UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 ALBA IULIA FACULTATEA DE DREPT I TIINE SOCIALE SPECIALIZAREA ASISTEN SOCIAL

LUCRARE DE LICEN

Alba Iulia 2009

UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 ALBA IULIA FACULTATEA DE DREPT I TIINE SOCIALE SPECIALIZAREA ASISTEN SOCIAL

DIVORUL I EFECTELE NEGATIVE ASUPRA COPILULUI

Alba Iulia 2009

Cuprins:
CUVANT INTRODUCTIV ................................................................................4 CAP.I. PERSPECTIVA GENERALA ASUPRA PROBLEMATICII DIVORTULUI ............................................................................................................................................7 1 DEFINIREA CONCEPTULUI DE DIVORT SI EVOLUTIA LUI DE-A LUNGUL TIMPULUI 2 PERSPECTIVA TEOLOGICA ASUPRA DIVORTULUI 3 CAUZE ALE DIVORTULUI. MODELE CONFLICTUALE CARE DUC LA DIVORT CAP.II. EFECTELE DIVORULUI ASUPRA CUPLULUI SI ASUPRA COPIILOR.......................................................................................................................10 CAP.III CERCETAREA.................................................................................................12 CAP.IV. INTERVENIA................................................................................................13 CONCLUZII ...................................................................................................13 ANEXE ............................................................................................................14 BIBLIOGRAFIE..............................................................................................18

CUVNT INTRODUCTIV
Din punctul de vedere al sociologiei, familia reprezintgrupul social fundamental, care asigur meninerea continuitii biologice a societii prin procreare, ngrijirea si educarea copiilor, precum si meninerea continuiti culturale prin transmiterea ctre descendeni a limbii, obiceiurilor, modelelor de conduit. Familia ndeplinete,n raport cu individul i cu societatea, funcii fundamentale, accentul punndu-se pe ansamblul si natura relaiilor manifestate n grup, ca i pe latura dinamicofuncional care confer specificitate familiei, n raport cu alte forme de comunitate. Relaiile de familie au un caracter de complexitate ce nu l mai ntlnim la alte categorii sociale, dat fiind ca, in cadrul relaiilor de familie, apar aspecte morale, psihologice, fiziologice i economice ntre cei care formeaz comunitatea de viata i interese. Privind din prisma tiinelor juridice, familia desemneaz grupul de persoane intre care exist drepturi i obligaii, care izvorsc din cstorie, rudenie (inclusiv adopia), precum i din alte raporturi asimilate. Noiunea sociologic i cea juridic a familiei, n mod obinuit, se suprapun, dar exist situaii cnd aceata corespondena nu se mai aplic. De exemplu, cnd un copil este ncredinat unei instituii de ocrotire nceteaz relaiile de fapt ntre el si prinii si, dar nu i cele juridice care se exprim prin obligaia de a pltii contribuia la ntreinerea copilului. Putem spune c trebuie fcut distincie intre raporturi faptice, sociologice de familie i raporturile juridice de familie. Relaiile de familie prezint aspecte personale, nepatrimoniale, i aspecte patrimoniale. Cstoria, ca principal izvor al familiei, poate fi definita astfel uniunea liber consimit intre un brbat si o femeie, ncheiat potrivit dispoziiilor legale, cu scopul de a ntemeia o familie, si reglementata de normele imperative ale legii. Menionam ca actul juridic prin care se ncheie cstoria nu poate fi considerat un contract. Din aceasta definiie a cstoriei decurg mai multe caractere : este uniunea dintre un brbat si o femeie, este liber consimit, este monogama, se ncheie in formele cerute de lege, are un caracter civil, se ncheie pe viata, se ntemeiaz pe deplina egalitate in drepturi dintre brbat si femeie si se ncheie in scopul ntemeierii unei familii. Cstoria, crend o familie, instituie o noua entitate sociala, care confer partenerilor statusuri noi (so/soie, ginere/nor etc.) si prilejuiete relaii sociale noi, contribuind la structurarea statusului social al partenerilor, cat si la structurarea societii. Din punct de vedere juridic, in Codul familiei sunt prevzute o serie de condiii de fond, ce au scop asigurarea ncheierii unei casatorii numai intre acele persoane ce sunt apte, din punct de vedere fizic si moral, sa ntemeieze o familie, si condiii de forma, ce constituie forma recunoaterii sociale a cstoriei, premisa ocrotirii ei de ctre stat. Condiiile de fond constau in: a) condiii privitoare la aptitudinea fizica de a ncheia cstoria (diferena de sex, vrsta matrimoniala, comunicarea strii de sntate); b) condiii menite sa asigure o cstorie liber consimit (consimmnt neviciat); c) condiii privitoare la aptitudinea morala de a ncheia cstoria (oprirea bigamiei, interzicerea cstoriei intre rude, interzicerea pe motive de adopie). Condiiile de forma au ca coninut o anumita

conduita ce trebuie respectata si o serie de formaliti pentru a asigura legalitatea cstoriei (declaraia de cstorie, opoziia la cstorie, ncheierea cstoriei in fata ofierului de stare civila). Epoca industriala si mai ales cea postindustriala au afectat in mod serios funcionalitatea familiei, o serie dintre aceste funcii fiind intr-un declin accentuat, iar familia nsi intr-o mare criza. Putem exemplifica astfel: a) funcia de socializare a fost diminuata prin apariia instituiilor de educaie si apariia mijloacelor media; b)funcia afectiva este tot mai puin resimita datorita nstrinrii partenerilor. Acest declin, al funciunilor unei familii, determina creterea spectaculoasa a cazurilor de divor, ca mijloc de desfacere a cstoriei, dar si apariia unor moduri diferite de vieuire si convieuire. Din punct de vedere juridic, divorul este unica modalitate de desfacere a cstoriei, fcndu-se distincie cu ncetarea cstoriei ce intervine prin decesul unuia din soi, declararea judectoreasca a morii unuia din soi si recstorirea soului celui ce a fost declarat mort (art. 37 Codul familiei). In noua reglementare, Legea nr. 59/ 1993, divorul nu mai are un caracter excepional, putnd fi cerut de ambii soi, daca exista motive temeinice care au vtmat grav raporturile dintre soi si cstoria nu mai poate continua. In acest fel, reglementarea divorului are la baza mai mult ideea divorului remediu, dect cea a divorului sanctiune, dei aceasta din urma idee nu a fost parasita in ntregime, deoarece divorul se poate pronuna, axceptnd cazurile prevzute de art. 38 alin.2 din Codul familiei, din vina unuia sau a ambilor soti (art.617 alin.3 din Codul de procedura civila). In esena divorul este cauzat de ncompatibilitattea partenerilor. Starea de incompatibilitate este, practic, certa in cazul in care unul din parteneri este perceput ca om ru, prin aceasta intelegndu-se insuportabil. Divorul este precedat de perioade de insatisfacie, trita tacit de parteneri, pentru un timp, ca apoi sa apar reprouri, imputri reciproce si implicit destinuiri fata de alii, toate acestea ducnd la deteriorarea cuplului conjugal. Putem identifica apoi si o perioada de confruntare si de separare, ce apare pana la pronunarea divorului, chiar daca partenerii mpart aceeai locuina. Statistic vorbind, divorul este iniiat in majoritatea cazurilor de femei.Sistemul nostru juridic prevede ca modalitate ale divorului si acordul soilor acesta fiind valabil doar prin ndeplinirea condiiilor prevzu te de art. 38 C. fam.: a) sa fi trecut un an de la ncheierea cstoriei, b) sa nu existe copii minori rezultai din cstorie, si a ndeplinirea unor cerine legale prevzute de Codul de procedura civila la art. 613 , astfel ca cererea de divor sa fie ntemeiat pe acordul celor doi soi si sa fie semnata de acetia. Cstoria, ca baza a familiei, nu constituie numai o problema de ordin personal, nu intereseaz numai pe cei doi soi, ci si societatea. In toate relaiile de familie triete un interes social . Caracterul social al cstoriei face ca voina soilor sa nu poata constitui prin ea nsi un temei suficient pentru desfacerea ei (soarta cstoriei nu poate fi lsata numai la latitudinea soilor). Imposibilitatea de a continua cstoria, datorata unor motive temeinice, se constata de ctre autoritatea de stat competenta. Fundamentul stabilitii cstoriei l constituie esena morala a acesteia, adica afeciunea i nclinaia reciproca a soilor, completata de sentimentul datoriei morale fata

de familie si societate si cu comunitatea spirituala dintre soi. In principiu in cstorie se realizeaz armonia dintre datoria morala a soilor si sentimentele si nclinaiile reciproce. Faptul ca divorul este permis, numai pentru motive bine ntemeiate, verificate de organul de stat competent, atrage atenia asupra importantei pe care o prezint cstoria si asupra rspunderii pe care si-o asuma partenerii prin ncheierea ei. Temeiul divorului consta in ndeplinirea cumulativa a urmtoarelor condiii: 1. existenta unor motive temeinice, apreciate de instanta judecatoreasca; 2. aceste motive sa fi vtamat grav raporturile dintre soi nct continuarea cstoriei sa fie vadit imposibila; 3. imposibilitatea continurii cstoriei sa existe pentru cel care cere desfacerea ei. Divorul produce efecte numai pentru viitor. Divorul are efecte traumatizante asupra fosilor parteneri, dar mai ales asupra copiilor in cauza. Acetia din urma risca sa rmn cu o serie de traume in urma separrii de unul din prini, intervenind un gol relaional, chiar si complexe de stigmatizare si inferioritate sociala. Dei diminuarea funciilor familiei este evidenta, iar divorionalitatea accentuata, totui familia rezista ca una din instituiile fundamentale si este posibil, din cauza agravrii disfunciilor societii, ori sa se destrame, ori sa se transforme intr-un bastion al

I. PERSPECTIVA DIVORULUI

GENERAL

ASUPRA

PROBLEMATICII

Real, un divor nu poate fi niciodat din vina unei singure pri din cuplu.In cazul divorurilor care se produc, din punct de vedere legal, cu vina unei singure pri , in realitate si partea victima are vina ei deoarece nu a analizat corect ce partener de viata i alege si nu a gsit nici o varianta amiabila de rezolvare a conflictelor. De regula un cuplu care are probleme dar nu vrea sa se ajung la divor ar trebui sa consulte un specialist psiholog in rezolvarea conflictelor si fiind un popor religios chiar si cererea sfatului unui preot cu har rezolva de multe ori acest gen de probleme. Desigur daca orgoliu prostesc al unuia dintre parteneri este mai mare dect dorina de a-si pstra relaia atunci nimic pe lume nu va mpiedic ajungerea la divor. 1 DEFINIREA CONCEPTULUI DE DIVORT SI EVOLUTIA LUI DE-A LUNGUL TIMPULUI Divorul are 2 definitii: 1. Divoul este rezultatul incompetentei , prostiei si coeficientului de inteligenta redus al brbatului sau al femeii care nu a tiut sa analizeze corect caracterul partenerului si sa estimeze evoluia acestiua n timp i nu a analizat corect conpatibilitatea cu partenerul. 2. Divorul este rezultatul prostiei partenerului ( el, ea ) care nu mai poate de bine si este att de nesimit (a) nct strica "Ceea ce a unit Dumnezeu si omul nu are voie s desfac" Violena n familie.Desi violenta in familie nu a fost recunoscuta ca o problema sociala in literatura academica pana in anul70,totusi violenta intre membrii familiei a fost totdeauna o trstura a vieii de familie.Apropierea si dependenta creata in familie poate duce la apariia ostilitii,maniei si dependenta creata in familie poate deci la aparia ostilittii, maniei si abuzului fizic.Violena din familie se ntinde de la pedepsirea fizica a copilului pana la atacul fizic mpotriva unui membru al acesteia si care uneori poate cauza rniri serioase.Faptul ca voilena are loc in contextul familiei face ca acestea sa fie in mod special dificil de prevenit, detectat si controlat

2 PERSPECTIVA TEOLOGIC ASUPRA DIVORULUI

Divorul in lumina Vechiului Testament

Brbaii evrei puteau sa se despart de soiile lor dup bunul plac. Moise insa, a prevzut relele ce rezultau din aceasta att pentru familie cat si pentru noul stat. De, aceea, el condamna desfacerea cstoriei fr motive serioase si valabile. El caut sa ngreuneze desfacerea cstoriei. In acest scop hotrte ca, dei brbatului ii rmne pe mai departe dreptul de a se desprii de soia sa fr intervenie judectoreasca, totui

cstoria nu se considera desfcuta nainte ca "brbatul sa fi dat soiei sale carte de desprire" (Deut. 24, 1-3). Prin aceasta se fceau greuti celor ce voiau sa se despart. Aceasta greutate provenea din faptul ca nu toi tiau carte si mai ales nu toi cunoteau scrierea, fiind determinai sa mearg la preoi sau la judectori ca sa le fac cartea de desprire. Acetia insa, respectnd porunca lui Moise de restrngere a practicii divorului, ii indemna sa se mpace. Aceste formaliti, dei puine, cauzau prelungiri de timp nsemnate pentru care, nu de puine ori, brbatul renunt la intenia sa. Nici femeia nu prsea ndat casa brbatului sau, dei avea carte de desprire, mai ales atunci cnd ea trebuia sa nasc, pentru ca pruncul sa rmn al brbatului. Alaptatul pruncului, dura un an sau doi, as ca in acest timp femeia trebuia sa rmn in casa barbatului. La greci, de exemplu, avea dreptul sa intenteze divort atat barbatul cat si femeia, desi femeia era pusa pe o treapta inferioara. Si la evrei femeia era pusa pe o treapta inferioara, dar ea nu avea dreptul de a intenta actiune de divort. Si la poporul grec adulterul era motiv de divort. In vederea divortului sotul trebuia sa indeplineasca anumite formalitati asemanatoare acelora pe care le-am vazut la evrei. Femeia primea un avertisment scris in urma caruia ea parasea domiciliul. Se rupea, bineinteles, si legatura conjugala si femeia se prezenta in fata arhontelui unde facea o declaratie in care isi exprima vointa ei de a divorta. La poporul roman se intalneste divortul prin consimtamantul mutual si divortul prin cererea unuia dintre soti - repudium. Cazurile erau asa de frecvente incat in statul roman divortul devenise un mijloc de scandal si de dizolvare a bunelor moravuri. Toti cetatenii romani depaseau hotarele fidelitatii reciproce, desi erau soti, iar imoralitatea nu mai cunostea margini. Ajunsesera intr-o decadenta asa de deplorabila incat simteau o placere in a se casatori si a divorta, cu toate ca divortul era recunoscut si considerat ca inutil si nefavorabil institutiei casatoriei si vatamator vietii sociale si vietii de familie. Repudium-ul era foarte simplu si se facea in prezenta a sapte martori, cetateni romani majori, prin care casatoria se considera ca si desfacuta. Divorul n Noul Testament Domnul nostru Iisus Hristos da casatoriei caracterul unitatii si indisolubilitatii, ridicand-o la treapta de taina, asemanand legatura dintre sot si sotie cu cea dintre Hristos si Biserica Sa (Efes. 5, 22-26). In consecinta, Biserica invata potrivit Sfintei Scripturi: "Asa ca nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci ceea ce a impreunat Dumnezeu, omul sa nu desparta" (Matei 19, 6). Barbatul si femeia sunt un singur trup prin unirea casatoriei. De aceea Biserica este impotriva divortului, indemnand pe soti sa nu-si lase sotiile si pe sotii sa nu-si paraseasca barbatii. Scrierile Noului Testament arata limpede ca divortul nu este admis decat pentru caz de adulter: "Iar Eu zic voua, oricine isi lasa femeia, afara de caz de adulter, savarseste el insusi adulter" (Matei 5, 32; 19, 9). Respectand cuvintele Sfintei Evanghelii, ca omul nu trebuie sa separe ceea ce Dumnezeu a impreunat (Matei 19, 6), femeia este legata pentru toata viata de barbatul ei si numai moartea (Rom. 7, 2) sau adulterul poate sa-i desparta. Dupa invatatura Noului Testament pentru alte motive sotul si sotia nu pot sa se desparta: "Celor casatoriti le poruncesc nu eu, ci Domnul, ca nevasta sa nu se desparta de barbat" (I Cor. 7, 10). Biserica, urmarind unitatea si indisolubilitatea casatoriei, a inceput sa restranga rand pe rand motivele neintemeiate si

deci sa opreasca multimea divorturilor. Prin casatorie, cei doi soti alcatuiesc un singur trup. Aceasta unire prin taina nuntii devine indisolubila si nu trebuie desfacuta din simpla vointa a oamenilor, ci trebuie mentinuta spre a ajunge la realizarea scopului fixat de Dumnezeu.

3 CAUZE ALE DIVORTULUI. MODELE CONFLICTUALE CARE DUC LA DIVORT In orice problema de cuplu este bine ca partenerii sa se concentreze in primul rand pe aspectele care vizeaza ameliorarea comunicarii dintre ei. Orice conflict ar fi bine sa fie abordat direct, nicidecum evitat sau ignorat. Asadar, identificam problema si incearcam sa gasim impreuna cu partenerul cea mai buna solutie de a o rezolva. Cum anume? De pilda, putem adopta acele comportamente care stim ca ii ofera placere persoanei dragi. Psihologii considera ca gradul de satisfactie intr-un cuplu este dat de numarul de interactiuni pozitive intre parteneri. Cei care nu se inteleg bine au mai multe interactiuni negative decat pozitive. Interactiunile negative sunt generatoare de sentimente ostile si contradictorii. Partenerii se supara unul pe celalalt, se blameaza sau se pedepsesc reciproc. Divortul un fenomen "la moda" Oricat de mult ar fi dorit divortul, el induce o serie de consecinte psihologice, morale, materiale asupra partenerilor si asupra familiei implicate in divort. Cauzele cele mai frecvente ale aparitiei divortului sunt: emanciparea economica a femeii, industrializarea, modernizarea, schimbarea mentalitatii despre divort, infidelitatea, consumul exagerat de alcool, nepotrivirile de caracter etc. Cuplurile care se casatoresc astazi asteapta sa obtina prin casatorie fericire personala; tocmai de aceea sperantele ridicate se transforma mult mai repede in reprosuri si deziluzii pentru ca realitatea nu se potriveste asteptarilor. O alta cauza pare a fi boala, infirmitatea sau somajul. Majoritatea barbatilor se casatoresc mai repede decat femeile, in special dupa divort. Femeile par a fi dominate mai mult de procese de constiinta si de tulburari psihofiziologice, care fac mai probabila o perioada de pauza decat intrarea intr-o noua relatie. Atat barbatii, cat si emeile care intra intr-un nou mariaj intampina mari dificultati si daca nu gasesc persoana potrivita ajung la un nou divort, traind acut sentimental insingurarii. Exista insa si persoane care nu se implica mult in casatorie si din aceasta cauza despartirea se produce mai usor. Societatea actuala promoveaza acest tip de individ si face din divort o realitate "la moda" ceea ce duce atat la scaderea numarului de casatorii cat si la cresterea numarului de divorturi. In cazul in care exista si copii, situatia se complica. Intrebarea care se naste este "cine are mai mult de suferit parintii sau copiii?

II. EFECTELE DIVORTULUI ASUPRA CUPLULUI SI ASUPRA COPIILOR

Copiii fac fata divortului mult mai greu decat parintii. La inceput copiii nu vor ca parintii sa divorteze; conflictul este mai mult al parintilor decat al copiilor. In timp ce parintii au motive reale pentru separare, copiii (in special cei mici) inteleg arareori aceste motive, insa nu detin nici un control asupra divortului. Decizii ca acelea referitoare la persoana cu care vor locui sau cat de des isi pot vedea celalalt parinte nu sunt in mainile lor. In sfarsit, copiii, in special cei mici, nu au suficienta maturitate emotionala pentru a putea trece printr-o asemenea experienta care s-ar putea dovedi coplesitoare. Copilul incepe sa-si puna o serie de intrebari carora nu le poate da un raspuns si nici nu este ajutat sa o faca. Poate cea mai tuburatoare intrebare pe care si-o poate pune un copil aflat in aceasta situatie este: "Eu cui apartin?". El se vede nevoit sa ramana cu un parinte chiar daca il doreste pe celalalt. Daca ramane cu parintele dorit, copilul il poate culpabiliza pe celalalt, dar se si poate autoculpabiliza, simtindu-se neiubit, respins, vinovat, fapt care-l poate face complexat, revoltat sau chiar antisocial. O alta problema fecventa este cea a identificarii in privinta rolului sexual - pot aparea probleme de asumare corecta a identitatii, pot aparea orientarile de tip homosexual. Adolescentii au parte de o serie de probleme speciale ca rezultat al divortului. Atunci cand separarea are loc inainte ca adolescentul sa fi trecut prin perioada de criza, experienta poate fi terifianta. Totusi, ca si parintii, cei mai multi copii ajung sa accepte pana la urma divortul. Invata sa puna o distanta intre ei si conflictul parintilor, sa fie realisti in legatura cu aceasta situatie si sa o accepte. Insa trebuie sa ne intrebam: "Cu ce sacrificii?". Adaptarea se produce mai usor atunci cand parintii se ocupa special sa le explice copiilor divortul, sa le raspunda la intrebari si sa-i lase sa-si exprime deschis atitudinile si sentimentele. Trebuie specificat insa ca divortul si familiile dezbinate sunt cauze ale multor probleme ale copiilor. Cei mai multi copii cu tulburari de comportament provin din familii dezbinate sau destramate, iar acest lucru va trebui sa ridice un mare semn de intrebare si sa-i determine pe parinti sa acorde mai multa atentie acestui subiect. Pe de alta parte nici continuarea unei relatii insuportabile in cuplu nu este recomandata pentru copii, o atmosfera incarcata de teroare, violenta psihologica sau/si fizica este de cele mai multe ori mult mai daunatoare pentru echilibrul afectiv, emotional al copilului decat un divort. Familiile cu un potential confictogen ridicat si puternic carentate psihoafectiv si psihomoral, afecteaza in cea mai mare masura procesul de maturizare psihosociala a copiilor. Copiii, din cauza crescutei lor sensibilitati, recepteaza si-si traiesc deosebit orice conflict dintre parinti. Efectul imediat si principal al relatiilor interpersonale conflictuale din cadrul familiei asupra personalitatii copiilor il constituie devalorizarea modelului parental si, totodata, pierderea identificarii cu acest model. Modelul parental in aceste situatii poate fi respins in mod "activ" de copii, devenind model "negativ" care, treptat, poate conduce la stimularea si dezvoltarea agresivitatii si a comportamentului antisocial. Ideal ar fi cand se ia decizia divortului, situatia sa fie foarte bine cantarita si sa se

10

tina cont de impactul si de consecintele psihologice asupra copilului, de etapa de dezvoltare psihologica in care se afla, si sa se ia masuri in acest sens. Asa cum in urma unui divort multe persoane apeleaza la psiholog pentru a depasi acesta problema mult mai usor, cu atat mai mult recomand acest lucru si in cazul copiilor care trec printr-o situatie familiala dificila.

11

III. CERCETAREA
Tema cercetrii: Cercetarea de fa i propune s identifice efectele negative pe care
le pot avea asupra copiilor, divorul prinilor, precum si posibilitile de asisten familial.

Ipotezele : Principalele motive pentru care un copil sufer n urma unui divor al
prinilor ar fi teama ca nu va fi iubit, neputina de a interveni in decizia prinilor, nenumratele ntrebri retorice asupra identitii sale si asupra asumrii culpabilitii.

Obiective :
- sa aflu cum i-au modificat comportamentul copiii, dup divor - dac rezultatele colare au avut de suferit din acest motiv - dac au putut sau nu copiii sa influeneze decizia prinilor

Scopul : Scopul acestei cercetri este de a nelege mai bine suferina copiilor i
urmrile pe care le pot avea n viitorul lor.

Scopul consilierii au n vedere:

- sprijinirea persoanei consiliate n dezvoltarea propriei individualiti - asistarea n procesul de autocunoatere, sprijin n procesul de cutare- formare a identitii - dezvoltarea unei imagini de sine pozitive i auto acceptare - dezvoltarea abilitilor sociale, de interaciune cu ceilali - formarea abilitilor de rezolvare a problemelor i de luare a deciziilor Durata cercetrii. Durata cercetrii cuprinde intervalul 5 aprilie - 20 mai 2009.

12

IV.INTERVENIA

GHID DE INTERVIU

Data interviului : Locul interviului : Ma numesc Vecsei Adika, sunt studenta la Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia, Facultatea de Drept si Stiinte Sociale, specializarea Asistenta Sociala, anul II, si efectuez aceasta cercetare cu scopul de a afla n ce msur poate fi afectat copilul n urma unui divor . As dori sa imi raspundeti si sa argumentati cateva intrebari, cu mentiunea ca datele obtinute vor fi strict confidentiale.

13

ANEXE
ANEXA I
INTREBRI 1. Ce vrst avei? a. 18-25 ani; b. 26-30 ani; c. 31-35 ani; d. 36-40 ani. 2. Sexul dumneavoastr? a. Feminin: b. Masculin.

3. Ce fel de studii avei?

a. Gimnaziu b. coal profesional c. Liceu d. Studii superioare 4. Ce funcie avei dvs i soul dvs? 5. Avei copii? 6. Ai mai fost divorat() nainte? 7. Care a fost cauza divorului? 8. n prezent, care este cauza divorului? 9. Copii au rmas in custodia printelui pe care i-l dorea? 10. Ai observat diferene n rezultatele colare, dup divor? 11. V-ai gndit vreodat sa dai copilul n plasament, din cauza divorului? 12. Ai avut altercaii cu soul/soia pe subiectul custodiei copiilor? 13. Copiii au avut un cuvnt de spus n momentul lurii deciziei de divor? 14. n ce msur a fost afectat legtura dintre copiii si cellalt printe?

14

ANEXA II 1 2 3 4 F.T 30 ani Feminin Liceu Vnztoare, iar soul ofer. Da, 2 copii. nu Am fost nelat Da Da D.O. 35 ani Feminin Studii superioare Contabila, soul este profesor 2 fetie Nu Sotul a devenit alcoolist Da, in custodia mamei Nu, ele tot timpul au nvat bine S.P. 40 ani Masculin C.V. 38 ani Feminin P.A. 28 Masculin coal profesional Vnztoare i soul mecanic auto. 1 baiat Nu

coal Gimnaziu profesional Patron i soia Croitoreas casnic 1 biat Da prima csnicie care a durat 4 ani M-am nsurat prea tnr Certuri dese pe tema banilor Biatul a rmas cu mama lui. Da,se bate tot mereu cu colegi,tot timlul ii nervos Nu i nici no s fie cazul Da Da am ascultat i prerea,i am ncercat s ascundem problema noastr Am pstrat legtura 2 bieti Nu

5 6 7 8

Soul a devenit violent Biet sigur au rmas cu mine Nu

9 1 0

Nu m+ai am incredere in el Din pacate nu Nu prea

1 1 1 2 1 3

Nici nu mi-a trecut prin cap aa ceva Da Inc sunt prea mici i nu realizeaz ce inseamn un divor Legtura s-a pstrat n mare msur Da

Nu

Nu,niciodat

Da Nu,eu singur am luat decizia

Nici nu mi+a trecut prin cap aa ceva Da Nu

Nu au fost de acord, dar deja nu se mai putea continua relaia.

1 4

Legtura dintre so si copii s-a destrmat aproape

Legtura dintre so i copii nu sa

Eu am pstrat legtura cu

15

cam aceeai.

total deoarece el a plecat in strintate pentru o perioada lung de timp.

pstrat

el,i o s fac tot posibilul s fie din nou cu mine

1 2 3 4

V.B 33 ani Feminin Liceu Vnztoare, iar soul ofer. Da, 2 copii. nu Am fost nelat Da Da

G,A 29 ani Feminin Studii superioare Contabila, soul este profesor 2 fetie Nu Sotul a devenit alcoolist Da, in custodia mamei Nu, ele tot timpul au nvat bine

V.A 37 ani Masculin

D.T 30 ani Feminin

B.E 40 Masculin coal profesional Vnztoare i soul mecanic auto. 1 biat Nu

coal Gimnaziu profesional Patron i soia Croitoreas casnic 1 biat 2 biei Da prima Nu csnicie care a durat 4 ani M+am nsurat prea tnr Certuri dese pe tema banilor Biatul a rmas cu mama lui. Da,se bate tot mereu cu colegi,tot timlul ii nervos Nu i nici no s fie cazul Da Soul a devenit violent Biet sigur au rmas cu mine Nu

5 6 7 8

9 1 0

Nu m+ai am incredere in el Din pacate nu Nu prea

1 1 1

Nici nu mi-a trecut prin cap aa ceva Da Da

Nu

Nu,niciodat

Da

Nici nu mi+a trecut prin cap aa ceva Da

16

2 1 3

Inc sunt prea mici i nu realizeaz ce inseamn un divor Legtura s-a pstrat n mare msur cam aceeai.

Nu au fost de acord, dar deja nu se mai putea continua relaia.

1 4

Legtura dintre so si copii s-a destrmat aproape total deoarece el a plecat in strintate pentru o perioada lung de timp.

Da am ascultat i prerea,i am ncercat s ascundem problema noastr Am pstrat legtura

Nu,eu singur am luat decizia

Nu

Legtura dintre so i copii nu sa pstrat

Eu am pstrat legtura cu el,i o s fac tot posibilul s fie din nou cu mine

17

Bibliografie

Maria Voinea Sociologie Generala si Juridica, edit. Sylvi, 2000 Ion P. Filipescu Tratat de Dreptul Familiei, edit. All Beck, 2000 Nicolae Grosu Tratat de Sociologie, edit. Expert, 2000

18

19