Vindecarea slbnogului din Capernaum.

1. Duminica trecut am ascultat pericopa Evanghelic despre tria minunat a artrii mree i puternice a lui Hristos. Natanael, care a pus la ndoial cuvintele Apostolului Filip, c ndelung ateptatul Mesia S-ar fi artat n lume, i aceasta n persoana lui Iisus din Nazaret tot Natanael, de ndat ce a ajuns naintea Domnului, L-a recunoscut ndat, i L-a mrturisit att ca Fiu al lui Dumnezeu, ct i ca mprat al lui Israel. Evanghelia de astzi vorbete despre ostenelile mari i luptele oamenilor cu credin adevrat, pentru a veni naintea Domnului Hristos. Patru oameni purtau pe o rudenie de-a lor sau pe un prieten, care era bolnav de paralizie ducndu-l pe patul su, el fiind foarte slab i lipsit de ajutor. Ei au ncercat fr s izbuteasc, s strbat prin mulimea deas de oameni, pentru a ajunge lng Domnul i, neizbutind, s-au urcat pe acoperiul casei, l-au desfcut i, cu osteneal mult, au lsat n jos patul n care zcea slbnogul i l-au aezat la picioarele Vindectorului fctor de minuni. Aceasta era msura credinei lor n Hristos. i vznd Iisus credina lor, i-a zis slbnogului: Fiule, iertate i sunt pcatele tale! Domnul nu a auzit credina lor spus n cuvinte, dar El a vzut aceasta. Ochii Lui duhovniceti au ptruns pn n adncurile cele mai ascunse ale inimii omeneti i, privind aceste adncuri, a vzut aceast credin. Cu ochii Si trupeti, El vzuse i cunoscuse ostenelile i strdaniile lor, pentru a aduce omul bolnav naintea Lui. Atunci, credina lor era vdit att vederii duhovniceti a Domnului, ct i ochilor Lui trupeti. Necredina crturarilor care erau de fa la aceast ntmplare, era de asemenea vdit pentru Domnul. Ei cugetau n inimile lor: Pentru ce vorbete Acesta astfel el hulete. Cine poate s ierte pcatele, fr numai Dumnezeu? i ndat cunoscnd Iisus cu duhul Lui c aa cugetau ei n sine, a nceput s-i mustre cu blndee pentru aceasta: De ce cugetai acestea n inimile voastre? Domnul, n judecata Sa limpede, citete inimile necurate cu aceeai lesniciune cu care le citete pe cele curate. Aa cum a vzut de ndat inima curat a lui Natanael, n care nu se afla vicleug, tot la fel i aici, El vede de ndat i cu limpezime inimile crturarilor, care erau pline de vicleug. Pentru a le arta c El are putere att asupra trupurilor, ct i asupra sufletelor oamenilor, att ca s ierte pcatele, ct i ca s vindece trupul cel slbnog, Domnul spune paraliticului: Zic ie: Scoal-te, ia-i patul tu i mergi la casa ta. La o porunc att de hotrt, slbngul s-a sculat ndat i, lundu-i patul, a ieit naintea tuturor, nct erau toi uimii i slveau pe Dumnezeu, zicnd: Asemenea lucruri n-am vzut niciodat 2. Evanghelia de astazi ne incredinteaza ca, daca vom avea putina dragoste fata de aproapele si ne va pasa de sufletul lui, putem sa-l aducem chiar si in felul acesta inaintea lui Dumnezeu, iar El, care cauta spre noi cu atata iubire si ne asculta cu atata rabdare, priveste cu bunavointa spre rugaciunile noastre pentru ceilalti. Daca ar cauta Domnul numai la vrednicia faptelor, nu s-ar mai mantui nimeni, insa El cauta si la gandul nostru cel bun si la intentia noastra frumoasa, asa cum a cautat si la intentia si la credinta celor patru care l-au adus astazi pe paralizat. A primit gandul lor frumos, a cautat la jertfa lor si a ascultat rugaciunea lor tainica pe cand il purtau cu speranta pe targa. S-a aratat Dumnezeu impresionat de
1

dorinta lor sfanta si n-a mai pretins paralizatului nimic, ci i-a zis doar: Iertate sunt pacatele tale! S-a adresat paralizatului astfel: Iertate sunt pacatele tale! Ce inseamna aceasta? Simplu! Bolnavul paralizase din cauza pacatelor lui. Era paralizat trupeste, pentru pacatele sale, probabil sufletesti. Iata ce legatura teribila exista intre suflet si trup! Iata ce mult conteaza sanatatea sufletului pentru trup! Vechii spuneau: mens sana in corpore sano (minte sanatoasa in corp sanatos), iar noi am zice, adaptand aceasta zicere la evanghelia de astazi: suflet pacatos in trup neputincios. Minunea savarsita astazi de Hristos ne atrage atentia ca noi nu suntem numai trupuri. Nu suntem doar ceea ce se vede, indeobste, ci suntem fiinte intregi, cu trupuri, dar si cu suflete, iar o sanatate precara a sufletului, constand in pacate nemarturisite, deci neiertate si netamaduite, poate aduce pana si suferinta fizica paralizie in cazul slabanogului de astazi. Asadar, sa avem grija si de sufletul nostru, dupa cum avem grija de trup pe care il spalam, il curatim si il imbracam, fara insa a exagera ca doamnele, in special, care se vopsesc si se sulemenesc, intr-o incercare disperata parca de a-L corija pe Dumnezeu Care, draga Doamne, n-ar fi fost destul de inspirat atunci cand a creat femeia! Avem si fata de suflet la fel de multe datorii, ca fata de trup, daca nu cumva mai multe Dupa cum, atunci cand ne imbolnavim, mergem la doctor, primim medicamente si cautam sa respectam cat mai strict prescriptiile medicale, asa trebuie sa procedam si cu sufletul din noi, obstructionat, de multe ori, de un trup care, parca, se voieste din ce in ce mai independent fata de suflet. Tot asa ar trebui sa alergam si la Doctorul sufletelor noastre si la duhovnic, pentru a ne ingriji ranile noastre sufletesti, caci altfel se distruge echilibrul sfant dintre suflet si trup, componente create de Dumnezeu ca sa traiasca impreuna in armonie, sa se completeze unul pe celalalt si impreuna sa duca o viata sfanta, iar nu sa se imbolnaveasca reciproc. 3. Datorit importanei ei, aceast minune este propovduit de Biserica Ortodox n dou duminici din cursul unui an bisericesc i anume n: -Duminica a VI-a dup Pogorrea Sfntului Duh (MATEI 9,1-8); -Dumninica a II-a din Sfntul i Marele Post (MARCU 2,1-12). Mai mult dect att, ea (minunea) este vredinic de o deosebit pomenire, scond n eviden o dubl vindecare.Sfntul Evanghelist Marcu noteaz mai nti c, de ndat ce Domnul S-a ntors n Capernaum, n-a aflat odihn, astfel: i dup cteva zile a intrat iari n Capernaum i s-a auzit c este acas. i s-au adunat att de muli, nct nu mai era loc nici naintea uii; i le gria lor Cuvntul (MARCU 2,1-2). Locuitorii din Capernaum n-au ateptat smbta, Cnd Iisus obinuia s vorbeasc n sinagog. Ei s-au grbit spre casa n care descinse Mntuitorul, cci prezena Sa deteptase n ei dorul de a-L mai vedea i auzi. Demn este de admirat faptul c acetia nu erau de loc puini. ndat s-a adunat atta mulime, nct interiorul casei se umpluse i mulimea nu mai avea loc nici la u.