4.

Analiza mediului extern

Pentru a putea face o analiz coerent i cu rezultate benefice pentru elaborarea demersului strategic viitor al ntrerpinderii analizate, trebuie s analizm influena mediului extern i a componentelor acestor factori, asupra ntreprinderii i asupra mediului de afaceri n care firmela Siveco i desfoar activitatea. Pentru a analiza influena mediului extern asupra companiei Siveco, recurgem la analiza PEST, prin care vom urmri dac exist oportuniti care s duc la o eficien mai ridicat a activitii economice, sau ameninri reprezentate de obstacole poteniale, care s determine frnarea activitii economice a celor dou firme supuse analizei. Influenele pe care le genereaz macromediul, sunt resimite n mod diferit de ctre companiile care i desfoar activitatea n acelai sector sau n sectoare diferite. Pe de-o parte o ntreprinderea poate s fie influenat ntr-un anumit sens de ctre mediul extern ei, iar o alt companie s nu fie influenat deloc. n acelai timp modul n care macromediul influeneaz compania, poate s se schimbe n timp, iar sensul acestei influene (negativ sau pozitiv) se poate modifica, de asemenea fora cu care acioneaz macromediul asupra ntreprinderii se poate modifica n sensul creterii sau descreterii.

4.1 Analiza mediului politico-legal Se tie c influenele statului (privit din perspectiva unui factor al mediului extern) asupra ntreprinderilor, poate s fie sub form restrictiv, sau stimulativ, i s ncurajeze lumea afacerilor. Desigur c statul este direct implicat n gestionarea problemelor i oprtunitilor care se pot ivi pe diferite piee, prin intervenii directe de reglare, stimulare i direcionare, prin legislaie i prin politici economice. i n acest sens, statul consider tehnologia informaiei un sector strategic pentru dezvoltarea economiei romneti. Crearea programelor software este un domeniu important al industriei IT n Romnia. Guvernul este contient de necesitatea dezvoltrii acestui sector, de aceea a iniiat o serie de acte legislative care au menirea de a impulsiona dezvoltarea acestui segment al tehnologiei informaiei din Romnia. Nu s-ar putea spune c exist o orientare prioritar a noului legislativ, dar se fac demersuri pentru a crea un cadru legal i financiar propice producatorilor de software. Ministerul Comunicaiilor i Tehnologiei Informaiei a elaborat n trecut o serie de acte normative i proiecte de guvern prin care impulsiona dezvoltarea / implementarea tehnologiei informaiei. De asemenea am putea face referire i la aquis-ul comunitar, iar la capitolul tehnologia informaiei, Romnia st destul de bine.
n ianuarie 2001, Romnia se afla n postura de a purta negocieri pe marginea Capitolului de telecomunicaii sub auspiciile declaraiei din Raportul Comisiei Europene pe anul 2000, respectiv Nu s-au nregistrat progrese substaniale n transpunerea acquis-ului n telecomunicaii si tehnologia informatiei. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru dezvoltarea cadrului de reglementare. Mai mult, Capitolul 19 era dat exemplu la toate ntlnirile oficiale drept capitolul prematur deschis i fr anse previzibile de finalizare. Ministerul Comunicaiilor i Tehnologiei Informaiei a trebuit s depeasc astfel handicapul unor ani de inexisten a unui organism al administraiei publice centrale capabil s realizeze i

s implementeze o politic coerent de adaptare la noile condiii tehnologice i de armonizare cu legislaia comunitar. Prin adoptarea, n anii 2001 i 2002, a pachetului de acte normative armonizate cu legislaia comunitar n domeniu s-a realizat cea mai important etap a planului de msuri al Ministerului Comunicaiilor i Tehnologiei Informaiei. Actele normative au avut n vedere crearea unui cadru propice dezvoltrii afacerilor din domeniul comunicaiilor i tehnologiei informaiei, unul dintre cele mai dinamice sectoare economice, care poate constitui un motor pentru dezvoltarea naional. Romnia a fost prima ar din Europa care a implementat la nivelul legislaiei naionale noile Directive adoptate la nivel comunitar n domeniul comunicaiilor, realiznd astfel i pregtirea momentului deschiderii competiiei depline pe piaa telecomunicaiilor, stabilit la 1 ianuarie 2003. n data de 8 noiembrie 2002, la Bruxelles, Romnia a nchis provizoriu Capitolul 19 de negociere pentru aderarea la Uniunea European, care se refer la telecomunicaii i tehnologia informaiei. Preedinia danez a Uniunii Europene, n mandatul creia s-a nchis Capitolul de negociere, a inut s felicite Romnia pentru progresul remarcabil fcut n domeniul comunicaiilor i tehnologiei informaiei, apreciind c Romnia a devenit un exemplu demn de urmat att de statele membre ale Uniunii, ct i de celelalte state candidate, pentru modul de transpunere a legislaiei comunitare, spre beneficiul cetenilor si.)

n domeniul legislativ, companiile care produc software mai au i alte beneficii, n ceea ce priveste impozitarea salariailor incadrati pe anumite posturi. Salarul acestora este impozitat cu o cot mai mic, acest lucru fiind benefic pentru angajat, ducnd la venituri mai mari, dar i pentru companie, ducnd la cheltuieli mult mai mici. Pe viitor, guvernul dorete retragerea facilitilor pe care le au angajaii ncadrai pe posturi de programatori, prin mrirea cotei de impozitare.
Nr. Crt A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 B 1 2 3 4 5 6 7 8 9 SPECIFICAIE GRILA DE EVALUARE
CRITICE 0.000 SLABE 0.250 MEDII 0.500 BUNE 0.750 FORTE 1.000

AGREGAREA I NCADRAREA CRITERIILOR N MATRICE Reglementrile guvernamentale Stabilitatea legislativ 0.375 Legislaia comercial Reglementrile antimonopol 0.375 Legislaia privind drepturile de proprietate intelectual i industrial Legislaia muncii Politica monetar i valutar Politica bugetar 0.400 Politica fiscal 0.400 Activitatea partidelor politice 0.375 Echilibrul puterilor n stat 0.375 Relaia patronat-sindicate-guvern Legislaia privind protecia mediului 0.375 Starea Rezerva STAREA I REZERVA Reglementrile guvernamentale 0.500 0.500 Stabilitatea legislativ 0.375 0.625 Legislaia comercial 0.500 0.500 Reglementrile antimonopol 0.375 0.625 Legislaia privind drepturile de proprietate 0.750 0.250 intelectual i industrial Legislaia muncii 0.500 0.500 Politica monetar i valutar 0.500 0.500 Politica bugetar 0.400 0.600 Politica fiscal 0.400 0.600

0.500 0.500 0.600 0.500 0.500

0.600

10 11 12 13 C 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 D E

Activitatea partidelor politice Echilibrul puterilor n stat Relaia patronat-sindicate-guvern Legislaia privind protecia mediului CONCLUZII SPECIFICAIE Reglementrile guvernamentale Stabilitatea legislativ Legislaia comercial Reglementrile antimonopol Legislaia privind drepturile de proprietate intelectual i industrial Legislaia muncii Politica monetar i valutar Politica bugetar Politica fiscal Activitatea partidelor politice Echilibrul puterilor n stat Relaia patronat-sindicate-guvern Legislaia privind protecia mediului TOTAL STAREA MEDIULUI POLITICO LEGAL

0.375 0.375 0.600 0.375 A

0.625 0.625 0.400 0.625 I I A I A O I I A A A A O A 7 4 0.463 2 O

CONCLUZII PARIALE (analiza criteriilor din matrice) 1 .Reglementrile guvernamentale: Reglementrile guvernamentale referitoare la tehnologia informaiei i crearea de programe informatice, ncep s se concretizeze n Romnia, iar acest lucru este reflectat de aquis-ul comunitar. Romnia st printre cel mai bine la capitolele de negociere cu Uniunea European la capitolul IT. Proiectele iniiate de guvern n domeniul IT se apropie de finalizare, unele fiind chiar n stadiu de utilizare, iar SIVECO se gsete printre participanii activi la majoritatea proiectelor. Dup cum am artat n prezentarea companiei, SIVECO are contracte cu diferite ministere, dezvoltnd infrastructura informatizat i software a acestora. Reglementrile guvernamentale consider ca au ajutat SIVECO s i duc la bun sfrit o mare parte a proiectelor. Precizez c SIVECO are implementat sistemul de calitate ISO 9001 i ISO 2000 2. Stabilitatea legislativ: n Romnia, legislaia nu poate s fie considerat ca fiind stabil. Aceasta i ca urmare a instabilitii politice, i a alternanei la putere a principalelor partide de pe scena politic. Am putea considera ca fiind utile reglementrile legislative cu privire la impozitarea ntr-o msur mai mic a unei anumite categorii de programatori. De asemenea reducerea fiscalitii ar putea fi un beneficiu real pentru SIVECO, dar avnd n vedere c o parte din produsele companiei sunt exportate fiind dezvoltate programe pentru parteneri strini, impozitarea excesiv ar putea fi o problem de durata pentru SIVECO. 3. Legislaia comercial: Nu putem spune c legislaia comercial afecteaz n mare msur compania SIVECO, deoarece proiectele dezvoltate sunt exportate, fiind supuse

regimului comerului internaional, iar n Romnia se poate spune c proiectele cele mai importante care sunt dezvoltate, au ca si clieni importani ministerele educaiei i sntii. 4. Legislaia antimonopol: Din pcate , n Romnia se fac demersuri prea firave pentru nlturarea monopolului pe diferite piee. n domeniul telecomunicaiilor, monopolul poate s fie o piedic (prin practicarea de preturi excesive) pentru compania SIVECO. Spre exemplu parteneriatul strategic pe care Guvernul PSD l-a semnat cu Microsoft, (care este extrem de costisitor, dar are i reale avantaje), a determinat compania SIVECO s ii orienteze aplicaiile sale pe platforma Windows (pe partea de client / server). Desigur c aceste lucruri implic costuri mai mari (deoarece se puteau utiliza sisteme de operare de tip UNIX, dar cu un suport mai inconsistent din partea productorilor). Consider c monopolul i dezvoltarea incipient a anumitor piee / segmente n Romnia, reprezint o influen negativ pentru SIVECO. 5. Legislaia privind drepturile de proprietate intelectual i industrial: n domeniul crerii programelor pentru calculator, aceasta lege reprezint un real ctig, deoarece este protejat proprietatea intelectual. Nu se poate vorbi despre piratarea aplicaiilor SIVECO, deoarece au ca i clieni ministere, companii de renume, iar software-ul dezvoltat, este implementat n anumite condiii, i impune o cunoatere a mediului de lucru (deci un training a personalului care l implementeaz i l utilizeaz). Aplicaiile SIVECO sunt realizate la cheie (n multe situaii), i este greu ca s fie implementate n alte companii, care au un profil diferit de cel al companiei pentru care se dezvolt sistemul informatic respectiv. Pot s afirm c, legislaia privind drepturile de proprietate intelectual i industrial, reprezint un beneficiu adus activitii SIVECO (deoarece majoritatea produselor lor se bazeaz pe munca de creatie, astfel fiind necesar proprietatea intelectual), dar depinde n mare msur de organismele care trebuie s verifice aplicarea acestor legi: ORDA, etc. Exist o real cooperare ntre companiile producatoare i distribuitoare de software i organismele abiliate de a verifica legalitatea provenienei i utilizrii acestor software-uri la firmele care le utilizeaz. 6. Legislaia muncii: se bazeaz pe Codul Muncii, care este foarte controversat. Nu am putut sa fac o analiz detaliat i pertinent prin care s imi fac o parere despre cum influeneaz aceasta companiile producatoare de software. Codul Muncii este destul de controversat, i afecteaz o mare parte a angajailor din toate sectoarele de activitate, de aceea am aprecia c legislaia muncii are o influen medie. 7. Politica monetar i valutar: Politica monetar a fost caracterizat de stabilitate n ultima vreme, dar din pacate nu se bazeaz pe o economie de pia funcional i pe o corelaie cu reala economie. n ceea ce privete politica valutar, aceasta a avut fluctuaii semnificative n ultima perioad, prin scderi semnificative ale cursurilor de schimb pentru principalele valute (euro i dolar). Dac analizm cu atenie portofoliul de clieni al companiei SIVECO, observm c muli sunt parteneri strini, destul de puternici financiar i cu renume european sau chiar internaional, care fac pli n valut. Din acest punct de vedere nu consider c fluctuaiile cursurilor de schimb au o influen prea mare pentru compania SIVECO, mai ales c multe proiecte sunt contractate n euro. Dac am

face o analiz mai detaliat am putea spune c exportul de produse informatice, pltite n valut, ar putea fi influena companiile n sens negativ ca urmare a fluctuaiei cursului de schimb al valutei, dar i pozitiv datorit creterii cursului, atunci cand produsele software sunt achiziionate n valut, iar plaile se fac n moned naional. 8. Politica bugetar: n mare parte politica bugetar este restrictiv, bugetele nu se aloc n funcie de necesitile reale, iar fondurile sunt mereu n scdere. Avnd n vedere c firma SIVECO ROMANIA are ca i contractani (principali) ministere, alocarea deficitar a bugetelor specifice fiecrui minister, ar putea fi o problem deloc de neglijat. Cel puin n domeniul sntaii, (unde cele dou companii au creat i implementat sisteme software deosebit de performante care duc la scderea cheltuielilor i o mai bun conducere a unitilor spitaliceti), alocarea bugetar este extrem de deficitar i restrictiv. n situaia n care spitalele au probleme foarte mari cu achiziionarea materialelor strict necesare desfaurrii activitii, ar fi greu de imaginat c statul prin ministerul sntii va aloca fonduri considerabile pentru implementarea sistemelor informatice la nivelul spitalelor. Aceste neajunsuri influeneaz activitatea companiei SIVECO ROMANIA, care are multe contracte cu statul. 9. Politica fiscal: Odat cu alegerile care au avut loc la sfaritul anului 2004, noii alei au promis reducerea fiscalitii. Dac aceast msur nu ar fi influenat de celelalte reglementri financiare care urmeaz s fie puse n practic, am putea spune c firmele ar avea doar de ctigat. Dar, o alt serie de reglementri financiare care intr n vigoare n anunl 2005, vor diminua veniturile prin impunerea unui impozit mult mai mare pe dividende. n ceea ce privete domeniul tehnologiei informaiei i cel al dezvoltrii de programe software, statul a dezvoltat o strategie pe termen lung, dar implementarea acesteia este destul de greoaie, din cauza sistemului legislativ, i a altor piee convergente, strns legate de domeniul tehnologiei informaiei. Proiectele de reducere a fiscalitii, ar trebui s fie corelate cu alte reglementri, care s permit o real relaxare fiscal pentru ntreprinderile n cauz, i nu doar pe hrtie. nca fiscalitatea reprezint un dezavantaj pentru companii, exceptie fcnd proiectele de lege referitoare la aplicarea unui impozit mai relaxat angajailor cu pregatire n domeniul tehnologiei informaiei (aa cum am descris / artat n anexa de la sfaritul lucrrii). 10. Activitatea partidelor politice: Datorit lipsei de specialiti n tehnologia informaiei, care s activeze i n partidele de pe scena politic (i n special n partidele aflate la guvernare), proiectele referitoare la tehnologia informaiei, nu sunt susinute suficient n camera deputailor i n parlament. La nivelul grupurilor parlamentare, care activeaz i dezvolt proiecte de lege cu aplicare n domeniul tehnologiei informaiei, trebuie, i este imperios necesar s existe specialiti n domeniul tehnologiei informaiei, care s sprijine dezvoltarea acestui sector, i s explice n edine realele beneficii pentru susinerea acestui domeniu, pentru ca legile s fie aprobate mai uor. Din pcate criteriul de promovare n funcii de decizie a politicienilor nu se face pe criteriul competenelor, ci se practic oportunismul i sistemul clientelar. Exist unii politicieni care au susinut ferm dezvoltarea sectorului tehnologiei informaiei n Romnia, i au susinut n special

dezvoltarea de parcuri tehnologice i incubatoare de afaceri, n judeele n care exist personal calificat n domeniu, cum ar fi centrele mari universitare. Toate aceste lucruri (neprofesionalismul si incapacitatea politicienilor) au un impact negativ asupra situaiei companiilor producatoare de software, dei politicienii sunt contieni de fapul c acest domeniu este unul strategic pentru dezvoltarea viitoare a Romniei, dar nu iau msuri concrete de implementare a proiectelor la nivel naional. 11. Echilibrul puterilor n stat: Echilibrul puterilor n stat tinde spre stabilitate, dar nu se poate spune c n practic exist un echilibru real. 12. Relaia patronat sindicate: n domeniul tehnologiei informaiei i al crerii de software, exist asociaii care cuprind cele mai mari firme n domeniu. Aceste asociaii sunt extrem de utile, deoarece reprezint interfaa ntre companiile producatoare de software i guvern, ministere i investitori. Aceste asociaii fiind conduse n mare parte de directorii celor mai puternice companii, urmresc promovarea i dezvoltarea acestui domeniu, fac studii de analiz a companiilor romneti care produc software sau a intregii piee de creare a programelor informatice. Se poate spune ca aceste asociaii pn acum i-au ndeplinit cu succes misiunea, reuind s promoveze industria software din Romnia, i nu doar munca lohn, aa cum fac alte asociaii care activeaza n alte sectoare. n prezent n Romnia exist dou mari asociaii ale productorilor de software, Asociaia Naional a Industriei de Software i Servicii ANIS, i Asociaia Romn a Industriei Electronice i Software ARIES. De cele mai multe ori aceste asociaii au o colaborare strns cu ministerele i sprijin iniiativele productorilor de software din Romnia. Se poate spune deci, c relaia dintre aceste asociaii i guvern este una bun, influennd pozitiv activitatea firmei analizate. 13. Legislaia privind protecia mediului: Nu putem spune c legislaia privitoare la protecia mediului influeneaz n mare msur activitatea companiilor analizate, dar nici n vigoare nu oblig companiile s investeasc n tehnologii performante care s asigure protecia mediului nconjurtor CONCLUZII FINALE Analiznd mediul politico legal din punct de vedere al strii lui i al posibilelor influene asupra activitii companiilor analizate, i asupra companiilor care activeaz n domeniul tehnologiei informaiei, acesta satisface criterii de eficien i eficacitate n proporie de 0.463 % . Asupra situaiei companiilor analizate, mediul politico legal acioneaza 7 surse furnizoare de ameninri, 4 surse furnizoare de incertitudini, iar 2 surse reprezint oportuniti pentru companiile analizate. Compania analizata nu poate influena n mare msur i pe toate cele 13 planuri mediul politico legislativ, dar poate face demersuri pentru a mbunti situaia surselor care genereaz incertitudini. Compania ar putea profita de buna colaborare cu guvernul, pentru a duce forele care influeneaz compania sub forma incertitudinilor , in zona oportunitilor.

4.2 Analiza mediului economic

Nr. Crt A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 B 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 C 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 D E SPECIFICAIE GRILA DE EVALUARE
CRITICE 0.000 SLABE 0.250 MEDII 0.500 BUNE 0.750 FORTE 1.000

AGREGAREA I NCADRAREA CRITERIILOR N MATRICE Rata dobnzii 0.375 Rata inflaiei Cursul de schimb 0.400 Rata somajului 0.375 Deficitul bugetar 0.500 Balana comercia 0.500 PIB i ali indicatori macroeconomici 0.500 Creterea economic 0.500 Disponibilitatea creditului 0.375 Productivitatea muncii Fiscalitatea 0.400 Evoluia pieelor financiare 0.500 Tratamentul aplicat de organismele 0.375 financiar-bancare internaionale Starea Rezerva STAREA I REZERVA Rata dobnzii 0.375 0.625 Rata inflaiei 0.625 0.375 Cursul de schimb 0.400 0.600 Rata omajului 0.375 0.625 Deficitul bugetar 0.500 0.500 Balana comercial 0.500 0.500 PIB ali indicatori macroeconomici 0.500 0.500 Creterea economic 0.500 0.500 Disponibilitatea creditului 0.375 0.625 Productivitatea muncii 0.635 0.365 Fiscalitatea 0.400 0.600 Evoluia pieelor financiare 0.500 0.500 Tratamentul aplicat de organismele 0.375 0.625 financiar-bancare internaionale CONCLUZII SPECIFICAIE A I Rata dobnzii A Rata inflaiei Cursul de schimb A Rata somajului A Deficitul bugetar I Balana comercial I PIB ali indicatori macroeconomici I Creterea economic I Disponibilitatea creditului A Productivitatea muncii Fiscalitatea A Evoluia pieelor financiare I Tratamentul aplicat de organismele A financiar-bancare internaionale TOTAL 6 5 STAREA MEDIULUI ECONOMIC 0.466

0.625

0.625

O O

1. Rata dobnzii: Rata dobnzii scade, ncurajnd plile n rate / leasing, ceea ce ar putea determina compania s recurg la investiii pe termen lung n echipamente i tehnologii noi. Aceasta s-ar putea resimi negativ n viitor datorit costului mult mai ridicat al acestor investiii. Dac, utilizarea noilor tehnologii / echipamente va fi facut cu eficien ridicat, atunci apelarea la credite va fi benefic pentru ntreprindere, n caz contrar, rambursarea creditului sau a ratelor pentru ivestiiile frealizate, vor ngreuna situaia financiar a ntreprinderii 2. Rata inflaiei: Este n scdere, iar tendina de scdere i prognozele fcute pe urmtoarea perioad, permite aprecierea favorabil a influenei pe care o are rata inflaiei asupra activitii companiilor din domeniul produciei de software. 3. Cursul de schimb: Dac analizm cu atenie portofoliul de clieni al companiei SIVECO, observm c muli sunt parteneri strini, destul de puternici financiar i cu renume european sau chiar internaional, care fac pli n valut. Din acest punct de vedere nu consider ca fluctuaiile cursurilor de schimb au o influen prea mare asupra companiei SIVECO, mai ales c multe proiecte sunt contractate n euro. Dac am face o analiz mai detaliat am putea spune c exportul de produse informatice, pltite n valut, ar putea influena companiile n sens negativ ca urmare a fluctuaiei cursului de schimb al valutei, dar i pozitiv datorit creterii cursului, atunci cnd produsele software sunt achiziionate n valut, iar plile se fac n moned naional. Cursul de schimb influeneaz companiile n funcie de msura n care ele utilizeaz valutele, i n funcie de msura exportului tranzacionat n valut. 4. Rata somajului: Este n prima faz nerelevant, dar dac s-ar reduce numrul omerilor, probabil c i taxele pltite pentru susinerea acestora ar fi mai mici. Companiile nu acord suficient atenie absolvenilor de faculti, sau chiar a studenilor, n vederea pregtirii lor, i anagajrii ulterioare. Aceasta i din cauza inexistenei parteneriatelor dintre institutiile de invatamant si companii. 5. Deficitul bugetar: Deficitul bugetar, se afla inca in limitele impuse de FMI , dar nu se bazeaza pe o crestere reala a economiei, ci pe diferite fonduri primite ca sprijin de la institutiile internationale, si in mare parte a veniturilor obtinute de catre romanii care activeaza in streinatate si care trimit banii castigati in tara. Pentru ca deficitul bugetar sa fie in scadere, trebuie o politica economica sustinuta prin care sa se urmareasca cresterea PIB, si diminnuarea subventiilor acordate de stat intreprinderilor cu probleme financiare sau cu datorii. 6. Balanta comerciala: Din pacate Romania inca exporta forta de munca (lohn), si nu produse finite. Acest lucru dauneaza deoarece nu este un export sanatos, care sa incline favorabil balanta comerciala a Romaniei. De asemenea nivelul de trai scazut, a determinat reducerea importurilor. 7.PIB si alti indicatori economici: Romania trebuie sa sporeasca eficienta in sectoarele care pot determina o crestere a PIB-ului. Trebuie sa se identifice noi oportunitati prin care

sa se stimuleze productia, si corelat cu aceasta nise de vanzare si valorificare a productiei obtinute. 8. Cresterea economica: Cresterea economica, am identificat-o ca avand o influenta medie asupra sectorului in care activeaza companii de creeare software. Cresterea economica in Rominia, are un caracter ascendent, dar foarte timid. Ca si o influenta directa asupra companiilor producatoare de software, putem vorbi despre puterea de cumparare a altor companii reflectata in achizitionarea programelor informatice. Majoritatea companiilor ar dori sa implementeze / si sa utilizeze programe informatice performante care sa le aduca varii beneficii, dar nu isi permit deoarece sunt costisitoare si implica investitii mari. Deci, cresterea economica, in Romania trebuie sa fie resimtita de catre companii, si sa fie reflectata si in puterea lor financiara. 9. Disponibilitatea creditului: Bancile inca sunt reticente la a acorda credite companiilor. Nici ratele dobanzilor pentru cretidele luate, nu sunt incurajatoare. 10. Productivitatea muncii : In domeniul tehnologiei informatiei, putem aprecia faptul ca in Romania exista specialisti foarte bine pregatiti, care au un randamet al muncii destul de ridicat. Pregatirea profesionala a acestora este la un nivel ridicat, ceea ce ofera muncii un nivel al productivitatii suficient de mare. Pregatirea pe care o dau institutiile de invatamant superior in domeniul thenologiei informatiei, este inca multumitoare, dar in viitor se pune deja problema disparitiei materiei cenusii din domeniul tehnologiei informatiei. Aceasta este determinata in mod cert si de migratia fortei de munca in tari care platesc mult mai bine munca in acest domeniu. 11. Fiscalitatea: Introducerea cotei de impozitare mai scazuta, ar putea fi un avantaj in viitor pentru companiile romanesti, dar fiscalitatea este inca ridicata si apasatoare pentru investitori. 12. Evolutia pietelor financiare: Politicile monetare elaborate si puse in practica de BNR, au fost de bun augur, ducand la scaderea ratei dobanzii si la stabilirea cursurilor principalelor valute (e drept ca pentru o perioada scurta de timp). 13. Tratamentul aplicat de organismele financiar-bancare internationale: Mult asteptata relaxare fiscala prin impozitarea cu o cota mai mica a profitului, nu este privita cu ochi buni de organismele internationale, care atentioneaza Romania ca va inregistra deficite bugetare in acest sens. Aceasta fiind corelata si cu intentia guvernului de a majora pensiile. Consider ca in ceea ce priveste semnalele trase de FMI, nu ar trebui sa ne ingrijoreze, deoarece FMI nu reprezinta puterea de decizie in Romania, iar o viitoare impozitare mai relaxanta pentru companii, corelata cu alte reglementari fiscale, va duce la relansarea economiei romanesti.

CONCLUZII FINALE Mediul economic are o influenta semnificativa asupra activitatii companiei SIVECO, si a intreguilui sector de dezvoltare software. Faptul ca este considerat un sector strategic, care trebuie sa se dezvolte mai mult, si mai ales intr-un ritm mai accelerat, consider din analiza realizata, ca mediul economic are o influenta mediocra asupra companiei. Am identificat doua oportunitati, pe care companiile din domeniul creerii de software trebuie sa le valorifice. As spune ca potentialul uman si pregatirea de nivel superior a inginerilor romani duce la o productivitate a muncii sporita (una din oportunitatile ivite). Consider ca trebuie intreprinse demersuri pentru a pastra nivelul ridicat de pregatire al inginerilor software, si mai ales de perfectionare. As mentiona un fapt real in aceasta privinta, faptul ca in domeniul productiei de software, nu exista inca manageri de proiect. In Romania in canu exista institutii superioare, care sa pregateasca viitori software project manageri. Existenta unor astefl de calificari, consider ca ar ridica nivelul de productivitate al muncii semnificativ in bransa programatorilor.

4.3 Analiza mediului socio-cultural

Nr. Crt A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 B 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 C 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 SPECIFICATIE GRILA DE EVALUARE
MEDII 0.500 0.500 BUNE 0.750 FORTE 1.000

CRITICE SLABE 0.000 0.250 AGREGAREA SI INCADRAREA CRITERIILOR IN MATRICE Nivelul educational Atitudinea populatiei fata de invatare continua 0.375 Atitudinea populatiei fata de afaceri 0.375 Atitudinea populatiei fata de munca 0.375 Atitudinea populatiei fata de organele 0.375 administrative Atitudinea populatiei fata de calitate Stilul de viata 0.375 Securitatea sociala si problemele sociale 0.250 Indicatori demografici 0.250 Migrarea 0.250 Imigrarea si emigrarea 0.125 Atitudinea fata de minoritati religioase,etnice, culturale, sexuale etc. Atitudinea fata de poluare STAREA SI REZERVA Starea Rezerva Nivelul educational 0.500 0.500 Atitudinea populatiei fata de invatare continua 0.375 0.625 Atitudinea populatiei fata de afaceri 0.375 0.625 Atitudinea populatiei fata de munca 0.375 0.625 Atitudinea populatiei fata de organele 0.375 0.625 administrative Atitudinea populatiei fata de calitate 0.500 0.500 Stilul de viata 0.375 0.625 Securitatea sociala si problemele sociale 0.250 0.750 Indicatori demografici 0.250 0.750 Migrarea 0.250 0.750 Imigrarea si emigrarea 0.150 0.850 Atitudinea fata de minoritati religioase,etnice, 0.500 0.500 culturale, sexuale etc. Atitudinea fata de poluare 0.500 0.500 CONCLUZII SPECIFICATIE A Nivelul educational Atitudinea populatiei fata de invatare continua A Atitudinea populatiei fata de afaceri A Atitudinea populatiei fata de munca A Atitudinea populatiei fata de organele A administrative Atitudinea populatiei fata de calitate Stilul de viata A Securitatea sociala si problemele sociale A Indicatori demografici A Migrarea A Imigrarea si emigrarea A Atitudinea fata de minoritati religioase,etnice, culturale, sexuale etc. Atitudinea fata de poluare

0.500

0.500 0.500

I I

I I

D E

TOTAL STAREA MEDIULUI

4 0.360

Analiza mediului socio-cultural, este defapt o analiza a individului sau a intregului grup in care acesta convietuieste, si ceea ce ai caracterizeaza, adica: atitudini, valori, credinte, obiceiuri, traditii, norme de convietuire, factori demografici si etnici. Factorul uman este deosebit de important in activitatea oricarei companii, iar calitatea acestuia depinde de valorile sociale si umane, pe care le impartaseste si care ai sunt impartasite de societate. CONCLUZII PARTIALE (analiza criteriilor din matrice) 1. Nivelul educational: Inca in Romania nivelul educational este satisfacator, dar din pacate intr-o tendinta de scadere. Aceasta are mai multe cauze. Situatia precara a tinerilor, care prefera sa se angajeze pentru a-si castiga existenta, si nu a face scoala. Pe de alta parte cadrele didactice din institutiile de invatamant care nu sunt suficient de bine motivate financiar, si dotarea tehnico-materiala a institutiilor de invatamant, sunt cauze majore ale deteriorarii invatamantului in Romania. Adoptarea unor sisteme noi de invatamant (care scade durata de pregatire in invatamantul superior), si evaluarea pe baza de sistem grila, care nu reflecta cunostintele absolventilor. Consider ca este un factor care in viitor va influenta negativ si deosebit de puternic anumite sectoare de pe piata forteid e munca din Romania. Mai ales in domeniul tehnologiei informatiei, unde calificarea necesara trebuie sa fie de un nivel inalt, accesul la informatie este extrem de util, chiar vital uneori, viitorii ingineri consider ca nu vor mai avea pregatirea vechilor generatii, care au creat renumele marilor institutii de invatamant univeristar din Romania. Consider ca principala cauza a acestui regres al educatiei in Romania, este saracia si nivelul precar de trai! Iar acest regres va influenta in sens negativ in foarte maremasura activitatea, randamentul, eficienta si eficacitatea companiilor din multe sectoare in Romania. 2. Atitudinea populatiei fata de invatare continua: Populatia nu mai este interesata de a invata continuu, de a fi mai pregatit. Daca ar fi sa extindem putin analiza la sectorul analizat, cel al productiei de software, exista absolventi de institutii universitare, care cauta sa se perfectioneze si sa exceleze in anumite domenii. Problema se pune ca acestia se pregatesc, dar nu pe domenii specifice, ci pe un segment destul de larg, si nu ajung sa exceleze intr-un anumit domeniu. Mai ales in creearea programelor software trebuie sa fii la zi cu toate aparitiile si cu noile tehnologii a caror timp de schimbare si evolutie este extrem de scurt. Fiind la zi cu toate schimbarile si noutatile care apar, se creeaza un avantaj competitiv, de aceea invatarea continua poate fi un o cale spre succes! 3. Atitudinea populatiei fata de afaceri: atitudinea populatiei fata de afaceri, este determinata in mare masura de conditia financiara precara, corelata cu indisponibiliatea bancilor de a acorda credite acelora care doresc sa inceapa o afacere. De asemenea pina in perioada trecuta, regimul fiscal, impozitele si taxele apasatoare erau o problema pentru a demara o afacere. De obicei, aceea care incep o afacere in domeniul productiei de software, au cunostinte suficient de solide despre domeniul abordat, iar atitudinea lor este una pesimista, deoarece pot obtine venituri suficiente pentru a dezvolta afacerea pe o perioada relativ scurta pina la medie in timp.

4. Atitudinea populatiei fata de munca: In tara noastra, datorita unui nivel scazut al remunerarii fortei de munca, atitudinea populatiei este una pesimista. Am mai putea face referire si la perioada comunista, cand calificarea in anumite meserii era una predominanta. In perioada post-comunista a inceput sa fie un exces de absolventi de institutii de invatamant superior, in anumite domenii, iar acest exces a dus la o reorientare a fortei de munca. Acest excedent de forta de munca in anumite sectoare, creaza un deficit de forta de munca pe alte sectoare. Spre exemplu exista un exces de absolventi in domeniul economic, juridic, medici, probabil si informaticieni, care creeaza un deficit de forta de munca, calificata in alte domenii. Acest excedent de forta de munca, creaza o concurenta acerba pe anumite piete a fortei de munca, ceea ce duce si la stabilirea unui salar minim si mediu in acel sector. Daca am analiza domeniul cercetat de noi, am putea spune ca persoanele calificate in tehnologia informatiei sunt suficient de bine remunerate salarial, de aceea consider ca atitudinea acestora fata de munca este una pozitiva, sau optimista. Nivelul salariilor indomeniul tehnologiilor de varf, este cu mult mai mare decat in alte domenii si aceasta din cauza aplicarii unei cote de impozitare mai mici a salariilor, dar si datorita veniturilor obtinute prin vanzarea produselor software. Aceste lucruri, ar trebui sa stimuleze persoanele calificate sau care activeaza in acest domeniu, spre a munci. 5. Atitudinea populatiei fata de organele administrative: Populatia nu mai are incredere in organele administrative, ca urmare a nivelului coruptiei, existent in aceste structuri, si nivelul de trai scazut. 6. Atitudinea populatiei fata de calitate: Populatia si mai ales firmele si-au imbunatatit atitudinea fata de calitate. Se pune problema in acest caz, al pretului pe care acestia sunt dispusi sa il plateasca pentru a beneficia de o calitate mai sporita a bunurilor sau serviciilor achizitionate. Daca am extinde putin situatia si la compania analizata (SIVECO), aceasta are implementat sisteme de management al calitatii ISO 9001 si 2000, care ofera certitudine clientilor. Daca ar fi sa privim atitudinea fata de calitate din perspectiva clientilor pe care ai are SIVECO, am putea spune ca, calitatea produselor software se regaseste si in modul de functionare a acestora, in capaciatea de a satisface necesitatile clientilor. Calitatea mai este determinata si de seriviciile post vanzare, care in cazul produselor software este extrem de importanta, deoarece apar mereu variante noi, imbunatatite. 7. Stilul de viata: Acesta este puternic influentat de puterea financiara a categoriei de persoane la care ne referim. Daca ne-am referi la marea masa a populatiei din Romania, putem afirma ca datorita posibilitatilor financiare scazute, oamenii sunt interesati mai mult de supravietuire, decat de un standard de viata ridicat. As putea spune ca in ansamblu, in Romania, stilul de viata este mult mai modest decat in alte tari din Uniunea Europeana. 8. Securitatea sociala, si problemele sociale: Romania sta inca destul de prost la programele de protectie sociala, reorientare profesionala si in general la protectia sociala.

Nu exista programe concrete, eficiente si viabile pentru reabilitarea sociala a unor categorii defavorizate sau reorientarea lor profesionala 9. Indicatorii demografici: In urma consultarii Anuarului Statistic al Romaniei pe anul 2001, am concluzionat ca rata natalitatii a scazut extrem de mult dupa anii 1990, s-a inregistrat o migratie a populatiei din mediul rural spre orasele mari sau capitala. Aceasta situatie corelata cu imigrarea va avea un impact negativ asupra tarii noastre. Spre exemplu in mediul universitar, anul 2007 va avea un impact negativ, deoarece in urma cu 18-19 ani, a scazut dramatic rata natalitatii. Acest lucru va duce la efecte negative in lant (un numar scazut de tineri studenti, absolvensti si mai apoi specialisti). Daca corelam si cu imigratia, putem spune ca von duce lipsa de specialisti proaspat formati prin anii 2010-2012. 10. Migrarea : Nu as putea spune ca migrarea influenteaza semnificativ situatia analizata. Daca am analiza acest lucru din perspectiva dezechilibrelor care se pot crea referitor la forta de munca din diferite zone, am putea spune ca migrarea este un efect negativ. Dar din experienta proprie, as putea reaminti ca in multe zone s-au impus capete luminate venite din mediul rural. Deci aceasta migrare poate avea si efecet benefice asupra companiilor, dar acest lucru depinde de selectia pe care departamentul de resurse umane o face. Migrarea privita ca mutarea cetatenilor de la sate la orase, sau in orasele mari, are un impact negativ. 11. Imigrarea si emigrarea: Imigrarea cetatenilor straini in Romania, este redusa (probabil datorita tranzitiei si a nivelului de trai destul de scazut). Problema se pune in cazul emigrarii. Se stie ca in ultimii ani , odata cu acordarea vizelor pentru cetatenii romani, a crescut numarul celor care pleaca pentru o anumita perioadam sau definitiv in alta tara. Procentul tinerilor printre cei care emigreaza este suficient de ridicat, iar acest lucru poate deveni un fenomen care sa influenteze negativ viitorul tarii noastre. Cel putin programele pentru tineri, de a emigra, sunt facute pentru cei care indeplinesc anumite conditii. Fiecare tara urmareste sa aduca oameni cat mai pregatiti in diferite domenii, de aceea emigrarea trebuie sa ne ingrijoreze. Desigur, ca emigrarea poate sa aduca si beneficii. Spre exemplu veniturile celor care muncesc sezonier in alte tari, este trimis in Romania. Numai anul trecut a intrat in tara valuta in suma de 2 miliarde de euro, ceea ce a echilibrat balanta de plati externa a Romaniei. 12. Atitudinea fata de minoritati religioase,etnice, culturale, sexuale etc. : A suferit imbunatatiri considerabile, fiind recunoscuta si de institutiile europene de profil. 13. Atitudinea fata de poluare: Este pe cale de imbunatatire, aceasta pe seama semnalelor trase de mass-media, si tendintei de civilizare a populatiei. Cu toate ca situatia se imbunatateste, nu se poate spune ca marile companii au in planurile de cheltuieli pentru perioadele viitoare sume considerabile pentru a preveni si stopa poluarea sau pentru protejarea mediului inconjurator.

CONCLUZII FINALE Din punctul de vedere al starii si al posibilitatilor de impact asupra intreprinderii, mediul social si cultural , satisface criterii de eficienta si eficacitate intr-o proportie de doar 36%. Daca ar fi sa analizam mai in profunzime acest procentaj, eu l-as cataloga foarte ingrijorator. Spun acest lucru deoarece, consider ca factorul uman este deosebit de important pentru orice intreprindere si orice tara (poate cel mai important). Din intreaga analiza acest mediu are nivelul cel mai scazut de eficienta si eficacitate asupra intreprinderii. Din pacate intrepridnerea SIVECO, nu este in masura sa imbunatatteasca aceasta situatie. Doar ministerele pot sa imbunatateasca situatia existenta in acest mediu, prin politici sociale care sa fie cu adevarat in folosul cetatenilor. Defapt acest procentaj redus, de doar 36 %, este o consecinta a perioadei de tranzitie care afecteaza societatea romaneasca. Nivelul de trai si masurile politice si economice au dus in mare parte la saracirea populatiei, iar daca Romania va adera la Uniunea Europeana in anul 2007, prevad o situatie si mai dezastruoasa. Compania SIVECO poate sa imbunatateasca acest mediu, dar intr-o masura prea mica, prin programe sociale, si mai ales prin programe de trainig pe diferite nivele, sustinerea tinerilor cu capacitati si merite deosebite. In acest sens, SIVECO organizeaza in fiecare an cupa SIVECO, un concurs adresat elevilor de liceu din clasele cu specializarea informatica. Premiile sunt consistente, dar mai important este ca acesti elevi sunt sustinuti sa devina adevarati profesionisti. Compania investeste in ei, pentru ca pe viitor sa poata beneficia de inteligenta lor. Investitia in inteligenta, creativitate, inventivitate, deci in factorul uman este cea mai importanta! Deoarece, pentru companiile creatoare de software, aceasta reprezinta materia prima, au tot interesul pentru a se implica in viata sociala si chiar culturala.

4.4 Analiza mediului tehnologic

Nr. Crt A
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

SPECIFICATIE

GRILA DE EVALUARE
CRITICE 0.000 SLABE 0.250 MEDII 0.500 0.500 0.450 0.650 0.250 0.375 0.500 0.600 0.325 0.375 0.375 0.375 0.375 0.500 Starea 0.500 0.450 0.650 0.250 0.375 0.500 0.600 0.325 0.375 0.375 0.375 0.375 0.500 Rezerva 0.500 0.550 0.350 0.750 0.625 0.500 0.400 0.675 0.625 0.625 0.625 0.625 0.500 BUNE 0.750 FORTE 1.000

AGREGAREA SI INCADRAREA CRITERIILOR IN MATRICE

Politica guvernamentala fata de cercetaredezvoltare Calitatea infrastructurii Telecomunicatiile Numarul de patente si natura acestora (autohtone, achizitionate) Ritmul de aparitie al inventiilor Viteza de transfer a tehnologiilor Dotarea cu tehnica de calcul Dotarea tehnica a productiei Starea echipamentelor, capacitatilor de productie Gradul de innoire a mijloacelor tehnice si al tehnologiilor Utilizarea mijloacelor fixe Gradul de inzestrare tehnica a muncii Incadrarea de personal tehnic

B
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

STAREA SI REZERVA
Politica guvernamentala fata de cercetaredezvoltare Calitatea infrastructurii Telecomunicatiile Numarul de patente si natura acestora (autohtone, achizitionate) Ritmul de aparitie al inventiilor Viteza de transfer a tehnologiilor Dotarea cu tehnica de calcul Dotarea tehnica a productiei Starea echipamentelor, capacitatilor de productie Gradul de innoire a mijloacelor tehnice si al tehnologiilor Utilizarea mijloacelor fixe Gradul de inzestrare tehnica a muncii Incadrarea de personal tehnic

C
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

CONCLUZII SPECIFICATIE
Politica guvernamentala fata de cercetaredezvoltare Calitatea infrastructurii Telecomunicatiile Numarul de patente si natura acestora (autohtone, achizitionate) Ritmul de aparitie al inventiilor Viteza de transfer a tehnologiilor Dotarea cu tehnica de calcul Dotarea tehnica a productiei Starea echipamentelor, capacitatilor de productie Gradul de innoire a mijloacelor tehnice si al tehnologiilor Utilizarea mijloacelor fixe Gradul de inzestrare tehnica a muncii

I
I I O A A I O A A A A A

13

Incadrarea de personal tehnic

D E

TOTAL STAREA MEDIULUI

I 4

0.434

Mediul tehnologic este format din totalitatea elementelor care reflecta starea actuala a cunostintelor tehnice si tehnologice (cunostinte, experienta, creativitate si inovare). Tehnologia este forta conducatoare a schimbarilor in societate deoarece: creeaza modalitati noi de satisfacere a nevoilor de consum; identifica nevoile latente; descopera noi consumatori, modifica comportamentul prin modificarea stilului de viata; modifica natura concurentei intr-o industrie; crste eficienta activitatilor care se desfasoara in intrepridnere. Adoptarea noilor tehnologii in companie, si utilizarea poate sa aduca un avantaj strategic fata de celelalte companii. De asemenea creativitatea si inovarea reprezinta factori determinanti ai reusitei, in sectorul analizat de noi. O intreprinedre software daca nu creeaza si nu inoveaza, mai ales daca pe piata exista multe produse similare, nu va supravietui. Mediul tehnologic are si un impact major asupra oamenilor, in functie de masura in care acestia utilizeaza noile tehnologii pentru a-si desfasuta activitatea. Mediul tehnologic, schimba comportamentul uman, modul in care oamenii comunica, se manifesta si modul in care isi desfasoara activitatea zilnica. CONCLUZII PARTIALE (analiza criteriilor din matrice) 2. Politica guvernamentala fata de cercetare si dezvoltare: Datorita fondurilor insuficiente de care dispune statul, nu se investeste foarte mult in activitatea de cercetare dezvoltare. Programele de cercetare de tip grant lansate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, nu sunt suficient de bine finantate, iar procesul de cercetare este de multe ori ingreunat si de lipsa documentatiilor si cartilor de specialitate. Proiectul Cadru 6 cu Uniunea Europeana, in domeniul cercetarii, tinde sa normalizeze aceasta situatie. SIVECO a participat impreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii la un proiect major din programul Cadru 6 finantat de Uniunea Europeana. Platforma AeL, de eLearning, dezvoltata de SIVECO impreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii a castigat licitatia pentru proiecte care au ca destinatie dezvoltarea de sisteme informationale si platforme software de invatamant la distanta si de eLearning, si s-au primit importante fonduri pentru dezvoltare, implementare si promovare. 3. Calitatea infrastructurii: Inca in Romania, infrastructura lasa de dorit. In unele domenii, cum ar fi comunicatiile de date si retelele de transport a informatiilor, se fac investitii extrem de mari. Spre exemplu statul a investit extrem de multi bani (publici), in dezvoltarea retelei de comunicatii pe frecvente radio in banda de 5 Ghz. a Societatii Nationale de Radiocomunicatii. Odata cu dezvoltarea acestui suport de stransfer de informatie, au aparut si noi modalitati de comunicatie in banda largam transfer de informatii si comunicatii broadband. De asemenea efortul unor companii private cum ar fi RDS&RCS este de apreciat. In tara noastra, dezvoltarea infrastructurii nationale de comunicatii a fost (si este) un domeniu extrem de fertil in ceea ce priveste investitiile. Odata cu reglementarile Ministerului Tehnologiei si Informatiei privitoare la liberalizarea

pietei de telecomunicatii fixe in Romania, au inceput sa apara noi firme care sa preia din clientii companiei Romtelecom, care in trecut detinea un monopol la nivelul intregii tari. Dezvoltarea retelelor de fibra optica la nivelul oraselor si interconectarea oraselor prin acest tip de legatura, va oferi un avantaj enorm companiilor care opereaza pe raza intregii tari. Spre exemplu, deja in tara noastra exista lanturi de magazine, care utilizeaza reteaua de fibra optica a companiei RDS&RCS, prin care se fac centralizari zilnice, comunicatii intre magazine si sediul central al companiei, de asemenea bancile utilizeaza infrastructura de telecomunicatii pe fibra optica, iar pentru acestea, companiile producatoare de software trebuie sa conceapa programe de tip e-business, ERP (Enterprise Resource Planning). Consider ca dezvoltarea viitoare a infrastructurii de telecomunicatii in banda larga, din Romania, va oferi noi nise pentru firmele producatoare de software, deoarece le va permita sa isi extinda gama de produse, la aplicatii de managementul resurselor pentru intreprinderi cu mai multe filiale, sau care detin maimulte puncte de vanzare. Spre exemplu majoritatea programelor concepute de SIVECO, utilizeaza infrastructura de telecomunicatii (in spectru radio si terestra) existenta, pentru centralizarea datelor, iar daca aceasta nu functioneaza la parametri optimi, aceste softuri se pot dovedi inutile. Infrastructura de comunicatii este un suport real pentru aplicatiile software moderne de tip eBusiness, si ERP. Aceste softuri trebuie sa inglobeze astazi module de comunicatii, altfel nu sunt eficiente. 4. Numarul de patentente si natura acestora (autohtone sau achizitionate): este intr-o crestere usoara fata de perioadele anterioare 5. Ritmul de aparitie al inventiilor: Desi Romania se bucura de o apreciere internationala cu privire la inventica, ritmul de aparitie al inventiilor este redus. Consider ca in domeniul tehnologiei informatiei Romania nu exceleaza, deoarece nu dispune de echipamentele si tehnologia necesara pentru a se face cu aedvarat cercetare si pentru a se inventa in acest domeniu. Si ca o completare, specialistii si profesorii romani de profil, pleaca in tari in care munca de inventator este platita de zeci, probabil de sute de ori mai bine. 6. Viteza de transfer a tehnologiilor: Viteza de transfer a tehnologiilor a crescut in ultima vreme, datorita dotarii cu calculatoare si echipamente. Spre exemplu anul 2004, a fost cel ami spectaculos an in ceea ce priveste vanzarile de sisteme de calcul si echipamente conexe. Comerciantii de calculatoare, componente si echipamente au resimtit o crestere a vanzarilor de peste 30 % in 2004. Acesta crestere a fost determinata pe de-o parte de posibilitatile achizitionarii in rate a echipamentelor, dar si a unor reglementari guvernamentale, prin care, se acorda din partea statului 200 de euro unei anumite categorii de elevi drept sprijin pentru achizitionarea unui calculator. Aceste cresteri nu pot sa fie decat incurajatoare, si cu siguranta intr-o anumita masura vor influenta favorabil sectorul dezvoltarii de programe informatice. Desfasurarea unor activitati cat mai complexe, care implica utilizarea tehnologiei informatiei, duce inevitabil si la transferul de tehnologie, ca factor determinant al atingerii unui nivel de performanta, eficienta si eficacitate, ridicat. De asemenea dezvoltarea retelelor de telecomunicatii, liberalizarea acestei piete, ieftinirea accesului la Internet, au dus, si duc in continuare la utilizarea noilor tehnologii,

si uneori la achizitionarea de tehnologii mai performante, in unele domenii chiar de ultima generatie. 7. Dotarea cu tehnica de calcul: Dupa cum am descris si la punctul anterior, dotarea cu calculatoare a crescut , companii, care sunt constiente de necesitatea implementarii sistemelor informationale, si pina la utilizatorii casnici, care au nevoie de computer pentru invatare, divertisment, acces Internet, sau pentru a automatiza unele activitati. Dotarea cu tehnica de calcul nu poate sa fie decat un lucru benefic pentru companiile dezvoltatoare de software. De obicei managerii de proiect responsabili cu implementarea tehnologiei informatiei cred ca prin simpla aducere a unui calculator va usura munca celui care il utilizeaza si va scurta timpii de prelucrare / generare a informatiilor. De cele mai multe ori nu este asa, deoarece trebuie sa existe si programe specializate care sa fie interfata intre om si masina de calcul. De aceea, atunci cand in intreprindere se doreste implementarea tehnologiei informatiei se face pe doua nivele: hardware si software. Iar intre aceste doua trebuie sa existe o imbinare cat mai aproape de perfectiune, pentru ca acest ansamblu sa ofere randament afacerii. De cele mai multe ori investitiile care se fac in tehnologia informatiei nu sunt facute rational, deoarece se investeste uneori in programe sau echipamente care nu sunt neaparat necesare, dar a carui cost este extrem de ridicat, iar acest lucru va avea un impact negativ asupra situatiei financiare a intreprinderii in viitor. Managerii din Romania, neavand suficienta pregatire in domeniul tehnologiei informatiei nu gandesc rational atunci cand se pune problema in ce sa se investeasca, cat, dar mai ales cu ce beneficii! De obicei acestia investesc in ultimele tehnologii, (hardware dar si software), acestea fiind foarte scumpe, dar a caror capacitati nu le vor utiliza la maximum. Consider ca dotarea cu tehnica de calcul, este o premisa pentru dezvoltare programelor informatice. Daca o firma nu achizitioneaza calculatoare, este sigur ca aceasta nu va achizitiona nici software. Deci, dotarea cu tehnica de calcul a firmelor, influenteaza intrun sens pozitiv producatorii de software. 8. Dotarea tehnica a productiei: Dotarea tehnica, si starea echipamentelor, este destul de invechita. Managerii companiior din Romania, sunt constienti de faptul ca utilizarea unor echipamente invechite, care nu dau un randament ridicat, nu vor aduce beneficii majore. Prin urmare investitiile in noi echipamente, sau modernizarea celor existente, chiar informatizarea ciclului de productie, si utilizarea calculatorului in orice functiune a intreprinderii, trebuie sa reprezinte o prioritate a managerilor. Din cauza situatiei financiare nefavorabile a multor companii care au nevoie de schimabarea procesului tehnologic, si al introducerii noilor tehnologii n ciclul de productie, se face greoi, iar adoptarea sistemelor informatizate hardware si software , se face si mai greoi, datorita si reticentei angajatilor si a conducerii in special la ideea de nou. Un sistem informatizat integrat, care sa cuprinda si functiunea de productie a unei intreprinderi, se poate dovedi extrem de util, dar si foarte costisitor. 9. Starea echipamentelor, capacitatilor de productie: Starea echipamentelor utilizate in activitatea companiilor este modesta, majoritatea echipamentelor fiind invechite, de aici rezulta si capacitati de productie reduse.

10. Gradul de innoire a mijloacelor tehnice si al tehnologiilor: Datorita posibilitatilor financiare reduse, si a neimplementarii tehnologiilor si a mijloacelor tehnice in activitatea agentilor economici, nu se poate vorbi despre o innoire a acestora. Companiile care activeaza in domeniul tehnologiei informatiei si al telecomunicatiilor, innoirea continua a tehnologiilor / dezvoltarea de noi tehnologii, innoirea mijloacelor tehnice existente este necesara pentru a face fata noilor cerinte si noilor tendinte. Consider ca pentru aceste companii, investirea in tehnologii si in a fi la curent cu tot ceea ce este nou, reprezinta un avantaj strategic. Desigur ca achizitionarea noilor tehnologii este utila si oportuna, doar atunci cand vechile echipamente au fost complet amortizate, deoarece se stie ca noile tehnologii si mijloacele tehnice noi sunt extrem de costisitoare. 11. Utilizarea mijloacelor fixe: Gradul de utilizare al mijloacelor fixe per total industrie se pastreaza la nivele reduse. 12. Gradul de inzestrare tehnica a muncii: Datorita netehnicizarii muncii in companiiledin Romania, gradul de inzestrare al angajatilor nu este atat de mare. Angajatii care isi desfasoara activitatea in companiile din sectorul tehnologiei informatiei, sau telecomunicatii, trebuie sa aiba un niveld e pregatire foarte ridicat pentru a face fata cerintelor. Consieder ca abiliatile angajatilor de a lucra cu noile tehnologii, si in special cu calculatorul, poate sa fie un avantaj pentru companiile producatoare de software, deoarece se reduce semnificativ timpul de training a personalului care vor utiliza programelor software. In acelasi timp, personalul companiilor care au achizitionat si implementat sisteme informationale si care are competente si cunostinte in utilizarea sistemelor informationale, pot propune imbunatatiri ale versiunilor viitoare (software si chiar hardware). 13. Incadrarea de personal tehnic: Incadrarea personalului tehnic, se face in Romania din necesitate, deoarece se utilizeaza metode si solutii tehnicizate, care necesita un expert uman pentru supervizarea sau rezolvarea acestor probleme. Rolul expertilor si personalului tehnic, ar trebui sa fie si de feedback intre companie si proiectantul sistemului tehnic utilizat de / in companie. Incadrarea de personal tehnic, in unitati, poate conduce la dezvoltarea unor sisteme proprii daca exista si departament de cercetaredezvoltare. Incadrarea destul de ridicata a personalului tehnic in intreprinderile din Romania as putea sa o consider un factor care influenteaza intr-un mod pozitiv compania SIVECO. Ca sa motivez afirmatia anterioara, m-as referi la faptul ca implementare unor sisteme tehnice (informatice) in companii, iar personalul tehnic poate sa fie legatura dintre companie si dezvolatorul software. Daca personalul tehnic, cunoaste foarte bine realitatile existente in companie poate sa participe efectiv la dezvoltarea unui sistem informational performant. CONCLUZII FINALE Impactul mediului tehnologic, asupra intreprinderii analizate, satisface criterii de eficienta si eficacitate, in proportie de 43,4 %. Daca privim cu atentie profilograma mediuluitehnologic, observam ca exista patru cauze care genereaza incertitudini. Aceste

incertitudini pot deveni oportunitati, si consider ca SIVECO poate sa isi aduca aportul ca aceste incertitudini sa devina oportunitati, datorita relatiei pe care asociatiile in care sunt reuniti cei mai amri producatori de software din Romania, o au cu Guvernul. DIAGNOSTICUL MACROMEDIULUI PROFILOGRAMA MACROMEDIULUI DUPA CRITERIILE METODEI PEST
Nr. Crt A I II III IV B I II III IV C I II III IV D E SPECIFICATIE GRILA DE EVALUARE
CRITICE 0.000 SLABE 0.250 MEDII 0.500 BUNE 0.750 FORTE 1.000

AGREGAREA SI INCADRAREA CRITERIILOR IN MATRICE Mediul politico legal 0.463 Mediul economic 0.466 Mediul socio cultural 0.360 Mediul tehnologic 0.434 Starea Rezerva STAREA SI REZERVA Mediul politico legal 0.463 0.537 Mediul economic 0.466 0.534 Mediul socio cultural 0.360 0.640 Mediul tehnologic 0.434 0.566 CONCLUZII SPECIFICATIE A I Mediul politico legal A Mediul economic I Mediul socio cultural I Mediul tehnologic I TOTAL 1 3 STAREA MACROMEDIULUI

0.431

PROFILOGRAMA MEDIULUI DUPA PUNCTAJUL OBTINUT

Nr. Crt A I II III IV B SPECIFICATIE GRILA DE EVALUARE
CRITICE 0.000 SLABE 0.250 MEDII 0.500 BUNE 0.750 FORTE 1.000 TOTAL

AGREGAREA SI INCADRAREA CRITERIILOR IN MATRICE Mediul politico legal 7 4 Mediul economic 6 5 Mediul socio cultural 9 4 Mediul tehnologic 7 4 TOTAL 0 29 17

2 2 2 6

13 13 13 13 52

5. ANALIZA MEDIULUI CONCURENTIAL PRIN METODA CELOR 5 FORTE Prin analiza mediului concurential, vom analiza concurenta in sectorul de activitate al creerii de programe software, dar si influenta acestuia asupra companiei SIVECO. Avem in vedere: - Amenintarea noilor intrati - Puterea clientilor si a furnizorilor - Amenintarea produselor de substitutie - Rivalitatea concurentiala - Competitia si colaborarea 5.1 AMENINTAREA NOILOR INTRATI Profilograma amenintarilor celor nou intrati
Nr. Crt A 1 2 3 4 5 6 B 1 2 3 4 5 6 C 1 2 3 4 5 6 D SPECIFICATIE
CRITERII Economiile de scara Capitalul cerut la intrare Avantajul costului independent de marime Accesul la canale de distributie Diferentierea produselor si imaginea marfii intreprinderii Legislatia si actiunile guvernamentale STAREA SI REZERVA Economiile de scara Capitalul cerut la intrare Avantajul costului independent de marime Accesul la canale de distributie Diferentierea produselor si imaginea marfii intreprinderii Legislatia si actiunile guvernamentale CONCLUZII SPECIFICATIE Economiile de scara Capitalul cerut la intrare Avantajul costului independent de marime Accesul la canale de distributie Diferentierea produselor si imaginea marfii intreprinderii Legislatia si actiunile guvernamentale TOTAL STAREA MEDIULUI

GRILA DE EVALUARE
CRITICE 0.000 SLABE 0.250 0.250 0.375 0.500 0.600 0.600 0.500 Starea 0.250 0.375 0.500 0.600 0.600 0.500 A A A I O O 2 I 2 2 0.470 Rezerva 0.750 0.625 0.500 0.400 0.400 0.500 I O MEDII 0.500 BUNE 0.750 FORTE 1.000

1. Economiile de scara: In domeniul analizat, cel al productiei de software, economiile de scara nu se regasesc, deoarece nu se poate vorbi de o scadere a costurilor pe baza maririi productiei.

2. Capital la intrare : Pentru firmele noi, capitalul la intrare este o bariera principala, deoarece costurile de intrare pe piata sunt destul de ridicate, cu achizitionarea de computere, echipamente si plata angajatilor. 3. Avantajul costului independent de marime: Datorita pozitionarii solide pe piata, si mai ales a contractelor cu parteneri foarte importanti (vezi anexa cu portofoliul de clienti), existenta personalului cu experienta, licente si parteneriate tehnologice, reprezinta avantaje reale, si foarte importante pentru SIVECO, si greu de recuperat pentru noii intrati. Eventual, doar companiile straine cu reputatie internationala, care beneficiaza de know-how, ar putea concura cu SIVECO, pe piatele internationale, mai ales cele din Europa. 4. Accesul la canale de distributie: Pentru noii veniti, mai ales firme mici, este foarte greu sa patrunda pe piete unde se negociaza contracte mari (de ex: pentru ministere sau pentru guvern). Companiile care sunt deja bine pozitionate pe piata, beneficiaza de un atu in plus, iar acest reprezinta un avantaj.Daca ne referim la piata din Europa, sau cea internationala, SIVECO, incepe sa isi faca loc printer marile firme, datorita aprecierilor internationale de care se bucura in aceasta perioada (mai ales ca a castigat foarte multe prmii pentru platforma AeL si e-guvernare). 5. Diferentierea produselor si imaginea marfii intreprinderii: Compania SIVECO, are suficienta putere financiara si mai ales potential uman, pentru a crea o imagine de succes a companiei. Despre diferentierea produselor, as aprecia faptul ca, in industria software fiecare client este diferit si are nevoile sale, fapt pentru care programele sunt in asa fel concepute incat sa satisfaca necesitatile acestuia. In plus, as mai putea adauga, faptul ca, programele sunt foarte personalizabile si adaptabile la tipul de afacere desvasurat, datorita modularitatii. SIVECO, are capacitatea de diferentiere si de adaptare a solutiilor software, dupa necesitatile clientilor.

6. Legislatia si actiunile guvernamentale: Intreprinderea este afectata, si poate influenta legislatia si actiunile guvernamentale. (am descris acest lucru la influenta mediului politico-legislativ) CONCLUZII Compania SIVECO , analizata din punctul de vedere al influentei noilor intrati, si al barierelor de intarare pe piata productiei de software, se gaseste la intersectia a doua amenintari, doua incertitudini si doua oportunitati (foarte importante de care beneficiaza). Apreciez ca fiind medie influenta noilor intrati, fara a extinde prea mult analiza la pietele internationale.

5.2 ANALIZA PUTERII CLIENTILOR SI FURNIZORILOR Profilograma puterii furnizorilor

Nr. Crt A 1 2 3 4 5 6 7 B 1 2 3 4 5 6 7 C 1 2 3 4 5 6 7 D SPECIFICATIE
CRITERII Concentrarea furnizorilor Surse alternative de vanzare Ponderea in costul produselor a beneficiarilor Costul de transfer Calitatea bunurilor / serviciilor livrate Posibilitatea de integrare verticala in aval Substituirea bunurilor livrate STAREA SI REZERVA Concentrarea furnizorilor Surse alternative de vanzare Ponderea in costul produselor beneficiarilor Costul de transfer Calitatea bunurilor / serviciilor livrate Posibilitatea de integrare verticala in aval Substituirea bunurilor livrate CONCLUZII SPECIFICATIE Concentrarea furnizorilor Surse alternative de vanzare Ponderea in costul produselor beneficiarilor Costul de transfer Calitatea bunurilor / serviciilor livrate Posibilitatea de integrare verticala in aval Substituirea bunurilor livrate TOTAL STAREA MEDIULUI

GRILA DE EVALUARE
CRITICE 0.000 SLABE 0.250 MEDII 0.500 0.500 0.500 0.250 0.500 0.500 0.600 Starea 0.500 0.500 0.250 0.500 0.500 0.500 0.375 A 0.375 Rezerva 0.500 0.500 0.750 0.500 0.500 0.500 0.625 I I I A I I O A 2 4 1 0.446 O BUNE 0.750 FORTE 1.000

CONCLUZII PRIVIND PUTEREA FURNIZORILOR In ceea ce proveste furnizorii pentru o companie ce activeaza in domeniul creerii de software, se poate vorbi de furnizori de tehnologii. Acestia cuprind furnizori de solutii informatice, care participa intr-o anumita masura la realizarea bunului final. Spre exemplu: alte programe, sisteme de operare, tehnologii software, medii de programare. Surse nu sunt foarte diversificate, decat in domeniul bazelor de date, iar compania SIVECO, si-a implementat solutiile pe cele mai utilizate si fiabile sisteme de baze de date (Microsoft SQL, IBM DB2 sau Oracle). Depinde foarte mult de puterea clientului stabilirea furnizorilor de anumite solutii. Spre exemplu un client al companiei SIVECO, care va dori o solutie implementata pe un sistem UNIX, va plati mai putin pe licente decat daca solutia va fi pe Windows. Consider ca intre cele doua forte furnizori / clienti, in acest domeniu se poate face o corelare si aceste doua forte se influenteaza reciproc. De

asemenea consider ca parteneriatele pe care SIVECO le are cu principalii furnizori de tehnologii si de suport pentru dezvoltarea altor tehnologii cum ar fi Microsoft, IBM, Oracle, permit companiei analizate, sa aiba o colaborare si influenta benefica. Calitea aprovizionarii este acceptabila Furnizorii de zolutii sunt foarte importanti pe pietele internationale, si detin o cota mare de piata. Costurile de transfer de la un furnizor la altul sunt semnificative, deoarece trebuie ca angajatii sa faca training pentru solutiile noi achizitionate si care urmeaza sa fie folosite in dezvoltarea programelor. Transferurile merita facute daca furnizorii prezinta avantaje de dezvoltare a unor noi tehnologii care urmeaza sa fie folosite pe scara larga Materia prima de baza, nu poate fi substituita, deoarece exista solutii, medii de programare, sisteme de operare, care cu greu pot si concepute de la zero de catre SIVECO, pentru a-si concepe propriul sistem.Factorul uman si creativitatea acestuia mai constituie o materieprima care nu poate fi substituita. Profilograma puterii clientilor
Nr. Crt A 1 2 3 4 5 6 7 B 1 2 3 4 5 6 7 C 1 2 3 4 5 6 7 D SPECIFICATIE
CRITERII Concentrarea clientilor Piete alternative de desfacere Ponderea in costul produselor a aprovizionarilor Costul de transfer Calitatea bunurilor / serviciilor furnizate Posibilitatea de integrare verticala in amonte Substituirea bunurilor aprovizionate STAREA SI REZERVA Concentrarea clientilor Piete alternative de desfacere Ponderea in costul produselor a aprovizionarilor Costul de transfer Calitatea bunurilor / serviciilor furnizate Posibilitatea de integrare verticala in amonte Substituirea bunurilor aprovizionate CONCLUZII SPECIFICATIE Concentrarea clientilor Piete alternative de desfacere Ponderea in costul produselor a aprovizionarilor Costul de transfer Calitatea bunurilor / serviciilor furnizate Posibilitatea de integrare verticala in amonte Substituirea bunurilor aprovizionate TOTAL STAREA MEDIULUI

GRILA DE EVALUARE
CRITICE 0.000 SLABE 0.250 MEDII 0.500 BUNE 0.750 0.600 0.600 0.250 0.500 0.500 0.500 Starea 0.600 0.600 0.250 0.500 0.500 0.500 0.375 A 0.375 Rezerva 0.400 0.400 0.750 0.500 0.500 0.500 0.625 I O O A I I I A 2 3 2 0.475 O FORTE 1.000

CONCLUZII PRIVIND PUTEREA CLIENTILOR Datorita aprecierilor internationale de care se bucura produsele dezvoltate de SIVECO, aceasta are oportunitati noi de desfacere in spatiul European dar si in celelalte regiuni Standardele de calitate pe care le implementeaza SIVECO, asigura produselor, calitatea pe care o cer clientii SIVECO are un portofoliu de clienti, care in domeniile lor de activitate contin cote semnificative de piata. Clientii (firme) pot considera solutiile si produsele societatii SIVECO, sibstituibile, dar organisme ca si Guvernul si Ministerele nu pot substitui produsele, deoarece acestea sunt proiecte realizate cu implicarea ambelor parti, si care au generat un effort uman si financiar, foarte mare. 5.3 ANALIZA AMENINTARILOR PRODUSELOR DE SUBSTITUTIE In industria software, mai ales in cazul softurilor dezvoltate la cererea clientilor, si implementate pe nevoile lor, nu prea se poate vorbi despre produse de substitutie, si asta din cauza ca fiecare program este personalizat in functie de nevoile clientilor. Compania SIVECO are si un portofoliu de produse care pot fi substituite de produse ale altor companii. In cazul ministerelor si al guvernului, nu se poate vorbi despre o substitutie a produselor. Programele software implemenate la nivelul acestor institutii reprezinta o parte a strategiilor de dezvoltare ale statului in domeniul tehnologiei informatiei, si odata semnate aceste parteneriatem nu se pot substitui. Mai mult, proiectele realizate de SIVECO, ci statul au dus la un mare succes. In cazul analizei noastre as putea aprecia, ca exista posibilitatea substituirii produselor companiei SIVECO, nu exista substituirea unor nevoi ale clientilor, prin alte tehnologii sau cu alte mijloace, substitutia generica exista, dar intr-o mica masura. Profilograma amenintarii produselor de substitutie
Nr. Crt A 1 2 3 B 1 2 3 C 1 2 3 D SPECIFICATIE
CRITERII Produs cu aceeasi nevoie Nevoia pentru un produs Generica STAREA SI REZERVA Produs cu aceeasi nevoie Nevoia pentru un produs Generica CONCLUZII SPECIFICATIE Produs cu aceeasi nevoie Nevoia pentru un produs Generica TOTAL STAREA MEDIULUI

GRILA DE EVALUARE
CRITICE 0.000 SLABE 0.250 MEDII 0.500 0.500 0.600 0.600 Starea 0.500 0.600 0.600 A Rezerva 0.500 0.400 0.400 I I O O 2 0.566 O BUNE 0.750 FORTE 1.000

Consider ca din punct de vedere al produselor de substitutie, compania SIVECO are avantaje si oportunitati mari fata de celelalte companii, ca urmare a cotei de piata de peste 10.5 %, si a avantajelor referitoare la substituirea produselor dezvoltate. 5.4 ANALIZA RIVALITATII CONCURENTIALE Profilograma rivalitatii concurentiale
Nr. Crt A 1 2 3 4 5 6 7 B 1 2 3 4 5 6 7 C 1 2 3 4 5 6 7 D SPECIFICATIE
CRITERII Numarul concurentilor Ritmul de crestere al sectorului Costurile fixe si de stocare Cresterea capacitatilor de productie Diferentierea produselor Achizitii / fuziuni Bariere de iesire STAREA SI REZERVA Numarul concurentilor Ritmul de crestere al sectorului Costurile fixe si de stocare Cresterea capacitatilor de productie Diferentierea produselor Achizitii / fuziuni Bariere de iesire CONCLUZII SPECIFICATIE Numarul concurentilor Ritmul de crestere al sectorului Costurile fixe si de stocare Cresterea capacitatilor de productie Diferentierea produselor Achizitii / fuziuni Bariere de iesire TOTAL STAREA MEDIULUI

GRILA DE EVALUARE
CRITICE 0.000 SLABE 0.250 MEDII 0.500 0.500 0.375 0.500 0.500 0.600 0.500 Starea 0.500 0.375 0.500 0.500 0.600 0.500 0.375 A A I I O I A 2 4 1 0.478 0.375 Rezerva 0.500 0.625 0.500 0.500 0.400 0.500 0.625 I I O BUNE 0.750 FORTE 1.000

CONCLUZII Numarul concurentilor este in crestere, datorita dezvoltarii sectorului. Ritmul de crestere a sectorului este rapid, iar noii intrati (companii care detin importante fonduri) pot sa devina o amenintare pentru compania SIVECO. Costurile fixe sunt medii spre ridicate in domeniul tehnologiei informatiei Cresterea capacitatilor de productie, si cresterea sectorului, este determinat de necesitatile existente pe piata, si o parte din necesitatile care inca nu sunt satisfacute. Exiata nise de piata, mai ales in exterior.

Compania SIVECO, are suficienta putere financiara si mai ales potential uman, pentru a crea o imagine de succes a companiei. Despre diferentierea produselor, as aprecia faptul ca, in industria software fiecare client este diferit si are nevoile sale, fapt pentru care programele sunt in asa fel concepute incat sa satisfaca necesitatile acestuia. In plus, as mai putea adauga, faptul ca, programele sunt foarte personalizabile si adaptabile la tipul de afacere desvasurat, datorita modularitatii. SIVECO, are capacitatea de diferentiere si de adaptare a solutiilor software, dupa necesitatile clientilor. Barierele de iesire, sunt destul de mari, deoarece exista contracte de postvanzare, prin care compania trebuie sa asigure mentenanta, imbunatatire a sistemelor deja realizate, iar iesirea de pe piata ar putea fi destul de greoaie. Achizitiile si fuziunile genereaza o incertitudine, deoarece in industria software, cota de piata se realizeaza si prin achizitionarea companiilor mici (prin urmare si a portofoliului de clienti), iar fuziunile si achizitiile , dar mai ales aliantele strategice pot sa influenteze actvitatea companiei SIVECO. As concluziona, apreciind ca rivalitatea din sector, are o influenta medie, spre ridicata asupra intreprinderii, cu unele oportunitati, dar si incertitudini si amenintari. 5.5 ANALIZA COLABORARII SECTORIALE 1. Colaborarea furnizor clienti: In acest domeniu, colaborarea intre furnizor si client este necesara. Odata implementat un sistem informational, mai ales software, va necesita imbunatatiri ulterioare, mentenanta, iar daca nu ar exista o colaborare stransa intre SIVECO si client, viitorul companiei ar fi compromis. Relatiile dintre SIVECO si toti clientii sunt stranse, pentru ca doar asa se ajunge sa se cunoasca necesitatile si solutiile de rezolvare a acestora, ducand la dezvoltarea unor noi solutii, sau imbunatatirea celor existente. 2. Colaborarea pentru a creste puterea de negociere: Exista colaborari intre dezvoltatorii de software si integratori de sisteme pentru a implementa sisteme integrate. Spre exemplu, companiile de software, participa la licitatii alaturi de ofertanti de hartware (calculatoare si echipamente), pentru a oferi solutii complete si pentru a mari puterea de negociere. Nu pot afirma daca exista colaborari intre companiile producatoare de software, dar exista parteneriate la proiectele pentru ministere si guvern. 3. Colaborarea pentru a construi bariere de intrare: Este inmica masura, probabil la nivelul asociatiilor in care sunt reunite marile companii de software din Romania 4. Colaborarea pentru diminuarea riscului substituirii: Fiind o concurenta foarte mare in acest domeniu, si orice informatie reprezinta un avantaj concurential, foarte multe informatii sunt clasificate, si nu consider ca exista o colaborare prea stransa. 5. Colaborarea pentru castigarea intrarii si a puterii competitive: Compania colaboreaza doar cu parteneri strategici pe a caror solutii si produse se bazeaza in dezvoltarea si implementarea propriilor produse si servicii. Este mica in randul companiilor care dezvolta aceleasi produse.

5.6 Concluziile finale privitoare la influenta mediului concurential: Amenintarea noilor intrati 0.470 Puterea furnizorilor 0.446 Puterea clientilor 0.475 Amenintarea produselor de substitutie 0.566 Rivalitatea concurentiala 0.478 Colaborarea sectoriala 0.300 Influenta mediului cocnrential are o influenta medie asupra companiei SIVECO, in proprtie de 0.455. Datorita dezvoltarii sectorului dezvoltarii software in Romania, si tendintele de viitor, influenta o apreciez a fi mai mare. De asemena SIVECO tinteste piete straine, iar pe unele din aceste piete concurenta este foarte mare, pe unele este inexistenta, de aceea consider ca in viitor influenta mediului concurential se va accentua. Profilograma mediului concurential
Nr. Crt A I II III IV V VI B I II III IV V VI C I II III IV V VI D SPECIFICATIE
CRITERII Amenintarea noilor intarti Puterea furnizorilor Puterea clientilor Amenintarea produselor de substitutie Rivalitatea concurentiala Colaborarea sectoriala STAREA SI REZERVA Amenintarea noilor intarti Puterea furnizorilor Puterea clientilor Amenintarea produselor de substitutie Rivalitatea concurentiala Colaborarea sectoriala CONCLUZII SPECIFICATIE Amenintarea noilor intarti Puterea furnizorilor Puterea clientilor Amenintarea produselor de substitutie Rivalitatea concurentiala Colaborarea sectoriala TOTAL STAREA MEDIE A MEDIULUI CONCURENTIAL

GRILA DE EVALUARE
CRITICE 0.000 SLABE 0.250 0.470 0.446 0.475 0.566 0.478 0.300 Rezerva 0.530 0.654 0.525 0.434 0.522 0.600 A A A A I A A 5 I O MEDII 0.500 BUNE 0.750 FORTE 1.000

Starea 0.470 0.446 0.475 0.566 0.478 0.300

0 0.455

6. Concluziile finale privind mediul extern:

Nr. Crt A I II B I II C I II D SPECIFICATIE
CRITERII Macromediul Mediul concurential STAREA SI REZERVA Macromediul Mediul concurential CONCLUZII SPECIFICATIE Macromediul Mediul concurential TOTAL STAREA MEDIE A MEDIULUI EXTERN

GRILA DE EVALUARE
CRITICE 0.000 SLABE 0.250 0.431 0.455 Rezerva 0.569 0.545 A A A 2 0.443 I O MEDII 0.500 BUNE 0.750 FORTE 1.000

Starea 0.431 0.455

Concluzie asupra influentei mediului extern Mediul extern, are o influenta medie asupra intreprinderii, dar odata cu dezvoltarea indistriei in Romania, consder ca, competitia va fi ma acesrba, ca urmare si influenta mediului extern va fi mai ridicata. Depinde foarte mult de modul in care mediul extern va influenta compania SIVECO, de relatiile cu partenerii externi, de integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, si de sprijinul pe care guvernul il va acorda sectorului tehnologiei informatiei. Desigr ca aceasta stare de influenta medie poate sa fie intr-o masura destul de mica influentata de SIVECO. Momentan, fiind un jucator iportant pe piata nationala , dar si din Europa, consider ca situatia companiei SIVECO in ceea ce priveste priveste perioada urmatoare nu va avea de suferit ca urmare a influentei mediului extern. Consider ca oportunitatile noi care se ivesc pentru SIVECO prin penetrarea a noi piete din Europa si implementarea sistemului e-guvernare si in alte tari, atragerea de noi clienti, si stabilirea de noi parteneriate ( pe linga cele cu IBM, Microsoft, Oracle), vor influenta pozitiv activitatea companiei SIVECO. Compania trebuie sa fie extrem de atenta in selectionarea angajatilor, deoarece acestia reprezinta cea mai importanta materie prima pentru SIVECO. Factorul uman consider ca este cheia unei reusite in ceea ce priveste activitatea viitoare a companiei SIVECO!