MINISTERUL AGRICULTURII I INDUSTRIEI ALIMENTARE AL REPUBLICII MOLDOVA

REFERAT. Tema:Tehnologia de cultivare a sfeclei de zahr n Colegiul Agricol aul.

elevul grupei 41A:Iarovoi VladiSlav aul,2011

A elaborat

Cuprins:
1.Importana sfeclei de zahr 2.Particularitile morfologice. 3.Cerinele biologice a sfeclei de zahr 4.Tehnologia de cultivare a sfeclei de zahr 5.Concluzii i propuneri

1.Importana sfeclei de zahr.

Sfecla de zahar este planta care asigura in exclusivitate materia prima de buna calitate si mare randament pentru industria zaharului din tara noastra si din intreaga Europa Pentru agricultura Sfecla de zahar , necesita lucrari speciale de pregatire a terenului, intretinerea culturilor si avand un aparat radicular profund , este necesara la intocmirea asolamentelor agricole . -Prin aratura adanca de toamna ce se face pentru cultura sfeclei de zahar ,cat si prin radacinile adanci ale acesteia se mareste adancimea stratului arabil mobilizandu-se noi materii nutritive folositoare plantelor ce urmeaza dupa sfecla . -Efectul ingrasamintelor ce se folosesc regulat si in cantitati mari in cultura sfeclei, se resimte si in ani urmatori asupra culturilor din asolament . -Sfecla de zahar introdusa in asolament avand o perioada de vegetatie lunga, da posibilitatea gospodariilor agricole sa-si repartizeze mai bine si in mod economic fortele de munca cerute de planul de cultura . -De la cultura sfeclei de zahar ca si de la prelucrarea acesteia in fabrica, rezulta produsele secundare : frunzele cu cotletele, borhotul si melasa , nutreturi foarte pretioase pentru animale . -Sfecla de zahar se poate cultiva special si pentru animale, folosindu-se cu succes in hrana acestora . -De la prelucrara sfeclei in fabrici se mai obtine ca produs secundar spuma de var, ce poate fi folosita ca amendament calcaros pentru terenurile grele argiloase, acide si chiar ca ingrasamant. -Prin cultivarea sfeclei de zahar se asigura materia prima necesara industriei zaharului. - Zaharul si melasa, ca materii prime se folosesc in diferite ramuri ale industriei alimentare ca: patiserie si bauturi alcoolice. - Scopul principal pentru care se cultiva sfecla este acela al fabricarii zaharului. - Sfecla fiarta poate servi la fabricarea de siropuri si marmelade, iar prin uscare si macinare se poate folosi la prepararea de prajituri sau turta dulce. - Dintre toate plantele de cultura sfecla de zahar da cel mai mare numar de calorii la unitatea de suprafata.

- Din cultura sfeclei de zahar se pot realiza importante venituri de catre stat prin exportul de zahar, de borhot uscat si de melasa. - De asemenea industria zaharului ofera multe materii prime ce se folosesc in prelucrarea sfeclei de zahar. Dat fiind motivul ca sfecla lasa terenul curat de buruieni, este o buna planta premergatoare pentru toate plantele de cultura. Sfecla de zahar poate fi utilizata si in industria spirtului, unde din 100kg radacini cu 17% zahar se pot obtine 10-11 litri alcool absolut. Frunzele si cotletele care reprezinta 40-45% din recolta totala a sfeclei de zahar, se utilizeaza ca furaj verde, murat sau uscat, in alimentatia taurinelor avand o valoare furajera apropiata de cea a porumbului pentru masa verde. Importanta deosebita au si rezidurile industriale: melasa, taiteii si namolul de la filtrele presei care rezulta in urma extragerii zaharului din sfecla. Aceste reziduri sunt folosite cu succes in hrana animalelor puse la ingrasat. Melasa ce rezulta sub forma unui lichid vascos de culoare brun, reprezentand 4-5% din greutatea radacinilor sfeclei prelucrate si avand un continut de 50% zahar, 20% substante organice nezaharate, 10% saruri minerale si 20% apa, are largi utilizari in primul rtand pentru extragerea in continuare a zaharului, sau pentru fabricarea alcoolului etilic, a butanolului, a acetonei, a drojdiei ali Taiteii proaspeti, murati sau uscati, constituie mentare, acidului citric sau in producerea industrtiala a furajelor concentrate. un continut de 92,5% CO3Ca si 2,15% Mg (OH) din substanta uscata este un valoros amendament pentru solurile acide folosit in agricultura. Sfecla de zahar este o cultura ce contribuie la marirea gradului de intensivitate economica a unitatilor cultivatoare.

2.Particularitile morfologice
Sfecla de zahr aparine la familia chenopodiaceelor,se ntlnesc 12 specii de sfecl ns se cultiv una singur-sfecla obinuit(Beta Vulgaris) -Sistemul radicular pivotant foarte bine dezvoltat ,ptrunde pn la adncimea de 2-2,5m.n pri se rspndesc rdcinile adventive pe o raz de 40-50 cm. -Rizocarpul are forma conic cu 2 adncituri de-a lungul lui,n care snt amplasate majoritatea rdcinelor laterale.El are numai culoarea alb i este complet ncorporat n sol. -Frunzele snt simple,peiolat,de tip cordate.La rsrire sfecla scoate la suprfaa solului cotiledoanele care la nceputul perioadei de vegetaiei au rol de frunze.Aceast perioad se numete faza de furculi/Primele frunze adevrate apar peste 7-8 zile.La nceput frunzele adevrate apar n perechi cite 2 pn la a 3-5 pereche de frunze.Ulterior frunzele pn la sfrit apar cte una.n total la o plant apar 50-70 frunze.Durata lor de via variaz de la 20-50-70 zile.

-Tulpina se formeaz n anul 2de vegetaie i atinge nlimea de la 120180 cm.n general la sfecla de zahr apar mai multe tulpini i planta are forma unei tufe.Tulpinile snt puternic costate i se rmuresc. -Inflorescena racem amplasat la vrful tulpinei i ramurilor laterale.Florile snt de tip pentolate,bisexe,culoarea verde galbenie,medii i mrunte.Se polenizeaz ncruciat cu ajutorul vntului. -Fructul este o nucul.nuntru nuculei se gasete semina care are forma elipsoidal cu embrionul n form de secer/Culoarea este brun sau cafenie,suprafaa neted i strlucitoare.n scopuri semincere se folosesc att fructele ct i seminele aparte.MMF 30-40g. MMS 15-20g.

3.Cerinele biologice.
Cerinele fa de temperatur. n general sfecla de zahr are cerine moderate fa de temperatur.Temperatura minim de ncolire este de 4-5 grade C.Temperatura optim de cretere i dezvoltare25-30grade C. Cerinele fa de umeditate. Din punct de vedere al producerii sfecla dezahr se socoate o cultur iubitoare de umeditate,cu toate c biologic cerinele fa de umeditate snt relative moderate.Coeficientul de transpiraie 250-400.Perioada critic de folosire a umezelii este faza de cretere intensiv a rizocarpului.Concomitent sfecla de zahr usuc foarte puternic solul pe toat adincimeade ncorporare a rdcinelor. Cerinele fa de lumin. Este o cultur iubitoare de lumin de zi lung.Este foarte sensibil la umbrire,chiar i timpul nourat de lung durat influeneaz negativ att la creterea zizocarpilor ct i la acumularea zahrului.Perioada de vegetaie n primul an de via este de 150-170zile,iar n al doilea,100-130 zile. Cerinele fa de sol. Sfecla de zahr este pretenioas fa de fertilitatea solului.Prefer soluri fertile,structurabile cu un coninut profund de humus,nu mai mic de 32-35cm.Se socot bune solurile de cernoziom cu un coninut nalt de humus i textura lutonisipoas.Reacia solului este preferat neutr,slab acid.Adncimea apelor freatice nu mai mic de 1m.

4.Tehnologia de cultivare.
Locul n asolament. Pentru Sfecla de zahar sa ales cel mai bun premrgtor i anume grul de toamn. Lucrarea solului Dup recoltarea premrgtorului sa efectuat dezmiritirea cu BDST 2,5 2.Dup 13 zile sa efectuat aratul la adncimea de 25-27 cm cu tractorul MTZ 80 n agregat cu PLN-3,35.La apariia buruienilor sa fcut cultivaia cu cultivatorul KPS4.Toamna trziu sa efectuat nivelarea lotului. Administrarea ngrmintelor

Primvara nainte de semnat sa administrat 2q nitroamofos i 1q de salpetru amoniacal.Acestea au fost administrate cu MTZ 80+NR 0,5 Lucrarea solului nainte de semanat i semnatul. nainte de semnat sa efectuat cultivaia cu cultivatorul KPS 4.Semnatul la adncimea de 4 cm cu MTZ 80+Multicorn,distana dintre rnduri 45 cm.S-au semanat 1,3 uniti/ha.Pentru cercetarea hibrizilor noi de sfecl de zahar la creterea i dezvoltarea n condiiile de nord a Moldovei s-au semanat 4 hibrizi : *Libero *Villia *Mirak *Favorit ngrijirea semnaturilor. ndat dup semanat sa efectuat tvlugirea cu KKS 4.Dup rsrirea plantelor i formarea rndurilor sa fcut cultivaia cu KPS 4.Pe msura apariiilor buruienilor sa efectuat deasemenea cteva cultivaii pentru distrugerea acestora. Recoltarea. Are loc recoltarea semimecanizat.La trcerea tractorului MTZ 80 cu KP 250 rizocarpii sunt sltai din sol, sunt adunai manual n grmezi mici dup ce are loc curirea manual a acestora. ROADA OBINUT REAL 30t/ha.

5.Concluzii i propuneri
Putem meniona c a fost respectat tehnologia de cultivare ns cu unele abateri. Propun folosirea acestei tehnologii pe viitor cu introducerea unor operaii cum ar fi: *Utilizarea tehnicii performante pentru recoltare sfeclei de zahr. *Combaterea bolilor i duntorilor pe parcursul perioadei de vegetaie.