Incluziunea Şcolară A Copiilor Cu Cerinţe Educaţionale Speciale PDF

Incluziunea [colar`
a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale.

Aspira]ii [i realit`]i
Asocia]ia RENINCO Romnia
Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale.

Aspira]ii [i realit`]i
Coordonator: Traian Vr`sma[ Autori: Traian Vr`sma[ Ecaterina Vr`sma[ Monica Stanciu Adina Codre[ Simona Nicolae Corina Murariu Botez Leti]ia Baba Florentina G`lbina[u
2010
Lucrare realizat` [i tip`rit` \n 2.000 de exemplare cu sprijinul Reprezentan]ei UNICEF \n Romnia.
Coordonare general`: Traian Vr`sma[ Autori: Traian Vr`sma[ Universitatea Ovidius Constan]a [i Asocia]ia RENINCO Romnia Ecaterina Vr`sma[ Universitatea Bucure[ti [i Asocia]ia RENINCO Romnia Monica Stanciu Autoritatea Na]ional` pentru Persoanele cu Handicap Adina Codre[ Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Familiei [i Copilului Simona Nicolae Ministerul Educa]iei, Cercet`rii, Tineretului [i Sportului Corina Murariu Botez - Centrul pentru copii cu dizabilit`]i severe, One[ti, Bacù Leti]ia Baba Funda]ia de abilitare Speran]a, Timi[oara Florentina G`lbina[u Asocia]ia RENINCO Romnia
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Romniei Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educative speciale / Vr`sma[ Traian, Leti]ia Baba, Botez Corina Murariu, ...; coord.: UNICEF.Bucure[ti: Vanemonde, 2010 Bibliogr. ISBN 978-973-1733-18-0 I. Vr`sma[, Traian II. Baba, Leti]ia III. Botez Murariu, Corina 376
Layout: Victoria Dumitrescu DTP: Dan Gl`van Editura VANEMONDE tel / fax: 021-331.02.00 ISBN 978-973-1733-18-0
Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i
CUPRINS
Introducere Partea I-a Repere generale privind incluziunea, dizabilitatea [i CES 1. Integrarea [i incluziunea [colar` a copiilor cu CES \n Romnia. O scurt` sintez` a evolu]iilor din ultimii 20 de ani Aspecte din experien]a interna]ional` privind integrarea [i incluziunea copiilor cu CES \n \nv`]`mnt 2.1 Introducere [i context istoric 2.2 Educa]ia special` \n contextul evolu]iei contemporane a drepturilor omului 2.3 Perioada integr`rii educa]ionale educa]ia integrat` (1970-1990) 2.4 Educa]ia incluziv` \n lume (dup` 1990) 2.5 Conven]ia ONU din 2006 privind persoanele cu dizabilit`]i 2.6 Viziunea educa]iei incluzive. Deosebirea fa]` de educa]ia integrat` 2.7 Cerin]ele educative speciale (CES) [i educa]ia (\nv`]`mntul) cerin]elor speciale (ECS) 2.8 Prevenirea [i combaterea excluziunii sociale 2.9 Legisla]ie recent` privind CES [i incluziunea \n ]`ri membre ale Uniunii Europene Dizabilitatea [i educa]ia. Situa]ia din Romnia \n context european [i interna]ional 3.1 Ce \nseamn` dizabilitate (handicap) 3.2 Organizarea institu]ional` a educa]iei pentru persoane cu dizabilit`]i 3.2.1 Identificarea [i evaluarea 3.2.2 Evaluarea \n contexte incluzive \n Europa 3.2.3 Institu]ii [i mecanisme de evaluare [i orientare pentru copiii cu dizabilit`]i \n Romnia 3.2.4 Asigurarea efectiv` a dreptului la educa]ie 3.3 Modalit`]i de sprijin pentru copii [i persoane cu dizabilit`]i \n contexte integrate 3.4 Adaptarea [i diferen]ierea curricular` pentru copiii cu dizabilit`]i 3.4.1 Problematica curricular` la elevii cu CES 3.4.2 Planul de servicii personalizat (PSP) 3.4.3 Programul de interven]ie personalizat (PIP) 3.4.4 Planul educa]ional individual (PEI) 3.5 Managementul mediului de \nv`]are la copiii cu dizabilit`]i
5 7
2.
10 10 11 12 13 14 15 17 19 20 26 26 28 28 29 32 33 34 37 37 39 39 40 42
3.
Partea a II-a Documente propuse ca proiecte Ghid privind traseul educa]ional [i interven]ia integrat` pentru copiii cu dizabilit`]i, cu accent pe copilul cu dizabilit`]i severe sau profunde - proiect 1. Introducere 2. Certificare [i orientare spre servicii 3. Acces [i participare la procesul de \nv`]`mnt 4. Preluarea, sus]inerea [i \mputernicirea familiei Strategie na]ional` privind \nv`]`mntul persoanelor cu cerin]e educa]ionale speciale \n contextul educa]iei incluzive proiect Argument 1. Grupul ]int` [i conceptele de baz` ale strategiei na]ionale 2. Conceptele de baz` ale strategiei na]ionale 3. Principii generale ale strategiei 4. Codul de valori 5. Contextul educa]iei incluzive [i al \nv`]`mntului pentru persoane cu CES 6. Obiectivul general si directii principale de actiune al strategiei na]ionale 7. Direc]ii de ac]iune 8. Partenerii implica]i 9. Surse de finantare necesare 10. Monitorizarea [i evaluarea strategiei na]ionale |n loc de \ncheiere: provoc`ri [i perspective Repere bibliografice
45
46 47 52 55 60
62 63 64 64 65 66 67 71 72 72 72 72 75 79
INTRODUCERE
Asocia]ia RENINCO Romnia a realizat, dup` anul 1998 numeroase activit`]i de informare, formare, consiliere [i sensibilizare, de studii [i cercetare ac]iune (dezvoltare) \n problematica integr`rii \n comunitate a copiilor [i tinerilor cu cerin]e educative speciale. Reprezentan]a UNICEF \n Romnia a constituit pentru RENINCO un partener foarte important, care de fapt a inspirat \n mare m`sur` [i viziunea, activit`]ile [i provoc`rile majore ale domeniului abordat. Un partener foarte important, constant si beneficiar al proiectelor realizate de RENINCO a fost si Ministerul Educatiei. Lucrarea se bazeaz` \n cea mai mare m`sur` pe produsele unor proiecte realizate de Asocia]ia RENINCO Romnia, \n parteneriat cu Ministerul Educa]iei [i UNICEF, \n perioada 2007-2009, precum [i \n cadrul Programului Matra (Ambasada Olandei). Un parteneriat foarte bun [i productiv a func]ionat de asemenea [i \ntre membrii grupurilor de lucru autori [i contributori la proiectele de documente prezentate \n lucrare care a cuprins exper]i din ministere [i agen]ii guvernamentale relevante, precum [i practicieni [i cadre didactice universitare. Primele dou` capitole din partea I a - sunt elaborate pe baza unor suporturi de cursuri realizate \n cooperarea cu UNICEF [i Ministerul Educa]iei, \n cadrul proiectului Gr`dini]e incluzive, prin care s-au format peste 80 de persoane din toate jude]ele ]`rii [i din Bucure[ti. Continund o tradi]ie de mai mul]i ani, au lucrat \mpreun` la realizarea celor dou` documente (aflate \n faza de proiect) prezentate \n partea a doua a acestei publica]ii reprezentan]i de la: - Ministerul Educa]iei, Cercet`rii, Tineretului [i Sportului - Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Familiei [i Copilului; - Autoritatea Na]ional` pentru Persoanele cu Handicap; - Asocia]ia RENINCO Romnia. Partea a II-a reprezint` rezultatele muncii asidue a grupurilor de lucru men]ionate, din perioada 20082009 [i le facem publice cu speran]a c` ele vor putea constitui documente pentru consultarea [i dezbaterea de c`tre organiza]iile [i persoanele interesate, ca repere a politicilor [i practicilor viitoare \n acest domeniu. Lucrarea de fa]` este destinat` cadrelor didactice din [coli generale [i speciale, managerilor [colari, deciden]ilor [i lucr`torilor din sfera asisten]ei sociale [i a protec]iei copilului, \n egal` m`sur` [i p`rin]ilor, ca o nou` \ncercare de informare [i diseminare, pe un teren foarte delicat [i complex.
AUTORII
Partea I-a Repere generale privind incluziunea, dizabilitatea [i CES

1. Integrarea [i incluziunea [colar` a copiilor cu CES \n Romnia. O scurt` sintez` a evolu]iilor din ultimii 20 de ani.
Traian Vr`sma[
Perioada postcomunist` (dup` 1989) a adus la vedere, odat` cu numeroase [i dificile schimb`ri sociale [i problema foarte acut` a nevoii de reform` \n educa]ia [i protec]ia unora dintre copii, cei institutionalizati, cei cu dizabilitati etc ca urmare a [ocului mediatic din vara anului 1990. Unele m`suri de urgen]`, luate \nc` din luna mai 1990 au reprezentat primii pasi spre schimbarile necesare: - modificarea substan]ial` a condi]iilor de via]` [i (dupa caz) educa]ie din institu]iile speciale) \n care se aflau ace[ti copii, ca [i alti copii (cei lipsi]i de sprijin familial, afla]i atunci \n leag`ne [i case de copii actualmente centre de plasament): aloca]ia de hran`, rechizite [i haine, efectivele de copii per profesor (adult), \ncadrarea cu personal (inclusiv medical si de asisten]` social`) etc; - ini]ierea form`rii de personal specializat \n acest domeniu reluarea preg`tirii universitare \n profil de psihopedagogie special` (fosta defectologie), psihologie, pedagogie, sociologie [i asisten]` social`; - reluarea activit`]ii de cercetare \n educa]ia special`, prin infiin]area Institutului Na]ional de Recuperare [i Educa]ie Special` a Persoanelor Handicapate (denumit actualmente Institutul pentru prevenirea [i combaterea exluziunii sociale a persoanelor cu handicap, aflat sub coordonarea Autorit`]ii Na]ionale pentru Persoane cu Handicap). Cu toate avatarurile istoriei ulterioare, acest institut a reu[it, \n perioada 19911993, \n cadrul sectorului sù de curriculum, s` produc` planuri de \nv`]`mnt [i programe [colare noi, destinate diverselor paliere [i profile ale \nv`]`mntului special (gradini]`, [coal` general`, liceu, [coal` profesional`, [coal` postliceal`). Timp de mai mul]i ani 1991-1994 s-a realizat o administrare a acestor [coli \n paralel cu celelalte unit`]i [colare, cu aloc`ri [i chiar investi]ii financiare semnificative pentru [colile speciale, dar [i cu o stagnare [i chiar \ntrziere a reformei necesare (a se vedea aici chestionarul primit de la UNESCO, situa]ia despre Romnia, chestionar administrat \n 1993, cu rezultate publicate \n 1995). |n anul 1993 s-au demarat pe filiera autorit`]ilor [colare, la ini]iativa UNICEF si UNESCO - mai multe proiecte [i idei de reform`, \n esen]` pe ideea integr`rii [colare, unele \ncheiate \n 1997, altele stopate [i altele continuate ulterior. RENINCO este rezultatul uneia dintre direc]iile de inovare demarate \n anul 1994 \n contextul acelor proiecte [i continuate dup` 1998 prin \nfiin]area [i dezvoltarea Asocia]iei RENINCO Romnia. Din 1994 bugetarea \nv`]`mntului special trece la autorit`]ile educa]ionale iar din 1995 intr` \n vigoare Legea \nva]`mntului (nr.84/1995) care a consacrat cteva schimb`ri importante, raportate la situa]ia de pn` atunci: - accesul nediscriminatoriu la educa]ie al copiilor cu dizabilit`]i (eliminarea efectiv` a criteriului recuperabilit`]ii); - diversificarea formelor de [colarizare pe lng` [colile speciale sunt stipulate \n lege [i clase speciale sau chiar clase obi[nuite; - introducerea (de[i neexplicitat`) a conceptului de cerin]e educative speciale; - evaluarea copiilor cu deficien]e trece \n sarcina comisiilor de expertiz` complex` (ale inspectoratelor [colare) activitate care a demarat \ns` cu greu [i a fost stopat` \n anul 1997, fiind preluat` de Comisia de Protec]ie a Copilului (CPC). |n planul form`rii personalului didactic este de remarcat ini]ierea - din anul 1995 - [i demararea - din anul 1996 - a primelor masterate de educa]ie integrat`, la universit`]ile din Bucuresti, Cluj, Ia[i [i Timi[oara (\n colaborare cu cele din Bologna, Copenhaga, Londra [i Malaga).
|n aceea[i perioad` (1995-1996) sunt realizate [i primele \ncerc`ri de introducere a educa]iei incluzive \n Romiania, prin traducerea [i diseminarea \n cadrul unor cursuri zonale a pachetului de resurse UNESCO Cerin]ele speciale \n clas`, prin cooperarea dintre UNICEF [i autoritatea central` de educa]ie. Aceea[i cooperare a condus [i la publicarea unei lucr`ri devenite ulterior de referin]` \n \n]elegerea [i promovarea noii abord`ri educa]ionale Dezvoltarea practicilor incluzive \n [coli (1999). Perioada 1997-2000 poate fi considerat` \n principal ca una de stagnare \n continuarea reformei demarate la \nceputul anilor 90 [i consacrate prin Legea din 1995 [i Statutul Personalului Didactic (din 1997) care consacr` apari]ia profesorului/ \nv`]`torului itinerant). Metodologia de punere \n aplicare a func]ion`rii cadrelor didactice itinerante apare \ns` abia \n 2001, sub presiunea puternic` a procesului de dezinstitu]ionalizare a vie]ii unor copii (inclusiv cei cu dizabilit`]i) legat de demersurile integr`rii europeane a Romniei. Anul 2000 a adus mai puternic \n centrul aten]iei sferei politicului sub presiunea cerin]elor de integrare \n Uniunea European` - problematica protec]iei copilului din institu]iile reziden]iale inclusiv a celor din internatele [colile speciale [i necesitatea reducerii num`rului acestor copii, concomitent cu crearea serviiciilor comunitare corespunz`toare (plasarea la asisten]i maternali, centre de zi etc). Urmare a unei evalu`ri masive [i rapide a tuturor elevilor din aceste [coli, \n vara anului 2001 (circa 48.000 de elevi la data respectiv`), s-a concluzionat c` 18.000 dintre ace[tia trebuie transfera]i, \n diverse forme, \n [colile generale, din toamna respectiv`: - prin integrare individual`; - prin clase speciale compacte (multe tranferate cu efectivul [i profesorul [colii speciale, mai ales la clasele V-VIII); - prin fenomenul de integrare invers` \nscrierea \n clase speciale a unor elevi sau clase de elevi din comunitate (cu deosebire \n [colile profesionale)... {ocul acestei integr`ri a fost complex, cu unele efecte negative (RENINCO a realizat un studiu, pe aceast` tem`, finan]at de UNICEF, prezentat \n 2002). O consecin]` pozitiv` a fost \ns` reluarea procesului de reform` a educa]iei speciale, \n principal prin opera]ionalizarea [i promovarea statutului profesorului itinerant/de sprijin [i prin intensificarea eforturilor de diversificare [i adaptare curricular`, cu deosebire la elevii cu CES integra]i. |n prezent baza legal` pentru educa]ia [colar` a persoanelor cu CES este reprezentata \n principal de: Legea \nv`]`mntului (nr. 84/1995,Capitolul VI), republicat`, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare Regulamentul de organizare [i func]ionare a \nv`]`mntului special, aprobat prin ordinul M.E.N. nr. 4217/1999 Regulamentul de organizare [i func]ionare a \nv`]`mntului preuniversitar cap. IX, aprobat prin O.M.Ed.C. nr. 4925/08.09.2005 Hot`rrea de Guvern nr. 1251/2005, privind unele m`suri de \mbun`t`]ire a activit`]ii de \nv`]are, instruire, compensare, recuperare [i protec]ie special` a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerin]e educative. Hot`rrea de Guvern nr.1251/2005 aduce unele elemente noi \n evolu]ia necesar` a domeniului: - no]iunea [i institu]ia nou` de centru jude]ean de resurse [i asisten]` educa]ional` (care integreaz` printre altele [i dou` structuri importante de sprijin pentru copii cu CES \n gr`dini]e [i [coli generale centrele logopedice inter[colare (structur` tradi]ional` dar eficient`) [i cadrele didactice itinerante/de sprijin; opera]ionalizarea activit`]ii acestor structuri s-a f`cut printr-o metodologie actualizat`; - no]iunea [i institu]ia nou creat` de centru [colar pentru educa]ie incluziv` (echivalent` pentru majoritatea ]`rilor europene [i alte ]`ri dezvoltate cu no]iunea de [coal` - centru de resurse); - diversificarea formelor de integrare [colar` a copiilor cu CES. Este important` [i Legea 448/2006, privind protec]ia [i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap care aduce ca nout`]i, cumva \n completare fa]` de legisla]ia de \nv`]`mnt: - asigurarea educa]iei permanente [i a form`rii profesionale de-a lungul \ntregii vie]i; - educa]ia "la patul de spital", pe durata spitaliz`rii. Sunt importante aici [i obliga]iile autorit`]ilor publice privind unit`]ile [i institu]iile de \nv`]`mnt, ca m`suri specifice men]ionate \n aceast` lege: - s` asigure accesul \n unit`]ile [i institu]iile de \nv`]`mnt; - s` sprijine cooperarea dintre unit`]ile de \nv`]`mnt special sau de mas` cu familia [i comunitatea, \n vederea asigur`rii unei oferte educa]ionale care r`spunde nevoilor individuale ale persoanelor cu handicap;
- s` sprijine preg`tirea cadrelor didactice \n vederea adapt`rii practicilor educa]ionale pentru elevii cu handicap din grupe sau clase de \nv`]`mnt obi[nuit; - s` asigure servicii educa]ionale de sprijin pentru persoanele cu handicap [i familiile acestora, prin speciali[ti \n domeniul psihopedagogiei speciale; - s` recomande [i s` sus]in` introducerea \n preg`tirea ini]ial` a elevilor [i studen]ilor a unor cursuri referitoare la problematica handicapului [i a nevoilor acestora, precum [i la diversificarea modalit`]ilor de realizare a accesibilit`]ii; Ministerul Educa]iei are obliga]ia de a stabili potrivit Legii 448/2006 - m`suri privind egalitatea de [anse pentru persoanele cu handicap, asigurnd, acolo unde este necesar, suport adi]ional adaptat nevoilor adul]ilor cu handicap, sprijinind accesul acestora \n unit`]ile [i institu]iile de \nv`]`mnt superior. Acela[i minister trebuie s` ini]ieze programe de educa]ie permanent` a adul]ilor cu handicap [i s` asigure sprijin privind implementarea lor. Putem spune c` \n perioada 1990-2009 s-au realizat multe schimbari necesare \n domeniul educa]iei (\nv`]`mntului) cerin]elor speciale din ]ara noastr`. |n plan teoretic s-a trecut treptat de la conceptul dominant de defectologie (de[i termenul mai are \nc` adep]i) [i de la [colarizarea exclusiv segregat` la educa]ie integrat`, iar dup` unii autori (1) s-au f`cut chiar unii pa[i spre educa]ie incluziv` de[i aceasta este \nc` mai mult un deziderat pentru viitor. |n planul deciziilor politice, la nivelul sistemului de \nv`]`mnt, conceptul de integrare a intrat mai mult implicit, prin Legea 84/1995 (a \nv`]`mntului) [i explicit dar nu \n cea mai fericit` asociere (\nv`]`mnt special integrat) prin HG nr.1251/2005. Educa]ia incluziv`, ca paradigm` esen]ial` a unui \nv`]`mnt democratic este deocamdat` mai mult implicit` [i \nc` timid` \n legisla]ia [i practica [colar` de la noi, de[i \n ultimii ani s-au f`cut foarte multe cursuri [i au ap`rut destule publica]ii, focalizate mai direct sau indirect pe aceast` tem`. Dac` \ncerc`m s` ne raport`m \ns` la situa]ia similar` din celelalte ]`ri europene membre ale UE analiza se complic`. Potrivit site-ului oficial al European Agency for Development in Special Needs Education (european-agency.org) Romnia, ca [i Bulgaria sunt singurele ]`ri din UE care \nc` nu au devenit membre efective ale acestei organiza]ii, care colaboreaz` cu Comisia European` pe problematica respectiv`. Compara]iile sunt ca atare greu de realizat, \n condi]iile \n care \n cele peste 15 studii realizate la nivel european \n ultimii 10 ani nu apar date [i despre ]ara noastr`! Romnia este prezent` doar \n studiile mai vechi ale UNESCO (din anii 90) sau \ntr-un studiu realizat [i publicat \n 2007 de OCDE, doar pentru Europa de SudEst (2). La capitolul urm`tor va fi prezentat` o trecere \n revist` a ini]iavelor [i schimb`rilor legislative din ultimii cinci ani \n ]`ri membre ale UE, care ne poate permite o compara]ie indirect`, cel pu]in din aceast` perspectiv`. O dificultate major` a acestei perioade de 20 de ani \n educa]ia cerin]elor speciale a fost contribu]ia foarte redus` (dup` 1993 practic inexistent`) a unui sector public de cercetare \n acest domeniu. Doar universit`]ile din Cluj, Ia[i, Bucure[ti, Timi[oara [i Constan]a (prin facult`]ile [i catedrele de profil) au promovat elemente de cercetare, prin tematica cursurilor, prin lucr`ri personale ale membrilor comunit`]ii academice sau ale studen]ilor. Este unul dintre motivele principale pentru care Asocia]ia RENINCO Romnia, \n parteneriat cu UNICEF [i autorit`]ile centrale interesate de problematic` s-a angajat \n proiecte de acest fel inclusiv cu contribu]ia universit`]ilor men]ionate - o serie de cercet`ri-ac]iune [i publica]ii prin care s-a dorit tocmai umplerea unui gol serios \n activitatea institu]ional` de cercetare dezvoltare necesar` [i acestui domeniu.
1Pa[i 2
spre educa]ia incluziv` \n Romania, RENINCO, MECT [i UNICEF, 2008. Politici \n educa]ie pentru elevii \n situa]ie de risc [i pentru cei cu dizabilit`]i din Europa de Sud Est, Romnia, OCDE, 2007.
2.
Aspecte din experien]a interna]ional` privind integrarea [i incluziunea persoanelor cu CES \n \nv`]`mnt
Traian Vr`sma[
2.1 Introducere [i context istoric Organiza]iile interna]ionale (ONU, OMS), ca [i EDF (Forumul European al Dizabilit`]ii) partener de consultare al Comisiei Europene) atest` c` 10% din popula]ie are dizabilit`]i. |n multe ]`ri se recunoa[te c` din toat` popula]ia [colar` cam 15-20% prezint` dificult`]i \n \nv`]area [colar` cerin]e educa]ionale speciale (CES). CES au fost [i sunt asociate tot mai mult cu grupul semnificativ de elevi care se confrunt` cu variate forme [i nivele de insucces [colar. Educa]ia copiilor [i a persoanelor cu dizabilit`]i a avut \n mod tradi]ional ca domeniu de cunoa[tere, interven]ie, cercetare [i formare psihopedagogia (educa]ia) special` (expresie utilizat` \n Romnia dup` anul 1990), domeniu adresabil \ndeosebi cadrelor didactice care erau ([i sunt \n prezent) preg`tite \n mod ]intit pentru a lucra \n [colile speciale, destinate acestor copii \nv`]`mntul special. Educa]ia special` (adaptat`) a fost pn` de curnd un concept mai cuprinz`tor [i mai flexibil dect \nv`]`mntul special care se refer` \n esen]` mai ales la [colarizarea separat` (segregat`) a copiilor cu deficien]e (handicap). A fost o no]iune mai cuprinz`toare, \ntruct acoper` ca semnifica]ie o gam` mai larg` de activit`]i dect cele corelate no]iunii clasice de \nv`]`mnt special. Educa]ia special` presupune o viziune mai extins` \n ce prive[te interven]ia de reabilitare / recuperare, compensarea, colaborarea multiprofesional` [i multisectorial`, cooperarea cu familia precum [i alte activit`]i, realizate \n [coala speciala sau \n cea general` ori \n afara [colii etc. |n Romnia, pn` la 1989 denumirea acestui domeniu de cunoa[tere [i ac]iune era, dup` inspira]ie sovietic` - defectologie - denumire care reflecta [i o anumit` viziune care a dominat lumea \ntreag` pn` \n anii 70 ai secolului XX (la noi [i dup`) viziunea medical` asupra dizabilit`]ilor [i dificult`]ilor care \nso]esc unele persoane. Ulterior, dup` anul 1980 a ap`rut tendin]a de trecere de la viziunea medical` la alte modele asupra dizabilit`]ii, cu deosebire la modelul social. Perioada contemporan` dup` anul 1970 cunoa[te o serie de schimb`ri semnificative \n domeniul educa]iei copiilor considera]i a avea cerin]e/nevoi speciale, derivate direct din evolu]iile progresive ale gndirii [i practicii interna]ionale, bazate pe drepturile omului. Asist`m \n esen]` la trecerea de la educa]ia segregat` spre o educa]ie integrat` [i ulterior incluziv`, pentru cei care nu aveau anterior dect [ansa [colariz`rii separate. Concepte relativ noi cum ar fi cele de Cerin]e Educa]ionale Speciale (CES) sau mai nou Educa]ia Cerin]elor Speciale (ECS) joac` un rol deosebit \n aceste evolu]ii. Cu deosebire dup` anul 1990, incluziunea [colar` educa]ia incluziv` - a acestor copii ca [i a altor grupuri vulnerabile, aflate \n risc de marginalizare [i excludere, este parte integrant`, inseparabil` a paradigmei educa]ie pentru to]i - [i pentru fiecare \ntr-o societate democratic`, deschis` [i responsiv` la diferen]e, la diverse particularit`]i [i necesit`]i individuale (personalizate). Educa]ia special` pn` \n anul 1970 \n lume Atitudinea societ`]ii fa]` de persoanele cu dizabilit`]i, ca [i fa]` de alte persoane \n dificultate (dezavantaj) a fost de-a lungul istoriei \n principal una de devalorizare, respingere, izolare [i segregare. |nc` din antichitate asist`m la practici de segregare radical` a copiilor cu dizabilit`]i (exterminare fizic`, \n Sparta [i op]ional - ca decizie a capului de familie - \n Roma antic`) ca [i la atitudini diferen]iate, \n anumite ]`ri sau fa]` de anumite persoane cu dizabilit`]i (cazul atitudinii din templele egiptene fa]` de persoanele surde mai pu]in negativ` dect fa]` de alte persoane cu dizabilit`]i). Evul mediu a cunoscut o serie de atitudini specifice, nuan]ate fa]` de acelea[i persoane, cum ar fi cea cele de suspiciune de vr`jitorie, blestem sau vinov`]ie a p`rin]ilor. |nceputurile empirice ale asisten]ei sociale - care treptat s-a asociat [i cu \ncerc`ri educa]ionale - au cuprins acum, dar mai ales \n perioda filantropic` iluminist`, printre grupurile ]int` de persoane \n dificultate [i pe cele cu dizabilit`]i, prin forme de protec]ie de tipul azilelor [i spitalelor. O prima deschidere spre posibilitatea ca [i copiii care \nva]` mai greu s` merite aten]ie educa]ional` o g`sim la Comenius, \n Didactica Magna (capitolul IX): Cu ct cineva este mai greoi [i mai pu]in dotat de la natur`, cu att mai mult are nevoie de ajutor, spre a se elibera de m`rginirea [i prostia sa.
10
Pionierul experien]elor propriu zise de educa]ie specializat` este considerat Gabriel Itard, cel care a \ncercat umanizarea copilului s`lbatic, descoperit la Aveyron, \n Fran]a (1799). Tehnicile de predare-\nv`]are elaborate de Itard au fost preluate [i dezvoltate ulterior de Seguin, a c`rui activitate profesional` a influen]at substan]ial progresul tratamentului pentru persoanele cu handicap mintal, \n institu]ii speciale (azile, spitale). Debutul preocup`rilor institu]ionale de educare a copiilor cu deficien]e reprezint` un pas important \n evolu]ia atitudinii sociale fa]` de aceast` categorie uman` - etap` acord`rii cet`]eniei reduse). Copiilor [i mai cu seam` tinerilor cu deficien]e li s-a permis accesul \n [coli - chiar dac` erau speciale - [i apoi \n ateliere (protejate), ceea ce la vremea respectiv` a reprezentat un impuls \nsemnat \n schimbarea treptat` a atitudinii [i concep]iei de ansamblu a societ`]ii. Dac` aceste persoane pot s` \nve]e, atunci reprezint` [i ele o anumit` valoare \n societate, chiar dac` \nva]` sau muncesc par]ial [i incomplet - comparativ cu semenii. Aceasta concep]ie s-a men]inut pn` aproape de zilele noastre... Orientarea copiilor cu deficien]e c`tre institu]ii speciale \n cadrul c`rora se diferen]iaz` [i se dezvolt` tot mai mult [colile speciale de tip internat a constituit o caracteristic` fundamental` [i \n secolul al XX-lea. |ntre cele 2 r`zboaie mondiale sunt identificate primele \ncerc`ri timide de dep`[ire a modelului [colii speciale separate, prin \nfiin]area unor clase speciale, \n incinta [colilor obi[nuite. Este cazul, de pild`, al claselor de perfec]ionare din Fran]a, sau al claselor speciale constituite la noi \n ]ar`, pentru copii anormali educabili, \n baza Legii \nv`]`mntului din anul 1924. Orientarea segrega]ionist` \n educa]ia special` se continua, ba chiar ia amploare dup` cel de-al 2-lea r`zboi mondial, cu toate dezvolt`rile democratice ale perioadei istorice de dup` anul 1945, \n societate ca [i \n lumea [colii. Acum se consolideaz` [i se multiplic` structurile educa]ionale separate, specializate. Semnificativ \n acest sens este num`rul mare de institu]ii [colare speciale nou create \n aceast` etap` pentru copiii cu deficien]e, ca [i diversificarea categoriilor de copii considera]i anormali, din punct de vedere educa]ional, prin sporirea num`rului de copii exclu[i din mediile obi[nuite de via]` [i educa]ie. Printre categoriile noi de copii inadapta]i, care diversific` cmpul educa]iei speciale [i \n acela[i timp o apropie de educa]ia (pedagogia) general`, distingem acum: copiii cu dislexie, disgrafie, disortografie, discalculie etc. Aceast` dezvoltare si diversificare se leag` [i de apari]ia conceptului [i a cmpului de interven]ie aferent dificult`]ilor/ tulbur`rilor de \nv`]are. Logica [i caracteristicile principale ale [colariz`rii speciale separate, dezvoltate \n paralel, pentru copiii care nu f`ceau fa]` cerin]elor [colii de mas`, \ntr-o perioad` istoric` foarte \ntins`, sunt \n principal urm`toarele din perspectiva actual`, a drepturilor omului [i ale copilului: Sistemul de \nv`]`mnt obi[nuit a exclus \n mod tradi]ional pe acei copii percepu]i ca diferi]i, ori a creat structuri marginale, pentru cei care nu atingeau standardele de performan]e [colare a[teptate. Aceast` reac]ie se baza pe un model preponderent medical dificultatea de \nv`]are era simptomul unui deficit care putea fi tratat numai prin plasament specializat. Organizarea unui \nv`]`mnt separat, numai pentru copii cu deficien]e, se f`cea \n scopul de a se asigura cel mai bun tratament posibil, de c`tre profesori speciali[ti. |n consecin]`, nu era necesar ca profesorii din [colile obi[nuite s` acorde aten]ie copiilor care prezentau cerin]e educa]ionale speciale. |n multe ]`ri ca [i \n ]ara noastr` unii copii cu dificult`]i u[oare [i moderate de \nv`]are frecventau [coli obi[nuite, dar far` a primi sprijin suplimentar, ca atare mul]i dintre ei \nregistrau e[ec [i/sau abandon [colar, iar cei care aveau nevoie de un suport mai extins erau trimi[i \n [coli speciale. |nv`]`mntul special a fost asociat de-a lungul timpului [i este \nc`, \n mare masur` la ora actual`, \n ]ara noastr` ca [i \n alte ]`ri cu educa]ia [colar` organizat` special pentru copiii surzi, nev`z`tori, pentru cei cu deficien]e mintale sau fizice. Aceast` perspectiv`, relativ limitat`, a contribuit la apari]ia [i dezvoltarea unui sistem educa]ional mai mult paralel, de [coli [i institu]ii speciale, care nu avea vreo leg`tur` prea semnificativ` cu restul \nv`]`mntului. 2.2 Educa]ia special` \n contextul evolu]iei contemporane a drepturilor omului Schimb`rile ap`rute \n anii 70 in domeniul educa]iei speciale se leag` fundamental de evolu]ii \nsemnate privind extinderea [i diversificarea aplic`rii drepturilor omului. La sfr[itul anilor 60', s-au dezvoltat [i intensificat mi[c`rile organiza]iilor [i persoanelor cu handicap, \n scopul dobndirii recunoa[terii drepturilor egale, cu semenii lor, ale acestor persoane, ca deriva]ie [i particularizare a Declara]iei universale a drepturilor omului, din anul 1948. Motto-ul Declara]iei de la 1948 poate fi considerat ca un fir ro[u al evolu]iilor democratice ulterioare [i \n acest domeniu: Toate fiin]ele umane sunt n`scute libere [i egale, \n demnitate [i drepturi.
11
Sunt semnificative \n acest sens rezolu]ii ale Adun`rii Generale ONU [i evenimente marcate de acest organism, dup` anul 1970: - 1971 Drepturile persoanelor handicapate mintal (rezolu]ie) - 1975 Drepturile persoanelor handicapate (rezolu]ie) - 1981 - Anul Interna]ional al Persoanelor cu Handicap - 1982 - Adoptarea Programului Mondial de Ac]iune pentru Persoanele cu Handicap (1983 - 1992 (rezolu]ie) - 1993 Regulile Standard privind Egalizarea {anselor Persoanelor cu Dizabilit`]i (rezolu]ie) - 2001 Pentru o Conven]ie a Drepturilor Persoanelor cu Dizabilit`]i (rezolu]ie de ini]iere) - 2006 Adoptarea Conven]iei ONU privind promovarea demnit`]ii [i drepturilor persoanelor cu dizabilit`]i. Esen]a respectivelor documente [i evenimente const` \n recunoa[terea deplin` a acestor persoane ca fiin]e umane, cu toate drepturile [i implica]iile care decurg de aici. Evolu]ia [i schimb`rile \nsemnate din ultimii zeci de ani au fost complexe [i adesea sinuoase. Ele pot fi cricumscrise la dou` perioade relativ distincte cea a integr`rii (1970-1990) [i cea a incluziunii (dup` 1990). 2.3 Perioada integr`rii educa]ionale educa]ia integrata (1970-1990) O cauz` foarte important` a schimb`rilor ap`rute acum, pe fondul evolu]iei drepturilor umane a fost apari]ia [i promovarea \n aceast` perioad` a principiului (filosofiei) normaliz`rii ca o nou` politic` social` cu privire la persoanele cu handicap (ini]iat` \n ]`rile scandinave). Acest principiu a \ncercat s` r`spund`, mai ales \n faza sa ini]ial`, unui deziderat tot mai acut - necesitatea de a se oferi [i persoanelor cu handicap acelea[i condi]ii de via]` ca [i semenilor din societate, plecndu-se de la premisa c` a duce o via]` normal` este un un drept uman universal, derivat din Declara]ia Universal`, necesar \n particular [i pentru persoanele cu handicap. Baza teoretic` a integr`rii corelat` [i complementar` normaliz`rii - se leag` att de principiul normaliz`rii ct [i de conceptul psihiatriei democratice, promovat \n Italia. Cercet`rile [tiin]ifice asupra efectelor negative ale institu]ionaliz`rii copiilor ca [i apari]ia [i dezvoltarea, \n aceast` perioad`, a psihologiei [i pedagogiei umaniste (Rogers, Maslow etc), par s` fi avut de asemenea o influen]` semnificativ` \n planul fundament`rii [tiin]ifice a educa]iei integrate pentru cei cu dizabilit`]i. Concep]ia cu privire la \nv`]`mntul integrat pentru copiii cu handicap a \nceput s` fie transpus` \n practic`, cu deosebire la \nceputul anilor 70, \n unele ]`ri cum ar fi Italia, peninsula scandinav` (Suedia, Danemarca, Norvegia), Marea Britanie, apoi \n SUA, Canada, Australia [i Israel, Spania, Portugalia [i alte ]`ri europene. |n cele mai multe dintre ]`rile care au p`[it pe drumul educa]iei integrate \n anii 70, schimbarea de paradigm` a \nsemnat \nceputul unei reforme \ndelungate [i complexe, care s-a ilustrat \n principal prin diversificarea structurilor [i modalit`]ilor de [colarizare a copiiilor cu cerin]e speciale. De la structura aproape unic` a [colii speciale, au ap`rut [i s-au dezvoltat forme noi, de tipul claselor speciale, organizate pe lng` [coli obi[nuite, precum [i diverse structuri de sprijin, unit`]i/centre de resurse, create pentru facilitarea integr`rii [colare a copiilor cu deficien]e \n [colile obi[nuite. Elementul de baz` \n cadrul acestor structuri l-au reprezentat cadrele didactice specializate pentru suportul \nv`]`rii \n [coala obi[nuit` denumite, \n principal,de sprijin sau itinerante. Num`rul acestor cadre didactice \n Italia, de exemplu, era la \nceputul anilor 80 de circa 32.000 (Canevaro, 1984, 1994) iar \n prezent este de 90.000(3). Caracteristicile integrarii, \n perioada analizat`, evidentiaz` un accent predominant pe copil, pe individul supus acestui proces [i mai pu]in pe celalalt termen care define[te integrarea mediul integrator. Ace[ti copii erau diferi]i, de aceea fuseser` \n mod tradi]ional segrega]i. Integrarea \nseamn` reducerea diferen]elor, pentru ca ei s` se apropie de [coala obi[nuit`. Ceva progres s-a ob]inut \n acest fel ac]ionndu-se mai ales prin sprijinul acordat copilului \n cauz` dar progresul s-a dovedit a fi limitat, dac` sistemul [colar obi[nuit r`mne neschimbat, dac` nu se ac]ioneaz` concomitent [i asupra mediului educa]ional care integreaz` - \n ideea prevenirii [i/sau reducerii excluderii [i marginaliz`rii.
3Proiectul
Parteneriate pentru Incluziune Leonardo [i Grundtvig, RENINCO, 2009-2011
12
2.4 Educa]ia incluziv` \n lume (dup` 1990) Un rol deosebit \n noile abord`ri este acum recunoa[terea efectiv` [i plenar`, a tuturor drepturilor, pentru to]i copiii, realizat` \n 1989, odat` cu adoptarea de c`tre Adunarea General` a Na]iunilor Unite a Conven]iei cu privire la drepturile copilului (1989). Conven]ia este foarte important` [i semnificativ`, deoarece exprim` o (nou`) viziune asupra copilului, reflectnd cteva valori de baz` cu privire la tratamentul copiilor, la protec]ia [i la participarea lor \n societate. Aceste valori, denumite principii de baz` se reg`sesc la articolele 2, 3, 6 [i 12 ale Conven]iei. Principiile alese de Comitetul ONU pentru fundamentarea drepturilor copilului sunt: nondiscriminarea interesul superior al copilului asigurarea supravie]uirii [i dezvolt`rii exprimarea opiniei copilului (participarea la deciziile legate de propria soart`) Foarte important este [i principiul indivizibilit`]ii drepturilor, complementar nondiscrimin`rii. La articolul 2, care se refer` la nondiscriminare [i la indivizibilitatea drepturilor, se afirma clar c`, toate drepturile se aplic` tuturor copiilor, f`r` nici un fel de discriminare, inclusiv pe criteriul incapacit`]ii (dizabilit`]ii). Altfel spus, to]i copiii beneficiaz` de toate drepturile enumerate \n Conventie, indiferent de ras`, culoare, sex, limb`, religie, opinie politic` sau alt` opinie a copilului ori a p`rin]ilor sau a reprezentan]ilor sì legali, de originea lor na]ional`, etnic` sau social`, de situa]ia lor material`, de incapacitate, de na[terea lor sau de alt` situa]ie. Prin prisma acestor prevederi de baz` ale Conven]iei, dreptul la educa]ie (articolele 28 [i 29), la fel ca [i celelalte drepturi fundamentale ale copilului, nu poate fi diminuat sau minimalizat. Articolul 23 al Conven]iei se refer` expres la protec]ia copiilor cu dizabilit`]i, declarnd dreptul acestora de a se bucura de o via]` plin` [i decent`, \n condi]ii care s` le garanteze demnitatea [i autonomia [i s` le faciliteze participarea activ` la via]a comunit`]ii. Toate drepturile trebuiesc realizate \ntr-o manier` care s` conduc` la o integrare social` [i o dezvoltare individual` ct se poate de complete, incluznd dezvoltarea lor cultural` [i spiritual`. Alte documente interna]ionale, bazate pe drepturile omului [i copilului Conferin]a mondial` a mini[trilor educa]iei de la Jomtiem, (organizat` de agen]iile ONU \n 1990), desf`[urat` sub genericul EDUCA}IE PENTRU TO}I a pus pe agenda de lucru a comunit`]ii interna]ionale Cadrul general de ac]iune pentru a satisface necesit`]ile de baz` ale \nv`]`rii. Acesta a reluat [i \nt`rit ideea c` fiecare copil trebuie s` aib` acces la educa]ia de baz`, a[a cum s-a precizat \n Conven]ia cu privire la drepturile copilului. O alt` ini]iativ` major`, legat` \n mare m`sur` de promovarea drepturilor omului [i ale copilului a fost Declara]ia de la Salamanca [i cadrul de ac]iune \n educa]ia cerin]elor speciale (1994). Conferin]a a fost organizat` de UNESCO [i de Ministerul Educa]iei din Spania [i este considerat` ca moment efectiv de lansare a viziunii educa]iei incluzive \n lume. Dovad` \n acest sens sunt [i defini]iile date aici educa]iei incluzive (a se vedea mai jos viziunea). Recomand`rile [i principiile cuprinse \n Declara]ie sunt semnificative: Fiecare copil are dreptul fundamental la educa]ie [i trebuie s` i se asigure [ansa de a atinge [i de a men]ine un nivel acceptabil al \nv`]`rii. Fiecare copil are particularit`]i, interese, abilit`]i [i necesit`]i de \nv`]are unice. Sistemele educa]ionale [i programele de \nv`]are trebuie proiectate [i aplicate \n a[a fel \nct s` se ]in` cont de marea diversitate a acestor particularit`]i [i cerin]e Copiii cu cerin]e educa]ionale speciale trebuie s` aib` acces \n [colile generale, care trebuie s`-i accepte, organiznd o educa]ie centrat` pe copil, punnd \n lucru o pedagogie care poate satisface necesit`]ile specifice. Apar acum roluri noi pentru [colile speciale care pot reprezenta o resurs` valoroas` \n dezvoltarea [colilor incluzive: Personalul acestor institu]ii speciale are experien]a necesar` examin`rii timpurii [i identific`rii copiilor cu dizabilit`]i. {colile speciale pot servi, de asemenea drept centre de instruire [i resurs` de personal pentru [colile obi[nuite. Scolile speciale sau unit`]ile speciale din [colile incluzive ar putea continua s` furnizeze cea mai potrivit` educa]ie, pentru un num`r relativ mic de copii cu handicap (mai sever si/sau asociat), care nu pot fi inclu[i \n clasele obi[nuite ale [colilor.
13
Comunitatea (Uniunea) European` ca [i Consiliul Europei au adoptat de asemenea, mai dup` 1990, mai multe rezolu]ii [i recomand`ri, dedicate special educa]iei [colare [i necesit`]ii de integrare \n \nv`]`mntul obi[nuit a copiilor cu dizabilit`]i. Dintre recomand`rile ([i practicile) importante cit`m: - necesitatea dezvolt`rii unor structuri de sprijin (inclusiv cadre didactice de sprijin) - dezvoltarea cooper`rii dintre [colile speciale [i cele obi[nuite. Regulile Standard pentru egalizarea [anselor persoanelor cu dizabilitati (ONU, 1993) Accentul pe incluziune social`, pe o educa]ie incluziv` este mai evident, comparativ cu anul 1982. Regula 6 a precizeaz` foarte clar c`: autorit`]ile din domeniul \nv`]`mntului general sunt responsabile pentru educarea persoanelor cu dizabilit`]i, \n contexte integrate. Aceast` educa]ie trebuie s` fie o parte integrant` a sistemului na]ional de: planificare a \nv`]`mntului; dezvoltare a curriculum-ului; dezvoltare a organiz`rii [colare. Altfel spus, recomandarea este clar` \n ce prive[te obliga]ia statelor de a adapta a practicile educationale la persoanele cu dizabilit`]i din \nv`]`mntul obi[nuit (practici incluzive). Forumul Mondial al Educa]iei pentru To]i anul 2000, Dakar organizat de agen]iile ONU (UNESCO, UNICEF, PNUD, UNFPA, precum [i Banca Mondial` acelea[i care au organizat [i conferin]a de la Jomtiem, \n 1990) - a adus \n discu]ie [i a accentuat ideea necesit`]ii educa]iei incluzive [i pentru copiii cu dizabilit`]i, precum [i a corel`rii ei cu educa]ia pentru to]i copiii. Red`m mai jos un citat semnificativ \n acest sens: Includerea copiilor cu cerin]e/nevoi speciale, a celor din minorit`]ile etnice dezavantajate [i din popula]ii care migreaz`, din zone \ndep`rtate [i izolate [i din periferiile urbane [i a altora exclu[i de la educa]ie, trebuie s` fie o parte integrant` a strategiilor necesare pentru a atinge educa]ia primar` universal`, pn` \n anul 2015... Consiliul Europei a adoptat \n 2006 un Plan de ac]iune pentru persoanele cu dizabilit`]i (2006-2013) care la capitolul educa]ie stipuleaz`, printre altele: Crearea ocaziilor pentru ca persoanele cu dizabilit`]i s` participe la [colarizarea obi[nuit` nu este important` doar pentru acestea ci [i pentru persoanele f`r` dizabilit`]i, \n beneficiul \n]elegerii de c`tre oameni a diversit`]ii umane Structurile [colare obi[nuite [i cele specializate trebuiesc \ncurajate s` lucreze \mpreun` ca s` sprijine educa]ia \n comunit`]ile locale, ceea ce trebuie s` fie consonant cu scopul incluziunii depline. Toate persoanele cu dizabilit`]i, indiferent de natura [i nivelul de deficien]` au acces egal la educa]ie. 2.5 Conven]ia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilit`]i (2006) |n luna decembrie 2006 a fost adoptat` c`tre Adunarea General` a ONU Conven]ia privind drepturile persoanelor cu dizabilit`]i. Articolul 24 care se refer` la educa]ie, merit` o aten]ie aparte \n contextul discu]iei noastre. 1. Statele P`r]i recunosc dreptul persoanelor cu dizabilit`]i la educa]ie. |n vederea realiz`rii acestui drept, f`r` discriminare [i cu respectarea principiului egalit`]ii de [anse Statele P`r]i vor asigura un sistem educa]ional incluziv la toate nivelurile, precum [i \nv`]area pe tot parcursul vie]ii, \ndreptate spre: (a) A-[i dezvolta pe deplin poten]ialul uman, sim]ul demnit`]ii [i stimei de sine, spre consolidarea respectului pentru drepturile [i libert`]ile fundamentale ale omului [i pentru diversitatea uman`; (b) A-[i dezvolta personalitatea, talentele [i creativitatea proprii persoanelor cu dizabilit`]i, precum [i a abilit`]ilor lor mentale [i fizice, la poten]ial maxim; (c) A da posibilitatea persoanelor cu dizabilit`]i s` participe efectiv la o societate liber`. 2. |n \ndeplinirea acestui drept, Statele P`r]i se vor asigura c`: (a) Persoanele cu dizabilit`]i nu sunt excluse din sistemul general de educa]ie pe criterii de dizabilitate, iar copiii cu dizabilit`]i nu sunt exclu[i din \nv`]`mntul primar gratuit [i obligatoriu sau din \nv`]`mntul secundar din cauza dizabilit`]ii;
14
(b) Persoanele cu dizabilit`]i au acces la \nv`]`mnt primar incluziv, de calitate [i gratuit, [i la \nv`]`mnt secundar, \n condi]ii de egalitate cu ceilal]i, \n comunit`]ile \n care trìesc; (c) Se asigur` adaptarea rezonabil` a condi]iilor la nevoile individuale; (d) Persoanele cu dizabilit`]i primesc sprijinul necesar, \n cadrul sistemului general de educa]ie, pentru a li se facilita o educa]ie eficient`; (e) Se iau m`suri eficiente de sprijin individualizat care s` optimizeze progresul [colar [i socializarea \n conformitate cu obiectivul de integrare deplin`. 3. Statele P`r]i vor asigura persoanelor cu dizabilit`]i posibilitatea s`-[i dezvolte competen]e care s` le faciliteze participarea deplin` [i egal` a la procesul de \nv`]`mnt [i ca membri ai comunit`]ii. |n acest scop, Statele P`r]i vor lua m`surile adecvate, inclusiv prin: (a) Facilitarea \nv`]`rii caracterelor Braille, a sistemelor alternative de scriere, a mijloacelor augmentative [i alternative, a mijloacelor [i formelor de comunicare [i orientare [i a aptitudinilor de mobilitate precum [i facilitarea sus]inerii [i mentoratului \ntre cei de aceea[i condi]ie; (b) Facilitarea \nv`]`rii limbajului mimico-gestual [i promovarea identit`]ii lingvistice a persoanelor cu deficien]e de auz; (c) Asigurarea educa]iei persoanelor, [i mai ales a copiilor, care sunt nev`z`tori, surzi sau cu surdocecitate, prin cele mai adecvate [i individualizate limbaje cì [i modalit`]i precum [i \n medii care s` le favorizeze o maxim` dezvoltare [colar` [i social`. 4. Pentru a sprijini exercitarea acestui drept, Statele P`r]i vor lua m`surile adecvate prin angajarea de profesori, inclusiv profesori cu dizabilit`]i, califica]i \n limbajul mimico-gestual [i/sau Braille, [i prin formarea profesioni[tilor [i personalului care lucreaz` la toate nivelurile educa]ionale. O astfel de formare va presupune cunoa[terea problematicii dizabilit`]ii [i utilizarea modalit`]ilor, mijloacelor [i formatelor augmentative [i alternative adecvate de comunicare, a tehnicilor educa]ionale [i a materialelor potrivite pentru sus]inera persoanelor cu dizabilit`]i. 5.Statele P`r]i se vor asigura c` persoanele cu dizabilit`]i pot avea acces la educa]ie general` superioar`, formare voca]ional`, educa]ie pentru adul]i [i educa]ie permanent`, f`r` discriminare [i \n condi]ii de egalitate cu ceilal]i. |n acest scop, Statele P`r]i se vor asigura c` persoanelor cu dizabilit`]i li se asigur` adapt`ri adecvate(4). A[a cum se poate aprecia de c`tre cei care cunosc situa]ia din Romnia, prevederile de mai sus implic` o analiz` serioas` [i o revizuire a politicilor [i practicilor educa]ionale pentru persoanele cu dizabilit`]i, \ndat` ce Conven]ia va fi ratificat` [i la noi pe cale legal`. Incluziunea educa]ional`, lupta \mpotriva excluderii, nondiscriminarea, egalitatea de [anse, facilitarea particip`rii depline [i egale la procesul de \nv`]`mnt [i ca membri ai comunit`]ii sunt elemente cheie ale acestei Conven]ii. 2.6 Viziunea educa]iei incluzive. Deosebirea de educa]ia integrat` Evenimentul interna]ional care a lansat [i consacrat aceast` viziune a fost Conferin]a de la Salamanca (1994), cu denumirea Cadrul de ac]iune \n domeniul educa]iei (\nv`]`mntului) cerin]elor speciale. Defini]ia dat` acum educa]iei incluzive [i principiile acesteia au dobndit ulterior o larg` recunoa[tere interna]ional`. Educa]ia incluziv`, se consemneaz` \n document, \ncorporeaz` principiile universal valabile ale unei pedagogii s`n`toase, centrate pe copil. Din aplicarea acestor principii beneficiaz` to]i copiii dintr-o comunitate [colar`. Aceast` pedagogie pleac` de la premisa c` diferen]ele dintre oameni sunt normale, c` \nv`]`mntul trebuie s` se adapteze la aceste diferen]e [i la cerin]ele specifice de educa]ie care deriv` din ele, mai degrab` dect s` oblig`m copilul s` se adapteze unor aser]iuni prefabricate privind scopul [i natura \nv`]`mntului. {colile obi[nuite, cu orientare incluziv` reprezint` mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor discriminatorii, un mijloc care creeaz` comunit`]i primitoare [i construiesc o societate incluziv`, care ofer` educa]ie pentru to]i; mai mult, ele asigur` o educa]ie eficient` pentru majoritatea copiilor [i \mbun`t`]esc eficien]a \ntregului sistem de \nv`]`mnt Educa]ia incluziv` caut` s` r`spund` nevoilor de \nv`]are ale tuturor copiilor, tinerilor [i adul]ilor, cu un accent deosebit pe cei vulnerabili din punctul de vedere al marginaliz`rii [i excluziunii sociale.
Din textul traducerii realizate de Autoritatea Na]ional` pentru Persoanele cu Handicap, 2009.
15
(UNESCO, Salamanca, 1994) {coala trebuie s` includ` to]i copiii, [i pe cei provenind din cadrul minorit`]ilor lingvistice, etnice sau culturale, copiii din grupuri \ndep`rtate sau nomade, copiii ai str`zii sau care lucreaz`, copiii cu deficien]e sau talenta]i (Forumul Mondial pentru Educa]ie, Dakar, 2000). Definirea educa]iei incluzive \n Romnia Educa]ia incluziv` presupune un proces permanent de \mbun`t`]ire a institu]iei [colare, avnd ca scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a sus]ine participarea la procesul de \nv`]`mnt a tuturor elevilor din cadrul comunit`]i (HGR nr.1251/ 2005, bazat` pe o carte publicat` de UNICEF [i MEC din 1999). Educa]ie integrat` versus educa]ie incluziv` Educa]ie integrat` - Copii cu dizabilit`]i sunt accepta]i, ct mai aproape de, precum [i \n [coli [i clase obi[nuite. Nu apare \nc` o preocupare semnificativ` de adaptare a claselor/ mediilor [colare obi[nuite - Se ofer` acces par]ial la educa]ie pentru copiii cu deficien]e severe. Educa]ie incluziv` - To]i copiii ([i cei cu dizabilit`]i ori al]i copii marginaliza]i sau cu risc de excludere) sunt accepta]i de drept, \n mod natural, \n [coli. - {colile comunit`]ii planific` [i au \n aten]ie continuu, nevoia de adaptare la cerin]ele speciale diverse ale tuturor copiilor.
Dac` educa]ia integrat` vizeaz` mai mult persoana cu CES [i m`surile de egalizare a [anselor \n plan individual, educa]ia incluziv` pune accentul pe perspectiva social` pe mediile [colare [i pe necesitatea adapt`rii acestora la o diversitate tot mai mare de copii, cu prioritate a celor afla]i \n situa]ia unui risc mai mare de marginalizare [i excludere. Nivele de integrare educa]ional` [i aspira]ia spre incluziune Integrarea fizic`, ca nivel incipient al integr`rii are \n vedere prezen]a unor copii cu dizabilit`]i sau alte cerin]e speciale \n grupe/clase de \nv`]`mnt obi[nuit, cu scopul de reducere a distan]ei fizice ([i sociale) dintre cele 2 categorii de copii. Acest nivel de integrare educa]ional` nu presupune neap`rat activit`]i comune [i interac]iune (acestea fiind relativ reduse) ci mai mai degrab` utilizarea \mpreun` a unor spa]ii, dot`ri, echipamente. Integrarea func]ional` sau pedagogic` reprezint` participarea efectiv` a copiilor cu dizabilit`]i la un proces comun de \nv`]are cu ceilal]i copii din clasa obi[nuit`, ceea ce presupune c` [i ace[ti copii asimileaz` anumite cuno[tinte, \[i formeaz` abilit`]i \mpreun` cu ceilal]i elevi. Integrarea pedagogic` survine atunci cnd un elev cu cerin]e speciale atinge un nivel relativ egal de participare cu ceilal]i elevi, la lec]ii [i la alte activit`]i [colare, pe perioade de timp [i pe con]inuturi similare, chiar dac` nivelul de cerin]e [i realiz`ri poate fi relativ diferit (prin compara]ie). Este extrem de important` \ns` evolu]ia [i dezvoltarea sa individual` precum [i asigurarea condi]iilor de interac]iune social`. Integrarea social` presupune suplimentar fa]` de contextul [i rela]iile de \nv`]are atinse \n stadiul anterior includerea copiilor cu dizabilit`]i [i \n activit`]ile desf`[urate \n afara lec]iilor, att \n via]a din incinta [colii (pauze, jocuri, activit`]i sportive, cultural-artistice etc) ct [i \n afara [colii \n activit`]i realizate cu acela[i grup [colar. Integrarea social` la nivelul [colii presupune participarea activ` a unui copil cu dizabilit`]i la via]a grupului [colar, acceptarea [i includerea lui \n rela]iile [i interrela]iile care se structureaz`. Integrarea social` este un stadiu semnificativ \n drumul ascendent spre incluziune [colar`. Responsabilizarea [i adaptarea profesorului [i a clasei la ace[ti copii ([i la fiecare \n parte) sunt dimensiuni esen]iale \n acest proces care se suprapune \n mare m`sur` cu viziunea despre educa]ia incluziv`. Exist` mai multe accep]ii ale educa]iei incluzive. Viziunea \ngust` se revendic` mai ales dinspre \nv`]`mntul special care are totu[i meritul de a o fi ini]iat (UNESCO, 2005) - [i presupune \n esen]` transferul unor practici dinspre [coala special` spre cea general`, pentru a o face pe aceasta mai sensibil` [i mai atent`, mai responsabil` [i respondent` la copiii cu dizabilit`]i [i alte cerin]e speciale. A proceda la acest demers este util dar a r`mne numai la aceasta este insuficient, poate conduce uneori doar la integrare.
16
Viziunea extins` rezid` din analiza [i reflec]ia asupra rolului [i misiunii [colii \n general. Esen]a viziunii extinse ([i reale) se refer` de fapt la dezvoltarea [i reforma [colii generale sub multiple aspecte, pe ansamblu, pentru a stimula [i poten]a \nv`]area la to]i copiii dintr-o comunitate [i la fiecare \n parte. Sesizarea barierelor \n \nv`]are [i adoptarea schimb`rilor necesare \n organizarea [colar`, \n curriculum [i \n strategiile de predare\nv`]are [i de evaluare sunt doar o parte din direc]iile de ac]iune \n acest context. Este foarte important` identificarea [i adaptarea [colii la o gam` tot mai larg` de copii (cu risc de a fi) dezavantaja]i \n educa]ie ceea ce extinde viziunea asupra vulnerabilit`]ii \n educa]ie. |n diverse ]`ri [i medii sociale al`turi de copii cu dizabilit`]i se pot afla \n centrul aten]iei educa]ionale copii (sau familii) din zonele rurale, izolate, cei care au p`rin]ii imigran]i [i/sau pleca]i la munc` \n strìn`tate, cei care trìesc \n familii dezavantajate din alte puncte de vedere (socio-economic, cultural [i/sau lingvistic) etc. 2.7 Cerin]ele educative speciale (CES) [i Educa]ia (|nv`]`mntul) cerin]elor Speciale (ECS) Este o sintagm` care a ap`rut [i s-a dezvoltat \n ultimele 2-3 zeci de ani, \n principal, din dorin]a de a substitui, dup` caz, anormalitatea educa]ional` sau inadaptarea [colar`, care nu mai corespundeau noii viziuni asupra dreptului la educa]ie. Conceptul a fost lansat \n anul 1978, \n Marea Britanie. Expresia a fost preluat` ulterior de alte ]`ri, unele chiar din familia ]`rilor cu limba de origine latin` (Spania, Portugalia), precum [i de UNESCO (din 1995) [i de Romnia (prin Legea |nv`]`mntului). No]iunea de CES desemneaz` necesit`]ile educa]ionale complementare obiectivelor generale ale educa]iei [colare, necesit`]i care solicit` o [colarizare adaptat` particularit`]ilor individuale [i/sau caracteristice unei deficien]e (ori tulbur`ri de \nv`]are), precum [i o interven]ie specific`, prin reabilitare/recuperare [i compensare corespunz`toare(5). Interesant de spus c` aceast` accep]ie, de[i mai veche este prezentat` \ntr-o form` u[or adaptat` [i \n acte de legisla]ie din 2005 [i 2006 \n Romnia. No]iunea de CES pare asem`n`toare cu cea de educa]ie special` \n ultima parte a defini]iei de mai sus dar \n cadrul CES educa]ia special` este v`zut` \n context mai larg, complementar` cu educa]ia general`, accesibil` fiec`rui copil/elev. CES exprim` o necesitate evident` de a se acorda anumitor copii o aten]ie [i o asisten]` educa]ional` suplimentar` (m`suri afirmative, pozitive, din nevoia de compensare a unui/unor dezavantaje), f`r` de care nu se poate vorbi efectiv de egalizarea [anselor, de acces [i participare [colar` [i social`. Sintagma CES este mai relevant` \n plan psihopedagogic dect cea de deficien]`, incapacitate/ dizabilitate sau handicap. |n acela[i timp, no]iunea sugereaz` o relativizare a concep]iei [i practicii tradi]ionale de \mp`r]ire pe categorii de deficien]e ori handicap precum [i o viziune mai nou`, non-categorial`, care permite \n mai mare m`sur` o abordare individualizat` (personalizat`). CES desemneaz` uncontinuum al problemelor speciale \n educa]ie, de la deficien]ele grave [i profunde la dificult`]ile/tulbur`rile u[oare de \nv`]are. Registrul acestora, \n accep]ia UNESCO cuprinde: - \ntrziere/deficien]` mintal`/dificult`]i/dizabilit`]i severe de \nv`]are/ dizabilit`]i intelectuale; - deficien]e fizice/motorii; - deficien]e vizuale; - deficien]e auditive; - tulbur`ri emo]ionale (afective) [i de comportament - tulbur`ri (dezordini) de limbaj; - dificult`]i/dizabilit`]i) de \nv`]are (UNESCO, 1995). Indiferent de aria (registrul) de acoperire, este vorba \ns` de un grup de copii care au nevoie de un sprijin adi]ional, care depinde la rndul lui de m`sura \n care [colile trebuie s`-[i adapteze curriculum-ul, predarea [i organizarea [i/sau asigurarea de resurse suplimentare umane sau materiale care s` stimuleze \nv`]area eficient` [i eficace pentru ace[ti copii (UNESCO, ISCED, 1997). Din punct de vedere statistic, dac` copiii cu dizabilit`]i (intelectuale, fizice, vizuale [i auditive) reprezint` \ntre 2-5% dintr-o populatie [colar`, copii cu CES sunt mult mai numero[i, variind \n unele t`ri (SUA, Anglia, Danemarca) \ntre 10 [i 20% din popula]ia [colar`.
Vr`sma[, E., Vr`sma[, T., Copiii cu cerin]e educative speciale, Revista de educa]ie special`, nr.1, 1993. 17
|n anumite ]`ri (SUA, Marea Britanie, Spania, Estonia, Slovenia, Israel etc.) conceptul de CES se refer` [i la copiii supradota]i. La noi \n ]ar`, Legea |nv`]`mntului (84/1995) [i amendamentele ei ulterioare utilizeaz` conceptul de CES, alternativ [i/sau echivalent cu cele de deficien]` [i handicap. |n diverse contexte, CES apare [i cu nota]ia prescurtat` (aproape sinonim`) de "cerin]e/nevoi speciale". Aceast` expresie are \ns`, adeseori o semnifica]ie mai ampl`, ea cuprinznd pe lng` deficien]e sau tulbur`ri [i problemele educa]ionale puse de copiii care cresc \n anumite medii defavorizate, copii delincven]i, copiii str`zii sau chiar cei apar]innd unor anumite grupuri etnice minoritare, copiii bolnavi SIDA etc. |n aceast` accep]ie, ne apropiem de semnifica]ia, mai larg`, a termenului copii \n situa]ie de risc, ori a celui de copil \n dificultate, al c`ror registru de cuprindere este \ns` mai amplu (vezi mai jos si CES \n viziunea OCDE). UNESCO [i ]`rile membre ale Uniunii Europene acord` \n ultimii ani no]iunii de CES o semnifica]ie mai larg` dect cea legat` de necesit`]ile speciale de educa]ie ale copiilor cu deficien]e ori cu tulbur`ri de \nv`]are - \n formula "educa]ia cerin]elor speciale" (ECS). Ambele formule terminologice CES [i ECS - circul` \n prezent \n paralel. CES \n viziunea OCDE Elevi care beneficiaz` de resurse suplimentare de acces la curriculum (cu CES) (cu dizabilit`]i, cu dificult`]i de \nv`]are sau de comportament [i cu dezavantaje sociale) - cei care au cerin]e educa]ionale speciale sunt defini]i prin resurse suplimentare publice [i / sau private asigurate pentru a veni \n sprijinul educa]iei lor. Potrivit OECD, \n sfera CES pot fi incluse urm`toarele categorii de persoane: Categoria A Se refer` la cerin]ele educa]ionale ale elevilor cu dizabilit`]i (handicap), ca de exemplu, cei nev`z`tori sau cu vedere par]ial` (ambliopi), surzi sau cu auz par]ial (hipoacuzici), cu dizabilitate (handicap) mintal` profund` sau sever`, cu dizabilit`]i multiple. Din punct de vedere medical, aceste cerin]e sunt considerate de regul` ca derivate din tulbur`ri (afec]iuni) organice (de structuri sau func]ii). Categoria B Se refer` la cerin]ele educa]ionale ale elevilor care au dificult`]i de \nv`]are [i care nu apar \n mod evident sau \n primul rnd direct legate de factori care pot justifica includerea \n categoria A sau C. Categoria C Se refer` la cerin]e educa]ionale ale elevilor care sunt considerate ca fiind \n primul rnd rezultatul unor factori socio-economici, culturali [i/sau lingvistici. Orice copil/elev poate avea CES \ntr-o perioad` sau alta a [colarit`]ii sale, pe diverse perioade de timp [i la diferite nivele [i intensit`]i de solicitare a unui sprijin. Evolu]ii recente privind CES Termenul de CES a \nceput s` fie la rndul lui criticat, inclusiv prin tendin]a de a fi \nlocuit cu al]i termeni - a se vedea mai jos termenul de ECS (ICS). Sunt sesizabile [i \ncerc`ri de a se actualiza (moderniza) sau chiar modifica aceast` no]iune, pentru a fi [i mai \ndep`rtat` de viziunea medical` [i chiar de educa]ia integrat` [i a se apropia mai mult de modelul social, al incluziunii, bazat pe drepturile omului. O viziune interesant` exprim` un autor italian (6), care define[te CES ca fiind dificult`]i evolutive de func]ionare educa]ional` [i de \nv`]are. Optica de promovat asupra acestei defini]ii este dup` Ianes aceea c` un anumit tip de func]ionare depinde \n mod fundamental de sistemul de valori cu care se opereaz` \n educa]ie. Spania a introdus din 2006 conceptul de cerin]e educa]ionale specifice de sprijin (special educational support needs). Sco]ia, stipuleaz` printre-o lege din 2004 (cu aplicare din 2005) termenul de necesit`]i (cerin]e) adi]ionale de sprijin, care s` asigure ca to]i copiii s` beneficieze de educa]ie. Este un concept care se aplic` la orice copil, care poate necesita sprijin adi]ional (suplimentar), pe termen scurt sau mediu, \n scopul asist`rii pentru a beneficia maximal de educa]ie [colar`. Din ambele expresii legale deducem o nuan]are a conceptului de CES, care scoate pe prim plan obliga]iile socio-educa]ionale \n acest sens, pe dou` dimensiuni: - adjectivul special este schimbat cu specific [i devine conotativ pentru sprijin, (Spania); - \n loc de speciale cerin]ele (necesit`]ile) sunt adi]ionale (suplimentare), fa]` de cele oferite celorlal]i copii \n [coal` - Sco]ia (7)
6 7
Dario Ianes, Bisogni educativi speciali e incluzione, Erickson, 2005. Recent legislation/policy initiatives in agency member countries (european-agency.org, 2009).
18
Educa]ia (|nv`]`mntul) Cerin]elor Speciale (ECS sau ICS) Provenit` din experien]a interna]ional` (engl. "special needs education") ECS este sintagm` introdus` de UNESCO \nc` din 1995, care se refer` - \ntr-o manier` mai general` [i mai relativizat` (dect educa]ia special`) - la adaptarea [i completarea educa]iei pentru anumi]i copii, \n vederea egaliz`rii [anselor de participare [i integrare [colar`. Ra]iunea acestei nuan]`ri terminologice care aspir` s` \nlocuiasc` educa]ia special` - este legat` de faptul c` formula pune accentul \n mai mare m`sur` pe faptul c` dac` anumi]i copii au anumite cerin]e/nevoi speciale, acestea pot fi satisf`cute [i \n medii de \nv`]are obi[nuite, incluzive nu numai \n medii [colare separate - \n vreme ce educa]ia special` sau chiar CES sugereaz` mai degrab` o abordare special` [i deci segregativ`. Site-ul UNESCO care citeaz` Clasificarea Interna]ional` a Educa]iei (ISCED, 1997) precizeaz` c` termenul ECS a intrat \n folosin]` ca \nlocuitor al termenului de educa]ie special`. Se \ncearc` astfel \ndep`rtarea de concep]ia tradi]ional`, care avea \n vedere prin educa]ia special` mai ales [colarizarea \n unit`]i separate, segregate. Ambele concepte (CES [i ECS) sunt a[adar mai extinse dect cel de educa]ie special`. De[i sunt deocamdat` mai greu definibile [i produc unele confuzii, aceste concepte reflect` cùt`ri care s` se potriveasc` \n mai mare m`sur` tendin]elor [i viziunilor actuale \n domeniu. Este posibil` [i o asociere a acestor dou` no]iuni cu cele de educa]ie integrat` [i respectiv incluziv`. Se poate remarca astfel c` \n vreme ce no]iunea de CES pare a fi mai compatibil` cu cea de integrare, educa]ia incluziv` pare a fi mai favorizat` de cel`lalt termen ECS. Multe ]`ri [i studii europene (a se vedea site-ul european-agency.org) utilizeaz` \ns` ambele no]iuni. 2.8 Prevenirea [i combaterea excluziunii sociale Pentru cre[terea coeziunii sociale (Procesul [i strategia Lisabona, 2000), pentru prevenirea [i combaterea excluziunii sociale este foarte important s` fie contracarate \n plan psihosocial moduri de gndire, atitudini [i practici individuale [i sociale care favorizeaz` excluziunea [i marginalizarea, intoleran]a, xenofobia [i chiar conflictele interumane. Stereotipul este rezultatul unui proces de selectare [i simplificare (schematizare) \n cunoa[terea interuman`, prin care se generalizeaz` la un ansamblu de indivizi acelea[i opinii, care rezum`, reduc caracteristicile, adesea la una singur` (ardelenii sunt profunzi, evreii sunt inteligen]i, negrii sunt lene[i, moldovenii sunt melancolici etc). Aceste cli[ee pot fi pozitive, negative sau neutre. Prejudecata este o idee preconceput` sau preluat`, o apreciere pe care o facem despre o persoan` f`r` a o cunoa[te direct. Avnd o baz` cognitiv` [i afectiv` comun` cu stereotipul, prejudecata are, spre deosebire de stereotip, de cele mai multe ori o conota]ie negativ`. Ea are [i o semnifica]ie mai larg`, \nglobnd stereotipul, asem`nndu-se \n schimb foarte mult cu atitudinea Allport definea prejudecata drept o atitudine negativ` sau o predispozi]ie \n acest sens fa]` de un grup sau fa]` de membrii acestuia, bazat` pe o generalizare eronat` [i rigid` (stereotipul). Etnocentrismul, care presupune \n esen]` centrarea pe fondul cultural [i etnic al propriului grup [i disonan]a cu tot ceea ce este diferit, constituie pn` la un punct un fenomen firesc, o reac]ie uman` universal`, care are menirea de a proteja identitatea cultural` de apartenen]`. Exagerarea acestei atitudini, emiterea de judec`]i de valoare asupra altor grupuri care le pun pe acestea \n inferioritate, pot \mpiedica interac]iunile \ntre grupuri, pot conduce chiar la practici discriminatorii [i xenofobe. Discriminarea Este un concept intens utilizat \n domeniul drepturilor omului [i ale copilului. Acest concept se refer` \n esen]` la orice distinc]ie (diferen]iere), de orice fel, \ntre oameni. (Covenan]a Interna]ional` asupra drepturilor Civile [i politice, 1966, Conven]ia drepturilor copilului, 1989, Tratatul de la Amsterdam, 1997). Comitetul ONU pentru Drepturile Omului apreciaz` \ns` c` asigurarea tuturor drepturilor [i libert`]ilor pe baze egale (f`r` discriminare) nu \nseamn` tratament identic \n orice situa]ie. |n anumite cazuri este nevoie de ac]iuni afirmative, pozitive (de egalizarea [anselor), pentru a se preveni sau elimina condi]ii care pot cauza sau perpetua tocmai discriminarea. Segregarea, ca tendin]` de separare a persoanelor diferite, minoritare (pe criterii etnice, ocupa]ionale, de abilitate (dizabilitate) etc este o form` institu]ionalizat` de distan]are social`, de demarcare fizic` sau simbolic` a grani]elor dintre un grup (de regul` majoritar) [i altul (cel mai adesea minoritar). |n cazul segreg`rii [colare consecin]ele sunt cel mai adesea negative, deoarece separarea ac]ioneaz` ca mecanism de marginalizare [i adesea de excludere [colar` [i social`.
19
Incluziunea [i justi]ia (dreptatea) social` Prin protec]ia [i incluziunea social` \n Uniunea European` se coordoneaz` [i \ncurajeaz` ac]iunile statelor membre pentru a combate s`r`cia [i excluderea social` [i pentru a reforma sistemele de protec]ie social`, pe baza schimburilor politice [i a \nv`]`rii reciproce. Incluziunea social` \n documente romne[ti Memorandum-ul Comun al Incluziunii Sociale (Joint Memorandum of Inclusion JIM) din anul 2005 identific` urm`toarele grupuri vulnerabile la excludere \n ]ara noastr`: Copiii \n situa]ie de risc \nalt (\n conexiune cu s`r`cia [i vulnerabilitatea la procesul de dezintegrare social`); Tinerii de peste 18 ani care nu mai sunt acoperi]i de structuri de protec]ie social` Persoanele cu dizabilit`]i; Minoritatea rom`; Persoanele \n vrst` de risc \nalt; Persoanele f`r` ad`post. Un instrument de identificare [i eliminare a inechit`]ii sociale Un instrument interesant [i inedit de identificare [i de eliminare a motivelor sociale de inechitate \n acest context a fost dezvoltat \n 2007 de organiza]ia Global Forum for Health Research (www.globalformumhealth.org, autoare: Burke, Mary Anne [i Eichler, Margrit), care are denumirea extins`: Building an Integrative Analitycal System For Recognising and Eliminating InEquities (Edificarea unui sistem analitic integrativ de recunoa[tere [i eliminare a inechit`]ilor). Potrivit acestui instrument exist` trei baze (surse majore) ale inegalit`]ii sociale \n lume: 1. Men]inerea unei ierarhii existente. Toate societ`]ile stratific` oamenii pe baza genului, abilit`]ii [i clasei sociale. Exist` \n orice societate grupuri dominante sau non-dominante. 2. E[ecul de a examina diferen]ele sociale relevante... Insensibilitatea la diferen]e conduce la tratarea oamenilor la fel, de[i ar trebui trata]i diferit... 3. Utilizarea de standarde duble acestea pot fi deschise sau ascunse... \n mod evident mai greu de depistat... Fiecare dintre aceste baze are mai multe fa]ete de exprimare. G`sirea unor solu]ii de eliminare a inechit`]ilor este un proces extrem de dificil [i complex, care trebuie s` provoace politicile, atitudinile [i valorile sociale. Cre[terea real` a gradului de coeziune social` presupune luarea serioas` \n considera]ie a inechit`]ilor care conduc la discriminare [i excludere social`. Incluziunea \n educa]ie poate fi realizat` foarte greu (sau aproape deloc) dac` nu este dezvoltat` \n paralel [i incluziunea \n lumea larg` social`, dac` nu sunt prevenite [i/sau eliminate \n ct mai mare m`sur` aici bariere majore, ca discrimin`rile [i inechit`]ile! 2.9 Legisla]ie recent` privind CES [i incluziunea \n ]`ri membre ale UE (8) Introducere |n anii 90 tendin]a dominant` \n politicile educa]ionale privind copiii cu cerin]e speciale era \nc` \n Europa cea de integrare de educa]ie integrat`. De[i dup` Conferin]a de la Salamanca (1994) multe ]`ri au \nceput s`-[i reorienteze politicile spre incluziune educa]ie incluziv` - aceasta devine efectiv dominant` \n unele ]`ri abia dup` anul 2000. Iat` doar foarte succint anii de marcare (accentuare) a integr`rii \n cteva ]`ri din Europa de Vest (9): Austria (1993), Belgia (1994), Danmarca (1994). Anglia (1994, Finlanda (1990), Fran]a (1991), Germania (1994), Islanda (1996), Irlanda (1995, 1998), Italia (1992), Luxemburg (1994), Olanda(1990), Norvegia, 1991, Portugalia (1991), Spania (1995), Suedia (1997). Modific`rile [i ini]iativele legislative descrise \n continuare \nvedereaz` cu mai mult` claritate evolu]iile spre integrare [i \n cele mai multe ]`ri chiar spre incluziune [colar`, pentru copiii [i persoanele cu CES.
8 9
adaptare dup`: Recent legislation/policy initiatives in agency member countries (european-agency.org, 2009). Provision for Pupils with Special Educational Needs, Editor Cor J.W. Meijer, EADSNE, 1998.
20
Cehia (proiect din 2008) Ministerul Educa]iei a finalizat un Cod de practic` destinat s` faciliteze transferul c`tre [i \n cadrul structurilor [colare [i de sprijin pentru CES. Focalizarea acestui document este c`tre copiii cu dificult`]i de \nv`]are, \n particular cei de etnie rom` [i prive[te transferul acestora dinspre structuri separate c`tre cele generale de \nv`]`mnt. Obiectivele vizeaz` \n principal - reducerea num`rului de elevi romi \n structuri separate \n favoarea contextelor incluzive; - reducerea num`rului de elevi diagnostica]i cu dificult`]i de \nv`]are (\ntrziere/ deficien]` mintal`), \n paralel cu revizuirea instrumentelor de evaluare (diagnostic), cu focalizare pe aspectul de prietenoase cultural. Impactul probabil: strategia nou` propus` este consecin]a unei decizii de la Curtea superioar` a Cur]ii europene a drepturilor omului, ca urmare a plngerilor venite din partea a 18 organiza]ii ale romilor, \mpotriva Republicii Cehe. Grecia (proiect de lege a educa]iei speciale din 2008) Focalizare [i obiective Noua lege \ncearc` s`: a) fac` o codificare a legilor existente; b) actualizeze [i s` \mbog`]easc` legile existente; c) formeze o unitate legislativ`, prin care s` fie promovat` o politic` na]ional` bazata pe caracteristici interna]ionale recunoscute. |n plus legea va simplifica decretele preziden]iale existente [i va facilita implementarea reformei educa]ionale. Principiile de baz` ale legii: - se va realiza pentru prima dat` \nv`]`mntul obligatoriu pentru copiii cu cerin]e speciale; - se va exprima decizia politic` pentru includerea substan]ial` a persoanelor cu cerin]e speciale \n societate prin asigurarea de [anse egale; - se introduce defini]ia interna]ional` a dizabilit`]ii, ca extensie a fiin]ei umane, prin plasarea accentului asupra func]ionalit`]ii [i a capacit`]ilor de participare; - se clarifica scopul educa]iei speciale, c`tre asigurarea [anselor egale pentru persoanele cu cerin]e speciale la participare deplin`, via]` independent`, [i autonomie financiar`; - se precizeaz` clar c` [colarizarea trebuie asigurat` \n [coala general` pentru to]i elevii cu cerin]e speciale moderate [i [coli speciale pentru cei cu necesit`]i severe; - se define[te cine sunt elevii care au nevoie de educa]ie special` [i se introduce pentru prima dat` o defini]ie oficial` pentru elevii cu abilit`]i [i talente speciale, care au nevoie de ac]iune [i sprijin. Impactul probabil Implementarea educa]iei speciale se bazeaz` pe dou` structuri: A) Servicii de diagnostic (evaluare) [i sprijin Noua lege reorganizeaz` activitatea directoratelor de educa]ie special` [i reconsider` modul de operare a centrelor de evaluare [i sprijin, ca de pild` prin: - introducerea serviciilor de consultan]` [i suport \n programele de interven]ie timpurie; - introducerea responsabilit`]ii de a se elabora rapoarte individuale pentru fiecare elev, cu participarea p`rin]ilor; - instituirea unei evalu`ri anuale a centrelor de evaluare [i sprijin, pe baza rapoartelor lor anuale; - demonstrarea procedurilor de evaluare a CES pentru un copil la dou` nivele, de c`tre o comisie format` din cinci exper]i pedagogici, acolo unde participarea p`rin]ilor este necesar`. B) Serviciile educa]ionale vor realiza urm`toarele m`suri inovatoare: - pun \n ac]iune m`suri de interven]ie timpurie \n \nv`]`mntul preprimar (pre[colar); - se introduce validarea [i acreditarea de certificate pentru toate nivelurile de \nv`]`mnt special, similare celor din \nv`]`mntul general; 21
- valideaz` drepturile profesionale [i certificatele din [colile profesionale speciale cu cele din sistemul general; - extinde limita actual` a studiilor [colare dup` vrsta de 22 de ani [i introduce programe de \nv`]are permanent` (continu`) pentru persoanele cu cerin]e speciale, \n afara cadrului [colar; - determin` calific`ri concrete pentru profesorii care vor lucra \n educa]ia special`, preciznd un num`r de minim 400 de ore de formare, posibilitatea specializ`rii \n autism, \n limbajul mimico-gestual, \n alfabetul Braille, dndu-se \n acela[i timp dreptul profesorilor cu dizabilit`]i care doresc s` lucreze \n educa]ie special` (pn` la un procent de 20%); - faciliteaz` aplicarea de noi programe de predare [i instruire individual` [i general`; Islanda (Legea |nv`]`mntului obligatoriu, 2008) Legea se refer` la toate nivelurile [i formele de [colarizare obligatorie, inclusiv la structuri specializate. Exist` o referire general` relevant` privind practicile [i metodele [colare: acestea trebuie s` se caracterizeze prin toleran]`, egalitate, cooperare democratic`, preocupare [i respect fa]` de valorile umane. Focalizarea pe elevii cu cerin]e speciale legea stipuleaz` c` elevii au dreptul de a li se satisface cerin]ele speciale cu privire la studiile din [coala obligatorie, f`r` discriminare [i indiferent de performan]ele lor fizice sau mintale. Exist` un capitol (6) care se refer` la Servicii specializate [i sisteme de sprijin \n [colile obligatorii. Impactul probabil Autorit`]ile locale [i directorii de [coli vor avea un rol mai important \n coordonarea serviciilor specializate, cu accent pe elevii cu cerin]e speciale, dizabilit`]i rare [i boli pe termen lung. Irlanda (lege din 2004, opera]ional` din 2010) Legea este intitulat` |nv`]`mntul pentru persoane cu cerin]e educa]ionale speciale. Focalizare [i obiective Este vizat` optimizarea [colariz`rii pentru persoane cu cerin]e speciale [i asigurarea acesteia atunci cnd este posibil \n contexte incluzive. Legea are prevederi privind evaluarea necesit`]ilor educa]ionale [i pentru un plan educa]ional pentru fiecare elev cu CES (pn` la vrsta de 18 ani). Este prev`zut de asemenea un cadru oficial pentru Consiliul Na]ional al Educa]iei Speciale [i pentru Curtea de Apel \n privin]a CES. Impactul probabil Legea este considerat` foarte important` deoarece este prima care se refer` exclusiv la \nv`]`mntul persoanelor cu cerin]e educative speciale. Se instituie Consiliul Na]ional al Educa]iei Speciale, se prevede recrutarea unor organizatori pentru CES (care s` opereze la nivel local [i s` aib` responsabilitatea pentru [colarizare [i resurse adi]ionale, inclusiv de personal), ca [i un sistem independent de apel. Se asigur` un cadru oficial pentru evaluarea Planurilor Educa]ionale Individuale. Portugalia (lege din 2008) Legea nou` introduce schimb`ri substan]iale \n \ntregul sistem de \nv`]`mnt, la niveluri diferite: - sistemul de furnizare a educa]iei; - o abordare bazat` pe drepturi; - planificare, evaluare [i ameliorare. Focalizare [i obiective Legea se focalizeaz` pe educa]ie incluziv` [i echitate \n accesul la [colile generale pentru copii [i tineri cu cerin]e speciale, de la gradini]` pn` la [coala secundar`. Nici o [coal` nu va putea refuza \nscrierea unui elev cu CES. Integrarea social` este astfel asigurat` de la vrsta timpurie pentru elevi, cu asigurarea de [anse egale nu doar \n termeni de acces ci din punct de vedere al rezultatelor.
22
Impact probabil Se vor putea realiza r`spunsuri personalizate la necesit`]i educative speciale, cu personalul calificat disponibil \n [coli, cu proceduri, instrumente [i tehnologii. Eligibilitatea pentru CES Noua lege define[te clar conceptul de CES dar nu define[te categorii - este un sistem noncategorial. Identificarea nevoilor legea identific` obiectivele [i abord`rile de evaluare \n contexte incluzive. Obiectivul evalu`rii de nevoi (cerin]e) educa]ionale este de a poten]a incluziunea cu succes [i participarea [colar` la to]i elevii cu CES. Se introduce utilizarea CIF pentru copii [i tineri (OMS, 2007), pentru a se dezvolta profile de func]ionare a copilului, cu scopul de a se realiza o abordare holistic` [i nestigmatizatoare a dizabilit`]ii. Exist` dou` documente esen]iale care stabilesc necesit`]ile educa]ionale [i serviciile de interven]ie [i sprijin necesare: Planul educa]ional individual (PEI) [i PIT. Planul Individual de Tranzi]ie (PIT) faciliteaz` via]a post[colar` [i/sau activitatea profesional`. Acest plan trebuie prev`zut [i preg`tit cu 3 ani \nainte de \ncheierea [colariz`rii obligatorii. Documentul promoveaz` competen]ele necesare \n familie [i incluziunea social`. {colile speciale vor deveni pn` \n 2013 centre de resurse. Spania (legea organic` a educa]iei din 2006) Partea a II-a se refer` la Echitatea \n educa]ie. Un capitol se refer` la cerin]ele educa]ionale specifice de sprijin (specific educational support needs). Focalizare [i obiective Sunt prev`zute responsabilit`]i pentru administra]iile [colare ale comunit`]ilor autonome: - asigurarea m`surilor [i resurselor necesare; - aten]ia timpurie \n identificare [i interven]ie; - garantarea [i ameliorarea [colariz`rii persoanelor cu CES [i a particip`rii p`rin]ilor; - \ncurajarea elevilor cu CES s`-[i continue studiile post-obligatorii; - integrarea social` [i \n munc`, inclusiv tranzi]ia de la [coal` la munc` [i via]a de adult. Legea reafirm` principiul normaliz`rii [i statueaz` pentru prima dat` principiul incluziunii. Impact Fiind o lege general` [i organic` ea trebuie aplicat` de toate autorit`]ile (regionale, locale etc.), [i \n toate activit`]ile educa]ionale (de \nv`]`mnt). Marea Britanie (Sco]ia) Lege privind sprijinul suplimentar pentru \nv`]are (2004, cu aplicare din 2005) Legea se axeaz` pe legisla]ia existent` direc]ionata pe atingerea poten]ialului maximal al unui copil sau tn`r. Se introduce un cadru larg, construit \n jurul conceptului de necesit`]i (cerin]e) adi]ionale de sprijin, care s` asigure ca to]i copiii s` beneficieze de educa]ie. Conceptul se aplic` la orice copil, care, pentru diverse motive, necesit` sprijin adi]ional (suplimentar), pe termen scurt sau mediu, \n scopul asist`rii pentru a beneficia maximal de educa]ie [colar`. Autorit`]ile [colare sunt solicitate s` identifice aceste necesit`]i suplimentare de sprijin, s` ofere solu]ii la ele [i s` revizuiasc` periodic aceste solu]ii (m`suri). Focalizare [i obiective Legea promoveaz` lucrul integrat al diverselor agen]ii (de s`n`tate, sociale, educa]ionale - inclusiv de \nv`]`mnt superior etc.) care s` sprijine autorit`]ile locale de \nv`]`mnt \n realizarea sarcinilor care rezult` din lege: evaluare, interven]ie, planificare, revizuire [i reevaluare, etc. P`rin]ii vor fi consulta]i \n asigurarea m`surilor necesare. Impact probabil Se confer` functii variate [i sunt impuse sarcini noi autorit`]ilor [colare, \n leg`tur` cu asigurarea educa]iei [colare. Apar de asemenea implica]ii semnificative pentru furnizorii de serviciii [i profesioni[tii care lucreaz` \n sectorul de s`n`tate, social sau alte sectoare.
23
Planuri de sprijin coordonate Aceste planuri devin obligatorii, pentru orice copil cu necesit`]i (cerin]e) adi]ionale de sprijin. Ele rezult` dintr-o complexitate sau multitudine de factori, dac` cerin]ele de sprijin suplimentar vor fi necesare pentru cel pu]in un an de zile [i dac` este solicitat sprijin semnificativ din interiorul \nv`]`mntului [i o agen]ie adecvat`. Va fi numit un Coordonator de Plan. M`suri de asistare a tranzi]iei Sunt reglementate m`suri de asigurare a planific`rii timpurii, a preg`tirii [i coordon`rii eficiente a informa]iilor - care s` sprijine copiii [i tinerii cu necesit`]i adi]ionale de sprijin pe perioada unor schimb`ri \n via]a [colar` fie c` este vorba de trecerea de la nivelul pre[colar la cel primar, de la cel gimnazial etc. Pentru tranzi]iile post[colare se prevede ca, acolo unde este necesar, s` se \ntreprind` m`surile adecvate de suport (cu cel pu]in 12 luni, apoi cu 6 luni) \nainte de absolvirea [colii. Marea Britanie (Anglia) Initia]ive politice din 2006 1. Consultare asupra reglement`rilor privind activitatea SENCO (Special Educational Needs Coordinator) Coordonatorul CES din fiecare [coala general`. Ini]iativa a plecat de la o recomandare a Comitetului pentru copii [i familie (2006) [i anume c` SENCO nu are suficient` proeminen]` \n ierarhia [colii. 2. |n ce prive[te Comitetul pentru copii [i familie, acesta a ridicat \n dialogul cu Guvernul necesitatea revitaliz`rii Planului de Dezvoltare pentru Incluziune (Inclusion Development Plan IDP). Strategia general` a IDP este de a ameliora [colarizarea celor cu cerin]e educa]ionale speciale. IDP trebuie s` asigure materiale practice care s` sprijine educa]ia copiilor cu diverse cerin]e speciale. |n prima faz` s-a pus accentul pe tulbur`rile de limbaj (de vorbire, citire, scriere), \n prezent se are \n vedere autismul (tulbur`rile/dezordinile din spectrul autist). Fran]a (10) La data de 11 februarie 2005 a fost adoptat` Legea cu privire la egalitatea drepturilor [i [anselor, particip`rii [i cet`]eniei persoanelor cu handicap. Un punct important din aceast` lege \l reprezint` articolul 19 care afirm` c` serviciul public de educa]ie asigur` o formare [colar`, profesional` sau superioar` a elevilor, adolescen]ilor [i adul]ilor ce prezint` un handicap sau o tulburare de s`n`tate invalidant`. |n domeniile sale de competen]`, Statul trebuie s` pun` \n func]iune mijloacele financiare [i umane necesare [colariz`rii \n [coala de mas` a copiilor, adolescen]ilor [i adul]ilor cu handicap. Orice copil, adolescent care prezint` un handicap sau o tulburare invalidant` de s`n`tate este \nscris la [coala cea mai apropiat` de domiciului sù, care constituie o[coala de referin]`. Un criteriu esen]ial de construc]ie a incluziunii [colare [coala din proximitate, [coala comunit`]ii este clar stipulat \n prevederea de mai sus. Pentru sistemul educa]ional francez, expresiile integrare sau incluziune [colar` par s` aib` oarecum acela[i sens. Dup` legea din 2005 au loc \ns` schimb`ri semnificative, care sugereaz` tranzi]ia viziunii, de la integrare spre incluziune. Astfel, clasele de integrare [colar`, ap`rute \n anii 80 (\n perioada promov`rii masive a integr`rii \n lume), la rndul lor derivate din cunoscutele clase de perfec]ionare (cu debut din 1909), devin dup` 2005 clase de incluziune [colar` (CLIS). Acestea opereaz` \n \nv`]`mntul primar. |n mod similar, unit`]ile pedagogice de integrare (ap`rute \n anii 90) devin acum unit`]i pedagogice de incluziune (UPI), care opereaz` mai ales la nivelul \nv`]`mntului secundar (gimnazial). Unele concluzii Educa]ia cerin]elor speciale (ECS) evidentiaz` o responsabilitate sporit` [i \mp`r]it` c`tre toate cadrele didactice, indiferent de [coala \n care \nvat` ace[ti copii (cu CES), precum [i alte persoane din [coli [i comunitate, c`tre p`rin]i [i familie. }`rile membre UE utilizeaz` tot mai mult aceast` denumire (ECS), \n paralel ([i complementar) cu promovarea incluziunii [colare [i sociale.
10
J. Zaffran Quelle cole pour les leves handicaps?(2007)
24
Sensul extins, profund [i generos al educa]iei incluzive vizeaz` \ntreaga func]ionare a [colii [i o vigilen]` continu` [i sporit` asupra multiplelor vulnerabilit`]i \n educa]ie. Asemenea vulnerabilit`]i pot exista \n orice ]ar`, cu varia]ii legate de contextul socio-economic, cultural, lingvistic etc. UNESCO apreciaz` \n prezent drept grupuri ]int` importante pentru reducerea marginaliz`rii [i excluziunii [colare \n diverse zone ale lumii: Copiii str`zii Copiii care muncesc Copiii solda]i Copiii cu dizabilit`]i Popula]ia indigen` Copiii romi Popula]ia rural` Un \nv`]`mnt adecvat pentru persoane cu cerin]e educa]ionale speciale, \n spiritul educa]iei incluzive presupune \n esen]` respectarea drepturilor [i demnit`]ii tuturor oamenilor, inclusiv a persoanelor tradi]ional marginalizate, sau a celor intrate mai nou \n aceste situa]ii. Este necesar` deopotriv` egalitatea de drepturi dar [i de [anse, pentru a permite efectiv accesul [i participarea (calitatea educa]iei lor) [colar` [i social`. Evolu]iile sistemelor de \nv`]`mnt din ]`rile europene ca [i din lume scot \n eviden]` trecerea tot mai clar` spre contexte [colare ct mai incluzive. |n ]ara noastr`, de[i abordarea teoretic` are deja o istorie de peste zece ani, \n legisla]ia [i pratica [colar` incluziunea [colar` este mai mult implicit` [i \nc` destul de timid`, adesea contrabalansat` de unele decizii [i m`suri educa]ionale. Dac` lu`m \n seam` tendin]ele din Europa [i din lume, ca [i ipostaza ratific`rii Conven]iei ONU din 2006, evaluarea [i revizuirea educa]iei persoanelor cu dizabilit`]i [i alte cerin]e speciale, din perspectiva incluziunii, se impune cu necesitate.
25
3.
Dizabilitatea [i educa]ia. Situa]ia din Romnia \n context european [i interna]ional

Traian Vr`sma[ Introducere
Copiii cu dizabilit`]i reprezint` circa o treime din copiii afla]i \n afara [colii, \n general \n lume (11). Diacronia [i sincronia educa]iei persoanelor cu dizabilit`]i reprezint` o problematic` foarte complex` [i o provocare pentru societate [i [coal`. Viziunea despre aceste persoane (exprimat` \n terminologie [i defini]ii), modul de identificare, evaluare [i orientare, institu]iile [i mecanismele care intervin aici, aspectele [i priorit`]ile generale, politice, economice [i culturale dintr-o anumit` societate, valorile dominante din sistemul de \nv`]`mnt etc. iat` doar cteva dintre elementele care diferen]iaz` accesul [i participarea [colar` a acestor persoane - de la o ]ar` la alta. 3.1 Ce \nseamn` dizabilitate (handicap)? Din perspectiv` istoric`, modul de definire a dizabilit`]ii s-a legat fundamental de viziunea [i terminologia utilizat` de o anumit` societate. Apari]ia [i dezvoltarea modelului medical care a dominat \n ultimele 2-3 secole atitudinile [i practicile fa]` de persoanele cu dizabilit`]i \n toat` lumea a determinat [i modul de evaluare [i interven]ie puternic medicalizat`, de echivalare practic a unei dizabilit`]i cu o boal` sau deficien]`. Evolu]iile de dup` anul 1970, legate de promovarea drepturilor [i demnit`]ii persoanelor cu dizabilit`]i au condus treptat spre elaborarea unui model nou, cel social. |n multe ]`ri se constat` o viziune nuan]at`, bazat` adesea pe combina]ii [i nevoia de compromis \ntre cele dou` viziuni fundamentale (medical` [i social`). OCDE aprecia \n 1994 c` sunt identificabile cel pu]in patru modele \n ]`rile membre modelul medical, modelul patologiei sociale, cel antropologic [i cel ecologic. |n anul 1980 a Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii a definit grupul terminologic deficien]` dizabilitate (incapacitate) - handicap care a guvernat timp de 2 decenii problematica domeniului. Sensul celor trei termeni era \n 1980: Deficien]a (engl. impairment, franc. deficience) = absen]a, pierderea sau alterarea unei structuri ori func]ii (leziune anatomic`, tulburare fiziologic` sau psihologic`). Deficien]a poate fi rezultatul unei maladii, a unui accident etc. dar [i a unor condi]ii negative din mediul de cre[tere si de dezvoltare a unui copil, cu deosebire caren]e psiho-afective. Regulile Standard (1993) nu mai consider` acest termen ca fiind unul de baz`, analizndu-l \nglobat \n cel de dizabilitate (incapacitate). Dizabilitatea (incapacitatea) (engl. disability, franc. incapacite) \nsumeaz` un num`r de limit`ri func]ionale, ce pot fi \ntlnite la orice popula]ie, a oric`rei ]`ri din lume. Dizabilitatea (incapacitatea) depinde, dar nu \n mod obligatoriu [i univoc de deficien]`. Dizabilit`]ile pot fi cauzate de deficien]e (fizice, senzoriale sau intelectuale), de condi]ii de s`n`tate (boli mintale/neuropsihice) sau de mediu. Dizabilit`]ile (ca [i deficien]ele) pot fi vizibile sau invizibile, permanente ori temporare, progresive ori regresive. Comentariu Utilizarea termenului incapacitate a fost evitat`, pe bun` dreptate, \n literatura romneasc` de specialitate, de[i \n textele de limb` englez` [i \n documentele interna]ionale echivalentul disability' este de departe cel mai frecvent folosit \n ultimii 25 de ani, \n asociere cu cuvntul persoan`. La noi s-a preferat fie folosirea termenului deficien]` fie a celui de handicap (intrat [i \n Constitutia Romniei sau \n alte legi, \n forma 'persoane handicapate ulterior, persoane cu handicap), formule considerate a fi mai pu]in stigmatizante. Relativ recent a ap`rut tendin]a de a se utiliza \n literatura romneasc` de specialitate, ca [i \n legisla]ia mai nou` (de dup` anul 2000) termenul dizabilitate, care, chiar dac` are nuan]a unui barbarism, pare s` redea mai exact con]inutul termenului echivalent din terminologia utilizat` pe plan interna]ional. Handicapul = dezavantajul social rezultat din pierderea ori limitarea [anselor unei persoane urmare a existen]ei unei deficien]e sau dizabilit`]i (incapacit`]i) - de a lua parte la via]a comunit`]ii, la un nivel echivalent cu ceilal]i membri ai acesteia.
11
Policy guidelines on inclusion in education, UNESCO, 2009.
26
Handicapul descrie \ntlnirea (interac]iunea) dintre persoana (cu dizabilitate) [i mediu. Sensul acestui termen (Regulile Standard, 1993) este de a concentra aten]ia asupra disfunc]ionalit`]ilor din mediul \nconjur`tor [i a unor ac]iuni organizate de societate, ca de pild` informa]iile, comunicarea [i educa]ia, care impiedic` persoanele cu dizabilit`]i s` participe \n condi]ii de egalitate. Defini]ia OMS din 1980 constituie o prim` \ncercare de desprindere a lumii [tiin]ifice de modelul medical. Ea a \nceput a fi \ns` treptat controversat` [i tot mai amplu criticat`, \n principal pentru faptul c` era \nc` influen]at` predominant de modelul medical, care nu reflect` \n suficient` m`sur` drepturile omului (aflate \n evolu]ie evident` dup` anul 1970). Defini]ia OMS din 1980 este \n esen]` o clasificare a consecin]elor unei boli. Clasificarea OMS 2001 (CIF) a func]ion`rii, dizabilit`]ii si s`n`t`]ii CIF apar]ine familiei de clasific`ri interna]ionale alc`tuite de OMS pentru a fi aplicate la diverse aspecte legate de s`n`tate. Familia de clasific`ri interna]ionale a OMS, reprezint` un cadru general de codificare a unei largi diversit`]i de informa]ii legate de s`n`tate (de exemplu, diagnostic, func]ionare [i dizabilitate, motivul pentru care este necesar un serviciu de sprijin, etc.). |n anul 2007 a fost astfel elaborat` o clasificare OMS pentru copii [i tineri (CIF-YC) \nc` necunoscut` \n limba romn`. Obiectivul general al CIF: oferirea unui limbaj standardizat [i unitar, precum [i a unui cadru general de descriere a st`rii de s`n`tate [i a celorlalte st`ri adiacente st`rii de s`n`tate. CIF nu mai este doar o clasificare a consecin]elor unei boli (\n compara]ie cu versiunea OMS a dizabilit`]ii din anul 1980), ci este o clasificare a componentelor s`n`t`]ii. Componentele s`n`t`]ii identific` elementele constitutive ale s`n`t`]ii, \n timp ce consecin]ele se concentreaz` pe impactul sau pe rezultatul ulterior al bolilor sau al altor st`ri de s`n`tate. CIF se bazeaz` pe integrarea a dou` modele opuse cel medical [i cel social. Pentru a reda esen]a integr`rii diverselor perspective ale func]ion`rii, este utilizat un model bio-psiho-social o sintez` asupra tuturor perspectivelor s`n`t`]ii: din punct de vedere biologic, individual [i social la fel ca \n definirea personalit`]ii, ca [i concept central al psihologiei. Termeni de baz` (generici): - Condi]ie (problem`) de s`n`tate termen generic pentru boli (acute sau cronice), dezordini/tulbur`ri, r`niri sau traume; - Func]ionarea - termen generic care se refer` la func]iile corpului, structurile corpului, la activit`]i [i participare; relev` aspectul pozitiv al interac]iunii dintre individ [i factorii contextuali. - Dizabilitatea termen generic pentru deficien]e (afect`ri), limit`ri de activitate, [i restric]ii de participare; relev` aspectul negativ al interac]iunii individ-context. Clasifica]ia OMS 2001 nu mai utilizeaz`, \n varianta englez`, termenul de handicap acesta fiind \ncorporat, ca [i termenul de deficien]`, \n cel de dizabilitate. |n varianta francez` a documentului, termenul dizabilitate este exprimat prin cel de handicap. Al]i termeni, care descriu [i explic` clasifica]ia OMS 2001: Func]iunile corpului func]iile ale corpului ca sistem/organism uman (inclusiv ale creierului) Structurile corpului - p`rtile anatomice, structurale: organe, membre [i p`r]ile lor Deficien]a (afectarea) absen]a, pierdere sau deteriorare \n structurile sau func]iile corpului (inclusiv psihice) Activitatea executarea unei sarcini sau ac]iuni de c`tre un individ; reprezint` perspectiva individual` a func]ion`rii. Limit`ri de activitate dificult`]ile pe care un individ le poate avea \n executarea activit`]ilor; limitarea poate varia de la u[oar` la sever` \n ce prive[te calitatea, cantitatea [i maniera de execu]ie. Este termenul care, \n bun` m`sur`, \nlocuie[te termenul de dizabilitate (incapacitate) din defini]ia veche din 1980). Participarea - implicarea unei persoane \n situa]ii de via]`; semnific` perspectiva societal` a func]ion`rii. Restric]ii de participare sunt probleme pe care un individ le poate avea \n implicarea \n situa]ii de via]`; este termenul care \nlocuie[te, \n bun` m`sur`, termenul de handicap din defini]ia OMS 1980; Factori contextuali cei care, \mpreun`, (mediul [i factorii personali) constituie contextul complet al vie]ii unui individ; 27
- Factori de mediu se refer` la toate aspectele externe ale lumii care formeaz` contextul vie]ii unui individ: lumea fizic` natural`, lumea fizic` artificial`, ceilal]i oameni, \n diferite rela]ii [i roluri, atitudini [i valori, sisteme [i servicii sociale, politici, legi [i reguli; Facilitatori factori din mediul unei persoane, care, prin absen]a sau prezen]a lor, amelioreaz` func]ionarea [i reduc dizabilitatea; Bariere factori din mediul unei persoane, care, prin absen]a sau prezen]a lor, limiteaz` func]ionarea [i creeaz` sau m`resc dizabilitatea; - Factori personali factorii contextuali lega]i de individ, cum ar fi: vrsta, sexul, statutul social, experien]a de via]`, particularit`]ile psihice etc. Implica]ii generale ale Clasifica]iei OMS 2001 Conceptul de dizabilitate apare \n mod evident ca rezultant` a interac]iunii mai multor factori att cei care ]in \n principal de individ (condi]ii de s`n`tate, legate de afectarea unor structuri [i func]ii ale organismului), a celor care ]in de activitate [i participare, ct [i cei contextuali (mediul [i factorii personali). Datorit` complexit`]ii rela]iei de interac]iune - din care poate rezulta dizabilitatea - impactul diverselor medii asupra aceluia[i individ, cu o stare de s`n`tate dat`, poate fi diferit. Prezen]a unei condi]ii de s`n`tate (boli, afec]iuni etc.) sau a unei deficien]e (afect`ri) este o premis`, dar aceasta nu conduce obligatoriu la dizabilitate (handicap). Diagnosticul medical, \n sine, nu mai este ca atare suficient pentru a fundamenta determinarea st`rii de dizabilitate (handicap). Acesta trebuie corelat cu evaluarea psihosocial` - modul de func]ionare \n activitatea [i participarea social`, felul \n care factorii de mediu, inclusiv cei familiali se constituie ca facilitatori sau bariere, precum [i influen]a factorilor personali (12). Conceptul de dizabilitate (handicap) \n viziunea Conven]iei privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilit`]i (ONU, 2006) Persoanele cu dizabilit`]i le includ pe acelea care au deficien]e (afect`ri) pe termen lung, din punct de vedere fizic, mintal (mental), intelectual sau senzorial, care \n interac]iune cu diferite bariere pot impiedica participarea lor deplin` [i eficient` \n societate, pe baze egale cu ceilal]i. Spiritul CIF este evident \n aceast` defini]ie mai ales prin formularea \n interac]iune cu diferite bariere pot \mpiedica participarea. 3.2 Organizarea institu]ional` a educa]iei pentru persoane cu dizabilit`]i 3.2.1 Identificarea [i evaluarea persoanelor cu dizabilit`]i Identificarea [i evaluarea complex` a copiilor [i adul]ilor cu dizabilit`]i [i alte cerin]e speciale reprezint` o problematic` foarte complex` [i aflat` \n plin` dinamic`. Din perspectiv` istoric` modul de identificare [i evaluare s-a legat fundamental de viziunea [i terminologia utilizat` de o societate sau alta. |n prezent, aspira]ia spre modelul social, reflectat \n bun` m`sur` de defini]ia dizabilit`]ii dat` de OMS \n 2001 (CIF) deplaseaz` accentul de la viziunea medical` (medicalizat`) la una multidisciplinar` (bio-psiho-social`) [i multisectorial` de abordare, de responsabilizare a tutoror actorilor sociali (profesioni[ti [i copii) [i a comunit`]ii, pentru a se adapta la necesit`]ile acestor persoane. Acest model [i mai ales reflectarea lui \n politici [i practici se afl` \nc` \ntr-o faz` incipient` \n multe ]`ri, inclusiv \n ]ara noastr`. |n Romnia pn` \n anul 2002 (la copii) [i (2008 la adul]i) criteriile de \ncadrare a unei persoane \ntr-un grad de handicap (expresie oficial` larg utilizat` administrativ), erau practic o list` de boli [i probleme de s`n`tate. Aceast` \ncadrare, odat` \ndeplinit`, permite anumite facilit`]i (servicii [i presta]ii) cu scopul esen]ial de egalizare a [anselor. |n anul 2002, \n urma unei colabor`ri fructuoase dintre Autoritatea Na]ional` de Protec]ia Copilului, Ministerul Educa]iei, Autoritatea Na]ional` pentru Persoanele cu Handicap [i Ministerul S`n`t`]ii, la care au contribuit UNICEF [i RENINCO, au fost elaborate noi criterii [i a fost adoptat prin ordin comun un Ghid metodologic pentru evaluarea copilului cu dizabilit`]i [i \ncadrarea \ntr-un grad de handicap.
12
Clasificarea interna]ional` a func]ion`rii, dizabilit`]ii [i s`n`t`]ii (CIF)/OMS, variant` \n limba romn` cu sprijin UNICEF, Bucure[ti, Marlink, 2004.
28
Aceste criterii, urmate de cele elaborate [i aprobate \n 2007, pentru adul]i, de Autoritatea Na]ional` pentru Persoane cu Handicap, reprezint` o prim` deschidere a modelului tradi]ional (medical) spre cel nou, social. Criteriile noi ]in seama nu numai de condi]iile de s`n`tate, structurile [i func]iile organismului afectate (prin boli sau deficien]e), ci [i de activit`]i [i participare social`, de factorii personali [i de facilitatorii [i barierele existente \n mediul de via]`. De[i termenul oficial utilizat de aceste criterii este handicapul (prezent \nc` [i \n Constitu]ia Romniei), accep]iunea acestuia dup` revizuirea criteriilor se apropie oarecum de cea de dizabilitate (\n spiritul CIF 2001). |ncadrarea unei persoane \ntr-un grad de handicap este un proces [i rezultat necesar unei asemenea persoane, pentru a beneficia de servicii [i mijloace de sprjin corespunz`toare de egalizare a [anselor. |n unele ]`ri a aparut tendin]a de evaluare noncategorial` a persoanelor cu dizabilit`]i (ca [i a altor persoane cu CES) de pild` Norvegia, mai nou \n Portugalia (2008) unde se stipuleaz` de pild` ca obiectivul evalu`rii de nevoi (cerin]e) educa]ionale este de a poten]a incluziunea cu succes [i participarea [colar` la to]i elevii cu CES. Cerin]e minimale \n evaluare Evaluarea \n scopul \ncadr`rii sau a orient`rii [colare a unei persoane cu dizabilit`]i este un proces complex, \n schimbare, delicat, de mare responsabilitate. Ghidul metodologic mai sus men]ionat pentru copii precizeaz` cteva circumspec]ii (cerin]e) de care trebuie ]inut seama. Dizabilitatea face parte din experien]a uman`, fiind o dimensiune a umanit`]ii. Ea este cea mai puternic` provocare la acceptare a diversit`]ii pentru c` limitele sale sunt fluide. |n categoria persoanelor cu dizabilit`]i poate intra oricine, \n orice moment, ca urmare a unor \mprejur`ri cu urmari nefericite, cum sunt unele boli [i accidentele. Sarcina evalu`rii copiilor cu dizabilit`]i nu este deloc una u[oar`. Rolul evaluatorului este s` [tie ct mai exact ce este (sau poate fi) dizabilitatea, care sunt coordonatele sale, dar [i s-o recunoasc` ca experien]` unic`, ca o dimensiune a diversit`]ii umane. Doar astfel se poate aprecia corect dac` serviciile [i programele de interven]ie [i sprijin pe care le propune [i le evalueaz` r`spund necesit`]ilor celor c`rora le sunt adresate. Evaluarea trebuie realizat` \ntr-un cadru empatic [i de pe pozi]ii de compatibilitate cultural` cu beneficiarii ei. Aceasta presupune facilitarea accesului persoanelor cu dizabilit`]i [i participarea acestora [i a reprezenta]ilor legali la toate nivelurile evalu`rii. Parteneriatul \n evaluare, ca [i \n interven]ia ulterioar` este esen]ial; p`rin]ii au dreptul s` fie consulta]i, s` participe la luarea deciziilor consecutive evalu`rii, s` cunoasc` planurile [i programele de interven]ie [i progresele pe care le realizeaz` copilul. Evaluarea este un act de mare responsabilitate pentru to]i factorii implica]i: copii, p`rin]i, speciali[tii evaluatori. Evaluarea la vrsta pre[colar` extrem de important` \n contextul educa]iei [i interven]iei timpurii adaug` cel pu]in dou` cerin]e noi, oarecum dilematice: nevoia de a o face (evaluarea) de \ndat` ce exist` o identificare clar`, pentru a nu \ntrzia interven]ia timpurie, foarte necesar`; evitarea (pe de alt` parte) a cel pu]in dou` riscuri: - de a nu gre[i (avnd \n vedere specificitatea dezvolt`rii umane la aceast` vrst`, inegalitatea (asimetria) posibil` \ntre diverse domenii de dezvoltare); - de a nu eticheta [i marca negativ traseul [colar [i de via]` (valabil [i la copiii de vrst` [colar`). Introducerea [i utilizarea Clasific`rii Interna]ionale a Dizabilit`]ii, Func]ion`rii [i S`n`t`]ii varianta pentru copii [i tineri, OMS, 2007 ar putea reprezenta un punct important de plecare \n optimizarea sistemului actual de evaluare a dizabilit`]ii [i a altor cerin]e speciale (de sprijin) la copii. 3.2.2 Evaluarea \n contexte incluzive \n Europa |n perioada 2005-2007 EADSNE a coordonat un studiu \n ]`rile membre ale UE pe tema de mai sus, studiu finalizat [i publicat \n 2007 (13), cu date din 23 de ]`ri membre ale Uniunii Europene (sau asociate) f`r` Romnia. Semnifica]ia acordat` de echipa multina]ional` de cercet`tori termenului de context incluziv a fost \n cadrul proiectului de studiu urm`toarea: asigurarea [colariz`rii \n contextul \nv`]`mntului general, \n [coli [i clase care:
13
Assessment in inclusive settings. Key Issues and Policies, EADSNE, 2007.
29
- au elevi cu sau f`r` CES care \nva]` \mpreun`; - se lucreaz` la un curriculum care permite \nv`]area [i participarea tuturor elevilor. Evaluarea \n aceste contexte este cea realizat` din perspectiva curricular` (pedagogic`) [i ca atare urm`re[te realiz`rile elevului \ntr-un proces pedagogic, dar este \n acela[i timp un act administrativ. Func]iile unei asemenea evalu`ri sunt cele cunoscute din teoriile clasice ale evalu`rii [colare. |n esen]` sunt dou` asemenea func]ii: - informarea [i reglarea pred`rii [i \nv`]`rii (pentru to]i actorii); - informarea pentru motive administrative: monitorizare standarde, selec]ie, diagnoz` [i decizii privind alocarea resurselor etc. Forme diferite de evaluare, generate de func]ii diferite, pot determina plasarea (orientarea [colar` a) unui copil [i alocarea resurselor necesare Similitudini [i diferente, \n raport de func]iile (scopul) evalu`rii, \n \nv`]`mntul primar incluziv Evaluarea \n cadrul politicilor generale de educa]ie Este important de precizat mai \nti c` defini]iile [i \n]elegerea a ceea ce \nseamn` educa]ia (\nv`]`mntul) cerin]elor speciale variaz` foarte mult de la o ]ara la alta. Sunt \ns` puncte comune generale: - politicile [i practicile din ]`rile investigate au evoluat \n timp, \n contexte foarte specifice [i sunt puternic individualizate; sistemele de evaluare sunt la fel; - sistemele de evaluare sunt reflectate att \n \nv`]`mntul general ct [i \n cel special; - concep]ia despre evaluare, politicile [i practicile \n acest sens evolueaz` constant \n toate ]`rile; \n cteva ]`ri se afl` \n curs de revizuire politicile [i legisla]ia privind educa]ia incluziv`, ceea ce va avea impact [i asupra evalu`rii (Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Fran]a, Italia, Olanda, Lituania, Spania [i Elve]ia). Evaluarea \n scopul identific`rii CES De[i exist` diferen]e clare \n modalit`]ile de colectare [i utilizare a datelor de evaluare, necesitatea de a se preciza CES la nivel individual este recunoscut` \n toate ]`rile. Toate ]`rile au proceduri legale clare privind identificarea ini]ial` a CES la elevii care \ntmpin` dificult`]i, dar felul concret de identificare difer` de la o ]ar` la alta. Evaluarea ini]ial` a celor care pot avea CES are \n sintez` dou` scopuri (func]ii): - identificarea legat` de o decizie oficial` de recunoa[tere a unor cerin]e educa]ionale care implic` resurse adi]ionale ca sprijin pentru \nv`]are; - informarea programelor de \nv`]are, acolo unde evaluarea este focalizat` pe eviden]ierea for]elor [i sl`biciunilor pe care un elev le poate avea \n diferite arii ale experien]ei [colare; asemenea informa]ie este adesea folosit` \n maniera formativ`, ca de pild` un punct de plecare pentru Planul Educa]ional Individual. Etapa de colectare a informa]iilor este adesea legat` de profilul speciali[tilor care intervin (din s`n`tate, sector social, \nv`]`mnt [i psihologie), dar \n toate ]`rile sunt implicate \ntr-un fel sau altul echipe multidisciplinare. |n ]`rile investigate evaluarea cu scop de identificare ini]ial` a CES este aplicat` elevilor din toate contextele [colare (incluzive [i segregate). Evaluarea cu scop de informare a pred`rii [i \nv`]`rii Aceast` evaluare, situat` \n contexte incluzive relev` nevoia de evaluare continu`, care la rndul ei este: - direct legat` de programele de \nv`]are pe care le urmeaz` to]i copiii (cei cu [i cei f`r` CES); - este \n principal non-comparativ`, cu focalizare pe informa]ia care ajut` profesorii s` planifice pa[ii urm`tori pentru \nv`]area individual` la un copil (evaluare formativ`); - poate sau nu avea elemente de evaluare sumativ`, legate de puncte strategice \n programele de predare [i \nv`]are. Metodele de evaluare utilizate, att \n privin]a ariei de con]inut vizate ct [i al procedurilor sunt adesea acelea[i ca la ceilal]i elevi, ca atare sunt puse \n eviden]` trei probleme (cerin]e), legate de evaluarea curricular` continu` la elevii cu CES: - Rezultatele ini]iale de evaluare la CES s` fie legate de obiectivele curriculare; - Legarea (conectarea) obiectivelor curriculare [i a agendelor de evaluare cu PEI (Planul Educa]ional Individual); - Modificarea sau adaptarea metodelor de evaluare utilizate \n clasele obi[nuite pentru a corespunde particularit`]ilor copiilor cu CES (cerin]e sau dificult`]i specifice).
30
Pentru a se realiza evaluarea continu` \n contexte incluzive este de aceea foarte important` disponibilitatea pentru profesori a unor echipe multidisciplinare de speciali[ti. Evaluarea de comparare a progreselor elevilor Cel mai adesea o asemenea evaluare ia forma unei evalu`ri sumative realizate \n scoal`, care trebuie corelat` cu: - raportarea de final pentru p`rin]i sau alte p`r]i interesate; - oferta de recompense sau note legate de rezultatele \nv`]`rii. Evaluarile sumative pot sumariza realiz`rile [colare pe o durat` mai mare de timp, cum ar fi un an [colar. Compararea informa]iei asupra realiz`rilor [colare a unui grup de copii poate da rela]ii despre progresul relativ al fiec`rui copil (cu grija necesar` pentru a se evita eventuale implica]ii negative...) sau poate fi utilizat` pentru obiective mai largi de evaluare, cum ar fi reu[ita unui \ntreg program de \nv`]are. O problem` serioas` pentru profesori \n contexte incluzive este corelarea cerin]elor evalu`rii sumative cu obiectivele PEI. O alt` \ntrebare care se pune este: cum pot fi modificate sistemele de evaluare bazate pe promovare (clas` cu clas`) sau pe notare, pentru a corespunde elevilor cu cerin]e [i dificult`]i specifice? Evaluarea cu scop de monitorizare a standardelor educa]ionale generale Pentru tot mai multe ]`ri focalizarea evalu`rii [colare se face pe obiective comune (standarde) pentru realiz`rile de \nv`]are la to]i copiii. Aceasta reprezint` adesea o mi[care ini]iat` politic, legat` de probleme mai generale ale evalu`rii standardelor \n cadrul sistemului general de \nv`]`mnt. Este vorba de obicei de o evaluare sumativ`, deoarece informa]ia este colectat` \ntr-un punct (moment) strategic, \n leg`tur` cu un anumit program na]ional de studii. |ntr-o asemenea evaluare elevii sunt verifica]i pentru a se vedea ct de mult au atins standardele comune pentru \nv`]are, mai degrab` dect s` se evalueze ce au \nv`]at [i care s` fie pa[ii urm`tori. O asemenea evaluare nu are neap`rat [i rol de informare cu privire la predare [i \nv`]are... De aceea \n multe ]`ri se realizeaz` conexiuni dintre testele standardizate [i evaluarea continu` realizat` \n [coli de c`tre profesori. |n contexte educa]ionale incluzive exist` probleme serioase legate de acest tip de evaluare, pe care ]`rile \ncearc` s` le solu]ioneze: - dreptul elevilor cu CES de a fi angaja]i \n testarea na]ional`; - necesitatea de a modifica testele, pentru ca acestea s` corespund` cerin]elor particulare [i dificult`]ilor unor elevi. Obiectivele evalu`rilor na]ionale pot avea un impact foarte mare asupra unui elev cu CES \n contexte incluzive! Toate ]`rile se confrunt` cu dificulta]i [i provoc`ri \n politica [i practica de evaluare \n contexte incluzive. C`tre o evaluare incluziv`. Principii [i recomand`ri pentru politici [i practici Cùt`rile necesare \n rezolvarea problemelor delicate eviden]iate mai sus au condus la dou` concepte de luat \n seam`: - evaluarea universal` \n care materialele legate de evaluare sunt proiectate [i realizate pentru a fi accesibile la ct mai mul]i elevi, f`r` a fi necesar` o modificare ulterioar`; aici sunt evidente similitudinile cu conceptul de proiectare universal` (universal design) promovat foarte clar mai ales prin Conven]ia ONU din 2006 privind persoanele cu dizabilit`]i; - evaluarea incluziv` care va fi abordat` \n continuare. Ce este evaluarea incluziv`? Este o abordare de evaluare \n contexte de [coal` general` (mainstream setting), \n care politicile [i practicile sunt proiectate pentru a promova ct mai mult posibil \nv`]area la to]i elevii. Obiectivul general al evalu`rii incluzive este c` toate politicile [i procedurile de evaluare trebuie s` sprijine [i s` \mputerniceasc` incluziunea cu succes [i participarea tuturor elevilor vulnerabili la excludere, inclusiv cei cu CES. Unele principii ale evalu`rii incluzive - Toate procedurile de evaluare trebuie utilizate pentru a informa [i a promova \nv`]area pentru to]i elevii; - To]i elevii trebuie s` aib` dreptul de a fi parte din toate procedurile de evaluare; 31
- Necesit`]ile copiilor cu CES trebuie luate \n seam` att \n contextul general ct [i \ntr-unul specific (particular) al politicilor de evaluare; - Toate procedurile de evaluare trebuie s` fie complementare [i s` se informeze reciproc; - Toate procedurile de evaluare trebuie s` celebreze diversitatea, prin identificarea [i valorizarea progresul individual [i realiz`rile de \nv`]are la to]i copiii; - Evaluarea incluziv` ]inte[te \n mod explicit la prevenirea segreg`rii, prin evitarea ct mai mult posibil unor forme de etichetare [i prin focalizarea pe practici de \nv`]are [i predare care promoveaz` incluziunea \n medii [colare obi[nuite. Recomand`ri a) pentru munca profesorilor de la clasele obi[nuite Se aplic` [i aici un principiu de baz`, rezultat din studiul EADSNE: Dac` profesorii din clasele [colii generale trebuie s` realizeze contexte incluzive, atunci ei trebuie s` aib` atitudinile adecvate, formarea, sprijinul [i resursele necesare. b) pentru organizarea [colar` Dac` [colile trebuie s` implementeze practici de evaluare incluziv` atunci ele trebuie s` promoveze o cultur` incluziv`, s` planifice pentru evalu`ri incluzive [i s` fie organizate adecvat. c) pentru speciali[tii din echipele de evaluare Activitatea tuturor speciali[tilor de sprijin pentru evaluare la clas` trebuie s` contribuie, atunci cnd evalueaz` elevi cu CES \n mod eficace la evaluarea incluziv` \n medii [colare obi[nuite. d) pentru politicile de evaluare Toate politicile educa]ionale legate de evaluare - att \n general ct [i specifice CES trebuie s` vizeze promovarea practicilor de evaluare incluziv` [i s` ia mai mult \n considerare necesit`]ile copiilor vulnerabili la excludere, inclusiv cei cu CES. 3.2.3. Institu]ii [i mecanisme de evaluare [i orientare pentru copiii cu dizabilit`]i \n Romnia Comisia pentru protec]ia copilului (CPC) ia decizii att cu privire la \ncadrarea unui copil \ntr-un grad de handicap ct [i referitor la orientarea [colar` a acestuia, pe baza instrument`rii unui dosar de c`tre Serviciul jude]ean de evaluare complex`, aflat \n structura direc]iilor jude]ene de asisten]` social` [i protec]ie a copilului. Comisia intern` de evaluare continu` din cadrul unit`]ilor de \nv`]`mnt special sau integrat realizeaz` urm`rirea evolu]iei [colare a copilului cu dizabilit`]i \n vederea reevalu`rii condi]iilor privind orientarea lui [colar`. Cine poate beneficia de evaluare ([i de servicii de cadru didactic itinerant/de sprijin)? a) copii/elevi (care au [i \ncadrare \n grad de handicap) cu certificat de expertiz` [i orientare [colar` [i profesional`, eliberat de comisia de protec]ie a copilului; b) copii/elevi cu dificult`]i de \nv`]are sau de dezvoltare care au recomandarea comisiei interne de evaluare continu` din [coala/ centrul de resurse; Se poate adresa comisiei interne: familia, tutorele, alte institu]ii sau persoane interesate, ONG-uri. Comentariu Suntem \n fa]a unui sistem dual, \mp`r]it \ntre educa]ie (\nv`]`mnt) prin comisiile interne de evaluare continu` cu misiune mai redus` [i punctual` - [i asisten]a social` [i protec]ia copilului, care are atribu]ii majore \n deciziile de evaluare [i orientare [colar` a copiilor cu dizabilit`]i (handicap). |n marea majoritate a ]`rilor europene responsabilitatea evalu`rii din perspectiva pedagogic` (de identificare a CES, de orientare [i de evaluare continu`/formativ`) apar]ine [colilor [i/sau autorit`]ilor de educa]ie. |n cazul interven]iei altor agen]ii (sociale, medicale etc.) exist` colabor`ri institu]ionale bine structurate. Ar fi de dorit, pn` la schimbarea legisla]iei, constituirea unui mecanism interinstitu]ional \ntre autorit`]ile jude]ene [i locale de \nv`]`mnt, pe de o parte, [i cele de protec]ia copilului, pe de alt` parte - pentru informare [i cooperare privind promovarea [colarizarii copiilor cu dizabilit`]i (handicap) \n [colile generale sau speciale.
32
Prin comparatie cu experienta european` mai identific`m o diferen]` \nsemnat`, potential defavorabil` calit`]ii educa]iei pentru copiii cu dizabilit`]i - legisla]ia [i practica de la noi pentru CES accentuaz` mai ales identificarea [i evaluarea cu func]ie de selec]ie [i orientare [i aproape deloc evaluarea continu` [i pe cea sumativ`, de informare asupra progreselor \n predare [i \nv`]are. 3.2.4 Asigurarea efectiv` a dreptului la educa]ie Potrivit legisla]iei \n vigoare [colarizarea unui copil cu dizabilit`]i se poate realiza \n urm`toarele modalit`]i de baz`: - \n [coli speciale; - \n clase (grupe) speciale; - \n unit`]i [colare generale, inclusiv cu predare \n limba matern`; - la domiciliul unei persoane; - la patul de spital. |nv`]`mntul special este definit ca \nv`]`mntul pentru persoanele cu deficien]e care se desf`[oar` \n [colile speciale (Regulamentul |nv`]`mntului special, 1999). |nv`]`mntul special cuprinde (dup` HG nr.1251/2005): - gr`dini]e speciale; - grupe de gr`dini]e special`; - [coli speciale pentru toate tipurile [i gradele de deficien]e; - grupe/clase de copii/elevi auti[ti; - [coli de arte [i meserii \nv`]`mnt special; - centre sau grupuri [colare speciale; - [coli/clase postliceale speciale; - centre de zi; - centre de educa]ie special`; - grupe/clase de copii/elevi cu surdocecitate; - [coli de reeducare pentru elevii cu deficien]e comportamentale; - [coli/clase organizate \n spitale, preventorii. |n \nv`]`mntul special integrat (no]iune nedefinit` clar de cadrul normativ \n vigoare) pot func]iona: - grupe de gr`dini]` special` \n gr`dini]ele de mas`; - clase speciale compacte integrate \n [colile de mas`; - grupuri de elevi cu CES integrate \n [colile de mas`; - copii cu CES integra]i individual \n [colile de mas`; - clase speciale de arte [i meserii integrate \n [coli de arte [i meserii; - grupe/clase de copii/elevi infesta]i cu virusul HIV; - centre logopedice inter[colare; - centre [colare pentru educa]ie incluziv`; - centre jude]ene/ele municipiului Bucure[ti de resurse [i asisten]` educa]ional`. Ministerul Educa]iei are urm`toarele competen]e, \n vederea integr`rii copiilor cu CES \n [coala de mas`: \nfiin]area sau desfiin]area unit`]ilor [colare speciale reorganizarea [i restructurarea unor activit`]i din \nv`]`mntul special transformarea unor [coli de mas` \n [coli integratoare transformarea unor [coli speciale \n centre [colare pentru educa]ie incluziv` \nfiin]area unor alternative educa]ionale: centre de educa]ie, centre de pedagogie curativ`, centre de zi etc. Formele \nv`]`mntului special [i special integrat: a) \nv`]`mnt de zi b) \nv`]`mnt seral 33
c) \nv`]`mnt de frecven]` redus` d) \nv`]`mnt cu scutire par]ial` de frecven]` e) [colarizare la domiciliu. Comentarii De men]ionat c` forma de [colarizare denumit` mai sus clase (grupe) speciale \n [colile de mas`, de[i este considerat` \n viziunea HG 1251/2005 o forma de educa]ie integrat`, \n baza de date european` a EADSNE (European Agency for Development in Special Needs Education) aceast` form` de [colarizare este asimilat`, la fel ca [i [colile speciale unor contexte segregate (segregated settings). Este vizibil de asemenea faptul c` prin structurile [colare stipulate este adev`rat mai diversificate \n 2005 dect \n 1995 orientarea prioritar` a [colariz`rii copiilor cu dizabilit`]i pare s` r`mn` la noi tot [colarizarea special`. Expresia \nv`]`mnt special integrat nu are fundamentare de tip comparativ (nu exist` aceast` variant` de denumire \n vreo alt` ]ar` european`) [i denot` o anumit` contradic]ie \n termeni. Special este considerat \n mare parte un atribut segregativ, chiar \n contextul unor clase speciale pe lng` [coli generale, deci el nu poate fi asociat cu atributul integrat, dect \n formula consacrat`, \n multe ]`ri [i \n literatura de specialitate din limba romn` educa]ie (\nv`]`mnt) integrat(`). Principul incluziunii nu apare, deocamdat`, ca efectiv integrat \n legisla]ie, \n spiritul [i textul acesteia, a[a cum am v`zut c` este tendin]a \n lume, \n multe ]`ri membre ale UE mai ales dup` adoptarea Conven]iei ONU din 2006. 3.3 Modalit`]i de sprijin pentru copii [i persoane cu dizabilit`]i \n contexte integrate Regulile Standard pentru egalizarea [anselor persoanelor cu dizabilit`]i (ONU, 1993) specific` detaliat, la regula 4-a obligativitatea statelor de a asigura servicii de sprijin pentru persoanele cu dizabilit`]i, ca m`sur` important` \n favoarea egalizarii [anselor, \n func]ie de nevoile acestor persoane. Sunt cuprinse ca servicii [i modalit`]i aici, exemplificativ: dispozitive [i echipamente tehnice (tehnologia asistiv`), servicii de asisten]` personal` [i interpre]i, etc. Educa]ia \n [coli obi[nuite, se men]ioneaz` la regula a 6-a, presupune asigurarea accesibilit`]ii [i a serviciilor de sprijin, proiectate \n func]ie de nevoile persoanelor cu dizabilit`]i. Cerin]e importante \n acest context sunt flexibilitatea, modificarea [i adaptarea curriculum-ului [colar, asigurarea materialor didactice de calitate, o formare continu` a profesorilor [i func]ionarea profesorilor de sprijin. Necesitatea sprijinului pentru \nv`]are \n grupa/clasa obi[nuit` este evident`. Suportul (sprijinul) poate lua diferite forme. |n trecut, sprijinul specializat era asigurat preponderent prin retragerea copilului cu probleme din clas`, pentru a lucra cu un profesor specialist (interven]ie de remediere). |n prezent exist` o tendin]` crescnd` de descurajare a retragerii (excluderii) din clas`. Se caut` de aceea modalit`]i de sprijin \n clasa obi[nuit` a copiilor cu CES. Sprijinul pentru \nv`]are \n grupa/clasa obi[nuit` \n Europa (14) Sprijinul de \nv`]are se realizeaz` mai ales \n mod indirect, prin colaborarea profesional` cu profesorii clasei. Dimensiuni ale suportului pentru profesori Preg`tirea se refer` la modul \n care sunt dezvoltate cuno[tin]ele [i abilit`]ile profesionale ale cadrelor didactice. Ea poate fi ini]ial`, continu` sau combinat`. Ea se refer` att la profesorii clasei ct [i la cei de sprijin. Modul de asigurare a suportului cuprinde 3 aspecte: - lucrul \n clas` cu cadrele didactice (utilizarea unor strategii de adaptare a curriculum-ului); - lucrul cu copiii - stimularea maximal` a poten]ialului de \nv`]are a elevilor cu CES; indiferent de forma [i de con]inutul suportului, implicarea profesorului titular al clasei este vital`, \n colaborare cu cel de sprijin;
14
Inclusive Education and Classroom Practices, EADSNE, 2003.
34
organizarea [colar` (din punct de vedere [colar [i educa]ional) - eviden]ierea faptului c` suportul \n \nv`]are trebuie s` fie parte a politicii [colare, la nivelul \ntregii [coli. Aceasta presupune luarea \n considerare a tuturor factorilor din [coal` care pot afecta \nv`]area, nu doar a problemelor [i dificult`]ilor individuale ale elevilor.
Situa]ii principale de asigurare a suportului, cu privire la: Elev - suport direct sau indirect (dac` suportul este asigurat sau nu direct asupra elevului); Clas` sau [coal` - suport intern sau extern (dac` suportul este asigurat intern sau extern clasei, intern sau extern [colii); Durata - pe termen lung sau temporar, \n func]ie de nevoile elevului (elevilor) sau profesorului; Condi]iile - obligatoriu sau op]ional (legat de existen]a sau nu \n [coal` a posibilit`]ii de suport continuu, permanent); Modalitatea - formal` sau informal` (\n func]ie de existen]a sau nu a unor modalit`]i institu]ionalizate, formalizate de suport).
Caracteristicile principale privind asigurarea suportului \n \nv`]are Profesorii clasei au responsabilitatea pentru to]i copiii, inclusiv pentru cei cu CES; |n caz de nevoie, suportul este asigurat \n principal de c`tre un profesor specializat, \n interiorul [colii - \nùntrul sau \n afara clasei; Profesorul specializat poate fi un cadru didactic din [coal` sau poate veni din exteriorul [colii - [coal` special`, servicii educa]ionale locale de suport, etc; Suportul se adreseaz` att elevilor ct [i cadrelor didactice; Serviciile educa]ionale externe - situate \n afara [colii - pot interveni de asemenea prin asigurarea unor forme de sprijin pentru elevi, profesori, [coli [i p`rin]i; Formele principale de suport vizeaz`: informarea, selec]ia materialelor didactice, elaborarea unor planuri educa]ionale individuale, organizarea unor lec]ii, sprijin direct pentru elevi etc; Modalit`]ile de sprijin par a fi diverse [i flexibile, \n raport cu diferi]i factori care privesc necesit`]ile elevului, profesorului, condi]iile [i resursele din [coal`; Alte servicii dect cele educa]ionale - \n principal cele medicale [i de s`n`tate - sunt de asemenea implicate \n acordarea sprijinului necesar copiilor [i familiilor acestora, \n colaborare str\ns` cu profesorii clasei. O aten]ie special` trebuie acordat` rolului directorului sau altor manageri. Managerul [colar este important nu numai pentru asigurarea tuturor felurilor de sprijin profesorilor, ci [i pentru conducerea sa, care este un factor decisiv \n educa]ia incluziv`. Managerul este adesea persoana cheie care poate implementa schimb`rile \n [coli [i s` ini]ieze noi dezvolt`ri [i procese. Principala responsabilitate este aici organizarea unei abord`ri de echip` [i men]inerea accentului pe chestiunile-cheie \n integrarea [colar`. Uneori este necesar s` se acorde aten]ie mai mare unor grupuri mici de copii cu CES din [coala general`. Experien]a arat` c` unele sesiuni de retragere din clas` pot s` permit` de fapt unui copil s` fie men]inut \n clasa obi[nuit` [i profesorii uneori folosesc aranjamentele din afara clasei. Este important ca aceste modalit`]i de sprijin s` aib` un caracter natural [i flexibil [i s` nu fie folosite numai pentru anumiti elevi cu cerin]e speciale dar [i, ocazional, pentru to]i elevi din clas`. Criteriile care trebuie folosite \n sprijinul special par]ial elevilor trebuie s` fie: (1) ct de devreme e posibil (2) ct de flexibil e posibil (3) ct de u[or e posibil (f`r` efecte negative) (4) pe ct de aproape e posibil (deci de preferat \n clasa obi[nuita [i \n [coala obi[nuit`) (5) ct de scurt e posibil. Nu trebuie subestimat` implicarea p`rin]ilor \n [colile integratoare sau incluzive. Ace[tia nu trebuie v`zu]i doar ca [i clien]i ci [i ca participan]i. Este necesar s` se r`spund` nevoilor lor de cte ori au nevoie de o persoan` pe care s` se poat` baza. Trebuie s` aib` un rol [i o exprimare semnificativ` [i s` fie informa]i de toate detaliile planific`rii, implement`rii, evalu`rii structurii [i con]inutului cooper`rii, \n special \n ce prive[te cooperarea \ntre [coal`, agen]ii din afar` [i al]i profesioni[ti.
35
Mai mult, p`rin]ii joac` un rol activ \n dezvoltarea, introducerea [i evaluarea PEI. (Plan Educa]ional Individualizat). |n unele ocazii p`rin]ii pot servi ca o pereche de mini \n plus \nauntrul sau \n afara clasei.
Cadrul didactic de sprijin/itinerant (CDS) \n Romnia este \nv`]`tor sau profesor [i are, potrivit reglement`rilor legale, sarcini complexe, cu responsabilitate principal` pentru un num`r de 8-12 copii cu CES integra]i individual \n clase din [coli obi[nuite: - realizeaz` evaluarea periodic` a copiilor cu CES; - elaboreaz` programul de interventie personalizat` pentru elevii cu CES; - colaboreaz` cu cadrele didactice de la clasa/grupa \n care sunt elevi cu CES; - asigur` sprijin (asisten]` educa]ional`) la clas`, \n parteneriat cu cadrele didactice care predau aici (50% din norma didactic`); - consiliaz` p`rin]ii [i familiile. Poate fi \ncadrat pe post de CDS un absolvent al: unei institu]ii de \nv`]`mnt superior de lung` durat`, cu una din specializarile: psihopedagogie special`, pedagogie, psihologie; colegiului sau liceului pedagogic; unei institu]ii de \nv`]`mnt superior de lung` durat`, care a efectuat un stagiu atestat de preg`tire teoretic` [i practic` \n educa]ia special` (Ordin MEC, 2004) Urmare a unui studiu realizat \n perioada 2005-2006 (\n cadrul cooper`rii dintre RENINCO, UNICEF [i Ministerul Educa]iei) au fost identificate o serie de bariere ca [i unele condi]ii [i sugestii de bune practici ce pot contribui la dep`[irea acestor bariere: Egalitatea [i reciprocitatea \ntre cadrele didactice de sprijin (CDS) [i cadrele didactice ale clasei (CD) sunt principii fundamentale ale colabor`rii. Pentru ca CDS s` c[tige \ncrederea CD trebuie s` demonstreze ceva progres la elevi; Este nevoie de o perioad` de acomodare reciproc`, de intercunoa[tere \ntre CD [i CDS. Dac` \nv`]`torul are metode moderne de lucru, pe grupe, atunci parteneriatul cu CDS merge, cel pu]in pe anumite secven]e de lec]ie. |n perioada ini]ial` a anului [colar, cam de dou` s`pt`mni la cl. I-a, de cunoa[tere a elevilor este mai dificil de intervenit ca [i CDS \n clas`. Reac]ia la speciali[ti (CDS) poate fi negativ`, de aceea este mai bine ca CDS s` intre \n rolul de coleg, care ajut`. Este necesar` informarea \ntre to]i factorii educa]ionali; p`rin]ii au aflat [i au comunicat multe lucruri, fiecare despre dizabilitatea [i/sau nevoile educa]ionale ale copilului. Ar trebui realizat` prezentarea unor modalit`]i practice de colaborare dintre CD [i CDS precum [i implicarea directorilor \n aceast` ac]iune. CDS [i cadrele didactice trebuie s` fie o echip` care s` includ` [i p`rintele.
Provoc`ri pentru Romnia \n asigurarea sprijinului [colar pentru CES Este nevoie de sprijin institu]ional pentru promovarea [i dezvoltarea noii profesii didactice CDS \n Romnia. Este necesar s` apar` CDS [i \n gr`dini]e. Apari]ia [i dezvoltarea profesiei de cadru didactic de sprijin poate fi o provocare profesional` autentic`. Pentru cadrele didactice activitatea CDS poate oferi ocazii de evaluare [i reevaluare a atitudinii [i practicii pedagogice \n sensul diferen]ierii [i individualiz`rii ceea ce conduce la efecte benefice pentru to]i elevii \n sensul cel mai general educa]iei incluzive Pentru CDS mai ales cei care vin din [coala special` activitatea de sprijin \n [coala general` diferit` de cea din [coala anterioar` - constituie o oportunitate de a-[i valorifica preg`tirea [i competen]ele psihopedagogice pe scar` mai larg`, \n comunitate. Comunicarea [i colaborarea dintre cadrele didactice [i psihopedagogii specializa]i (CDS) sunt vitale pentru reu[ita comun` dar nu u[or de realizat.
36
O direc]ie important` de schimbare [i dezvoltare de perspectiv` \n Romnia este diversificarea serviciilor de asisten]` [i sprijin pentru copiii cu CES (ca [i pentru al]i elevi) din [colile generale, pe mai multe direc]ii: a) diferen]ierea a cel pu]in dou` roluri pentru cadrele didactice de sprijin/ itinerante, a[a cum func]ioneaz` ele \n prezent: - cadre didactice de sprijin efectiv pentru copii la clase (cu preg`tirea [i experien]a psihopedagogic` corespunz`toare nivelului de interven]ie pre[colar, primar, secundar etc); - cadre didactice cu statut de consilier/consultant pentru CES, care s` lucreze mai ales cu celelalte cadre didactice, cu p`rin]ii [i comunitatea. b) diferen]ierea unor servicii regionale sau chiar jude]ene de asisten]` [i sprijin pentru unele grupuri de CES cu inciden]` mai mic` (dizabilit`]i senzoriale de auz [i v`z autism, dificult`]i de \nv`]are altele dect tulbur`rile de limbaj tulbur`ri de comportament etc. Alte servicii de sprijin - pentru copiii pre[colari [i [colari cu CES (inclusiv cu dizabilit`]i): Serviciile de terapie logopedic` realizate de profesorii logopezi inter[colari - profesori speciali[ti care desf`[oar` terapii specifice pentru dep`[irea tulbur`rilor de limbaj [i a dificult`]ilor de \nv`]are. Servicii de consiliere [colar` care dispun de profesori-consilieri psihopedagogi care ofer` servicii att copiilor afla]i \n situa]ie de risc [i criz` ct [i familiilor acestora. Centrele de asisten]` psihopedagogic` ofer` servicii copiilor cu tulbur`ri de comportament [i dificult`]i de adaptare. Comentarii Vizibilitatea statutului si rolului acestor servicii, coeren]a [i complementaritatea sarcinilor de lucru \n [coli necesit` o evaluare temeinic`. |n Romnia nu func]ioneaz` \nc` \n sistemul [colar echipe multidisciplinare mobile (itinerante) de suport pentru elevi [i profesori, a[a cum este tendin]a \n multe ]`ri europene. Este necesar` ini]ierea experimental` a unor echipe multidisciplinare mobile de sprijin [i interven]ie pentru copiii cu CES. Servicii [i presta]ii sociale cu caracter compensator \n \nv`]`mnt Pentru copiii cu CES de vrst` pre[colar` [i [colar` din sistemul de \nv`]`mnt special [i special integrat li se acord` o serie de drepturi materiale [i aloca]ii zilnice de hran`. Astfel acesti copii (inclusiv celor din grupe speciale sau integra]i individual \n gr`dini]e obi[nuite) au dreptul, potrivit HG nr.1251/2005 la rechizite [colare, precum [i la o aloca]ie zilnic` de hran` pentru \ntreaga perioad` a programului [colar. |n viziunea educatiei incluzive ar fi necesar` evaluarea [i eventual revizuirea (adaptarea) acestor m`suri, \n sensul de a realiza o complementaritate dintre facilit`]ile care au caracter compensator pedagogic, pentru o dizabilitate sau alt` cerin]` special` [i unele care pot reprezenta mai degrab` presta]ii strict sociale. 3.4 Adaptarea [i diferen]ierea curricular` pentru copiii cu dizabilit`]i 3.4.1 Problematica curricular` la elevii cu CES |n esen]`, tendin]a este \n lume, a[a cum de fapt a \nceput s` se realizeze [i \n Romnia, de acces [i participare egal` la curriculum, dar pe baze egale a persoanelor cu dizabilit`]i sau cu alte cerin]e speciale. Ca atare, \n elaborarea unui nou curriculum special este nevoie de o evaluare foarte serioas` a eficien]ei [i adecv`rii celui \n vigoare \n spiritul [i \n pas cu tendin]ele de dezvoltare din Europa, de la noi (curriculum-ul general) [i din lume, plecndu-se de la cel actual, raportat la beneficiari [i p`rin]i, cu implicarea unor cercet`tori [i cadre didactice profesioniste. Obiectivul de baz` ar trebui s` fie r`spunsul la \ntrebarea cum adapt`m, cum diferen]iem curriculum-ul elaborat pentru to]i copiii, pentru a r`spunde unei diversit`]i mari de elevi, inclusiv celor cu dizabilit`]i [i alte cerin]e speciale. Accentu`m aici teza deja axiomatic`, dup` Conferin]a de la Salamanca din 1994, privind unicitatea profilului educa]ional la fiecare copil, bazat pe particularit`]ile [i necesit`]ile (cerin]ele) proprii, personalizate [i contextualizate.
37
O nou` viziune trebuie s` plece de la premiza responsabilit`]ii sociale [i profesionale a cadrului didactic, indiferent c` este din [coala special` sau general`, care trebuie, \n acela[i timp, sprijinit [i \mputernicit s` cunoasc` [i s` aplice efectiv la clas` modalit`]i [i proceduri de adaptare [i/sau diferen]iere curricular`, ca [i de evaluare [i promovare clas` cu clas`. Pentru a se putea aplica o asemenea viziune este foarte important` de asemenea identificarea [i \ndep`rtarea barierelor care stau \n calea unei pred`ri [i \nv`]`ri diferen]iate pn` la individualizare \n [coli, bariere care pot conduce la marginalizare [i/sau excludere, de ordin social, economic [i financiar, etnic, lingvistic, de capacitate dar [i de practici rigide [i birocratice \n managementul [colar [i chiar \n clas` (UNESCO, 2004). Un curriculum adaptat [i/sau diferen]iat pentru persoanele cu CES, indiferent de [coala \n care acestea \nva]`, nu poate omite \ns` anumite discipline de studiu adi]ionale, complementare celor accesibile tuturor copiilor, care s` asigure egalizarea [anselor (baze egale). Asemenea discipline care pot fi denumite de interven]ie sau terapie specific` deja exist`. Trebuie analizat` acum utilitatea, oportunitatea [i ponderea lor \n planurile din curriculum-ul vigoare, \n ideea de fi disponibile \n ct mai mare m`sur` posibil` fiec`rui copil/elev cu CES, \n func]ie de necesit`]ile (cerin]ele) individuale de \nv`]are [i dezvoltare: - interven]ia (terapia) logopedic`; - kinetoterapia; - educa]ie psihomotric`; - terapia educa]ional`; - educa]ia vizual-perceptiv`; - educa]ia auditiv-perceptiv`; - mobilitatea [i orientarea \n spa]iu; - limbaje [i sisteme alternative [i augmentative de comunicare (mimico-gestual, Braille etc) etc. Dac` \n ceea ce prive[te [colile speciale exist` o lung` tradi]ie a adapt`rii [i diferen]ierii la nivelul de organizare precum [i din punct de vedere curricular (dup` caz planuri de \nv`]`mnt, programe [i chiar manuale adaptate (din punct de vedere al con]inutului sau a formei de prezentare), accesul [i participarea la curriculum, ca [i evaluarea din aceast` perspectiv` sunt bariere majore ale educa]iei integrate [i/sau incluzive pentru copiii cu CES. |n literatura [i practica psihopedagogic` se utilizeaz` de aceea concepte [i strategii prin care se \ncearc` dep`[irea acestei dificullt`]i: adaptarea curricular`, diferen]ierea curricular`, instruirea diferen]iat`, instruirea multinivelar` etc. Adaptarea [i diferen]ierea curricular` sunt doi termeni foarte asem`n`tori, adesea utiliza]i intersanjabil. Adaptarea se refer` la aplicarea unor principii de elaborare [i implementare curricular`. Un prim principiu de baz` egalitatea de acces - este asigurarea accesului \n ct mai mare m`sur` posibil` la toat` gama de discipline din Curriculum-ul Na]ional. Al doilea principiu egalitatea de [anse \n \nv`]are [i participare [colar` - asigurarea necesit`]ilor educa]ionale personale, prioritare ale unui elev cu CES acces la diverse discipline curriculare de terapii specifice, compensatorii, complementare [i adi]ionale celorlalte discipline [colare. Adaptarea curricular` (dup` HG nr.1251/2005) se refer` la corelarea con]inuturilor componentelor curriculumului na]ional cu posibilit`]ile elevului cu cerin]e educative speciale, din perspectiva finalit`]ilor procesului de adaptare [i de integrare [colar` [i social` a acestuia. Aceasta se realizeaz` de c`tre cadrele didactice de sprijin/itinerante \mpreun` cu cadrul didactic de la clas` prin eliminare, substituire sau adùgare de con]inuturi \n concordan]` cu obiectivele [i finalit`]ile propuse prin planul de interven]ie personalizat. Diferen]ierea curriculum-ului \nseamn` un proces de adaptare sau modificare a curriculumului \n func]ie de diversele nivele de abilitate a elevilor din aceea[i clas`. Profesorii pot adapta sau diferen]ia curriculum-ul modificnd: con]inutul, metodele de predare-\nv`]are a con]inutului [i/sau metodele de evaluare (UNESCO, 2005). |n legisla]ie, \n teoria [i practica educa]iei integrate de la noi se utilizeaz` cteva no]iuni de baz` legate de adaptarea [i diferen]ierea curricular`. Con]inutul (curriculum-ul) \nv`]`mntului special [i special integrat - curriculum na]ional pentru \nv`]`mntul special [i integrat; - curriculum specific pentru \nv`]`mntul special; - curriculum-ul [colii de mas` adaptat pentru \nv`]`mntul integrat; - metodologii, ghiduri [i \ndrum`toare specifice.
38
3.4.2 Planul de servicii personalizat (PSP) PSP este un document prev`zut \n diverse acte normative mai ales pe linia protectiei copilului (2001, 2002 etc). Acest document este util \n planificarea [i coordonarea serviciilor individuale ce vizeaz` asigurarea continuit`]ii, coeren]ei, complementarit`]ii [i calit`]ii serviciilor, ca r`spuns la cerin]ele multiple [i complexe ale copilului cu dizabilit`]i, tinnd cont de contextul familial [i de mediul sù de via]`. El implic` un proces continuu, revizuit [i modificat periodic. De asemenea, PSP permite planificarea [i coordonarea resurselor [i serviciile personalizate. Scopul final al PSP este de a r`spunde cerin]elor (necesit`]ilor) individului pentru a asigura dezvoltarea sa, men]inerea [i \mbun`t`]irea autonomiei [i favorizarea integr`rii sociale. Func]iile PSP sunt urm`toarele: - stabilirea cerin]elor prioritare ale dezvolt`rii individului, \n rela]ie cu for]ele [i poten]ialul sù; - definirea scopurilor, a serviciilor, programelor sau interven]iilor asupra individului, a familiei sau a mediului, \n timp; - definirea responsabilit`]ilor, potrivit resurselor [i serviciilor disponibile, pn` la atingerea scopurilor privind dezvoltarea. Coordonarea acestor activit`]i implic` colaborarea tuturor partenerilor: copilul/ elevul \nsu[i, cei ce asigur` serviciile, reprezentan]ii comunit`]ii etc. - stabilirea unui program de realizare a acestor scopuri; - promovarea drepturilor [i intereselor individului [i asigurarea calit`]ii serviciilor oferite. PSP constituie deci un ansamblu de scopuri, fixate de o echip` inter (multi) disciplinar`. Aceasta trebuie s` ac]ioneze o anumit` perioad` de timp \n condi]iile date [i trebuie s` r`spund` cerin]elor elevului privitor la dezvoltare [i \nv`]are, ]innd cont de for]ele acestuia [i achizi]iile anterioare. Acest document ar trebui s` fie elaborat de c`tre managerul de caz \n colaborare cu echipa multidisciplinar` a serviciului de evaluare complex` (de la protec]ia copilului), al]i speciali[ti colaboratori, cu participarea nemijlocit` a familiei si, dup` caz, a copilului. 3.4.3 Programul de interven]ie personalizat (PIP) Defini]ie Programul de interven]ie personalizat (PIP) este un instrument de planificare [i coordonare, ca [i planul de servicii personalizat (PSP). Amndou` fac ca individul s` aib` o viziune ct mai complet` a nevoilor sale; asigur` continuitatea, complementaritatea [i calitatea serviciilor ca r`spuns la diversele sale cerin]e. PIP constituie o parte a PSP; el este un instrument de lucru permanent pentru unul sau mul]i membri ai echipei care \[i coordoneaz` interven]iile \n direc]ia realiz`rii scopurilor stabilite \n PSP, pentru persoana respectiv`. Programul de interven]ie trebuie s` specifice: 1. obiectivele de realizat; 2. mijloacele folosite pentru a atinge obiectivele - strategiile de interven]ie [i de \nv`]are pentru fiecare dintre obiectivele vizate; 3. durata interven]iilor; 4. un mecanism continuu de revizuire a programului de interven]ie [i de luare a deciziilor ce privesc continuarea programului (de pild` modul de revizuire a planului de interven]ie dup` 90 de zile). Ca urmare, programul de interven]ie personalizat [i planul serviciilor personalizat sunt dou` instrumente diferite, ele avnd func]ii diferite. |n timp ce planul serviciilor fixeaz` obiectivele generale [i stabile[te priorit`]ile pentru a r`spunde necesit`]ilor globale ale individului, programul de interven]ie precizeaz` modalit`]ile de interven]ie, prin care se ating scopurile vizate. Deoarece planul serviciilor vizeaz` satisfacerea ansamblului cerin]elor individului, cmpul sù de aplicare este foarte larg. Cmpul de aplicare a programului de interven]ie este limitat, ca un mecanism continuu de evaluare a deprinderilor achizi]ionate [i a interven]iilor; PIP se limiteaz` la un singur scop de dezvoltare [i implementarea acestuia. Din acest motiv, planurile serviciilor se desf`[oar` un timp mai \ndelungat, fa]` de programele de interven]ie, care constituie doar o etap` sau o parte a \ntregului. Pentru a elabora un plan de servicii ce \nglobeaz` mai multe domenii, trebuie constituit` o echip` interdisciplinar` ampl`, \n timp ce pentru realizarea unui program de interven]ie este necesar` o echip` restrns`. Ea se compune doar din persoane calificate. De exemplu, logopezii vor stabili un program de interven]ie \n domeniul lor de activitate. 39
Se face diferen]ierea \ntre planul serviciilor [i programul de interven]ie pentru a pune \n eviden]` cele dou` nivele distincte de decizie [i de planificare a unui program de sprijin a unei persoane cu dificult`]i de \nv`]are. |n realitate, aceste dou` instrumente sunt complementare [i fac parte din acela[i proces ce const` din planificarea interven]iilor necesare pentru a r`spunde cerin]elor individului. Acolo unde se \ncheie planul serviciilor, prinde via]` programul de interven]ie. Procesul de planificare este incomplet dac` unul sau altul dintre aceste dou` elemente nu se realizeaz`. Deoarece planul serviciilor serve[te ca direc]ie pentru fiecare program de interven]ie, fiecare membru al echipei trebuie s` se implice \ntr-un program de interven]ie. Contribu]ia sa este determinat` de competen]ele sale, de participarea la programele \n curs, de orientarea sa profesional`, particularit`]ile specifice (resurse umane, materiale etc.). Programul de interven]ie ce rezult` va depinde de cerin]ele reale ale individului, de resursele locale [i serviciile comunitare disponibile. 3.4.4 Planul educa]ional individual (PEI) Ghid CDS, RENINCO & UNICEF, 2005 Ce este Planul Educa]ional Individual (PEI)? PEI este un instrument de planificare, predare [i evaluare PEI trebuie s` stea la baza procesului de planificare a interven]iei pentru fiecare copil cu cerin]e educa]ionale speciale Planurile educa]ionale individuale trebuie s` fie planuri de predare \nv`]are care s` specifice: CE trebuie predat copiilor CUM trebuie predat CND sau la ce interval trebuie introduse cuno[tin]e particulare, elemente de \n]elegere [i deprinderi, prin activit`]i suplimentare sau diferen]iate fa]` de cele prev`zute pentru to]i copiii, printr-o program` diferen]iat`.
PEI reprezint` un document de planificare structurat` [i personalizat` a unor obiective specifice de \nv`]are [i de adaptare a cerin]elor curriculare la nivelul de dezvoltare al copilului cu CES PEI este un document de lucru pentru \ntreg personalul didactic PEI trebuie s` fie accesibil [i s` poat` fi \n]eles de to]i cei care lucreaz` cu un astfel de plan Cnd se utilizeaz` Planul Educa]ional Individual (PEI)? PEI se utilizeaz` pentru a planifica: Ac]iuni de interven]ie timpurie sau ac]iuni de interven]ie ulterioar` Ac]iuni de interven]ie \n [coal` sau extra[colare Ac]iuni de interven]ie pentru elevii declara]i ca fiind elevi cu cerin]e educa]ionale speciale
Ce trebuie s` cuprind` un Plan Educa]ional Individual (PEI)? Planurile educa]ionale individuale se concentreaz` pe obiective individuale principale, identificate pentru a ajuta la realizarea nevoilor individuale ale elevului [i a priorit`]ilor particulare ale acestuia; Obiectivele trebuie s` aib` leg`tur` cu ariile cheie din comunicare, citire, aritmetic`, precum [i cu aspecte legate de comportament sau de capacit`]ile / abilit`]ile fizice ale elevului; Setul de obiective [i strategiile utilizate trebuie s` se bazeze pe punctele forte [i realiz`rile / succesele elevului. Un PEI cuprinde: Setul de obiective pe termen scurt urm`rite pentru sau de copil; Strategiile de predare utilizate; Asigurarea m`surilor func]ionale necesare; Termene de evaluare a planului individual; Criteriile de succes [i / sau de renun]are la plan Rezultate ob]inute (consemnate la termenele de evaluare a planului)
40
Ce este un Plan Educa]ional de Grup? |n cazul \n care \n acela[i grup de copii, la aceea[i clas` sau la aceea[i disciplin` de studiu exist` obiective comune [i, prin urmare, strategii comune, atunci se poate \ntocmi un plan de \nv`]are pentru grup [i nu neap`rat pentru fiecare elev \n parte
Monitorizarea [i evaluarea PEI Ideal este ca orice PEI s` fie supus unei revizuiri / evalu`ri permanente, caz \n care nu se poate stabili un termen fix sau o \ntlnire formal` de evaluare. Cu toate acestea, pentru a vedea dac` un plan educa]ional individual conduce c`tre ni[te rezultate pozitive, este necesar s` se fac` o evaluare a acestuia cel pu]in de dou` ori pe an. Cerin]e fa]` de planurile educa]ionale individuale S` determine cre[terea nivelului de realizare a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. S` fie v`zute ca documente de lucru. S` utilizeze un format simplu. S` ofere detalii suplimentare sau diferite de cele puse la dispozi]ie \n general pentru to]i elevii S` ofere detalii despre obiectivele identificate ca fiind \n plus sau diferite de cele identificate pentru to]i elevi. S` aib` un limbaj accesibil tuturor celor care lucreaz` cu ele. S` poat` fi \n]elese de to]i membrii personalului [i de c`tre p`rin]i. S` fie distribuite \ntregului personal didactic / nedidactic, dac` este necesar. S` promoveze o planificare eficient`. S`-i ajute pe elevi s`-[i evalueze propriile progrese. S` aib` ca rezultat o planificare [i o interven]ie adecvate din partea personalului. S` aib` ca rezultat realizarea unor obiective de \nv`]are specificate clar pentru elevii cu cerin]e educa]ionale speciale. Cnd se utilizeaz` un plan educa]ional individual? Planurile educa]ionale individuale se utilizeaz` pentru a stabili interven]iile necesare pentru fiecare elev \n parte, interven]ii realizate prin ac]iuni de interven]ie timpurie sau ac]iuni de interven]ie ulterioar`, Ac]iuni de interven]ie \n [coal` sau extra[colare [i Ac]iuni pentru elevii diagnostica]i ca fiind elevi cu cerin]e educa]ionale speciale. Planul trebuie s` consemneze numai obiectivele principale pe termen scurt [i strategiile care sunt diferite de sau \n plus fa]` de cele care exist` pentru restul grupului sau clasei. Obiectivele stabilite prin PEI trebuie s` aib` termene precise care s` ]in` seama de nevoile identificate. |n cazul \n care un copil este considerat ca avnd cerin]e educa]ionale speciale, atunci stabilirea obiectivelor pe termen scurt [i a strategiilor de realizare a acestora trebuie corelate cu obiectivele generale [i cu elementele eviden]iate \n diagnostic. |n majoritatea cazurilor, strategiile de realizare a acestor obiective sunt stabilite printr-un plan educa]ional individual. Ca ac]iune la nivel de [coal` sau extra[colar`, PEI trebuie s` consemneze numai ceea ce este \n plus sau diferit de planul din curriculum-ul diferen]iat. Ca urmare, vor exista copii cu cerin]e educa]ionale speciale, diagnostica]i sau nu ca atare, care nu au nevoie de un plan educa]ional individual pentru c` cerin]ele lor sunt respectate [i realizate prin metode alternative. Cu toate acestea, obiectivele individuale, strategiile folosite pentru a atinge aceste obiective [i progresele realizate trebuie consemnate ca parte a unor eviden]e generale pentru to]i copii dintr-un grup. Sugestii privind elaborarea unui PEI Nu se recomand` [i nu este adecvat` stabilirea de prea multe obiective \n acela[i timp. Este normal ca elevului s` i se asigure predarea continu` a \ntregii arii curriculare, dar obiectivele planului educa]ional individual trebuie s` se limiteze la priorit`]ile convenite pentru momentul / etapa respectiv`. |n cazul \n care un elev identificat ca avnd CES este expus riscului de lips` de afec]iune sau excludere, atunci planul educa]ional individual trebuie s` con]in` strategiile adecvate de acoperire a acestor nevoi. Unele [coli pot opta pentru adùgarea unor obiective pe termen lung pe care s` le includ` \ntr-un plan educa]ional individual. Un astfel de obiectiv pe termen lung poate fi util pentru identificarea rezultatelor [i
41
progresului \nregistrat de elev, dar acesta trebuie corelat cu obiectivele ini]iale [i trebuie s` asigure informa]ii pentru stabilirea obiectivelor ulterioare. Criteriile de succes incluse \ntr-un PEI \nseamn` c` obiectivele stabilite au fost atinse [i c` trebuie stabilite noi obiective, \n timp ce criteriile de renun]are presupun nu numai c` s-au realizat obiectivele propuse ci [i c` nu mai este nevoie de un plan educa]ional individual. |n general, \ntr-un PEI profesorii trebuie s` includ` obiective SMART: Specifice (specific) M`surabile (measurable) Realizabile (achievable) Relevante (relevant)
(cu) Termene (time bound) Exist` [i situa]ii \n care, pentru a realiza un progres, sunt mai adecvate obiective mai pu]in m`surabile, dar mai u[or de evaluat / revizuit. De obicei, este de mare ajutor dac` orice obiectiv urm`rit este precedat de o formulare ca: pn` la sfr[itul semestrului, Monica va fi capabil` s` De[i nu face parte dintr-un PEI, profesorii trebuie s` ]in` seama [i de fi[a individual` sau de profilul(caracterizarea) elevului care ofer` date de referin]` sau datele de la care se porne[te \n evaluarea ini]ial`, precum [i informa]ii despre cerin]ele particulare [i punctele forte ale elevului la momentul respectiv. Dac` [i unde este cazul, profilul (caracterizarea) trebuie s` con]in` [i informa]ii despre cerin]ele elevului fa]` de strategiile generale pentru a-i putea asigura acestuia accesul la curriculum [i \n programul obi[nuit al unei zile de [coal`. Informa]iile despre cerin]ele particulare ale unui elev \n ceea ce prive[te accesul la curriculum trebuie transmise \ntregului personal. |n anumite cazuri acestea pot constitui o anex` a planului educa]ional individual, de[i trebuie s` se ]in` seama de confiden]ialitatea asupra anumitor aspecte. Dac` elevul are cerin]e severe sau complexe, atunci \ntreg personalul trebuie s` cunoasc` cteva dintre acestea. Este o problem` a [colii care, prin consultare cu p`rin]ii, profesioni[tii [i elevul, decide cum s` se consemneze [i s` se disemineze strategii legate de activit`]i ca: \mbr`catul, hr`nirea [i mobilitatea (deplasarea); dar, obiectivele \n aceste arii trebuie \nregistrate \n planul educa]ional individual al respectivului copil. Indiferent care dintre aceste obiective [i strategii sunt men]ionate \n PEI, acestea trebuie discutate cu p`rin]ii, revizuite [i evaluate \n mod regulat [i abordate / dezb`tute la evaluarea anual`. 3.5 Managementul mediului de \nv`]are la copiii cu dizabilit`]i (informa]ii minimale) Compensarea instruirii [colare se realizeaz` mai \nti prin modalit`]ile adaptate de organizare [colar` [i de curriculum. Efectivele reduse la clasele speciale, asigurarea unui program mai extins, asigurarea profesorilor specializa]i, adaptarea [i completarea curricular` (inclusiv prin contribu]ia CDS) sunt cìle principale \n acest sens. Din punct de vedere al practicii pedagogice exist` apoi diferen]ieri ale instruirii pe categorii de CES. Red`m mai departe foarte succint doar cteva dintre acestea, \n aten]ia mai ales a cadrelor didactice din [colile generale. Dizabilitatea intelectual` (deficien]a mintal`/de intelect) Principii [i recomand`ri psihopedagogice de baz` Principii {i ace[ti copii pot s` \nve]e \n [coal`, dar au nevoie de un sprijin special, att \n [coal` ct [i \n comunitate Factorul determinant \n educa]ia [colar` este profesorul, atitudinea, a[tept`rile [i disponibilitatea uman` [i metodologic` a acestuia. Este necesar` promovarea \n clas` a unei atmosfere de succes, pe care s` se bazeze toate sarcinile de \nv`]are Recomand`ri \n predare-\nv`]are Eviden]ierea concretului [i a semnifica]iei con]inutului din ceea ce se \nva]` cu deosebire \n fazele ini]iale ale instruirii;
42
Asigurarea continu` a antecedentelor unei teme de \nv`]are (starea de preg`tire anterioar`); Asigurarea achizi]ion`rii materialului nou prin exersare [i repetare ct mai variat`; Educarea aten]iei, se realizeaz` ini]ial prin eviden]ierea dimensiunilor relevante, a ceea ce se prezint` [i prin reducerea la minimum a factorilor perturbatori; |ncorporarea \n secven]ele instruc]ionale a unor stimuli atractivi, a unor exemple din via]a cotidian` [i a unor \nt`riri pozitive; Organizarea, secven]ierea [i accesibilizarea ct mai riguroas` a instruirii: de la simplu la complex, de la u[or la greu, de la cunoscut la necunoscut, de la concret la abstract. Utilizarea flexibil` a unei mari variet`]i de metode de prezentare a materialului de \nv`]are, ca [i \n memorizarea acestuia. Dizabilitatea de vedere (d.v.) Recomand`ri psihopedagogice generale Deoarece un zmbet sau un alt comportament nonverbal de aprobare nu este \ntotdeauna vizibil, se recomand` ca modalit`]i de apreciere, aprobarea verbal` sau o atingere tactil` (ca de pild` o b`taie u[oar` pe um`r). De aflat la elevul cu d.v. care este locul de unde vede cel mai bine la tabl`. Lumina nu trebuie s` se reflecte pe tabl` iar ceea ce se scrie pe tabl` trebuie s` fie vizibil. Dac` elevul este sensibil la lumin`, nu trebuie a[ezat lng` fereastr`. De asigurat mijloace pentru a-[i proteja ochii de lumin` (ochelari, [apc` cu cozoroc, etc.). Este necesar` asigurarea unui spa]iu suplimentar pentru unele materiale speciale necesare acestor elevi, ca [i \ncurajarea de a le folosi. Utilizarea unor materiale ori a asisten]ei speciale (cadru didactic de sprijin) - este bine s` se fac` numai la nevoie [i pe ct posibil numai dac` elevul dore[te. Elevii cu d.v. pot [i trebuie s` realizeze, \n principiu, acelea[i sarcini ca [i colegii lor de clas`, de[i ei pot avea nevoie de adapt`ri ale mijloacelor de \nv`]`mnt sau de o reducere a sarcinii de lucru, datorit` unor limite de timp (sau extinderea acestor limite). Este recomandabil` includerea unor teme legate de vedere sau deficien]a vizual` \n curriculum; exemple: \n [tiin]e (fizic`) - informa]ii despre lumin` optica. Alte elemente cheie \n integrarea [colar` Mobilitatea \n clas` [i [coal` Proceduri de facilitare a lucrului cu materiale scrise Utilizarea h`r]ilor [i schemelor Utilizarea textelor tip`rite Utilizarea a variate instrumente (optice, Instrumente care \nt`resc func]ionarea tactil`, instrumente care poten]eaz` func]ionarea auditiv`, instrumente electronice). Utilizarea alfabetului Braille.
Dizabilitatea de auz (d.a.) Managementul mediului de \nv`]are Organizarea clasei Compensarea auzului realizat` \n plan individual prin diverse proteze auditive (la cei cu hipoacuzie) este poten]at` prin afi[area a variate imagini \n [coal` [i \n clas`, ca o condi]ie pentru a facilita mai buna cunoa[tere a realit`]ii - desene, fotografii, h`r]i, desene [i reproduceri diverse. Organizarea clasei - fiecare copil s` poat` vedea att profesorul ct [i pe ceilal]i copii din clas`, ceea ce presupune un num`r mai redus de elevi \n clas`. Maniera optim` de organizare spa]ial` a bancilor/scaunelor clasei este \n form` de semicerc. Pentru a facilita citirea/lectura labial` (de pe buze), este recomandabil ca scaunul pe care st` profesorul s` fie situat la aceea[i \n`l]ime cu cele pe care stau elevii. Iluminarea trebuie s` fie ct mai adecvat`, att spre elevi ct [i spre profesor.
43
Tabla [colar`, flip-chart-ul, retroproiectorul sau alte mijloace de \nv`]`mnt similare sunt mai utile \n clasele unde \nva]` copiii cu d.a., pentru a fi vizualizate diverse informa]ii, scheme etc. Strategii de comunicare \n clas` |n realizarea comunic`rii educa]ionale \n clas`, cadrul didactic trebuie s` ]in` cont, pe ct posibil, de urm`toarele cerin]e: a) S` le vorbeasc` elevilor cu d.a. doar atunci cnd ace[tia privesc spre profesor. b) S` vorbeasc` sau s` comunice non-verbal c`tre elevul cu probleme auditive avnd \ntotdeauna orientarea corpului spre acesta. c) S` utilizeze, ori de cte ori este posibil, diverse modalit`]i de ilustrare vizual` a con]inutului celor prezentate. d) Pe timpul dialogului copiii cu d.a. trebuie s` con[tientizeze mereu cine este persoana care comunic` \n clipa respectiv`. e) Cadrul didactic trebuie s` fie preg`tit permanent pentru a repeta comentarii, \ntreb`ri sau r`spunsuri ale unui anumit copil, pentru ca to]i elevii s` beneficieze de ceea ce se comunic`. f) Elevii vor fi solicita]i s` pun` \n discu]ie subiecte [i probleme ridicate de ei, chiar dac` profesorul nu le agreeaz` sau nu \n]elege limbajul non-verbal. Dizabilit`]ile fizice (d.f.) Comunicarea (cu referire la IMC infirmitate motorie cerebral`) Exist` unele dificult`]i specifice la ace[ti elevi, care particularizeaz` activitatea cadrului didactic sau, dup` caz, pe cea a logopedului: - dificult`]i \n \n]elegerea limbajului, datorate \n primul rnd unor tulbur`ri sau deficien]e senzoriale, asociate mai mult sau mai pu]in deficien]ei fizice; - probleme de \n]elegere a limbajului, cauzate de dificult`]ile perceptive; o cale de instruire compensatorie \n aceste situa]ii este utilizarea de c`tre copilul respectiv a propriilor sale semne, gesturi [i simboluri; - dificult`]i \n formarea abilit`]ilor verbo-motorii, care la rndul lor pot fi generate de deficien]e organice, fiziologice sau psihice. Exist` o varietate de metode [i procedee practice de exersare a vorbirii [i limbajului \n general, dar [i unele cu relevan]` particular` pentru compensarea unor dificult`]i la copiii cu d.f.: mi[c`rile voluntare [i generarea sunetelor; exersarea abilit`]ilor motorii necesare vorbirii; imitarea mi[c`rilor gurii profesorului etc. Uneori este necesar s` se utilizeze plan[e (panouri) pentru comunicare (de exemplu, cu imagini sau simboluri) pentru ca profesorul [i colegii s` \n]eleag` ce vrea s` spun` acel copil. |n metodologia \nv`]`ri citirii, exist` o tendin]` relativ recent` de a se utiliza combinat cele 2 metode de baz` cea sintetica [i cea analitic` |n \nv`]area scrierii trebuie s` se ]in` seama de limit`rile de func]ionare: \n coordonarea mn`-ochi, \n func]ionarea perceptiv-motorie, \n stabilirea dominan]ei minii etc Datorit` mobilit`]ii reduse, copiii cu d.f. au ocazii mai pu]ine de acumulare a experien]ei necesare \nv`]`rii [colare. Cum poate fi suplinit` lipsa acestor experien]e? Sarcina pedagogic` ini]ial` este de identificare exact` a experien]elor care lipsesc, pentru a putea construi eficient situa]iile de \nv`]are. Resursele locale disponibile sunt foarte importante.
44
Partea a II-a
Documente propuse ca proiecte
45
Proiect finan]at de Ambasada Olandei prin Programul FSA al Ministerului Afacerilor Externe Olandez
Centrul de Abilitare Speran]a Timi[oara
Proiect {i eu trebuie s` fiu elev
Ghid privind traseul educa]ional [i interven]ia integrat` pentru copiii cu dizabilit`]i, cu accent pe copilul cu dizabilit`]i severe sau profunde
Coordonator: Ecaterina Vr`sma[ RENINCO Autori: Ecaterina Vr`sma[ RENINCO Adina Codre[ ANPDFC Monica Stanciu ANPH Simona Nicolae MECT Traian Vr`sma[ RENINCO Leti]ia Baba Funda]ia de abilitare Speran]a Timi[oara Florentina G`lbina[u RENINCO Corina Botez - Centrul pentru copii cu dizabilit`]i severe, One[ti
46
1. Introducere Acest material a ap`rut din nevoia de a elabora un document clar [i precis care s` determine principalele puncte de reper, \n traseul educa]ional al unui copil cu dizabilit`]i severe, cu focalizare pe dizabilit`]ile intelectuale. Este un lucru cunoscut c` de[i legisla]ia romneasc` precizeaz` obligativitatea [colariz`rii tuturor copiilor, de[i exist` eforturi, programe [i proiecte, pentru ca to]i copiii s` fie integra]i \n programe [colare [i educa]ionale, un num`r impresionanat de copii cu dizabilit`]i severe (\n principal cu dizabilit`]i de tip intelectual) NU AU ACCES [i NU PARTICIP~ la programele educa]ionale. Din datele ANPDFC (2008) sunt peste 13.000 de astfel de copii. {tim c` 96% din persoanele cu handicap sunt \n familii [i doar 4% \n institu]ii. Dintre acestea cele mai pu]in vizibile [i care ajung cel mai greu s` aib` acces [i s` participe la via]a social` sunt persoanele cu dizabilit`]i severe, \n special cele intelectuale. Practica ne demonstraz` ca acestea nu sunt depistate la timp, nu se intervine timpuriu [i, de cele mai multe ori NU AJUNG LA {COAL~. Serviciile pentru aceste persoane devin o problem` care trebuie privit` cu mai mult` aten]ie. Programele educa]ionale sunt necesare copiilor cu dizabilit`]i severe (focalizat pe cele intelectuale) din primul moment dup` na[tere. |n]elegem prin servicii educa]ionale programele de depistare [i inteven]ie timpurie, [colarizarea dar [i programele de respiro [i relaxare. Promov`m ca aceste servicii s` fie denumite ca TRASEU EDUCA}IONAL necesar copiilor cu dizabilit`]i severe cu focalizare pe cele de tip intelectual.. Un grup de exper]i din MECT, ANPDFC, ANPH [i RENINCO, cu sprijinul Ambasadei Olandei la Bucure[ti au decis s` eleboreze un document care s` clarifice nevoia de educa]ie [i [coalarizare a copiilor cu dizabilit`]i severe de tip intelectual. S-a identificat \n comun faptul c` acest document va fi \naintat autorit`]ilor reprezentate \n acest grup [i se va semna ca document comun. (# Termenul de dizabilitate pe care \l folosim a fost introdus \n DOM, la pagina 215.) Drepturile copiilor cu dizabilit`]i intelectuale severe Fiecare copil \nainte de a avea o dizabilitate, indiferent de gravitatea acesteia este un copil cu drepturi egale [i c`ruia trebuie s` \i asigur`m prin m`suri sociale, educa]ionale [i medicale [anse egale la \nv`]are, dezvoltare, integrare [i participare [colar` [i social`. Aceste drepturi sunt sus]inute de Conven]ia cu privire la drepturile copilului (1989) dar [i de Conven]ia (ONU) privind drepturile persoanelor cu dizabilit`]i (2006) [i oglindite \n legisla]ia romneasc`. Preciz`m c` toate prevederile pe care le promov`m \n acest TRASEU EDUCA}IONAL sunt sus]inute de prevederile actelor normative existente, dar se simte nevoia unei eviden]ieri care s` ofere un punct de plecare \n promovarea dreptului [i egalizarea [anselor la educa]ie pentru copii cu dizabilit`]i severe, cu focalizare pe copii cu dizabilit`]i severe intelectuale. Cnd este vorba de un copil cu dizabilit`]i severe, cu prec`dere de ordin intelectual exist` \n experien]a social` o percep]ie eronat` [i o respingere a dreptului la [anse egale [i la participare social`, determinat` de dificultate cu care se schimb` \n]elegerea social` cu privire la valoarea intrinsec` a fiec`rui copil [i la nevoia de a sprijini [i a favoriza deschiderea societ`]ii pentru a \[i ajuta [i stimula \n dezvoltare to]i membrii indiferent de poten]ialul lor intelectual. Asigurarea [anselor egale la dezvoltare [i educa]ia precum [i integrarea social` constituie un demers care depinde nu numai de legisla]ie ci [i de m`surile concrete preconizate de institu]ii sociale care trebuie s` dezvolte mecanisme de depistare, evaluare, interven]ie [i monitorizare prin servicii publice specializate dar [i prin serviciile comune ale societ`]ii.
47
Asigurarea [anselor egale la educa]ie constituie responsabilitate tuturor organismelor sociale implicate \n depistarea timpurie, interven]ia [i monitorizarea copilului cu dizabilit`]i severe. Este necesar ca familia s` sus]in` copilul cu dizabilit`]i severe pe tot parcursul existen]ei acestuia, \n parteneriat cu organismele abilitate s` ofere respectarea dreptului [i egalizarea [anselor la dezvoltare [i educa]ie. Pentru aceasta familia la r\ndul ei trebuie sus]inut` [i pe parcursul traseului educa]ional al copilului, prin m`suri speciale care s` o \nt`reasc` [i s` o \mputerniceasc` s` fie al`turi de copil [i institu]iile de sprijin. Rolul comunit`]ii se traseaz` prin implicarea autorit`]ilor locale dar [i prin sprijinirea acestora pentru a fi deschise [i preg`tite s` ofere sprijin fiec`rui copil [i familiei sale. Acest document dore[te s` exprime un punct de vedere comun [i o asumare de responsabilit`]i din partea organismelor centrale care intervin \n asisten]` [i educa]ie, cu privire la asigurarea unui traseu social [i educa]ional firesc, sprijinit de m`suri adecvate [i pentru copiii cu dizabilit`]i severe cu focalizare pe cei care au dizabilit`]i intelectuale, deoarece ace[tia sunt de obicei cei mai expu[i riscului de a nu fi primi]i \n programe educa]ionale [i \n [coli. Acest document promoveaz` dreptul la educa]ie a copiilor cu dizabilit`]i severe intelectuale. Discutarea dreptului la educa]ie, \n cazul copiilor men]iona]i, se leag` de trei domenii: - educa]ia - s`n`tatea - asisten]a [i protec]ia social`. Dreptul la educa]ie are \n esen]` trimiterea c`tre integrarea social` [i de aceea presupune participare [i implicare a fiec`rui individ, dup` posibilit`]ile [i competen]ele sale. De asemenea, pentru fiecare copil, inclusiv pentru cei cu dizabilit`]i severe intelectuale, finalitatea [colariz`rii se refer` la nevoia de a participa [i a se implica \n via]a social`. Pentru toate aceste domenii trebuie specificat att lucrul direct cu copiii ct [i lucrul cu parintii si rolul lor \n [colarizarea [i educa]ia copiilor lor. Adresarea este att autorit`]ilor ct [i p`rin]ilor care trebuie s` [tie ce s` cear` gr`dini]ei [i [colii. Argumente pentru un traseu educa]ional al copiilor cu dizabilit`]i severe de tip intelectual Argumentul Argumentul Argumentul Argumentul Argumentul drepturilor copilului-dreptului la educa]ie calit`]ii vie]ii psihosocial controlului social eficien]ei interven]iei timpurii
Principiile generale Orice copil cu dizabilit`]i severe, fie ele intelectuale este \nainte de toate un copil cu drepturi egale cu ceilala]i copii. Fiecare copil este important [i valoros pentru societate, pentru comunitatea \n care trìe[te [i pentru familia \n care s-a n`scut. Fiecare copil poate \nv`]a [i se dezvolt` \n mod unic, \n ritmul [i stilul sù. Societate, comunitatea, familia [i [coala contribuie major la \nv`]area [i dezvoltarea fiec`riu copil.
48
Dreptul la educa]ie e pus \n practic` prin m`suri sociale [i educa]ionale \n care se implic` toate institu]ile comunit`]ii [i societ`]ii. Modelul de interven]ie educa]ional` necesar este cel centrat pe familie care promoveaz` pe ct posibil, sprijinirea copilului cu dizabilit`]i severe de tip intelectual \n familia sa de origine, implicnd resursele existente \n familie [i comunitate, punnd accent pe for]ele acestora [i pe parteneriatul la nivel comunitar [i profesional, al`turi de familie. Momentele Traseului Educa]ional 1. |nainte [i imediat dup` na[tere: depistare, evaluare [i interven]ie timpurie 2. Certificare, orientare spre servicii 3. Acces [i participare la procesul de \nv`]`mnt 4. Preluarea, sus]inerea [i \mputernicirea familiei. 5. Breviar La fiecare din aceste etape ale traseului se precizeaz`: Descrierea pe scurt a fiec`reia. Institu]iile care intervin [i ce drum se recomand` p`rintelui [i profesionistului implicat Tipurile de profesioni[ti \n diferitele servicii recomandate. Surse legislative care sus]in recomand`rile. 1. |nainte [i imediat dup` na[tere: informare, consiliere pentru p`rin]i [i depistare, evaluare [i interven]ie timpurie pentru copii. La acest prim moment, cuprins \ntre 0 [i 3 ani se pune problema depist`rii [i interven]iei timpurii. |nainte de na[tere exist` servicii de depistare genetic` [i de sfat genetic. De[i nu sunt \n toate loca]iile se poate spune c` ele constituie un tip de serviciu necesar [i pe cale de dezvoltare. La na[tere. La na[tere copilul cu dizabilit`]i severe este depistat de medicul neonatolog [i de pediatrul din maternitate. P`rin]ii sunt anun]ati [i orienta]i c`tre serviciile locale din perimetrul domiciliului. Traseul educa]ional la acest nivel eviden]iaz` urm`toare probleme: - comunicarea dizabilit`]ii c`tre p`rin]i - anun]ul ambilor p`rin]i - prevenirea p`r`sirii copilului \n maternitate - orientarea p`rin]ilor c`tre medicul de familie - identificarea serviciilor de interven]ie timpurie din raza domiciliului - orientarea p`rin]ilor c`tre acestea - analiza situa]iilor de excep]ie cum ar fi nevoi de un centru maternal - consilierea p`rin]ilor Profesioni[tii implica]i la acest` etap` sunt: - medicul neonatolog - medicul pediatru - asistentul social din maternitate - psihologul din maternitate Riscul de p`r`sire a copilului cu dizabilit`]i severe \n maternitate este foarte mare. Din acest` cauz` este necesar de identificat traseul interven]ional asupra lui de ct mai timpuriu cu putin]` [i sprijinit` familia \n a urma acest demers.
49
Pentru a preveni separarea copilului de familie, sunt realizate [i activit`]i pentru identificarea [i consilierea mamelor cu ,,risc de p`r`sire a copilului Aceste cazuri sunt sesizate de c`tre cadrele medicale de la sala de na[tere, de c`tre personalul de la sec]ia de neonatologie din maternitate/spital, de apar]in`torii gravidelor/mamelor sau de gravida/mama care solicit` o discu]ie cu asistentul social. De asemenea, asistentul social are acces \n saloanele gravidelor [i lùzelor, \n vederea identific`rii mamelor cu risc de p`r`sire a copilului. Pentru acest \nceput al interven]iei, la demersurile de tip medical realizate de maternit`]i [i spitale [i prin politicile de respectare [i sus]inere a drepturilor copilului, \n Romnia exist` Direc]ii de Asisten]` Social` [i Protec]ia drepturilor Copilului [i Servicile publice specializate. Direc]ia general` de asisten]` social` [i protec]ia copilului (DGASPC) este institu]ia public` cu personalitate juridic`, \nfiin]at` \n subordinea consiliului jude]ean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucure[ti, cu rolul de a asigura pe teritoriul jude]ului/sectorului aplicarea politicilor [i strategiilor de asisten]` social` \n domeniul protec]iei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vrstnice, persoanelor cu handicap, precum [i a oric`ror persoane aflate \n nevoie. De asemenea, DGASPC coordoneaz` activit`]ile de asisten]` social` [i protec]ie a copilului la nivelul jude]ului, respectiv al sectorului municipiului Bucure[ti. Activitatea DGASPC \n domeniul protec]iei drepturilor copilului este complementar` activit`]ii desf`[urate de SPAS, speciali[tii sì intervenind \n cazul copiilor care au nevoie de protec]ie \n afara familiei, \n situa]iile de abuz, neglijare sau exploatare [i/sau atunci cnd se impune acordarea de servicii specializate. Servicile publice de asisten]` social` (SPAS) care precizeaz` toate cazurile posibile \n care institu]iile publice, respectiv maternit`]ile \[i asum` resposnsabilitatea de prevenire a p`r`sirii copilului cu dizabilit`]i severe de c`tre familie [i de preluare \n interven]ie timpurie. Dac` \ns` ar interveni o decizie de separare, ea nu poate fi luat` dect de p`rin]i \n[i[i, \n afara oric`rui climat de presiune. Orientarea p`rin]ilor c`tre serviciile de interven]ie timpurie este realizat` de c`tre asistentul social al maternit`]ii la solicitarea medicului neonatolog care depisteaz` si evalueaz` la na[tere copilul. Anun]ul c`tre familie este realizat de medicul specialist curant al copilului din sec]ia de neonatologie. Acest anun] fiind o decizie de tip etic este important s` fie implicat [i psihologul (\n maternit`]ile unde exist` acest profesionist) \n respectul situa]iei [i particularit`]ilor familiei. Maternit`]ile au responsabilitatea de a realiza parteneriate [i colabor`ri cu profesioni[ti specializa]i pentru buna derulare a anun]ului \n cazul copiilor cu dizabilit`]i severe. Situa]ia p`r`sirii copilului este determinat` de lipsa de sprijin, informa]ie, consiliere [i uneori de lipsa actelor de indentitate. Unele mame \[i exprim` sau nu inten]ia de a-[i p`r`si copilul, de obicei nu \[i dau identitatea corect`, p`r`sind spitalul imediat se starea de s`n`tate le-o permite. |n general evit` s`-[i priveasc` copilul sau dac` acesta le este adus, au o atitudine evident` de indiferen]`. De cele mai multe ori refuz` s` al`pteze copilul. |n acest caz, prevenirea separ`rii copilului de mam` este extrem de dificil`. Mamele percep p`r`sirea ca pe ceva permis [i nu au internalizat` responsabilitatea cre[terii [i \ngrijirii propriului copil. Au probleme chiar [i \n ceea ce prive[te \ntocmirea certificatului de na[tere pentru acesta. De multe ori ele nu-[i cunosc drepturile [i serviciile sociale la care au acces. Exist` chiar [i situa]ii \n care mama poate avea acces la un Centru maternal \mpreun` cu copilul. |n fiecare din situa]iile enumerate mai sus, prezen]a asistentului social [i a psihologului al`turi de mam` poate s` previn` p`r`sirea copilului, prin analizarea pertinent` a fiec`rei situa]ii \n parte, dar [i prin prezentarea mai multor oferte de asisten]` social` specializat` care ar aduce copilul \n situa]ia de a putea beneficia fie de sus]inerea familiei proprii, fie de a evita institu]ionalizarea prin oferirea unor alternative familiale. Este foarte important` o conlucrare a cadrelor medicale cu asistentul social. Semnalarea unui caz \n situa]ie de risc de p`r`sire reprezint` o m`sur` de urgen]` care, urmat` de o consiliere pertinent` [i de ajutorul social adecvat, poate reprezenta o reu[it` \n prevenirea separ`rii copilului de familie. Mamele sunt acompaniate de asistentul social \n realizarea diverselor demersuri administrative (\nregistrarea na[terii copilului, ob]inerea certificatului de na[tere, acompaniere la Poli]ie sau la Starea Civil`) \n vederea \nregistr`rii na[terii copilului, astfel \nc`t acesta s` beneficieze de drepturile sale: un nume, o familie,
50
asisten]` medical`, aloca]ie de stat, etc. precum [i continuarea interven]iei la nivelul local dup` p`r`sirea maternit`]ii. Pentru orientarea [i stabilirea interven]iilor necesare asupra copilui sunt necesare informa]ii detaliate cu privire la dizabilitatea sever` sau profund` diagnosticat` sau \n curs de diagnosticare dar [i la serviciile de inteven]ie [i educa]ie din comunitate, alternative care pot sprijini dezvoltarea acestuia. Aceste servicii trebuie s` se areseze direct copilului dar [i familiei care are nevoie de consiliere, [i suport. La acest nivel se cere colaborare interinstitu]ional`, informare [i consilierea p`rin]ilor \n alegerea celui mai potrivit serviciu social, medical [i educa]ional pentru men]inerea cuplului mam`-copil, oferirea de alternative de a evita p`r`sirea copilului (centrul maternal, re]eaua de asisten]` maternal`, plasamentul la o familie, la o persoan` etc.) [i a sprijini interven]ia timpurie. De men]ionat [i nevoia de a implica [i sprijini [i tat`l, pentru a asigura soliditatea necesar` familiei \n fa]a problemelor ivite. P`rin]ilor le sunt explicate avantajele [i dezavantajele fiec`rei alternative \n parte, pentru ca aceasta s` fie sigur` c` a adoptat alternativa pe care o dore[te de fapt, [i care va fi spre binele superior al copilului ei. Imediat dup` na[tere Demersul de interven]ie timpurie poate porni [i de la solicitarea p`rin]ilor |n aces caz cererea se adreseaz` direct, telefonic sau la SEC (Servicul de Evaluare Complex`) care apar]ine Direc]iilor de Asisten]` Social` [i Protec]ia Drepturilor Copilului de la nivelul fiec`rei localit`]i. Acest serviciu are rolul s` evalueze copilul, s` solicite acorduri de colaborare pe caz, c`tre serviciile necesare locale (inclusiv c`tre servicii ale organiza]iilor neguvernamentale) \n a[a fel \nct s` se ofere un Plan al serviciilor necesare copilului [i familiei [i cazul s` fie monitorizat de c`tre autorit`]ile locale. De obicei autorit`]ile efectueaz` [i o anchet` social` preliminar` care identific` prin asistentul soacial al direc]iei problemele familiei [i modul cel mai eficient de sprijinire a copilului. Evaluarea ini]ial` a copilului este realizat` de SEC [i p`rin]ii primesc \n 30 de zile de la \nregistrarea cazului un Plan de Servicii \nso]it de recomand`rile necesare. Planul de servicii prevede [i presta]iile care vor fi acordate familiilor care se confrunt` cu dificult`]i financiare (venit minim garantat, aloca]ii pentru familiile cu mai mul]i copii sau pentru familiile monoparentale [.a.), ori presta]iile care se acord` \n situa]ii excep]ionale (financiare sau \n natur`). Dac` dup` acordarea sistematic` a tuturor serviciilor [i presta]iilor prev`zute \n planul de servicii, se constat` c` nu este posibil` men]inerea copilului al`turi de p`rin]ii sì, Serviciul Public de Asisten]` Social` va sesiza Direc]ia General` de Asisten]` Social` [i Protec]ia Copilului, \n vederea evalu`rii cazului, acord`rii de servicii specializate [i, eventual, instituirii unei m`suri de protec]ie special` a copilului. Fiecare caz este monitorizat si reevaluat la 3 luni sau ori de cte ori este nevoie, prilej cu care se monitorizeaz` obiectivele stabilite \n Planul de Servicii, se \nregistreaz` progresele familiei [i se fac recomand`ri \n vederea continu`rii sau \ncet`rii asist`rii familiei. La acest nivel Traseul Educa]ional presupune informarea [i instruirea familie de c`tre managerul de caz dar [i inteven]ia direct` asupra copilului cu dizabilit`]i severe prin serviciile existente de interven]ie timpurie propuse de SEC. Serviciile de interven]ie timpurie pentru copii mici (de la 0 la 3 ani), de[i nu sunt \nc` suficient structurate [i nu alc`tuiesc un sistem unitar de interven]ie, constituie o preocupare att pentru institu]iile de stat ct [i pentru ini]iativele societ`]ii civile (ONG uri). Acestea pot fi: - Logopedie - Recuperare neuromotorie - Kinetoterapie - Servicii de \ngrijire, interven]ie [i educa]ie \n centre de zi [i gr`dini]e speciale care se adreseaz` unui anumit tip de dizabilitate (autism, down, dizabilit`]i severe neuromotorii sau/[i intelectuale). - Servicii diverse de remediere timpurie \n [coli speciale transformate \n centre de resurse deschise pentru comunitate. - Consiliere pentru p`rin]i [i programe de informare [i educa]ie adresate acestora
51
- Consilierea tinerelor mame. - Etc. Indiferent de loca]ia unde se dau astfel de servicii este important ca orice copil cu dizabilit`]i severe intelectuale s` primesc` interven]iile de care are nevoie prin abordarea lui personalizat` [i prin respectarea parteneriatului cu familia sa. Speciali[tii implica]i \n evaluarea [i interven]ia timpurie sunt: - Asisten]i sociali de la Direc]ie de asisten]` social` [i protec]ia drepturilor copilului. - Managerul de caz de la SEC - Speciali[tii care efectueaz` evaluarea, de la SEC - Speciali[tii din serviciile de interven]ie timpurie care se g`sesc local (logoped, psihodiagnostician, medic, kinetoterapeut, psihomotrician, educator specializat, etc.) 2. Certificare [i orientare spre servicii Argument Legea nr. 272/2004 privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului prevede c`, \n vederea dezvolt`rii personalit`]ii sale, copilul cu handicap are dreptul la educa]ie, recuperare, compensare, reabilitare [i integrare, adaptate posibilit`]ilor proprii. Copilul cu handicap are dreptul la \ngrijire special`, adaptat` nevoilor sale, nevoi care trebuie identificate \n baza unei evalu`ri multidisciplinare. Este \n interesul superior al copilului ca familia s` se implice sau s` fie implicat` \n toate deciziile, ac]iunile [i m`surile privitoare la copilul cu dizabilit`]i [i s` sprijine \ngrijirea, cre[terea [i formarea, dezvoltarea [i educarea acestuia, \n vederea incluziunii lui sociale. Breviar Reprezentant legal al copilului este, \n \n]elesul Legii nr. 272/2004, p`rintele sau persoana desemnat` potrivit legii s` exercite drepturile [i s` \ndeplineasc` obliga]iile p`rinte[ti fa]` de copil. Comisia pentru protec]ia copilului (CPC), prev`zut` la art. 104 din Legea nr. 272/2004 privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului, este organul de specialitate, f`r` personalitate juridic`, al consiliului jude]ean, respectiv al consiliului local al sectorului municipiului Bucure[ti, cu activitate decizional` \n materia protec]iei [i promov`rii drepturilor copilului. Organizarea [i metodologia de func]ionare a comisiei pentru protec]ia copilului sunt reglementate prin HGR nr. 1437/2004. Serviciul de evaluare complex` func]ioneaz` \n cadrul DGASPC [i asigur` exercitarea \n mod corespunz`tor a atribu]iilor ce revin CPC privind copilul cu dizabilit`]i. Comisia intern` de evaluare continu` din cadrul unit`]ilor de \nv`]`mnt special, integrat [i/sau inclusiv realizeaz` urm`rirea evolu]iei [colare a copilului cu dizabilit`]i \n vederea reevalu`rii condi]iilor privind orientarea lui [colar`. Descriere de servicii [i profesioni[tii implica]i |n vederea \ncadr`rii \n grad de handicap a copilului sau a orient`rii lui [colare/profesionale, familia adreseaz` o cerere Direc]iei Generale de Asisten]` Social` [i Protec]ia Copilului de la nivelul fiec`rui jude[/sector al municipiului Bucure[ti (DGASPC), \n func]ie de domiciliul sau re[edin]a copilului. Cererea este \nso]it` de un dosar care cuprinde: trimitere de la medicul de familie, copii de pe actele de identitate ale copilului [i ale p`rin]ilor, acte medicale (ie[iri din spital, buletine de analiz` etc.). Cererea [i dosarul se depun la registratura DGASPC. Registratura \nainteaz` dosarul c`tre Serviciul de evaluare complex` din cadrul DGASPC. Serviciul de evaluare complex` \ntocme[te raportul de evaluare complex` [i planul de recuperare a copilului cu dizabilit`]i [i propune CPC \ncadrarea copilului \ntr-un grad de handicap [i orientarea [colar`/profesional`. |n fa]a CPC vor fi chema]i p`rin]ii, copilul care a \mplinit vrsta de 10 ani, familia, reprezentantul legal precum [i orice persoane care pot da rela]ii \n cauz`. |n cazul copilului cu dizabilit`]i care necesit` \ncadrare \ntrun grad de handicap [i, dup` caz, orientare [colar`/profesional`, prezen]a [i audierea copilului au loc numai la solicitarea expres` a CPC. Cererea unui copil, care nu a \mplinit vrsta de 10 ani, de a fi ascultat nu poate fi refuzat` de c`tre CPC dect motivat. 52
De[i [edin]ele CPC nu sunt publice, aceasta poate admite s` fie de fa]` [i alte persoane dect cele chemate, dac` apreciaz` c` prezen]a lor este util`. Hot`rrea CPC se comunic` familiei sau reprezentantului legal, copilului care a \mplinit vrsta de 10 ani, direc]iei pentru dialog, familie [i solidaritate social` jude]ene, respectiv a municipiului Bucure[ti, DGASPC ori, dup` caz, organismului privat acreditat, prim`riei unit`]ii administrativ-teritoriale \n a c`rei raz` domiciliaz` p`rin]ii, precum [i organelor financiare competente, dac` s-a stabilit plata unei contribu]ii \n sarcina p`rin]ilor. Hot`rrile CPC se comunic` persoanelor interesate \n termen de 5 zile de la data ]inerii [edin]ei, prin scrisoare recomandat`, cu confirmare de primire. Certificatul de \ncadrare a copilului \ntr-un grad de handicap, certificatul de expertiz` [i orientare [colar`/profesional` [i, dup` caz, planul de reabilitare a copilului cu dizabilit`]i constituie anexe ale hot`rrii CPC [i fac parte integrant` din aceasta. Hot`rrile CPC pot fi atacate la tribunalul de la domiciliul copilului, cauzele supuse judec`rii fiind solu]ionate potrivit regulilor speciale de procedur` prev`zute de Legea nr. 272/2004. CPC solu]ioneaz` cazul \n termen de cel mult 30 de zile de la data \nregistr`rii de c`tre DGASPC a sesiz`rii cu privire la cauza respectiv`. Factorii \n evaluare Vrsta la care este diagnosticat` dizabilitatea intelectual` depinde de c]iva factori. Sindromul Down este \n general diagnosticat la na[tere, \n timp ce o dizabilitate intelectual` u[oar` poate fi diagnosticat` doar atunci cnd un copil \ncepe s` aib` rezultate proaste la [coal`. Dizabilitatea sever` intelectual` este evluat` de timpuriu prin modul \n care copil r`spunde stimulilor din mediu [i a felului cum se \ncadreza` \n cerin]ele acestuia. Nevoia de a cunoa[te foarte devreme dizabilitatea sever` intelectual` este determinat` de rolul important al interven]iei timpurii: prin metode de stimulare multisenzorial` sau prin activarea poten]ialului existent [i pe dimensiunile acestuia identificate cu un r`spuns mai mare se pot construi modele de comunicare cu copilul [i de comunicare a acestuia cu mediul material [i social. Mediul social [i economic de dezvoltare al unui copil poate constitui deasemenea un factor important: un copil dintr-o zon` rural` s`rac` cu acces limitat la \ngrijirile medicale poate fi diagnosticat foarte trziu sau poate s` nu fie niciodat` evaluat corect, \n timp ce un copil care trìe[te \n ora[, avnd acces facil la sistemul de \ngrijiri medicale, poate beneficia de un diagnostic timpuriu. Politicile sociale [i educa]ionale au ca punct focal egalizarea [anselor la educa]ie a copiilor prin facilitarea accesului timpuriu la evaluare [i servicii, \n toate zonele. Un nou serviciu este \n acest sens echipa mobil` de interven]ie care poate ajunge la familiile aflate \n perimetre defavorizate [i la dep`rtare de loca]ile serviciilor generale. Aceast` echip` poate realiza [i evaluarea timpurie copilului. Evaluare. Exist` proceduri diferite pentru diagnosticarea dizabilit`]ii la copii [i la adul]i. Procedura pentru diagnosticarea copiilor implic` dou comisii: Serviciul pentru Serviciul de Evaluare Complex` a Copilului care evalueaz` ini]ial copilul, [i Comisia pentru Protec]ia Copilului care emite un Certificat al gradului de dizabilitate bazndu-se pe recomand`rile Serviciului. Acest Certificat determin` posibilitatea de a beneficia de ajutorul social, dar, teoretic, gradul dizabilit`]ii nu are o leg`tur` direct cu formele de educa]ie care sunt disponibile pentru fiecare copil. Altfel spus, chiar cu un Certificat de dizabilitate sever` copilul are dreptul s` se \nscrie la [coal` (acces) [i s` participe la programe de educa]ie care s` \i stimuleze poten]ialul [i s` \i sprijine dezvoltarea. Pentru orientare \n cadrul programelor de educa]ie sunt responsabile Comisiile de Evaluare Intern` care apar]in [clilor speciale [i care monitorizeaz` dezvoltare [colar` a copilului. Responsabilit`]i [i atitudini |n conformitate cu prevederile art. 46 din Legea nr. 272/2004 privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului, organele de specialitate ale administra]iei publice centrale [i autorit`]ile administra]iei publice locale sunt obligate s` ini]ieze programe [i s` asigure resursele necesare dezvolt`rii serviciilor destinate satisfacerii nevoilor copiilor cu handicap [i ale familiilor acestora \n condi]ii care s` le garanteze demnitatea, s` le favorizeze autonomia [i s` le faciliteze participarea activ` la via]a comunit`]ii.
53
Autorit`]ile administra]iei publice locale au obliga]ia de a informa p`rin]ii [i copiii \n leg`tur` cu drepturile pe care le au, precum [i asupra modalit`]ii de acordare a drepturilor de asisten]` social` [i de asigur`ri sociale. Pentru ca un copil cu dizabilit`]i s` poat` beneficia de serviciile medicale [i de recuperare necesare, organele de specialitate ale administra]iei publice centrale, autorit`]ile administra]iei publice locale, precum [i orice alte institu]ii publice sau private cu atribu]ii \n domeniul s`n`t`]ii sunt obligate s` adopte, \n condi]iile legii, toate m`surile necesare pentru: a) reducerea mortalit`]ii infantile; b) asigurarea [i dezvoltarea serviciilor medicale primare [i comunitare; c) prevenirea malnutri]iei [i a \mboln`virilor; d) asigurarea serviciilor medicale pentru gravide \n perioada pre- [i postnatal`, indiferent dac` acestea au sau nu au calitatea de persoan` asigurat` \n sistemul asigur`rilor sociale de s`n`tate; e) informarea p`rin]ilor [i a copiilor cu privire la s`n`tatea [i alimenta]ia copilului, inclusiv cu privire la avantajele al`pt`rii, igienei [i salubrit`]ii mediului \nconjur`tor; f) dezvoltarea de ac]iuni [i programe pentru ocrotirea s`n`t`]ii [i de prevenire a bolilor, de asisten]` a p`rin]ilor [i de educa]ie, precum [i de servicii \n materie de planificare familial`; g) verificarea periodic` a tratamentului copiilor care au fost plasa]i pentru a primi \ngrijire, protec]ie sau tratament; h) asigurarea confiden]ialit`]ii consultan]ei medicale acordate la solicitarea copilului; i) derularea sistematic` \n unit`]ile [colare de programe de educa]ie pentru via]`, inclusiv educa]ie sexual` pentru copii, \n vederea prevenirii contact`rii bolilor cu transmitere sexual` [i a gravidit`]ii minorelor. Comisia pentru Protec]ia Copilului are urm`toarele atribu]ii principale: a) stabile[te \ncadrarea copiilor cu dizabilit`]i \ntr-un grad de handicap [i, dup` caz, orientarea [colar` a acestora; b) stabile[te m`surile de protec]ie special` a copiilor, \n condi]iile legii; c) reevalueaz` periodic hot`rrile privind m`surile de protec]ie, precum [i \ncadrarea \n grad de handicap [i orientarea [colar` a copiilor, pe baza sesiz`rii direc]iei generale de asisten]` social` [i protec]ia copilului, denumit` \n continuare Direc]ia; d) revoc` sau \nlocuie[te m`sura stabilit`, \n condi]iile legii, dac` \mprejur`rile care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat; e) solu]ioneaz` cererile privind eliberarea atestatului de asistent maternal profesionist; f) solu]ioneaz` plngerile adresate de copii, \n m`sura \n care solu]ionarea acestora nu este stabilit` de lege \n competen]a altor institu]ii; g) promoveaz` drepturile copilului \n toate activit`]ile pe care le \ntreprinde; informeaz` p`rin]ii cu privire la consecin]ele plasamentului asupra raporturilor pe care le au cu copiii, inclusiv drepturile [i obliga]iile pe care le au fa]` de copil pe durata m`surii plasamentului; h) stabile[te, \n condi]iile legii, cuantumul contribu]iei lunare a p`rin]ilor la \ntre]inerea copilului pentru care s-a decis plasamentul. CPC \ndepline[te orice alte atribu]ii prev`zute de lege. Secretariatul CPC este obligat s` \nregistreze cererile adresate de c`tre copii \n leg`tur` cu procedurile \n fa]a CPC [i s` le aduc` la cuno[tin]` modul \n care au fost solu]ionate. Atribu]iile Serviciului de Evaluare Complex` (SEC) din cadrul DGASPC, prev`zute \n art. 21 din HGR nr. 1437/2004, sunt urm`toarele: a) identific` copiii cu dizabilit`]i [i dificult`]i de \nv`]are [i adaptare socio[colar`, care necesit` \ncadrare \ntr-un grad de handicap [i orientare [colar`/profesional`, \n urma solicit`rilor directe, a referirilor din partea speciali[tilor care vin \n contact cu copiii cu dizabilit`]i [i a sesiz`rilor din oficiu; b) verific` \ndeplinirea condi]iilor privind \ncadrarea copilului \ntr-un grad de handicap [i orientarea [colar`/profesional` a acestuia;
54
c) \n situa]ii excep]ionale, efectueaz` evaluarea complex` a copilului sau componente ale acesteia la sediul serviciului sau la domiciliul copilului; d) \ntocme[te raportul de evaluare complex` [i planul de recuperare a copilului cu dizabilit`]i, prev`zut \n anexa nr. 3, [i propune Comisiei \ncadrarea copilului \ntr-un grad de handicap [i orientarea [colar`/profesional`; aceste propuneri se fac \n baza raportului de evaluare complex` [i prin aplicarea criteriilor de \ncadrare \ntr-un grad de handicap, respectiv a celor de orientare [colar`/profesional`; e) \ntocme[te, \n condi]iile legii, planul individualizat de protec]ie pentru copilul cu dizabilit`]i; f) urm`re[te realizarea planului de recuperare a copilului cu dizabilit`]i, respectiv a planului individualizat de protec]ie, aprobat de Comisie; g) efectueaz` reevaluarea anual` a condi]iilor privind \ncadrarea copilului \ntr-un grad de handicap, la cererea p`rintelui sau a reprezentantului legal, formulat` cu cel pu]in 30 de zile \nainte de expirarea termenului de valabilitate a certificatului. Cererea de reevaluare poate fi formulat` [i \nainte de expirarea acestui termen dac` s-au schimbat condi]iile pentru care s-a eliberat certificatul de \ncadrare \ntr-un grad de handicap. La cererea de reevaluare se anexeaz` documentele prev`zute de legisla]ia \n vigoare; h) comunic` \n scris p`rin]ilor sau reprezentantului legal data stabilit` pentru reevaluare; i) efectueaz` reevaluarea pe ciclu [colar a condi]iilor privind orientarea [colar`/profesional` a copiilor cu dizabilit`]i, la cererea p`rintelui sau a reprezentantului legal ori a comisiei interne de evaluare continu`; cererea este formulat` cu cel pu]in 30 de zile \nainte de expirarea termenului de valabilitate a certificatului sau \n situa]ia \n care se constat` schimbarea condi]iilor pentru care s-a eliberat certificatul de expertiz` [i orientare [colar`/profesional`. Comisiile Interne de evaluare continu` din cadrul unit`]ilor de \nv`]`mnt special, integrat [i/sau incluziv realizeaz` urm`rirea evolu]iei [colare a copilului cu dizabilit`]i \n vederea reevalu`rii condi]iilor privind orientarea lui [colar`. Ele au obliga]ia s` sesizeze CPC cu cel pu]in 30 de zile \nainte de expirarea termenului de valabilitate a certificatului de expertiz` [i orientare [colar`/profesional` sau \n situa]ia \n care se constat` schimbarea condi]iilor pentru care s-a eliberat certificatul. O dat` cu sesizarea scris` se trimit traseul educa]ional [i raportul de reevaluare a situa]iei [i progreselor [colare ale copilului. 3. Acces [i participare la procesul de \nv`]`mnt Argument To]i copii au dreptul la educa]ie [i accesul [i participarea la [coal` este nengr`dit. Copii cu dizabilt`]i severe de tip intelectual au acelea[i drepturi ca ceilal]i copii pentru a urma [coala. {coala este UNA pentru to]i copiii. Dizabilitatea ca tip de cerin]` educativ` special` necesit` sprijin [i resurse suplimentare dar, constituie o direc]ie de abordare flexibil` [i deschis` a problemeaticii \nv`]`mntului \n general. To]i copiii merg la [coal`, inclusiv cei care au dizabilit`]i severe de tip intelectual [i curriculum [colar se adapteaz` [i individualizeaz` pentru a r`spunde diversit`]ii nevoilor lor. Descrierea serviciilor educa]ionale destinate copiilor cu dizabilit`]i |n Romnia exist` urm`toarele oferte educa]ionale pentru copiii/elevii/tinerii cu cerin]e educa]ionale speciale: - educa]ie specializat`, \n concordan]` cu tipul [i gradul dizabilit`]ii \n cadrul sistemului de \nv`]`mnt special, prin unit`]ile de \nv`]`mnt special; - educa]ie specializat` \n [colile de mas`, unde beneficiaz` de servicii educa]ionale de sprijin. Copiii cu dizabilit`]i medii, profunde, severe [i/sau asociate sunt \nscri[i, de cele mai multe ori, \n [colile speciale. Copiii cu deficien]e de vedere, cu dificult`]i de \nv`]are [i tulbur`ri de limbaj, cu tulbur`ri socio-afective sau de comportament urmeaz` curriculumul obi[nuit [i sunt, dup` caz, integra]i \n [colile de mas` [i beneficiaz` de servicii educa]ionale de sprijin. Pe timpul [colarit`]ii, copiii cu CES (Cerin]e Educa]ionale Speciale) au acces la toate resursele de reabilitare/recuperare psihopedagogic`, medical` [i social` la alte servicii de interven]ie specifice, necesare [i disponibile \n comunitate sau \n unit`]i specializate, inclusiv \n cele de \nv`]`mnt special.
55
a. Unit`]ile [colare speciale au ca specific tipul de deficien]e/dizabilit`]i pentru care [colarizeaz` copiii/elevii. Acestea sunt: unit`]i de \nv`]`mnt pentru elevi cu deficien]e (dizabilit`]i) mintale (intelectuale): gr`dini]e, [coli cu clasele I-VIII, [coli de arte [i meserii, centre de educa]ie centre de zi, centre de educa]ie [i centre de pedagogie curativ`, unit`]i de \nv`]`mnt pentru elevi cu deficien]e (dizabilit`]i) de auz: gr`dini]e, [coli cu clasele I-VIII, [coli de arte [i meserii, grupuri [colare care cuprind: liceu, [coal` de arte [i meserii, [coal` postliceal`. unit`]i de \nv`]`mnt pentru elevi cu deficien]e (dizabilit`]i) de v`z: gr`dini]e, [coli cu clasele I-VIII, [coli de arte [i meserii, licee, grupuri [colare care cuprind: liceu, [coal` de arte [i meserii, [coal` postliceal`. unit`]i de \nv`]`mnt pentru elevi cu deficien]e (dizabilit`]i) motorii: grupuri [colare care cuprind: clasele I-VIII, liceu, [coal` de arte [i meserii, [coal` postliceal`. Integrarea [colar` a copiilor cu CES se realizeaz` prin unit`]i de \nv`]`mnt special, prin grupe [i clase speciale integrate \n [colile publice [i individual \n unit`]i de \nv`]`mnt pre[colare [i [colare obi[nuite, inclusiv \n unit`]i cu predare \n limbile minorit`]ilor na]ionale. Copiii cu dizabilit`]i beneficiaz` de un curriculum adaptat \n func]ie de gradul [i tipul dizabilit`]ii. Astfel, ei pot urma curriculumul [colii de mas`, curriculumul [colii de mas` adaptat sau curriculumul [colii speciale. Durata [colariz`rii difer`, de asemenea, \n func]ie de acelea[i criterii. De exemplu, pentru copiii cu dizabilit`]i severe, durata [colariz`rii \n gimnaziu este de 10 ani, \n loc de 8 ani ca la ceilal]i elevi din Romnia. Educa]ia copiilor cu dizabilit`]i severe se realizeaz` \n [colile speciale, \n clase speciale, pe grupe de dezvoltare [i, \n unele situa]ii, copiii beneficiaz` de programe individualizate de educa]ie `n cadrul [colilor obi[nuite. |n \nv`]`mntul special, grupele [i clasele sunt mai pu]in numeroase dect \n [colile de mas`. Educa]ia specializat` este o responsabilitate a tuturor persoanelor care lucreaz` \ntr-o [coal` [i, la nivel na]ional, este flexibil`, accesibil` [i tinde s` cuprind` to]i elevii care au cerin]e educative speciale. b. Structuri [colare integrate {colile obi[nuite dezvolt` o serie de servicii de sprijin pentru copiii care prezint` diverse probleme. a) Pentru copiii cu tulbur`ri de limbaj exist` centrele logopedice inter[colare care au profesori speciali[ti care desf`[oar` terapii specifice pentru corectarea tulbur`rilor de limbaj [i pentru dep`[irea dificult`]ilor de \nv`]are. b) Pentru copiii cu tulbur`ri de comportament [i dificult`]i de adaptare exist` centrele de asisten]` psihopedagogic` care dispun de profesori-consilieri psihopedagogi care ofer` servicii att copiilor afla]i \n situa]ie de risc [i criz` ct [i familiilor acestora. c) Pentru copiii cu dizabilit`]i integra]i \n [colile de mas` [i pentru copii cu dificult`]i de \nv`]are exist` serviciile educa]ionale de sprijin prin cadrele didactice de sprijin/itinerante. Etape de urmat pentru fiecare copil cu dizabilit`]i severe intelectuale: a) |nscrierea \n \nv`]`mntul pre[colar |nscrierea la gr`dini]` se realizeaz` de c`tre p`rinte/\ntre]in`torul legal, pe baz` de cerere scris` adresat` conducerii unit`]ii de \nv`]`mnt. Perioada de \nscriere este, de regul`, la \nceputul anului [colar [i cazuri excep]ionale, \n timpul anului [colar. Anual, Ministerul Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului emite note/preciz`ri cu privire la perioadele de \nscriere a copiilor la gr`dini]`. Pentru accesul \ntr-o unitate de \nv`]`mnt special sau grup` special` compact` integrat` \ntr-o gr`dini]` obi[nuit`, este obligatoriu certificatul de orientare [colar` [i profesional` emis de comisia pentru protec]ia copilului din jude]ul/sectorul de domiciliu.
56
b) |nscrierea \n \nv`]`mntul primar |nscrierea \n clasa I se realizeaz` de c`tre p`rinte/\ntre]in`torul legal, pe baz` de cerere scris` adresat` conducerii unit`]ii de \nv`]`mnt. Perioada de \nscriere este, de regul`, \n intervalul martie-aprilie. Anual, Ministerul Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului emite note/preciz`ri cu privire la perioadele de \nscriere a copiilor la clasa I. Pentru accesul \ntr-o unitate de \nv`]`mnt special sau clas` special` compact` integrat` \ntr-o [coal` de mas`, este obligatoriu certificatul de orientare [colar` [i profesional` emis de comisia pentru protec]ia copilului din jude]ul/sectorul de domiciliu. c. Admiterea \n clasa a IX-a se realizeaz` \n conformitate cu metodologia de admitere \n clasa a IX-a, metodologie care se aprob` anual, prin ordin al ministrului educa]iei. Certificatul de orientare [colar` [i profesional` se elibereaz` pe ciclu de \nv`]`mnt, conform prevederilor art. 21, lit. i din HG 1437/2004 privind organizarea [i metodologia de func]ionare a comisiei pentru protec]ia copilului. Serviciul de evaluare complex` (SEC) efectueaz` reevaluarea pe ciclu [colar a condi]iilor privind orientarea [colar`/profesional` a copiilor cu dizabilit`]i, la cererea p`rintelui sau a reprezentantului legal ori a comisiei interne de evaluare continu`; cererea este formulat` cu cel pu]in 30 de zile \nainte de expirarea termenului de valabilitate a certificatului sau \n situa]ia \n care se constat` schimbarea condi]iilor pentru care sa eliberat certificatul de expertiz` [i orientare [colar`/profesional`. |n conformitate cu prevederile art. 24 din HG 1437/2004 (1) Urm`rirea evolu]iei [colare a copilului cu dizabilit`]i \n vederea reevalu`rii condi]iilor privind orientarea lui [colar` se realizeaz` de c`tre comisiile interne de evaluare continu` din cadrul unit`]ilor de \nv`]`mnt special, integrat [i/sau incluziv. (2) Comisiile prev`zute la alin. (1) au obliga]ia s` sesizeze comisiile pentru protec]ia copilului cu cel pu]in 30 de zile \nainte de expirarea termenului de valabilitate a certificatului de expertiz` [i orientare [colar`/profesional` sau \n situa]ia \n care se constat` schimbarea condi]iilor pentru care s-a eliberat certificatul. O dat` cu sesizarea scris` se trimit traseul educa]ional [i raportul de reevaluare a situa]iei [i progreselor [colare ale copilului. d. Acordarea serviciilor educa]ionale Servicii de sprijin Ordin de ministru nr. 5379/25.11.2004 privind Metodologia de organizare [i func]ionare a serviciilor educa]ionale prin cadre didactice de sprijin/itinerante pentru copiii cu cerin]e educative speciale [colariza]i \n \nv`]`mntul de mas` Serviciile de sprijin se acord` tuturor copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale, \n baza certificatului de orientare [colar` [i profesional` emis de comisia de protec]ia copilului sau \n urma recomand`rii scrise a comisiei interne de evaluare complex`. Evaluarea copilului poate fi realizat` de comisia intern` de evaluare complex` la solicitarea familiei sau a tutorelui legal al acestuia, a altor institu]ii, organiza]ii neguvernametale sau persoane interesate etc. Servicii de terapie logopedic` Ordin MEdC nr. 5418/08.08.2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare [i func]ionare a Centrelor jude]ene/al municipiului Bucure[ti de resurse [i de asisten]` educa]ional` [i a regulamentelor-cadru ale institu]iilor din subordine Sunt servicii de \nv`]`mnt special integrat pentru copiii/elevii cu cerin]e educative speciale, care prezint` tulbur`ri de limbaj [i de comunicare, precum [i dificult`]i de \nv`]are. Servicii de consiliere [colar` - Ordin MEdC nr. 5418/08.08.2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare [i func]ionare a Centrelor jude]ene/al municipiului Bucure[ti de resurse [i de asisten]` educa]ional` [i a regulamentelor-cadru ale institu]iilor din subordine. Aceste servicii constau \n informarea, cunoa[terea [i consilierea psihopedagogic` a pre[colarilor/elevilor, prin consulta]ii individuale [i colective, ac]iuni de \ndrumare a p`rin]ilor [i de colaborare cu comunit`]ile locale, \n scopul orient`rii [colare, profesionale [i a carierei elevilor. Servicii de evaluare Ordin MEdC nr. /2003 privind modificarea Metodologiei de \nfiin]are [i func]ionare a Comisiei Interne de Evaluare Continu` Comisia intern` de evaluare continu` identific` cerin]ele educative speciale ale copiilor/elevilor/tinerilor din sistemul de \nv`]`mnt, recomand` servicii educa]ionale de sprijin [i de urm`re[te evolu]ia [colar` a copiilor cu cerin]e educative speciale \n vederea reevalu`rii condi]iilor privind orientarea [colar` a acestora.
57
Baz` legal` pentru [colarizarea copiior cu dizabilit`]i severe intelectuale Constitu]ia Romniei Art. 46 Protec]ia persoanelor cu handicap Persoanele cu handicap se bucur` de protec]ie special`. Statul asigur` realizarea unei politici na]ionale de egalitate a [anselor, de prevedere [i de tratament ale handicapului, \n vederea particip`rii efective a persoanelor cu handicap \n via]a comunit`]ii, respectnd drepturile [i \ndatoririle ce revin p`rin]ilor [i tutorilor. Legea |nv`]`mntului Art. 5 (1) Cet`]enii Romniei au drepturi egale de acces la toate nivelurile [i formele de \nv`]`mnt, indiferent de condi]ia social` [i material`, de sex, ras`, na]ionalitate, apartenen]` politic` sau religioas`. (2) Statul promoveaz` principiile \nv`]`mntului democratic [i garanteaz` dreptul la educa]ie diferen]iat`, pe baza pluralismului educa]ional, \n beneficiul individului [i al \ntregii societ`]i. Capitolul VI, |nv`]`mnt special, art. 41-46, se refer` la copiii/elevii cu nevoi speciale. Art. 41: |nv`]`mntul special se organizeaz` de c`tre Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii pentru pre[colarii [i elevii cu deficien]e mentale, fizice, senzoriale, de limbaj, socio-afective [i de comportament, \n scopul instruirii [i educ`rii, al recuper`rii [i integr`rii lor sociale; Art. 42-46 detaliaz`: durata \nv`]`mntului special obligatoriu 10 sau 11 ani, dup` caz, structura \nv`]`mntului special, con]inutul \nv`]`mntului special (planuri de \nv`]`mnt, programe [colare, manuale, metodologii didactice, alternative educa]ionale), orientarea [i reorientarea [colar` c`tre [coala de mas` [i din [coala de mas`; Art. 141, alin. l: Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii asigur` [colarizarea specializat` [i asisten]a psihopedagogic` a copiilor [i tinerilor cu deficien]e fizice, senzoriale, mentale sau asociate. Art. 180 (1) P`rintele sau tutorele legal instituit are dreptul de a alege forma de \nv`]`mnt [i felul educa]iei copilului minor. (2) P`rintele, tutorele legal instituit sau sus]in`torul legal este obligat s` ia m`suri pentru asigurarea frecven]ei [colare a elevului \n \nv`]`mntul obligatoriu. Nerespectarea acestei prevederi din culpa p`rintelui, a tutorelui legal instituit sau a sus]in`torului legal constituie contraven]ie [i se sanc]ioneaz` cu amend` \ntre 500.000 lei [i 2.000.000 lei. Legea 448-2006 privind protec]ia [i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap Art. 13. - (1) Persoanele cu handicap au acces liber [i egal la orice form` de educa]ie, indiferent de vrst`, \n conformitate cu tipul, gradul de handicap [i nevoile educa]ionale ale acestora. (2) Persoanelor cu handicap li se asigur` educa]ia permanent` [i formarea profesional` de-a lungul \ntregii vie]i. (3) Persoana cu handicap sau, dup` caz, familia ori reprezentantul legal constituie principalul factor de decizie \n alegerea formei [i tipului de [colarizare, precum [i a unit`]ii de \nv`]`mnt. Art. 14. - (1) Educa]ia persoanelor cu handicap este parte integrant` a sistemului na]ional de educa]ie, coordonat de Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii. (2) Educa]ia persoanelor cu handicap se realizeaz` prin: a) unit`]i de \nv`]`mnt special; b) integrarea individual` \n unit`]i de \nv`]`mnt de mas`, inclusiv \n unit`]i cu predare \n limbile minorit`]ilor na]ionale; c) grupe sau clase speciale compacte, integrate \n unit`]i pre[colare [i [colare de mas`; d) servicii educa]ionale prin cadrele didactice itinerante/de sprijin; e) [colarizare la domiciliu pn` la absolvirea studiilor liceale, dar nu mai trziu de \mplinirea vrstei de 26 de ani, prin grija Ministerului Educa]iei [i Cercet`rii; f) educa]ia "la patul de spital", pe durata spitaliz`rii; g) alternative educa]ionale. (3) Formele de \nv`]`mnt enumerate la alin. (2) se pot desf`[ura [i \n limbile minorit`]ilor na]ionale.
58
(4) Accesul \n unit`]ile de \nv`]`mnt al copiilor cu dizabilit`]i, inclusiv al celor cu handicap, precum [i al celor cu dificult`]i de adaptare [colar` se realizeaz` prin hot`rre a comisiei pentru protec]ia copilului, care elibereaz` certificatul de orientare [colar` [i/sau profesional`, pe baza raportului de evaluare complex` \ntocmit de serviciul de evaluare complex` din cadrul direc]iilor generale de asisten]` social` [i protec]ia copilului jude]ene, respectiv locale, ale sectoarelor municipiului Bucure[ti. (5) Pentru formele de educa]ie prev`zute la alin. (2) lit. d)-f) sunt necesare recomandarea comisiei interne de evaluare continu` [i cererea p`rin]ilor. Legea nr. 272/2004 privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului Art. 47. (1) Copilul are dreptul de a primi o educa]ie care s` \i permit` dezvoltarea, \n condi]ii nediscriminatorii, a aptitudinilor [i personalit`]ii sale. (2) P`rin]ii copilului au cu prioritate dreptul de a alege felul educa]iei care urmeaz` s` fie dat` copiilor lor [i au obliga]ia s` \nscrie copilul la [coal` [i s` asigure frecventarea cu regularitate de c`tre acesta a cursurilor [colare. (3) Copilul care a \mplinit vrsta de 14 ani poate cere \ncuviin]area instan]ei judec`tore[ti de a-[i schimba felul \nv`]`turii [i al preg`tirii profesionale. Art. 48. (1) Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii, ca organ de specialitate al administra]iei publice centrale, precum [i inspectoratele [colare [i unit`]ile de \nv`]`mnt, ca institu]ii ale administra]iei publice locale cu atribu]ii \n domeniul educa]iei, sunt obligate s` \ntreprind` m`suri necesare pentru: a) facilitarea accesului la educa]ia pre[colar` [i asigurarea \nv`]`mntului general obligatoriu [i gratuit pentru to]i copiii; b) dezvoltarea de programe de educa]ie pentru p`rin]ii tineri, inclusiv \n vederea prevenirii violen]ei \n familie; c) organizarea de cursuri speciale de preg`tire pentru copiii care nu pot r`spunde la cerin]ele programei [colare na]ionale, pentru a nu intra prematur pe pia]a muncii; d) organizarea de cursuri speciale de preg`tire pentru copiii care au abandonat [coala, \n vederea reintegr`rii lor \n sistemul na]ional de \nv`]`mnt; e) respectarea dreptului copilului la timp de odihn` [i timp liber, precum [i a dreptului acestuia de a participa liber la via]a cultural` [i artistic`; f) prevenirea abandonului [colar din motive economice, lund m`suri active de acordare a unor servicii sociale \n mediul [colar, cum sunt: hran`, rechizite, transport [i altele asemenea. Hot`rrea de Guvern nr. 1251/2005 privind unele m`suri de \mbun`t`]ire a activit`]ii de \nv`]are, instruire, compensare, recuperare [i protec]ie special` a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerin]e educative speciale din cadrul sistemului de \nv`]`mnt special [i special integrat reglementeaz` \ntregul sistem de educa]ie pentru copiii cu cerin]e educa]ionale speciale \n [colile speciale [i \n [colile de mas`. Acest act normativ este foarte important deoarece actualizeaz` acest segment educa]ional [i opera]ionalizeaz`, detaliaz` aspectele legate de incluziunea persoanelor cu CES, att \n [coli speciale ct [i \n [coli obi[nuite. Regulamentul de organizare [i func]ionare a unit`]ilor de \nv`]`mnt preuniversitar aprobat prin OMEC 4925/2005 |n capitolul VIII |nv`]`mntul special, completeaz` Legea 84/1995 cu problematica integr`rii copiilor/elevilor cu deficien]e mentale u[oare [i medii \n [coala de mas`; Art. 140 (1) Copiii cu deficien]e mentale u[oare [i medii... sunt integra]i \n [coala de mas` cea mai apropiat` de domiciliul acestora; (2) Elevii cu deficien]e mentale u[oare [i medii... sunt integra]i \n [colile de mas` prin urm`toarele forme: integrare individual` sau de grup pentru elevii cu deficien]e u[oare, integrare prin clase speciale compacte pentru elevii cu deficien]e medii. Art. 144 (1) |n unele unit`]i de \nv`]`mnt special pot s` func]ioneze grupe de pre[colari [i clase din [colile de mas`, urmnd ca ambele categorii de elevi s` beneficieze de servicii de specialitate competente [i eficiente. (2) Unit`]ile de \nv`]`mnt special care primesc asemenea clase \[i vor schimba structura, organizarea, componen]a, con]inutul [i obiectivele de realizat.
59
4. Preluarea, sus]inerea [i \mputernicirea familiei. Rolul familiilor |n conformitate cu Conven]ia ONU cu privire la drepturile copilului, Legea nr. 272/2004 stabile[te \n mod clar cui apar]in responsabilit`]ile legate de protec]ia drepturilor copilului. R`spunderea pentru cre[terea [i asigurarea dezvolt`rii copilului revine \n primul rnd p`rin]ilor, care au obliga]ia de a-[i exercita drepturile [i de a-[i \ndeplini obliga]iile fa]` de copil ]innd seama cu prioritate de interesul superior al copilului (art. 5.2). Revenirea \n familie a mamei [i copilului cu presupune asigurarea transferului din mediul medical \n comunitate, transfer facilitat de asistentul social al Spitalului. Familia urmeaz` s` contacteze asisten]a social` din comunitate pentru a beneficia de presta]iile din comunitate. Ca [i \n cazul copiilor, familiile sunt foarte diferite, necesit`]ile lor de a fi sprijinite sau posibilit`]ile de a oferi sprijin sunt extrem de diverse. Fiecare familie are poten]ialul [i nevoile sale unice, care trebuie valorizate corespunz`tor. Orice demers pentru depistare, evaluare [i interven]ie asupra copilului cu dizabilit`]i ]ine seama de familia acestuia, de nevoile ei generale [i speciale determinate de cre[terea, [i educarea unui copil cu dizablit`]i severe. De aceea \n cadrul tuturor servicilor acordate copilului, familia este partener, prime[te recomand`ri [i este sus]inut` prin consiliere [i educa]ie. Demersuri generale |nainte de a se \ncepe demersurile pentru evaluarea [i interven]ia timpurie toate familiile trebuie: - s` \nregistreze na[terea copilului; - s` beneficieze de drepturile legate de na[tere. |nregistrarea na[terii se face la Oficiul St`rii Civile, la Biroul de |nregistrarea Na[terilor din sectorul sau localitatea \n care se afl` maternitatea unde s-a n`scut copilul. |nregistrarea se face pe baza declara]iei verbale, cu prezentarea documentelor necesare. Termenele de declarare a na[terii sunt de 15 zile de la na[tere, dac` se na[te viu [i este \n via]`, 3 zile de la na[tere, dac` s-a n`scut mort; 24 ore de la deces, dac` s-a n`scut viu dar a murit \n primele 15 zile. La fiecare na[tere, conform legisla]iei romne[ti ... (1) se acord` gratuit, pentru fiecare copil noun`scut, un trusou care s` cuprind` haine, lenjerie [i produse pentru \ngrijire, \n cuantum de 150 lei. (2) Trusoul pentru nou-n`scu]i se acord` o singur` dat` de c`tre autorit`]ile administra]iei publice locale, la ie[irea copilului din maternitate sau la eliberarea certificatului de na[tere. (Legea nr. 482 din 19/12/2006 [i Legea193/17.05.2006 privind acordarea tichetelor cadou [i a tichetelor de cre[`). Rolul colectivit`]i locale Potrivit principiului subsidiarit`]ii (care prive[te stabilirea nivelului de interven]ie ct mai aproape de beneficiar), responsabilitatea imediat` revine, dup` p`rin]i colectivit`]ii locale din care fac parte copilul [i familia (Legea nr. 448/2006 art. 5.3). Autorit`]ile administra]iei publice locale au obliga]ia de a sprijini p`rin]ii sau, dup` caz, pe reprezentantul legal al copilului, \n \ndeplinirea obliga]iilor legale pe care le au cu privire la copil, dezvoltnd [i asigurnd servicii diversificate, accesibile [i de calitate, corespunz`toare nevoilor copilului. Este vorba aici despre consiliile locale [i consiliile jude]ene care, cunoscnd situa]ia copiilor [i familiilor aflate \n raza lor administrativ-teritorial`, pot dezvolta servicii primare, respectiv servicii specializate, potrivit nevoilor identificate [i resurselor existente. Autorit`]ile administra]iei publice locale au obliga]ia de a implica colectivitatea local` \n procesul de identificare a nevoilor comunit`]ii [i de solu]ionare la nivel local a problemelor ce privesc copiii (art. 103.1). Comunitatea local` [i autorit`]ile locale intervin \n subsidiar prin asigurarea de asisten]` [i sprijin p`rin]ilor \n vederea cre[terii [i educ`rii copiilor. Comunitatea local` reprezint` totalitatea locuitorilor unei unit`]i administrativ-teritoriale, cu interese, credin]e sau norme de via]` comune. O comunitate puternic` [i unit`, care \[i cunoa[te membrii, nevoile acestora [i g`se[te modalit`]i eficiente de r`spuns la aceste nevoi, va putea asigura cu succes protec]ia [i promovarea drepturilor copilului. |n lege sunt precizate clar responsabilit`]ile care revin comunit`]ii \n sprijinirea p`rin]ilor pentru cre[terea [i educarea copiilor [i \n prevenirea separ`rii copilului de familie.
60
Servicile din comunitate care \nso]esc copilul p\n` la 18 ani Serviciile publice de asisten]` social` (SPAS). Serviciile publice de asisten]` social` organizate la nivelul municipiilor, ora[elor [i comunelor (sau persoanele cu atribu]ii de asisten]` social` din aparatul propriu al consiliilor locale comunale) au obliga]ia de a monitoriza situa]ia copiilor [i modul de respectare a drepturilor acestora, precum [i de a realiza activitatea de prevenire a separ`rii copilului de familia sa. La nivelul sectoarelor municipiului Bucure[ti, atribu]iile SPAS sunt exercitate de Direc]ia general` de asisten]` social` [i protec]ia copilului. SPAS identific` [i evalueaz` situa]iile care impun acordarea de servicii [i/sau presta]ii pentru prevenirea separ`rii copilului de familia sa [i elaboreaz` \n acest scop planul de servicii, care se aprob` de c`tre primar. Profesioni[tii sunt \nvesti]i \n mod oficial cu atribu]ii \n ceea ce prive[te protec]ia [i promovarea drepturilor copilului. Cooperarea \ntre sectoare (social, s`n`tate, educa]ie, siguran]` public` ), \ntre institu]ii (servicii sociale, unit`]i sanitare, [coli, biserici, poli]ie etc.) [i \ntre profesioni[tii din aceste domenii joac` un rol esen]ial \n maximizarea capacit`]ii [i a eforturilor de interven]ie remedial` dar [i de prevenire. O modalitate de implicare a mai multor grupuri profesionale din comunitate o reprezint` structurile comunitare consultative care pot cuprinde, dar f`r` a se limita la ace[tia, oameni de afaceri locali, preo]i, cadre didactice, medici, consilieri locali, poli]i[ti(art. 103.2). Aceste structuri, al c`ror mandat se stabile[te prin acte emise de c`tre autorit`]ile administra]iei publice locale, au rolul de a g`si cel mai adecvat r`spuns la problemele comunit`]ii, iar baza ac]iunilor lor o reprezint` comunicarea, cooperarea [i lucrul \n echip`, axat pe copil [i familie. Din perspectiva asisten]ei sociale, pentru prevenirea separ`rii copilului cu dizabilit`]i de familia sa, consiliile locale ale municipiilor, ora[elor, comunelor [i sectoarelor municipiului Bucure[ti au obliga]ia s` organizeze, \n mod autonom sau prin asociere, servicii de zi. Serviciile de zi au rolul de a asigura men]inerea, refacerea [i dezvoltarea capacit`]ilor copilului [i ale p`rin]ilor, pentru dep`[irea situa]iilor care ar putea determina separarea copilului de familia sa [i care se adreseaz` p`rin]ilor. Din categoria serviciilor de zi fac parte: a) centrul de zi, care asigur`, pe timpul zilei, activit`]i de \ngrijire, educa]ie, recreere-socializare, consiliere, dezvoltare a deprinderilor de via]` independent`, orientare [colar` [i profesional` etc. pentru copii [i activit`]i de sprijin, consiliere, educare etc. pentru p`rin]i, reprezentan]i legali, precum [i pentru alte persoane care au \n \ngrijire copii; b) centrul de consiliere [i sprijin pentru p`rin]i sprijin` [i asist` p`rin]ii/poten]ialii p`rin]i pentru a face fa]` dificult`]ilor psihosociale care afecteaz` rela]iile familiale, pentru dezvoltarea competen]elor parentale, pentru prevenirea separ`rii copilului de familia sa, [i sprijin` copiii atunci cnd apar probleme \n dezvoltarea acestora; c) serviciul de monitorizare, asisten]` [i sprijin al femeii gravide predispuse s` \[i abandoneze copilul asigur` femeii \ns`rcinate consiliere (social`, juridic` [i/sau de alt` natur`), suport (material [i/sau financiar) [i faciliteaz` accesul la servicii medicale de specialitate, cu scopul de a preveni abandonul copiilor [i de a promova dreptul acestora la via]` [i la o stare de s`n`tate ct mai bun`. Consiliile locale pot \nfiin]a [i alte tipuri de servicii de zi, potrivit nevoilor identificate \n comunitatea respectiv`.
61
Ministerul Educa]iei, Cercet`rii, Tineretului [i Sportului
UNICEF Romnia
Strategia na]ional` privind \nv`]`mntul persoanelor cu cerin]e educa]ionale speciale \n contextul educa]iei incluzive
Coordonator: Traian Vr`sma[ - RENINCO Autori: Traian Vr`sma[ RENINCO Monica Stanciu ANPH Simona Nicolae MECT Adina Codre[ - ANPDFC Ecaterina Vr`sma[ RENINCO
Proiect propus pentru consultare [i dezbatere de RENINCO [i UNICEF \n 2008 [i de MECTS \n perioada aprilie-mai 2010.
62
ARGUMENT Proiectul de Strategie na]ional` privind \nv`]`mntul persoanelor cu cerin]e educa]ionale speciale \n contextul educa]iei incluzive, denumit` \n continuare Strategia na]ional`, are \n vedere persoanele cu cerin]e educa]ionale speciale (CES) ca segment firesc a popula]iei [colare, cu deosebire copiii. Strategia na]ional` afirm` prioritatea acordat` problematicii educa]iei copiilor din perspectiva nevoilor individuale de dezvoltare [i a incluziunii sociale a tuturor persoanelor. Strategia na]ional` eviden]iaz` modalit`]ile de asigurare a dreptului la educa]ie, la acces si participare [colar` a persoanelor cu CES, pe baze egale cu ceilal]i elevi [i studen]i, \n baza principiilor fundamentale \nscrise \n Constitu]ia Romniei, \n legisla]ia european` [i romneasc`, de exemplu: Dreptul de acces la \nv`]`mnt obligatoriu gratuit pentru to]i [i pentru orice persoan` de vrst` [colar` incluziune [i non discriminare [colar`; Dreptul la o educa]ie de calitate pentru to]i elevii (participare [colar` efectiv` [i eficace); Egalitate de [anse (baze egale de acces [i participare [colar`); Dreptul la o educa]ie diferen]iat`, pe baza pluralismului educa]ional. Strategia na]ional` subliniaz` importan]a tuturor institu]iilor care, prin activitatea lor, au leg`tur` cu copiii [i tinerii [i care trebuie s` con[tientizeze faptul c` sunt deopotriv` responsabile pentru promovarea [i protejarea intereselor [i a drepturilor acestora. Se asigur` astfel un cadru coerent pentru interven]ia institu]iilor relevante [i se \nt`re[te colaborarea \ntre aceste institu]ii, profesioni[ti [i beneficiari, realizarea unor parteneriate reale, viabile [i eficiente. |n Romnia, nu exist` statistici oficiale destinate persoanelor cu CES, dar se estimeaz` c` num`rul elevilor (copii [i tineri de vrst` [colar`) cu CES este de 3 - 4 ori mai mare dect al celor afla]i \n prezent \n sistemul de \nv`]`mnt special sau \n institu]ii [colare obi[nuite de circa 2% (proiectul MECT, RENINCO, OECD, 2007). Pentru a se putea interveni eficient, prima etap` este identificarea (unei dizabilit`]i sau dificult`]i de \nv`]are) de \ndat` ce este posibil, \n unele situa]ii chiar \nainte de vrsta de 3 ani, vrst` la care un copil poate accesa oficial sistemul [colar. |n cele mai multe ]`ri europene, identificarea [i evaluarea copiilor cu CES este \n mare m`sur` responsabilitatea [colilor (obi[nuite [i/sau speciale) [i a autorit`]ilor de \nv`]`mnt. |n Romnia responsabilitatea este dubl` [i apar]ine comisiilor pentru protec]ia copilului [i comisiilor interne de evaluare continu`, de aceea exist` dificult`]i de monitorizare a copiilor cu CES \n [coli, a sprijinului care trebuie acordat acestora. Strategia na]ional` propune o nou` perspectiv` asupra interven]iei timpurii care poate avea [i efecte economice importante, \n sensul c` poate determina reducerea costurilor legate de [colarizarea [i/sau protec]ia special`. Nevoia unei strategii unitare, coerente [i cu perspective pe termen mediu [i lung se leag` direct de dezvoltarea [colar` durabil`. S-au avut \n vedere att prevederile legale \n vigoare ct [i tendin]ele profilate din diverse ini]iative [i/sau proiecte din evolu]ia sistemelor de \nv`]`mnt europene. Implementarea Strategiei na]ionale vizeaz` crearea unui sistem eficient care s` genereze valoarea adùgat` a procesului educa]ional \n dezvoltarea personal` [i profesional` a fiec`rei persoane care \nva]`, \n dezvoltarea durabil` [i democratic` a societ`]ii.
63
1. GRUPUL }INT~ {I CONCEPTELE DE BAZ~ ALE STRATEGIEI NA}IONALE

1.1. Grupul ]int` [i cerin]ele educa]ionale speciale (CES) Grupul ]int` pe care \l are \n vedere prezentul proiect de Strategie na]ional` cuprinde copii, tineri [i adul]i cu cerin]e educa]ionale speciale (CES). Din punct de vedere conceptual, Strategia na]ional` utilizeaz` defini]ia CES \n \n]elesul dat de Organiza]ia pentru Cooperare [i Dezvoltare Economic` (OCDE): Cerin]ele educa]ionale speciale implic` alocarea de resurse suplimentare publice [i/sau private asigurate pentru a veni \n sprijinul educa]iei, dac` aceste resurse sunt asigurate atunci cnd elevii au anumite dificult`]i de acces la curriculum-ul obi[nuit. Conform OECD, \n sfera cerin]elor educa]ionale speciale pot fi incluse urm`toarele categorii de persoane: Categoria A Se refer` la cerin]ele educa]ionale ale elevilor cu dizabilitati (handicap), ca de exemplu, cei nev`z`tori sau cu vedere par]ial` (ambliopi), surzi sau cu auz par]ial (hipoacuzici), cu dizabilitate (handicap) mintal` profund` sau sever`, cu dizabilit`]i multiple. Din punct de vedere medical, aceste cerinte sunt considerate de regul` ca derivate din tulbur`ri (afec]iuni) organice (de structuri sau func]ii). Categoria B Se refer` la cerin]ele educa]ionale ale elevilor care au dificult`]i de \nv`]are [i care nu apar \n mod evident sau \n primul rnd direct legate de factori care pot justifica includerea \n categoria A sau C. Categoria C Se refer` la cerin]e educa]ionale ale elevilor care sunt considerate ca fiind \n primul rnd rezultatul unor factori socio-economici, culturali [i / sau lingvistici. Orice copil/elev poate avea CES \ntr-o perioad` sau alta a [colarit`]ii sale, pe diverse perioade de timp [i la diferite nivele si intensitati de solicitare a unui sprijin. Organiza]ia Na]iunilor Unite pentru Educa]ie, {tiin]` [i Cultur` (UNESCO) descrie CES ca fiind un continuum al problemelor speciale \n educa]ie, de la cele mai grave (legate de dizabilit`]i) la dificult`]i [i tulbur`ri de \nv`]are [i de comportament. 1.2. Educa]ia (\nv`]`mntul) cerin]elor speciale (ECS) Proiectul de Strategie na]ional` introduce conceptul de educa]ie a cerin]elor speciale (ECS) care se refer` la adaptarea [i completarea educa]iei pentru anumi]i copii, \n vederea egaliz`rii [anselor de participare [i integrare [colar`. Ra]iunea acestei nuan]`ri terminologice care \nlocuie[te educa]ia special` (UNESCO, ISCED Clasificarea Interna]ional` a Educa]iei/1997) este legat` de faptul c`, astfel, se pune accentul \n mai mare m`sur` pe faptul c`, dac` anumi]i copii au anumite cerin]e/nevoi speciale, acestea pot fi satisf`cute [i \n medii de \nv`]are obi[nuite, mai incluzive, nu numai \n medii [colare separate, \n vreme ce educa]ia special` sau chiar CES sugereaz` o abordare special` [i, deci, segregativ`.
2. CONCEPTELE DE BAZ~ ALE STRATEGIEI NA}IONALE

Proiectul de Strategie na]ional` utilizeaz` un set de concepte existente \n legisla]ia existent`, referitoare la persoanele care fac parte din grupul ]int`. Incluziunea social` reprezint` setul de m`suri [i ac]iuni multidimensionale din domeniile protec]iei sociale, ocup`rii for]ei de munc`, locuirii, educa]iei, s`n`t`]ii, inform`rii [i comunic`rii, mobilit`]ii, securit`]ii, justi]iei [i culturii, destinate combaterii excluziunii sociale. (Legea nr. 448/2006 privind protec]ia [i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicat`). Educa]ia incluziv` presupune un proces permanent de \mbun`t`]ire a institu]iei [colare, avnd ca scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a sus]ine participarea la procesul de \nv`]`mnt a tuturor elevilor din cadrul unei comunit`]i (HGR nr.1251/2005 privind unele m`suri de \mbun`t`]ire a activit`]ii de \nv`]are, instruire, compensare, recuperare [i protec]ie special` a copiilor/tinerilor cu cerin]e educative speciale din cadrul sistemului de \nv`]`mnt...).
64
Strategia na]ional` utilizeaz` cuvntul dizabilitate ca termen generic pentru afect`ri/deficien]e, limit`ri de activitate [i restric]ii de participare, definite conform Clasific`rii Interna]ionale a Func]ion`rii, Dizabilit`]ii [i S`n`t`]ii, adoptat` [i aprobat` de Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii \n anul 2001, aceasta relev` aspectul negativ al interac]iunii individ-context, \n conformitate si cu \n]elesul din Legea nr. 448/2006 privind protec]ia [i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicat`. Termenul de deficien]` (afectare) semnific` absen]a, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei func]ii (anatomice, fiziologice sau psihologice), de c`tre individ, care \i \mpiedic` participarea normal` la activit`]i din societate. Aceasta poate fi genetic` sau rezultatul unei maladii, a unui accident etc. Termenul de handicap este prev`zut \n Constitu]ia Romniei (art. 50) [i definit \n HGR nr. 1251/2005 astfel: dezavantaj social rezultat \n urma unei deficien]e sau incapacit`]i [i care limiteaz` ori \mpiedic` \ndeplinirea de c`tre individ a unui rol a[teptat de societate.
3. PRINCIPII GENERALE ALE STRATEGIEI NA}IONALE

Proiectul de Strategie na]ional` este bazat pe urm`toarele principii: 1. Promovarea [i respectarea dreptului la educa]ie al tuturor persoanelor, f`r` discriminare universalitatea accesului la educa]ie. Respectarea [i promovarea drepturilor tuturor copiilor sunt prev`zute \n Conven]ia cu privire la drepturile copiilor, ratificat` prin Legea nr. 18/1990, precum [i \n Legea nr. 272/2004 privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului. 2. Egalitatea de [anse, principiu \n]eles [i ca proces, definit de Regulile Standard privind Egalizarea {anselor pentru Persoanele cu Dizabilit`]i, prin care diversele sisteme ale societ`]ii, cum ar fi serviciile, activit`]ile, informa]iile, comunicarea [i documentarea, sunt disponibile tuturor. Persoanele cu dizabilit`]i [i alte persoane cu cerin]e speciale sunt membri ai societ`]ii [i trebuie s` primeasc` tot sprijinul de care au nevoie \n cadrul structurilor obi[nuite din educa]ie, s`n`tate, angajare \n munc`, servicii sociale etc. 3. Identificarea [i interven]ia timpurie. Orice condi]ie sau situa]ie de dezavantaj cu deosebire la copii dar [i la tineri sau adul]i care poate diminua poten]ialul de \nv`]are [i participare [colar` [i social` trebuie identificat` ct mai devreme posibil [i trebuie cùtat un r`spuns si sprijin educa]ional [i complementar adecvat, de \ndat` ce a fost identificata conditia sau situatia de dezavantaj. 4. Abordarea sistemic`, subsidiaritatea [i solidaritatea. Statul garanteaz` [i asigur` gratuitatea serviciilor educa]ionale pentru to]i cet`]enii ei. 5. Interven]ia intersectorial` [i interdisciplinar`. Abordarea problematicii educa]iei se realizeaz` prin colaborarea [i coordonarea interven]iilor tuturor factorilor responsabili, \n contextul integr`rii acestei probleme \n politicile sociale, familiale, educa]ionale, de s`n`tate [i altele. Evaluarea complex` [i decizia efectiv` de orientare [colar` pentru persoanele cu CES trebuie s` fie individualizate [i contextualizate, proces \n care lucreaz` al`turi cadre didactice, al]i speciali[ti [i p`rintii. 6. Promovarea parteneriatului [i implicarea \n educa]ia [colar` a tuturor actorilor din via]a unei persoane cu CES. Proiectul de Strategie na]ional` promoveaz` realizarea de parteneriate de o mare diversitate, fapt care presupune participarea, cu drepturi [i obliga]ii clar definite, a tuturor actorilor ce ac]ioneaz` direct sau indirect \n acest domeniu. 7. Asigurarea stabilit`]ii, continuit`]ii [i complementarit`]ii. Copilul are nevoie de un mediu educa]ional stabil, iar serviciile oferite trebuie gndite astfel \nct s` se asigure continuitate [i complementaritate, respectiv serviciile trebuie s` fie disponibile \n orice moment al vie]ii copilului [i \n sprijinul autonomiei la vrsta adult`, precum [i s` acopere diversitatea nevoilor sale specifice. 8. Implicarea familiilor \n toate aspectele legate de educa]ia persoanelor cu CES. Familia trebuie s` constituie factor principal de decizie [i consultare \n toate etapele [colariz`rii persoanelor cu CES. 9. Educa]ia cerin]elor speciale (ECS) trebuie s` fie responsabilitatea tuturor persoanelor care lucreaz` \ntr-o [coal` ca [i a comunit`]ii.
65
4. CODUL DE VALORI
Strategia na]ional` introduce un Cod de valori, ca baza a procesului de incluziune [colar` [i social`. Codul de valori referitor la promovarea educa]iei incluzive, nondiscriminative cuprinde urm`toarele aser]iuni, referitoare la elevi [i [coli \n general: S` se asigure accesul tuturor oamenilor la forme de educa]ie [i instruc]ie. S` fie create condi]iile necesare pentru participarea plenar` [i de calitate a tuturor elevilor si studen]ilor la procesul de \nv`]`mnt. Fiecare elev este unic [i valoros ca poten]ial educa]ional. Fiecare elev poate \nv`]a [i progresa \n [coal`. Fiecare copil [i tn`r, indiferent de nevoile sale educa]ionale, are dreptul s` mearg` la [coala din vecin`tate pentru a participa al`turi de colegii sì de genera]ie la procesul de \nv`]`mnt oferit de societate. {coala obi[nuit`, parte a comunit`]ii pe care o serve[te, trebuie s` ofere copiilor din \mprejurimi toate condi]iile pentru a fi [colariza]i. Curriculum-ul [colar este un instrument flexibil [i adaptabil care sprijin` [colarizarea tuturor elevilor. Curriculum-ul trebuie adaptat rezonabil, \n a[a fel \nct fiecare elev s` poat` \nv`]a, fiind asigurat` str`baterea traseului [colar pentru to]i elevii. |n centrul activit`]ilor [colare este elevul, nu problemele sale [i nici etichetele medicale, psihologice sau pedagogice determinate de insuccesul [colar. Fiecare profesor are nevoie de preg`tire ini]ial` [i continuu` psihopedagogic` \n spiritul [colii incluzive, al psihopedagogiei diversitatii pentru a r`spunde adecvat nevoilor educa]ionale ale elevilor de la clase. {colile organizeaz` [i deruleaz` ac]iuni comune cu familiile [i cu alte institu]ii din comunitate pentru a asigura resursele necesare acoperirii nevoilor de educa]ie ale tuturor elevilor. Codul de valori referitor la persoanele cu CES cuprinde: Identificarea, evaluarea persoanelor cu CES pentru a se interveni ct mai de timpuriu posibil, asupra condi]iilor care determin` CES. Pentru copiii cu CES, sistemul educa]ional promoveaz` o evaluare complex` \n cadrul c`reia evaluarea didactic`, adaptat` [i eficient`, \ncurajez` elevul s` se dezvolte [i s` participe la procesul didactic. Evaluarea elevilor cu CES este o component` important` a procesului educa]ional [i are ca scop dezvoltarea plenar` a competen]elor [i capacit`]ilor fiec`rui elev. Pentru elevii care au necesit`]i speciale determinate de deficite func]ionale care \mpiedic` [colarizarea \n institu]iile scolare obi[nuite se vor organiza [coli, clase sau alte servicii alternative, echivalente [colilor generale similare, care s` faciliteze procesul de instruc]ie [i educa]ie, \n a[a fel \nct fiecare s` aib` acces la acele forme care \i sunt potrivite [i care sunt acceptate de el [i familia lui. Asigurarea tuturor alternativelor [i serviciilor de sprijin \n sau ct mai aproape de [coal` pentru a cunoa[te, interveni [i evalua eficient dificult`]ile de \nv`]are ale elevilor cu CES. {colile speciale trebuie s` lucreze \n cooperare cu [colile obi[nuite, \n asigurarea unei game ct mai diverse de structuri [colare precum [i servicii de sprijin, consonante cu principiul incluziunii.
66
5. CONTEXTUL EDUCA}IEI INCLUZIVE {I AL |NV~}~MNTULUI PENTRU PERSOANE CU CES

5.1. Contextul interna]ional Prezenta Strategie na]ional` a luat \n considerare filosofia din acele documente interna]ionale care au trasat direc]iile esen]iale de ac]iune \n domeniul educa]iei, precum [i din acele documente europene pe care Romnia trebuie s` se bazeze ca ]ar` membr` a UE. Conven]ia ONU cu privire la drepturile copilului, ratificat` de Romnia prin Legea nr. 18 din 1990, este cel mai puternic instrument de promovare a drepturilor copiilor la educa]ie. Articolul 13 al Tratatului de la Amsterdam (1997) confer` Comunit`]ii Europene competen]a de a ac]iona pentru a combate discriminarea pe criterii de sex, origine etnic` [i rasial`, religie sau credin]`, dizabilitate, vrst` sau orientare sexual`. Respectarea [i aplicarea con]inutului documentelor interna]ionale privind educa]ia persoanelor cu CES au avut influen]e pozitive \n elaborarea unei legisla]ii romne[ti, \n sensul corel`rii direc]iilor de dezvoltare a acestui tip de educa]ie cu tradi]ia [i realitatea romneasc` \n domeniu. 5.2. Contextul na]ional Educa]ia incluziv` este fundamentat` pe o serie de acte normative [i documente din legisla]ia na]ional`, precum: Constitu]ia Romniei, Articolul 32 Dreptul la \nv`]`tur` Legea |nv`]`mntului nr. 84/1995 republicat`, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare, care are o abordare incluziv` implicit`: - to]i cet`]enii Romniei au drept egal la educa]ie, la toate nivelurile [i \n toate formele, indiferent de gen, ras`, na]ionalitate, apartenen]` religioas` sau politic`, de statut social sau economic; - statul asigur` principiile educa]iei democratice [i garanteaz` dreptul la educa]ie diferen]iat`, pe baza pluralismului democratic. HGR nr. 1217/2006 privind constituirea mecanismului na]ional pentru promovarea incluziunii sociale \n Romnia, \n baza c`reia s-a constituit cte o unitate de incluziune social` iar coordonarea acestora se realizeaz` prin Comisia na]ional` privind incluziunea social`. Legea nr. 272/2004 privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului face referiri [i la nondiscriminare precum [i la asigurarea dreptului la educa]ie, inclusiv pentru persoanele cu handicap. Hot`rrea de Guvern nr. 1251/2005 privind unele m`suri de \mbun`t`]ire a activit`]ii de \nv`]are, instruire, compensare, recuperare [i protec]ie special` a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerin]e educative speciale din cadrul sistemului de \nv`]`mnt special [i special integrat reglementeaz` sistemul de educa]ie pentru copiii cu cerin]e educa]ionale speciale \n [colile speciale [i \n [colile de mas`. Acest act normativ introduce structura institu]ional` denumit` Centru de resurse [i asisten]` educa]ional`, care ofer` [anse sporite de unificare [i coordonare a serviciilor educa]ionale oferite tuturor copiilor. Legea nr. 448/2006 privind protec]ia [i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicat`, are multe elemente de noutate privitoare la educa]ie [i \nv`]`mnt pentru persoanele cu handicap. 5.3. Oferte educa]ionale pentru persoanele cu CES |n Romnia exist` urm`toarele oferte educa]ionale pentru copiii/tinerii cu CES: educa]ie specializat`, \n concordan]` cu tipul [i gradul deficien]ei prin unit`]ile [colare speciale; educa]ie specializat` \n [colile de mas`, unde beneficiaz` de servicii educa]ionale de sprijin. Integrarea [colar` a copiilor cu CES se realizeaz` prin unit`]i de \nv`]`mnt special, prin grupe [i clase speciale integrate \n [colile publice [i individual \n unit`]i de \nv`]`mnt pre[colare [i [colare obi[nuite, inclusiv \n unit`]i cu predare \n limbile minorit`]ilor na]ionale. Copiii cu deficien]e medii, dup` caz profunde, severe [i/sau asociate sunt \nscri[i de regul` \n [colile speciale. Copiii cu cu dificult`]i de \nv`]are [i tulbur`ri de limbaj, cu tulbur`ri socio-afective sau de comportament sunt integra]i de regul` \n [colile de mas` [i beneficiaz` de servicii educa]ionale de sprijin (asisten]` psihopedagogic`). 67
|n [colile speciale, copiii cu dizabilit`]i beneficiaz` de un curriculum stabilit \n func]ie de gradul [i tipul deficien]ei astfel, ei pot urma curriculumul [colii de mas`, curriculumul [colii de mas` adaptat sau curriculumul [colii speciale. Durata [colariz`rii difer`, de asemenea, \n func]ie de acelea[i criterii. De exemplu, pentru copiii cu dizabilit`]i severe, durata [colariz`rii \n gimnaziu este de 10 ani, \n loc de 8 ani ca la ceilal]i elevi din Romnia. Educa]ia copiilor cu dizabilit`]i se realizeaz` \n [colile speciale, \n clase speciale, pe grupe de dezvoltare [i, \n unele situa]ii, copiii beneficiaz` de programe individualizate de educa]ie. |n \nv`]`mntul special, grupele [i clasele sunt mai pu]in numeroase dect \n [colile de mas`. |n [colile obi[nuite se dezvolt` o serie de servicii de sprijin pentru copiii care prezint` diverse probleme, astfel: Pentru copiii cu tulbur`ri de limbaj exist` centrele logopedice inter[colare, \ncadrate cu profesori speciali[ti care desf`[oar` terapii specifice pentru interventia asupra tulbur`rilor de limbaj [i pentru dep`[irea dificult`]ilor de \nv`]are. Pentru copiii cu tulbur`ri de comportament [i dificult`]i de adaptare exist` centrele de asisten]` psihopedagogic`, cu profesori/consilieri psihopedagogi care ofer` servicii att copiilor afla]i \n situa]ie de risc [i criz` ct [i familiilor acestora. Pentru copiii cu dizabilit`]i integra]i \n [colile de mas` [i pentru copiii cu dificult`]i de \nv`]are exist` serviciile educa]ionale de sprijin, asigurate prin cadrele didactice de sprijin/itinerante. 5.4. Identificarea [i evaluarea persoanelor cu CES Identificarea deficien]ei [i \ncadrarea \n gradul de handicap sunt de competen]a Comisiei pentru protec]ia copilului (CPC), prev`zut` la art. 104 din Legea nr. 272/2004 privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului. Ea este organul de specialitate, f`r` personalitate juridic`, al consiliului jude]ean, respectiv al consiliului local al sectorului municipiului Bucure[ti, cu activitate decizional` \n materia protec]iei [i promov`rii drepturilor copilului. Organizarea [i metodologia de func]ionare a CPC sunt reglementate prin HGR nr. 1437/2004 privind organizarea [i metodologia de func]ionare a comisiei pentru protec]ia copilului. Serviciul de evaluare complex` din cadrul direc]iilor generale de asisten]` social` [i protec]ia copilului jude]ene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucure[ti realizeaz`, \n baza HGR nr. 1437/2004, evaluarea copiilor cu dizabilit`]i [i propune CPC \ncadrarea \n grad de handicap [i orientarea [colar`. Serviciul de evaluare complex` poate fi sesizat de c`tre familia copilului/\ntre]in`torul legal, [coal`, medicul de familie sau medicul specialist, asistentul social, un alt membru al comunit`]ii. O alt` institu]ie care identific` [i evalueaz` cerin]ele educationale speciale ale copiilor este comisia intern` de evaluare continu`, constituit` \n unit`]ile de \nv`]`mnt (OMEC nr.218/2002). Aceast` comisie are competen]a de a recomanda servicii de sprijin pentru copiii care au anumite cerin]e educa]ionale speciale, de a elabora planuri de servicii [i planuri de interven]ie personalizat`, \n concordan]` cu nevoile copilului. |n pofida eforturilor pe care le fac aceste structuri de a lucra \n colaborare, se fac sim]ite dificult`]ile de informare [i monitorizare a copiilor cu CES \n [coli, a sprijinului care trebuie acordat acestora astfel c` interven]ia \n acest domeniu trebuie s` fie ct mai urgent` [i eficient`. |n cele mai multe ]`ri europene, identificarea [i evaluarea copiilor cu CES este \n mare m`sur` responsabilitatea [colilor (generale [i/sau speciale) sau a autorit`]ilor de \nv`]`mnt: }ara Anglia [i }ara Galilor Austria Belgia Flamand` Belgia Francez` Danemarca Finlanda Fran]a Germania Grecia Structura decizional` pentru evaluare [i orientare [colar` a persoanelor cu CES Coordonatorul CES [coala general` - [i autoritatea local` de educa]ie Consiliul [colar districtual Centrul de orientare psiho-medico-social; Comisia consultativ` de educa]ie special` Centrul psiho-medico-social din \nv`]`mntul obi[nuit Oficiul de consultan]` psihopedagogic` Consiliul [colii, bazat pe o expertiz` psiho-medico-social` Comisia departamental` de educa]ie special` Rapoarte multidisciplinare ale [colilor Centre de diagnostic; centre de evaluare [i sprijin consultativ
68
Islanda Irlanda Italia Luxemburg Olanda Norvegia Spania Suedia
Directorul [colii, \n consultare cu un consiliu de protec]ie a copilului [i un serviciu de consultan]` Directorul [i consiliul de administra]ie al [colii, cu aviz psihologic de la s`n`tate [i ONG-uri Autoritatea locala de s`n`tate Comisia medico-psiho-pedagogic` Consiliul de admitere al [colii speciale (componen]` pluridisciplinar`) Centre de servicii medico-educative Echipe de \ndrumare psihopedagogic` P`rin]ii [i consultan]ii Agen]iei Na]ionale de Educa]ie Special`
Cele mai multe ]`ri europene utilizeaz` Planul Educa]ional Individual (PEI) pentru elevii cu CES din \nv`]`mntul obligatoriu. Acest document descrie modul de accesare a curriculum-ului [colii obi[nuite, resursele adi]ionale necesare, obiectivele [i evaluarea abord`rii educa]ionale urmate. P`rin]ii au \n general atitudini pozitive fa]` de incluziune, dar atitudinile sunt \n mare m`sur` determinate de experien]ele personale. Acolo unde resursele specializate sunt oferite \n cadrul [colilor generale, p`rin]ii dezvolt` atitudini pozitive. |n schimb, exist` pu]ine experien]e pozitive de incluziune \n ]`rile \n care facilit`]ile educa]ionale [i sprijinul sunt concentrate \n [colile speciale. |n ]`rile \n care exist` un sector puternic de \nv`]`mnt special cre[te presiunea p`rin]ilor \n favoarea incluziunii \n [coli obi[nuite. |n ]`rile \n care incluziunea este deja o practic` obi[nuit`, sunt raportate [i atitudini mai pozitive ale p`rin]ilor chiar [i \n cazul elevilor cu cerin]e speciale mai severe. |n alte cazuri, p`rin]ii [i uneori chiar elevii \n[i[i tind s` prefere educa]ia \n cadru separat (special), deoarece exist` percep]ia c` [colile speciale au mai multe resurse, competen]e [i abilit`]i dect [colile obi[nuite, \n arii de mare specializare. 5.5. Integrarea [i incluziunea persoanelor cu CES |n sistemul [colar se fac [i \n prezent confuzii \ntre cele doua procese, integrare [i incluziune. Integrarea este procesul de asimilare a elevului \n cadrul \nv`]`mntului obi[nuit (general), proces prin care elevul se adapteaz` [colii \n timp ce aceasta r`mne, \n cea mai mare parte, neschimbat`. Incluziunea presupune ca [colile [i sistemul educa]ional, \n general, s` se schimbe [i s` se adapteze nevoilor elevului. Ne afl`m \ntr-un amplu proces de integrare a copiilor cu dizabilit`]i \n [colile de mas`. |n paralel cu procesul de integrare se dezvolt` serviciile educa]ionale adresate copiilor, cadrelor didactice, p`rin]ilor [i membrilor comunit`]ii, se realizeaz` treptat adaptarea [i diferen]ierea curricular`, ceea ce presupune o mi[care spre incluziune [colar`. |n ]`rile membre UE exist` diferite contexte na]ionale privind incluziunea educa]ional`. Num`rul copiilor cu CES din \nv`]`mntul obligatoriu variaz` foarte mult, de la ]ar` la ]ar` de la 1% \n unele ]`ri la peste 10 % \n alte ]`ri. Procentul celor cu CES din [colile speciale variaz` de asemenea, \ntre 1 [i 4%, \n diferite ]`ri membre ale UE. Toate ]`rile europene au implementat deja sau sunt \n curs de a aplica politici educa]ionale care promoveaz` incluziunea. Este evident` o tendin]` de transformare a [colilor speciale \n centre de resurse, \n mod deosebit \n ]`rile \n care exist` un num`r mare de elevi cu CES \n [colile speciale. Aceste centre au \n general ca sarcini: asigurarea form`rii [i a dezvolt`rii profesionale pentru cadrele didactice; dezvoltarea [i diseminarea de materiale; sprijin pentru profesorii [i p`rin]ii din [colile generale; sprijin individual pe termen scurt sau \n mod par]ial pentru anumi]i elevi; sprijin legat de intrarea \n lumea muncii.
69
5.6. Formarea cadrelor didactice \n domeniul \nv`]`mntului cerin]elor speciale |n acest domeniu func]ioneaz` acela[i sistem de formare ca [i \n [colile obi[nuite. Exist` \ns` un specific al acesteia: accesul \ntr-o [coal` special` este condi]ionat de parcurgerea unui modul de psihopedagogie special` pentru \nv`]`torii [i profesorii de diverse specialit`]i [i de absolvirea cu licen]` a facult`]ii de Psihologie [i {tiin]ele Educa]iei specializ`rile: psihopedagogie special`, pedagogie, psihologie. Formarea continu` a acestor cadre didactice se realizeaz`, preponderent, \n domeniul psihopedagogiei speciale, \n func]ie de postul didactic ocupat. |n ceea ce prive[te situa]ia copiilor cu dizabilitati integra]i \n [coala obi[nuit`, men]ion`m c`, cu ace[tia lucreaz` dou` categorii de cadre didactice: cadre didactice din \nv`]`mntul obi[nuit (\nv`]`tor sau profesor) [i cadre didactice din \nv`]`mntul special (profesor de sprijin, profesor pentru terapii specifice de recuperare [i compensare). Marea majoritate a cadrelor didactice din [colile de mas` nu cunoa[te problematica minimal` a cerin]elor educa]ionale speciale, astfel c` nevoia de formare a tuturor cadrelor didactice, mai ales din \nv`]`mntul secundar, \n problematica CES [i a educa]iei incluzive constituie o prioritate [i necesitate \n acela[i timp. 5.7. Statistici Criteriile actuale de clasificare \n educa]ia cerin]elor speciale sunt: tipul deficien]ei: - deficien]e mintale de intelect; - deficien]e senzoriale de v`z, de auz; - deficien]e neuromotorii. gradul deficien]ei: - u[or; - moderat; - sever/profund; - multiplu/asociat. Tabelul nr. 1: Dinamica elevilor cu deficien]e \n [colile speciale [i \n [colile obi[nuite Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5 6 7 8 Anul [colar 1999-2000 2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005 2005-2006 2006-2007 Nr. elevi \n [colile speciale 53.446 48.237 37.919 29.359 27.634 27.945 28.873 27.445 Nr. elevi integra]i \n [colile obi[nuite 1.076 5.659 10.779 11.493 12.843 14.179 14.193 20.728
70
Tabelul nr. 2: Num`rul copiilor din unit`]ile de \nv`]`mnt special pe tipuri de handicap Nr. crt. 1 2 3 4 Anul [colar Nr. elevi cu deficien]e mintale 24.206 22.812 22.550 21.575 Nr. Elevi cu deficien]e de vedere 2.893 2.879 2.668 2.864 Nr. elevi cu deficien]e de auz 1.647 1.685 1.610 1.631 Nr. elevi cu deficien]e neuro-motorii 1.013 946 1.327 1.405
2003-2004 2004-2005 2005-2006 2006-2007
5.8. Parteneriatul cu societatea civil` |n Romnia educa]ia persoanelor cu dizabilit`]i este o problem` complex` [i dependent` de o mul]ime de factori. Analiza st`rii educa]iei pentru persoanele cu dizabilit`]i \n acest moment trebuie s` ]in` seama de politicile derulate, de practicile dezvoltate la nivelul institu]iilor de educa]ie, al programelor neguvernamentale derulate [i la nivelul familiilor dar [i de modelul cultural. Educa]ia este dependent` [i de schimb`rile necesare \n felul cum este perceput` persoana cu dizabilit`]i de membrii societ`]ii [i de profesioni[tii implica]i \n derularea unor programe tip formativ care s` asigure dezvoltarea [i integrarea social` a fiec`ruia. Trebuie eviden]ia]i urm`torii factori de analiz`: 1. Politicile educa]iei. Politicile de educa]ie \n general [i cele de educa]ie [colar` \n special. 2. Dreptul la educa]ie, accesul [i participarea. Contextul discu]iei cuprinde reforma educa]iei, reforma [colii, integrarea copiilor cu dizabilit`]i [i formele alternative existente, politicile de includere a tuturor copiilor \n structuri de educa]ie, educa]ia [i interven]ia timpurie, educa]ia adolescen]ilor, tinerilor [i adul]ilor cu dizabilit`]i. 3. Preg`tirea [i percep]iile profesioni[tilor din domeniul educa]iei 4. Implicarea, participarea [i responsabilizarea la nivelul programelor de educa]ie a familiilor care au copii, tineri [i persoane cu dizabilit`]i 5. Atitudinea [i percep]iile asupra educa]iei copiilor, tinerilor [i persoanelor cu dizabilit`]i la nivelul serviciilor publice, institu]iilor comunitare [i al comunit`]ii \n general. Din cele eviden]iate mai sus rezult` c` institu]iile statului depun eforturi continue, privitoare la dezvoltarea unei legisla]ii pertinente [i acoperitoare cerin]elor speciale dar [i la identificarea [i multiplicarea practicilor celor mai adecvate \n abordarea CES. |n acest context, parteneriatul cu societatea civil` cap`t` o importan]` esen]ial`.
6. OBIECTIVUL GENERAL AL STRATEGIEI NA}IONALE

Obiectivul general al Strategiei na]ionale este promovarea [i consolidarea unui sistem de educa]ie incluziv` care s` asigure accesul [i participarea la educa]ie a tuturor persoanelor, cu focalizare pe copiii/tinerii cu cerin]e educa]ionale speciale (CES). Strategia na]ional` presupune elaborarea unui plan de ac]iuni pentru un orizont de timp diferen]iat: termen scurt - 20102012 termen mediu - 20122015 termen lung - 20152020
71
7. DIREC}II DE AC}IUNE
Direc]iile majore de ac]iune ale Strategiei na]ionale sunt: Asigurarea calit`]ii \nv`]`mntului \n perspectiva preg`tirii pentru o societate [i economie bazate pe cunoa[tere; Acces egal [i sporit la educa]ie pe tot parcursul vie]ii; Dezvoltarea coeziunii sociale [i cre[terea particip`rii cet`]enilor la programele de dezvoltare economic` [i social` a comunit`]ilor sociale.
8. PARTENERII IMPLICA}I:
Implementarea acestei Strategii na]ionale presupune c` Ministerul Educa]iei, Cercet`rii, Tineretului [i Sportului (MECTS) va ini]ia [i dezvolta parteneriate institu]ionale cu autorit`]i centrale care pot contribui la realizarea obiectivului general [i a direc]iilor de ac]iune. Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Familiei [i Copilului (ANPDFC) este organul de specialitate al administra]iei publice centrale, cu personalitate juridic`, aflat \n subordinea Ministerului Muncii, Familiei [i Protec]iei Sociale care r`spunde de monitorizarea respect`rii principiilor [i drepturilor din Conven]ia Organiza]iei Na]iunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificat` prin Legea nr. 18/1990, republicat`, precum [i de coordonarea [i controlul activit`]ii de protec]ie [i promovare a drepturilor copilului \n Romnia. Autoritatea Na]ional` pentru Persoanele cu Handicap (ANPH) este organul de specialitate al administra]iei publice centrale, cu personalitate juridic`, aflat \n subordinea Ministerului Muncii, Familiei [i Protec]iei Sociale care elaboreaz` politici [i asigur` monitorizarea [i controlul respect`rii drepturilor persoanelor cu handicap. Ministerul S`n`t`]ii Publice (MSP), poate fi un partener cu deosebire \n identificarea dizabilit`]ilor [i \n procesul de evaluare complex`, multidisciplinar` a copiilor cu CES. Ministerul Internelor [i Reformei Administrative (MIRA) poate contribui la capacitarea autorit`]ilor locale \n scopul realiz`rii direc]iilor de ac]iune.
9. SURSE DE FINAN}ARE NECESARE IMPLEMENT~RII STRATEGIEI NA}IONALE

Sursele de finan]are necesare implementarii Strategiei na]ionale includ: a) buget de stat; b) bugete locale; c) dona]ii [i sponsoriz`ri de la persoane fizice [i juridice, \n condi]iile legii; d) fonduri externe, rambursabile [i nerambursabile. Planificarea bugetului necesar realiz`rii m`surilor prev`zute \n planul de ac]iune se face anual, pentru anul urm`tor [i reprezint` o condi]ionalitate a implement`rii strategiei.
10. MONITORIZAREA {I EVALUAREA STRATEGIEI NA}IONALE

Implementarea direc]iilor de ac]iune stabilite \n cadrul Strategiei na]ionale presupune un proces de planificare multianual` bazat pe obiectivul general, precum [i pe resursele materiale, financiare [i umane disponibile.
72
Activitatea de monitorizare [i evaluare are \n vedere urm`toarele: a) selectarea unor indicatori de performan]` pentru direc]iile de ac]iune; b) dezvoltarea unor programe de cercetare asupra unor grupuri cu grad mare de risc; c) identificarea punctelor slabe \n procesul de implementare a Strategiei na]ionale [i a solu]iilor de rezolvare; d) realizarea unei baze de date unitar` [i integrat` \n domeniul CES. Monitorizarea [i evaluarea implement`rii Strategiei na]ionale [i a planului de ac]iune vor fi asigurate de c`tre MECTS, \n colaborare cu to]i responsabilii desemna]i.
73
|n loc de \ncheiere: provoc`ri [i perspective
Educa]ia copiilor cu cerin]e speciale, a copiilor cu dizabilit`]i \n particular a cunoscut \n ultimii 40 de ani evolu]ii [i schimb`ri foarte complexe [i adeseori radicale \n lume. Romnia s-a aliniat schimb`rilor \ncepute pe glob \n anii 70 abia dup` 1990 [i efectiv dup` 1995. |n prezent, cu toate ca s-a realizat \n linii mari situarea educa]iei (\nv`]`mntului) cerin]elor speciale pe un nivel de aproximativ` compatibilizare cu contextul interna]ional, marcat de axarea tot mai evident` [i puternic` pe drepturile omului, sunt necesare \n continuare evalu`ri [i schimb`ri, unele foarte complexe. O strategie na]ional` pentru acest domeniu, dac` ne referim la defini]ia larg` (extins`) a incluziunii \n educa]ie, trebuie s` vizeze \n esen]` egalitatea de drepturi (nondiscriminarea) dar [i de [anse, pentru a permite efectiv accesul [i participarea [colar` [i social` a tutoror copiilor [i tinerilor - \ntr-un sistem incluziv la toate nivelurile. UNESCO (2009) propune cteva puncte importante recomand`ri, \ngrijor`ri [i provoc`ri pentru promovarea educa]iei incluzive la nivelul \ntregului sistem de \nv`]`mnt dintr-o anumit` ]ar`: 1. Analiza [i diagnoza nevoilor trebuie s` precead` formularea de politici [i planuri (recomandare). 2. Sunt necesare sisteme [i metode de colectare a datelor, care s` documenteze politicile [i practicile (recomandare). 3. Politicile [i practicile trebuie s` eviden]ieze baza de drepturi umane a incluziunii \n educa]ie (recomandare). 4. Politicile incluziunii pot avea o defini]ie neclar`. Ele pot fi focalizate doar pe dizabilitate [i cerin]e (nevoi) speciale (\ngrijorare). 5. Alocarea de fonduri pentru \nv`]`mntul incluziv este o provocare. 6. Educa]ia incluziv` este prezentat` \n principal ca un set de interven]ii separate, pentru diferite grupuri de persoane care \nva]` (\ngrijorare). 7. Un sistem educa]ional holistic necesit` un circuit informa]ional continuu \ntre profesioni[tii de la diferite nivele, ca [i \ntre [coli [i familii (recomandare). 8. Accesul la cl`dirile [i curriculum-ul [colar (provocare). 9. Ameliorarea calit`]ii \n educa]ie nu se bucur` de o aten]ie pe m`sura cre[terii ratelor de acces \n [coli (\ngrijorare). 10. Reforma curricular` trebuie s` fie mai proeminent` [i s` implice parteneri relevan]i \n dezvoltarea de curriculum nou [i revizuit (recomandare). 11. Formarea profesorilor este analizat` adesea \n detaliu, dar nu \n contextul nevoii de promovare a diversit`]ii (\ngrijorare). 12. Dezvoltarea capacit`]ii este relevant` la toate nivelurile sistemului de \nva`]`mnt (recomandare). 13. Evaluarea [i monitorizarea sunt necesare pentru a \mbun`t`]i planificarea [i implementarea \n educa]ie (recomandare). |ntrebari pentru politicile \n favoarea incluziunii \n educa]ie |n anul 2008 UNESCO a publicat pe site-ul sù (unesco.org/inclusive education) mai multe \ntreb`ri cu rol de orientare \n promovarea politicilor de incluziune: |n afara cifrelor, ce [tim despre cei exclu[i de la educa]ie? Cum promoveaz` educa]ia incluziv` \nv`]area cu succes? Care sunt principiile incluziunii? No]iunea de incluziune este \nc` asociat` mai ales cu copiii care au cerin]e/nevoi speciale. De ce? Cum trebuie s` se schimbe educa]ia (\nv`]`mntul) pentru a se acomoda tuturor elevilor? Cum trebuie s` se schimbe curriculum-ul pentru a ameliora \nv`]area [i a \ncuraja incluziunea tuturor elevilor? Profesorii au un rol fundamental \n promovarea \nv`]arii. Cu toate acestea statutul lor [i condi]iile de lucru efective fac dificil` \n multe ]`ri ale lumii facilitarea incluziunii. Ce se poate face pentru a ameliora aceast` situa]ie?
75
Este posibil` (rezonabil` ca [i costuri) calitatea educa]iei? Conduce o educa]ie de calitate c`tre societ`]i mai incluzive? Recomand`rile UNESCO din 2009 (15) pleac` de la premisa c` incluziunea [i calitatea sunt reciproce (interdependente). Pentru a se promova [i dezvolta sisteme mai incluzive exist` cteva provoc`ri pentru deciden]i: - schimbarea atitudinilor, ca premis` a politicilor publice eficiente; - crearea unui curriculum incluziv; - aten]ie (sporit`) pentru profesori [i mediul de \nv`]are; - sprijin pentru ciclul politicilor. |n contextul acestei viziuni \mp`rt`[it` de UNESCO [i vizibil` ca tendin]` \n numeroase ]`ri din lume, inclusiv \n Europa, focalizarea \n Romnia doar pe incluziunea persoanelor cu CES are pu]ine [anse de reu[it`, dac` nu se opereaz` schimb`ri de fond [i de ansamblu ale valorilor [i practicilor din \ntreg sistemul de \nv`]`mnt, lucru posibil [i prin noi legi \n domeniu. Sesizarea barierelor \n \nv`]are [i adoptarea schimb`rilor necesare \n organizarea [colar`, \n curriculum [i \n strategiile de predare-\nv`]are [i de evaluare sunt doar o parte din direc]iile de ac]iune \n acest context. De asemenea, schimb`rile necesare pentru grupul ]int` CES trebuie s` fie congruente [i cu cele propuse pentru alte grupuri expuse marginaliz`rii [i excluderii: popula]ia rom`, copiii f`r` p`rin]i \n ]ar`, alte grupuri dezavantajate, precum [i \n contextul m`surilor generale de promovare a incluziunii sociale. Incluziunea \n educa]ie poate fi realizat` dac` este promovat` \n paralel [i \n interdependen]` cu incluziunea \n lumea larg` social`, dac` sunt prevenite [i/sau eliminate \n ct mai mare m`sur` aici barierele majore, discrimin`rile [i inechit`]ile. De men]ionat \n acest cadru necesitatea de fi valorificate oportunit`]ile intr`rii Romniei pe liniile de ac]iune ale incluziunii sociale europene (2002, 2005, 2007) ca [i cele oferite de numeroase programe Phare \n scopul cre[terii [anselor educa]ionale a unor grupuri defavorizate. Doar \n aceste condi]ii pot avea [anse de reu[it` unele ac]iuni prioritare necesare \n acest domeniu mai circumscris, a[a cum sunt ele prezentate \n continuare. Plan minimal de ac]iune (unele direc]ii de dezvoltare [i reform` pentru \nv`]`mntul cerin]elor speciale \n contextul educa]iei incluzive) \n perioada 2010 - 2015 n evaluarea legisla]iei, a structurilor [i a practicilor [colare [i curriculare pentru copii [i persoane cu CES \n Romnia (pe toate tipurile, nivelurile [i formele de [colarizare existente potrivit legisla]iei actuale) din perspectiva educa]iei incluzive; n revizuirea sistemului de evaluare la copiii cu dizabilit`]i [i alte cerin]e speciale, \n scopul amelior`rii sistemului de identificare a cerin]elor (necesit`]ilor) de sprijin [i adaptare rezonabil`; pentru a ne putea raporta la evolu]iile din Europa este necesar` att revizuirea evalu`rii sub toate aspectele (ini]ial` de orientare [colar` [i alocare a resurselor formativ` [i sumativ` (la finalizarea unui ciclu de studii etc.); n evaluarea [i revizuirea sistemului actual de culegere a datelor despre elevii cu CES [i al]i elevi care au nevoie de sprijin (\n orice [coal`); n evaluarea [i revizuirea preg`tirii ini]iale [i continue a tuturor cadrelor didactice precum [i a celor specializate (cu psihopedagogie special`, psihologie, pedagogie) \n perspectiva accentu`rii [i aprofund`rii procesului incluziunii [colare, \n contextul diversit`]ii crescnde a elevilor din [coli; n introducerea \n formarea ini]ial` [i continu` managerial` din \ntregul \nv`]`mnt a unui modul de educa]ie incluziv` (att \n sens larg, cu accent pe promovarea diversit`]ii ct [i cu refererire focalizat` la CES); n preg`tirea [i sprijinirea mai substan]ial` a [colilor [i structurilor [colare generale care promoveaz` educa]ia incluziv`; n stimularea [i dezvoltarea cooper`rii institu]ionalizate dintre [colile speciale [i cele generale, \n favoarea cre[terii calit`]ii a educa]iei, \n consonan]` cu scopul incluziunii depline; n diversificarea [i consolidarea serviciilor educa]ionale de sprijin din [colile generale (ca statut [i rol al profesorilor, ca specializare pentru unele grupuri de CES dificult`]i de \nv`]are, tulbur`ri socio-afective [i de comportament, echipe mobile etc);
15
Policy guidelines on inclusion in education, UNESCO, 2009.
76
n constituirea unui sistem na]ional de interven]ie timpurie (ct mai devreme posibil, de \ndat` ce o situa]ie de n
CES a fost identificat`); stimularea [i sus]inerea evolu]iilor (dezvoltare-restructurare) din [colile speciale pe dou` direc]ii de baz`: adresarea educa]ional` [i compensatorie a unor copii care prezint` cerin]e mai complexe (cu deficien]e asociate [i/sau profunde, cu autism, surdocecitate, cu boli rare etc.); dezvoltarea rolului de centru de resurs` pentru [colile generale [i comunitate; constituirea de parteneriate viabile, \n favoarea optimiz`rii educa]iei pentru persoane cu dizabilit`]i [i alte cerin]e educa]ionale speciale, dintre: autorit`]ile [i agen]iile jude]ene [i locale; [coal` [i familie, comunitatea local`. extinderea preocup`rilor [colii [i a celorla]i factori educa]ionali [i de interven]ie la persoane cu dizabilit]i, prin: proiectarea [i implementarea unor planuri de tranzi]ie la aceste persoane, catre via]a social` [i profesional`; explorarea de m`suri [i solu]ii de interven]ie educa]ional` [i voca]ional` compensatorie, pentru persoanele care dobndesc o dizabilitate la vrsta adult`. Institu]ionalizarea (crearea unei structuri institu]ionale publice) pentru cercetarea-dezvoltarea \n domeniu, focalizat` pe explorarea de solu]ii ct mai incluzive de [colarizare, de sprijin [i compensare pe toate direc]iile necesare, \n manier` eficient` [i eficace, \n beneficiul persoanelor cu CES [i a tuturor celor care \nva]`.
77
REPERE BIBLIOGRAFICE
Ainscow, M., Haille-Giorgis M., Educa]ia copiilor cu cerin]e speciale: Probleme [i perspective \n Europa Central` [i de Est, Innochenti Occasional Papers, Seria de politic` social` [i economic` nr.67, 1998, traducere \n limba romn` prin grija Reprezentan]ei UNICEF, 1999 *** Assessment in inclusive settings. Key Issues and Policies, EADSNE, 2007 Burke, M. A., Eichler, M., Building an Integrative Analitycal System For Recognising and Eliminating InEquities, 2007 ( www.globalformumhealth.org) *** CBR A strategy for Rehabilitation, Equalisation of Opportunities, Poverty Reduction and Social Inclusion of People with Disabilities. Joint Position Paper, WHO, 2004 *** Cerin]ele speciale \n clas`. Pachet de resurse pentru instruirea profesorilor, UNESCO, 1993, versiunea \n limba romn` cu sprijinul UNICEF, 1995 *** Clasificarea Interna]ional` a func]ion`rii, dizabilt`]ii [i s`n`t`]ii (CIF)/OMS, variant` \n limba romn` cu sprijin UNICEF, Bucure[ti, Marlink, 2004 *** Conven]ia cu privire la drepturile copilului, ONU,1989 *** Conven]ia privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilit`]i, textul traducerii realizate de Autoritatea Na]ionala pentru Persoanele cu Handicap, 2009 (anph.ro) Daniels, E,.R, Stanford, K., Formarea claselor integrate - Includerea copiilor cu nevoi speciale - Step by Step, Childrens Resources International, EdituraTehnic` [i {tiin]ific`, CERMI, Ia[i, 2001 Dario Ianes, Bisogni educativi speciali e incluzione, Erickson, 2005 *** Declara]ia de la Salamanca [i direc]iile de ac]iune \n domeniul educa]iei speciale: Acces [i calitate, Salamanca, Spania, iunie 1994, tradus` [i publicat` \n limba romn` prin grija Reprezentan]ei Speciale UNICEF \n Romnia, 1995 *** Developement of a set of indicators for inclusive education in Europe, EADSNE, 2009 *** Dezvoltarea practicilor incluzive \n [coli. Ghid managerial, MEN [i UNICEF, Bucure[ti, 1999 *** Diversity, Inclusion and Equity: Insights from Special Needs Provision, Education Policy Analysis, OECD, Paris, 2003 *** Dosar deschis al Educa]iei Incluzive, materiale suport pentru directorii [i administratorii de [coli, UNESCO, RENINCO, 2002 *** Inclusive Education and Classroom Practices, EADSNE, 2003 *** International Standard Classification of Education (I S C E D), UNESCO, 1997 *** Educa]ia integrat` a copiilor cu handicap, UNICEF [i RENINCO, 1998 Ezechil L., Educa]ia incluziv` ca principiu metodologic, \n Revista de Pedagogie, Drepturile copilului [i discriminarea \n \nv`]`mnt, 2002 Frederickson, N., Cline, T., Special Educational Needs. Inclusion and Diversity, Open University Press, 2002 Gheorghiu, F., Modalit`]i de interven]ie personalizat` \n cadrul \nv`]`mntului integrat, Presa Universitar` Clujean`, 2005 Ghergu], A., Psihopedagogia persoanelor cu cerin]e speciale. Strategii diferen]iate [i incluzive \n educa]ie, Polirom, Ia[i, 2006 *** Guidelines for Inclusion. Ensuring Access to Education for All, UNESCO, 2005 *** Hot`rrea de Guvern nr. 1251/2005, privind unele m`suri de \mbun`t`]ire a activit`]ii de \nv`]are, instruire, compensare, recuperare [i protec]ie special` a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerin]e educative speciale. *** La transition de lecole a lemploi, EADSNE, 2002 *** Legea |nv`]`mntului (nr.84/1995, Capitolul VI), republicat`, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare *** Legea nr. 272/2004 privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului
79
*** Legea 448/2006 privind protec]ia [i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap *** Multicultural diversity and special needs education. Summary Report, EADSNE, 2009 Mu[u, I., (coordonator), Ghid de predare-\nv`]are pentru copiii cu cerin]e educative speciale, RENINCO [i UNICEF, 2000 Mu[u, I, Vr`sma[, T., Copiii cu dizabilit`]i, \n Un deceniu de tranzi]ie. Situa]ia copilului [i a familiei \n Romnia, UNICEF, Bucure[ti, 2000 *** Politici \n educa]ie pentru elevii \n situa]ie de risc [i pentru cei cu dizabilit`]i din Europa de Sud Est, Romnia, OCDE, 2007 Opertti R., Belalcazar, C., Trends in Inclusive Education at Regional and Interregional Levels. Issues and Challenges, Geneva, IBE, 2008 Peters, S., Inclusive Education: An ERA Strategy for all children, World Bank, Washington DC, 2004 *** Policy guidelines on inclusion in education, UNESCO, 2009 Popovici, D., V., Elemente de psihopedagogia integr`rii, Pro Humanitate, 1999 Popovici, D. V., Orient`ri teoretice [i practice \n educa]ia integrat`, Editura Universit`]ii Aurel Vlaicu, Arad, 2007 *** Special Needs Country Data, EADSNE, 2008 Radu, Gh., Considera]ii privind educa]ia integrat` \n Romnia, Cartea Alb` RENINCO, 1999 *** Recent legislation/policy initiatives in agency member countries (european-agency.org, 2009) *** Provision for Pupils with Special Educational Needs, Editor Cor J.W. Meijer, EADSNE, 1998 *** Rehabilitation and integration of people with disabilities: policy and legislation, 7th edition, Council of Europe Publishing, Printed in Germany, 2003 *** Regulamentul de organizare [i func]ionare a \nv`]`mntului special, aprobat prin ordinul M.E.N. nr. 4217/1999 *** Regulile Standard privind Egalizarea {anselor pentru Persoanele cu Handicap, Rezolu]ia Adun`rii Generale ONU .nr.48/96 din 1993, tradus` [i editat` \n limba Romn` prin grija Reprezentan]ei Speciale UNICEF \n Romnia, 1995 Riser, R., Implementing inclusive education, Commonwealth Secretariat, London, 2008 Verza, E., Psihopedagogia integr`rii [i normaliz`rii, Revista de educa]ie special`, nr.1/1993 Verza, E., Bazele psihologice ale educa]iei integrate, \n Educa]ia integrat` a copiilor cu Handicap,UNICEF [i RENINCO, 1998 Verza, E., Pùn E., (coordonator [tiin]ifici) Educa]ia integrat` a copiilor cu handicap, UNICEF [i RENINCO, 1998 Vr`[ma[, E., Strategiile educa]ei incluzive, \n Educa]ia integrat` a copiilor cu handicap, (coordonatori [tiin]ifici Verza E. [i Pùn E.), UNICEF [i RENINCO, 1998 Vr`[ma[, E., Introducere \n educa]ia cerin]elor speciale, Credis, 2004 Vr`[ma[, E., Vr`[ma[, T., Copiii cu cerin]e educative speciale, Revista de educa]ie special`, nr.1/1993 Vr`sma[, E., Nicolae, S., Oprea, V., Vr`sma[, T., Ghid pentru cadrele didactice de sprijin (CDS), UNICEF, Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii, RENINCO, Editura Vanemonde, 2005 Vr`[ma[, T , Daunt, P.,E., Mu[u, I., Integrarea in comunitate a copiilor cu cerin]e educative speciale, Bucure[ti, Ministerul |nv`]`mntului [i UNICEF, 1996 Vr`[ma[ T., |nv`]`mntul integrat [i/sau incluziv, Editura Aramis, Bucure[ti, 2001 Vr`[ma[ T., {coala si educa]ia pentru to]i, Editura Miniped, Bucure[ti, 2004 Vrasmas, E. Nicolae S., Vr`sma[, E. (coord.) Pa[i spre educa]ia incluziv` \n Romnia, UNICEF [i RENINCO, 2008 Ungureanu, D., Educa]ia integrat` [i [coala inclusiv`, Editura de Vest, Timi[oara, 2000 J. Zaffran, Quelle cole pour les lves handicaps? (2007) Resurse majore internet: unesco.org/inclusive education european-agency.org
80
Lucrare realizat` [i tip`rit` \n 2.000 de exemplare cu sprijinul Reprezentan]ei UNICEF \n Romnia.
Editura VANEMONDE
ISBN: 978-973-1733-18-0

Incluziunea Şcolară A Copiilor Cu Cerinţe Educaţionale Speciale PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Incluziunea Şcolară A Copiilor Cu Cerinţe Educaţionale Speciale PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Incluziunea [colar`

a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale.

Asocia]ia RENINCO Romnia

Asocia]ia RENINCO Romnia

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale.

Lucrare realizat` [i tip`rit` \n 2.000 de exemplare cu sprijinul Reprezentan]ei UNICEF \n Romnia.

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

Partea I-a Repere generale privind incluziunea, dizabilitatea [i CES

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

Parteneriate pentru Incluziune Leonardo [i Grundtvig, RENINCO, 2009-2011

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

J. Zaffran Quelle cole pour les leves handicaps?(2007)

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

Dizabilitatea [i educa]ia. Situa]ia din Romnia \n context european [i interna]ional

Policy guidelines on inclusion in education, UNESCO, 2009.

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

Assessment in inclusive settings. Key Issues and Policies, EADSNE, 2007.

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

Inclusive Education and Classroom Practices, EADSNE, 2003.

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

Documente propuse ca proiecte

Asocia]ia RENINCO Romnia

Centrul de Abilitare Speran]a Timi[oara

Proiect {i eu trebuie s` fiu elev

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

Ministerul Educa]iei, Cercet`rii, Tineretului [i Sportului

Asocia]ia RENINCO Romnia

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

1. GRUPUL }INT~ {I CONCEPTELE DE BAZ~ ALE STRATEGIEI NA}IONALE

2. CONCEPTELE DE BAZ~ ALE STRATEGIEI NA}IONALE

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

3. PRINCIPII GENERALE ALE STRATEGIEI NA}IONALE

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

5. CONTEXTUL EDUCA}IEI INCLUZIVE {I AL |NV~}~MNTULUI PENTRU PERSOANE CU CES

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

Islanda Irlanda Italia Luxemburg Olanda Norvegia Spania Suedia

Incluziunea [colar` a copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale. Aspira]ii [i realit`]i

2003-2004 2004-2005 2005-2006 2006-2007

6. OBIECTIVUL GENERAL AL STRATEGIEI NA}IONALE

9. SURSE DE FINAN}ARE NECESARE IMPLEMENT~RII STRATEGIEI NA}IONALE

10. MONITORIZAREA {I EVALUAREA STRATEGIEI NA}IONALE