anii bãtrâneþii sã nu ducã gãraº, mulþi ani fericiþi cu sãnãtate!
Prea Cuvioase Pãrinte, lipsã de hranã. I-am admirat Pr. protopop Ioan Ciocan
Adunãm în zâmbete pline de can- întotdeauna cultura ºi târziu
doare ºi seninãtate nenumãratele bucurii am aflat cã, de fapt, ea nu
trãite alãturi de odihnitoarea Dumnea- este altceva decât contactul permanent cu „Am onoarea
voastrã persoanã. Aþi rãspândit din lumi- misterele. Îngerii sunt luminã pentru cã-
na ce vã binecuvânteazã sufletul ºi chi- lugãri, iar viaþa monahalã este luminã
sã vã salut!“
pul raze binefãcãtoare peste fiinþele noas- pentru oameni. Sã învãþãm cu toþii de la Oare ce aº putea sã-i urez pãrintelui
tre, încãlzindu-le ºi ajutându-le sã se înal- dânsul cã viaþa, aºa cum este, nu se ex- Teofil de ziua lui? Dacã i-aº spune “La mulþi
þe spre soare, precum florile mângâiate de plicã, ci se trãieºte! ani!”, mi-ar rãspunde: “Mulþi sunt în urmã”.
razele soarelui. Vom fi mereu copiii Dum- Ce-i dorim Pãrintelui Teofil? “Inimã Dacã i-aº ura: “Sã vã dea Domnul sãnãtate”,
neavoastrã, iar cuvintele par atât de sãra- seninã ºi bucurie divinã”, sã-i þinã mi-ar spune: “Sã mi-o þinã câtã o am, cã e
ce pentru a vã exprima ºi astãzi recunoº- Dumnezeu “mintea ºi sãnãtatea”. Va fi bine!”. Poate: “Sã fiþi fericit!”, dar eu ºtiu cã
tinþa ºi preþuirea noastrã pentru partea de veºnic în noi, cãci dacã lumea aceasta mi-a spus de multe ori: “Eu sunt un om fe-
suflet ºi de viaþã ce ne-aþi dãruit-o. Pre- nu-i rãmâne nimãnui, atunci trebuie sã-þi ricit”. A, dar poate cã am gãsit ceva: “Sã trã-
þuirea ºi iubirea Prea Cuvioºiei Voastre pãstrezi mãcar inima prietenilor. iþi veºnic!”. Parcã îi aud însã rãspunsul:
vor însoþi mereu cãrãrile vieþii noastre. "Iubitule, mã rog sã ai spor în toate ºi sã “Veºnicia þi-o trãieºti încã de aici”.
Cu alese simþãminte de stimã ºi respect, mergi bine cu sãnãtatea, precum mergi bine Nu, nu ºtiu ce aº putea sã-i urez, pentru
dragoste ºi recunoºtinþã, vã mulþumim cu sufletul" (3 Ioan 1,2 ). Pr. Cornel Ursu, cã pe toate le are. Poate sã-l salut, ar fi mai
pentru prietenia Dumneavoastrã! De atâta parohia Fãgãraº-Galaþi bine. ªi o fac tot cu cuvintele sale: “Am
drag ºi de frumos, sufletul dã „Dacã iubeºti pe cineva, îl primeºti cu defecte cu tot. ªi dacã onoarea sã vã salut!”. Pãrinte Teofil,
peste marginea lacrimii! nu-l iubeºti, nici calitãþile lui nu conteazã pentru tine.“ acum, când împliniþi aceastã vârstã
patriarhalã, vã spun unele ca acestea:
Pãrintele Teofil, octogenar Bucurã-te, cã doar pe cãile Evangheliei
þi-ai ostenit picioarele
Unul din stâlpii Ortodoxiei româneºti derã un duhovnic mare, cei care mã Bucurã-te, cã nu ai trecut cu vederea nici
a împlinit în 3 martie, 80 de ani. O viaþã cautã ºi nu mã ascultã - un duhovnic mic, o iotã din Lege
dedicatã lui Dumnezeu, Maicii Dom- iar cei care nu mã cautã considerã cã Bucurã-te, cã pentru aceasta Dumnezeu
nului ºi semenilor. Cu un suflet ºi o lo- sunt un om de nimic. Cei care mã criticã nu te-a trecut cu vederea
gicã impecabile, îi mângâie (chiar ºi a- nu-mi iau nimic din ceea ce am, cei care Bucurã-te, cã neputinþele trupeºti le-ai
tunci când îi dojeneºte) pe cei care îi trec mã laudã nu-mi adaugã nimic la ceea ce fãcut trepte spre desãvârºire
pragul: ucenici, prieteni, cunoºtinþe sau am.” Bucurã-te, secerãtor îmbelºugat al
pur ºi simplu oameni care au nevoie de Pãrintele Cornel Urs din Fãgãraº (“u- bucuriei
ajutor ºi vin sã îi cearã un sfat. Unii din- nul dintre cei mai importanþi predicatori Bucurã-te, cã din poezie þi-ai fãcut rugã-
tre ei, cãutãtori de spectaculos, nu de mân- contemporani”, cum îl numeºte Pãrintele ciune ºi din rugãciune poezie
tuire, spun: “apãi am fost ºi nu mi-a spus Teofil), i s-a adresat recent cu: “Sã trãiþi, Bucurã-te, cinstitorul Tradiþiei
despre ce o sa mi se-ntâmple". Fiecare ma- pãrinte academician! De ce nu? Aveþi publi- Bucurã-te, tezaurul cuvintelor de duh
re duhovnic îºi exercitã misiunea divinã cate 36 de cãrþi, una în 7.000 de exemplare, Bucurã-te, cã ai înþeles cã adevãratele
aºa cum a primit-o, iar aceºti oameni nu altele traduse în strãinãtate”. Pãrintele Teofil osteneli monahale sunt cele ale minþii
vor sã priceapã cã povaþa ºi binecuvân- a refuzat titulatura, iar pãrintele Cornel a con- Bucurã-te, cã nevederea trupeascã þi s-a
tarea cerutã constituie rampa de lansare chis: "Nu doreºte sã devinã academician, dar fãcut uºã a curãþiei
spre Dumnezeu. Mângâierea este perce- eu consider cã i se cuvine; aºtept sã-l pro- Bucurã-te, cã pentru a vesti Evanghelia
putã sau nu, în funcþie de curãþenia ini- punã cineva." pãcii ai strãbãtut toate laturile þãrii
milor receptoare. Strãvãzãtor cu duhul, cult, poliglot, Bucurã-te, iubitorule de Dumnezeu,
Nu am putere sã strig cât este de bun aplecat la maximum asupra neputinþei pãrintele nostru.
Pãrintele Teofil. Oameni buni, sã-l cãu- omeneºti, Pãrintele Teofil este unul din- Protosinghel Matei Bilauca,
tãm cât mai este aici. Ne spune cã “cei tre puþinii contemporani ce þine pe umeri stareþul Schitului “Naºterea Maicii
care mã cautã ºi mã ascultã, mã consi- poporul român. Cãlin Pisoiu, Fãgãraº Domnului” - ªinca Veche
CMYK
 6 Catehism pe înþelesul tuturor
Învãþãtura dog-
maticã despre Dumnezeu-
Fiul ne pune în vedere
Simbolul de credinþã (III) trup omenesc, pentru a desfiinþa
ereziile în legãturã cu persoana
Mântuitorului care spu-neau cã
realitatea cã, deºi El S-a fãcut om ade- ini chemãrilor lui Hristos, nu vom mai
Hristos a avut un trup aparent, nu real.
vãrat, nu a încetat sã fie Dumnezeu ºi putea spune “nu” unei iubiri dezinteresate.
Întruparea Mântuitorului nu a fost o
nici nu i-a scãzut ceva din dumnezeire S-a pogorât din ceruri lucrare fireascã, aºa cum este zãmislirea
prin întrupare. El a rãmas Dumnezeu unui om. Hristos S-a întrupat în chip mi-
adevãrat ºi S-a fãcut - prin naºterea din La Seminarul Teologic am auzit pen-
nunat din Maria, care înainte de naºtere a
Fecioara Maria - ºi Om adevãrat. tru prima datã cã termenul “pogorâre” nu
fost fecioarã, în timpul naºterii a rãmas
este un cuvânt arhaic, o noþiune retrogradã
Articolul al III-lea fecioarã, iar dupã naºtere tot fecioarã a
folositã de Bisericã pentru cã nu doreºte
rãmas, deoarece concepþia a fost lucrarea
"Care pentru noi ºi pentru a noastrã sã-ºi înnoiascã vocabularul liturgic, ci este
Duhului Sfânt, nu a omului. Aici e mi-
mântuire S-a pogorât din ceruri ºi S-a cuvântul dedicat special pentru a exprima
nunea: Mântuitorul Hristos nu S-a nãscut
întrupat de la Duhul Sfânt ºi din Fecioara coborârea lui Dumnezeu din înãlþimea
pe calea reproductivã umanã, ci prin um-
Maria ºi S-a fãcut om". sfinþeniei Lui pe pãmântul locuit de omul
brirea de cãtre Duhul Sfânt a Fecioarei
care abia rãzbeºte sã mai priveascã spre
Motivul întrupãrii Maria, lucru uºor de remarcat din dialogul
Cer. Despre oameni spunem cã se coboa-
ei cu îngerul: "ªi a zis Maria cãtre înger:
Cuvintele “pentru noi ºi pentru a noas- rã, despre Dumnezeu spunem cã Se po-
Cum va fi mie aceasta, de vreme ce eu nu
trã mântuire” exprimã însuºi motivul pen- goarã. Este o nuanþã foarte finã care face
ºtiu de bãrbat? ªi rãspunzând, îngerul a
tru care Fiul lui Dumnezeu a îmbrãcat trup diferenþa între lucrarea specificã omului ºi
zis: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine ºi
uman. Cu alte cuvinte, S-a întrupat de lucrarea lui Dumnezeu.
puterea Celui Preaînalt te va umbri..."
dragul omului, de dragul nostru. Întru-
parea lui Hristos este declaraþia de dra-
S-a întrupat de la Duhul Sfânt ºi (Luca 1, 34-35)
goste pe care Dumnezeu o face omului. ªi din Fecioara Maria ªi S-a fãcut om
poate cã, privind sub acest aspect relaþia Prin afirmaþia “S-a întrupat”, Sfinþii Subliniem prin cuvintele “S-a fãcut
om-Dumnezeu, nu vom mai rãmâne strã- Pãrinþi au þinut sã precizeze cã Hristos a luat om” cã Mântuitorul nu a luat un trup fãrã
mai liniºtiþi ºi retraºi. Un Sfânt Pãrinte, suflet, cum afirmau unii eretici, ci a fost
Cum sã ne rugãm? Evagrie, spune cã “rugãciunea în pieþe om deplin, cu suflet ºi trup. S-a jucat cu
duce la cãutarea slavei ceilalþi copii, a crescut, a mâncat la masã
Pentru mulþi creºtini rugã- cu apostolii, cu vameºii ºi cu pãcãtoºii, a
deºarte, dar cel ce luptã
ciunea nu înseamnã decât parti- postit, a plâns, a pãtimit, a murit.
cu aceasta se roagã în
ciparea la slujbele de la bisericã.
cãmara sa”. Numai în-
Sfinþii Pãrinþi, ne spune
tr-un loc departe de ªase motive pentru a o cinsti pe
Ieromonahul Gabriel Bunge, Maica Domnului
lume, prin rugãciune,
considerã cã trebuie sã ne rugãm
atât alãturi de ceilalþi credincioºi
mintea noastrã poate
intra în dialog cu Dum-
=1. A fost cinstitã de însuºi Dumnezeu,
la bisericã, dar ºi acasã, prin învrednicind-o sã-L nascã pe Fiul Sãu.
rugãciunea spusã în camera
nezeu. Doar prin aceastã
rugãciune tainicã ajun-
=2. A cinstit-o Arhanghelul Gavriil
noastrã, departe de lume. aducându-i vestea cea bunã a întrupãrii lui
gem sã fim “împreunã Mesia din ea.
Modelul pentru a ne ruga îl
avem de la Domnul nostru Iisus
cu Dumnezeu”. Dacã
vrem sã ne separãm de
= 3. A cinstit-o Elisabeta, mama Sfân-
tului Ioan Botezãtorul, numind-o “binecu-
Hristos, care participa la rugãciune grijile lumeºti este bine vântatã între femei” ºi “Maica Domnului”.
în Ierusalim. Ucenicii Sãi povestesc însã sã ne rugãm în locuri retrase, chiar ºi
cã Iisus se ruga mult timp ºi singur. Un noaptea, departe de ochii celorlalþi. Sfinþii
= 4. A cinstit-o însuºi Hristos, care “le
era supus” pãrinþilor Lui (Luca 2,51) ºi
exemplu este rugãciunea Sa din grãdina Pãrinþi sunt de pãrere cã locul din casã care pe cruce a încredinþat-o spre îngrijire
Ghetsimani. Vedem cã Iisus se retrãgea pentru închinare este bine sã fie la rãsãrit. Apostolului Ioan.
pentru aceastã convorbire cu Tatãl Sãu ªi bise-ricile sunt orientate tot spre Rãsãrit.
Ceresc în “locuri pustii” sau “singur în Astfel, creºtinul care se roagã îºi întoarce
= 5. Au cinstit-o oamenii, care au nu-
mit-o fericitã pentru cã L-a nãscut pe
munte”. El i-a învãþat ºi pe ucenicii Sãi sã ochii sãi duhovniceºti înspre Rai, ca loc “al Domnul Hristos.
se retragã chiar ºi din mulþime pentru a se luminii celei veºnice”. Rugãciunea pe care
ruga în liniºte ºi pentru a intra astfel în o fa-cem singuri în liniºte este unirea noas-
= 6. Ea însãºi a recunoscut cã a fost
binecuvântatã de Dumnezeu care “i-a
legãturã cu Dumnezeu. De exemplu, Petru trã cu Dumnezeu ºi numai rugându-ne Îl fãcut mãrire” ºi cã pentru aceasta “o vor
ºi Ioan se urcã la templu în “ceasul al putem avea pe Dumnezeu în faþa noastrã. ferici toate neamurile” (Luca 1, 48-49).
nouãlea al rugãciunii” sau Petru singur se În afarã de momentele dedicate în
urcã “pe acoperiº sã se roage”. întregime întâlnirii cu Dumnezeu, rugã- Rãspunsul nostru la cinstea pe care Dum-
Dupã cum se vede, ne putem ruga ori- ciunea trebuie sã devinã o stare a inimii nezeu ne-a arãtat-o prin întruparea din iubi-
unde ne-am afla, la orice orã din zi ºi din noastre, pe care sã o prelungim ºi dincolo re pentru noi a Fiului Sãu este împlinirea
noapte. Totuºi, este bine sã ne alegem ºi un de momentele când ne plecãm genunchii. poruncilor Lui ºi cinstirea Maicii Sale.
loc din casã unde sã ne rugãm pentru a fi Mihaela Tatu Pr. Adrian Magda

„Biserica din temniþã“
- o carte ce trebuie cititã -
Autorul cãrþii este convins cã
perioada dintre anii 1948-1964 a istoriei
poporului român este o perioadã
“despre care nu vor sã vorbeascã nici
istoricii, nici politicienii ºi, mai dureros,
nici unii oameni ai Bisericii” (p. 6).
Plecând de la aceastã convingere, el
este hotãrât sã vorbeascã în aceastã
lucrare despre cei care au suferit ºi au
murit “pentru acest neam greu încercat
ºi… pentru Biserica lui Hristos…
Acum, dupã ºase decenii de la începutul
jertfirii unei generaþii, a sosit ceasul
Învierii. Dumnezeu vrea ca ºi noi pe
pãmânt sã-i recunoaºtem ºi sã-i cinstim.
Ei trebuie cunoscuþi ºi recunoscuþi de
societatea româneascã ºi în primul rând
de cãtre Biserica Ortodoxã Românã.
Nu-i putem lãsa pe Cruce! Cãci pentru
Hristos ºi pentru neamul românesc s-a
fãcut aceastã jertfã” (p. 6-7, 17).
Deþinuþi ºi închisori
În esenþa ei, cartea este o crestomaþie
de informaþii ºi mãrturisiri cutremurãtoare
din scrierile memorialistice ale unor foºti
deþinuþi politici, personalitãþi cunoscute
sau mai puþin cunoscute, relatãri ºi mãrturi-
siri aparþinând atât autorilor acestor scrieri,
cât ºi unui numãr impresionant de mare de
alþi deþinuþi politici: academicieni ºi profe-
sori universitari, arhierei, preoþi, monahi ºi
monahii, studenþi ºi studente, bãrbaþi ºi
femei de diferite profesii ºi stãri culturale.
Spre exemplificare amintim doar câteva
nume: filosofii Mircea Vulcãnescu ºi Petre
Þuþea, academicianul Alexandru Zub ºi
prof. univ. Corvin Lupu; clericii Iustin
Pîrvu, Gh. Calciu-Dumitreasa, Nicolae
Steinhardt, Zosim Oancea, Arsenie Pa-
pacioc, Marcu de la Sihãstria, Nicolae
Grebenea, Dimitrie Bejan; memorialiºtii
Ioan Ianolide, pastorul Richard Wurm-
brand, Aspazia Oþel Petrescu, Nicole
Valery-Grossu, Virgil Maxim, Dumitru
Bordeianu, Dumitru Bacu, Petre C. Baciu,
Traian Popescu…
În primul din cele 5 capitole ale cãrþii,
autorul face o prezentare succintã ºi judi-
cioasã a conjuncturii politice ºi religioase,
interne ºi externe, din prima jumãtate a seco-
lului al-XX-lea, apoi trece la prezentarea
arestãrilor masive ale opozanþilor sistemu-
lui comunist din anul 1948, arestãri conti-
nuate pânã în anul 1959. Încheie capito-
Martiri în închisorile comuniste
lul I cu menþionarea numeroaselor închi-
sori comuniste: Jilava, Piteºti, Suceava, A-
iud, Târgºor, Râmnicu Sãrat, Sighet, Gher-
la, Galaþi, Dej, Fãgãraº (aceasta din urmã
numai pentru foºtii poliþiºti, jandarmi ºi
angajaþi ai Serviciului Secret de Infor-
maþii); minele de plumb de la Baia Sprie,
Cavnic, Nistru, Ocnele Mari; lagãrele de
muncã de la Canal Poarta Albã, Capu
Midia, Periprava, Grindu, Noua Culme,
Salcia; închisorile spital de la Tg. Ocna ºi
Vãcãreºti. Femeile au fost deþinute la Mis-
lea, Miercurea Ciuc, Dumbrãveni, Vãcã-
reºti, Ferma Roºia ºi Canal.
Deºi multe ca numãr, cei peste douã
milioane de cetãþeni români întemniþaþi în
ele în decursul anilor regimului comunist
de la noi au trãit în condiþii mizerabile. La
acestea s-au adãugat torturile draconice ce
li s-au aplicat din partea autoritãþilor co-
muniste prin oamenii lor.
Viaþa în temniþã
Dat fiind spaþiul limitat al acestui arti-
col, prezentãm în continuare conþinutul
cãrþii, menþionând doar titlurile capitolelor
ºi ale paragrafelor, convinºi fiind cã ele o-
ferã cititorului acestei prezentãri idei ºi su-
gestii suficiente pentru a-l determina sã-ºi
procure cartea ºi s-o citeascã în întregime.
Cap. II - Batjocura ºi suferinþa
îndurate de cei întemniþaþi. 1. Condiþii de
întemniþare, izolarea. 2. Înfometarea în
închisoare. 3. Tortura fizicã ºi psihicã în
temniþe. 4. Reeducarea. 5. Diabolismul în
închisoare. 6. Blasfemii.
Cap. III - Temniþa ca loc de purifi-
care ºi întâlnire cu Hristos. 1. Trãiri
creºtine în temniþe. 2. Postul ºi rugãciunea.
3. Ajutorul ºi milostenia în temniþã. 4.
Minuni petrecute în închisori. 5. Învierea
în temniþe.
Cap. IV - Sfintele Taine sãvârºite în
temniþe. 1. Botezul. 2. Spovedania. 3.
Împãrtãºirea. 4. Sf. Liturghie.
Cap. V - Mãrturisire, martiriu ºi
sfinþenie în temniþe. 1. Mãrturisiri de
credinþã ortodoxã în temniþe. 2. Martiraje
7
Biserica din temniþã:
mãrturisire ºi jertfã creº-
tinã în închisorile comu-
niste. România 1948-
1964., Editura Vicovia,
Bacãu, 2008, 260 pag,
scrisã de teologul Vasilicã
Militaru. Cartea poate fi
comandatã la tel. 0788/529323.
în temniþe. 3. Chipuri de sfinþi în temniþele
comuniste.
“Sunt fericit cã mor pentru
Hristos”
ªi fiindcã în acest ultim subcapitol al
cãrþii ni se prezintã “chipuri de sfinþi” ai
temniþelor comuniste, sã reþinem din textul
consideraþiilor finale ale autorului mãrturi-
sirea, previziunea, atenþionarea ºi sfaturile
lui Valeriu Gafencu, cel supranumit Sfân-
tul închisorilor, exprimate în testamentul
sãu, rostit înainte de a pleca la cele veºni-
ce: “În primul rând gândul ºi sufletul meu
se închinã Domnului. Mulþumesc cã am
ajuns aici. Merg la El. Vã rog mult sã-L
urmaþi, sã-L slãviþi ºi sã-L slujiþi. Sunt
fericit cã mor pentru Hristos. Lui îi datorez
darul de azi. Totul e o minune. Eu plec, dar
voi aveþi de purtat o cruce grea ºi o misi-
une sfântã. În mãsura în care mi se va
îngãdui, de acolo de unde mã voi afla mã
voi ruga pentru voi ºi voi fi alãturi de voi.
Veþi avea multe necazuri. Fiþi tari în cre-
dinþã, cãci Hristos îi va birui pe toþi vrãj-
maºii. Îndrãzniþi ºi rugaþi-vã! Pãziþi ne-
schimbat Adevãrul, dar sã ocoliþi fanatis-
mul. Nebunia credinþei este putere dum-
nezeiascã, dar tocmai prin aceasta ea este
echilibratã, lucidã ºi profund umanã. Sã-i
iubiþi ºi sã-i slujiþi pe oameni. Au nevoie
de ajutor, cãci duºmani prãdalnici cautã
sã-i înºele. Ateismul va fi învins, dar sã fiþi
atenþi cu ce va fi înlocuit” (p. 245).
În încheiere, subliniem cã, dupã par-
curgerea cãrþii, cititorul se va convinge cã
Biserica Ortodoxã Românã a fost în tim-
pul regimului comunist din þara noastrã -
atât în societate, cât ºi în temniþele comu-
niste - o devotatã slujitoare a lui Hristos
Dumnezeu ºi a oamenilor, a neamului. O
Bisericã luptãtoare, cum zice autorul
cãrþii. Acesta este Adevãrul suprem ce
reiese din cuprinsul cãrþii ºi la care autorul
ei se referã în dedicaþia ce i-o face prin
cuvintele: “Fiicei mele, tuturor tinerilor
care au dreptul sã afle ADEVÃRUL ºi
datoria sã urmeze CALEA”.
Iatã ºi ruga noastrã: Doamne, ajutã-le!
Pr. pens. Ioan Glãjar, Ucea de Jos
 8 Fii tânãr cu Hristos
Ce riscãm atunci când folosim internetul?
Internetul este o lume
fascinantã. Poþi sã înveþi,
poþi sa te joci, poþi sã citeºti
lucruri folositoare, poþi sã
îþi faci prieteni noi. Spaþiul
virtual nu prezintã aparent
niciun pericol, pentru cã
intrãm în el stând în casa
noastrã, la biroul nostru.
Existã însã riscuri pe care trebuie sã le
cunoaºtem atunci când folosim interne-
tul. Ca sã cunoºti riscurile la care te
expui ºi cum te poþi apãra, proiectul
Internet Sigur (www.internetsigur.ro) ne
oferã câteva reguli importante:
1: Navigheazã în siguranþã
Eºti în siguranþã atunci când eºti atent.
Fii atent sã nu le spui strãinilor lucruri cum
ar fi:
Numele tãu întreg
Numãrul de telefon
Numele ºcolii unde înveþi
De ce? Pentru cã nu ºtii niciodatã cu
cine vorbeºti. Pentru cã nu ºtii niciodatã la
cine ajung informaþiile pe care le dai cuiva.
În anumite cazuri este în regulã sã îþi
dai datele personale pe internet. Spre
exemplu, dacã îþi creezi un cont pe un site
care oferã conþinut interesant, poþi primi
lucruri mult mai interesante dacã ai cont
personalizat. Atunci când îþi creezi un cont,
citeºte Termenii ºi Condiþiile site-ului,
pentru a te asigura cã informaþiile pe care
le oferi vor fi protejate.
Nu te lãsa pãcãlit de unele pagini care
îþi cer datele personale fãrã un motiv clar.
Întreabã-te întotdeauna de ce þi se cer anu-
mite informaþii. Dacã þi se pare cã ceva nu
este în regulã, cere pãrerea unui adult
înainte sã completezi formularul.
De asemenea, fii foarte atent când
completezi profile personale pe diferite
site-uri. Profilul tãu pe un site este public
ºi oricine poate vedea acele informaþii da-
cã te cautã pe Google.
2: Întâlneºte-te cu precauþie
Ideea de a întâlni oameni noi este in-
teresantã. Totuºi poate fi periculos sã te
întâlneºti cu persoane pe care le cunoºti
online. Nu ºtii niciodatã cine sunt de fapt
prietenii tãi de la celãlalt monitor. Vor-
beºte cu pãrinþii tãi înainte sã iei decizia de
a te întâlni cu un strãin.
De ce? Pentru cã, pe internet, este
uºor sã spui cã eºti altcineva decât eºti ºi
CMYK
este uºor sã te com-
porþi ca ºi cum ai fi
altã persoanã. Poate
cã tu nu ai face asta,
dar sunt multe per-
soane care o fac.
Cu prietenii stai de
vorbã online ºi faci
schimb de informaþii.
Nu te sfii sã spui cã nu îþi place sã porþi o
discuþie pe un anumit subiect. Dacã prie-
tenul tãu începe sã te deranjeze, poþi sã:
termini conversaþia
blochezi persoana care te-a supãrat,
astfel încât sã nu te mai poatã contacta
îi arãþi unui adult în care ai încredere
ce te-a supãrat la prietenul tãu
eviþi site-ul pe care ai cunoscut acel
“prieten”, ca sã nu te întâlneºti cu alþii la fel
Dacã ai un prieten cu care te înþelegi
foarte bine atunci când discuþi pe internet
ºi care vrea sã se întâlneascã cu tine, gân-
deºte-te de douã ori înainte sã accepþi.
Atunci când te întâlneºti cu un prieten
pe care l-ai cunoscut online, este posibil sã
ai o surprizã mai puþin plãcutã. Se poate sã
te fi minþit, sã fie mai tânãr sau mai bãtrân
decât þi-a spus, sã nu îi placã aceleaºi
lucruri care îþi plac þie ºi chiar sã vrea sã te
cunoascã din tot felul de motive greºite.
Când vrei sã te întâlneºti cu un prieten
pe care l-ai cunoscut online, stabileºte un
punct de întâlnire într-un loc public. Spune
cuiva unde te duci ºi cu cine vrei sã te
întâlneºti. Dacã vrei sã fii cu adevãrat în
siguranþã, mai adu cu tine o persoanã pe
care o cunoºti ºi în care ai încredere.
3: Ai grijã ce accepþi
Mailurile ºi fiºierele pe care le primeºti
prin intermediul internetului pot fi pericu-
loase pentru calculatorul tãu. Un virus îþi
poate distruge toate fiºierele sau chiar
computerul cu totul. Este important sã ai
grijã ce ºi de la cine primeºti.
De ce? Pentru cã vrei sã îþi poþi folosi
computerul oricând ai nevoie de el, iar un
virus poate sã îl strice de tot. Un virus se
poate ascunde într-o pozã, într-o melodie,
într-o prezentare, pe un site care îþi este
recomandat, într-un mesaj ºi în multe alte
locuri. De fiecare datã când primeºti un
mesaj care pare a fi interesant, asigurã-te
cã l-ai primit de la o persoanã în care ai
încredere.
Dacã este un mesaj în lanþ, gândeºte-te
de douã ori înainte sã îl deschizi. Chiar
dacã tu l-ai primit de la un prieten, nu ºtii
de la cine a pornit ºi ce conþine.
Ca sã fii cu adevãrat în siguranþã, nu
intra niciodatã pe internet fãrã sã ai un pro-
gram antivirus instalat ºi pornit pe calcula-
tor. Este mult mai uºor sã fii precaut decât
sã repari problemele apãrute din neatenþie.
4: Nu crede tot ceea ce gãseºti
pe internet
Þi-am spus deja cã sunt oameni în care
nu poþi avea încredere atunci când na-
vighezi pe internet. Aºa cum oamenii pot
sã te mintã în faþã, pot sã mintã ºi prin
intermediul paginilor web pe care le
creeazã. Nu tot ceea ce citeºti pe internet
este adevãrat.
De ce? Pentru cã dintr-o întreagã en-
ciclopedie trebuie sã selectezi ce îþi este
util ºi ce nu. Acelaºi lucru trebuie sã îl faci
ºi pe internet.
Aºa cum persoanele cunoscute pe
internet pot minþi despre cine sunt sau
despre intenþiile pe care le au, site-urile pot
face acelaºi lucru. Doar pentru cã o infor-
maþie apare pe un site, nu înseamnã cã
acea informaþie este ºi adevãratã.
Pune-þi întotdeauna întrebãri când
descoperi ceva interesant pe un site. Cautã
pe Google alte site-uri care vorbesc despre
acelaºi lucru ºi comparã ceea ce scrie în
toate. În acest fel, vei afla dacã ai citit ceva
adevãrat sau fals. Dacã nu reuºeºti sã gã-
seºti informaþiile ºi altundeva, întreabã-þi
pãrinþii.
5: Fii sincer
Se poate întâmpla sã descoperi lucruri
care te deranjeazã pe internet sau sã cu-
noºti persoane care te supãrã. Nu este vina
ta dacã se întâmplã asta. Fii sincer cu tine
ºi cu pãrinþii tãi ºi spune-le când s-a întâm-
plat ceva care te-a supãrat.
De ce? Pentru cã internetul trebuie sã
fie distractiv, nu sã îþi provoace supãrãri ºi
pentru cã ai întotdeauna pe cineva care te
poate ajuta.
Dacã ai gãsit un articol, un filmuleþ, o
imagine sau o persoanã care te-a supãrat,
nu este vina ta. I se poate întâmpla oricui.
Totuºi, doar un copil care navigheazã in-
teligent ºtie cã poate sã vorbeascã oricând
cu un adult despre asta. Prietenii mai în
vârstã, profesorii sau pãrinþii te pot ajuta sã
înþelegi ce se întâmplã ºi ce trebuie sã faci
pentru a spune “nu” lucrurilor care nu îþi
plac.
 Pas în doi 9
Maica Siluana ne rãspunde
Cum întreþinem relaþia de pace ºi armonie din familie?
Am remarcat un sfat pe care, scumpã Numai noi putem alege sã chemãm ºi
mãicuþã Siluana, l-aþi dat unei alte per- sã-L lãsãm sã lucreze pe Domnul în toate
soane: De un singur lucru sã ai grijã, de aspectele vieþii noastre ºi sã murim tutu-
soþul tãu, ca sã-l iubeºti ca soþ cu rugã- ror pornirilor rele sau egoiste din noi, dar
ciune ºi binecuvântare, în toate momen- sã înviem cu El, sau sã urmãm logica vio-
tele vieþii voastre. Sã-l binecuvântezi dese- lenþei ucigaºe care vrea “dreptate” ºi “sa-
ori ºi sã-l alinþi în Hristos, în tainã, în tisfacþie” imediatã ºi cu orice preþ. Când
ascuns de el. El te va vedea ºi simþi pe tine, alegem sã împlinim poruncile, totul se
dar tu i-L vei dãrui pe Domnul! V-aº ruga schimbã ºi viaþa noastrã devine specialã,
tare mult sã dezvoltaþi puþin acest subiect incomparabilã cu oricare altã viaþã. Mai
atât de vital, deoarece mã simt foarte de- pundem rãului cu rãu, sau ne împotrivim mult, viaþa în Hristos, hrãnitã cu Hristos,
ficitarã la acest aspect. rãului, devenim rãi. Puterea cu care facem cu rugãciune ºi cu binecuvântare, devine
Gabriela asta devine rea, primim “plata de plãcere” dãtãtoare de viaþã pentru cei de lângã noi.
Draga mea Gabriela, imposibil sã dez- pentru satisfacþia de moment sau senti- Ea îl va chema la viaþã ºi pe cel din faþa
volt acest subiect. El nu poate fi dezvoltat mentul de dreptate, dar ne afundãm în noastrã cu care suntem una prin iubirea
decât de tine în viaþa ta. Rugãciunea ºi iadul mereu ºi mereu mai adânc. Rãstig- binecuvântatã de Dumnezeu.
binecuvântarea în tainã pentru cei de lângã nirea pornirii de a rãspunde rãului cu rãu Încearcã sã faci asta, om drag, ºi vei
noi, pentru cei dragi sau mai puþin dragi va fi urmatã de o durere, de o moarte în- vedea ºi ne vei povesti ºi nouã ce ai vãzut
nouã, dar membri ai familiei noastre, fac tr-un fel, dar ºi de înviere. Numai prin ºi trãit!
lucrãtor harul primit prin Sfintele Taine ºi aceastã cruce vine pentru noi bucuria. Dar Cu dragoste ºi binecuvântare,
slujbele Bisericii ºi viaþa noastrã este trãitã totul depinde de noi. M. Siluana
în Domnul ºi nu în energiile duhurilor cã-
zute care ne bântuie casa ºi sufletele de
atâtea ori. În noi este ºi iadul ºi raiul. În noi
Este bine sã concepem un copil
sunt prezente energiile necreate ale lui
Dumnezeu, dar ºi energiile malefice ale
în perioada postului?
duhurilor cãzute. De noi depinde pe care le Dragã MAICÃ SILUANA, tarea mai întâi a Împãrãþiei”. Atunci “toa-
primim, pe care le activãm, pe care le Sunt proaspãt cãsãtoritã ºi împreunã te celelalte se vor adãuga vouã” ºi veþi trãi
ascultãm ºi cu care ne altoim propriile cu soþul meu ne dorim foarte mult un în Bucurie. În aceastã cãutare “mai întâi” a
energii. În fiecare dintre noi existã un om copil. Cred cã luna aceasta nu am rãmas Împãrãþiei intrã ºi vieþuirea dupã rânduiala
al lui Dumnezeu, uneori tare mic ºi firav, însãrcinatã, iar luna urmãtoare, perioada sfântã a vieþii creºtine în Biserica Orto-
tare abuzat de cel mare, ºi unul mare, mea fertilã este dupã intrarea în POST. doxã. Astfel, intrând în post, veþi “lãsa
robust, gras, care este omul cel vechi, Vreau sã vã întreb dacã este sau nu bine sec” ºi de îmbrãþiºarea intimã ºi vã veþi
egoul, cum îl numesc astãzi specialiºtii. sã concepem un copil în perioada postu- iubi numai sufleteºte ºi duhovniceºte,
Persoana, eu, cel ce am fost chemat la lui sau sã aºteptãm pânã dupã POST. hrãnindu-vã puterile trupeºti ºi sufleteºti
existenþã de Dumnezeu ca sã stãpânesc Vreau sã avem un copil întru Domnul, de pentru iubirea dupã care însetaþi, iubirea
peste puterile mele, este ºi va fi mereu aceea nu vrem sã facem o greºealã. care sã nu “vã treacã”, indiferent de vicisi-
liberã. Chiar dacã firea e cu totul robitã Vã mulþumesc din tot sufletul! tudinile vieþii pe acest pãmânt. Aºadar,
patimilor, chipul lui Dumnezeu din noi Camelia Maria nici vorbã sã vã mai gândiþi la “dacã e bine
poate fi oricând retrezit la viaþã de decizia sau nu”, “dacã e perioadã fertilã sau nu”.
persoanei care alege sã urmeze lui Hristos Draga mea Camelia Maria, Atunci toatã atenþia voastrã, adicã lumina
Dumnezeu, Mântuitorul nostru. Mã bucur împreunã cu voi pentru cã minþii voastre, va fi îndreptatã spre cum sã
Ori de câte ori ne rugãm, binecuvân- vã doriþi “foarte mult un copil întru Dom- vã iubiþi respectând porunca Postului!
tãm sau facem oricare din poruncile Lui, nul” ºi-þi mulþumesc pentru încrederea cu Dorul inimilor din perioada de post va face
noi intrãm în Împãrãþie, pentru cã acestea care îmi ceri sfatul. Îl rog pe Domnul sã ºi mai vie întâlnirea din vremea rânduitã
se fac numai ºi numai cu Duhul Sfânt mã lumineze sã vã dau cuvânt de folos. desfãtãrii ºi veselirii, sufleteºti ºi trupeºti,
dãruit nouã pentru a deveni fii în Fiul. Ori Mai întâi, aº dori sã conºtientizaþi pre- cu cele pãmânteºti.
de câte ori blestemãm, drãcuim, deznãdãj- zenþa ºi lucrarea harului Cununiei în viaþa Vã doresc, aºadar, un post cu bucurie
duim ºi hulim, suntem nepãsãtori sau ui- voastrã. Veþi afla mereu mai mult citind, ºi cu spor duhovnicesc, pentru a creºte în
tuci, locuim în iadul din noi ºi ne îndulcim întrebând ºi, mai ales, rugându-vã ºi spo- credinþã ºi nãdejde, pentru a primi ºi hrãni
cu dulceaþa lui. E amarã, e umilitoare, vedindu-vã dupã rânduialã. Atunci veþi trãi cu dragostea voastrã, nu “un copil”, ci pe
usturã ºi arde, dar este imediatã ºi plãcutã. mai deplin aceastã putere de a va iubi unul toþi cei pe care îi va chema iubirea voastrã
Nimeni nu ar sta în iad ºi nu s-ar afunda în pe altul cu puterea ºi dupã modelul iubirii la viaþã ºi toate celelalte roadele ale ei!
pãcate dacã nu ar fi dulceaþa lor cea min- dintre Hristos ºi Biserica Lui. Atunci veþi Cu dragoste ºi respect,
cinoasã. De asemenea, ori de câte ori rãs- pune în primul plan al vieþii voastre “cãu- M. Siluana

CMYK
 10 Educaþie creºtinã
Pãrinþi inteligenþi lucruri la care ei nu se aºteap-
tã, a reacþiona diferit faþã de
Pãrinþii buni corecteazã greºelile, pãrinþii greºelile lor, a le depãºi aº-
teptãrile. Iatã un exemplu
inteligenþi îºi învaþã copiii cum sã gândeascã concret: copilul tocmai a ridi-
Continuãm serialul atitudini noi. cat glasul la tatãl lui. El se
dedicat formãrii de “pãrinþi aºteaptã ca tatãl sã þipe la el ºi sã îl pe-
inteligenþi”. Dr. Augusto Nu fiþi depseascã. În schimb, tatãl tace, încearcã
Cury, psihiatru ºi psihote- sã îºi liniºteascã starea de tensiune, ºi apoi
un manual îi spune: “Nu mã aºteptam sã mã superi în
rapeut, atrage atenþia
asupra modului defectuos de reguli felul acesta. În ciuda durerii pe care mi-ai
în care se face educaþia Dacã copiii noº- provocat-o, eu te iubesc mult ºi te respect”.
contemporanã ºi pledeazã tri ar fi computere, Apoi iese din camerã, lãsându-ºi copilul sã
pentru trecerea de la tehnica de a repeta se gândeascã. Aceastã atitudine îi va zdrun-
“pãrinþi buni” la “pãrinþi reacþia pentru a co- cina temelia agresivitãþii.
inteligenþi”; în acest sens recta acelaºi defect Dacã vreþi sã provocaþi un impact pu-
vorbeºte despre ºapte ar funcþiona. Inte- ternic în universul emoþional ºi raþional al
deprinderi ale celor dintâi, ligenþa copiilor de- copiilor voºtri, folosiþi-vã de creativitate ºi
care trebuie transformate. pãºeºte însã orice sinceritate. Trebuie însã sã ºtiþi cã nu îi veþi
În numãrul acesta, a treia inteligenþã artificia- cuceri doar cu un singur gest, ci cu un mo-
dintre ele: “Pãrinþii buni lã. Cu toate acestea, del de viaþã.
corecteazã greºelile, noi persistãm sã ne
pãrinþii inteligenþi îºi învaþã educãm copiii ca ºi Înºelaþi-le aºteptãrile
copiii cum sã gândeascã”. Dr. Cury ne cum ar fi maºini, care trebuie sã urmã- Dacã educaþi inteligenþa emoþionalã a
spune cã aceastã deprindere a pãrinþilor reascã instrucþiunile tehnice dintr-un ma- copiilor voºtri cu laude atunci când ei se
inteligenþi dezvoltã: conºtiinþa analiticã, nual. Sufletul unui tânãr nu este însã o aºteaptã la o mustrare, cu o încurajare a-
deprinderea de a gândi înainte de a maºinã, ci o lume care aºteaptã sã fie ex- tunci când ei se aºteaptã la o reacþie agre-
reacþiona, fidelitatea, cinstea, capaci- ploratã. sivã, cu o atitudine afectuoasã atunci când
tatea de a pune întrebãri ºi responsabili- Criticile ºi corecþiile repetate nu educã, ei se aºteaptã la un atac de furie, vor fi im-
tatea socialã. Iatã ºi sfaturile concrete: ci genereazã agresivitate ºi distanþare. Ce presionaþi ºi vor înregistra acest moment
este de fãcut? Încercaþi sã îi uimiþi! Pãrinþii intens, care îi va transforma.
Aceleaºi greºeli, inteligenþi sunt conºtienþi cã mai întâi tre- Pãrinþii buni spun copiilor: “Greºeºti”.
alte atitudini buie sã cucereascã teritoriul emoþiei, pen- Pãrinþii inteligenþi spun: “Ce pãrere ai
Nu fiþi un specialist în a critica com- tru ca apoi sã cucereascã amfiteatrul gân- despre comportamentul tãu?” Pãrinþii buni
portamente inadecvate, fiþi un specialist în durilor ºi, în cele din urmã, sã cucereascã spun: “Ai greºit din nou!” Pãrinþii inte-
a-i face pe copiii voºtri sã gândeascã. Ve- solurile conºtiente ºi subconºtiente ale me- ligenþi spun: “Gândeºte înainte sã reacþio-
chile corecþii ºi “predicile” nu mai funcþio- moriei, care este cutia cu secrete a perso- nezi”. Pãrinþii buni pedepsesc atunci când
neazã, ele nu fac decât sã erodeze relaþia. nalitãþii. copiii dau greº; pãrinþii inteligenþi îi stimu-
Mecanismul, inconºtient, funcþioneazã Pãrinþii inteligenþi creeazã stãri emo- leazã sã facã din fiecare lacrimã o ocazie
în felul urmãtor: atunci când deschideþi þionale, fãcând gesturi unice care îi sur- de a evolua.
gura ca sã repetaþi acelaºi lucru, declanºaþi prind pe copii. Asta înseamnã a le spune A consemnat Natalia Corlean
un resort din subconºtient care des-
chide anumite arhive ale memoriei, ce Care ar trebui sã fie punctul esenþial în educaþia unui copil?
conþin critici mai vechi. Astfel, copiii Unele mame acordã cu precãdere mare atenþie hranei bogate ºi sãnãtãþii copiilor lor.
vor ºti deja tot ce urmeazã sã le spuneþi Altele se strãduiesc sã le dea o educaþie adecvatã. A treia categorie îºi concentreazã toate
ºi se vor înarma pentru a nu primi mus- eforturile în a dezvolta la copiii lor talente ºi vor sã vadã în ei muzicieni ºi pictori talentaþi
trãrile. În consecinþã, ceea ce veþi spune sau savanþi renumiþi.
nu va avea un ecou în sufletul lor. Pãrinþii creºtini ar trebui sã aibã alt ideal. În primul rând, ei trebuie sã se îngrijeascã în
Când greºeºte, copilul se aºteaptã a-ºi creºte copiii în credinþã statornicã, spre a fi mãdularele vii ale Bisericii, ca Hristos sã ia
sã aveþi o reacþie. Dacã nu reuºiþi însã chip în sufletele lor (Gal. 4, 19), iar ei sã-L iubeascã mai presus de orice pe Dumnezeu, ºi pe
sã provocaþi un impact emoþional aproapele ca pe sine însuºi (Mt. 22, 37-40), iar scopul vieþii sã fie dobândirea Duhului Sfânt.
asupra lui, nu se va produce nicio Dacã pãrinþii vor respecta toate acestea, celelalte - talentul, sãnãtatea - se vor adãuga,
evoluþie. Astfel, continuãm uneori ani dupã cum spune Însuºi Mântuitorul: “Cãutaþi mai întâi împãrãþia lui Dumnezeu ºi dreptatea
de-a rândul sã reproºãm aceleaºi lu- Lui ºi toate acestea se vor adãuga vouã” (Mt. 6, 33).
cruri, iar tinerii continuã sã repete ace- Cuviosul Serafim o îndemna pe o mamã: “Mãicuþã, nu te grãbi sã-þi înveþi copiii sã vor-
leaºi greºeli. Ei sunt încãpãþânaþi, iar beascã franþuzeºte ºi nemþeºte, ci, mai întâi de toate, pregãteºte sufletele lor, iar celelalte se
noi suntem proºti. A educa nu înseam-
vor adãuga mai târziu”.
nã a repeta cuvinte, ci a crea idei ºi
stãri. La aceleaºi greºeli este nevoie de N. E. Pestov - “Cum sã ne creºtem copiii: calea spre desãvârºita bucurie”

Mândria, iadul vieþii noastre
Existã o concepþie generalã
cum cã dacã nu am dat în cap
la nimeni, nu am curvit ºi nu
am furat nu avem ce spune la
Spovedanie, pentru cã suntem
oameni cumsecade. Însã cât se
ºtie cã a spune despre
aproapele nostru cã este
“prost” e un mare pãcat? Câþi ºtiu cã
invidia este o patimã? Câþi ºtiu cã a fi
orgolios sau a profita de pe urma slãbi-
ciunii ºi neºtiinþei aproapelui este un
pãcat? Câþi ºtiu cã duhul lumii de
astãzi, prin care se promoveazã com-
petiþia prin cãlcarea în picioare a
celuilalt, ne învaþã sã pãcãtuim? Câþi
ºtiu cã a fi ironic cu neputinþele celuilalt
este un pãcat asemãnãtor cu uciderea?
Boala sufletului
La modul concret al existenþei noastre,
în viaþa zilnicã ne întâlnim cu foarte multe
situaþii: lucrãm, mâncãm, dormim, întâlnim
oameni, auzim diverse lucruri, avem o inun-
daþie în casã, ni se îmbolnãveºte cineva din
familie etc. În aceste momente noi reacþio-
nãm într-un fel anume. Dacã suntem atenþi
la manifestãrile noastre zilnice, putem obser-
va cã unele dintre ele nu sunt creºtine ºi ne
aratã cã sufletul nostru este bolnav, aºa cum
bolile trupului ne aratã cã organismul nos-
tru nu funcþioneazã cum trebuie. A ne desco-
peri bolile sufleteºti ºi a le trata este cel puþin
la fel de important ca a ne îngriji de sãnãta-
tea trupului, de aceea vom vorbi pe parcursul
mai multor episoade despre patimile care ne
îmbolnãvesc sufletul, începând cu mândria.
Mândria - patimã de cãpetenie
Are douã forme: una care se manifestã
în raport cu semenii, cealaltã priveºte legã-
tura omului cu Dumnezeu.
) 1) În raport cu semenii, forma mân-
driei se aratã în convingerea omului cã este
superior faþã de ceilalþi sau cel puþin faþã de
unii dintre ei, dar ºi în încercarea de a do-
bândi aceastã superioritate. Omul se înal-
þã pe sine fie fãrã niciun motiv anume, fie
din pricini precum: calitãþi fizice, intelec-
tuale, spirituale, rang social, bogãþie etc.
Înãlþându-se pe sine, cel mândru îl co-
boarã pe aproapele sãu, îl priveºte de sus.
Mândria îl împinge sã se compare cu el,
socotindu-se deosebit ºi afirmându-ºi supe-
rioritatea. Exemplul clar îl avem în pilda
vameºului ºi a fariseului (Lc. 18, 11). Mânat
Psihoterapie ortodoxã 11
liniºte sufleteascã, de bucurie, ºi fac
din viaþa noastrã un iad în care suntem
preocupaþi mereu sã pãrem mai mult decât
de mândrie, omul simte nevoia suntem, sã ne arãtãm superioritatea, sã
sã se mãsoare cu ceilalþi, sã stabi- alergãm dupã prestigiu ºi “imagine”, iar
leascã diferenþe ºi ierarhizãri, arã- nereuºitele ne provoacã o mare suferinþã.
tându-ºi cã este superior, dacã nu
în toate privinþele, cel puþin în parte. Tãmãduirea mândriei
Iatã o serie de atitudini care de- Dacã suntem sinceri, fiecare dintre noi
finesc mândria, sistematizate de ne vom recunoaºte, mãcar parþial, în mani-
teologul Jean-Claude Larchet pe festãrile mândriei, pentru cã este vorba
baza scrierilor Sfinþilor Pãrinþi: “Cel mân- despre cea mai vicleanã dintre patimi, care
dru se laudã ºi exagereazã, ca sã aparã mai reuºeºte sã îi atace ºi pe cei cu o viaþã
mult decât în realitate. El se aratã îngâmfat, îmbunãtãþitã. Iar lupta cu ea este pânã la
trufaº ºi plin de sine, sigur pe el, încrezãtor moarte; chiar dacã am câºtigat o bãtãlie,
în sine. La aceasta se adaugã adesea pre- rãzboiul continuã, pentru cã în orice clipã
tenþia cã le ºtie pe toate ºi convingerea cã putem cãdea din nou în capcanele ei.
are întotdeauna dreptate, de unde se iscã în- Este deci o luptã de duratã, în care cel
dreptãþirea de sine ca ºi spiritul de con- mai important moment este trezirea ºi con-
tradicþie, dar ºi dorinþa de a-i învãþa pe alþii ºtientizarea faptului cã ea îºi are un cuib ºi
ºi de a stãpâni. Mândria îl face pe om orb în inima noastrã. Apoi urmeazã o atenþie
la propriile greºeli ºi sã refuze dinainte sporitã la manifestãrile patimii în compor-
orice criticã ºi orice sfat, sã urascã mus- tamentul nostru, pentru a le identifica, ur-
trãrile ºi orice dojanã; el nu poate suferi sã mând lupta împotriva lor. Sfinþii Pãrinþi
i se porunceascã ºi sã se supunã cuiva. A- spun cã lupta împotriva unei patimi se face
ceastã patimã se manifestã ºi ca agresivi- prin dezvoltarea virtuþii corespondente ei.
tate; uneori expresia agresivitãþii este iro- Deci la fiecare manifestare a mândriei tre-
nia (…), o ostilitate generalã, dorinþa de buie sã învãþãm sã rãspundem printr-un act
a-l jigni pe celãlalt, împlinitã cu multã opus, de smerenie: dacã avem prea multã
uºurinþã. Aceastã agresivitate se manifestã încredere în sine, sã ne mutãm încrederea
întotdeauna ca rãspuns la cele mai mici la Dumnezeu; dacã ni se pare cã suntem
critici care i se aduc”. mai presus decât ceilalþi, sã ne aducem amin-
) 2) În raport cu Dumnezeu, mândria te cã fãrã Dumnezeu ºi darurile Lui am fi
îl face pe om sã se înalþe faþã de Însuºi Crea- una cu pãmântul, pentru cã El este Cel care
torul ºi sã se ridice împotriva Lui. “Iatã omul ca- ne-a dat tot ce avem, iar dacã El ar îngãdui,
re nu ºi-a pus pe Dumnezeu ajutorul lui, ci a în cinci minute am putea sã nu mai avem
nãdãjduit în mulþimea bogãþiei ºi s-a întãrit nici casã, nici sãnãtate, nici nimic altceva;
întru deºertãciunea sa” (Ps. 51, 5-6). Astfel când ni se pare cã le ºtim pe toate, sã ne a-
omul se considerã pe sine cauza tuturor vir- ducem aminte cã doar Dumnezeu cunoaº-
tuþilor ºi faptelor sale bune ºi nu mai recu- te adevãrul ºi sufletul fiecãrui om; dacã ni
noaºte ajutorul care îi vine de la Dumnezeu. se pare cã avem dreptul de a-i învãþa pe cei-
Pe lângã consecinþele ei grave în relaþii- lalþi ºi a le porunci, sã ne gândim cã Dum-
le noastre cu ceilalþi, mândria este ºi o rãdã- nezeu ne-a spus: “Dacã cineva vrea sã fie
cinã pentru alte patimi: mânia, agresivita- întâiul, sã fie cel din urmã dintre toþi ºi slu-
tea, învârtoºarea inimii (nesimþirea), jude- jitor al tuturor” - sã ascultãm deci mai degra-
carea aproapelui, clevetirea ºi defãimarea, bã decât sã vorbim sau sã poruncim, sã ne su-
fãþãrnicia, tristeþea, dispreþuirea semenilor, punem voia noastrã prin ascultarea de duhovnic.
pizma etc. Mândria este nu numai un motiv Prin toate acestea, omul, în loc sã se con-
de conflict cu ceilalþi, ea întreþine starea de sidere mai presus decât ceilalþi ºi sã-i dis-
conflict ºi îi împiedicã pe oameni sã se îm- preþuiascã, trebuie sã înveþe sã vadã numai
pace. Chiar dacã omul ajunge sã recunoas- ceea ce este bun ºi frumos în semenul sãu ºi
cã în sinea sa cã a greºit, el n-o declarã pu- sã-ºi întoarcã privirea de la defectele ºi gre-
blic ºi nu-ºi cere iertare de la cei pe care i-a ºelile lui. Sã îºi recunoascã limitele, slãbiciu-
jignit. La fel se manifestã omul mândru ºi nile, neputinþa ºi neºtiinþa, însã totul însoþit
faþã de Dumnezeu: nu îºi vede pãcatele, le de rugãciune, de spovedanie cât mai deasã,
uitã, stãruie în ele. În schimb, el nu uitã jig- care sã meargã pânã la nivelul gândurilor, ºi
nirile care i s-au adus ºi pãstreazã o ran- de sfatul duhovnicului care trebuie sã ne
chiunã dureroasã ºi vãtãmãtoare în suflet. cãlãuzeascã permanent pe acest drum al
Toate acestea ne lipsesc de pace ºi de vindecãrii. Pr. Marius Corlean
 A patra Duminicã din Postul Mare vremea frumoasã de afarã ca sã te joci sau sã te plimbi.
Care este hotãrârea ta?
Vindecarea fiului lunatic 2. Nu uita de rugãciune!
(Marcu 9, 17-3
32)
Evanghelia care se citeºte la bisericã în a patra 5 În fiecare dimineaþã roagã-L pe Dumnezeu sã îþi
poarte de grijã toatã ziua ºi sã îl trimitã cu tine pe îngerul
Duminicã din Postul Mare ne vorbeºte despre un tatã care tãu pãzitor, care sã te fereascã de fapte rele. Nu uita sã Îi
a venit la Domnul Hristos sã îi cearã sã îl vindece pe fiul spui ºi de pãrinþii, fraþii ºi surorile tale ºi de toþi cei dragi!
sãu. Acesta era posedat de un duh rãu, care îl trântea la
pãmânt, îl fãcea sã scrâºneascã din dinþi ºi sã facã spume la 5 Seara mulþumeºte-i Domnului pentru tot ce ai reuºit sã
faci în ziua care a trecut, iartã-i pe toþi care s-au comportat
gurã. Duhul rãu îi fãcea bãiatului mult rãu, încã de când era urât cu tine ºi roagã-l pe Dumnezeu sã te ierte ºi pe tine pen-
mic: de câteva ori l-a aruncat în foc sau în apã, ca sã îl tru greºelile tale. Apoi întinde-te în pat ºi dormi bucuros,
omoare. Omul s-a dus mai întâi la apostoli, dar aceºtia nu pentru cã Dumnezeu þi-a ascultat rugãciunile, iar îngerul
l-au putut ajuta. pãzitor îþi va veghea somnul.
Domnul Hristos l-a întrebat atunci pe tatãl bãia-
tului dacã are credinþã, pentru cã orice este posibil
pentru cel care are o credinþã puternicã. Omul i-a rãs-
puns, cu lacrimi în ochi: „Cred, Doamne! Ajutã necre-
dinþei mele.“ Adicã avea credinþã, dar în acelaºi timp
Îl ruga pe Domnul sã îi dea ºi mai multã credinþã.
Atunci Mântuitorul i-a spus duhului rãu sã plece,
sã iasã din bãiat ºi sã nu se mai întoarcã. Dupã ce l-a
zguduit cu putere, diavolul a ieºit, dar copilul arãta ca
mort. Domnul Hristos însã l-a luat de mânã ºi l-a ridi-
cat, iar el s-a sculat în picioare.
Mai târziu, ucenicii l-au întrebat pe Mântuitorul
de ce ei nu au putut scoate duhul rãu din copil. El
le-a rãspuns cã acest neam de demoni nu poate fi
alungat decât cu rugãciune ºi cu post.
Tot atunci El le-a spus ucenicilor ce urma sã se
întâmple de Paºti, cã va fi omorât, dar va învia a treia
zi. Ei însã nu au înþeles aceste cuvinte decât mai târziu.
Activitãþi practice
Prin aceastã întâmplare Domnul Hristos ne
învaþã cã, dacã avem o credinþã puternicã,
Dumnezeu poate face minuni, dar ºi cã postul ºi
rugãciunea ne feresc de multe rele. Când postesc,
adulþii nu mãnâncã carne, ouã, brânzã ºi lapte. Dacã
eºti prea mic, ai multe alte feluri în care sã posteºti.
1. În timp ce colorezi imaginea întâmplãrii din
Evanghelie, gândeºte-te cum ai putea sã posteºti.
Iatã câteva idei:
5 poþi de exemplu într-o zi sã nu mãnânci ceva
care îþi place, cum ar fi dulciurile, îngheþata sau cio-
colata
5 poþi sã încerci sã nu te mai uiþi la televizor în
timpul postului. În loc de asta încearcã sã colorezi
sau sã citeºti, sã faci un lucru manual sau sã profiþi de

CMYK

Sfântul Alexandru din Svir (1448-1533) - sfântul care
Þelul duhovnicesc spre care se
îndreaptã orice creºtin este vederea lui
s-a învrednicit sã vadã Sfânta Treime
Dumnezeu, aºa cum Hristos adevereºte
prin cuvintele “Fericiþi sunt cei curaþi cu
inima, cã aceia vor vedea pe Dumnezeu”.
În aghiografia rusã existã sfinþi care s-au
învrednicit sã o vadã pe Maica Domnului
- Sfântul Serafim din Sarov, pe Hristos -
Sfântul Siluan Atonitul ºi Sfânta Treime
- Sfântul Alexandru din Svir. În Biserica
Rusã credinþa în Sfânta Treime a fost
exprimatã diferit de cãtre sfinþi: Sfântul
Serghie de Radonej este numit “teologul
Sfintei Treimi”, Sfântul Andrei Rubliov
este iconograful Sfintei Treimi, Sfântul
Pavel Florenski este numit mãrturisitorul
Sfintei Treimi prin mucenicie, iar Sfântul
Alexandru din Svir este cel care s-a
învrednicit sã vadã Sfânta Treime,
asemenea lui Avraam, prin arãtarea a
trei bãrbaþi.
ÎNCEPUTUL SFINÞENIEI - LOCALITATEA
MANDER DIN ÞINUTUL MARELE NOVGOROD.
Pãrinþii dupã trup ai Sfântului Alexandru
se numeau ªtefan ºi Vassa. Vieþuiau în a-
propiere de regiunea Marele Novgorod,
care în prezent se numeºte þinutul Oloveþ.
Nu erau bogaþi material, dar erau foarte
credincioºi ºi aveau mulþi copii. Trecând
vreme îndelungatã, pãrinþii erau mâhniþi
cã nu li se mai nãscuse niciun copil. Dupã
ce s-au rugat ºi au postit, au avut o vede-
nie prin care erau înºtiinþaþi cã vor avea un
fiu. Acesta s-a nãscut în 15 iunie 1449 ºi
i-au pus numele Amos. Pãrinþii au fost
încredinþaþi cã acea vedenie a fost una ade-
vãratã ºi drept mulþumire au hotãrât de
comun acord sã ducã o viaþã curatã pânã la
moarte, fãrã legãturi trupeºti.
În vremea când era copil, Sfântul
Alexandru nu reuºea sã înveþe la ºcoalã.
De aceea, s-a rugat Preasfintei Nãscãtoare
de Dumnezeu sã îl ajute ºi a primit darul
înþelepciunii ºi al priceperii, încât a reuºit
sã ajungã un bun cunoscãtor al Sfintei
Scripturi. Încã din copilãrie se ostenea
foarte mult, postea, priveghea, citea din
Sfânta Scripturã, cultivând în sufletul lui
vocaþia spre sfinþenie, “cãci în trup fiind,
cu viaþa s-a asemãnat celor fãrã de trup”.
Chiar dacã nu vieþuia în mãnãstire, el trãia
ca un monah, dovedind prin ascezã slu-
jirea ce o va împlini mai târziu.
MÃNÃSTIREA VALAAM. Nemaiputând
vieþui în aceastã lume, a hotãrât sã plece la
Mãnãstirea Valaam. A luat blagoslovenie
de la pãrinþi, dar nu le-a spus unde pleacã.
În drum spre mãnãstire a fãcut un popas
13
Mãrturisitori ai Ortodoxiei
chiar în locul situat pe râul meieze mãnãstirea în nu-
Svir, unde peste câþiva mele lui Dumnezeu, a-
ani va construi mãnãsti- dicã în numele Tatãlui
rea închinatã Sfintei ºi al Fiului ºi al Sfân-
Treimi. În timp ce se tului Duh. Mãnãstirea
ruga, locul s-a umplut s-a întemeiat, s-a zidit
de luminã ºi a auzit un ºi bisericã din piatrã, dar
glas care îi spunea cã va Sfântul Alexandru, chiar
deveni monah la Mãnãs- dacã a primit darul pre-
tirea Valaam ºi cã se va oþiei, a rãmas sã facã as-
reîntoarce în acest loc, cultãri la fel ca ºi cei-
unde va ridica mãnãstirea. lalþi vieþuitori, cu sme-
La Valaam, Sfântul Alexan- renie ºi cu dragoste fa-
dru a petrecut mulþi þã de toþi. Dupã ce a
ani în ascultare ne- “Iar noi, minu- dus o viaþã de rãb-
clintitã faþã de stareþ nându-ne de a- dare ºi înfrânare,
ºi în rugãciune neîn- ceastã preaminunatã arãtare a Treimii de rãzboi împotri-
cetatã cãtre Sfânta în chip îngeresc, þie îþi cântãm: va slãbiciunii trupu-
Treime. Între timp, du- Bucurã-te, slujitor tainic al Preasfintei lui (pielea ajunsese
pã cãutãri îndelunga- ºi Celei de o fiinþã Treimi; Bucurã-te, sã-i fie atât de asprã
te, tatãl sfântului l-a pãrtaº al strãlucirii treimice, celei în încât dacã era lovit
chipul focului; Bucurã-te, închinãtor al cu pietre nu simþea
aflat ºi dupã ce s-au
întâlnit, la îndemnul Dumnezeirii Celei în Trei strãluciri!” nicio durere), la 30
fiului, a luat hotãrâ- (Acatistul Sfântului Alexandru din Svir) august 1533 Sfântul
rea de a vinde toatã averea, de a o împãrþi Alexandru a plecat în împãrãþia Sfintei
sãracilor ºi de a se cãlugãri. Ambii pãrinþi Treimi, pe care a cinstit-o ºi a iubit-o cu în-
au luat calea monahismului; tatãl Sfântului treaga fiinþã. Atât în vremea vieþii, cât ºi
Alexandru a primit numele de Serghie, iar dupã adormire, trupul ºi moaºtele lui au
mama lui s-a retras la o mãnãstire de mo- fost ºi sunt fãcãtoare de minuni.
nahii, primind numele de Varvara. PRIMA AFLARE A CINSTITELOR MOAºTE
VIEÞUIREA PUSTNICEASCÃ ÎN ÞINUTUL s-a petrecut în anul 1641, în sãptãmâna
SVIRULUI. În anul 1484, în timp ce se ruga Floriilor, când un fulger a cãzut pe pã-
Preasfintei Nãscãtoare de Dumnezeu, a au- mânt, în apropierea mormântului sãu. Pe
zit un glas care i-a spus sã plece din Mãnãs- acel loc se desfãºurau lucrãri de construc-
tirea Valaam ºi sã meargã “în locul care þi- þie a unei noi biserici ºi muncitorii au des-
a fost arãtat mai înainte, cãci în el te poþi coperit mormântul, care adãpostea trupul
mântui”. A luat blagoslovenie de la stareþ ºi a întreg ºi neatins de trecerea vremii. Moaº-
plecat în pustia din apropierea râului Svir. tele, care izvorau bunã mireasmã, au
Aici a vieþuit ºapte ani fãrã sã vadã niciun rãmas în mãnãstire pânã în 1918, când
chip de om, s-a hrãnit doar cu ierburi ºi nu a bolºevicii comuniºti i-au împuºcat pe
mâncat deloc pâine. Prin rânduialã dum- monahi ºi au profanat mãnãstirea. De
nezeiascã, a fost descoperit de nobilul Andrei atunci, nu s-a mai ºtiut ce s-a întâmplat cu
Zavaliºin, care l-a fãcut cunoscut în tot þinu- moaºtele sfântului, iar mãnãstirea a fost
tul. Din acel moment, sfinþenia ºi petrecerea transformatã în spital de psihiatrie.
duhov-niceascã a Cuviosului Alexandru au A DOUA AFLARE A SFINTELOR MOAºTE.
fost fãcute cunoscute pravoslavnicilor ruºi. Abia în anul 1997 Mãnãstirea Sfântului
Unii dintre aceºtia au venit sã vieþuiascã Alexandru a fost redeschisã oficial. Dupã
împreunã cu el în sihãstria Svirului. un an de cãutãri, cinstitele moaºte au fost
Sfântul Alexandru s-a învrednicit de gãsite în depozitul Muzeului Academiei
revelarea Sfintei Treimi în timp ce se ruga Militare de Medicinã. În prezent, ele se gã-
în chilia lui, în anul 1507. La început a vã- sesc în mãnãstirea pe care Sfântul Alexandru
zut o luminã mai puternicã decât soarele, a zidit-o ºi sunt venerate cu dragoste ºi evla-
iar în luminã a vãzut trei bãrbaþi îmbrãcaþi vie pentru darurile ºi facerea de minuni pe
în veºminte albe, luminoase, fiecare þinând care le revarsã asupra pelerinilor ortodocºi
în mânã un toiag. Aceºtia i-au poruncit sã din Rusia pravoslavnicã ºi din toatã lumea
adune obºte, sã zideascã biserica ºi sã înte- creºtin-ortodoxã. Eufemia Toma
CMYK
 14 Actual
unã sã ne rugãm ºi împre-
„Acest neam de demoni cu nimic nu poate ieºi, decât numai unã sã postim. Iatã, acum
cu rugãciune ºi cu post“ (Marcu 9,29) ne aflãm în Postul Mare,
perioadã în care membrii
Ne aflãm în vremea Postului Mare, sãnãtos tatãlui sãu. Dupã Bisericii postesc ºi parti-
într-o perioadã în care Biserica ne cheamã aceasta ucenicii L-au întrebat cipã la rugãciunile Biseri-
sã scãpãm de patimi ºi sã ne împodobim de ce ei nu au putut sã alunge cii. Deci dacã în lupta
sufletele cu virtuþi. Domnul nostru Iisus demonul, iar Mântuitorul a noastrã vrem sã alungãm
Hristos a postit timp de patruzeci de zile ºi rãspuns: “Acest neam de de- puterile ºi ispitirile celui
ne-a învãþat ºi pe noi practica postului. Dar moni cu nimic nu poate ieºi, rãu, avem nevoie de rugã-
trebuie sã fim cu bãgare de seamã cãci decât numai cu rugãciune ºi ciune ºi de post. Cu rugã-
dacã Însuºi Dumnezeu a fost ispitit de cu post”. (Marcu: 9, 29). ciunea ºi cu postul sã îm-
diavol în vremea postului ºi vicleanul nu Cunoscând importanþa plinim îndemnul Sfântului
s-a ruºinat de atotputernicia lui Dumnezeu acestor douã arme în lupta Apostol Pavel: “Luptã-te
ºi a avut aceastã îndrãznealã, nici pe noi nu noastrã duhovniceascã, rugã- lupta cea bunã a cre-
ne va ocoli ispititorul în aceastã vreme a ciunea ºi postul, de-a lungul dinþei, cucereºte viaþa
postului. vremi Pãrinþii Bisericii au sta- veºnicã la care ai fost
Citind din Epistolele Sfântului Apostol tornicit perioade de post ºi chemat!” (I Tim:6,12)
Pavel, observãm cã adeseori viaþa duhov- sfinte slujbe. Biserica ne cheamã ca împre- Pr. Ovidiu Bostan
niceascã a creºtinului este asemãnatã
cu o arenã de luptã, pe creºtini nu- Primim la redacþie… pãrintele Adrian, preo-
tul paroh.
mindu-i ostaºi ai lui Hristos. Fiecare
dintre noi suntem chemaþi sã ducem „Flavia a crescut în bisericã" Biserica este în
construcþie, dar are
un rãzboi nevãzut. “Cãci lupta noas-
trã nu este împotriva trupului ºi a sân- M-am regãsit ºi de aceastã datã într-unul o... mireasmã aparte. Acum mergem cu
gelui, ci împotriva începãtoriilor, îm- dintre articolele Apostolatului. E vorba de maºina, e ceva mai departe, dar au fost ºi
potriva stãpâniilor, împotriva stãpâ- “Azi mergem sau nu la bisericã?” De fapt, dãþi când m-am dus/întors cu cãruciorul
nitorilor întunericului acestui veac, mi-am amintit cum am început noi trei sã împreunã cu Flavia.
împotriva duhurilor rãutãþii, care sunt mergem la bisericã. Mai sunt ºi alþi enoriaºi care l-au urmat
în vãzduh” (Efes: 6,12), iar armele în Aflasem cã sunt însãrcinatã (mã nãpã- pe pãrintele Adrian de la biserica veche aici
aceastã luptã sunt de asemenea arme desc amintirile: pe la începutul lui februarie, ºi care ne-au remarcat: mi-au spus cã Flavia
nevãzute, arme duhovniceºti. “Deºi cu 3 ani în urmã). Le-am dat vestea naºilor, a crescut în bisericã. Cu adevãrat a crescut în
suntem în trup, nu ne luptãm trupeºte” care ne-au îndrumat sã mergem duminica la bisericã. Este tare cuminte (ºi nu cã este a
(II Cor:10,3). Apostolul ne învaþã sã Sf. Liturghie. Mai degrabã naºul a insistat, cu noastrã)... De cele mai multe ori, ne stã în bra-
fim încinºi cu adevãrul, îmbrãcaþi în argumente solide, rãmânându-mi în minte þe pentru a-l vedea pe pãrintele. Astã varã,
platoºa dreptãþii, având coiful mân- expresia: “sã-I bineplãcem lui Dumnezeu”. pãrintele a lipsit într-o duminicã. Slujba a
tuirii, iar în mâini purtând scutul cre- Cred cã prima data am fost în duminica þinut-o un alt pãrinte, iar vocea Flaviei a rã-
dinþei ºi sabia Duhului care este Cu- lãsatului sec pentru Postul Paºtelui, la bise- sunat cristalin în bisericã: “Unde e pãrintele
vântul lui Dumnezeu (conf. Efeseni: rica veche (aºa îi spunem noi), cu hramul Adrian?”
6, 14-18). Cuvioasa Parascheva. Este o bisericã deo- Fiecare gest, miºcare de-a noastrã este
În lupta pe care o ducem cu pute- sebitã, cu o arhitecturã deosebitã. Pânã când sesizatã de ea. Anul trecut, în Duminica
rile întunericului avem mare nevoie de am nãscut am lipsit de puþine ori, dar cred cã Floriilor, avea 1 an ºi 7 luni ºi a început sã ne
rugãciune ºi de post. Acest lucru ne cel mai greu mi-a fost când mergeam doar spunã frânturi din Tatãl Nostru. În preajmã
învaþã Însuºi Domnul nostru Iisus cu Flavia în burticã, pentru cã Valeriu, soþul sãrbãtorii Crãciunului ce a trecut am remar-
Hristos. Iatã împrejurarea în care au meu, fãcea tratament (o experienþã mai puþin cat cã ºtie ºi pãrþi din Crez.
fost rostite aceste cuvintele veºnice pe plãcutã, dar putem spune “Cu noi este Dum- Chiar dacã au fost momente de
care vi le propunem spre meditaþie. La nezeu”). Ah, ºi mergeam pe jos de acasã la “rãzvrãtire”, am alternat ieºitul afarã cu
întoarcerea Sa de pe muntele Tabor, bisericã, pe str. Plopilor, ºi vedeam un cuib intratul în bisericã, pânã s-a obiºnuit sã stea
acolo unde a avut loc Schimbarea la de berze pe coºul pãrãsit al unei întreprinderi liniºtitã. Dar totodatã ºi pãrintele încurajeazã
Faþã, Mântuitorul a fost întâmpinat de închise. Mã fascina familia aceea de berze, statul cu copiii în bisericã.
o mulþime de oameni care se sfãdeau. le urmãream, eram curioasã sã vãd ciocurile Nu ne-am pus niciodatã problema de a
Neînþelegerea a fost provocatã de fap- puilor proaspãt ieºiþi din ouã, ºi îmi pãrea nu merge mãcar o duminicã la bisericã.
tul cã ucenicii Domului care au rãmas tare rãu când vedeam cuibul pãrãsit. Doar în cazurile de boalã... În ultima vreme
la poalele muntelui s-au arãtat nepu- Am nãscut, la botezul Flaviei au partici- au fost vreo douã, dar a mers soþul meu. Eu
tincioºi în faþa unui diavol care poseda pat toþi cei trei preoþi: pãrintele Vasile, pãrin- m-am simþit ciudat de goalã... dar aºteptam
un tânãr ºi nu l-au putut alunga, nu au tele Florinel ºi pãrintele Adrian - acesta din ur- “sã rãsarã soarele”.
putut face nimic. Domnul Hristos, mã ne-a devenit duhovnic, un an mai târziu. Felicitãri pentru efortul pe care îl
dupã ce i-a mustrat pe ucenici pentru În decembrie 2007 a fost sfinþitã a treia depuneþi în realizarea Apostolatului.
puþina lor credinþã, a poruncit duhului bisericã ortodoxã din Nãvodari, cu hramul Numai bine vã dorim,
necurat sã plece din acel tânãr ºi l-a dat Sf. Nicolae, iar noi l-am urmat acolo pe Aurelia Nãsturaº, Nãvodari
 Cu Dumnezeu în casã 15
Postul este o perioadã de detoxifiere, sufleteascã ºi trupeascã.
La întrebarea: “Ce se întâmplã dacã nu postim?” ne rãspunde
Ce mâncãm în post?
La începutul fiecãrui post multe dintre magazine pun la
Maica Siluana Vlad, iar ce sã mâncãm în post pentru ca acesta vedere standuri întregi cu “produse de post”. V-aþi întrebat
sã fie eficient, aºa cum a fost dovedit ºtiinþific, ne spune prof. dr. vreodatã ce conþin produsele respective? Pentru a avea o
Gheorghe Mencinicopschi. alimentaþie sãnãtoasã în post, facem apel la câte-
va sfaturi ale prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi,
„Nu aveþi de ce sã nu postiþi“
Ce se întâmplã dacã nu þinem post?
directorul Institutului de Cercetãri Alimentare din
Bucureºti:
Intrãm sub blestem. Când s-au rânduit poruncile Bisericii ºi Sfinþii Pãrinþi Postul are o
au rânduit postul, ei spuneau: cine nu face asta, anatema. Adicã “ai ieºit de sub foarte mare eficienþã
binecuvântare”. Nu blestem în sensul sã îþi meargã rãu sau sã-þi moarã vaca, sau pentru organismul
sã te îmbolnãveºti de ficat, ci: ai ieºit de sub binecuvântare. Binecuvântat este omului, demonstratã
cel care danseazã dansul Duhului Sfânt, care înseamnã zile de post, zile de ºtiinþific. Perioadele
bucurie, zile de întristare, unde nu stãm în funcþie de starea noastrã sufleteascã, de post au fost aºe-
ci în funcþie de ce sãrbãtorim în Sfânta Bisericã. În clipa în care ai cãlcat o zate cu foarte mare
poruncã a Bisericii, ai ieºit de sub binecuvântare, ca sã nu zic cã ai intrat sub înþelepciune, în fie-
blestem. ªi degrabã sã te împaci! Te duci la spovedanie ºi zice pãrintele dea- care sezon trupul având nevoie de o perioadã de
supra capului: “împacã-l pe el cu Sfânta Ta Bisericã”. detoxifiere ºi adaptare la perioada urmãtoare. Efi-
Dar nu avem de ce sã nu þinem post, pentru cã existã atâtea forme de post, cienþa este valabilã însã numai dacã þinem cont de
atâtea modalitãþi de a posti… De la a nu mânca nimic pânã la a mânca salam… anumite reguli în perioada postului, ºi anume:
de soia, lapte de soia, de orez, de cocos. Sã fi vãzut dumneavoastrã postul în
ultimii ani de pe vremea lui Ceauºescu: suc de roºii cu biscuiþi, cã pâinea era & sã nu consumãm produse prelucrate, numite
“de post”, care înlocuiesc carnea ºi sunt foarte
numai un sfert de pâine, cartofi nu erau, nimic nu era. Dar se gãsea suc de roºii. procesate ºi drese cu multe E-uri (pateu, cârnaþi,
Aºa cã nu aveþi de ce sã nu postiþi. Iar dacã sunteþi bolnavi, sau aveþi copii salam etc.). Compoziþia acestora este cam aceeaºi:
mici, nu aveþi decât sã intraþi sub binecuvântarea Bisericii, primind binecu- soia, polifosfaþi, agenþi de îngroºare, coloranþi (car-
vântare de la duhovnic cât sã þineþi, pentru cã pãrintele duhovnic este cel care minul de exemplu se extrage folosind aluminiul, iar
îþi spune care este mãsura postului tãu. ªi dacã medicul îþi spune cã ai nevoie prezenþa acestuia în organismul uman provoacã
pentru sãnãtatea ta de un anumit regim alimentar, pãrintele binecuvânteazã sã Alzheimer), conservanþi etc.
mãnânci ºi fripturã, pentru cã postul nu e doar de mâncare. E ºi de discotecã ºi
de filme ºi de cântãri ºi de alte pofte la care renunþãm în perioada postului. & sã nu cumpãrãm alimente la care nu este pre-
zentatã lista ingredientelor, pentru cã, de obicei,
Maica Siluana Vlad, în cadrul conferinþei de la Suceava, 4 decembrie acestea oferã “surprize” (cum ar fi popularele Fornetti)
Prãjiturã de post cu gem & consumul margarinei este contraindicat total

Ingrediente: & uleiul de mãsline este extraordinar, însã trebuie sã avem

mare grijã atunci când îl cumpãrãm, pentru cã este cel mai falsifi-
3 1 lingurã de bicar-
bonat stins în oþet
cat ulei din lume. Citiþi întotdeauna eticheta (s-ar putea sã nu fie
ulei de mãsline, ci din reziduuri de mãsline - olio di sansa di
3 1 borcan de 400 g oliva)! Uleiul recomandat este cel extravirgin presat la rece.
cu gem
3 1 canã de zahãr & nu este recomandat sã folosim uleiul de mãsline la prãjit, pen-
tru cã îºi pierde toate valorile nutritive. Existã însã uleiuri “rezis-
3 1 borcan de 400 g tente la prãjit”, cum este uleiul nehidrogenat de palmier
cu apã
3 1 pahar de ulei & nu sunt recomandate compoturile ºi gemurile din cauza can-
titãþii mari de zahãr care se aflã în acestea. Sunt preferabile fructele
3 4 linguri de cacao ca atare, fie ele ºi din supermarket.
3 fãinã cât cuprinde
aluatul ca ºi la chec, astfel încât sã curgã & în post mai ales este recomandat sã ne preparãm noi mân-
carea, deºi gãsim în comerþ tot felul de mâncãruri de post gata
Mod de prepa- preparate, în fast-food-uri sau hipermarketuri. Alimentele proce-
BINE DE ºTIUT rare: Toate ingredien- sate sunt extrem de gustoase, dar nu au valoare nutriþionalã. Astfel
Mierea nou cumpãratã nu se pune tele de mai sus se noi mâncãm fãrã sã ne hrãnim (în plus acumulãm ºi tot felul de
niciodatã peste mierea veche, rãmasã amestecã foarte bine, toxine) ºi apoi ne îmbolnãvim.
în borcan, deoarece fermenteazã.
Calitatea mierii este depreciatã
iar coca obþinutã se
toarnã într-o tavã unsã & niciun aliment nu este suficient pentru sãnãtate, de aceea este
recomandatã o dietã diversificatã. Leguminoasele - fasolea, soia
dacã aceasta este lãsatã la luminã. ºi tapetatã cu fãinã. Se boabe, mazãrea, bobul, lintea - sunt o excelentã sursã de proteine;
Ea trebuie pãstratã la întuneric sau în lasã la cuptor pânã se nuciferele (nuci, alune, seminþe de dovleac etc. neprãjite ºi
vase opace (sticlã, material plastic, pã- coace. nesãrate) conþin omega 3 ºi alþi acizi graºi buni. Nucile se
mânt, aluminiu). Reþetã oferitã de pãstreazã în coajã ºi se desfac doar înainte de consumare, altfel se
Vasul cu miere nu se pune nicioda- doamna preoteasã oxideazã!
tã alãturi de vasul cu sare, deoa-
rece fermenteazã. Mihaela Bîlbã
Mihaela Tatu,
din Voivodenii Mari & dieta noastrã trebuie sã conþinã o cantitate foarte mare de
legume ºi fructe. A consemnat Natalia Corlean
 16 Trecut ºi prezent
Biserica „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie“ din Corbi
Pelerinajul lunii martie ne îndreaptã paºii cãtre biserica din
satul Corbi. Numele acestei localitãþi a fost fãcut cunoscut în zonã
ºi în þarã mai ales de cãtre douã familii de localnici, una deschizând
aici o fabricã de pâine, iar alta o fermã de struþi. Despre istoria
locaºului de cult din Corbi ne vorbeºte pãrintele Adrian Ghindea,
care este parohul satului începând cu luna mai a anului 2008.
Bisericã din lemn, apoi 22 iunie 1959 s-a
sfinþit ºi înãlþat Sfân-
din piatrã ta Cruce pe turnul Pr. Adrian
Situatã în satul Corbi, la poalele bisericii. Lucrãri de Ghindea
Munþilor Fãgãraº, într-un peisaj de restaurare s-au efec-
poveste, cu oameni harnici ºi ospitalieri, tuat în numeroase
biserica cu hramul "Sfântul Mare Mucenic rânduri ºi în anii ca-
Dimitrie - Izvorâtorul de mir" stã mãrturie re au urmat.
de viaþã creºtinã ºi dovadã a statorniciei pe Valoarea spiri-
glia strãbunã. tualã a acestui aºe-
Biserica din Corbi este monument zãmânt religios este
istoric de mare impor-
tanþã, are formã de
navã dreptunghiularã,
iar altarul este rotund.
Locaºul de cult a fost
zidit în anul 1880 din
piatrã, cãrãmidã ºi var.
Este acoperit cu þiglã,
iar turnul cu tablã.
Înainte de construirea
acestei biserici a exis-
tat o bisericuþã din
lemn, în mijlocul ve-
chiului cimitir. Bise-
rica nouã a fost con-
struitã în mijlocul noului cimitir ºi sfinþitã datã ºi de cãrþile ºi obi-
odatã cu începutul activitãþii în Corbi a ectele de cult care se gã-
preotului Nicolae Cucu, în anul 1880, care sesc în bisericã, printre
a fost ºi director la ºcoala din sat. care amintim: Sfânta
Evanghelie ferecatã în
Clopot transformat în aur, care a fost donatã de
gloanþe credincioºii Vasile ºi Începând cu anul 1880 au slujit în bi-
Locaºul are douã clopote: clopotul Elisafta Bârsan. serica nou construitã preoþii: Nicolae
mare, care în anul 1917 a fost luat de cãtre Cucu, Aurel Muºat (1921-1922) din Ucea
soldaþii maghiari, spart în trei bucãþi, apoi Preoþi slujitori de Jos, Andrei Savu (1923-1925) ºi Ilie
a fost dus în gara din Ucea de Jos ºi folosit În acestã Mânecuþã (1926-1928) tot din Ucea de
bisericã au slujit de-a lungul
ca material pentru gloanþe, ºi clopotul mic, timpului preoþii: Ioan Popoviciu (1804- Jos, iar din anul 1928 pânã în 1977 preot
cumpãrat în anul 1972. În locul clopotului 1841), Candid Popoviciu - protopop (1841- paroh a fost pãrintele Nicolae Þeþiu. A
mare a fost cumpãrat un altul, în anul 1849), Nicolae Popoviciu - protopop (1849- urmat apoi pãrintele Nicolae Albãceanu
1922, în greutate de 221 de kilograme, 1871), Gheorghe Popoviciu (1871-1873), (1977-1991), iar din anul 1991 pânã în
care existã pânã astãzi. anul 2008 a slujit pãrintele Aurel Pavel.
toþi sãvârºind slujbele în bisericuþa veche
În anul 1958 s-au refãcut strãnile, iar în din lemn. Pr. paroh Adrian Ioan Ghindea
Fãgãraº, str. A. Mureºanu Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Tehnoredactor: Natalia Corlean
nr. 2. Tel. 0268211790 Bîlbã (Toderiþa), Pr. Ovidiu Bostan
(Olteþ), Pr. Iosif Ciolan (ªinca Veche), Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dvs.
Preºedinte fondator: Pr. Protopop Ioan Ciocan Pr. Marius Corlean (Bucium), Pr. Adrian la adresa redacþiei sau pe e-mail la
Redactor ºef: Natalia Corlean Magda (Victoria), Pr. Alexandru Stanciu apostolatfagaras@yahoo.com
Corecturã: Amalia Rãibuleþ, Ioana Haºu (Ucea de Sus), Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea de
Tiparul: SC GRAMM SRL, Braºov Jos), Pr. Cãtãlin Teulea (Recea) ISSN 2065 - 765X
CMYK