Bejinariu Ioana-Ramona Grupa a II-a Minima Moralia de Andrei Plesu

8.03.2011

Etica: efortul senintii de a nelege lacrimile

Minima moralia propune o etica mobila, a devenirii, a intervalului, a trairii in succesiunea momentelor de criza. Andrei Plesu s-a nascut in 1983 la data de 23 august si este absolvent al Facultatii de Arte Plastice, sectia de istoria si teoria artei, doctoratul sustinandu-l la Bucuresti. Apoi a fost professor universitar. El a fondat in 1993 saptamanalul de cultura Dilema. Cartea sa, Minima moralia, a aparut in anul 1988 la Cartea Romaneasca, mai apoi fiind reeditata de editura Humanitas. In realizarea acestei carti, Constantin Nioca, mentorul sau, a avut un rol foarte important. Autorul a tinut sa evidentieze acest lucru dedicand-i cateva cuvinte in inceput: Daca nu l-as fi cunoscut, n-as fi putu scrie aceasta carte. Daca l-as fi ascultat, n-as fi scris-o. Structurarea cartii in cele noua capitole, reprezinta un mod prin care autorul incearca sa familiarizeze cititorul cu subiectele filosofice abordate. Primul capitol, Competenta morala, ofera o raportare la defectele si caltatile morale prin anliza. Aceasta competenta morala la care face referire, afirma el, ca este singura pe care nimeni nu si-o contesta. Falsa autoritate morala este reprezentata de sfat si judecata. Acestea doua sunt practicate ca substitul al actului etic, prin care refuzi sa ajuti pe cei de langa tine, considerand ca vorbele sunt cele satisfacatoare. Etica este tratata ca o stiinta, ce vizeaza in prim-plan intelepciunea si se situeaza sub misterul destinului deoarece se bazeaza pe fenomene constinete. La sfarsitul capitolului mai apare un Adaos, structurat in 4 puncte. Legea morala este titlul celui de-al doilea capitol. In paginile acestuia se trateaza filosofic spatiul moral, fiind descompus in rationamente si definit in diferite circumstante. In finalul capitolului legile prind corp si sunt comparate cu fiintele, vorbesc si se manifesta prin comportamente diferentiate si complexe. Ordine, libertate, timp evidentiaza teme discutabile cu privire la lege si model, obsesia si limitele libertatii, dar si la judecata morala si problema timpului, In incheierea acestui capitol apare un anumit personaj Falstaff, car eeste analizat psihologic. Principalele lui atribute sunt melancolia si noaptea.

Capitolul Dinamica Principiilor neutre, pune ca subiect de dezbatere problema morala, drama imediata a vietii in a alege intre viuciu si virtute. Virtutea e buna administrare a unui principiu neutru. In urmatoare le doua capitole Inteligenta si talent moral, respectiv Judecata morala si problema destinului, se sustine ca, pentru virtutea sa devina o realitate pozitiva, e nevoie ca propriile trairi sa duca la intelegerea lumii. Etica adevarului trait presupune ca virtutile intelectuale se intrepatrund cu virtutile morale. Talentul moral apare ca o necesitate pentru cultivare. Talentul care nu e orientat spre intelepciune nu este talent adevarat, iar intelepciunea care nu stie sa convinga, nu este nici ea o intelepciunea adevarata. Etica lui Robinson tratata in capitolele sapte si opt, pune singuratatea, prin exemplul Robinson Crusoe al lui Defoe, ca un taram constituitiv al eticii. Personajul izolat pe o insula confera autorului reflectii diverse. Plansul apare ca incercarea singuratatii a eroului solitar. Are aceasta reactie cand isi compatimeste soarta, dar si la aparitia spicelor de orz. Lacrimile sunt curcubeul de dupa potop, prisme cristaline care analizeaza lumina. In ultimul capitol, Minimalism etic, Andrei Plesu isi motiveaza ce l-a determinat sa aleaga titlul cartii. Minima moralia s-a nascut dintr-o antipatie fata de Aristotel si din modestie. In capitolele anterioare el considera ca este prezentata o pre-etica ce stimuleaza preocuparile etice. Ofera in acest ultim capitol ca teme de discutie ipocrizia morala si carenta spontaneitatii morale. Ipocritul cofunda morala cu discretia si nu-si regreta relele. Ultimele cuvinte aduc o lamurire in deslusirea enigmei: Minima moralia e o suspinare, o chemare si o negare pentru sanatatea morala care-i lipseste autorului.