Datoria externa

Datoria Externa-evolutie,limite,consecinte

Conceptul de Datorie Publica

Datoria publica a constituit si continua inca sa fie subiect de ample discutii privind necesitatea identificarii de noi instrumente de finantare a nevoilor generale ale sociatatii, precum si de diversificare a intstrumentelor actuale de procurare a resurselor financiare suplimentare celor prevazute in bugetul general consolidat. In sensul intelegerii mecanismului complex al satisfacerii nevoilor generale ale societatii, trebuie explicat clar si concis sensul tuturor conceptelor vizate de acest proces. Asa cum bine se stie, finantarea cheltuielilor publice, ca expresie a nevoilor societatii, se realizeaza prin intermediul: Resurselor financiare publice prelevate de la contribuabili si evidentiate in bugetul general consolidat, pe componentele sale. Fondurile externe nerambursabile. Imprumuturile interne si externe, contractate direct sau indirect de catre autoritatile administratiei publice, atat centrale cat, si locale. Totalitatea obligatiilor fiinanciare directe si indirecte asumate de catre autoritatile administratiei publice centrale si locale fata de piata interna si piata externa de capital evidentiaza datoria publica. Obligatiile financiare directe sunt rezultatul contractarii directe de catre autoritatile publice centrale si locale a imprumuturilor de la diversi creditori, persoane fizice si juridice rezidente sau nerezidente in tara debitoare.Spre deosebire de acestea, obligatiile financiare indirecte sunt generate de acordarea de garantii de catre autoritatile publice centrale si locale la imprumuturile

Datoria externa

contractate de pe piata interna si piata externa de capital de catre autoritati si institutii publice, persoane juridice a caror activitate este de interes national. Tot in cadrul definitiei datoriei publice,trebuie inteleasa distinctia intre obligatiile financiare ale autoritatilor publice centrale si locale.Astfel se disting: Datoria publica guvernamentala, ce exprima totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale Statului, la un moment dat, provenind din imprumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, in numele tarii debitoare, de pe piatele financiare. Datoria publica locala, evidentiaza totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale autoritatilor administratiei publice locale, la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pietele financiare. Asadar, datoria publica reprezinta ansamblul atat a datoriei publice guvernamentale cat si a datoriei publice locale.
Datorie publica guvernamentala interna Datoria publica guvernamentala

DATORIA PUBLICA

Datoria publica guvernamentala externa

Datoria publica locala

Datoria publica locala interna

Datoria publica locala externa

Figura 1. Componentele datoriei publice.

Datoria externa

Legatura dintre datoria publica si datoria externa

Legatura dintre datoria publica si datoria externa ale unei tari este asigurata tocmai prin componenta datoria publica externa. Datoria publica a unei tari este formata din: -datoria publica interna -datoria publica externa Datoria externa are drept componente: -datoria publica externa -datoria privata externa( denumita si datorie externa negarantata). In consecinta, datoria publica externa se regaseste atat la nivelul datoriei publice cat si la nivelul datoriei externe.

Datoria publica interna DATORIA PUBLICA

Datoria publica externa DATORIA EXTERNA Datoria privata externa

Figura 2. Legatura dintre datoria publica si datoria externa.

Datoria externa

Formele datoriei externe

1. datoria externa contractata direct de stat si datoria externa garantata de stat ce formeaza datoria publica externa. 2. datoria externa privata negarantata. 3. datoria externa bruta in sens larg, ce cuprinde toate obligatiile tarii fata de strainatate. 4. datoria externa bruta in sens restrans, care evidentiaza obligatiile tarii fata de strainatate, fara a lua in considerare: Imprumuturile pe termen scurt( sub un an). Investitiile directe( cele care nu au termene de rambursare sau de lichidare). Aporturile nerambursabile( reprezentate de asistenta financiara multilaterala). Imprumuturile externe cu o perioada de gratie de 10-15 ani. Imprumuturile acordate de unii creditori externi in conditii mai avantajoase. Imprumuturile contractate de persoane fizice sau juridice, negarantate de autoritatile publice compentente.

5. datoria externa in interpretarea Bancii Mondiale si a institutiilor din sistemul sau, ce

cuprinde: Sumele datorate de stat unor creditori publici si privati externi in valuta, bunuri, servicii, cu o perioada de rambursare de peste un an. Sumele datorate de persoane private, garantate de autoritati publice. Insa, datoria externa nu cuprinde: - datoriile persoanelor private catre strainatate, negarantate de autoritatea publica. - datoria rezultata din tranzactiile cu FMI. - datoria care poate fi achitata in moneda debitorului, conform optiunilor debitorului. - sumele datorate unor creditori rezidenti in strainatate, pentru care au fost stabilite termene de achitare. 6. datoria externa neta, ce evidentiaza diferenta dintre activele publice si private ale rezidentilor unei tari in strainatate (disponibilitati in valuta, imprumuturi acordate, investitii directe, titluri, alte creante si valori) si activele detinute de rezidentii straini in tara considerata (imprumuturi primite de la organisme publice -Guvern, agentii

guvernamentale-, credite de la banci, organisme financiare si alti creditori, titluri, disponibilitati in valuta, investitii de capital, alte valori apartinand

Datoria externa

persoanelor straine).Include numai creante lichide sau usor transforrmabile in bani, fata de strainatate.

Datoria externa si componentele sale

Datoria externa totala

Datorie pe termen scurt

Datorie pe termen lung Din punctul de vedere al debitorului

Credite de la FMI

Datorie privata negarantata

Datoria publica si datoria garantata de stat Din punctul de vedere al creditorului

Creditori publici

Creditori privati

Multilaterali

Bilaterali

Banci comerciale

Obligatiuni

Altii

Figura 3.Componentele datoriei externe

Datoria externa

Scopul contractarii datoriei externe

Contractarea directa de imprumuturi de catre autoritatile administratiei publice centrale si locale de pe pietele financiare interne si externe de la diversi creditori, persoane fizice si juridice rezidente sau nu in tara debitoare, are drept scop: - finantarea deficitului bugetului de stat - finantarea temporara a deficitelor din anii precedenti ale bugetului asigurarilor sociale de stat. - finantarea deficitelor temporare ale bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetul Trezoreriei Statului din exercitiul curent. - refinantarea datoriei publice guvernamentale, in conditii acceptate de Ministerul Finantelor. - mentinerea in permanenta a unui sold corespunzator in contul curent general al Trezoreriei Statului, stabilit de Ministerul Finantelor - finantarea unor proiecte sau a altor necesitati de interes central sau local. - sustinerea balantei de plati si a rezervei valutare. - inlaturarea urmarilor unor crize economice de mare amploare. - refacerea economiei distruse de calamitati naturale. - alte situatii prevazute de actele normative.

Tehnici de stingere a datoriei externe

Prin stingerea datoriei publice se intelege acel procedeu prin care se diminueaza datoria externa.Cea mai comuna si normala cale de stingere a datoriei externe este rambursarea ei, dar practica a demonstrat ca eliminarea acesteia se realizeaza prin o serie de metode specifice: a) Rambursarea constituie restituirea sumelor imprumutate de stat si se realizeaza prin tehnici multiple: * la scadenta, cand intreaga suma a imprumutului se restituie integral la scadenta. * in transe, cand restituirea imprumutului se face treptat la anumite termene stabilite.
6

Datoria externa

aleatoriu, prin tragere la sorti. b) Refinantarea este acea operatiune prin care se contracteaza un imprumut din care se va rambursa un alt imprumut ajuns la scadenta. c) Incapacitatea de plata este acea situatie in care Statul declara ca nu mai poate face plati.In acest caz o parte sau chiar intreaga datorie a Statului va fi anulata.Starea de incapacitate de plata reflecta o situatie exceptionala, care are loc numai in cazul unor tulburari politice sau economice deosebite.Ajungerea unui stat in incapacitate de plata afecteaza puternic credibilitatea acestuia, facandu-i accesul la surse de finantare in viitor extrem de dificil. d) Deprecierea monetara este o modalitate de diminuare a datoriei reale a Statului, desi datoria nominala nu se modifica.Acest lucru este posibil datorita inflatiei care erodeaza capitalurile imprumutate.Astfel, daca un stat imprumuta 100 mld. u.m. iar pana la scadenta puterea de cumparare a monedei a scazut cu 50%, practic acest lucru inseamna ca Statul si-a diminuat in mod real obligatia de plata cu 50%, chiar daca in termeni nominali valoarea datoriei a ramas aceeasi. e) Repudierea este situatia in care statul refuza sa plateasca datoria, desi nu este in incapacitate de plata.

Indicatori de analiza ai datoriei externe

Analiza datoriei externe se face cu ajutorul unei serii de indicatori, clasificati in: Indicatori de nivel Indicatori de structura Indicatori de dinamica
A.

Indicatorii de nivel cuprind:

volumul datoriei publice nivelul datoriei publice externe serviciul datoriei publice(totale/interne/externe) datoria publica externe (exporturi) dobanda medie aferenta scadenta medie etc.

Datoria externa

B.

Indicatorii de structura cuprind: - structura datoriei publice:

datoria publica interna datoria publica externa

- structura datoriei publice interne:

destinatii instrumente tipuri de scadente tipuri de detinatori

- structura datoriei publice externe:

surse de finantare scadente valute

C.Indicatori de dinamica exprima variatia absoluta sau relativa a datoriei externe. Riscurile gestiunii datoriei externe in Romania
1. 2. 3. 4. 5. 6. riscul de piata riscul de refinantare riscul de lichiditate riscul de credit riscul de decontare riscul operational

Datoria externa

Indicatori privind exprimarea nivelului absolut al datoriei externe

Nivelul datoriei,inclusiv sumele exigibile la momentul dat, reprezinta sumele exigibile si neexigibile in titlul datoriei.Acesta corespunde cu volumul total al angajamentelor exterioare ale debitorului la sfarsitul anului considerat. Sumele exigibile si nerambursabile (angajamente trase de debitor pana la sfarsitul anului). Angajamentele anuale, respectiv nivelul total al imprumuturilor pentru care s-au semnat acordurile in cursul anului considerat. Platile in titlul serviciului datoriei: sumele efective varsate in titlul rambursarilor in principal si platile dobanzilor si efectuate in moneda straina, bunuri sau servicii in cursul anului considerat.Proiectiile platilor in titlul serviciului datoriei sunt estimari ale platilor datorate in titlul sumei datoariei, inclusiv nivelurile neexigibile. Fluxuri nete (imprumuturi nete) reprezinta datoriile, mai putin rambursarile. Transferurile nete: fluxurile nete, mai putin platile dobanzilor sau comisioanelor.

Datoria externa a tarilor subdezvoltate

Datoria externa cuprinde totalitatea sumelor imprumutate de autoritatile publice, de unitatile administrativ-teritoriale si de alte entitati publice de la persoane fizice sau juridice din strainatate si ramase de rambursat la un moment dat. Gradul de indatorare al tarii la un moment dat se determina prin raportarea soldului datoriei externe la PIB. Pentru a putea face comparatii internationale, este necesar a exprima datoria externa a tarilor cuprinse in analiza intr-o moneda avand o larga circulatie pe plan mondial.Desi calculele facute intr-o asemenea moneda contin un grad mai mare sau mai mic de aproximatie din cauza fluctuatiei cursurilor de schimb si a neconcordantei dintre puterea reala de cumparare a unei monede exprimata intr-o alta moneda si in cursul la care se schimba monedele, totusi, esle ofera informatii utile despre marimea datoriei externe medii pe locuitor. In practica, in comparatiile internationale, se foloseste dolarul in SUA, euro, sau Drepturile Speciale de Tragere.

Datoria externa

Tabel 1 Datoria externa a 32 de tari in tranzitie si in curs de dezvoltare in moneda nationala, in dolari SUA si in procente fata de PNB.
Datoria externa Mil. Moneda PIB/$ Unit.moneda % fata de Tara nationala SUA/2004 nationala Mil $ SUA $/loc SUA PNB 1 Norvegia coroana 54.384 565.569 79.880,4 17.365 35,87 2 Elvetia francul elv. 49.65 128.685 101.877,8 14.072 28,41 3 SUA dolarul 39.496 4.382.600 4.382.600 14.836 37,5 4 Suedia coroana 38.469 1.257.700 171.141,2 18.995 48,87 5 Finlanda euro 35.610 63.788 77.200,4 14.773 42,6 6 Olanda euro 35.567 231.027 286.847,5 17.674 47,28 7 Canada dolarul 30.656 629.090 406.179 13.107 56,8 8 Italia euro 28.818 1.368.500 1.699.155,6 29.281 98,53 9 Spania euro 23.246 303.540 379.881 8.837 36,26 10 Rep.Ceha coroana 10.464 6.592.900 23.070 2.242 21,42 11 Ungaria florintul 9.853 1.592.400 57.177 5.660 56,74 12 Turcia lira noua 9.601 178.193 145.392,5 2.093 99,89 13 Slovacia coroana 7.610 439.097 11.940,7 2.211 36,21 14 Lituania litai 6.472 13.137,3 4.291,8 1.248 23,74 15 Mexic peso 6.400 1.776.043 157.366,9 1.489 23,02 16 Africa de Sud rand 4.507 519.344 80.397,7 1.703 37,45 17 Rusia rubla 4.047 4.004.304 130.467,3 902 30,24 18 Thailanda baht 2.567 1.631.125 39.318,4 623 27,51 19 Guatemala quetzala 2.234 16.682,4 2.099,3 171 9,7 20 Maroc dirham 1.614 290.409 30.333,1 978 69,24 21 Indonezia rupiah 1.171 622.464.000 60.663,7 286 36,96 22 Honduras lempiras 1.045 84.696,9 4.883 709 70,31 23 Sri Lanka rupia 975 1.452.706 16.252,6 811 103,22 24 India rupia 636 13.159.500 278.885,7 269 57,68 25 Pakistan rupia 621 2.887.134 49.991,9 346 59,89 26 Nigeria naira 560 6.261.045 47.155,2 366 73,2 27 Kenia shilingul 466 747.416 9.440,2 282 58,68 28 Uganda shilingul 245 9.563.568 4.870,2 181 75,07 29 Nepal rupia 216 303.695 3.988,6 150 66,76 30 Rwanda francul 208 964.399 1.793,7 205 106,53 31 Sierra Leone leone 201 5.336.240 1.975,4 370 185,34 32 Burundi francul 90 1.639.877 1.489,6 205 219,09

Nr.crt

Nota: Tarile au fost ierarhizate in ordine descrescatoare a PNB in dolari SUA, realizat in anul 2004.PNB si datoria externa au fost transformate din

10

Datoria externa

moneda nationala in dolari SUA, la cursul de schimb valutar mediu anual din anul de referinta. Asa cum rezulta din tabelul 1, printre tarile cu cel mai mare volum al datoriei externe,exprimate in dolari, se numara SUA si Italia, urmate la mare distanta de Canada, Spania, Olanda, India, Suedia, Mexic, Turcia si Rusia. Printre tarile cu cea mai mare datorie externa medie pe locuitor sunt mentionate Italia, Suedia, Olanda, Norvegia, SUA, Elvetia si Canada. In ceea ce priveste gradul de indatorare, exprimat ca raport intre datoria externa si PNB, pe ultimele locuri din randul tarilor in tranzitie se situeaza Italia, Canada, Suedia si Olanda.Acestea sunt insa mult intrecute de tari cu un nivel mai scazut sau foarte scazut de dezvoltare, printre care se numara Burundi, Sierra Leone, Rwanda, Sri Lanka, Turcia, Uganda, Honduras. Alaturi de indicatorii privind gradul de indatorare a unei tari, un interes deosebit prezinta indicatorii care caracterizeaza efortul financiar anual, pe care datoria externa il reclama.Acest efort se materializeaza in servicul datoriei externe, care cuprinde cheltuielile cu rambursarea datoriei propriu-zise si cele legate de piata dobanzilor si a celorlalte cheltuieli aferente. Efortul financiar sau povara datoriei externe se exprima cu ajutorul mai multor indicatori, printre care: marimea absoluta si marimea medie pe locuitor a serviciului datoriei externe. raportul dintre serviciul datoriei externe si PIB. raportul dintre serviciul datoriei externe si totalul cheltuielilor publice. ponderea serviciului datoriei externe in totalul cheltuielilor bugetare. Deosebit de acestia se mai calculeaza: cuantumul anual al dobanzilor raportul dintre dobanzi si PIB ponderea dobanzilor in totalul cheltuielilor publice sau in totalul cheltuielilor bugetare.

11

Datoria externa

Indicatorii privind cheltuielile cu dobanzile si comisioanele aferente datoriei externe exprima dimensiunile contraprestatiei pe care statul o datoreaza creditorilor sai in decursul unui an. Tabel 2 Ponderea datoriei externe totale in PIB; ponderea platilor de dobanzi aferente datoriei externe in veniturile si cheltuielile bugetului central in tari cu niveluri diferite de dezvoltare economica.

Plati dobanzi la datoria externa in % din Datoria externa Venitul Cheltuielile PIB/$ totala in bugetului bugetului SUA/Loc %/PIB central central 45.008 42,8 8,4 9,0 39.496 38,1 11,0 9,0 35.567 54,3 5,5 5,0 33.376 70,7 5,9 5,0 30.656 48,7 7,9 9,0 10.464 21,4 3,1 3,0 6.472 23,7 3,4 3,0 4.507 36,9 12,7 12,1 4.047 41,4 4,0 5,0 3.864 88,5 18,5 18,0 2.818 59,6 9,4 10,0 2.567 26,1 6,7 8,0 2.234 19,0 10,9 11,0 2.150 57,7 27,4 20,0 2.073 88,2 5,8 6,0 1.171 28,7 14,8 16,0 1.131 43,2 8,2 10,0 636 65,8 31,9 26,0

Nr.crt.

Tara 1 Danemarca 2 SUA 3 Olanda 4 Franta 5 Canada 6 Rep.Ceha 7 Lituania 8 Africa de Sud 9 Rusia 10 Uruguai 11 Tunisia 12 Thailanda 13 Guatemala 14 Columbia 15 Iordania 16 Indonezia 17 Georgia 18 India

Privite prin prisma ponderii datoriei externe in PIB, cele mai indatorate tari in curs de dezvoltare au fost: Uruguay (88,5%), India (65,8%), Tunisia (59,8%), Columbia (57,7%), iar dintre tarile industrializate: Franta (70,7%), Olanda (54,3%), Canada (48,7%), Danemarca (42,8%) si SUA (38,1%). Povara datoriei externe, privita prin prisma cuantumului dobanzilor aferente datoriei externe in raport cu veniturile bugetelor centrale, a fost mai apasatoare in

12

Datoria externa

India (31,9%), Columbia (27,4%), Uruguay (18,5%), Indonezia (14,8%) si Africa de Sud (12,7%) si tot in aceleasi tari in raport cu cheltuielile bugetelor respective. Cuantumul mare al dobanzilor aferente datoriei externe arata cat de importante sunt veniturile creditorilor statului care provin direct de la tezaurul public. Datoria externe este concentrata in cea mai maare parte in mainile bancilor, societatilor de asigurare, societatilor comerciale, Banca Mondiala, FMI. Pe termen lung, datoria externa manifesta o tendinta de crestere continua, ceea ce atrage dupa sine in mod inevitabil sporirea dobanzilor aferente, precum si a cheltuielilor publice totale. Ritmurile mai rapide de crestere a datoriei externe decat a cheltuielilor cu plata dobanzilor aferente, inregistrate in tari dezvoltate, se explica prin faptul ca autoritatile acestor tari au contractat imprumuturi mai cu seama pe piata internationala,unde nivelul dobanzilor a fost influentat in principal de factori economici, financiari si monetari. In schimb, tarile in curs de dezvoltare, in care cheltuielile cu plata dobanzilor la datoria externa auu crescut mai rapid decat datoria propriu-zisa, au reapelat cu precadere la imprumuturi din strainatate,la imprumuturile acordate de FMI, la fondurile UE, unde accesul la credite si nivelul dobanzilor au fost influentate de piata externa a capitalului de imprumut, de riscul de tara, de creditori. Tarile in curs de dezvoltare sunt silite sa apeleze pe o scara mai larga la surse externe nu numai din cauza slabei dezvoltari a pietei interne a capitalului de imprumut, dar si a insuficientei resurselor valutare obtinute din comertul exterior. Prin imprumuturile facute in strainatate, aceste tari isi completeaza resursele finannciar-valutare de care au nevoie. Printre tarile cu o datorie externa semnificativa se numara Indonezia, Burundi, Sierra Leone, Honduras, Rwanda, Uganda, Rusia, Nigeria si Nepal

13

Datoria externa

Structura datoriei publice interna, externa- intr-un numar de 32 de tari avand grade diferite de dezvoltare.

Tabel 3
Nr.crt. Datoria Publica Tara Interna Externa 1 Norvegia 36,91 63,09 2 Elvetia 100,00 0 3 SUA 55,64 44,36 4 Suedia 76,07 23,93 5 Finlanda 99,93 0,07 6 Olanda 100,00 0 7 Canada 95,49 4,51 8 Italia 59,31 40,39 9 Spania 54,28 45,72 10 Rep.Ceha 79,44 20,56 11 Ungaria 77,61 22,39 12 Turcia 68,55 31,45 13 Slovacia 76,32 23,68 14 Lituania 32,48 67,52 15 Mexic 61,89 38,11 16 Africa de Sud 87,64 12,36 17 Rusia 20,75 79,25 18 Thailanda 78,43 21,57 19 Guatemla 76,97 23,03 20 Maroc 72,82 27,18 21 Indonezia 0,16 99,84 22 Honduras 10,63 89,37 23 Sri Lanka 56,25 43,75 24 India 95,47 4,53 25 Pakistann 64,37 35,63 26 Nigeria 21,89 78,11 27 Kenya 40,97 59,03 28 Uganda 12,00 88,00 29 Nepal 26,90 73,10 30 Rwanda 11,55 88,45 31 Sierra Leone 8,17 91,83 32 Burundi 9,95 90,05

Cu cat ponderea datoriei externe in totalul datoriei publice este mai mare, cu atat gradul de dependenta economica si financiara a tarilor respective fata de strainatate este mai ridicat.

Cheltuielile cu rambursarea imprumuturilor scadente si plata dobanzilor si a comisioanelor aferente constituie o povara grea pentru numeroase tari in curs de dezvoltare.

14

Datoria externa

Un alt element in functie de care se fac judecati de valoare cu privire la structura datoriei publice il constituuie gradul de exigibilitate al acesteia.Sumele exigibile la termen scurt formeaza datoria flotanta, iar cele exigibile la termen mijlociu si lungi, datoria consolidata.Este evident ca pentru o tara conteaza mai mult efortul financiar pe care trebuie sa-l faca pentru rambursarea datoriei scadente si plata dobanzilor aferente in lunile urmatoare sau in anul urmator decat cel care se profileaza la un orizont situat peste 5-10 ani sau mai multi. De aceea, cu cat ponderea datoriei flotante in totalul datoriei publice este mai mare, cu atat nevoia de resurse financiare este mai presanta, iar procurarea acestora mai dificila. Structura datoriei publice variaza de la o tara la alta si chiar de la o perioada la alta, in functie de conditiile financiar-monetare. Tarile care cunosc procese inflationiste de mari dimensiuni se de lunga durata sunt obligate sa apeleze pe o scara tot mai larga la imprumuturi pe termen scurt si mijlociu, deoarece in conditii de inflatie cronica, plasamentele in efecte publice pe perioade indelungate supuse unei eroziuni sistematice, inceteaza a mai fi atractive pentru detinatorii de capital banesc de imprumut, chiar daca produc un venit mediu anual mai ridicat decat imprumuturile pe termen scurt.

Datoria publica a Romaniei.Cadrul juridic,structura si evolutia datoriei publice

In Romania, Guvernul este autorizat sa angajeze in numele si in contul statului obligatii de natura datoriei publice guvernamentale numai prin Ministerul Economiei si Finantelor, in urmatoarele scopuri: a) Finantarea deficitului bugetului de stat, finantarea temporara a deficitelor din anii precedenti ale bugetului asigurarilor sociale de stat, pana la alocarea de sume cuu aceasta destinatie, finantarea deficitelor temporare ale bugetului de stat si ale bugetului asigurariloor sociale de stat din exercitiul curent. b) Refinantarea si rambursarea anticipata a datoriei publice guvernamentale c) Mentinerea in permanenta a unui sold corespunzator in contul curent general al Trezoreriei Statului. d) Finantarea pe baza de lege a unor programe, proiecte si altor necesitati prioritare pentru economia romaneasca.

15

Datoria externa

Pentru acoperirea riscurilor financiarecare decurg din garantiile de stat, precum si din subimprumuturi se constituie fondul de risc. Sursele fondului de risc sunt urmatoarele: sumele incasate sub forma de comisioane de la garanti de stat. sumele incasate de la garanti de stat, reprezentand rate de capital, dobanzi, comisioane si alte costuri aferente finantarilor rambursabile garantate sau subgarantate de stat, platite de MEF in numele garantului ori al subimprumutatului. dobanzi la disponibilitatile aflate in contul fondului de risc. majorari de intarziere aplicate pentru neplata la termen de catre garanti de stat a comisioanelor la fondul de risc si respectiv a ratelor scadente, a dobanzilor, a comisioanelor si a altor costuri aferente finantarii rambursabile. sume recuperate conform fonduri alocate de la bugetul de stat in acest scop. Fondul de risc se gestioneaza de catre MEF. Marimea si structura datoriei publice in Romania Tabel 4

Indicatori Datoria publica totala din care: Datoria publica interna Ponderea datoriei publice interne in datoria publica totala

Unitate de masura mil. lei mil. euro

2000 26.049,1 10.800,6

2001 34.240,0 12.280,8

2002 43.706,0 12.516,4

2003

2004

2005

2006

51.291,1 54.785,3 57.693,5 36.236,9 12.474,4 13.812,7 15.689,9 10.715,6

mil. lei mil. euro

7.452 3.089

9.185 3.294

11.621 3.327

11.510 2.799

14.563 3.672

16.128 4.386

25.150 7.437

28,6

26,8

26,6

22,4

26,6

27,9

69,5

Ponderea datoriei publice externe in datoria publica totala % Datoria publica externa mil. euro Ponderea datoriei publice externe in PIB Ponderea datoriei publice totale in PIB

71,4 7.710,9

73,2 8.986,4

73,4 9.188,7

77,6

73,4

72,1

100,0

9.675,1 10.139,5 11.311,5 10.715,6

19,1

20,0

19,0

18,4

16,7

14,2

11,0

28,4

27,9

26,6

24,2

22,6

19,8

11,0

16

Datoria externa

In perioada analizata, datoria publica totala, exprimata in lei, a inregistrat o crestere nomianala de 39,1%, influentata de evolutia preturilor interne si a cursului de schimb valutar. Scaderea ponderii datoriei publice totale in PIB a fost influentata si de diminuarea apelului la resurse de imprumut pentru satisfacerea nevoilor financiare ale tarii. In 2006 datoria tarii a provenit in proportie de 78% din resurse externe.

Particularitatile imprumuturilor externe

Imprumuturile externe constituie una din formele exportului de capital.In oranduirile precapitaliste si in perioada manufacturiera de dezvoltare a capitalismului, imprumuturile externe se intalneau in mod sporadic.O dezvoltare mai mare au capatat-o abia in perioada masinismului. In secolul al XX-lea, imprumuturile externe au cunoscut o dezvoltare fara precedent, ca urmare a formarii, pe piata tarilor dezvoltate, a unui surplus relativ de capital, care isi cauta plasament peste granita in conditii mai avantajoase decat in interior. Imprumuturile sau creditele externe se pot grupa dupa diferite criterii:

A. Dupa destinatie se disting: - credite pe marfuri (sunt mai frecvente si se acorda pentru cumparari de marfuri de la
creditor sau din tara accestuia) - credite financiare (se intalnesc mai rar si se acorda de organisme financiare internationale in valuta convertibila si se utilizeaza de debitor, potrivit nevoilor sale, fie pe piata creditorului, fie pe o terta piata.Sunt folosite de beneficiarii acestora in scopuri productive cum ar fi construirea de intreprinderi extractive, centrale electrice, fabrici producatoare de bunuri de consum, lucrari de irigatii etc.)

B. Dupa durata pentru care se acorda pot fi: - credite pe termene scurte (1-2 ani) - credite pe termene mijlocii (3-5 ani) - credite pe termene lungi (peste 5 ani).
Beneficiarul creditului este interesat ca termenul de rambursare sa fie suficient de indepartat pentru a-si putea procura resursele necesare restituirii acestuia si achitarii dobanzilor si a altor cheltuieli aferente.
17

Datoria externa

Atunci cand imprumutul capata o destinatie productiva, termenul de rambursare trebuie sa tina seama de momentul punerii in functiune a obiectivului respectiv si de valoarea adaugata ce se poate obtine de pe urma acestuia, cunoascand durata normala de viata a obiectului.De aceea, in cadrul termenului final se stabilesc trei perioade distincte: a) perioada de utilizare a creditului b) perioada de gratie in cursul careia nu se fac plati pentru rambursarea creditului c) perioada de rambursare propriu-zisa a creditului. Perioada de gratie nu se acorda intotdeauna.In cazul in care suma imprumutata se acorda dintr-o data si se ramburseaza intr-o singura transa, beneficiarul creditului dispune de aceasta pe toata durata creditului. Daca insa suma respectiva se primeste si se ramburseaza in mod esalonat, termenul mediu al creditului va fi mai scurt decat cel pentru care acesta s-a contractat. Termenele creditelor se stabilesc in functie de destinatia acestora, de rentabilitatea obiectivului pentru care se contracteaza imprumutul, de valoarea utilajelor incorporate in obiectivul creditat, de practica internationala, de legislatia existenta in tara creditorului si a beneficiarului, de prevederile unor conventii internationale in vigoare.

C. Dupa modalitatea de rambursare pot fi: - credite in cote egale - credite in cote inegale care pot creste in mod progresiv - credite intr-o singura transa, la scadenta.
La acordarea unui credit, imprumutatorul poate sa pretinda o garantie materiala sau una morala.In primul caz, garantia poate sa fie in marfuri, documente de dispozitie asupra marfurilor (conosamente, warante), actiuni si obligatiuni, depozite ale unor firme, ale unor institutii guvernamentale, bunuri imobiliare, venituri ale statului (taxe vamale, accize, venituri ale domeniului public), rezerve de aur si devize ale statului. In lipsa unor garantii materiale directe, un creditor poate pretinde ca imprumutul pe care intentioneaza sa-l acorde unui stat sa fie garant de doua sau de mai multe state care se bucura de o reputatie nestirbita pe piata capitalului de imprumut.In mod obisnuit, creditorii -Guverne, organisme financiare internationale trimit experti in taara debitoare pentru a verifica la fata locului oportunitatea creditelor solicitate, eficienta scontata de pe urma utilizarii acestora, capacitatea de rambursare a sumelor imprumutate, modul de folosire a sumelor acordate.

D. Dupa creditor acestea pot fi: - intreprinderi furnizoare (credite comerciale sau de firma)
18

Datoria externa

banci si alte institutii financiare (credite bancare) Guverne(credite guvernamentale) organisme financiare internationale (credite financiare) rentieri si alte persoane fizice (imprumuturi de stat) Intreprinderile furnizoare, bancile si alte institutii financiare acorda credite pe baze bilaterale, guvernele acorda asistenta publica bilaterala, iar organismele financiare intternationale acorda asistenta publica pe baze multilaterale. Asistenta publica bilaterala se acorda de catre guvernele tarilor dezvoltate, grupate in cadrul Comitetului de Asistenta pentru Dezvoltare pentru tarile membre ale O.C.D.E., de catre guvernele unor tari exportatoare de petrol, membre ale O.P.E.C. Asistenta bilaterala imbraca forma ajutoarelor in natura sau in bani, a asistentei tehnice si militare sau a imprumuturilor in conditii privilegiate.Imprumuturile guvernamentale sunt, de regula, imprumuturi legate, acordate tarilor beneficiare pentru achizitionarea anumitor produse de pe pietele tarilor creditoare.Intr-o serie de tari dezvoltate, guvernele garanteaza sau asigura creditele pentru exportul de marfuri catre tarile in curs de dezvoltare, prin intermediul unor institutii specilizate. Printre organismele financiare internationale care acorda asistenta publica multilaterala se regasesc: BIRD (Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare), denumita si Banca Mondiala, care are sarcina sa mobilizeze resurse de pe piata capitalurilor de imprumut si sa le puna la dispozitia tarilor in curs de dezvoltare pentru finantarea agriculturii, energiei, transporturilor etc. ADI (Asociatia Internationala pentru Dezvoltare), acorda credite pe termen lung tarilor celor mai slab dezvoltate in conditii preferentiale. CFI (Corporatia Financiara Internationala), asigura sprijiin intreprinderilor private din tarile in curs de dezvoltare. Organisme financiare regionale: Banca Interamericana de Dezvoltare, Banca Africana de Dezvoltare, Banca Asiatica de Dezvoltare, Banca de Dezvoltare a Caraibelor, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare. Organisme financciare ale Uniunii Europene: Fondul European de Dezvoltare si Banca Europeana de Investitii. Organisme financiare ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER): Banca Internationala de Cooperare Economica si Banca Internationala de Investitii.

E. Dupa beneficiar exista: - intreprinderi private - banci

19

Datoria externa

- guverne - unitati administrativ-teritoriale - intreprinderi de stat si alte institutii de drept public.

In cazul imprumuturilor acordate pe baze bilaterale, de catre tarile dezvoltate, aprobarea acestora este uneori insotita de conditii economice, politice sau militare. Astfel, sumele acordate pentru finantarea unor programe economice pot fi utilizate de catre beneficiarii acestora numai pentru obiectivele agreate de tarile creditoare, chiar daca acestea nu au caracter prioritar ori nu asigura dezvoltarrea echilibrata a tarii debitoare.Acceptarea unor asemenea conditii nu face decat sa mareasca dependenta tarilor beneficiare fata de cele creditoare. Conditii de natura politica, impuse la acordarea unor imprumuturi, vizeaza sprijinirea politicii interne si externe a guvernului tarii creditoare, a actiunilor si initiativelor acestuia pe plan international, de catre guvernul tarii benneficiare, respectarea drepturilor omului, instaurarea democratiei etc. Este evident ca numai atunci cand imprumuturile externe, acordate de tarile dezvoltate tarilor in curs de dezvoltare, sunt lipsite de orice conditii care le-ar putea afecta interdependenta lor politica si economica si suveranitatea nationala, acestea pot contribui la progresul lor economic si social, la reducerea decalajelor mari care le separa de tarile industrializate.

Cuantumul datoriei externe

Acesta difera in functie de modul in care se determina, bruto sau neto, si de sensul atribuit acestei notiuni de cel care o foloseste. In legatura cu datoria externa a unei tari, se folosesc diversi indicatori care reflecta gradul de indatorare fata de strainatate, precum si efortul valutar pe care aceasta il reclama.Astfel, gradul de indatorare a unei tari fata de strainatate se exprima cu ajutorul marimii absolute a datoriei externe, al marimii medii a datoriei pe locuitor, al raportului dintre datoria externa si PIB si al raportului dintre datoria externa si incasarile din exportul de bunuri si servicii. 1. Indicatorul datoriei externe totale arata suma datorata strainatatii la un moment dat, fara vreo legatura a acesteia cu potentialul financiar-valutar al tarii debitoare si transformarea valutelor in care a fost exprimata datoria externa intr-o valuta de larga circulatie internationala. 2. Indicatorul datoriei externe medii pe un locuitor se determina prin impartirea datoriei externe totale, exprimate intr-o valuta de larga circulatie internationala, la

20

Datoria externa

numarul populatiei, si serveste la efectuarea de comparatii in timp pe plan national si international. 3. Indicatorul privind raportul dintre datoria externa si PIB arata cat din PIB al anului considerat ar fi necesar pentru rambursarea acelei datorii.Acest indicator are valoare teoretica, deoarece datoria se ramburseaza, de regula, in mod esalonat, iar din PIB al unui an numai o parte poate fi utilizata pentru onorarea angajamentelor fata de strainatate. 4. Indicatorul privind raportul dintre datoria externa si exporturile de bunuri si servicii arata in cat timp s-ar putea rambursa datoria unei tari fata de strainatate pe seama valutei incasate dinn vanzarile de bunuri si prestarile de servicii peste granita.Si acest inddicator are o valoare teoretica, deoarece niciodata nu se foloseste intreaga valuta dobandita pe aceasta cale in scopul restituirii imprumuturilor externe, ci numai o parte din aceasta, cealalta parte mai consistenta, fiind destinata achitarii importurilor de bunuri si servicii, platii dobanziloor si comisioanelor aferente datoriei, precum si efectuarii altor cheltuieli. Indicatorii privind gradul de indatorare al unor tari Tabel 5
Datoria % Datoria externa in Datoria PIB/$ externa in Locul $ Locul % Datoria Locul externa Locul Tara SUA/loc. mil $/SUA ierarhic SUA/loc ierarhic externa/PIB ierarhic in export ierarhic Norvegia 54.384 50.395,1 7 10.955 2 22,63 15 57,15 17 SUA 39.496 1.944.200 1 6.581 3 16,57 18 165,63 6 Suedia 38.469 40.958,5 9 4.501 4 11,70 21 25,45 20 Canada 30.656 18.343,2 11 592 11 2,57 27 5,89 29 Italia 28.818 691.333,5 2 11.858 1 40,09 9 158,23 8 Spania 23.246 173.454,2 3 4.067 5 16,69 17 64,38 16 Rep.Ceha 10.464 4.743,2 20 464 14 4,40 26 6,18 28 Ungaria 9.853 12.802,7 13 1.265 6 12,71 20 19,75 23 Turcia 9.601 45.721,3 8 660 10 31,40 12 93,16 14 Slovacia 7.610 2.827,3 25 524 13 8,57 24 11,21 25 Lituania 6.472 2.897,8 24 840 7 15,62 19 30,44 18 Mexic 6.400 60.003,3 6 568 12 8,77 22 29,68 19 Africa de Sud 4.507 9.939,6 15 211 20 4,63 25 17,43 24 Rusia 4.047 103.398,5 4 715 8 23,96 13 23,96 21 Thailanda 2.567 8.481,2 16 134 25 5,93 23 9,05 27 Guatemala 2.234 483,4 29 39 28 1,77 29 10,54 26 Maroc 1.614 8.243,6 17 270 19 18,81 16 67,44 15 Indonezia 1.171 60.564,5 5 286 17-18 36,90 10 96,71 13 Honduras 1.045 4.363,8 21 633 9 62,83 5 162,27 7 Sri Lanka 975 7.123,7 18 356 15 45,24 8 121,19 11 India 636 12.628,7 14 12 29 2,61 28 20,49 22 Pakistan 621 17.812,9 12 117 26 21,33 15 126,20 9

Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

21

Datoria externa
23 24 25 26 27 28 29 Nigeria Kenya Uganda Nepal Rwanda Sierra Leona Burundi 560 36.803,3 466 5.572,3 245 4.285,5 216 2.915,5 208 1.641,8 201 1.787,2 90 1.324,1 10 19 22 23 27 26 28 286 17-18 166 23 159 24 112 27 187 21 349 16 184 22 57,18 34,64 66,06 48,80 97,51 180,59 194,76 6 112,22 11 123,50 4 511,29 7 293,00 3 1.177,00 2 1.297,03 1 2.421,48 12 10 4 5 3 2 1

Potrivit indicatorului marimea absoluta a datoriei externe, exprimata in dolari in SUA, pe primele 5 locuri din cele 29 cuprinse in analiza, se situeaza SUA, Italia, Spania, Rusia si Indonezia, care au cele mai mari datorii fata de strainatate, si care sunt cuprinse intre 60,6 miliarde de dolari SUA (Indonezia) si 1.944,2 miliarde (SUA). Acest indicator nu ia in considerare nici numarul populatiei, nici nivelul de dezvoltare economica a tarilor debitoare, si nici potentialul lor de export, ci numai marimea absoluta a datoriei externe la finele anului de referinta, care variaza intre 0,483 mild.$ (Guatemala) si 1.944,2 mild. (SUA). Raportand datoria externa la numarul populatiei, constatam o alta ierarhizare a tarilor in functie de gradul de indatorare a acestora fata de strainatate.In acest caz, primele 5 locuri sunt ocupate de Italia, Norvegia, SUA, Suedia, Spania.In aceste tari, datoria medie pe locuitor variaza intre 4.067 $ (Spania) di 11.858 $ (Italia), iar tara cu cea mai mica datorie externa pe locuitor este India (12 $). In raport cu PIB, tarile cele mai indatorate sunt Burundi, Sierra Leone, Rwanda, Uganda, Honduras, in care datoria externa avea valori cuprinse intre 195% si 62,8%. Prin urmare, la un anumit cuantum al datoriei externe, cu cat mai indelungata este perioada de timp in care se poate crea valoarea adaugata necesara rambursarii acesteia, cu atat este mai ridicat gradul de indatorare a tarii considerate. Cu cat rambursarile de imprumuturi, dobanzile i comisioanele aferente acestora absorb o parte mai mare din incasarile din exporturi, cu atat mai incordataa va fi balanta de plati externe a unei tari debitoare fata de strainatate. Cu cat mai mare este efortul valutar reclamat de datoria externa, cu atat mai mici vor fi resursele valutare ale unei tari ramase pentru plata importurilor destinate dezvoltarii economice si sociale si aprovizionarii acesteia cu bunuri de consum indispensabile. Indicatorii privind gradul de indatorare a Romaniei fata de strainatate Tabel 6
PIB/$ SUA/Loc Ponderea datoriei publice Ponderea serviciului externe datoriei publice externe

22

Datoria externa

1.658,9 1.793,1 2.100,0 2.737,1 3.488,3 4.580,3 5.759,4

In PIB 19,1 20,0 19,0 18,4 16,7 14,2 11,0

In Export 58,5 59,9 53,6 52,9 46,4 42,9 34,2

In PIB 3,7 5,0 4,9 3,4 3,0 2,6 1,8

In Export 13,1 17,6 16,3 11,6 9,7 9,1 6,8

Pe baza PIB realizat, Romania s-a incadrat in categoria tarilor cu un venit mediu.Pe baza datoriei publice externe si a serviciului acestei datorii, Romania s-a incadrat in grupul tarilor putin indatorate. Evolutia datoriei externe a Romaniei Tabel 7

Indicatori 1.Datoria publica externa efectiva din care: -contractata direct -public garantata 2.Ponderea datoriei publice externe utilizate pt balanta si rezerva valutara 3.Ponderea datoriei publice externe utilizate pt finantarea proiectelor de investitii 4.Datoria publica externa, total din care: pe ter mediu si lung pe ter scurt 5.Datoria publica externa medie pe locuitor

Unitate de masura mil.euro mil.euro mil.euro

2000 7.710,9 5.130,9 2.580,0

2001 8.986,4 5.753,7 3.232,7

2002 9.188,7 6.041,1 3.147,6

2003 9.675,1 6.470,4 3.204,7

2004

2005

2006

10.139,5 11.311,5 10.715,6 6.388,7 3.750,8 6.949,4 4.362,1 6.993,8 3.721,8

18,8

15,1

11,0

10,2

7,5

5,0

3,2

% mil.euro mil.euro mil.euro

33,3 7.710,9 7.602,6 108,3

33,3 8.986,4 8.872,4 114,0

30,7 9.188,7 9.188,2 0,5

30,5 9.675,1 9.674,7 0,4

32,8

34,5

37,0

10.139,5 11.311,5 10.715,6 10.047,9 11.291,5 10.693,6 91,6 20,0 22,0

euro

343,7

401,0

421,6

445,2

467,8

521,9

494,4

23

Datoria externa

6.Ponderea datoriei publice externe in PIB 7.Ponderea datoriei publice externe in exportul de bunuri si servicii

19,1

20,0

19,0

18,4

16,7

14,2

11,0

58,5

59,9

53,6

52,9

46,4

42,9

34,2

Asadar, datoria externa a Romaniei a crescut cu 39% in perioada analizata, iar gradul de indatorare al tarii fata de strainatate a fost de 11% in raport cu PIB si de 34,2% in raport cu exportul de bunuri si servicii.

Tabel 8

24

Datoria externa

Anul

Datoria externa pe Datoria termen mediu si lung externa totala (mld ) (mld )

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

1,34 2,92 3,96 5,38 6,47 8,5 10,1 10,9 9,7 11,1 13,5 14,8 15,7 17,6 24,6 28,6 38,5 50,1 64,2 72 72,9 72,8 74,3 73,72 75,56 75,66 75,81 75,61 75,29 90,34 82,13 100,38

Dupa decembrie 89, langa decizia de intrerupere a proceselor investitionale menite sa asigure concurentialitatea Romaniei cu restul Lumii s-au adaugat si vicisitudinile tranzitiei, in principal:

21,5 30,9 41,2 58,5 73 78,6 90,8 92 91,8 93,4 93,02 94,71 97,12 96,12 96,69 97,93 117,51 106,83 130,57

lipsa de expertiza a decidentilor cu privire la finantarea economiei si la fiscalizarea rezultatelor ei in conditii de piata libera. schimbarea capitalul de lucru necesar derularii activitatilor productive a
25

Datoria externa

agentilor economici din economia reala. deciziile eronate luate in restaurarea proprietatii private si in privatizarea proprietatii socialiste asupra mijloacelor de productie. presiunea exercitata asupra resurselor grupurilor economice de influenta. Acestea au condus la destructurarea economiei nationale, la adancirea handicapul istoric de productivitate si eficienta economica cu care se confrunta Romania si la amputarea pe termen lung a bunastarii economice a populatiei. In urma analizei efectuate s-a constatat o crestere alarmanta atat a datoriei externe totale cat si a datoriei externe pe termen mediu si lung, ajungand in luna decembrie 2011 la 130,57%, respectiv 100,38%. Cererea de finantare a economiei nationale este: rezultatul lipsei de resurse financiare convocate prin declinul economiei. lipsa de resurse financiare determinata de schimbarea schimbarea capitalului de lucru necesar derularii activitatilor productive.

Figura 4.Datoria publica a Romaniei.

26

Datoria externa

La sfarsitul lunii februarie 2011, indatorarea in valuta contractata de Romania atinde suma de 94,35 miliarde uro din care, 91,79 miliarde uro datorie externa si 2,56 miliarde uro datorie interna (va ajunge la maturitate dupa 2012). Costurile brute ale datoriei externe platite de Romania in perioada 2001- februarie 2011 (serviciul datoriei externe) au insumat 72,78 miliarde uro, reprezentand datoria externa pe termen mediu si lung acumulata pana la 28 februarie 2011. Date fiind evolutiile finantelor tarii inregistrate incepand din 2007, este clar ca indatorarea externa pe termen scurt alaturi de serviciul datoriei externe constituie un risc care se situeaza mult prea aproape de limita de suportabilitate a fluxurilor economice si financiare derulate in economia nationala. La inceputul anului 2011, s-a constatat ca indatorarea Romaniei a prezentat si va prezenta o evolutie din ce in ce mai alarmanta,deoarece:

datoria externa pe tremen mediu si lung ar putea creste cu circa 8 mild., depasind astfel 80 mild.. serviciul datoriei externe pe termen mediu si lung (costul curent al acesteia) va depasi in acest an 21 mild., in crestere cu 7 mild. fata de anul precedent. Comparand platile efectuate in contul serviciului datoriei externe in perioada ianuarie-februarie din anul 2011 si 2010 se constata ca acestea au crescut cu 54,5% (de la 2.313 milioane uro in 2010, la 3.574 milioane uro in acest an). rata de rostogolire a datoriei externe (datoria pe termen mediu si lung ajusa la maturitate si datoria pe termen scurt din anul precedent) tinde la 36% din totalul datoriei externe.

27

Datoria externa

Figura 5.Datoria externa a Romaniei

Balana de pli i datoria extern - septembrie 2011

In perioada ianuarie-septembrie 2011 contul curent al balantei de plati a inregistrat un deficit de 3.795 milioane euro datorita reducerii deficitului balantei comerciale cu 13,2%. Tabel 9
Mil.euro

Ianuarie-Septembrie 2010
Credit CONTUL CURENT (A+B+C) A. Bunuri i servicii a. Bunuri (export fob import fob)s b. Servicii - transport 36 737 31 729 26 932 4 797 1 401 Debit 40 990 36 647 31 303 5 344 1 541 Net -4 253 -4 918 -4 371 -547 -140

Ianuarie-Septembrie 2011
Credit 43 898 38 809 33 450 5 359 1 674 Debit 47 693 43 292 37 243 6 049 1 884 Net -3 795 -4 483 -3 793 -690 -210

28

Datoria externa

- turism - cltorii - alte servicii B. Venituri C. Transferuri curente

645 2 751 679 4 329

927 2 876 2 336 2 007

-282 -125 -1 657 2 322

762 2 923 865 4 224

1 070 3 095 2 701 1 700

-308 -172 -1 836 2 524

Datoria externa pe termen scurt a inregistrat la 30 septembrie 2011 nivelul de 22.642 milioane euro, mai mare cu 15,8% fata de 31 decembrie 2010. Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu si lung a fost de 26,1 % in perioada ianuarie-septembrie 2011, comparativ cu 33,4 % in anul 2010. Gradul de acoperire a fost 7,8 luni de importuri de bunuri si servicii la 30 septembrie 2011, fata de 8,6 luni la 31 decembrie 2010.( Sursa BNR) Guvernatorul Bancii Nationale Romane, Mugur Isarescu, a declarat ca datoria externa a Romaniei a fost realizata, in mare parte, de populatie, care s-a indatorat inutil prin credite si luarea masinilor in leasing: "Unii dintre noi isi amintesc cum in anii '70, dupa zece ani de prosperitate au venit zece ani in care ne-am platit datoria. A fost o crima economica. Solutia Romaniei este sa avem o datorie pe care s-o putem gestiona".

Tabel 10

29

Datoria externa

mil.euro Datoria externa Serviciul datoriei externe Sold la 31.12.2010 I. Datorie externa pe termen mediu i lung I.1. Datorie public directa I.2. Datorie public garantata I.3. Datorie negarantat public I.4. Depozite pe termen mediu i lung ale nerezidenilor I.5.Imprumuturi de la FMI II. Datorie externa pe termen scurt Total datorie externa (I+II) 72 909 16 158 1 708 37 733 Sold la 30.09.2011 75 292 18 715 1 539 36 927 Ianuarie-Septembrie 2011 10 127 1 690 185 6 493

Masuri pentru solutionarea crizei datoriei externe.

8 228 9 082 19 551 92 460

8 186 9 925 22 642 97 934

1 558 201 17 838 27 965

Pentru solutionarea crizei datoriei externe, bancile creditoare si Fondul Monetar International au adoptat o pozitie comuna. C a m a s ur a excepionala, s-a convenit la reesalonarea partiala a datoriei cu conditia majorarii ratei dobanzii, comparativ cu nivelul prevazut in contractul initial.In plus, trebuiau intocmite programe de redresare intr-un anumit termen si reluarea normala a platilor fata de creditorii straini.Strategiile internationale trebuiau sa subordoneze problema rambursarii imprumuturilor si platii dobanzilor, insa unele s-au dovedit a fi mai putin eficiente, conducand la sporirea ritmului mediu anual de crestere a datoriei externe totale, devansand ritmul cresterii economice. Printre masurile adoptate de tarile creditoare se regasesc:

30

Datoria externa

1. transformarea datoriei aflate in incapacitate de rambursare in participatii ale bancilor creditoare la capitalul diverselor societati productive din tarile debitoare. 2. infiintarea unei institutii internationale care sa achizitioneza de la creditori creantele neonorate la un pret inferior celui real (aceste institutii emit inscrisuri pe termen lung, purtatoare de dobanda, pe care urmeaza s ale amortizeze pe seama sumelor recuperate de la tarile debitoare). 3. valorificarea creantelor neonorate prin intermediul pietei (inlocuirea creantelor cu titluri de valoare, rascumpararea creantelor la un pret scazut etc). 4. crearea unei case de asigurare care sa preia asupra sa riscul nerambursarii creditul acordat. 5. transformarea imprumuturilor acordate tarilor slab dezvoltate in ajutoare nerambusabile. 6. reducerea datoriilor. 7. diminuarea dobanzilor percepute de institutiile financiare internationale la inprumuturile acordate. 8. prelungirea termenelor de rambursare si a perioadei de gratie. 9. revizuirea conditiilor contractelor. 10. reducerea obstacolelor tarifare ce impiedica produsele tarilor debitoare sa patrunda pe pietele tarilor dezvoltate. 11. adoptarea unui mecanism de impartire a riscului creditului acordat intre creditori si debitori (in special tarile slab dezvoltate).

Aplicatii
1. O obligatiune a unui imprumut de stat cu valoarea nominala de 1

31

Datoria externa

milion de lei si care ce ofera o dobanda anuala de 40% pe an, se plaseaza pe piata la un curs de 95%. Sa se determine cu cat creste dobanda reala a imprumutului fata de cea nominala, ca urmare a acestei emisiuni sub-pari. Rezolvare: Statul acorda o dobanda anuala de 40% x 1.000.000 lei/ obligatiune= 400.000 lei/ obligatiune, dar subscriptori au platit numai 95% x 1.000.000 lei/ obligatiune = 950.000 lei/ obligatiune. Rata reala de dobanda se determina astfel: 400.000 Rreala = 950.000 Deci, cresterea ratei reale a dobanzii fata de rata nominala a dobanzii este: 42,10 40 x 100 = 5,25% 40 x 100 = 42,10%

2. O obligatiune a unui imprumut de stat, cu valoare nominala de 1

milion de lei, ce ofera o dobanda de 45% pe an, se plaseaza la un curs de 105%. Sa se determine rata reala de dobanda oferita de acest plasament. Rezolvare: Statul acorda o dobanda anuala de 45% x1.000.000 lei/ obligatiune = 450.000 lei/ obligatiune. Subscriptorii platesc 105% x 1.000.000 lei/ obligatiune = 1.050.000 lei/ obligatiune. Rata reala de dobanda se determina astfel:

450.000 Rreala = x 100 = 42,85%

32

Datoria externa

1.050.000

3. Se dau urmatoarele date:

Indicatori U.M. Rate scadente in contul datoriei externe mld.u.m Dobanzi aferente datoriei externe mld.u.m Indicele preturilor (1998= 100%) % Populatie mil loc 1995 456 162 83% 82 2002 697 293 129% 89

Sa se determine cresterea reala a serviciului datoriei publice externe pe locuitor n 2002 fata de 1995. Rezolvare: Serviciul datoriei publice externe va fi notat SDE. SDE (1995) = 456 + 162 = 618 mld u.m SDE ( 1995 in preturi ale anului 1998) = 618 / 0,83 = 744,57 mld u.m. SDE / locuitor (1995 in preturi 1998) = 744,57 mld u.m / 82 mil loc = 9080,12 u.m /loc SDE (2002) = 697 + 293 = 990 mld u.m SDE (2002 in preturi 1998) = 990 / 1,29 = 7667,44 mld u.m SDE / loc (2002 in preturi 1998) = 767,44 /89 mil loc = 8622,92 u.m /loc = 8622,92 - 9080,12 = -457,2 u.m /loc.

4. Se dau urmatoarele date:

Indicatori Datoria publica totala Datoria publica interna Datoria publica externa PIB Export U.M. mld u.m mld u.m mld u.m mld u.m mld u.m Sume 680,81 437,60 243,21 1612,6 666,17

Sa se determine : a) ponderea datoriei publice interne in total datorie publica ; b) ponderea datoriei publice in PIB ; d) ponderea datoriei publice externe in export ;

33

Datoria externa

Rezolvare: a) ponderea datoriei publice interne in total datorie publica = (437,60 / 680,81) x 100 = 64,27% b) ponderea datoriei publice in PIB = (680,81 / 2612,6) x 100 = 26,05%. c) ponderea datoriei publice externe in export = (243,21 / 666,17) x 100 = 36,5%.

Concluzii
Studiile economice au dovedit ca aceasta crestere alarmanta a datoriei externe a generat inceputul declinului bancar si a institutiilor financiare de mare amploare, dar si a stabilitatii economice a tarilor debitoare. La declansarea crizei datoriei externe au contribuit atat politica bugetara expansionista a SUA care a sanctionat tarile in curs de dezvoltare prin practicarea unor dobanzi excesiv de ridicate la creditele externe si prin apreciarea nejustificata a dolarului in raport cu alte monede, cat si greselile savarsite de tarile in curs de ezvoltare in structurarea popriilor politici economico-financiare. Economia Romaniei intampina si cu siguranta va intampina serioase perioade de turbulente, in care preturile si ratele dobanzilor sunt din ce in ce mai apasatoare asupra stabilitatii financiare a tarii noastre. Asadar, in urmatoarea perioada, datoria externa nu poate decat sa creasca, transformandu-se treptat in datorie pe termen mediu si lung,proces care genereaza o scadere a riscului economic asociat Romaniei. Concluzia care s-a determinat in urma acestei analize nu este una de bun augur, deoarece atat situatia Romaniei cat si a celorlalte state se afla pe o panta ascendenta in ceea ce priveste cresterea nivelului datoriei externe.Insa, se preconizeaza ca economia acestor tari se va stabiliza incepand cu anul 2015.

34

Datoria externa

Bibliografie

1. Iulian Vacarel, Finante Publice, Editia a VI-a, Editura Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti, 2007. 2. Larisa Preda, Finante Publice, Editura Bibliotheca, 2009. 3. Tatiana Mosteanu, Buget si trezorerie publica, Editia a III-a, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2002. 4. Tatiana Mosteanu, Finante Publice-Note de curs si aplicatii pentru seminar, Editia a III-a, Editura Universitara, Bucuresti, 2008. 5. Tatiana Mosteanu, Finante Publice-Sinteze teoretice si aplicatii practice, Editura Economica, Bucuresti, 2001. 6. Tatiana Mosteanu, Gestiunea Datoriei Publice , Editura Universitara, Bucuresti, 2005. 7. www.biblioteca-digitala.ase.ro 8. www.bnr.ro 9. www.eurostat.com 10.www.insse.ro 11.www.MFE.ro 12.www.mfp.ro

35