Romania si Spatiul Shengen

La inceputul anilor 80, s-a initiat la nivel european o tema de discutie in legatura cu importanta termenului de libertate de miscare a cetatenilor. Ne amintim ca in 1984 Helmut Kohl, fostul cancelar german s-a intalnit cu presedintele de atunci al Frantei, Franois Mitterand, la trecerea frontierei Goldene Brenn din apropiere de Saarbrcken, unde au luat decizia de a elimina controalele la frontiera dintre Germania si Franta. Nici unul din ei nu banuise atunci ce insemnatate va avea in viitor acest gest pentru o Europa fara granite interne si fara controale la frontiera dintre statele member ale comunitatii. Actiunea lor a condus intr-o prima faza la un acord intre Germania, Franta, Tarile de Jos, Belgia si Luxemburg, incheiat in 1985 pe nava "Astrid" pe raul Mosel, in dreptul micii localitati de frontiera Schengen din Luxemburg. De aici si denumirea spatiului Shengen. Semnarea Conventiei de Implementare a Acordului Schengen, a avut loc in data de 19 iunie 1990. In momentul intrarii ei in vigoare, in anul 1995, aceasta a eliminat controalele la frontierele interne ale statelor semnatare si a creat o singura frontiera externa unde controalele se desfasoara conform unui set de reguli standardizate. Ulterior, au fost stabilite reguli comune in materie de vize, migratie, azil, precum si masuri referitoare la cooperarea politieneasca, judiciara sau vamala. Toate aceste masuri, impreuna cu Acordul Schengen, Conventia de Implementare a Acordului Schengen, deciziile si declaratiile adoptate de catre Comitetul Executiv Schengen stabilit n 1990, precum si protocoalele si acordurile de aderare care au urmat constituie acquis-ul Schengen in forma pe care o avem astazi. Cu toate acestea, acquis-ul Schengen nu a facut parte la acea data din cadrul reglementarilor comunitare, acest lucru s-a schimbindu-se insa, odata cu semnarea Tratatului de la Amsterdam, in data de 2 octombrie 1997, tratat care a intrat in vigoare la data de 1 mai 1999.

Un Protocol atasat Tratatului de la Amsterdam incorporeaza acquis-ul Schengen in cadrul legislativ si institutional al Uniunii Europene. Mentionez ca nici pina in acest moment nu exista o legislatie europeana unitara , ci numai reglementari asimilate conceptului de legislatie comunitara in general. Dupa cum am mentionat, astazi, acquis-ul Schengen face parte din legislatia comunitara si a fost transferat in noul Titlu IV- Vize, azil, imigratie si alte politici legate de libera circulatie a persoanelor, al Tratatului U.E. Dup intrarea n NATO si in Uniunea Europeana, cel mai important obiectiv politic de indeplinit al Romaniei, cu consecinte directe si pragmatice, pare sa fie intrarea in luna martie a anului 2011, n Spatiul Schengen . Acest obiectiv este prezentat de autoritatile Romane ca o actiune cu implicaii majore pentru ca, incepind de anul viitor, o data cu intrarea in Shengen, Rominia va devini granita externa a Uniunii Europene. 500 de milioane de locuitori ai EU stau i se bazeaz pe profesionalismul instituiilor din Romnia", a declarat Emil Boc, in calitatea sa de Prim Ministru al Romaniei. Acesta a mai afirmat ca autoritatile romane poarta o responsabilitate uriasa si vor da dovada "de toleranta zero fata de orice deficiente si orice lucruri care nu sunt bine facute". "Dam dovad de toleranta zero pentru ca apartenenta la UE cere sa ne ridicam la anumite standarde. Serviciul de Imigrari va avea astfel de standarde de calitate", a mai subliniat premierul. Potrivit acestuia, n urma aderarii la Spaiul Schengen cetatenii romani vor putea circula pina la Marea Nordului fara a mai avea nevoie de pasaport sau buletin pentru ca nu vor mai exista granite. Declaratia pare insa fara miez, fiindca romanii pot calatori si astazi in acest spatiu fara probleme , fara a mai cere vize sau alte aprobari speciale. In fapt, sume uriase sub forma de investitii si modernizare atit a infrastructurii cit si a punctelor de frontiera vor fi alocate de la bugetul European, sume pentru care actuala administratie se zbate sa indeplineasca toate cerintele legate de viitoarea aderare cheltuind bani pe care sustine cu fiecare ocazie ca ii lipsesc. Obiectivul general al guvernului Romaniei in legatura cu aderarea la spatial Shengen este imbunatatirea capacitatii statului roman de realizare esalonata a unui nivel inalt de control la frontiera externa a Uniunii Europene, prin adoptarea si implementarea politicilor comune ale acesteia in domeniul managementului integrat al frontierei, concomitent cu combaterea statutului Romaniei de tara de origine, tranzit si destinatie a victimelor traficului de fiinte umane si cu lupta impotriva migratiei ilegale, in contextul 2

cresterii presiunilor migrationiste la frontiera externa odata cu aderarea la Uniunea Europeana a declarat fostul ministru de interne Vasile Blaga. Avind in vedere complexitatea proiectului, s-a impus adoptarea unui complex de masuri vizand implementarea acquis-ului comunitar relevant, constructia institutionala si investitii pentru lucrari de constructii civile, achizitii de mijloace tehnice, echipamente si sisteme specializate. Investitiile sunt destinate modernizarii si dezvoltarii infrastructurii la frontiera, precum si dezvoltarii si eficientizarii functiilor de supraveghere si control la frontiere, intr-un concept integrat, asa cum este definit in documentele care stabilesc strategia nationala a Romaniei in domeniu . Setul de obiective pentru realizarea strategiei nationale a fost adopt printr-o politica unitara si coerenta in domeniul managementului frontierelor si in spiritul directivelor Uniunii Europene, enuntate in Comunicatul Comisiei din 7 mai 2002 "Spre un management integrat al frontierelor externe ale statelor membre ale Uniunii Europene". In Comunicatul interdependente:

mentionat

mai

sus,

se

enumara

urmatoarele

componente

un mecanism comun de coordonare si cooperare operationala; analiza de risc integrata comuna; personal pregatit si echipament interoperational; corp comun de legislatie; efort comun al tuturor institutiilor.

Practic, aproape toate Institutiile Guvernamentale sunt implicate in acest proiect de proportii, iar cheltuielile suportate si de Statul Roman par sa fie la rindul lor uriase. Astfel, a fost infiintat Grupul Interministerial Roman pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, GIRMIFS, aceasta fiind autoritatea care stabileste conceptia de ansamblu si asigura coordonarea unitara, pe baza Strategiei Nationale de Management. n considerarea importantei acestei problematici, managementul integrat al frontierei de stat a Romniei este coordonat la nivel national de catre Grupul Interministerial Romn pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat a Romniei (GIRMIFS), nfiintat prin Hotarrea Guvernului nr. 943/2001. Grupul interministerial, prezidat de Prim-ministru al Guvernului Romniei, are n componenta sa reprezentantii principalelor ministere si institutii nationale cu atributii la frontiere, ca si agentii si institutii complementare. 3

GIRMIFS este un organism consultativ fara personalitate juridica, cu rolul de a eficientiza comunicarea si colaborarea dintre Ministerul Administratiei si Internelor, si celelalte autoritati publice centrale si locale cu atributii la frontiera, precum si de a contribui la fundamentarea dispozitiilor sau, dupa caz, a ordinelor acestora privind masurile adoptate si actiunile corelate, ce urmeaza sa fie ntreprinse pentru securitatea frontierei de stat si realizarea unui management integrat si performant al acesteia. Resursele financiare necesare pentru realizarea actiunilor care conduc la indeplinirea obiectivelor legate de aderarea la spatiul Schengen se regasesc in Planul unic multianual de investitii, document de implementare al Strategiei Nationale de Management Integrat al Frontierei de Stat. Programul general intitulat Solidaritatea si gestionarea Fluxurilor Migratorii pentru perioada 2007-2013, care a fost aprobat la nivel european prevede ca in acest interval de timp, Romania va beneficia de o suma de 559,8 milioane euro alocata de Uniunea Europeana pentru facilitatea Schengen si pentru fluxurile de numerar. Pe de alta parte, un studiu publicat recent de European Council of Foreign Relations vorbete despre o arhitectura de securitate europeana realizata in cadrul unui dialog trilateral UE-Rusia-Turcia, schema din care NATO lipseste si, nu este de ignorant nici faptul ca ca Presedintele Rusiei nu a acceptat invitatia secretarului general NATO la Lisabona, dar a acceptat-o pe cea a cuplului Sarkozy-Merkel. Cele de mai sus fiind spuse, se naste intrebarea urmatoare : este chiar ultranecesar efortul financiar facut de Romania in vederea aderarii la spatial Shengen ? se pare ca da, ne spune Domnul Prim Ministru Boc. Nov. 28.2010

Mircea Halaciuga, Esq 0040.724581078

Finante/Servicii financiare/Investitii