Ec Serviciilor Ed. A II-A

1
VIORICA IONASCU CAMELIA PAVEL

ECONOMIA SERVICIILOR
Ediia a II-a revzuti adugit
2
EDITUR RECUNOSCUT DE CONSILIUL NAIONAL AL CERCETRII
TIINIFICE DIN NVMNTUL SUPERIOR (C.N.C.S.I.S.).
3
VIORICA IONA$CU CAMELIA PAVEL
ECONOMIA SERVICIILOR
Edi(ia a II-a
revzut yi adugit
4
5
CUPRINS
CAPITOLUL. 1 CONTINUTUL SERVICIILOR ........................................... 8
1.1. Conceptul de servicii ................................................................................ 9
1.2. Caracteristicile serviciilor ....................................................................... 15
1.3. Tipologia serviciilor ............................................................................... 18
1.4. ntrebri gril ......................................................................................... 30
1.5. Rspunsuri la ntrebri gril.................................................................... 41
1.6. ntrebri ................................................................................................. 42
1.7. Teme de reflectie .................................................................................... 42
CAPITOLUL 2. ASPECTE ALE GNDIRII ECONOMICE $I
EVOLUTIA SERVICIILOR .......................................................................... 43
2.1. nceputurile, gndirea clasic si contemporan privind serviciile ............ 43
2.2. Evolutia si dimensiunile macroeconomice ale serviciilor ........................ 48
2.3. Acquis-ul comunitar privind libera circulatie a serviciilor ....................... 56
2.4. ntrebri gril ......................................................................................... 75
2.5. Rspunsuri la ntrebri gril.................................................................... 79
2.6. ntrebri ................................................................................................. 79
2.7. Teme de reflectie .................................................................................... 80
CAPITOLUL 3. PIATA SERVICIILOR ....................................................... 81
3.1. Globalizarea pietelor .............................................................................. 81
3.2. Contextul economic international n anii 2006 si 2007 ............................ 92
3.3. Caracteristici si particularitti ale pietei serviciilor ................................. 99
3.4. Cererea de servicii ................................................................................ 105
3.4.1. Continutul si formele de manifestare a cererii de servicii ............... 105
3.4.2. Factori de influent ai cererii de servicii ........................................ 109
3.4.2.1. Factori generali ai cererii de servicii ....................................... 109
3.4.2.2. Factori specifici de influent ai cererii de servicii .................... 111
3.4.3. Metode utilizate n studierea cererii de servicii .............................. 113
3.5. Oferta de servicii .................................................................................. 115
3.5.1. Categorii de oferte ale serviciilor ................................................... 115
3.5.2. Particularitti ale ofertei de servicii ................................................ 116
3.5.3. Factori de influent ai ofertei de servicii ........................................ 117
3.5.4. Tendinte n evolutia ofertei de servicii ........................................... 122
3.6. Preturile de consum ale serviciilor ........................................................ 123
3.7. Conjunctura serviciilor ......................................................................... 125
3.8. ntrebri gril ....................................................................................... 129
3.9. Rspunsuri la ntrebri gril.................................................................. 142
3.10. ntrebri ............................................................................................. 143
6
CAPITOLUL 4. SERVICII DE PIAT ....................................................... 144
4.1. Servicii de piat pentru populatie.......................................................... 144
4.1.1. Continutul si structura serviciilor de piat pentru populatie ............ 144
4.1.2. Nivelul de dezvoltare, dinamic si structura pe activitti a serviciilor
de piat pentru populatie ................................................................ 145
4.2. Servicii de piat prestate n principal pentru ntreprinderi ..................... 148
4.3. ntrebri gril ....................................................................................... 150
4.4. Rspunsuri la ntrebrile gril ............................................................... 153
4.5. ntrebri ............................................................................................... 153
4.6. Teme de reflectie .................................................................................. 153
CAPITOLUL 5. EVOLUTII, DINAMICI $I STRUCTURI PE
CATEGORII DE SERVICII ........................................................................ 154
5.1. Transporturi si comunicatii ................................................................... 158
5.1.1. Volumul si structura activittii ....................................................... 161
5.1.2. Mijloacele de transport .................................................................. 163
5.1.3. Infrastructura existent pentru desfsurarea activittii de transporturi .... 165
5.1.4. Transportul de mrfuri ................................................................... 170
5.1.5. Transportul de pasageri.................................................................. 170
5.1.6. Comunicatii ................................................................................... 172
5.1.7. Distributia de gaze naturale ........................................................... 175
5.1.8. Distribuirea apei potabile ............................................................... 175
5.1.9. Canalizare public si spatii verzi .................................................... 176
5.2. Activitatea de cercetare dezvoltare .................................................... 177
5.3. Educatie ............................................................................................... 181
5.3.1. Baza material ............................................................................... 182
5.3.2. Populatia scolar ........................................................................... 183
5.3.3. Gradul de cuprindere n nvtmnt a populatiei de vrst scolar .. 183
5.3.4. Performantele sistemului de educatie ............................................. 184
5.3.5. Personalul didactic ........................................................................ 184
5.4. Sntate................................................................................................ 185
5.4.1. Infrastructura sistemului de sntate .............................................. 186
5.4.2. Personalul medico-sanitar .............................................................. 189
5.4.3. Principalii indicatori de eficacitate ai functionalittii sistemului
de sntate ...................................................................................... 191
5.5. Cultura ................................................................................................. 196
5.5.1. Numrul si activitatea bibliotecilor .......................................... 198
5.5.2. Crti, brosuri, manuale si cursuri universitare ................................ 201
5.5.3. Ziare, reviste si alte publicatii periodice ......................................... 204
5.5.4. Numrul de emisiuni transmise prin statiile de radio si televiziune. 204
5.5.5. Institutii de spectacol si cinematografe .......................................... 209
5.5.6. Muzee si colectii publice ............................................................... 212
7
CAPITOLUL 6. EFICIENTA ECONOMIC $I SOCIAL A
SERVICIILOR ............................................................................................. 216
6.1. Particularitti privind eficienta n sectorul serviciilor ............................ 216
6.2. Criterii de evaluare si indicatori de exprimare a eficientei serviciilor ........... 222
6.3. Rezultate si performante ale ntreprinderilor de servicii de piat ........... 226
6.3.1. Principalii indicatori economici si financiari raportati la cifra de
afaceri pentru servicii de piat ....................................................... 227
afaceri pentru servicii de piat prestate pentru populatie ................ 229
afaceri pentru serviciile de piat prestate n principal
ntreprinderilor .............................................................................. 230
6.4. ntrebri gril ....................................................................................... 232
6.5. Rspunsuri la ntrebri gril.................................................................. 234
6.6. ntrebri ............................................................................................... 234
6.7. Teme de reflectie .................................................................................. 235
ANEXE .......................................................................................................... 237
BIBLIOGRAFIE........................................................................................... 269
8
9
CAPITOLUL 1
CONTINUTUL SERVICIILOR
n ultimele decenii serviciile au dobndit un rol deosebit de important n
progresul economico-social si au o contributie semnificativ la crearea produsului
intern brut si la ocuparea fortei de munc, fapt ce a condus la dezvoltarea
economiilor nationale.
Progresul tehnic, amplificarea diviziunii sociale a muncii, cresterea cererii
de servicii din partea ntreprinztorilor si respectiv a populatiei au determinat
dezvoltarea si diversificarea serviciilor.
1.1. Conceptul de servicii
Dificulttile cu care s-a confruntat societatea, legate de cresterea
somajului, intensificarea si amploarea relatiilor dintre ntreprinderi, att pe plan
national, ct si international au determinat dezvoltarea sectorului tertiar, ceea ce a
determinat noi locuri de munc si a contribuit la pentru cresterea competitivittii
ntreprinderilor
1
. Paralel cu dezvoltarea acestui sector, s-au intensificat
preocuprile pentru definirea conceptului de servicii.
Pentru nceput este necesar definireaconceptului de produs.
Produsul, drept concept generic, desemneaz tot ceea ce este oferit de
natur sau de piat, astfel nct s poat fi remarcat, achizitionat sau consumat n
vederea satisfacerii unei nevoi
2
.
Termenul de produs provine din latinescul productus, este sinonim cu
termenii marf, articol sau bun si nu este limitat la un bun tangibil.
Termenul produs este sinonim cu marf n urmtoarele conditii
3
:
bunul material rezultat n urma unui proces de munc;
corpul sau substanta produsului au fost obtinute pe cale natural sau n
laborator;
obiectele sau bunurile au fost obtinute n procesul de fabricatie;
1
Ioncic, M., Economia serviciilor, Teorie si practic, editia a II-a revzut, editura Uranus,
Bucuresti, 2002, pag. 10
2
Florescu, C., Mlcomete, P., Pop, N., Al., Marketing, Dictionar explicativ, Editura
Economic, Bucuresti, 2003, pag. 561
3
Petre, I., Iordache, G., Simionescu, G., Mihai, St., Studiul calittii produselor serviciilor,
Editura Niculescu ABC, Bucuresti, 2005, pag. 5
10
rezultat material al unui proces social sau natural, al unui proces fiziologic
sau de creatie;
produs de schimb =marf;
rezultat material al unui complex de fenomene sau de actiuni.
n practic, precum si n literatura de specialitate se folosesc ipostaze
diferite ale categoriei de produs: produs unicat; produs de serie; produs de lux;
produs rafinat; produs nou; produs vechi; produs durabil; produs perisabil; produs
de vrf; produs curent; produs de folosint ndelungat.
Pot fi considerate produse:
persoan (un om politic sau un actor, a crui imagine este promovat de
un anumit electorat sau de ctre public);
o localitate balneoclimateric (pentru tratamentul anumitor afectiuni);
o idee (alimentatia vegetarian n slujba societtii)
4
.
Philip Kotler defineste produsul ca fiindorice lucru care poate fi oferit
pe pia(, n scopul captrii interesului, al achizi(ionrii, al utilizrii sau al
consumului yi care poate satisface o dorin( sau o nevoie.
n Sisteme de management al calit(ii. Principii fundamentale yi
vocabular (SR EN ISO 9000:2001), produsul este definit ca fiindun rezultat
al unui proces, adic al unui ansamblu de activit(i corelate sau n
interac(iune, care transform intrrile n ieyiri. Corespunztor acestui
standard, exist patrucategorii de produse:
servicii (de exemplu, transportul);
4
Pop, N., Al., Marketing, Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti, 2001, pag. 856
Conceptul
de produs
Bunuri reale
(tot ce poate fi
perceput direct cu
simturile)
Bunuri nominale
(bani, hrtii de
valoare)
Bunuri imateriale (tot ce nu
are corp material), formate din:
Servicii Drepturi
(brevete, licente,
know-howetc.
Bunuri materiale (obiecte)
Fig. 1 Conceptul de produs
11
software (de exemplu, un program de calculator, un dictionar-on line);
hardware (de exemplu, o parte mecanic a unui motor);
materiale procesate (de exemplu, lubrefiantii)
5
.
Philip Kotler arat c ntr-o er n care produsele devin din ce n ce mai
putin diferentiabile pe baza atributelor intrinseci calitatea serviciului reprezint
una din cele mai promittoare surse de diferentiere si singularizare.
6
Theodore Levitt arta c Nu exist sectoare de servicii ca atare. Exist
doar sectoare ale cror componente de servicii sunt mai mari sau mai mici dect
cele ale altor sectoare. Toat lumea serveste pe cineva.
Paralel cu dezvoltarea sectorului de servicii, s-au intensificat aparitiile n
literatura de specialitate a definitiilor conceptului de serviciu, n cadrul crora
predomin faptul c serviciile nu se concretizeaz ntr-un produs, adic sunt
activit(i al cror rezultat este imaterial.
n literatura de specialitate exist numeroase definitii care evidentiaz
deosebirea dintre bunuri si servicii, totusi acestea prezint o serie de neclaritti. n
practic sunt o serie de servicii, precum serviciile cinematografice, editoriale, de
informatic, alimentatie public, care se concretizeaz n bunuri materiale.
7
5
Petre, T., Iordache, G., Simionescu, G., Mihai, St., Studiul calittii produselor si serviciilor,
Editura Niculescu ABC, Bucuresti, 2005, pag. 6
6
Kotler, Ph., Marketing de la A la Z, 80 de concepte pe care trebuie s le cunoasc orice
manager, Editura Codecs, Bucuresti, 2004, pag. 181
7
Prelucrat dup Ioncic, M., Economia serviciilor, Teorie si practic, editia a II-a revzut,
editura Uranus, Bucuresti, 2002, pag 11
12
x)
Sursa: Petre, T., Iordache, G., Simionescu, G., Mihai, ST., Studiul calittii
produselor si serviciilor, Editura Niculescu ABC, 2005
Asocia(ia American
de Marketing
Activitatea oferit la vnzare, care
produce avantaje si satisfactie fr a
antrena un schimb fizic sub forma unui
bun.
Dic(ionarul Academiei de
$tiin(e Eonomice din Fran(a
Ansamblude avantaje sau de satisfactii
procurate fie direct, fie prin folosirea
unui bun pe care l-a achizitionat
beneficiarul serviciului (alimente,
aspiratoare etc) sau a dreptului de a-l
utiliza (calea ferat).
Schimbri n conditia unei persoane sau
a unui bun, care sunt rezultatul activittii
pe baz de comand a unei unitti
economice. Astfel, confectionarea de
bunuri pe baz de comand
(mbrcminte, mobil etc.) este
considerat prestare de serviciu.
Vocabularul practic al
$tiin(elor Sociale din Fran(a
Activittile indirect productive; ele
constituie ceea ce se numeste sectorul
tertiar al economiei; principalele ramuri
ale serviciilor sunt comertul,
comunicatiile, transportul.
Standardul ISO SR EN ISO
9000:2001
Rezultatul a cel putin unei activitti
necesare, realizat la interfata dintre
furnizor si clienti; este n general
intangibil, imaterial
x)
T. P. Hill
13
Din definitiile prezentate rezult
8
:
A. Materialitatea sau nematerialitatea serviciului n conditiile abordrii
activit(ii propriu-zise, a suporturilor precum yi a rezultatelor.
Ca si n cazul bunurilor materiale, pentru prestarea serviciilor este nevoie de:
mn de lucru;
capital tehnic (suport fizic al productiei);
client beneficiarul prestatiei.
Spre deosebire de producerea bunurilor materiale, n procesul de productie
a serviciilor, clientul face parte din sistemul de produc(ie.
Astfel, J ames Fitzsimmons defineste serviciul ca fiind perisabil n timp, o
experient intangibil executat pentru ca un client s actioneze n rol de
coproductor
9
.
Rezultatele sau outputul activit(ilor de servicii, pot fi regsite sub
diferite forme:
serviciu pur (rezultatul este intangibil);
bun pur (nu exist nici un serviciu intangibil adugat bunului tangibil).
B. Utilitatea, beneficiile, avantajele, satisfac(iile pe care le provoac
serviciile consumatorilor sau utilizatorilor;
C. Produc(ia, consumul yi utilitatea serviciilor sunt, de regul,
simultane;
D. Natura social-economic a serviciilor.
Una dintre modalittile utilizate n definirea conceptului de servicii o
constituie schema lui Palmer
10
:
8
Idem 6
9
Fitzsimmons, J ames A., Mona J., Fitzsimmons, Service Management: Operations, Strategy,
and InformationTechnology, 3rd Edition, Irwin/McGraw-Hill, 2001.
10
Zaharia, M., (coordonator), Economia serviciilor, Universitatea Romno-American,
Bucuresti, Editura Universitar, Bucuresti, 2005, pag. 13-14.
Serviciul
ca act
reprezint prestarea efectiv;
realizeaz relatia dintre:
- activitatea prestatorului;
- mijloacele materiale de prestatie;
- obiectul serviciului respectiv,
realitatea material sau social ce
trebuie transformat sau modificat.
14
Dificulttile ntmpinate n definirea conceptului de serviciu, i-au
determinat pe o serie de specialisti s defineasc serviciul adoptnd exprimri
negative
11
, precum:
serviciile sunt definite drept activitti economice care nu sunt nici
productie industrial, nici minerit, nici agricultur;
excluderea din sectorul serviciilor a constructiilor, alimentatiei publice,
distributiei de gaz, electricittii sau salubrittii.
Corespunztor acestor definitii sunt afectate rolul si contributia serviciilor
la crearea produsului intern brut.
O contributie semnificativ la definirea conceptului de serviciu au avut-o
specialistii de la Academia de Studii Economice
12
, care consider c serviciile
reprezint o activitate uman, cu un con(inut specializat, avnd ca rezultat
efecte utile, imateriale yi intangibile destinate satisfacerii unei nevoi sociale.
Notiunea desector al serviciilor sau sector ter(iar are dou sensuri:
ansamblu de meserii (contabili, secretare, vnztori etc.) care se
exercit n organizatii prestatoare de servicii (bnci, companii de transport
etc.) sau n ntreprinderile industriale sau agricole;
ansamblul unittilor de productie statistic izolate, a cror activitate
principal const n oferirea de servicii. Acest sens corespunde notiunii
statistic de ramur
13
.
11
Ecolle, Leconomie des services, PUF, Paris, 1989, pag. 3
12
Ioncic, M., Minciu, R., Stnciulescu, G., Economia serviciilor, Editia a II-a revzut si
adugit, Editura Uranus, Bucuresti, 1999, pag. 15
13
Ecolle, Leconomie des services, PUF, Paris, 1989, pag. 7
S
e
r
v
i
c
i
i
p
u
r
e
B
u
n
u
r
i
p
u
r
e
Cherestea Mobil Detergenti Parfum Mas la
restaurant
Reparatii
constructii
Linii
aeriene
Consultant
managerial
Dominatia tangibilelor
Dominatia intangibilelor
Figura 2. Schema lui Palmer
15
1.2. Caracteristicile serviciilor
Definitiile prezentate anterior precum si multe altele cuprinse n literatura
de specialitate subliniaz diferentele dintre natura serviciilor si cea a bunurilor.
Pentru a putea ntelege aceste deosebiri, n continuare vor fi prezentate
principalele caracteristici, care descriu natura unic a serviciilor
14
.
Imaterialitatea yi intangibilitatea
- reprezint o caracteristic definitorie a serviciilor;
- n Dictionarul Explicativ al Limbii Romne
15
, imaterialitatea
reprezint nsusirea sau starea a ceea ce este imaterial (provine din limba francez
immatrialit), iar termenul de imaterial este definit ca fiind ceea ce exist
numai n constiint; spiritual, lipsit de form precis, de contur, de consistent
(provine din limba francez immatriel sau din latinescul immaterialis);
termenul de intangibil este definit ca ceva care nu poate fi atins, de neatins; care
trebuie s rmn intact (provine din limba francez intangible).
- literatura de specialitate evidentiaz intangibilitatea ca fiind una dintre
caracteristicile cheie ale serviciilor.
Nestocabilitatea
- constituie o trstur esential a serviciilor;
- aceast caracteristic determin dezechilibre ale raportului dintre
cererea yi oferta de servicii, dar pentru evitarea acestor situatii n practic sunt
aplicate o serie de strategii privind oferta (angajri temporare sau sezoniere de
14
Ioncic, M., op.citate, pag. 14-18
15
DEX, Dictionarul Explicativ al Limbii Romne, Editia a II-a Editura Univers Enciclopedic,
Bucuresti, 1998, pag. 475 si 497
- imaterialitatea yi intangibilitatea
- nestocabilitatea
- simultaneitatea produc(iei yi consumului
- nondurabilitatea
- inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului, precum yi
de cea a consumatorului sau utilizatorului
- eterogenitatea
- lipsa propriet(ii
16
personal, colaborri etc.) si/sau strategii viznd cererea de servicii (preturi
diferentiate, oferte speciale de serviciu, dezvoltarea de automate)
16
;
- unii autori utilizeaz termenul deperisabilitate, care nu este sinonim
cu perisabilitatea bunurilor (deteriorarea calittii), ci se refer la faptul c
serviciile se consum n momentul productiei, deci nu pot fi stocate n vederea
unui consum ulterior;
- primul care a utilizat termenul de perisabilitate pentru a desemna o
trstur a serviciilor, a fost economistul britanic Adam Smith n 1776. Acesta,
preocupat de crearea bogtiei, a remarcat diferentele dintre rezultatele:
- activittilor productive, a cror valoare poate fi stocat n
inventarele bunurilor vandabile si care ulterior pot fi schimbate
pentru obtinerea altor bunuri de valoare.
- activittilor neproductive, cum ar fi cele ale guvernului, armatei,
bisericii, avocatilor, fizicienilor, muzicienilor, sau a altor umili
servitori care oricum onorabili, ...utili, sau ... necesari, nu
produc ceva, astfel nct o cantitate egal de servicii s poat fi
procurat ulterior.
- este valabil pentru o multitudine de servicii care nu pot fi stocate,
ns n definitie exist anumite neclaritti. De aceea trebuie s se fac distinctie
ntre perisabilitatea capacittii de productie, perisabilitatea experientei clientului
si perisabilitatea rezultatului, deoarece efectele anumitor servicii sunt durabile.
- exceptie de la aceast trstur o constituie serviciile bazate pe
informatii, care pot fi nregistrate, stocate pe diverse suporturi media si oferite
ulterior la cerere; (acestea au fost denumite de T.H. Hill bunuri intangibile).
Simultaneitatea produc(iei yi consumului
- aceast caracteristic relev inseparabilitatea productiei si consumului
serviciilor si decurge din perisabilitatea acestora;
- presupune o bun cunoastere a cererii si ofertei de servicii din punct
de vedere al timpului si locului, deoarece orice neconcordant a acestora produce
efecte negative asupra eficientei economice si sociale.
Nondurabilitatea
- denot consumul serviciilor n momentul producerii;
16
Zaharia, M., (coordonator), Economia serviciilor, Universitatea Romno-American,
Bucuresti, Editura Universitar, Bucuresti, 2005, pag. 19.
17
- datorit acestei caracteristici o perioad ndelungat de timp serviciile
au fost considerate ca fiind neproductive;
- exist ns o serie de servicii ce au un caracter durabil (de exemplu
asigurrile, nvtmntul, bncile de date etc.).
Inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului, precum yi de a
utilizatorului
- cel care a pus n discutie aceast trstur a fost economistul francez
Jean-Baptiste Say n anul 1803, folosind exemplul unui medic care si viziteaz
pacientul, i pune un diagnostic si apoi pleac fr a lsa n urma sa nici un
produs.
- reflect simultaneitatea livrrii si consumului serviciilor
- prestarea unui serviciu presupune:
un contact direct ntre ofertant si cumprtor;
participarea activ a consumatorului n timpul prestrii serviciului;
- n practic exist ns o mare varietate de servicii separabile (de
exemplu: reparatii, ntretinere, curtenie, asigurri etc.) unde productia precede
consumul iar clientii nu trebuie s fie prezenti.
Eterogenitatea
- are trei sensuri n literatura de specialitate: diferen(iere, variabilitate
yi diversitate; primul sens a fost utilizat de economistul britanic J oan Robinson
(1932), n lucrarea sa intitulat Diferentierea natural sau planificat a
mrfurilor, pentru ca un an mai trziu termenul s fie folosit si de economistul
american Edward H. Chamberlin (1933); cel de-al doilea sens a fost utilizat de
Sasser n 1978 n lucrarea De la productie la managementul operatiilor.
Ultimul sens este si cel mai recent si provine din diferite studii de economia
serviciilor si din diversitatea afacerilor.
- sensul cel mai frecvent utilizat este cel devariabilitate;
- reflect potentialul unei variabilitti ridicate n livrarea serviciilor;
- reprezint o problem particular a serviciilor, deoarece acestea sunt
oferite de persoane diferite, a cror performant nu este constant. Acest lucru
creeaz o variabilitate n calitatea serviciilor, deoarece performanta difer de la o
persoan la alta, chiar si la aceeasi persoan n perioade diferite de timp;
- sectorul tertiar are un continut foarte diversificat;
- dificultti n standardizarea si uniformizarea serviciilor;
18
- n urm cu dou decenii, n practic s-a fcut un progres urias n
standardizarea serviciilor prin eliminarea elementului uman din tehnologia
autoservirii (de exemplu: automatele bancare etc.).
- mbunttirea calittii practicrii serviciilor a dus la reducerea
variabilittii, multe dintre servicii devenind omogene.
Lipsa propriet(ii
- deoarece serviciul ofer consumatorului o satisfactie moral, rezultatul
nu se poate concretiza printr-un transfer al dreptului de proprietate;
- prestatorul de servicii face eforturi evidente pentru fidelizarea
clientilor prin diversificarea si calitatea serviciilor.
1.3. Tipologia serviciilor
n cadrul oricrei economii, sistemele de clasificare, inclusiv clasificarea
serviciilor se bazeaz pe concepte clare si necesit o fundamentare conceptual.
Aceast fundamentare deriv din utilizarea rezultatelor statistice n care urmeaz
s fie aplicat clasificarea.
Pentru nceput se impune clarificarea unor termeni
17
:
tipologie: studiul stiintific al trsturilor tipice sau al relatiilor reciproce
dintre diversele tipuri ale unor obiecte sau fenomene;
nomenclator: ....enumerarea sortimentelor produselor sau a grupelor de
produse, clasificate dup un anumit criteriu;
clasificare: actiunea de a (se) clasifica si rezultatul ei; distribuire,
repartizare sortimental pe clase sau ntr-o anumit ordine. A clasifica reprezint
activitatea de a mprti sistematic, a repartiza pe clase sau ntr-o anumit
ordine.
Datorit eterogenittii serviciilor, att din punct de vedere teoretic ct si
practic, clasificarea serviciilor prezint dificultti deosebite. Problema care
trebuie rezolvat este armonizarea clasificrilor, respectiv asigurarea
corespondentei ntre clasificri realizate dup criterii diferite
18
. Respectivele
dificultti sunt determinate de identificarea si semnificatia diferit de la o tar la
alta.
17
DEX, Dictionarul Explicativ al Limbii Romne, Editia a II-a Editura Univers Enciclopedic,
Bucuresti, 1998, pag. 1093, 697 si 184
18
Ioncic, M., Economia serviciilor, Teorie si practic, editia a II-a revzut, editura Uranus,
Bucuresti, 2002, pag78
19
O serie de organisme internationale sub egida ONU sau a Consiliului
Uniunii Europene au depus eforturi pentru armonizarea acestor clasificri.
Principala institutie care elaboreaz clasificrile si nomenclatoarele unice
pe tar este Institutul Na(ional de Statistic. Clasificrile standardizate sunt
obligatorii de folosit de ctre agentii economici n raportrile pe care acestia le
fac. Cu ajutorul codurilor din aceste clasificri se pot prelucra datele statistice
individuale, acestea agregndu-se pe diferite nivele, att pe orizontal (n profil
teritorial) ct si pe vertical (pe activitti ale economiei nationale la nivel
macroeconomic). Fr codificarea informatiei din chestionare pe baza
clasificrilor si nomenclatoarelor, centralizarea datelor statistice ar fi practic
imposibil n conjunctura actual, tinnd cont de numrul foarte mare de agenti
economici precum si de indicatorii statistici.
Principalele clasificri si nomenclatoare folosite n activitatea statistic
sunt: CAEN (Clasificarea Activittilor din Economia National) si CPSA
(Clasificarea Produselor si Serviciilor Asociate Activittilor).
Astfel, clasificarea activittilor din economia national (CAEN) asigur
identificarea tuturor activittilor si codificarea lor ntr-un sistem unitar. Aceast
clasificare permite organizarea, rationalizarea si informatizarea fluxurilor
informationale economico-sociale, crearea facilittilor de prelucrare pentru
integrarea n sistemele national si international de prezentare si analiz a
informatiilor. Pe aceast baz se centralizeaz datele statistice pe activitti, iar
agentii economici sunt clasificati n general dup activitatea principal
desfsurat, conform CAEN.
Cu ajutorul Clasificrii Produselor si Serviciilor Asociate Activittilor
(CPSA) se centralizeaz n principal datele statistice privind productia industrial.
Fiecare produs este automat asimilat unui cod de activitate CAEN; practic se
realizeaz o trecere de la CPSA la CAEN.
Corespunztor CAEN, activittile economico-sociale sunt grupate pe 4
niveluri (denumite sectiuni, diviziuni, grupe, si clase) si sunt constituite dup
principiul omogenit(ii ca o totalitate de activitti, care au urmtoarele
caracteristici comune:
natura bunurilor yi serviciilor prestate (componenta lor fizic, stadiul
de fabricatie, necesittile pe care le pot satisface);
modul de utilizare a bunurilor si serviciilor de ctre agentii economici
(consum intermediar, consum final, formarea capitalului etc.);
20
materia prim, procesele tehnologice, organizarea yi finan(area
produc(iei
19
.
Clasificarea activittilor din economia national (CAEN Rev.1) a fost
aliniat la Nomenclatorul activittilor din Comunitatea European (NACE
Rev.1.1.) si cuprindea un numr de 514 clase. Practic, la 1 ianuarie 2003 a intrat
n vigoare n Romnia versiunea CAEN Rev.1, iar n trile membre, versiunea
NACE Rev.1.1., urmtoarea modificare fiind prevzut pentru anul 2007, dat la
care toate marile clasificri urmau s fie revizuite. Aceast operatiune cuprindea
Clasificarea activittilor Natiunilor Unite CITI si Clasificarea Statelor Americii
de Nord - SCIAN. Obiectivul esential al reviziei din 2007 era punerea la punct a
unui sistem modern de clasificri, care s reflecte ct mai fidel realitatea
economic. Actualizarea Clasificrii activittilor din economia national s-a
realizat n Romnia, ncepnd cu 1 ianuarie 2008. Aceast revizuire a fost
necesar datorit schimbrii structurilor economice si tehnologiile noi care
genereaz noi activitti si produse care le depsesc ca important pe cele
existente. Aceste schimbri reprezint astfel o provocare constant pentru
clasificrile statistice. Intervalele dintre revizuiri nu trebuie s fie prea lungi,
deoarece relevanta clasificrii se diminueaz n timp, dar nu trebuie s fie nici
prea scurte, ntruct afecteaz negativ comparabilitatea datelor n timp. Orice
revizuire a unei clasificri, mai ales dac include si modificri structurale, poate
duce la ntreruperi n seriile de timp.
CAEN Rev. 2 a fost aprobat prin Ordinul nr. 337 din 20 aprilie 2007 al
presedintelui INS privind actualizarea CAEN si publicat, n Monitorul Oficial al
Romniei, nr. 293 din 3 mai 2007.
Clasificarea produselor si serviciilor asociate activittilor (CPSA) este un
nomenclator de produse si servicii din Romnia, aliniat la Clasificarea produselor
asociate activittilor (CPA), aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 53 din 25
ianuarie 1999 privind aprobarea Clasificrii produselor si serviciilor asociate
activittilor, publicat n Monitorul Oficial nr. 78 bis din 25 februarie 1999.
Potrivit strategiilor de dezvoltare si armonizare a statisticii romnesti cu
normele si standardele europene, Institutul National de Statistic Directia
Anchete Structurale, Registre si Sondaje n ntreprinderi a realizat versiunea
revizuit a CPSA-2002, clasificare armonizat cu CPA-2002.
19
Comisia National de Statistic, Regia Autonom Monitorul Oficial, Clasificarea activittilor din
economia national, Editura Regia Autonom Monitorul Oficial, Bucuresti 1998, pag. 8-9
21
Ultima versiunea revizuit a CPSA a fost aprobat prin Ordinul nr.
605/2008 privind actualizarea CPSA si publicat n Monitorul Oficial al
Romniei, nr. 869 din 22 decembrie 2008.
Potrivit acestor documenteserviciile si service-ul sunt definite astfel:
Serviciile reprezint activitti oferite de ctre persoane calificate si
specializate n diverse domenii, altor persoane, pentru satisfacerea anumitor nevoi
sociale ale acestora sau pentru efectuarea unor activitti care nu se materializeaz
n produse (de exemplu: realizarea de reparatii diverse);
Service-ul reprezint aceea activitate care are ca obiect prestri de
servicii si asistent tehnic privind montajul, punerea n functiune, efectuarea de
probe, functionarea, remedierile si reparatiile, urmrirea comportrii n exploatare
a masinilor, utilajelor, instalatiilor si a altor produse n cadrul termenului de
garantie.
Legtura ntre CPSA 2008 si CAEN Rev. 2 apare n cadrul codului
CPSA. La toate nivelurile din CPSA 2008, codificarea primelor 4 cifre este
identica cu cele 4 cifre ale clasei corespunztoare din CAEN Rev. 2.
Structura Clasificrii produselor si serviciilor asociate activittilor (CPSA
2008) este grupat pe7 niveluri, avnd 2610 pozitii, la cel mai detaliat nivel.
Clasificarea produselor si serviciilor asociate activittilor (CPSA 2008)
cuprinde17 sec(iuni, (A Q), dup cum reiese din tabelul nr. 1.
Sec(iunile cuprind urmtoarele ramificatii: subsecjiuni diviziuni
grupe clase subclase coduri. Pentru a putea ntelege mai bine aceast
structur de tip arborescent, este prezentat n anexa 1, Sec(iunea I privind
Serviciile de transport, depozitare yi telecomunica(ii care cuprinde:
- sectiune (1A);
- 5 diviziuni (61-64);
- 14 grupe (601-603; 611-612; 621-623; 631-634; 641);
- 21 clase (6010; 6021-6024; 6110; 6210-6230, etc.);
- 39 subclase (6010.1; 6010.2 etc);
- 112 coduri (6010.11; 6010.12 etc).
22
Tabel nr. 1
Clasificarea produselor yi serviciilor asociate activit(ilor (CPSA 2008)
Sec(iuni
COD DENUMIRE
A Produse ale agriculturii, vntorii si silviculturii
B Produse ale pescuitului si pisciculturii; servicii anexe pescuitului si pisciculturii
C Produse ale industriei extractive
D Produse ale industriei prelucrtoare
E Energie electric si termic, combustibili gazosi distribuiti si ap
F Lucrri de constructii
G Vnzri cu ridicata si amnuntul; repararea si ntretinerea autovehiculelor,
motocicletelor si a bunurilor personale si casnice
H Hoteluri si restaurante
I Servicii de transport, depozitare si telecomunicatii
J Servicii de intermediere financiar
K Servicii de tranzactii imobiliare, de nchirieri si servicii prestate n principal
ntreprinderilor
L Servicii de administratie public si aprare; servicii de asigurri sociale din
sistemul public
M Servicii de nvtmnt
N Servicii de sntate si asistent social
O Alte servicii colective, sociale si personale
P Servicii ale personalului angajat n gospodrii particulare
Q Servicii realizate de organizatiile si organismele extrateritoriale
Sursa: Institutul National de Statistic, CPSA, 2008
Clasificrile statistice na(ionale armonizate cu clasificrile
interna(ionale permit realizarea de compara(ii privind nivelul de dezvoltare
a sectorului ter(iar din diferite (ri, ceea ce ofer posibilitatea ob(inerii de
informa(ii pentru fundamentarea msurilor de politic economic.
n literatura de specialitate, precum si n practic se regsesc diferite
categorii de servicii, grupate n functie de anumitecriterii
20
:
a) Dup sursele de procurare (provenient), serviciile pot fi:
servicii marf (market sau de piaj): sunt serviciile care sunt
procurate prin acte de vnzare cumprare;
servicii ne-marf (non-market saunecomerciale): sunt serviciile care
ocolesc relatiile de piat si cuprind: serviciile publice, serviciile furnizate de
organismele private non-profit (self-service, armata, politia, justitia, educatia,
20
Prelucrare dup Ioncic, M., Economia serviciilor, Teorie si practic, editia a II-a revzut,
editura Uranus, Bucuresti, 2002, pag. 83-93
23
ocrotirea snttii, asistenta social, serviciile religioase, de caritate, servicii ale
unor organizatii sindicale); msurarea valorii adugate si a contributiei lor la
crearea PIB-ului este dificil de realizat, datorit faptului c ocolesc piata.
b) Dup natura nevoilor satisfcute, serviciile pot fi: servicii private si servicii
publice. Gruparea n functie de acest criteriu deriv, dar fr a se suprapune complet, cu
gruparea serviciilor n functie de sursele de procurare (provenient). Aceast clasificare
vizeaz natura prestatorilor, din punct de vedere a formei de proprietate asupra
capitalului. Cu toate c tendinta general este privatizarea organizatiilor prestatoare de
servicii, aceast clasificare nu-si pierde din interes, deoarece exist o serie de servicii
(armata, asistenta social, justitia, ordinea public, protectia mediului etc.) care exist si
n alte tri care au o economie de piat si functioneaz n gestiune public.
Serviciile private satisfac nevoi particulare ale persoanelor sau ale
familiilor acestora. Preocuparea prestatorilor de astfel de servicii este de a identifica
cererile consumatorilor, de a actiona pentru a le satisface si de a stimula cererea.
Serviciile publice sunt activitti organizate de autorittile administrative
centrale sau locale si au drept obiectiv satisfacerea nevoilor de interes public
(nvtmntul public, sntatea public etc.). Acestea au anumite particularitti, ce
presupun existenta unui management al resurselor materiale, financiare si umane, al
relatiilor dintre prestator si client, precum si al modului de evaluare a rezultatelor.
Deoarece la unele dintre aceste servicii persoanele apeleaz din obligatie (exemplu:
nvtmntul obligatoriu), prestatorii respectivi se afl ntr-o pozitie de monopol fat de
consumatorii si n general la aceast categorie de servicii apeleaz populatia cu venituri
relativ mici si foarte mici. Scopul acestor prestatori de servicii publice este de a
diminua cererea pentru aceast categorie de servicii si de a valorifica ct mai rational
oferta disponibil.
c) Dup func(iile economice ndeplinite serviciile pot fi:
de distribu(ie: transport, comunicatii, comert ;
de produc(ie (de afaceri): bnci, asigurri, publicitate, cercetare;
sociale (colective): sntate, educatie, servicii publice non-profit;
personale: casnice, hoteluri, restaurante, ngrijire personal etc.
d) n functie de beneficiar, (consumator sau utilizator), serviciile pot fi:
intermediare si finale.
Serviciile intermediare sunt activitti care sunt utilizate pentru
productia bunurilor sau altor servicii (exemplu: stocarea si depozitarea mrfurilor,
24
transporturile, asigurrile si reasigurrile, telecomunicatiile, serviciile juridice,
contabile, de formare si perfectionare a pregtirii profesionale);
Serviciile finale (de consum pentru populatie) sunt serviciile care
contribuie la satisfacerea nevoilor de consum ale populatiei (exemplu: turism,
alimentatie public, spectacole etc.), precum si serviciile ne-marf (furnizate de
armat, politie, pompieri etc.).
La rndul lor, serviciile finale, n functie denatura nevoilor yi modul lor
de satisfacere, pot fi de dou categorii:
- servicii pentru consumul individual al populatiei, obtinute prin
relatiile de piat sau self-service;
- servicii publice, care se adreseaz unor nevoi sociale sau mixte (cu
caracter individual sau social) si care sunt finantate prin
redistribuirea veniturilor la nivelul bugetelor centrale sau locale.
Aceste servicii pot fi: colective (armata, politia, etc.) sau
individualizate saupersonalizate (nvtmnt, cultur, sntateetc.).
O alt clasificare a serviciilor, n functie de beneficiarul direct al serviciilor, se
refer la natura activittii de servicii si beneficiarul direct al serviciului.
Natura
activit(ii de
servicii
Beneficiarul direct al serviciului
Persoane Lucruri
Ac(iuni
tangibile
Servicii destinate corpului
persoanelor
Servicii destinate bunurilor yi
posesiunilor fizice
- ngrijirea snttii
- transport de persoane
- salon de frumusete
- sal de gimnastic
- restaurant
- salon de coafur
- transport de mrfuri
- ntretinerea si repararea
echipamentelor
- paz
- curttorii chimice
- servicii zootehnice
Ac(iuni
intangibile
Servicii destinate spiritului
persoanelor
Servicii destinate posesiunilor
intangibile
- educatie
- emisiuni radio/Tv
- servicii de informare
- teatre
- muzee
- bnci
- servicii juridice
- contabilitate
- burs
- asigurri
Fig. 3 Clasificarea serviciilor dup beneficiarul lor direct
yi natura activit(ii de servicii
21
21
Christopher, Lovelock, Classifying services to gain strategic market insight, Journal of Marketing, vol. 16, 1983
25
e) n functie de natura efectelor se pot face mai multe clasificri ale
serviciilor. O prim clasificare grupeaz serviciile n:
servicii materiale, care sunt ncorporate n bunuri (transport, repararea
si ntretinerea echipamentelor industriale si casnice);
servicii nemateriale, care de regul, contribuie la satisfacerea unor
nevoi spirituale ale persoanelor individuale sau a unor nevoi sociale, colective.
O alt clasificare dup acelasi criteriu, grupeaz serviciile n:
servicii care afecteaz bunurile (transport de mrfuri, curttorie,
reparatii etc.);
servicii care afecteaz persoanele, care la rndul lor se pot grupa n:
- servicii care vizeaz condiia fizic a persoanelor (transport de
persoane, frizerie-coafur etc.);
- servicii care vizeaz condiia intelectual a persoanelor (educatie,
cultur etc.).
f) n functie demodalit(ile de livrare, serviciile se pot clasifica n:
servicii care necesit deplasarea productorului la sediul
beneficiarului, care poate fi persoan fizic sau juridic (ntretinerea locuintei,
servicii de reparatii pentru bunuri de folosint ndelungat);
servicii care presupun deplasarea consumatorului la locul ofertei
(restaurante, diverse activitti de divertisment etc.).
n figura 4 este prezentat o matrice a serviciilor care se refer la
disponibilitatea acestora:
Natura interac(iunii
dintre client yi
ntreprinderea de servicii
Disponibilitatea serviciilor
Amplasate ntr-un singur
loc
Amplasate n mai multe
locuri
Clientul se deplaseaz la
ntreprinderea de servicii
- teatru
- salon de frumusete
- statii de autobuz
- unitti tip fast-food
Furnizorul de servicii vine
spre client
- taxi - servicii postale
- reparatii de urgent
Tranzactia este la o
lungime de brat
- statie local TV
- retea de TV
- companie de telefoane
Fig. 4 Matricea serviciilor dup disponibilitatea serviciilor yi natura
interac(iunii dintre client yi ntreprinderea de servicii
22
22
Fitzsimmons, J ames A., Mona J., Fitzsimmons, Service Management: Operations, Strategy,
and InformationTechnology, 3rd Edition, Irwin/McGraw-Hill, 2001
26
g) n functie deraportul capital/munc n procesul de productie, serviciile pot fi:
servicii ce se bazeaz pe personal, unde rolul principal revine fortei
de munc (baby-sitter, servicii de frizerie-coafur etc.);
servicii ce se bazeaz pe echipamente (pompieri, transport,
telecomunicatii etc.).
h) Dup opinia lui Ph. Kotler
23
oferta de piat a unei firme include, de regul
si o serie de servicii. Acestea pot detine o pondere diferit n ansamblul ofertei,
care poate fi constituit din bunuri autentice sau din servicii autentice. Din acest
punct de vedere, Ph. Kotler distinge cinci categorii de oferte:
bun tangibil pur (past de dinti, spun, sare etc.);
bun tangibil cu servicii nso(itoare, cu scopul de a mri interesul
consumatorului sau utilizatorului. De exemplu, un productor de automobile
vinde ceva mai mult dect o simpl masin. n viziunea lui Th. Levitt, cu ct
produsul generic este mai sofisticat din punct de vedere tehnologic, cu att
vnzarea sa este mai dependent de calitatea si disponibilitatea pentru clienti a
serviciilor care nsotesc produsul (saloane de prezentare, livrare, reparare,
perioada de garantie etc). Din acest punct de vedere, General Motors furnizeaz
poate, mai putine produse si mai multe servicii;
ofert hibrid unde oferta const din bunuri si servicii n proportii
egale. De exemplu, restaurantele sunt frecventate att pentru produsele culinare
oferite ct si pentru serviciul de servire;
serviciu de baz nso(it de bunuri yi servicii secundare. De
exemplu, pasagerii unei linii aeriene cumpr un serviciu de transport. Cltoria
include ns si o serie de bunuri tangibile, cum ar fi servitul mesei si buturilor;
serviciu pur (supravegherea copiilor n lipsa printilor, masaje etc.).
Avnd n vedere aceste combinatii de bunuri si servicii extrem de
complexe, Ph. Kotler arat c serviciile se mai pot grupa n (vezi gruparea dup
criteriul din precedenta clasificare):
servicii bazate pe folosirea echipamentelor (automate comerciale);
servicii bazate pe utilizarea personalului (activitti de contabilitate
etc.) care la rndul lor se grupeaz n functie de personalul care le presteaz, n:
- servicii prestate de personal necalificat (splarea vitrinelor);
- servicii prestate de personal calificat (hoteluri, restaurante etc);
23
Kotler, Ph., Managementul marketingului, editia a IV-a, Editura Teora, Bucuresti, 2005, pag. 581
27
- servicii prestate de personal specializat (sntate, cercetare etc).
i) n functie de prezen(a sau absen(a consumatorului n timpul prestrii,
serviciile se pot grupa n
24
:
servicii care necesit prezenja consumatorului n timpul prestrii
(exemplu: efectuarea unei operatii chirurgicale etc.); n cazul acestor servicii,
prestatorul trebuie s tin seama de nevoile clientului, prin pregtirea, amenajarea
si decorarea interiorului;
servicii care nu necesit prezenja consumatorului n timpul prestrii
(exemplu: repararea unei masini).
j) n functie de forma de proprietate yi modul de organizare a
prestatorului de servicii, se disting
25
:
sectorul public (serviciile prestate n tribunale, spitale, post, scoli etc);
sectorul asociativ, constituit din organisme de ajutor si asistent
(servicii prestate n biserici, muzee etc);
sectorul privat (firmedetransport, organismefinanciar-contabile, deasigurri etc).
k) n functie de obiective (prestarea unor servicii n urma crora se obtine
profit sau nonprofit) si de forma de proprietate, prestatorii de servicii au
strategii diferite. Astfel, programele de dezvoltare pentru un spital particular cu
plat, vor fi diferite fat de cele ale unui spital particular de caritate sau de cele
ale unui spital apartinnd Asociatiei Veteranilor de Rzboi
26
.
l) Dup momentul apari(iei n sfera vie(ii economice se disting
27
:
servicii tradijionale sau vechi (arhaice), care n general se refer la
activitti ce si-au pierdut din importanta economic (servicii casnice sau
domestice). Aceast categorie de servicii mai cuprinde si alte activitti, precum
sporturile, medicina, arta, comertul, transporturile etc., care se presteaz din cele
mai vechi timpuri, dar care sunt foarte actuale. n timp, aceste servicii au suferit
evolutii deosebite si de aceea se poate vorbi despre servicii clasice sau moderne
(comertul desfsurat n trguri, iarmaroace, oboare se desfsoar n paralel cu
comertul electronic).
24
Kotler, Ph., op. citate pag. 582
25
Ioncic, M., Minciu, R., Stnciulescu, G., Economia serviciilor, Editia a II-a revzut si
adugit, Editura Uranus, Bucuresti, 1999, pag. 82
26
Kotler, Ph., op. citate pag. 583
27
Ioncic, M., op. citate pag. 92
28
servicii moderne saunoi care au aprut relativ recent si sunt legate de
progresul tehnico-stiintific (serviciile de informatic, televiziunea) sau de
cresterea semnificativ a veniturilor si a timpului liber (industria loisir-ului).
m) Dup natura rela(iilor cu clien(ii, serviciile pot fi:
servicii livrate permanent;
servicii discrete;
Ambele grupri de servicii genereaz la rndul lor relatii formale sau
informale
28
, asa cum reiese din figura de mai jos:
Natura serviciului
livrat
Rela(ii
Formale Informale
Servicii livrate
permanent
- asigurri
- telecomunicatii
- utilitti
- bancare
- servicii audio (radio)
- drumuri publice
- protectia politiei
- iluminat
Servicii discrete - telefonie la distant mare
- abonament la teatru, club
- pasagerii frecventi ai unei
companii aeriene
- restaurant, film, teatru
- plata telefonului
- tax autostrad
- transport public
Fig. 5 Tipul de rela(ie dintre ntreprinderea de servicii yi clien(ii si
n) n functie demodalit(ile de comercializare, serviciile pot fi
29
:
servicii transferabile (comercializabile), care pot fi schimbate la
distant, ncorporate n bunuri materiale sau cu ajutorul unui suport electronic sau
de alt gen; sunt comercializate n afara trii, pe baza accesului liber pe piat
(servicii editoriale, servicii cinematografice, de telecomunicatii etc);
servicii netransferabile (necomercializabile).
o) Dup gradul de intensitate a muncii prestatorului si gradul de
interac(iune dintre prestatori si clienti se poate constitui urmtoarea matrice a
procesului serviciilor
30
:
28
Fitzsimmons, James A., Mona J., Fitzsimmons, op. citate
29
Petre, I., Iordache, G., Simionescu, G., Mihai, St., op. citate pag. 12
30
Idem 26
29
Gradul de intensitate a
muncii
Gradul de interac(iune dintre prestatori yi clien(i
Redus Ridicat
Redus - transport aerian
- hoteluri
- recreere
- reparatii auto
- spitale
Ridicat - comert cu amnuntul
- comert cu ridicata
- servicii bancare
- medicii
- avocatii
- contabilii
Fig. 6 Matricea procesului serviciilor
p) n functie defluctua(ia cererii n timp a serviciilor si nivelul ofertei se
poate realiza urmtoarea matrice a serviciilor
31
:
Nivelul ofertei
Fluctua(ia cererii n timp
Larg ngust
Vrful cererii poate fi
atins fr ntrzieri ale
ofertei
- electricitate
- telefonie
- urgente
- maternitti
- asigurri
- servicii juridice
- servicii bancare
- spltorii si curttorii
Vrful cererii depyeyte de
regul nivelul ofertei
(capacitatea)
- transport de pasageri
- hoteluri
- restaurante fast-food
- teatru, film
- benzinrii
Fig. 7. Matricea serviciilor dup fluctua(ia cererii n timp yi nivelul ofertei
q) O alt clasificare international a serviciilor esteClasificarea sectorial a
serviciilor elaborat n cadrul Acordul general asupra tarifelor i comerului
(GATT-General Agreement on Tariffs and Trade). La 1 ianuarie 1995 a fost
creat Organizatia Mondial a Comertului (WTO- World Trade Organisation)
pentru a nlocui GATT, organizatie care supervizeaz un numr mare de acorduri
ce definesc regulile comerciale dintre statele membre. Organizatia Mondial a
Comertului este succesoarea GATT-ului si opereaz n directia reducerii si
abolirii barierelor comertului international.
ConformAcordul general asupra tarifelor i comerului, serviciile pot fi
clasificate n functie desectoare si subsectoare, asa cum reiese din anexa nr. 2,
existnd n acelasi timp o corespondent cu Clasificarea Centrat pe Produs
(CPC vers. 1) elaborat sub egida Comisiei de Statistic a Organizatiei Natiunilor
Unite.
31
Idem 26
30
Serviciile sunt grupate pe sectiuni (I Servicii de afaceri, II Servicii de
comunicatii, III Servicii de constructii si engineering asociat, IV Servicii de
vnzare, V Servicii de nvtmnt, VI Servicii de ambient, VII Servicii
financiare, VIII Servicii legate de sntate si sociale, IX Turism si servicii
legate de cltorii, X Servicii recreative si sportive, XI Servicii de transport si
XII Alte servicii neincluse n alt grup, iar n cadrul sectiunilor se regsesc
subsectiunile, cu mai multe grupe.
1.4. ntrebri gril
1. Care este factorul ce nu a determinat dezvoltarea sectorului ter(iar?
a) dificultti determinate de cresterea somajului;
b) intensificarea relatiilor dintre ntreprinderi;
c) amploarea relatiilor dintre ntreprinderi;
d) clarificri conceptuale ale dezvoltrii economice.
2. Care din enumerrile urmtoare constituie consecin(a dezvoltrii
sectorului ter(iar?
a) crearea de locuri de munc;
b) cresterea sperantei de viat;
c) dezvoltarea tehnologic;
d) dezvoltarea relatiilor dintre ntreprinderi.
3. Care din enumerrile urmtoare constituie consecin(a dezvoltrii
sectorului ter(iar?
a) cresterea sperantei de viat;
b) cresterea competitivittii ntreprinderilor;
c) dezvoltarea tehnologic;
d) dezvoltarea relatiilor dintre ntreprinderi.
4. Paralel cu dezvoltarea sectorului ter(iar s-au intensificat preocuprile
pentru definirea conceptului de:
a) marketing;
b) competitivitate;
c) servicii;
d) omologare.
5. Produsul drept concept generic desemneaz tot ceea ce este oferit de
natur sau de pia(, astfel nct pentru satisfacerea unei nevoi, poate fi:
a) remarcat;
31
b) achizitionat;
c) consumat;
d) toate variantele enumerate.
6. Termenul de produs (productus) nu este sinonim cu:
a) marf;
b) articol;
c) bun;
d) grup.
7. Termenul produs nu este sinonim cu marf n situa(ia:
a) rezultat material al unui proces social sau natural;
b) consumului casnic;
c) produs de schimb;
d) bun material rezultat al unui proces de munc.
8. Termenul produs nu este sinonim cu marf n situa(ia:
a) bun material rezultat al unui proces de munc;
b) produs de schimb;
c) autoconsum;
d) rezultat material al unui proces social sau natural.
9. n practic yi n literatura de specialitate nu se foloseyte ipostaza
categoriei de produs pentru:
a) produs unicat;
b) produs de serie;
c) produs de lux;
d) productie proprie.
10. Produs poate fi considerat:
a) persoan (om politic/actor a crui imagine este promovat);
b) personaj dintr-un film;
c) o salariat;
d) o parte dintr-o familie
a) o portiune dintr-o lucrare;
b) un personaj dintr-o pies;
c) o localitate balneoclimateric;
d) un membru al familiei.
32
a) o idee (alimentatia vegetarian);
b) personaj dintr-un film;
c) o parte dintr-o familie;
d) o salariat.
13. Bunurile reale sunt numai:
a) bani;
b) hrtii de valoare;
c) tot ce poate fi perceput direct cu simturile.
d) dobnzi.
14. Bunurile materiale sunt:
a) obiecte;
b) servicii;
c) licente;
d) know-how.
15. Bunurile imateriale nu sunt:
a) bunuri nominale;
b) bunuri reale;
c) servicii;
d) drepturi.
16. Drepturile, ca produse, nu sunt:
a) servicii;
b) brevete;
c) licente;
d) know-how.
17. Bunurile nominale sunt:
a) bani, hrtii de valoare;
b) bunuri materiale;
c) servicii;
d) brevete.
18. Definirea produsului ca fiind orice lucru care poate fi oferit pe pia( n
scopul captrii interesului, al achizi(ionrii, al utilizrii sau al
consumului yi care poate satisface o dorin( sau o nevoie apar(ine:
a) Th. Levitt;
b) Ph. Kotler;
c) T. P. Hill;
d) A. Palmer.
33
19. Definirea produsului ca fiind un rezultat al unui proces, adic al unui
ansamblu de activit(i corelate sau n interac(iune, care transform
intrrile n ieyiri o regsim n:
a) Dictionarul Academiei de Stiinte Economice din Franta;
b) Vocabularul practic al Stiintelor Sociale din Franta;
c) S.R. EN ISO 9000:2001;
d) Dictionarul Explicativ al Marketingului.
20. ntr-o er n care produsele devin din ce mai pu(in diferen(iabile pe
baza atributelor intrinseci, calitatea serviciului reprezint una din cele
mai promi(toare surse de diferen(iere yi singularizare apar(ine lui:
a) Th. Levitt;
b) Ph. Kotler;
c) Tp. Hill;
d) J. Gadrey.
21. Nu exist sectoare de servicii ca atare. Exist doar sectoare ale cror
component de servicii sunt mai mari sau mai mici dect ale altor
sectoare. Toat lumea serveyte pe cineva, apar(ine:
a) Ph. Kotler;
b) Th. Levitt;
c) Tp. Hill;
d) A. Palmer.
22. Paralel cu dezvoltarea sectorului de servicii, s-au intensificat apari(iile n
literatura de specialitate a defini(iilor conceptului de servicii, n cadrul
crora predomin faptul c:
a) serviciile nu se concretizeaz ntr-un produs, adic sunt activitti al cror
rezultat este imaterial;
b) serviciile se concretizeaz ntr-un produs;
c) serviciile au ca rezultat un bun material;
d) serviciile nu au nici un rezultat.
23. Serviciul ca act reprezint:
a) prestarea efectiv;
b) prestarea prognozat;
c) prestarea previzional;
d) nici o prestare.
34
24. Serviciul ca act nu realizeaz rela(ia dintre:
a) activitatea prestatorului;
b) mijloacele materiale de prestatie;
c) resursele prestatorului;
d) obiectul serviciului respectiv.
25. Ca yi n cazul bunurilor materiale, pentru prestarea serviciilor nu este nevoie de:
a) mn de lucru;
b) capital tehnic;
c) client;
d) salariile personalului puse pe card.
26. Spre deosebire de producerea bunurilor materiale, n procesul de
produc(ie a serviciilor:
a) clientul face parte din sistemul de productie;
b) clientul nu face parte din sistemul de productie;
c) nu este nevoie de client;
d) productorul se identific cu clientul.
27. Rezultatele sau out-put-ul activit(ilor de servicii pot fi regsite sub
urmtoarele forme:
a) nici un serviciu;
b) nici un bun material;
c) serviciu pur, bun pur;
d) previziuni.
28. Serviciile nu provoac consumatorilor/utilizatorilor:
a) utilitate;
b) beneficii;
c) avantaje, satisfactii;
d) disconfort.
29. Produc(ia, consumul yi utilitatea serviciilor sunt:
a) simultane;
b) continue;
c) nu exist nici o relatie;
d) post factum.
30. n schema lui Palmer care defineyte conceptul de serviciu, activit(ile
liniilor aeriene, repara(iile, construc(iile sunt prezentate drept:
a) servicii pure;
b) bunuri pure;
35
c) domin tangibile;
d) prestatii n afara primelor trei variante.
31. Dificult(ile ntmpinate n definirea conceptului de serviciu, i-au
determinat pe unii specialiyti s defineasc serviciul adoptnd:
a) definitii negative;
b) s abandoneze domeniul respectiv;
c) s ignore dificulttile respective;
d) s valorifice gradul de cunoastere.
32. Corespunztor defini(iilor negative, serviciile sunt definite drept
activit(i economice care nu sunt:
a) nici productie industrial;
b) nici minerit;
c) nici agricultur;
d) toate variantele enumerate.
33. Defini(iile negative date serviciilor au afectat:
a) dinamica dezvoltrii serviciilor;
b) structura serviciilor;
c) rolul si contributia serviciilor la crearea PIB;
d) tipologia serviciilor.
34. Literatura de specialitate eviden(iaz intangibilitatea ca fiind pentru
servicii o caracteristic:
a) nu este cazul;
b) cheie;
c) obisnuit;
d) de efect.
35. Unii specialiyti n locul nestocabilit(ii, o trstur esen(ial a serviciilor,
utilizeaz termenul:
a) imaterialitate;
b) intangibilitate;
c) perisabilitate;
d) simultaneitate.
36. Serviciile bazate pe informa(ii, care pot fi nregistrate, stocate pe diverse
suporturi yi oferite ulterior la cerere au fost denumite de T. H. Hill:
a) bunuri tangibile;
b) bunuri intangibile;
36
c) bunuri imateriale;
d) bunuri eterogene.
37. Simultaneitatea produc(iei yi consumului unui serviciu decurge din:
a) perisabilitatea serviciului;
b) materialitatea serviciului;
c) tangibilitatea serviciului;
d) intangibilitatea serviciului.
38. Nondurabilitatea serviciilor denot:
a) consumul serviciilor n momentul producerii;
b) consumul serviciilor dup producere;
c) nonconsumul;
d) consumul serviciilor dup un timp precizat.
39. Inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului reflect:
a) simultaneitatea livrrii si consumului serviciilor;
b) precedarea consumului;
c) nesimultaneitatea producerii si consumului serviciilor;
d) consumul nu se produce.
40. La care din urmtoarele servicii produc(ia precede consumul iar clien(ii
nu trebuie sa fie prezen(i:
a) reparatii, ntretinere, curtenie, asigurri;
b) sntate, nvtmnt, frizerie;
c) transport feroviar, auto, naval, aerian;
d) teatru, radio.
41. Eterogenitatea ca o caracteristic a serviciilor, nu are sens de:
a) diferentiere;
b) variabilitate;
c) diversitate;
d) complexitate.
42. Variabilitatea este sensul de eterogenitate folosit:
a) mai putin;
b) sinonim;
c) cel mai frecvent;
d) de loc.
37
43. Eterogenitatea serviciilor reflect:
a) nondurabilitatea lor;
b) nestocabilitatea lor;
c) potentialul unei variabilitti ridicate n livrarea serviciilor;
d) materialitatea si intangibilitatea serviciilor.
44. Eterogenitatea reprezint o problem particular a serviciilor, deoarece:
a) productia este simultan cu consumul;
b) acesteasunt oferitedepersoanediferite, acror performant nu esteconstant;
c) serviciile nu se pot stoca;
d) serviciile sunt nondurabile.
45. Sectorul ter(iar are un con(inut:
a) foarte diversificat;
b) mai putin diversificat;
c) complicat;
d) simplu.
46. Eterogenitatea serviciilor determin:
a) dificultti n standardizarea si uniformizarea serviciilor;
b) clarificri terminologice;
c) complicarea metodologiei de evident;
d) valorificarea resurselor organizatiei.
47. mbunt(irea calit(ii practicrii serviciilor a dus la :
a) reducerea variabilittii serviciilor;
b) lipsa propriettii;
c) nestocabilitatea serviciilor;
d) nondurabilitatea serviciilor.
48. Rezultatul unui serviciu nu se poate concretiza printr-un transfer al
dreptului de proprietate deoarece:
a) serviciul ofer consumatorului o satisfactie moral;
b) serviciul se consum concomitent cu producerea lui;
c) serviciul este eterogen;
d) serviciul este intangibil.
49. Termenul de tipologie semnific:
a) ....enumerarea sortimentelor produselor sau a grupelor de produse,
clasificate dup un anumit criteriu;
b) studiul stiintific al trsturilor tipice sau al relatiilor reciproce dintre
diversele tipuri ale unor obiecte sau fenomene;
38
c) actiunea de a (se) clasifica si rezultatul ei; distribuire, repartizare
sortimental pe clase sau ntr-o anumit ordine;
d) rezultatul a cel putin unei activitti necesare, realizat la interfata dintre
furnizor si clienti.
50. Termenul de nomenclator semnific:
c) actiunea de a clasifica si rezultatul ei; distribuire, repartizare sortimental
pe clase sau ntr-o anumit ordine;
d) rezultatul a cel putin unei activitti necesare realizat la interfata dintre
51. Termenul clasificare semnific:
c) actiunea de a (se) clasifica si rezultatul ei; distribuire, repartizare
sortimental pe clase sau ntr-o anumit ordine;
d) rezultatul a cel putin unei activitti necesare realizat la interfata dintre
52. Clasificarea serviciilor prezint dificult(i deosebite datorit:
a) materialittii;
b) eterogenittii;
c) tangibilittii;
d) nondurabilittii.
53. Principala institu(ie care elaboreaz clasificrile yi nomenclatoarele
unice pe (ar este:
a) Institutul National de Statistic;
b) Organizatia Natiunilor Unite;
c) Consiliul Uniunii Europene;
d) Camera de Comert si Industrie a Romniei.
39
54. Principalele clasificri yi nomenclatoare folosite n activitatea statistic a
bunurilor yi serviciilor sunt:
a) CAEN si C.C.I.R.;
b) CAEN si CPSA;
c) C.C.I.R. si CPSA;
d) C.C.I.R..
55. Corespunztor CAEN, activit(ile economico-sociale sunt grupate pe
mai multe niveluri constituite dup principiul:
a) complexittii;
b) structurii;
c) eterogenittii;
d) omogenittii.
56. Care sunt caracteristicile comune ale clasificrii activit(ilor economico-
sociale CAEN?
a) natura bunurilor si serviciilor prestate;
b) modul de utilizare a bunurilor si serviciilor;
c) materia prim, procesele tehnologice, organizarea si finantarea productiei;
d) toate enumerrile.
57. Corespunztor CAEN, activit(ile economico-sociale sunt grupate pe
urmtoarele niveluri:
a) sectiuni, subsectiuni;
b) diviziuni;
c) grupe si clase;
d) toate enumerrile de mai sus.
58. Dup sursele de procurare (provenien() serviciile pot fi:
a) private si publice;
b) intermediare si finale;
c) consum individual si servicii publice;
d) marf si nemarf.
59. Dup natura nevoilor satisfcute, serviciile pot fi:
a) marf si nemarf;
b) private si publice;
c) intermediare si finale;
d) consum individual.
40
60. n func(ie de beneficiar (utilizator), serviciile pot fi:
a) intermediare si finale;
b) private si publice;
c) marf si ne-marf;
d) consum individual.
61. Dup func(iile economice ndeplinite, serviciile pot fi:
a) de distributie, de productie, sociale si personale;
b) materiale si nemateriale;
c) bunuri pur tangibile si bunuri nsotite de servicii;
d) servicii din sectorul public, sectorul asociativ si sectorul privat.
62. n func(ie de natura efectelor, serviciile pot fi:
c) bunuri intangibile si bunuri nsotite de servicii;
63. Dup opinia lui Ph. Kotler oferta de pia( a unei firme include
urmtoarele:
a) serviciile de distributie, de productie, sociale si personale;
c) bunuri pur tangibile si bunuri tangibile nsotite de servicii, hibrid, serviciu
de baz nsotit de bunuri si servicii secundare si serviciu pur;
64. n func(ie de forma de proprietate yi modul de organizare a
prestatorului de servicii, se disting urmtoarele categorii de servicii:
c) bunuri intangibile si bunuri nsotite de servicii;
65. Dup momentul apari(iei n sfera vie(ii economice, se disting:
a) servicii traditionale si servicii moderne sau noi;
b) servicii livrate permanent si servicii discrete;
c) servicii care necesit prezenta consumatorului n timpul prestrii si
servicii care nu necesit prezenta consumatorului n timpul prestrii;
d) servicii publice, servicii asociative, servicii private.
41
66. Serviciile de sntate, cercetare etc. necesit:
a) personal necalificat;
b) personal calificat;
c) personal specializat;
d) personal cu studii medii.
67. Dup natura rela(iilor cu clien(ii, serviciile pot fi:
a) servicii publice, servicii asociative si servicii private;
b) servicii livrate permanent si servicii discrete;
c) servicii traditionale si servicii moderne sau noi;
d) servicii transferabile si servicii netransferabile.
68. Asigurrile, telecomunica(iile, protec(ia poli(iei sunt servicii:
a) livrate permanent;
b) discrete;
c) asociative;
d) transferabile.
69. Abonamentul de teatru, abonamentul de club, taxa pe autostrad sunt servicii:
a) livrate permanent;
b) discrete;
c) asociative;
d) transferabile.
70. Pasagerii unei linii aeriene pe o distan( foarte mare solicit:
a) bunuri tangibile pure;
b) bunuri tangibile cu servicii nsotitoare;
c) oferte hibride;
d) servicii de baz nsotite de bunuri si servicii secundare.
1.5. Rspunsuri la ntrebri gril
1 d 11 c 21 b 31 a 41 d 51 c 61 a
2 a 12 a 22 a 32 d 42 c 52 b 62 b
3 b 13 c 23 a 33 c 43 c 53 a 63 c
4 c 14 a 24 c 34 b 44 b 54 b 64 d
5 d 15 a 25 d 35 c 45 a 55 d 65 a
6 d 16 a 26 a 36 b 46 a 56 d 66 c
7 b 17 a 27 c 37 a 47 a 57 d 67 b
8 c 18 b 28 d 38 a 48 a 58 d 68 a
9 d 19 c 29 a 39 a 49 b 59 b 69 b
10 a 20 b 30 a 40 a 50 a 60 a 70 d
42
1.6. ntrebri
1. Care sunt factorii care au determinat dezvoltarea sectorului tertiar?
2. Care sunt consecintele dezvoltrii sectorului tertiar?
3. Ca un produs s fie marf, ce conditii trebuie s ndeplineasc?
4. Ce nseamn autoconsum?
5. Definiti consumatorul.
6. Definiti utilizatorul.
7. Ce nseamn productie proprie?
8. Ce sunt bunurile reale?
9. Ce sunt bunurile materiale?
10. Ce sunt bunurile imateriale?
11. Ce sunt bunurile nominale?
12. Serviciul reprezint o prestare efectiv sau nu?
13. Care sunt relatiile ce se realizeaz n timpul prestrii unui serviciu?
14. De ce este nevoie n timpul prestrii unui serviciu?
15. Sub ce forme se regsesc rezultatele activittilor de servicii?
16. n ce const definitiile negative date conceptului de servicii?
17. Ce au afectat definitiile negative date serviciilor?
18. Care sunt caracteristicile serviciilor si n ce const fiecare caracteristic?
19. n ce const perisabilitatea drept caracteristic a serviciilor?
20. Exemplificati structurarea ofertei de piat a unei firme realizat de Ph.
Kotler?
1.7. Teme de reflec(ie
1. Definiti sau redefiniti conceptul de servicii.
2. Importanta definirii corecte a conceptului de servicii.
3. Semnificatia si relevanta cunoasterii caracteristicilor serviciilor.
4. Propuneri de mbunttire a relevrii caracteristicilor serviciilor si
argumentarea lor.
5. Semnificatia, obligativitatea practic a aplicrii nomenclatoarelor oficiale
ale tipologiei serviciilor.
43
CAPITOLUL 2.
ASPECTE ALE GNDIRII ECONOMICE
$I EVOLUTIA SERVICIILOR
Serviciile au avut o contributie deosebit la progresul economico-social,
n mod special n perioada postbelic. Desigur, dezvoltarea proeminent a
serviciilor, att din punct de vedere cantitativ ct si structural a fost favorizat de
progresul tehnico-stiintific, de cresterea cererii pentru servicii din partea
ntreprinderilor, institutiilor ct si a populatiei. Desigur c la expansiunea si
diversificarea serviciilor un rol deosebit de important revine: adncirii relatiilor
de ntreptrundere si de integrare dintre sectorul serviciilor si celelalte sectoare,
dezvoltrii tranzactiilor internationale
32
.
n cadrul economiei nationale, rolul si importanta serviciilor este att de
mare nct neglijarea acestora poate avea urmri dezastroase asupra dezvoltrii,
mergnd pn la regresul economic.
2.1. nceputurile, gndirea clasic yi contemporan privind serviciile
Amplificarea importantei serviciilor, mai ales n ultimele decenii, a
intensificat eforturile teoreticienilor n directia constientizrii aportului serviciilor
la dezvoltarea economic si teoretizrii unor aspecte ale gndirii privind evolutia
serviciilor. Astfel, din acest punct de vedere s-au conturat mai multe faze
33
:
prima faz, debutul procesului de conytientizare a importan(ei
serviciilor de ctre practicieni, care s-au confruntat cu o serie de dificultti
privind lipsa unei teorii economice fundamentale n domeniul serviciilor, n
conditiile introducerii si dezvoltrii acestora, mai ales n industria prelucrtoare;
a doua faz, determinat de un grup de economisti (Orio Giarini, J ean
Gadrey, J aques Nusbaumer, J uan F. Rada), care n urma observatiilor si
analizelor efectuate la sfrsitul deceniului 7 al secolului trecut, si-au exprimat
opinia potrivit creia serviciile au devenit partea predominant a sistemelor
de produc(ie, avnd n vedere alocarea resurselor. Grupul respectiv de
32
Flitar, M., P., Eficienta serviciilor n relatie cu exigentele consumatorilor, tez de doctorat,
2005, pag. 18
33
Ghibutiu, A., Serviciile si dezvoltarea. De la prejudecti la noi orizonturi, Editura Expert,
Bucuresti, 2000, pag. 41-42
44
economisti a sustinut importan(a strategic a serviciilor n alocarea resurselor
si contributia deosebit a acestora la dezvoltarea economic;
faza a treia a fost determinat de includerea serviciilor pe agenda
negocierilor internationale n GATT, la nceputul deceniului 8 al secolului XX,
cu urmtoarele efecte benefice:
a) dobndirea de ctre servicii a unui statut oficial n cadrul relatiilor
internationale;
b) impulsionarea puternic a cercetrii stiintifice n domeniul serviciilor.
faza a patra a fost marcat de intrarea n vigoare n anul 1995 a
Acordului General privind Comertul cu Servicii (GATS) si ncorporarea
comertului international cu servicii n sistemul comercial global patronat de
Organizatia Mondial a Comertului (OMC). Prin Acordul General privind
Comertul cu Servicii (GATS) s-a realizat o liberalizare progresiv a
schimburilor interna(ionale cu servicii yi de asemenea a fost recunoscut
problematica serviciilor de ctre comunitatea interna(ional. n cursul anului
1997, au fost convenite noi tratate multilaterale de liberalizare n domeniul
serviciilor financiare si de telecomunicatii, din perspectiva liberalizrii mai
accentuate a pietei internationale de servicii.
Cu toate realizrile nregistrate pe parcursul celor patru faze privind
procesul de constientizare a importantei si rolului serviciilor, ntre realit(ile
economice referitoare la dezvoltarea serviciilor yi recunoayterea
poten(ialului acestora exist o discrepan( elocvent.
Aceast stare de fapt este determinat de:
a) complexitatea si diversitatea activittii de servicii;
b) absenta definirii unor concepte, notiuni, teorii specifice serviciilor;
c) absenta unui instrumentar teoretico-metodologic specific cercetrii
serviciilor;
d) neutilizarea unor metode moderne de culegere, prelucrare si analiz a
datelor statistice;
e) necorelarea si lipsa de date statistice privind activitatea de servicii, n
ntreaga sa complexitate etc.
n aceste conditii apare necesitatea yi oportunitatea abordrii
interdisciplinare a serviciilor cu disciplinele de marketing, cercetri de
marketing, studiul comportamentului consumatorilor, sociologia, psihologia etc.,
datorit:
45
- caracterului intangibil al serviciilor, care determin ca evaluarea si
cuantificarea productiei si consumului de servicii s fie foarte dificile, metodele si
instrumentarul utilizat pentru bunurile tangibile s nu mai fie att de eficace;
- necesit(ii abordrii serviciilor ntr-un context social yi institu(ional;
- dependen(ei valorii serviciului pentru consumator de personalitatea
prestatorului/furnizorului serviciului respectiv
34
.
Din perspectiva istoriei gndirii economice, se disting trei modalit(i de
abordare a serviciilor: abordarea clasic a serviciilor, abordarea tradi(ional
(rezidual) si abordareamodern a serviciilor
35
.
A. Abordarea clasic a serviciilor
Datorit faptului c serviciile nu puteau fi acumulate, acestea erau
considerate neproductive, nu generau o valoare nou. Singura activitate
considerat a fi creatoare de valoare, de avutie national, era productia de bunuri
materiale. Serviciile erau ncadrate de ctre economistii clasici, n primul rnd de
ctre Adam Smith, n categoria activittilor din care rezultau cheltuieli
neproductive si care constituiau o frn n calea acumulrii capitalului. Cu toate
acestea, n secolul XVIII (1776), se fcea distinctia ntre activittile care aveau un
rezultat tangibil (de exemplu agricultura, manufactura) si activittile care aveau o
finalitate intangibil, dar deosebit de util (de exemplu prestatia comerciantilor,
medicilor, avocatilor, bancherilor, militarilor etc)
36
.
Reprezentantii teoriei economice nemarxiste din secolului al XIX-lea,
(J ean Baptiste Say, Alfred Marshall, Frdric Bastiat, Clment Colson) au
sustinut ca aprecierea unei activitti ca fiind productoare sau neproductoare de
valoare s se fac n raport de existen(a unei nevoi yi a unei cereri
corespunztoare. Rezult c relatiile economice din economia capitalist
respectiv erau consideraterela(ii de servicii, iar munca neproductiv era practic
eliminat din literatura economic de specialitate.
34
2005, pag. 20-21
35
Prelucrare dup Flitar, M., P., Eficienta serviciilor n relatie cu exigentele consumatorilor,
tez de doctorat, 2005, pag. 22-29
36
Cristureanu, C., Economia imaterialului: tranzactiile internationale cu servicii, Editura All
Beck, Bucuresti, 1999, p. 5.
46
F. Bastiat (1801-1850) si C. Colson (1835-1939) au contestat
exclusivismul relatiei dintre valoare si materialitate sau tangibilitate
37
.
Astfel, F. Bastiat a considerat serviciul ca fiind un concept fundamental
al reprezentrii activittii economice, iar teoria valorii bunurilor fiind doar un caz
particular al teoriei serviciilor. n opinia sa, economia de piat reprezenta un
ansamblu de schimburi de servicii.
C. Colson a definit serviciile ca fiind actiunile oamenilor si utilizrile
avutiilor neantrennd consumul lor si care contribuie la satisfacerea nevoilor
umane.
B. Abordarea tradi(ional (sau rezidual) a serviciilor
Analiza serviciilor din aceast perspectiv se fundamenteaz pe diviziunea
economiei nationale n sectoarele primar, secundar si tertiar. Serviciile sunt
ncadrate n sectorul tertiar, n categoria activittilor economice reziduale,
neincluse n agricultur, industria extractiva si industria prelucrtoare.
Tratarea serviciilor ca un sector distinct al sistemului economic global
apartine n principal, urmtorilor autori:
Allan Fisher (1935) a grupat activittile economice n trei sectoare:
- sectorul primar compus din activitti agricole si extractive,
exploatri forestiere;
- sectorul secundar care cuprinde industriile prelucrtoare;
- sectorul ter(iar definit ca un amplu complex de activitti consacrate
furnizrii de servicii (activittile bncilor, asigurrile, comertul, activittile
mestesugresti, de reparatii etc).
n decursul timpului, A. Fisher a remarcat o deplasare a investitiilor si a
fortei de munc din sectorul primar spre sectorul secundar si apoi spre sectorul
tertiar.
Colin Clark (1941) a fundamentat teoria celor trei faze, potrivit creia
n decursul istoriei s-au succedat trei tipuri de economii: economia agricol,
economia industrial si economia serviciilor. ntr-o asemenea optic, economia
serviciilor reprezint o form superioar de organizare economic.
Jean Fourasti
38
(1949) a considerat c ncadrarea activittilor n unul
din cele trei sectoare (primar, secundar si tertiar) se face n functie de:
37
Bastiat, F. Harmonies conomiques, Guillaumin, 2nd edition Paris, 1851, citat de Flitar, M., P.,
Eficienta serviciilor n relatie cu exigentele consumatorilor, tez de doctorat, ASE, Bucuresti, 2005, pag. 23
47
- dinamica productivittii muncii;
- nivelul progresului tehnic si receptivitatea fat de acesta.
Astfel, fiecare dintre cele trei sectoare prezint o serie de caracteristici,
dup cum urmeaz:
sectorul primar se caracterizeaz printr-un ritm mediu al
productivittii muncii si al progresului tehnic;
sectorul secundar se caracterizeaz printr-un ritm peste medie de
crestere pentru productivitatea muncii si pentru progresul tehnic;
sectorul ter(iar este cel mai putin receptiv la ptrunderea progresului
tehnic si se caracterizeaz printr-o productivitate a muncii sub medie.
n aceste conditii, dezvoltarea sectorului tertiar este direct proportional
cu evolutia cererii, iar dinamica si modificrile structurale si calitative ale
productiei necesit tot mai multe servicii.
Economia unei tri poate avea mai multe ramuri si sectoare, n functie de
gradul de agregare a activittilor. Astfel, trebuie remarcat faptul c n literatura
economic de specialitate, abordrile actuale privind sectoarele economiei
nationale propun si un sector cuaternar (al materiei cenusii, al cercetrii
stiintifice si dezvoltrii tehnologiei, al cunoasterii stiintifice) n scopul adaptrii la
realittile economice contemporane. Acest sector grupeaz serviciile oferite
industriei n amonte de sectorul industrial, iar evolutia sa se verific n toate trile
industrializate n care sectorul tertiar detine o pozitie dominant.
C. Abordarea modern a serviciilor apartine specialistilor Daniel Bell, V.
R. Fuchs si J. Singelmann.
Daniel Bell (1973) aprecia c societatea post industrial este o societate
de servicii care se evidentiaz prin
39
:
- caracterul ter(iar al societ(ii post industriale, datorit populatiei
majoritare care si desfsoar activitatea n acest sector;
- creyterea rolului ytiin(ei yi noilor tehnologii;
- amplificarea importan(ei informa(iei;
- definirea mai bun a locului detinut deprofesioniyti yi tehnicieni.
38
Fourasti, J., Le grand spoir du XX-me sicle, Gallimard, Paris, 1963, citat de Ioncica, M.,
n lucrarea Economia serviciilor, Editura Uranus, Bucuresti, 2003, p. 40-41.
39
Bell, D., The Coming of Post-Industrial Society A Venture in Social Forecasting, Basic
Books Inc. Publishers, New York, 1973, citat de Ioncic, M., n op. cit., p. 23 -25.
48
V. R. Fuchs (1968) a realizat o analiz mai aprofundat a serviciilor,
desprinznd cele mai importante caracteristici ale acestora, El a fost primul autor
care a utilizat n lucrrile sale sintagma economia serviciilor.
Jonathan Gershuny este sustintorul teoriei neo-industriale a self-
service-ului, potrivit creia principala tendint se refer la consumul masiv si
rennoit de mrfuri industriale n cadrul menajelor
40
.
J. Naisbitt si M. U. Porat sustin c economia informa(ional constituie
viitorul societtii neo-industriale, iar informatia devine n opinia acestora, resursa
fundamental a societtii.
T. P. Hill (1977) a propus urmtoarea definitie, care a fost considerat un
punct de referint pentru servicii de ctre multi economisti: un serviciu poate fi
definit ca o schimbare n conditia unei persoane, sau a unui bun, care a fost
rezultatul activittii unei persoane sau unitti economice, cu consimtmntul
persoanei.
La sfrsitul secolului XX, n special n ultimele dou decenii, tot mai
multi specialisti si-au exprimat opinia potrivit creia societatea viitoare va fi o
economie a serviciilor. Printre acesti specialisti pot fi amintiti: Orio Giarini,
Walter R. Stahel, Jaques de Brandt, Jean Gadrey, J ean Claude Delaunay, Franois
Ecalle
41
.
2.2. Evolu(ia yi dimensiunile macroeconomice ale serviciilor
Statisticile economice prezentate de ctre Institutul National de Statistic
confirm c Romnia a progresat din punct de vedere economic, mai ales n
perioada 2002-2006, concentrndu-si fortele pe transformarea unei economii
planificate centralizat ntr-o economie de piat. La stabilirea produsului intern
brut si-a adus ndeosebi contributia sectorul privat. Cea mai mare contributie la
stabilirea plus-valorii a fost adus n primul rnd de sectorul serviciilor, fiind
urmat apoi de industrie, agricultur, silvicultur, constructii si turism.
40
Delaunay, J. Cl. si Gadrey, J., Les enjeux de la socit de service, Presse de la Fondation
Nationale des Sciences Politiques, Paris, 1987, p.129-139, citat de Ioncic M. n op. cit., p.24-26.
41
Ioncic M. op. cit., p.27.
49
Tabel nr. 2
Valoarea, indicele de volum a produsului intern brut pe locuitor
yi structura popula(iei ocupate n Romnia
comparativ cu Uniunea European
U/M
Romnia
UE-25 UE-27
2004 2007
Produsul intern brut
(P.I.B) pe locuitor
P.C.S
Mii
euro
7,1 10,1 22,5 24,8
Indicele de volum al PIB pe
locuitor
UE-27 =100
% 31 41 100 100
Ponderea populatiei ocupate n:
- agricultur
- industrie
- servicii
%
%
%
31,6
31,2
37,2
29,5
31,4
39,1
5,1
25,1
69,8
5,6
27,7
66,7
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al Romniei, 2005, pag. 797 si 2008, pag. 886
n anul 2007, corespunztor informatiilor oferite de Institutul National de
Statistic, 39,1% din totalul populatiei ocupate si-a desfsurat activitatea n
sectorul serviciilor, cu aproximativ 2% mai mult, comparativ cu anul 2004,
ponderea fiind inferioar celei realizate pe ansamblul trilor Uniunii Europene, de
66,7% n anul 2007 si 69,8% n anul 2004.
Indicele de consum al PIB-ului pe locuitor realizat de Romnia n anul
2007 a fost de 41% din cel realizat pe ansamblul Uniunii Europene, aceast
pondere crescnd cu 10% fat de nivelul anului 2004. Produsul intern brut pe
locuitor a fost n anul 2007, pe ansamblul Uniunii Europene, de 24,8 mii euro
(P.C.S.), iar n cazul Romniei de numai 10,1 mii euro.
n anul 2007, comparativ cu anii de analiz (2006 si 2002), produsul
intern brut pe locuitor n Romnia a nregistrat dinamici superioare fat de
celelalte tri. n anul 2007, Romnia a realizat cel mai mic nivel al produsului
intern brut, cu exceptia Bulgariei (9,5 mii euro).
50
Tabel nr. 3
Produsul intern brut pe locuitor
(calculat pe baza parit(ii puterii de cumprare PCS)
pentru (rile membre ale Uniunii Europene (U-27)
Mii euro Dinamica PIB - % -
Uniunea European
(UE-27)
2002 2006 2007
2006/
2002
2007/
2002
2007/
2006
Austria
25,8 29,9 31,6 115,9 122,5 105,7
Belgia
25,6 28,3 29,7 110,5 116,0 104,9
Bulgaria
6,3 8,6 9,5 136,5 150,8 110,5
Rep. Ceh
14,4 18,4 20,2 127,8 140,3 109,8
Cipru
18,3 21,7 23,2 118,6 126,8 106,9
Danemarca
26,3 29,6 30,5 112,5 116,0 103,0
Estonia
10,2 15,9 17,6 149,0 172,5 110,7
Finlanda
23,6 27,5 29,0 116,5 122,9 105,5
Franta
23,7 26,3 27,6 111,0 116,5 104,9
Germania
23,6 26,9 28,1 114,0 119,1 104,5
Grecia
18,5 22,8 24,1 123,2 130,3 105,7
Irlanda
28,2 34,7 37,1 123,0 131,6 106,9
Italia
22,9 24,3 25,2 106,1 110,0 103,7
Letonia
8,4 12,6 14,4 150,0 171,4 114,3
Lituania
9,0 13,4 15,2 148,9 168,9 113,4
Luxemburg
49,2 65,8 68,9 133,7 140,0 104,7
Malta
16,3 18,2 19,2 111,7 118,5 105,5
Olanda
27,3 31,0 32,9 113,6 120,5 106,1
Polonia
9,9 12,3 13,3 124,2 134,3 108,1
Portugalia
15,8 17,6 18,6 111,4 117,7 105,7
Regatul Unit
24,7 28,1 29,1 107,5 117,8 103,6
Romnia 6,0 9,1 10,1 115,7 168,3 111,0
Slovacia
11,1 15,0 17,0 135,1 153,1 113,3
Slovenia
16,8 21,0 22,6 125,0 134,5 107,6
Spania
20,6 24,7 26,5 119,9 128,6 107,3
Suedia
24,8 29,3 31,3 118,1 126,2 106,8
Ungaria
12,6 15,3 15,8 121,4 125,4 103,4
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al Romniei, 2008, pag. 899
Comparativ cu anul 2002, produsul intern brut a nregistrat o dinamic
ascendent pe toat perioada analizat (2002-2007). Cresterile procentuale au
variat ntre 5,2% n anul 2003, pn la 36,3% n anul 2007.
51
Pe categorii de resurse, n perioada 2002-2007, s-au nregistrat
urmtoarele tendinte:
dinamici ascendente n toti anii analizati la: comert; hoteluri si
restaurante; transport; depozitare si comunicatii; tranzactii imobiliare; nchirieri si
activitti de servicii prestate n principal ntreprinderilor; nvtmnt;
dinamici ascendente n ultimii ani ai perioadei la: administratie public
si aprare; sntate si asistent social;
n anul 2007, comparativ cu anul 2002, cele mai accentuate dinamici s-au
constatat la: comert (104,0%); hoteluri si restaurante (51,5%); transport,
depozitare si comunicatii (46,6%) si intermedieri financiare (30,2%).
Tabel nr. 4
Indicii produsului intern brut,
pe categorii de resurse
2002 = 100
2003 2004 2005 2006 2007
Produsul intern brut (PIB)
Agricultur, vntoare si silvicultur
Pescuit si piscicultur
Industrie
Constructii
Comert
Hoteluri si restaurante
Transport, depozitare si comunicatii
Intermedieri financiare
Tranzactii imobiliare, nchirieri si
activitti de servicii prestate n
principal ntreprinderilor
Administratie public si aprare
nvtmnt
Sntate si asistent social
105,2
105,2
112,6
104,4
107,0
114,8
101,7
107,7
91,3
101,3
107,3
104,4
101,4
114,2
124,6
101,4
112,3
117,1
129,3
106,2
119,2
116,2
108,3
90,0
113,7
104,8
118,9
103,2
102,8
115,2
130,2
150,5
118,4
127,7
118,9
119,9
92,0
115,7
108,9
128,3
106,8
106,6
123,5
160,6
177,0
136,5
138,7
120,5
135,6
75,3
110,7
96,1
136,3
89,1
108,6
130,3
214,5
204,0
151,5
146,6
130,2
145,1
73,3
113,4
99,8
Sursa: I.N.S, Anuarul Statistic al Romniei, 2008, pag. 478
Analiznd structura produsului intern brut pe categorii de resurse
(tabel nr. 5), n perioada 2002-2007, din informatiile oferite de Anuarul statistic
al Romniei 2008 se evidentiaz urmtoarele aspecte mai importante:
pentru anul 2007, contributiape categorii de resurse a valorii adugate
a produsului intern brut, poate fi ierarhizat astfel: 1. tranzactii imobiliare,
nchirieri si activitti de servicii prestate n principal ntreprinderilor (16,4%); 2.
comert (12,6%); 3. transport, depozitare si comunicatii (11,7%); 4. administratie
52
public si aprare (5,1%); 5. nvtmnt (3,6%); 6. sntate si asistent social
(2,9%); 7. hoteluri si restaurante (2,3%); 8. intermedieri financiare (1,9%).
o contribu(ie relativ constant la realizarea produsului intern brut
au avut-o urmtoarele categorii de servicii: comertul; hoteluri si restaurante;
transport, depozitare si comunicatii; sntate si asistent social etc.
reducerea contribu(iei la realizarea valorii adugate n anul 2007
comparativ cu anul 2002, la: intermedieri financiare (de la 2,8% la 1,9%);
creyterea ponderii contribu(iei la realizarea valorii adugate la:
comert (de la 9,4% la 12,6%); transport, depozitare si comunicatii (de la 10,5%
la 11,7%); administratie public si aprare (de la 4,4% la 5,1%) etc., pe seama
reducerii ponderii contributiei la crearea valorii adugate la agricultur (de la
12,6% la 6,4%) si industrie (de la 30,0% la 27,1%).
Tabel nr. 5
Structura valorii adugate brute a produsului intern brut,
pe categorii de resurse
- % n totalul produsului intern brut -
2002 2003 2004 2005 2006 2007
Pescuit si piscicultura
Industrie
Constructii
Comert
nvtmnt
12,6
<0,1
30,0
6,3
9,4
2,0
10,5
2,8
15,7
4,4
3,2
2,8
13,0
<0,1
27,8
6,4
10,0
1,8
11,1
2,1
14,5
7,0
3,5
2,8
14,0
<0,1
27,9
6,6
10,1
1,7
11,2
2,5
14,0
5,3
3,8
2,8
9,5
<0,1
28,1
7,4
11,0
2,0
11,5
2,3
15,6
5,7
3,8
3,0
8,8
<0,1
27,8
8,4
11,5
2,2
11,4
2,0
16,2
5,3
3,6
2,8
6,4
<0,1
27,1
10,1
12,6
2,3
11,7
1,9
16,4
5,1
3,6
2,9
Sursa: Calcule realizate pe baza informatiilor din Anuarul Statistic al Romniei, I.N.S,
2005, pag. 415 si 2008, pag. 477
la sfrsitul anului 2007, popula(ia ocupat civil (tabel nr. 6) n
economie a fost de 8726 mii persoane, din care 50,6% si-au desfsurat activitatea
n agricultur, vntoare si silvicultur (28,2%), industrie (22,4%) si constructii
(6,8%), fat de 62% ct concentrau aceste ramuri economice n anul 2004.
Serviciile concentrau 42% din popula(ia ocupat civil, cu 6,5% mai mult
dect n 2004.
53
Tabel nr. 6
Structura popula(iei ocupate civile,
pe activit(i ale economiei na(ionale la 31 dec. 2004
2004 2007
mii
persoane
- % -
mii
persoane
- % -
Total economie
Pescuit si piscicultura
Industrie
din care:
- industria extractiv
- industria prelucrtoare
- energie electric si termic, gaze si ap
Constructii
Comert
Tranzactii imobiliare si alte servicii
nvtmnt
Celelalte activitti ale economiei nationale
8238
2634
4
2052
117
1800
135
419
938
133
404
82
383
159
430
367
233
100,0
32,0
sub 0,1
24,9
1,5
21,8
1,6
5,1
11,4
1,6
4,9
1,0
4,7
1,9
5,2
4,4
2,8
8726
2462
3
1958
85
1744
129
594
1200
156
478
109
486
209
429
394
248
100,0
28,2
sub 1,0
22,4
1,0
20,0
1,4
6,8
13,8
1,8
5,5
1,2
5,6
2,4
4,9
4,5
2,8
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al Romniei, 2005, pag. 180-183, 2008, pag. 122
Pe categorii de servicii, ponderea populatiei ocupate civile nregistrate n
anul 2007 pe ansamblul economiei s-a concentrat astfel: 1. comert (13,8%); 2.
nvtmnt (4,9%); 3. transport, depozitare si comunicatii (5,5%); 4. tranzactii
imobiliare (5,6%); 5. sntate si asistent social (4,5%); 6.administratie public
si aprare (2,4%); 7. hoteluri si restaurante (1,8%); 8. intermedieri financiare
(1,2%).
Comparativ cu realizrile obtinute n alte tri, n ceea ce priveste
contribu(ia serviciilor la realizarea valorii adugate brute, n Romnia, n
anul 2006, ponderea acestora a fost de numai 51% fat de 70% n tri precum:
Belgia (75,1%), Danemarca (72,0%), Elvetia (70%), Franta (77%), Grecia (76%),
Italia (71%), Letonia (75%), Olanda (73%), Portugalia (72%), Regatul Unit
(75%), SUA (76%), Suedia (70%).
Se constat c n anul 2007, comparativ cu anul 2002, a crescut ponderea
populatiei ocupate n serviciile: comert, transport, depozitare si comunicatii,
tranzactii imobiliare, administratie public si aprare.
54
Tabel nr. 7
Contribu(ia principalelor activit(i la
realizarea produsului intern brut, n anul 2006 (%)
Tara
Agricultur,
silvicultur,
vntoare, pescuit
Industrie
inclusiv
construc(ii
Servicii
Albania
Austria
Belgia
Bosnia si Hertegovina
Bulgaria
Croatia
Rep. Ceh
Danemarca
Elvetia
Estonia
Finlanda
Franta
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Norvegia
Olanda
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
Romnia
Federatia Rus
Slovacia
Slovenia
Spania
S.U.A
Suedia
Turcia
Ucraina
Ungaria
23,1
2
1
10
9
7
3
2
1
3
3
2
1
3
2
2
4
5
2
2
5
3
1
9
5
4
2
3
1
1
10
9
4
17,1
30,3
25,6
26,7
30,0
28,9
38,4
26
28
29
32
21
30
21
36
27
21
35
45
25
32
25
24
40
39
32
35
30
23
29
27
35
30
55,8
67,5
73,1
61,2
58,6
63,1
58,2
72
70
68
65
77
69
76
62
71
75
59
54
73
64
72
75
51
56
65
63
67
76
70
63
57
66
De asemenea la realizarea valorii adugate brute, contributii superioare,
fat de cea nregistrat n Romnia, dar inferioare celor prezentate mai sus (ntre
60-70%) s-au nregistrat n urmtoarele tri: Austria (67%), Bosnia si
55
Hertegovina (65%), Croatia (61%), Estonia (68%), Finlanda (65%), Polonia
(64%), Slovacia (65%), Slovenia (63%) Spania (67%), Ungaria (66%), Turcia
(63%), Bulgaria (60%) si Irlanda (62%).
n aceeasi perioad, contributia serviciilor la realizarea valorii brute s-a
situat sub pragul de 60% n urmtoarele tri: Albania (56%), Republica Ceh
(58%), Lituania (59%) si Ucraina (57%). Asa cum am artat anterior, Romnia
se situeaz n aceast categorie, ponderea serviciilor la realizarea valorii
adugate brute fiind de numai 51%, ceea ce situeaz (ara noastr pe ultimul
loc n acest clasament.
Analiznd dinamica contribu(iei serviciilor la realizarea valorii
adugate brute s-a constatat o crestere n anul 2007, comparativ cu anul 1999 la
majoritatea trilor pentru care s-a putut face aceast analiz: Austria (de la 66,8%
la 68%), Belgia (de la 71,6% la 75%), Republica Ceh (de la 53,7% la 60%),
Finlanda (de la 64,4% la 68%), Franta (de la 71,6% la 77%), Olanda (de la 58,7%
la 65%), Portugalia (de la 66,4% la 73%), Slovacia (de la 60,2% la 67%),
Slovenia (de la 58,9% la 63%), Spania (de la 66,6% la 67%), Suedia (de la 67,2%
la 71%), Regatul Unit (de la 71,4% la 73%), Ungaria (de la 61,7% la 65%),
Bulgaria (de la 55,9% la 59%), Croatia (de la 61,2% la 62%), Federatia Rus (de
la 55,3% la 56%), SUA (de la 72,6% la 77%).
n cazul Romniei, cresterea a fost de 5,2% (de la 50,8% n anul 1999 la
56% n anul 2007).
Tabel nr. 8
Contribu(ia serviciilor la
realizarea valorii adugate brute n perioada 1999 2005
- (%)
Tara
Servicii
1999 2003 2005
Uniunea
European
Austria
Belgia
Rep. Ceh
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franta
Germania
Grecia
66,8
71,6
53,7
3)
73,1
64,4
71,6
3)
68,4
69,5
3)
67,5
73,1
58,2
75,5
72,5
67,5
66,2
73,6
70,3
70,5
68
75
60
74
67
68
77
69
74
56
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Regatul Unit
Ungaria
Bulgaria
Romnia
Turcia
Belarus
1)
Canada
3)
Croatia
Georgia
Rep. Moldova
Norvegia
Fed. Rus
S.U.A.
68,6
71,3
58,7
66,4
3)
60,2
3)
58,9
66,6
67,2
3)
71,4
61,7
3)
55,9
50,8
57,3
67,3
61,2
63,3
55,3
72,6
5)
56,3
1)
70,9
70,9
61,9
83,2
71,7
2)
72,9
66,3
69,6
64,1
61,5
1)
68,3
70,9
73,2
66,1
1)
58,6
52,2
60,9
52,6
1)
67,3
63,1
54,5
54,0
62,2
60,3
73,9
4)
60
71
74
61
74
65
73
67
63
67
71
73
65
59
56
65
49
62
59
55
56
77
1)
2002.
2)
1999.
3)
1998.
4)
2000.
5)
1996.
Sursa: I.N.S., Economia mondial n cifre, Breviar de statistic international, 2001, pag.
35, 2005, pag. 36, si 2007, pag.42;
2.3. Acquis-ul comunitar privind libera circula(ie a serviciilor
Acquis-ul comunitar este ansamblul de drepturi si obligatii asumate de
statele membre ale Uniunii Europene, normele juridice ce reglementeaz
activitatea Comunittilor Europene si a institutiilor Uniunii Europene, actiunile si
politicile comunitare. Acquis-ul comunitar este format din legislatia comunitar
primar (tratatele de aderare, Tratatul de la Roma etc.), legislatia secundar
adoptat n temeiul tratatelor (regulamente, directive, decizii etc.), jurisprudenta
Curtii de Justitie a Comunittii Europene si a Tribunalului de prim instant cu
sediul la Luxemburg, declaratiile, rezolutiile, acordurile internationale la care
Comunitatea European este parte, precum si cele ncheiate ntre statele membre
U.E. si care fac referire la activitatea Uniunii Europene.
57
Acquis-ul comunitar nseamn tot ce s-a hotrt si a fost convenit de la
nfiintarea Comunittilor pn n prezent, fiind o constructie complex care s-a
dezvoltat n decursul a 50 de ani. Termenul de acquis provine din limba
francez, se scrie si se citeste ca n limba de origine. Cuvntul nseamn ceea ce
s-a dobndit.
Romnia a acceptat acquis-ul comunitar privind Capitolul 3 Libera
circulatie a serviciilor n vigoare la data de 31 decembrie 2000. Romnia va
implementa acquis-ul comunitar n domeniul liberei circulatii a serviciilor, pn
la data aderrii, 1 ianuarie 2007, cu exceptia a dou acte comunitare:
Directiva Consiliului nr. 84/5/CEE privind aproximarea legilor Statelor
Membre referitoare la asigurarea de rspundere civil a autovehiculelor, pentru
care Romnia a solicitat o perioad de tranzitie de 5 ani, pn la 1 ianuarie 2012;
Directiva Consiliului nr. 97/9. CE privind schemele de compensare a
investitorilor. Si n acest caz Romnia a solicitat o perioad de tranzitie de 5 ani si
anume pn la 1 ianuarie 2012.
Romnia, pe toat aceast perioad (2000-2007) a fost pregtit s
examineze dezvoltarea acquis-ului n acest domeniu si s informeze sistematic
Conferinta pentru Aderare sau Consiliul de Asociere cu privire la legislatia si
msurile de implementare adoptate pentru aplicarea noului acquis.
n cele ce urmeaz vor fi prezentate:
I. Dreptul de stabilire yi libera practicare a serviciilor;
II. Serviciile financiare: 1. Servicii bancare; 2. Asigurri; 3. Investitii si piata
valorilor imobiliare;
III. Serviciile nefinanciare: 1. Protectia datelor cu caracter personal; 2. Libera
practicare a serviciilor de ctre fermieri, mestesugari si comercianti; 3. Agentii
comerciali independenti; 4. Serviciile societtii informationale, (Schimbul de
informatii n domeniul standardizrii si reglementrilor tehnice; Semntura
electronic si comertul electronic).
I. Dreptul de stabilire yi libera practicare a serviciilor;
Romnia a acceptat principiile privind dreptul de stabilire si libera
practicare a serviciilor stipulate de Articolul 43 si Articolul 49 din Tratatul de
nfiintare a Comunittii Europene.
n general, legislatia romn nu prevede discriminri privind nationalitatea pentru
libera practicare a serviciilor. Legislatia, n anul 2000, a fost partial armonizat cu
acquis-ul comunitar.
58
Prin Legea nr. 123/2001 este reglementat regimul strinilor din Romnia,
potrivit creia cettenii strini pot intra n Romnia n scop oficial, pentru afaceri,
pentru activitti de pres, pentru angajare n munc sau pentru studiu, pe baza
documentelor valabile recunoscute si acceptate de statul romn, n conditiile
valabilittii vizei romne.
Directiva 73/148/CEE privind abolirea restrictiilor cu privire la libera
circulatie si resedint n cadrul Comunittii Europene a natiunilor Statelor
Membre referitoare la dreptul de stabilire si libera practicare a serviciilor, prin
Ordonanta de Urgent nr. 265/2000, aprobat prin Legea nr. 227/2001, pentru
cettenii Uniunii Europene s-a desfiintat n mod unilateral regimul vizelor.
Strinii au obligatia de a se prezenta, n termen de 15 zile de la data intrrii n
tar, la organul competent al Ministerului de Interne, n scopul lurii n evident
si de primire a permisului de sedere.
Legea nr. 123/2001 s-a modificat si completat cu prevederi speciale
referitoare la dreptul de resedint al cettenilor statelor membre, astfel:
eliberarea permiselor de rezident conform conditiilor stipulate de actele
normative comunitare, att pentru cei care desfsoar diferite activitti, ct si
pentru membrii familiilor lor;
abolirea restrictiilor privind libera circulatie si resedinta pentru cettenii
apartinnd statelor membre si membrii familiilor lor;
stabilirea unor reglementri speciale pentru persoanele angajate si
lucrtorii independenti, conform cerintelor acquis-ului comunitar.
Barierele referitoare la dreptul de stabilire si practicare a serviciilor sunt
n curs de identificare si vor fi eliminate treptat, pn la data aderrii. n acest
scop, n cursul anului 2002 s-a constituit n cadrul delegatiei sectoriale pentru
negocierea capitolului 3 (Libera circulatie a serviciilor) un grup de lucru pentru
monitorizarea barierelor n calea dreptului de stabilire si liberei practicrii a
serviciilor. Acest grup a avut rolul de a evalua legislatia romn si practicile n
domeniu.
n legtur cu legislatia privind organizarea si exercitarea profesiei de
avocat, aceasta a fost armonizat cu Directiva 98/5/CE pentru facilitarea profesiei
de avocat ntr-un stat membru altul dect cel n care s-a obtinut calificarea
respectiv, si cu Directiva 77/249/CE privind facilitarea exercitrii de ctre
avocati a liberttii de a furniza servicii. Amendamentele privesc conditiile
referitoare la domiciliu, la formele si conditiile de exercitare a profesiei.
59
II. Servicii financiare
n cadrul serviciilor financiare se vor prezenta: 1. Servicii bancare; 2.
Asigurri; 3. Investitii si piata valorilor mobiliare.
1. Servicii bancare
n Romnia , activitatea bancar se desfsoar prin:
bnci, persoane juridice romne, constituite sub form juridic de societti
comerciale pe actiuni si prin sucursale ale bncilor;
persoane juridice strine;
organizatii cooperatiste de credit.
Activitatea bncilor romnesti si ale persoanelor juridice strine este
reglementat prin Legea nr. 58/1998 Legea bancar, modificat prin Ordonanta
de Urgent a Guvernului nr. 137/2001.
Activitatea organizatiilor cooperatiste de credit se gseste n proces de
autorizare n baza Ordonantei de Urgent a Guvernului nr. 97/2000 privind
organizatiile cooperatiste de credit, modificat si completat prin Ordonanta de
Urgent a Guvernului nr. 272/2000.
ntreaga activitate bancar din Romnia este obligatoriu autorizat de
ctre Banca National a Romniei. Legislatia romneasc nu face discriminare
ntre bnci, persoane juridice romnesti si strine si sucursale ale acestora. Ele
beneficiaz n totalitate de acelasi tratament. Bncile cu capital autohton nu se
bucur de un tratament mai favorabil.
Conditiile de acces si exercitare a activittii bancare de ctre institutiile de
credit sunt prevzute n actele normative comunitare (2000/12/CE, 2000/28/CE,
2000/46/CE). Aceste prevederi au fost transpuse n urmtoarele acte normative
nationale:
Legea nr. 58/1998 Legea bancar, cu modificri ulterioare;
Legea nr. 101/1998 privind Statutul Bncii Nationale a Romniei,
completat si modificat de Legea nr. 156/1999 si de Ordonanta de Urgent a
Guvernului nr. 136/2001;
Ordonanta de Urgent a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile
cooperatiste de credit cu modificrile ulterioare;
Normele Bncii Nationale a Romniei nr. 1/1999 privind registrul bancar;
Normele Bncii Nationale a Romniei nr. 2/1999 privind autorizarea
bncilor, cu modificrile ulterioare;
60
Normele Bncii Nationale a Romniei nr. 3/1999 privind modificrile n
situatia bncilor, cu modificrile ulterioare;
Normele Bncii Nationale a Romniei nr. 9/1999 privind capitalul minim
al bncilor si al sucursalelor bncilor strine;
Normele Bncii Nationale a Romniei nr. 4/2000, privind autoritatea
societtilor pe actiuni rezultate n urma schimbrii formei juridice a organizatiilor
cooperatiste de credit, care au optat pentru functionarea ca banc n conditiile
Legii nr. 58/1998 Legea bancar;
Normele Bncii Nationale a Romniei nr. 6/2000, privind capitalul
agregat minim al unei retele cooperatiste de credit;
Normele Bncii Nationale a Romniei nr. 7/2000, privind autorizarea
organizatiilor cooperatiste si de credit.
Pentru transpunerea integral a prevederilor comunitare privindcondi(iile
de acces yi exercitare a activit(ii bancare de ctre institu(iile de credit au
fost luate urmtoarele msuri:
modificarea Legii bancare n sensul:
- armonizrii definitiilor;
- modificrii sferei de cuprindere si a conditiilor pentru actionarii
semnificativi;
- exercitrii n mod direct de ctre bnci a activittilor desfsurate prin
societti distincte etc;
- aplicrii la data aderrii a disponibilittilor privind libera stabilire si
libera prestare de servicii pe principiul autorizatiei unice recunoscute
n cadrul comunittii precum si principiul exercitrii supravegherii
institutiilor de credit de ctre autoritatea competent din statul de
origine;
modificarea legii privind Statutul Bncii Nationale a Romniei;
emiterea de ctre Banca National a Romniei de reglementri pentru
modificarea normelor privind autorizarea bncilor:
- extinderea obiectului de activitate pentru banca universal;
- modificarea motivelor de respingere a cererii de autorizare;
- introducerea principiului autorizatiei unice;
emiterea de ctre Banca National a Romniei de reglementri pentru
modificarea normelor privind schimbrile n situatia bncilor:
61
- obiectul de activitate completat cu operatiuni si cu instrumente
financiare derivate;
- redefinirea sferei de cuprindere si a conditiilor pentru actionarii
semnificativi;
norme ale Bncii Nationale a Romniei cu privire la capitalul caselor
centrale de credit;
emiterea de ctre Banca National a Romniei de norme pentru aplicarea
principiului exercitrii supravegherii institutiilor de credit de ctre autoritatea
competent din tara de origine;
emiterea de ctre Banca National a Romniei de norme privind procedurile si
mecanismul de control intern de care trebuie s dispun institutiile de credit;
emiterea, de ctre Banca National a Romniei, de norme cu privire la
modificrile n situatia organizatiilor cooperatiste de credit;
De asemenea, n procesul implementrii prevederilor comunitare se va
avea n vedere si Rezolutia Parlamentului European privind comunicarea
interpretativ a Comisiei SEC/97/1193.
n vederea transpunerii integrale a prevederilor comunitare privind
fondurile proprii ale institu(iilor de credit au fost luate urmtoarele msuri:
modificarea Legii bancare (ex.: definirea institutiei de credit, nlocuirea
rezervei generale pentru riscul de credit cu fondul pentru riscuri bancare generale,
precum si amendarea n vederea introducerii normelor contabile armonizate cu
Directiva 86/635/CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate);
amendarea, inclusiv dup modificarea legislatiei, de ctre Banca
National a Romniei, a normelor existente privind fondurile proprii ale bncilor
si introducerea de prevederi privind fondurile proprii ale altor institutii de credit,
altele dect bncile si organizatiile cooperatiste de credit;
emiterea, de ctre Banca National a Romniei, de norme privind
fondurile proprii ale organizatiilor cooperatiste de credit;
supravegherea consolidat a fondurilor proprii ale institutiilor de credit.
n vederea transpunerii integrale a prevederilor comunitare privind
solvabilitatea institu(iilor de credit au fost luate urmtoarele msuri:
modificarea legislatiei privind falimentul si modificarea Legii bancare
(armonizarea unor definitii, introducerea competentelor Bncii Nationale a
Romniei legat de supravegherea pe baz consolidat a institutiilor de credit);
62
amendarea, de ctre Banca National a Romniei, a normelor privind
solvabilitatea bncilor pentru stabilirea de cerinte de capital n cazul expunerilor
din operatiuni cu instrumente financiare derivate;
amendarea, de ctre Banca National a Romniei, a normelor privind
solvabilitatea bncilor pentru introducerea prevederilor privind recunoasterea
acordurilor de compensare bilateral, dup modificarea Legii bancare si a
legislatiei privind falimentul;
solvabilitatea organizatiilor cooperatiste de credit;
supravegherea consolidat a solvabilittii institutiilor de credit.
n vederea transpunerii prevederilor comunitare privind supravegherea
pe baz consolidat a institu(iilor de credit (2000/12/CE) au fost luate
urmtoarele msuri:
modificarea Legii bancare (armonizarea cu definitiile n materie,
introducerea prevederii privind necesitatea supravegherii pe baz consolidat a
activittii institutiilor de credit);
modificarea Legii privind Statutul Bncii Nationale a Romniei;
emiterea de ctre Banca National a Romniei de norme cu privire la
supravegherea pe baz consolidat, dup amendarea corespunztoare a legislatiei
si dup intrarea n vigoare a Normelor privind consolidarea conturilor.
n vederea transpunerii prevederilor comunitare privind adecvarea
capitalului institu(iilor de credit (93/6/CEE si 98/31/CE) vor fi luate
urmtoarele msuri:
emiterea, de ctre Banca National a Romniei, de reglementri contabile
n ceea ce priveste un numr limitat de instrumente financiare derivate, cu un
grad de complexitate mai redus (futures pe cursul de schimb, futures pe rata
dobnzii, FRA - forward rate agreements, swap pe rata dobnzii, swap pe cursul
de schimb);
modificarea, de ctre Banca National a Romniei, a normelor privind
solvabilitatea bncilor n sensul tratrii, din punct de vedere al riscului de credit, a
instrumentelor financiare derivate care vor fi reglementate sub aspect contabil;
emiterea, de ctre Banca National a Romniei, de norme n care vor fi
transpuse prevederile Directivei nr. 93/6/CEE, ce au intrat n vigoare (2003 -
2004), pe msura dezvoltrii pietelor financiare si activittii bncilor n acest
63
domeniu si acumulrii de experient, de ctre institutiile de credit, n gestionarea
riscurilor aferente acestui tip de activitti;
modificarea, de ctre Banca National a Romniei, a Normelor de aplicare
a Planului de conturi bancar, n sensul includerii de prevederi cu privire la
obligativitatea reclasrii titlurilor din portofoliul de tranzactie ce nu ndeplinesc
conditia de a fi tranzactionabile pe o piat lichid, n titluri de plasament;
Realizarea acestui obiectiv va conduce la implementarea mai eficient a normelor
de transpunere a Directivei nr. 93/6/CEE, n conditiile asigurrii lichidittii
titlurilor detinute de bnci n portofoliul de tranzactie si limitrii riscurilor
operationale si de contrapartid n cadrul executrii operatiunilor cu titluri, ca
urmare a organizrii si supravegherii adecvate a pietelor de capital;
emiterea, de ctre Banca National a Romniei, de norme n care vor fi
transpuse prevederile Directivei nr. 98/31/CE.
Conturile anuale si conturile consolidate ale institutiilor de credit si
publicarea de ctre sucursalele institutiilor de credit si institutiilor financiare
nfiintate ntr-un Stat Membru si avnd sediul n afara acelui Stat Membru a
documentelor contabile anuale ale institutiilor de credit si financiare sunt
reglementate prin directivele 86/635/CEE si 89/117/CEE.
n vederea transpunerii n totalitate a prevederilor si principiilor
recomandrii directivei 90/109/CEE privind transparen(a condi(iilor bancare
referitoare la tranzac(iile financiare transfrontaliere se va crea un cadru legal
si institutional, n conformitate si cu specificul national, astfel nct la data
aderrii s fie asigurate toate conditiile pentru ndeplinirea cerintelor impuse.
n scopul transpunerii integrale a prevederilor Directivei 94/19/CE privind
garantarea depozitelor au fost incluse persoane juridice n schema de garantare
a depozitelor ncepnd cu anul 2005, iar plafonul de garantare se majoreaz. Prin
majorarea plafonului de garantare, se va asigura garantarea integral a depozitelor
constituite n sistemul bancar.
Activitatea Bncii Nationale a Romniei este reglementat de Legea nr.
101/1998 privind Statutul Bncii Nationale a Romniei, cu modificrile
ulterioare, iar atributiile pe linia supravegherii bancare sunt conferite de Legea nr.
58/1998 si Ordonanta de Urgent a Guvernului nr. 97/2000, cu modificrile
ulterioare.
Autorizarea bncilor si reglementarea activittii acestora sunt realizate de
ctre Directia Reglementare si Autorizare, constituit dintr-un numr de 62 de
64
persoane, iar supravegherea activittii acestora este exercitat de Directia
Supraveghere.
Tehnicile utilizate de Banca National a Romniei pentru supravegherea
prudential a activittii desfsurate de bnci sunt supravegherea off-site
(asigurat pe baza raportrilor transmise de bnci) si supravegherea on-site
(asigurat prin inspectii la sediul bncilor).
Totodat, n cadrul Bncii Nationale a Romniei a fost creat Comitetul de
Supraveghere al Bncii Nationale a Romniei, ca o structur permanent cu
caracter deliberativ si decizional, ale crei atributii si competente se refer n
principal la:
evaluarea si monitorizarea functionrii bncilor comerciale;
aprobarea programelor de inspectii la bnci si strategiilor de
supraveghere;
aprobarea aplicrii unor categorii de msuri si sanctiuni prevzute de
Legea nr. 58/1998 - Legea bancar;
aprobarea reglementrilor Bncii Nationale a Romniei din domeniul
contabilittii bancare;
avizarea, n scopul aprobrii lor de ctre Consiliul de Administratie, a
propunerilor privind autorizarea, fuziunea si divizarea bncilor, instituirea
msurilor de supraveghere special si de administrare special a bncilor,
proiectele reglementrilor Bncii Nationale a Romniei privind prudenta bancar,
politica monetar, valutar, de credit si de plti.
n ceea ce priveste organizatiile cooperatiste de credit, acestea vor fi
incluse sub supravegherea Bncii Nationale a Romniei la momentul finalizrii
procesului de autorizare a acelor entitti care au hotrt s functioneze n cadrul
unei retele.
Procesul de restructurare a sectorului bancar continu, materializndu-
se prin:
aprobarea de ctre Guvern a Strategiei de Privatizare a celei mai
importante bnci romnesti, respectiv Banca Comercial Romn S.A. (Hotrrea
Guvernului nr. 1017/2001), avnd drept obiectiv vnzarea pachetului majoritar de
actiuni apartinnd statului unui investitor strategic - institutie financiar bancar
international reputat sau un grup de investitori strategici din care s fac parte
cel putin o institutie financiar - bancar reputat;
65
determinarea cerintelor necesare de ordin legal, operational si
organizational pentru elaborarea planului de restructurare n vederea privatizrii
Casei de Economii si Consemnatiuni CEC S.A.;
restructurarea Bncii de Export Import a Romniei EXIMBANK S.A. n
contextul amendrii cadrului legal, n sensul ncetrii desfsurrii de ctre aceast
banc a activittilor comerciale si concentrrii rolului acestei bnci n promovarea
activittilor de export si import n Romnia.
Msurile adoptate n cadrul programului de reform structural, ct si pe
linia ntririi supravegherii bncilor au avut un efect pozitiv asupra evolutiei
principalilor indicatori economico - financiari si de prudent bancar ai bncilor
care, dup o perioad de mbunttiri progresive, s-au stabilizat n jurul unor
valori pozitive. n acest context, se remarc evolutia favorabil a creantelor
restante si ndoielnice n volumul agregat al activelor, al surselor atrase si
mprumutate si n cel al capitalurilor proprii, a raportului de solvabilitate care se
nscrie pe un trend ascendent situat deasupra limitei minime reglementate (28% la
31.08.2001) si a indicatorilor de profitabilitate care se renscriu pe un trend
pozitiv cresctor.
2. Asigurri
n Romnia, activitatea de asigurare se desfsoar prin societti pe actiuni,
societti mutuale, filiale ale unor asiguratori strini, constituite ca persoane
juridice romne, sucursale ale unor asiguratori persoane juridice strine,
autorizate de Comisia de Supraveghere a Asigurrilor (CSA). n ceea ce priveste
procedura de autorizare, n principiu aceasta este aceeasi pentru toti solicitantii,
dar asiguratorul strin trebuie s fac si dovada c n tara n care este nregistrat s-
a constituit legal si desfsoar, de cel putin cinci ani, o activitate de asigurare
similar cu cea pentru care solicit autorizarea n Romnia. Aceast conditie va fi
eliminat prin aplicarea Directivei 73/240/CEE referitoare la dreptul de stabilire
si nlturarea restrictiilor.
Activitatea de asigurri este guvernat de Legea nr. 136/1995 privind
asigurrile si reasigurrile n Romnia, de Legea nr. 32/2000 privind societtile
de asigurare si supraveghere a asigurrilor precum si de normele emise de
Comisia de Supraveghere a Asigurrilor n aplicarea legii, publicate n Monitorul
Oficial. Legea nr. 32/2000 creeaz cadrul legal general, care va permite
armonizarea cu Standardele Internationale si cu acquis-ul comunitar pn la data
aderrii. Caracterul flexibil al acestei legi va permite ca numeroase elemente -
66
cheie ale activittii de supraveghere, n special prevederile cuprinse n Directivele
de asigurri de viat si generale din prima generatie - pentru unele din ele, cu
modificrile ulterioare, s fie introduse prin norme n aplicarea legii.
Prevederile Directivelor comunitare privind condi(iile de acces yi
exercitare a activit(ii de asigurri generale (73/239/CEE, 75/580/CEE,
78/473/CEE, 84/641/CEE, 87/343/CEE, 92/49/CEE, 95/26/CEE si 2000/64/CE)
sunt transpuse partial n legislatia romneasc din domeniul asigurrilor si se
refer la:
obligativitatea autorizrii prealabile a societtilor de asigurare de ctre
autoritatea competent, respectiv Comisia de Supraveghere a Asigurrilor;
clasele de asigurri generale care pot fi practicate;
conditiile de autorizare:
- prezentarea planului de afaceri, continutul acestuia privind natura
riscurilor care vor fi asumate, principiile de reasigurare, previziunile
financiare;
- cerintele privind conducerea societtii;
- prezentarea conditiilor generale de asigurare;
- aprobarea actionarilor semnificativi;
- motivarea refuzului de acordare a autorizatiei si dreptul societtii de a
contesta refuzul;
desfsurarea activittii de ctre societti si supravegherea exercitat de
autoritatea competent;
necesitatea constituirii rezervelor tehnice;
activele care reprezint rezervele tehnice;
obligatia pstrrii marjei de solvabilitate;
obligatia prezentrii anumitor raportri (bilant, cont de profit si pierdere,
alte raportri);
prezentarea unui plan de redresare de ctre societtile n dificultate;
aprobarea transferului de portofoliu;
prevederile privind retragerea autorizatiei (n cazul n care nu a nceput s
desfsoare activitate timp de 12 luni de la acordarea autorizatiei, sau nu mai
ndeplineste conditiile de la autorizare).
Prevederile Directivelor comunitare privind condi(iile de acces yi
exercitare a activit(ii de asigurri de via( (79/267/CEE, 90/619/CEE,
92/96/CEE si 2000/64/CE) vizeaz:
67
obligativitatea autorizrii prealabile de ctre autoritatea competent,
Comisia de Supraveghere a Asigurrilor;
clasele de asigurri de viat care pot fi practicate;
conditiile de autorizare;
prezentarea unui plan de afaceri, continutul acestuia privind natura
angajamentelor acoperite, principiile care stau la baza reasigurrilor si previziuni
financiare;
cerinte privind conducerea societtii de asigurri de viat;
avizarea conditiilor si a elementelor de calcul ale tarifului de prim;
aprobarea actionarilor semnificativi;
motivarea refuzului de a acorda autorizatia si dreptul societtii de a
contesta refuzul;
desfsurarea activittii de ctre societtile de asigurare si supravegherea
exercitat de autoritatea competent;
obligatia de a constitui rezerve matematice;
obligatia de a avea permanent marja de solvabilitate;
metoda de calcul a marjei de solvabilitate;
o parte din principiile de alegere a activelor care reprezint rezerva
matematic, si conditiile pentru utilizarea activelor care reprezint rezervele
tehnice;
prevederi speciale pentru produsele unit linked;
obligativitatea prezentrii anumitor raportri (bilant, cont de profit si
pierderi, raportri financiare);
prezentarea unui plan de redresare de ctre societtile n dificultate;
aprobarea transferului de portofoliu.
Msurile care se vor lua pentru transpunerea integral a prevederilor
comunitare privind conditiile de acces si exercitare a a activittii de asigurri de
viat sunt urmtoarele:
- modificarea Legii nr. 32/2000 privind societtile de asigurare si
supravegherea asigurrilor (autorizarea extinderii obiectului de activitate cu una
sau mai multe clase de asigurri de viat si prezentarea planului de afaceri pentru
a verifica ncadrarea n marja de solvabilitate; autorizarea actionarilor
semnificativi directi sau indirecti; moneda n care se vor plti angajamentele
asumate;
68
supravegherea asigurrilor (fondul minim de garantare, continutul lui;
supravegherea suplimentar a societtilor de asigurare care au relatii strnse cu
persoane fizice/juridice; societtile n dificultate; prevederi referitoare la
retragerea autorizatiei);
supravegherea asigurrilor (notificarea nesistematic a conditiilor generale si a
elementelor de calcul ale tarifelor de prim; completarea planului de afaceri cu
cerintele nepreluate din Directive; cotele aferente activelor admise s reprezinte
rezervele tehnice ale societtii, preluarea integral a diferentelor existente la acel
moment);
- modificarea Legii nr. 136/1995 privind asigurrile si reasigurrile n
Romnia (informatiile care trebuie prezentate asiguratilor nainte de ncheierea
contractului de asigurare);
- completarea Normelor Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor nr.
2/2001 privind informatiile si documentele cerute pentru autorizarea
asiguratorilor si criteriile pentru aprobarea actionarilor semnificativi si a
persoanelor semnificative ale asiguratorilor (situatia financiar pe trei ani
cuprins n planul de afaceri);
- modificarea Normelor Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor privind
rezervele societtilor de asigurri de viat (activele care reprezint rezervele
matematice s fie stabilite n functie de tipul de activitate);
- emiterea de ctre Comisia de Supraveghere a Asigurrilor a normelor
specifice pentru transferul de portofoliu, raportrile financiare pe care le fac
societtile de asigurri de viat, secretul profesional.
Prevederile actelor normative comunitare privind acoperirea rspunderii
civile a autovehiculelor pentru accidentele produse tertilor prin:
- asigurarea obligatorie, att pentru pagube la bunuri, ct si pentru vtmri
corporale;
- nfiintarea unui birou national al asiguratorilor;
- emiterea asigurrii Carte Verde pentru autovehiculele care cltoresc n
alte state;
- verificarea existentei asigurrii Carte Verde la intrarea pe teritoriul
Romniei sunt cuprinse n urmtoarele acte normative romnesti: Legea nr.
136/1995 privind asigurrile si reasigurrile n Romnia, Legea nr. 32/2000
69
privind societtile de asigurare si supravegherea asigurrilor, Normele CSA
privind asigurarea obligatorie de rspundere civil a autovehiculelor.
Pentru transpunerea integral a prevederilor comunitare privind
asigurarea obligatorie de rspundere civil a autovehiculelor (72/166/CEE,
75/23/CEE, 74/167/CEE, 74/166/CEE, 86/218/CEE, 86/219/CEE, 86/220/CEE,
87/344/CEE, 88/367/CEE, 88/368/CEE, 88/369/CEE, 91/323/CEE, 93/43/CEE,
97/828/CE, 84/5/CEE, 90/232/CEE, 90/618/CEE si 2000/26/CE) s-au luat
urmtoarele msuri:
- nfiintarea Biroului Romn Carte Verde;
- includerea n asigurarea obligatorie a soferului si a membrilor si de
familie n legtur cu vtmarea lor corporal, chiar dac ei au condus
autovehiculul care a produs accidentul;
- crearea unei baze de date unice privind asigurarea obligatorie de
rspundere civil a autovehiculelor - n vederea identificrii societtii de
asigurare la care are ncheiat asigurarea autovehiculul implicat n accident;
- nfiintarea unui birou, sau abilitarea unuia deja existent, care s plteasc
compensatia n situatia n care accidentul a fost produs de un autovehicul
neasigurat, neidentificat, furat sau obtinut prin violent si la care victima poate
apela;
- crearea unui centru de informare n care prtile vtmate s poat gsi
informatiile necesare identificrii societtii de asigurare care a asigurat
autovehiculul implicat n accident;
- nfiintarea unui birou sau abilitarea unuia deja existent privind
administrarea fondului de garantare din care se vor despgubi persoanele
pgubite n cazul n care autovehiculul care a produs accidentul era neasigurat sau
neidentificat;
- nfiintarea unui birou de compensare, sau abilitarea unuia deja existent, la
care partea vtmat s poat apela atunci cnd societatea de asigurri sau
reprezentanta sa pentru daune nu a pltit compensatia ntr-un termen stabilit;
- acoperirea ntregului teritoriu al Comunittii printr-o singur prim pentru
asigurarea obligatorie de rspundere civil a autovehiculelor;
- obligatia societtilor de asigurare care practic asigurarea obligatorie de
rspundere civil a autovehiculelor s deschid reprezentante pentru daune n
celelalte State Membre ale Uniunii Europene, reprezentante care s fie
70
responsabile pentru administrarea si stabilirea daunelor n Statul Membru n care
au resedinta.
Msurile care se vor lua n vederea alinierii la nivelul compensa(iilor
prevzute n legisla(ia Uniunii Europene (Directiva 84/5/CEE) sunt
urmtoarele:
- crearea unei baze de date centralizate pentru acest tip de asigurare, care s
furnizeze date statistice pe baza crora s se poat determina prima de asigurare;
- stabilirea nivelului primei de risc pe baza unor factori de risc, folositi si n
alte state europene, pentru mprtirea pool-ului de asigurare n grupuri omogene.
Printre acesti factori sunt: vechimea autovehiculului, modelul si fabricantul
autovehiculului, densitatea de trafic, vrsta asiguratului/soferului, ocupatia
asiguratului/soferului, etc;
- cresterea gradului de cuprindere n asigurare a autovehiculelor, prin
mrirea amenzilor aplicate celor neasigurati etc.;
- cresterea treptat a nivelului compensatiei pltite n caz de accidente de
autovehicule, n corelatie direct cu cresterea economic realizat la nivelul
ntregii tri.
Procedura de autorizare a societ(ilor de asigurare cuprinde dou
etape: autorizarea constituirii si autorizarea functionrii.
Neacordarea autoriza(iei de func(ionare atrage dup sine, automat, si
revocarea autorizatiei de constituire. Supravegherea asiguratorilor si brokerilor de
asigurare este realizat de Directia General Supraveghere si Control si de
Directia General Analiz, Raportri Financiare, Evaluare Active si Marj de
Solvabilitate.
3. Investi(ii yi pia(a valorilor mobiliare
Codul de conduit ce trebuie respectat n efectuarea tranzactiilor mobiliare
este prevzut n Directiva 77/534/CEE.
Transpunerea Recomandrii 77/534/CEE, este asigurat, n parte, de
legislatia n vigoare. (Legea 52/1994, Regulamentul nr. 5/1995 privind codul de
etic si conduit al membrilor si personalului CNVM).
Legea privind valorile mobiliare, serviciile de investitii si pietele
reglementate asigur o sistematizare si o completare a acestui efort de
armonizare, principiile subliniate n cadrul acestui act reflectndu-se la nivelul
titlurilor si sectiunilor privind pietele reglementate, protectia investitorilor,
operatiunile pe pietele reglementate si societtile de investitii financiare.
71
Legea nr. 52/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori prevede
definitia valorilor mobiliare negociabile. De asemenea, aceeasi lege contine
prevederi referitoare la autorittile nsrcinate cu autorizarea si supravegherea,
precum si la colaborarea ntre autorittile competente ale Statelor Membre pentru
ndeplinirea sarcinilor ce le revin. n Legea nr. 52/1994, precum si n
Regulamentul nr. 2/1996 exist prevederi referitoare la forma, mijloacele si
termenele precise pentru furnizarea informatiei, tinnd cont de natura, mrimea si
necesittile pietei vizate si de investitorii care opereaz pe piata de capital.
Regulamentul nr. 2/1996 contine si prevederi referitoare la conditiile ce trebuie
ndeplinite pentru nfiintarea unei societti de valori mobiliare legate de
solvabilitatea societtii, raportrile contabile si protectia investitorilor. n
Regulamentul nr. 3/1998 se regsesc prevederi referitoare la autorizarea si
exercitarea intermedierii de valori mobiliare.
n vederea armonizrii Directivei privind reglementrile referitoare la
serviciile de investi(ii (93/22/CEE si modificrile ulterioare - 2000/64/CE), n
noul proiect de lege ce modific Legea nr. 52/1994, s-au introdus numeroase
concepte si institutii noi n raport cu cadrul legislativ anterior si s-au adus
completri unor notiuni sau institutii precum: piata reglementat, societti de
servicii de investitii financiare, servicii de investitii financiare, instrumente
financiare, valori mobiliare, etc.
Pentru aplicarea Directivelor comunitare, Comisia European pune
accentul pe existenta autorittii nationale competente. Aplicarea n conditii
optime a legilor si reglementrilor pietei de capital, impune existenta unui
organism autonom care are drept sarcini reglementarea, supravegherea si
controlul pietelor de capital.
n Romnia, acest organism este reprezentat de Comisia National a
Valorilor Mobiliare (CNVM) care este reglementatorul pietelor de capital si de
derivative, fiind responsabil de reglementarea burselor, emitentilor, societtilor
de administrare, de depozitare, organismelor de plasament colectiv, registrelor,
caselor de compensare.
CNVM functioneaz n baza Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare
si bursele de valori ca autoritate administrativ autonom subordonat
Parlamentului. Conform articolului 6 din Legea nr. 5/1994, atributiile CNVM
sunt urmtoarele:
de a favoriza buna functionare a pietei valorilor mobiliare;
72
de a asigura protectia investitorilor contra practicilor neloiale, abuzive si
frauduloase;
de a realiza informarea detintorilor de valori mobiliare si a publicului
asupra persoanelor care fac n mod public apel la economii bnesti si asupra
valorilor emise de acestea;
de a stabili cadrul activittii intermediarilor si agentilor pentru valori
mobiliare, regimul asociatiilor profesionale constituite de acestia, si al
organismelor nsrcinate cu asigurarea functionrii pietei valorilor mobiliare.
III. Servicii nefinanciare
1. Protec(ia datelor cu caracter personal
Legea pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu
caracter personal si libera circulatie a acestor date, transpune integral prevederile
Directivei 95/46/CE si a intrat n vigoare n luna decembrie 2001.
Aceast lege contine prevederi referitoare la caracteristicile datelor cu
caracter personal n cadrul prelucrrii, conditiile de legitimitate a prelucrrii,
ncheierea operatiunilor de prelucrare, prelucrarea datelor sensibile, drepturile
persoanelor fizice n privinta prelucrrii datelor cu caracter personal, anume:
dreptul la informare;
dreptul de acces la date;
dreptul de interventie asupra datelor, care include posibilitatea de a obtine
stergerea, blocarea, corectarea, actualizarea, transformarea n date anonime;
dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale adoptate exclusiv pe baza
unei prelucrri de date cu caracter personal efectuate prin mijloace automate;
dreptul de opozitie;
dreptul de a se adresa justitiei.
Au fost incluse reguli stricte privitoare la confidentialitatea si securitatea
prelucrrilor, precum si la transferul n strintate al datelor cu caracter personal,
n concordant cu Directiva 95/46/CE. Astfel, transferul ctre un alt stat de date
cu caracter personal care fac obiectul unei prelucrri sau care sunt destinate a fi
prelucrate dup transfer poate avea loc numai n conditiile n care nu se ncalc
legea romn, iar statul ctre care se intentioneaz transferul asigur un nivel de
protectie adecvat.
Legea pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu
caracter personal si libera circulatie a acestor date nu se va aplica prelucrrilor si
73
transferului de date cu caracter personal efectuate n cadrul activittilor n
domeniul aprrii nationale si sigurantei nationale.
Autoritatea de supraveghere va monitoriza si controla, sub aspectul
legalittii, prelucrrile de date cu caracter personal care cad sub incidenta acestei
legi sau, dac o dispozitie legal prevede aceasta expres, sub incidenta unei legi
speciale si are o serie de atribu(ii (puteri de investigare, puteri efective de
interventie, puterea de a sesiza organele de urmrire penal si de a intenta actiuni
n justitie, puteri consultative) si si desfsoar activitatea dup un statut.
2. Libera practicare a serviciilor de ctre fermieri, meyteyugari yi
comercian(i
Directiva 99/42/CE reglementeaz libera practicare a serviciilor n
interiorul Uniunii Europene n baza recunoasterii diplomelor si a calificrilor
profesionale. n Romnia, dreptul de a organiza si desfsura activitti economice
independente este reglementat de Decretul Lege nr. 54/1990.
n prezent, n Romnia cettenii strini pot desfsura activitti n calitate
de angajati conform Legii nr. 203/1999 privind permisele de munc si a HG nr.
434/2000 de aprobare a Normelor Metodologice privind procedura de eliberare a
permiselor de munc. n conformitate cu articolul 7 din Norme, se stipuleaz c,
pentru a dovedi pregtirea necesar practicrii unei profesii, sunt necesare
documentele care atest calificarea persoanei solicitante n Statul de origine, care
se traduc si se legalizeaz la notarul public.
Legislatia privind permisele de munc va fi modificat n sensul
armonizrii depline la exigentele Uniunii Europene privind angajarea n munc.
Actele de studii eliberate n strintate sunt recunoscute de ctre Centrul
National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor din cadrul Ministerului
Educatiei si Cercetrii.
3. Agen(ii comerciali independen(i
Contractul de agentie comercial definit de Directiva 86/653/CEE are
corespondent n dreptul romn: contractul de mandat comercial (mandat cu
reprezentare: mandatarul ncheie acte comerciale pe seama si pe socoteala
mandantului) si contractul de comision (mandat fr reprezentare, n care caz
comisionarul ncheie acte comerciale n nume propriu, dar pe seama
comitentului), fiind prevzute n Codul Comercial - Titlul XI. O variant a
contractului de comision prin care s-a conferit o protectie sporit agentului
comercial este contractul de consignatie, reglementat de Legea nr.178/1934.
74
4. Serviciile societ(ii informa(ionale
4.1. Schimbul de informa(ii n domeniul standardizrii yi reglementrilor
tehnice
Implementarea directivelor 98/34/CE, amendat prin 98/48/CE, referitoare
la schimbul de informatii n domeniul standardizrii si reglementrilor tehnice, va
concura la dezvoltarea mediului transparent, favorabil liberei circulatii a
bunurilor si serviciilor. Desi, punerea n practic a mecanismelor promovate de
cele dou directive se va face n momentul aderrii Romniei, preluarea celor
dou directive s-a realizat la sfrsitul anului 2002.
4.2. Protec(ia juridic a serviciilor bazate sau constnd n accesul condi(ional
Directiva 98/84/CE privind protectia juridic a serviciilor bazate pe, sau
constnd n accesul conditional a fost transpus n legislatia national pn la
sfrsitul anului 2003.
4.3. Semntura electronic yi comer(ul electronic
Trecerea la Societatea Informational este unul din obiectivele strategice
ale Guvernului Romniei pentru ntreaga perioad 2001-2004, rezultatele
urmrite prin acest demers viznd n principal mbunttirea calittii serviciilor
oferite cettenilor si omai mare competitivitate a economiei romnesti. Actiunile
ntreprinse pentru atingerea acestui obiectiv se desfsoar pe dou planuri:
primul vizeaz derularea n perioada 2001-2004, sub coordonare
guvernamental, a unei serii de proiecte privind facilitarea accesului larg la
Internet, educatia si formarea continu, stimularea comertului electronic,
asigurarea accesului rapid al cetteanului si al companiilor la serviciile
administratiei publice, trecerea lae-government;
cel de-al doilea plan are n vedere promovarea unui set de acte normative
care au ca scop dezvoltarea pietei serviciilor societtii informationale.
A fost elaborat un pachet de acte normative care pune bazele dezvoltrii
serviciilor societtii informationale n Romnia. Acest pachet include, n
principal, proiectul deLege privind comer(ul electronic si Legea nr. 455/2001
privind semntura electronic.
Legea privind comer(ul electronic propune astfel un cadru coerent de
reglementare a activittilor desfsurate n mediul electronic, n acord cu legislatia
european n materie, a crui principal contributie const n eliminarea
incertitudinilor de natur juridic, inerente vidului de reglementare. Adoptarea sa
va permite dezvoltarea capacittii pietei romnesti de a oferi servicii ale societtii
75
informationale care s rspund imperativelor de legalitate ale Pietei Interne a
Comunittii europene.
Legea privind semntura electronic nr. 455 din 18 iulie 2001
transpune prevederile Directivei 1999/93/CE a Parlamentului European i a
Consiliului din 13 decembrie 1999 privind stabilirea unui cadru comunitar
pentru semnturile electronice.
2.4. ntrebri gril
1. n cadrul economiei na(ionale, rolul yi importan(a serviciilor este att de
mare nct neglijarea acestora pot avea:
a) urmri dezastroase asupra dezvoltrii, mergnd pn la regresul economic
b) o influent pozitiv asupra dezvoltrii sectoarelor de productie industriale;
c) o influent pozitiv asupra dezvoltrii agriculturii;
d) nici o influent.
2. Cte faze s-au conturat n evolu(ia serviciilor?
a) o faz;
b) dou faze;
c) trei faze;
d) patru faze.
3. n direc(ia conytientizrii aportului serviciilor la dezvoltarea economic
yi teoretizrii unor aspecte ale gndirii privind evolu(ia serviciilor s-au
conturat mai multe faze. Ultima faz a fost marcat de intrarea n
vigoare n anul 1995 a Acordului General privind Comer(ul cu servicii
(GATS) yi prin care s-a realizat:
a) cresterea importantei strategice a serviciilor n alocarea resurselor;
b) dobndirea unui statut oficial al serviciilor n cadrul relatiilor internationale;
c) impulsionarea puternic a cercetrii stiintifice;
d) liberalizarea progresiv a schimburilor internationale cu servicii.
4. ntre realit(ile economice referitoare la dezvoltarea serviciilor yi
recunoayterea poten(ialului acestora exist:
a) o discrepant elocvent;
b) nici o discrepant;
c) o corelatie;
d) o corelatie perfect.
5. Din perspectiva istoriei gndirii economice, se disting trei modalit(i de
abordare a serviciilor:
76
a) clasic, traditional si modern;
b) capitalist si economie n tranzitie;
c) clasic, rezidual si specific economiei n tranzitie;
d) capitalist si modern.
6. Necesitatea yi oportunitatea abordrii interdisciplinare a serviciilor cu
disciplinele de marketing, cercetri de marketing, studiul
comportamentului consumatorului, sociologia, psihologia etc. sunt
determinate de o serie de cauze. Marca(i varianta fals:
a) caracterul intangibil al serviciilor;
b) abordarea serviciilor ntr-un context social si institutional;
c) dependenta valorii serviciului pentru consumator de personalitatea
prestatorului/furnizorului serviciului respectiv;
d) fluctuatia preturilor/tarifelor si materiilor prime pe piata regional n
conditiile globalizrii.
7. Corespunztor abordrii clasice, serviciile:
a) se fundamenteaz pe diviziunea economiei nationale n sectoarele primar,
secundar si tertiar;
b) erau ncadrate n categoria activittilor din care rezultau cheltuieli
neproductive si care constituiau o frn n calea acumulrii capitalului;
c) nu constituiau o preocupare pentru specialisti;
d) erau incluse n categoria activittilor economice reziduale.
8. Activit(ile agricole, extractive exploatrile forestiere apar(in:
a) sectorului primar;
b) sectorului secundar;
c) sectorului tertiar;
d) nici unui sector.
9. Industriile prelucrtoare sunt cuprinse n:
10. Activit(ile bncilor, asigurrile, comer(ul, activit(ile meyteyugreyti,
activit(ile de repara(ii apar(in:
77
11. ncadrarea activit(ilor economice n unul din cele trei sectoare
primar, secundar, ter(iar se face n func(ie de:
a) dinamica productivittii muncii;
b) nivelul progresului tehnic;
c) receptivitatea activittii fat de progresul tehnic;
d) toate elementele prezentate.
12. Din punct de vedere al productivit(ii muncii yi al progresului tehnic
sectorul primar al activit(ilor economice se caracterizeaz printr-un:
a) ritm mediu;
b) ritm nalt;
c) receptivitate redus la progresul tehnic si o productivitate sub medie;
d) nu prezint important.
13. Din punct de vedere al productivit(ii muncii yi al progresului tehnic
sectorul secundar al activit(ilor economice se caracterizeaz printr-un:
a) ritm nalt;
b) ritm mediu;
c) sub medie;
14. Din punct de vedere al productivit(ii muncii yi al progresului tehnic,
sectorul ter(iar al activit(ilor economice se caracterizeaz printr-un:
a) ritm mediu;
b) ritm nalt;
c) estecel mai putin receptiv laprogresul tehnic si o productivitatesub medie;
15. Sectorul cuaternar nu este un sector al:
a) materiei cenusii;
b) cercetrii stiintifice;
c) dezvoltrii tehnologiei si cunoasterii stiintifice;
d) modernizrii bazei tehnico-materiale.
16. Primul autor care a utilizat sintagma economia serviciilor a fost:
a) D. Bell;
b) V.R. Fuchs;
78
c) T.P. Hill;
d) J. Gadrey.
17. Dup opinia unor specialiyti, economia informa(ional constituie
viitorul:
b) societtii neo-industriale;
c) sectorului secundar;
d) sectorului tertiar.
18. Dup opinia unor specialiyti, informa(ia devine:
a) resursa fundamental a societtii;
b) important pentru societate;
c) mai putin important;
d) nu are nsemntate.
19. La sfryitul secolului XX, n principal n ultimele dou decenii, tot mai
mul(i specialiyti yi-au exprimat opinia c societatea viitoare va fi:
a) o economie n tranzitie;
b) o economie a serviciilor;
c) o economie a valorificrii resurselor naturale;
d) o economie a cercetrii stiintifice.
20. Considernd 100% PIB pe locuitor, pe ansamblul UE 25, n anul 2004,
indicele de volum al PIB pe locuitor pentru Romnia se situeaz n
intervalul:
a) 30 40%;
b) 41 50%;
c) 51 60%;
d) 61 70%.
21. n ce interval s-a situat ponderea popula(iei ocupate n activitatea de
servicii pe ansamblul UE 25, n anul 2004:
a) 35 40%;
b) 41 50%;
c) 51 60%;
d) 61 75%.
22. n ce interval s-a situat ponderea popula(iei ocupate n activitatea de
servicii din Romnia, n anul 2004:
a) 35 40%;
79
b) 41 50%;
c) 51 60%;
d) 61 75%.
23. Contribu(ia serviciilor la realizarea valorii adugate brute n anul 2003
s-a situat n Romnia, comparativ cu situa(ia din (rile dezvoltate din
Europa n una din urmtoarele variante:
a) 52% n Romnia, fat de peste 70% n trile dezvoltate din Europa;
b) 65% n Romnia, fat de peste 75% n trile dezvoltate din Europa;
c) 70% n Romnia, fat de peste 80% n trile dezvoltate din Europa;
d) 75% n Romnia, fat de peste 85% n trile dezvoltate din Europa.
24. Abordarea tradi(ional sau rezidual a serviciilor se fundamenteaz pe:
a) diviziunea economiei nationale n sectoarele primar, secundar si tertiar;
b) crearea de valoare, de avutie national doar n domeniul productiei de
bunuri;
c) aprecierea unei activitti ca fiind productoare sau neproductoare de
valoare;
d) existenta unei nevoi si a unei cereri corespunztoare.
25. Din analiza structurii produsului intern brut pe categorii de resurse, din
informa(iile oferite de Anuarul Statistic al Romniei 2005, cele mai mari
ponderi au fost realizate de serviciile:
a) transport, depozitare si comunicatii;
b) tranzactii imobiliare, nchirieri si activitti de servicii prestate n principal
ntreprinderilor,
c) comert;
d) administratie public si aprare.
1 a 6 d 11 d 16 b 21 d
2 d 7 b 12 a 17 b 22 a
3 d 8 a 13 a 18 a 23 a
4 a 9 b 14 c 19 b 24 a
5 a 10 c 15 d 20 b 25 b
2.6. ntrebri
1. Care sunt factorii care au favorizat dezvoltarea serviciilor?
2. Ce urmri ar putea avea neglijarea rolului si importantei serviciilor? De ce?
80
3. Care sunt fazele constatate n constientizarea rolului si importantei
serviciilor? Prin ce se caracterizeaz fiecare faz?
4. Care sunt factorii care au determinat discrepanta dintre realittile economice
referitoare la dezvoltarea serviciilor si recunoasterea potentialului acestora?
5. Ce nseamn abordarea interdisciplinar a unui eveniment?
6. De ce este necesar abordarea interdisciplinar?
7. Care sunt modalittile de abordare a serviciilor?
8. n ce const abordarea clasic a serviciilor?
9. n ce const abordarea traditional sau rezidual a serviciilor?
10. n ce const abordarea modern a serviciilor?
1. Actualitatea si perspectiva rolului si importantei serviciilor.
2. Efectele benefice ale dezvoltrii serviciilor.
3. Influenta crizei economice asupra dezvoltrii serviciilor.
4. Care sunt categoriile de servicii ce s-ar putea dezvolta mai mult pe perioada
crizei economice?
5. Care sunt categoriile de servicii a cror dezvoltare ar stagna pe perioada
crizei economice?
6. Locul ocupat de Romnia din punct de vedere a dezvoltrii serviciilor n
cadrul trilor Uniunii Europene.
81
CAPITOLUL 3.
PIATA SERVICIILOR
Fenomenele care marcheaz evolutia pietei mondiale n ultimele decenii
stau sub semnul globalizrii, al interdependentelor si interactiunii. Astfel, orice s-
ar ntmpla, n orice colt al lumii, are efecte mai mult sau mai putin ample asupra
ntregii economii mondiale si implicit asupra pietei mondiale a serviciilor.
3.1. Globalizarea pie(elor
Procesul globalizrii este de dat relativ recent. El s-a manifestat mai
ales dup al doilea rzboi mondial si a cunoscut o dezvoltare spectaculoas mai
ales dup anii 80 ai secolului trecut, odat cu globalizarea pietelor financiare.
Zonele cele mai expuse globalizrii au cunoscut cele mai nalte cresteri. ntre
1987 si 2001, ponderea n P.N.B. mondial a Americii Latine a crescut de la 4,1%
la 5,7%, pentru Asia (fr J aponia), de la 8,8% la 12,2%, n timp ce pentru Africa
(zona cel mai putin atins de virusul globalizrii) aceast pondere a sczut de la
2,4% la 1,5%. Eficienta finantrii private n procesul de globalizare este, de
asemenea, demonstrat de fapte: investitiile n trile emergente au crescut de la
13 miliarde dolari pe an ntre 1981 si 1989 la o medie de 84 miliarde pe an ntre
1990 si 2001. n ceea ce priveste Asia, dezvoltarea nu este un mit, ci o realitate.
Durata medie a vietii n Coreea de Sud, Thailanda si Malaiezia este acum de 68
de ani, fat de 57 n anii '70. n aceeasi perioad, rata de alfabetizare a crescut de
la 83% la 91% n aceste tri.
Viteza deosebit cu care globalizarea a cuprins ntreaga lume i-a fcut pe
unii specialisti s aprecieze c ... trim transformri profunde care vor rearanja
politica si economia secolului urmtor. Nu vor mai fi economii nationale, atunci
cnd acest proces va fi ncheiat. Tot ceea ce va mai rmne n cadrul unor granite
vor fi oamenii, care vor compune natiunile ...
42
. Cu alte cuvinte, tot ceea ce tine
de activitatea economic va apartine unei economii globale, n care nationalul va
fi foarte greu de identificat. n opinia aceluiasi specialist, bunstarea oamenilor va
depinde de succesul marilor corporatii si nu de succesul fiecrei natiuni.
42
Robert Reich The Work of Nations, n Mark Lewis, Robert Fitzgerald, Charles Harvey
The growth of nations Culture, competitiveness and the problem of globalization, Bristol
Academic Press, 1996, p. 11
82
Rolul statului, n contextul globalizrii, tinde s se minimizeze. Dac,
pn acum cteva decenii, el reprezenta principalul actor al relatiilor economice
internationale, regulatorul activittii economice nationale, se apreciaz c statul a
pierdut astzi acest rol n favoarea companiilor transnationale.
Cu toate acestea, exist si opinii
43
conform crora institutiile politice ale
statului rmn principala fort n modelarea economiei mondiale. Economia
mondial este astzi tot mai politizat, interdependentele dintre tri sunt tot mai
mari, nu numai n plan economic, ci si politic. Efectele balantelor de plti, ale
ratelor de schimb si ale celorlalte aspecte economice sunt resimtite n economia
mondial si prin prisma implicatiilor lor politice.
n afar de acestea, globalizarea ridic si multe alte controverse.
Volatilitatea ridicat a variabilelor pietei (rate de schimb, rate ale dobnzii, cursul
titlurilor) este o consecint a globalizrii. Liberalizarea pietelor (80% din pietele
emergente au o total convertibilitate a monedei, fat de 37% n 1987)
concomitent cu mentinerea unor rate fixe de convertibilitate au ncurajat
speculatiile, care au condus n cele din urm la declansarea unor adevrate crize
(vezi criza din Asia). Alte neajunsuri ale procesului de globalizare a finantelor le
reprezint deficitele conturilor curente, care n ultima decad au crescut,
ngreunnd si mai mult ndatorarea extern, peste capacitatea de finantare a
acesteia de la bnci sau institutii multilaterale. Decalajul ntre nevoile de finantare
pe termen lung si resursele disponibile a nceput s fie acoperit de fondurile
volatile pe termen scurt. Dup 1992, pietele emergente au devenit puternic
dependente de pietele de export, mai ales ca urmare a politicilor monetare si
bugetare.
Pn la globalizarea finantelor, principalele probleme ce trebuiau avute n
vedere erau de natur macroeconomic: inflatie, buget, comert exterior. Dup anii
'80 ai secolului XX, dezechilibrele ce trebuie gestionate sunt de natur
microeconomic si privesc
44
:
ntrirea sectorului financiar;
evitarea excesului de ofert financiar, care poate conduce la operatiuni
speculative de anvergur;
43
Peter Dicken Global shift. The intemationalization of economic activity, second edition,
Paul Chapman Publishing Ud., 1992, p. 121
44
XXX The merits and demerits of globalization and the future oftbe Asia, J ElRO
International Symposium, Tokyo, februarie 1999, p. 13
83
ntrirea sistemului companiilor private;
evitarea dezechilibrului reformelor structurale, n sensul c o deschidere
brusc ctre exterior poate conduce la un puternic deficit al balantei de plti;
modelul asiatic de dezvoltare, n special neajunsurile sale.
Theodore Levitt a semnalat pentru prima dat existenta unui fenomen, si
anume globalizarea pie(elor lumii si a explicat din punct de vedere teoretic
standardizarea la nivel global, sustinnd c Lumea este pe cale s devin o piat
comun, n care oamenii, indiferent de unde sunt, doresc aib aceleasi produse si
stiluri de viat. Companiile globale trebuie s treac peste deosebirile particulare
dintre tri si culturi si s se concentreze asupra satisfacerii nevoilor universale
45
.
Th. Levitt consider c noile tehnologii din domeniul telecomunicatiilor si
transportului au avut o mare contributie la cresterea omogenittii pietei mondiale.
Definirea globalizrii. Pentru fiecare dintre noi globalizarea reprezint
altceva. Implicatiile pe care acest fenomen le are asupra tuturor componentelor
vietii economice si sociale determin aparitia numeroaselor curente de opinie n
legtur nu doar cu ce reprezint aceasta, dar si cu ceea ce implic ea.
n ncercrile de a defini globalizarea, cel mai la ndemn mod este de a
o considera sinonim cu schimburile comerciale ntre natiuni. E o imens
greseal, pentru c nu reprezint realitatea, globalizarea reprezentnd un salt
cantitativ si calitativ al unei ntregi ordinii economice internationale. Globalizarea
este o nou er, n care nu se mai aplic vechile paradigme si analize, o revolutie
Ir precedent la scar mondial.
ntr-un sens neutru, globalizarea este un proces de extindere a tranzactiilor
ntre oameni dincolo de granitele fiecrei tri si de adncire a interdependentelor
ntre entitti globale, care pot fi private, institutii publice sau guverne. Acest
proces este condus de forte economice (ca liberalizarea schimburilor comerciale),
tehnologice (comunicatii, informatii) si politice (cderea comunismului).
Globalizarea difer de celelalte forme de intensificare a
interdependentelor ntre natiuni, ea implic un proces calitativ, bazat mai degrab
pe o piat global consolidat a productiei de bunuri si servicii, distributiei,
consumului, dect pe piete nationale autonome. Ea implic, de asemenea,
cresterea att a riscurilor ct si a oportunittilor pentru indivizi si comunitti n
transformarea traditiilor si modelului de consum, accentundu-se mobilitatea,
45
Levitt. Th., The Globalisation of Markets, Harvard Business Review, mai-iunie, 1983, pag.
92-102.
84
simultaneitatea, pluralismul si cresterea alternativelor de satisfacere a nevoilor.
Globalizarea implic cresterea interdependentelor si legturilor n lumea
modern, ca urmare a dezvoltrii fr precedent a fluxurilor de bunuri si servicii,
a capitalurilor, informatiilor, precum si mobilitatea ridicat a persoanelor.
Procesul este condus de cuceririle tehnologice, reducerea costului tranzactiilor si
are drept actori principali - societtile transnationale.
Dintr-o perspectiv mai practic, globalizarea reprezint, asa cum arta
presedintele grupul american ABB, libertatea grupului meu de a investi unde si
cnd doreste, de a produce ce doreste, de a se aprovizioneze de unde doreste, de e
realiza tot ceea ce doreste cu ct mai putine piedici posibile legate de dreptul
muncii si reguli sociale.
Originea globalizrii. Chiar nainte de Christos, negustorii fenicienii si
grecii aveau reprezentanti dincolo de granitele trii lor pentru a vinde sau
cumpra mrfuri. Expansiunea roman a dus cu sine rspndirea tehnicilor,
produselor si a altor simboluri materializate, care se pstreaz si astzi.
n 1600, compania britanic a Indiilor de Est si-a stabilit sucursale n toat
Asia. Cam n aceeasi perioad, companiile daneze si-au deschis si ele sucursale n
Asia.
Succesele repurtate dincolo de granitele propriei tri, curiozitatea si
dorinta de a face afaceri n toat lumea, chiar si esecurile, au contribuit la
mentinerea vie a interesului pentru piata extern.
Dup 1800, tot mai multe firme sunt angrenate n derularea la scar
international a afacerilor lor. Prima firm de succes american pe piata extern a
fost Singer Sewing Macrune, care a construit o fabric n Scotia n 1868. n mai
putin de douzeci de ani, Singer a devenit o firm binecunoscut n lume, cu
fabrici n mai multe tri. Alte firme americane au urmat exemplul
internationalizrii, iar n 1914, cel putin 37 de companii americane deschiseser
unitti de productie n dou sau mai multe tri. Pn la primul rzboi mondial,
multe companii, mai ales americane, si deschiseser portile ctre piata
international. Compania Ford avea unitti de asamblare n 14 tri, General
Motors si Chrysler au urmat-o. n anii '20, toate trei companiile detineau
dimensiuni impresionante ale activittii lor dincolo de granit. Tot atunci, toate
masinile vndute n J aponia erau fabricate n Statele Unite si asamblate n
J aponia. Tot n aceeasi perioad, un alt mare investitor american, General
Electric, avea unitti productive n Europa, America Latin si Asia. Firmele
85
americane erau n aceea perioad de departe cei mai mari investitori ai lumii. Dar
si firmele europene si ndreptau atentia tot mai mult ctre piata mondial.
Friedrich Bayer si-a construit fabrici n Rusia, Belgia si Franta, iar astzi este una
dintre cele mai mari companii de produse chimice din lume.
Atentia asupra exteriorului a fost o preocupare permanent a omului, nc
din cele mai vechi timpuri. Cu toate acestea procesul de globalizare ncepe s se
defineasc mai concret dup cel de-al doilea rzboi mondial, prin participantii si.
Globalizarea implic internationalizarea schimburilor comerciale, a productiei si
serviciilor si n ultimele decenii, a pietelor de capital.
Internationalizarea productiei este considerat inima procesului de
globalizare. n cadrul procesului de internationalizare a productiei, de fapt de
globalizare a procesului de productie, corporatiile transnationale reprezint
elementul esential. Peste 800 000 de filiale, apartinnd celor peste 60 000 de
corporatii formeaz un univers care implic att relatii pe baz de transferuri de
capital ct si asa numitele non-equity relations, respectiv relatii care nu implic
transferuri de capital. Dimensiunea procesului de globalizare la nivelul productiei
este reflectat de amploarea procesului de transnationalizare a economiei
mondiale.
Produc(ia interna(ional are mai multe dimensiuni. Principalele sale
caracteristici globale pot fi rezumate astfel
46
:
Valoarea produc(iei realizate de societ(ile transna(ionale
(societti-mam si filiale) reprezint un sfert din produsul global mondial, din
care o treime se realizeaz n trile gazd. Din punct de vedere al structurii
productiei mondiale, n (rile dezvoltate domin produc(ia de servicii, n timp
ce n trile n dezvoltare domin productia de bunuri. De altfel, orientarea
investitiilor directe la nivel mondial reflect schimbrile survenite n structura
economiei mondiale precum si dinamica deosebit a sectorului tertiar n toate
categoriile de tri;
Fluxurile tehnologice joac un rol deosebit de important n
procesul de globalizare al produc(iei. Tehnologia se export prin produsele pe
care o ncorporeaz (msurat prin valoarea exporturilor ctre filiale) direct, ca
urmare a ntelegerilor contractuale (msurat prin valoarea pltilor si ncasrilor
generate de acestea) sau prin intermediul programelor de training (msurat prin
46
XXX World Investment Report 2004 The shifts towards semces, UNCID, New York,
Geneva, 1999, p. 2-25.
86
costul resurselor antrenate n aceste procese). Un indicator care reflect de
asemenea transferul de tehnologie l reprezint royalty-urile si taxele din contractele
de licent, care au cunoscut o important crestere dup 1980. Fluxurile de tehnologie
reprezint motorul globalizrii productiei, iar n trile dezvoltate continu s detin
monopolul tehnologic, esential n lupta pentru pstrarea competitivittii la nivel
intern si international. De altfel, din punct de vedere al ncasrilor din royalty si taxe
de licent, trile dezvoltate detin peste 98%.
n strns legtur cu fluxurile tehnologice, cercetarea-dezvoltarea
constituie secretul succesului n procesul de globalizare. Activitatea de
cercetare-dezvoltare continu, ns, s se deruleze la nivelul companiei mam,
adic n trile de origine, iar filialele cheltuiesc mult mai putin n activitatea de
cercetare dezvoltare dect firmele mam. Acest lucru este de natur a face din
procesul de globalizare o cale de pstrare a decalajelor ce exist ntre trile de
origine (marea lor majoritate tri dezvoltate) si trile gazd n dezvoltare.
Comer(ul interna(ional, n calitate de component a procesului de
globalizare, este stimulat de productia global, ca urmare a schimburilor
comerciale pe care le genereaz societtile transnationale. Se poate aprecia c
globalizarea procesului de productie este o consecint si a piedicilor ridicate n
calea comertului international, n sensul c firmele si-au transferat productia n
trile cu restrictii n calea schimburilor internationale. Comertul international este
astzi de departe dominat de societtile transnationale, apreciindu-se c ele
deruleaz peste dou treimi din schimburile comerciale internationale, iar
comertul intra-firm detine cam o treime.
Globalizarea produc(iei genereaz oportunit(i de angajare, ceea
ce constituie un aspect pozitiv pentru economia trilor gazd, mai ales atunci
cnd este vorba de tri care se confrunt cu grave probleme ale somajului.
n strns legtur cu internationalizarea productiei, un alt factor care a
favorizat globalizarea l reprezint comer(ul interna(ional. Comertul
international, ca cel mai vechi flux al circuitului mondial a fost devansat de
productia global. Si comertul international este puternic dominat de companiile
transnationale.
Institutionalizarea comertului international dup cel de-al doilea Rzboi
Mondial a avut drept consecint principal reducerea tarifelor, n special la
produsele manufacturate, ceea ce a permis trilor n dezvoltare s cstige noi si
noi piete. Valorificarea oportunittilor oferite prin prisma globalizrii s-a
87
constituit ntr-un factor dinamizator al comertului international. Ritmul mediu
anual de crestere al exporturilor internationale a fost n perioada 1995 - 2000 de
3,6% pe ansamblul economiei mondiale, iar cel al importurilor de 3,8%. Cele mai
ridicate ritmuri le-au nregistrat trile n dezvoltare, ceea ce demonstreaz o
evolutie ascendent a pozitiei lor n comertul international.
Cu toate acestea, evolutia comertului international n ultimii ani a fost
marcat de crizele care au avut loc n diferite regiuni ale lumii. Procesul
globalizrii a demonstrat o dat n plus c interdependentele dintre state sunt mai
strnse ca oricnd si c nimeni nu este invulnerabil n fata fenomenelor negative
care afecteaz o regiune sau alta. n ceea ce priveste termenii schimbului, se
constat o nruttire a acestora, mai ales pentru trile africane, ceea ce reflect o
adncire a decalajului dintre aceste tri si cele dezvoltate.
Desi liberalizarea comertului international, n special prin prisma
acordurilor negociate n cadrul Rundei Uruguay, este un fapt de necontestat,
aceasta nu a condus ntotdeauna la accelerarea dezvoltrii n trile mai putin
avansate. Produsele de interes la exportul trilor n dezvoltare continu s se
confrunte cu bariere la intrarea n trile dezvoltate. Este vorba n special de
produsele agricole si cele textile. Dificulttile resimtite ca urmare a restrictionrii
comertului cu aceste produse, se reflect negativ asupra unor aspecte deosebit de
sensibile ale economiei acestor tri. Accesul greu al produselor agricole pe pietele
trilor dezvoltate influenteaz negativ agricultura acestor tri, care este si asa
putin performant. De cealalt parte, sectorul textilelor si confectiilor absoarbe
fort de munc necalificat si n mare parte feminin, care este excedentar n
aceste tri.
Sunt si alte aspecte care ndrepttesc trile n dezvoltare s considere c
sistemul comercial actual nu sustine ntotdeauna n mod real dezvoltarea acestora
Ele se refer la maniera n care sunt implementate msurile sanitare si costurile
de certificare, cresterea utilizrii abuzive a msurilor antidumping n acele
domenii n care trile n dezvoltare au reusit s penetreze pietele trilor
dezvoltate, gradul mult mai naintat de liberalizare a comertului si serviciilor
pentru acele sectoare de interes pentru trile dezvoltate comparativ cu cele de
interes ale trilor n dezvoltare, dificulttile nregistra te de trile n dezvoltare n
exercitarea drepturilor lor n cadrul O.M.C., etc.
O component important a globalizrii o constituieinterna(ionalizarea
fluxurilor financiare interna(ionale. Momentul esential al nceputului
88
globalizrii pietelor financiare l-a constituit trecerea la cursurile flotante si
deschiderea pietelor financiare. Astzi, fluxurile financiare internationale sunt
cele mai dinamice. Conform datelor publicate de PNUD
47
, ntre 1980 si 1995,
fluxul de investitii strine directe a crescut de patru ori, iar exporturile de bunuri
si servicii, de 1,5 ori (considernd anul 1980=1). Mai mult de 1500 miliarde USD
sunt schimbati pe pietele valutare internationale n fiecare zi. Cu toate acestea,
volatilitatea financiar se dovedeste unul din riscurile majore ale globalizrii
pietelor financiare, afectnd toate trile lumii, chiar dac actorii principali sunt
trile dezvoltate. Acest lucru a fost demonstrat de efectele pe care le-a avut
asupra ntregii economii mondiale criza din Asia.
Dar poate c mai mult dect orice, revolu(ia informa(ional a fost cea
care a dat aripi noi procesului de globalizare. Asa cum remarca un reporter al
televiziunii franceze, acum zece ani nu se vorbea de Internet si foarte putini aveau
telefon mobil. Astzi ni se pare imposibil viata fr aceste dou instrumente care
ne pot conecta n cteva secunde cu oricine de pe glob. PNUD aprecia c la
mijlocul anului 1998 erau peste 140 milioane de utilizatori Internet, pentru ca n
anul 2002 s fie peste 740 milioane. Scderea costurilor tehnologiilor
informationale si continua perfectionare a instrumentelor comunicationale sunt
elemente care contribuie din plin la accelerarea globalizrii.
Dincolo de aceste aspecte succint prezentate, legate de procesul
globalizrii privit mai ales prin prisma implicatiilor societtilor transnationale,
interesante sunt si opiniile care vd n acest fenomen ireversibil o serie de
pericole, care, dac sunt ignorate, pot avea un efect total contrar procesului de
dezvoltare. Marginalizarea trilor srace nu mai reprezint o amenintare, ci o
realitate, care, dac va persista, nu va face altceva dect s adnceasc tot mai
mult decalajul dintre bogati si sraci. Ponderea Africii n exporturile mondiale
este n continu scdere din anii '70, precum si a investitiilor strine directe
orientate ctre aceast regiune. Nici trile latino-americane nu nregistreaz
cresteri spectaculoase, dup unele aprecieri, ponderea lor n produsul global
mondial crescnd nesemnificativ. J aponia este considerat, intr-o oare care
msur, o victima a fenomenului de globalizare. Criza financiara din 1997 din
Asia de Sud Est a afectat foarte puternic economia japonez, care nu a avut
puterea s revin. Asa cum deschiderea ctre piata mondial din deceniile opt si
47
XXX - ,,Human Development Report 1999, UNDP, New York, 1999, p. 15
89
nou a favorizat dezvoltarea deosebit a J aponiei, expunerea economiei la
fenomenul de globalizare a permis observarea si reversului medaliei:
globalizarea aduce nu doar beneficii, ci implic si riscuri si nesigurant.
Trile cu foarte putine beneficii de pe urma globalizrii, cum ar fi tri ca
Madagascar, Niger, Venezuela devin din ce n ce mai izolate, cu toate c multe
dintre ele preau puternic integrate n economia mondial. Aceste tri resimt
scderea preturilor produselor primare majoritare n exporturile lor. Consecintele
globalizrii pentru aceste tri sunt o crestere foarte slab a exporturilor si o
atractivitate aproape nul pentru investitorii strini.
Cu toate progresele nregistrate, inegalit(ile dintre (ri sporesc.
Decalajul dintre veniturile realizate de cincimea cea mai bogat a globului si
cincimea cea mai srac era de74la 1 n 1997, de la 60 la 1 n 1990 si 30 la 1 n
1960. n anii '90, cea mai bogat cincime a lumii detinea, comparativ cu cea mai
srac cincime a lumii:
86% din P.I.B. mondial, fat de 1%;
82% din pietele mondiale de export, fat de 1%;
68% din investitiile strine directe, fat de 1%;
74% din liniile mondiale telefonice, principalul mijloc de comunicatie
de azi, fat de 1,5%.
Ultimele decenii au demonstrat aceast tendin( de concentrare a
avu(iei la nivelul unor (ri, corpora(ii yi persoane:
trile membre OCDE, cu 19% din populatia globului, detin 71% din
comertul mondial cu bunuri si servicii, 58% din volumul total de investitii strine
directe si 91% din totalul utilizatorilor de internet;
cei mai bogati 200 de oameni ai globului, si-au vzut crescnd averea
mai mult dect de dou ori n ultimii patru ani, la mai mult de 1000 de miliarde
USD. Activele primilor trei miliardari sunt mai mari dect PIB-urile celor mai
srace tri ale lumii si ale celor 600 de milioane de locuitori ai lor;
valurile recente de achizitii si fuziuni concentreaz puterea industrial
la nivelul unor megacorporatii, cu riscul erodrii concurentei. Primele 10
corporatii n domeniul pesticidelor controleaz 85% din piat, cu 31 miliarde USD,
iar primele 10 din domeniul comunicatiilor, 86% din piat, cu 62 miliarde USD;
n 1993, 10 tri detineau 84% din cheltuielile mondiale n domeniul
cercetrii-dezvoltrii.
Exist din ce n ce mai multe opinii care privesc globalizarea ca pe un
90
fenomen ale crui efecte negative depyesc cu mult beneficiile pe care le poate
aduce. Iat cteva opinii mpotriva globalizrii
48
:
Este cunoscut faptul c globalizarea este prezentat ca ceva pozitiv,
asociat cu progresul uman. Mai mult dect att, globalizarea este considerat un
proces neutru, cu unele elemente negative nefericite, dar datorate mai ales
administrrii defectuoase a unei noi realitti. n fond, este orealitate crud, nu ai
ce s faci, ntotdeauna vor fi nvinyi; asa-i lumea. Oricum ar fi, globalizarea este
un proces inevitabil si singura solutie este adaptarea.
Impactul globalizrii, mpreun cu partea sa national - neoliberalimul
(cu acel trio infernal liberalizare, deregularizare si privatizare) sunt prezente peste
tot: cresterea economic cu pierderea viitoare a 40000 de locuri de munc pe an
n ultimii 10 ani n primele 100 de companii multinationale, nclzirea planetei,
rzboaie si intolerant;
Termenul globalizare este mult prea tehnic, prea curat dac avem
n vedere realitatea pe care o ascunde. La o privire mai atent, globalizarea
reprezint culmea tendintei de dominare mondial a unei vechi mentalitti.
Globalizarea implic dominarea elitei occidentale (mai ales americane) asupra
resurselor materiale si umane ale lumii;
Globalizarea se hrneyte dintr-un capitalism putred. Dar originile
sale merg dincolo de mercantilism, strmosul capitalismului. Globalizarea este
consecinta Ia scar mondial a unui mileniu de colonialism proslvit. n acest
sens, globalizatorii sunt institutiile internationale si corporatiile multinationale
care par vechii conchistadori, dar cu serviete, construind proiecte comerciale,
acorduri de liber schimb si mprumuturi conditionate. Cuceritorii lumii de azi
sunt nc n cutarea acelorasi obiective de a subjuga ntreaga populatie si
resursele pentru scopurile lor grubiene si puterea lor construit pe crim;
Globalizarea reprezint ultimul act al unei opere de 2000 de ani de
concentrare a puterii yi bog(iei n minile unei elite supreme a brbatilor;
n inima globalizrii st creyterea incredibil a capitalurilor
speculative din 1971, care fac bani din bani. Este o rulet ruseasc la nivel
mondial. Investitorii institutionali au 210 000 miliarde USD la dispozitia lor.
Aceast sum reprezint de dou ori PNB - ul tuturor trilor industrializate. ntre
1800 si 2000 de mld. dolari (dac ar fi n monezi de un dolar ar parcurge drumul
48
www.globalization.about.com
91
pn la lun si napoi de 63 de ori) circul zilnic cu unicul scop de a influenta
ratele de schimb, sustrgndu-se salariatilor si mediului. Astfel de speculatii
creeaz riscuri enorme si conduc ctre un viitor imprevizibil. Cresterea numrului
de crize financiare (criza din Asia a pus pe drumuri mai multi oameni dect
marea criz din anii '30) reprezint dovada unei lumi dominat de dolar. Dar
solutia pe care o ofer pietele: financiare sunt noi produse financiare, care pentru
o sum minim te asigur mpotriva riscurilor, transformnd astfel piromanii n
agenti de vnzri. Pietele financiare au devenit o loterie distructiv unde vraja
banilor sunt bufoneria restului umanittii;
Un bilant al globalizrii: creyterea numrului de rzboaie, creyterea
violen(ei, degradarea ireversibil a mediului. O lume n care 30 mil. de copii
pe an sau 340 de copii pe or mor de foame;
O nou form a colonialismului corporatist, care afecteaz (rile
srace si pe sracii din trile bogate;
Un proces de rspndire a Mc-culturii, respectiv de recunoaytere a
mrcilor americane de buturi rcoritoare.
Globalizarea nseamn, ns, si multeoportunit(i:
Mobilitatea capitalurilor conduce la cresterea accesului la fonduri,
ceea ce, pe termen lung, poate conduce la o diminuare a diferentelor dintre state;
Interna(ionalizarea produc(iei, introducerea progresului tehnic,
reducerea costurilor de transport contribuie la scderea costurilor de productie,
ceea ce permite reducerea preturilor bunurilor si serviciilor si cresterea accesului
populatiei la bunuri mai ieftine;
Reglementrile internationale n materie de liber circula(ie a
mrfurilor faciliteaz accesul din ce n ce mai larg ctre piete. Taxele vamale au
cunoscut o reducere continu n ultimii ani, Ia majoritatea produselor industriale
si multe dintre trile n dezvoltare si-au schimbat orientarea din tri predominant
exportatoare de produse primare n tri exportatoare de produse prelucrate;
Sporirea concuren(ei conduce la sporirea eficientei, ceea ce are
efecte benefice asupra productiei, diversittii de bunuri si servicii, la difuziune a
cunostintelor, a progresului si, n final, la cresterea productivittii si satisfacerea
ct mai bun a cerintelor consumatorilor.
92
Pe parcursul dezvoltrii, de la economia international la economia
global, economia cunoaste grade crescnde de integrare
49
. n prezent, economia
global se caracterizeaz prin cel mai ridicat grad de integrare a activittilor
economice. Principalele diferente dintre procesul de globalizare de la nceputul
secolului si cel din prezent constau n dimensionarea si ritmul lor. Liberalizarea
comertului si a fluxurilor de capital, precum si reducerea costurilor de transport
au dinamizat viteza de integrare a pietelor.
n trecut, marile btlii comerciale erau concentrate n Europa de Vest,
J aponia si S.U.A. n prezent, se manifest cresterea rolului economiilor n
dezvoltare n cadrul comertului international. Amploarea acestuia a atins si
regiuni precum America Latin, Europa de Est, Rusia, China, India si alte tri din
Asia si Africa.
La nivel global, s-a intensificat concurenta si se manifest o strns
interdependent economic ntre tri, se nregistreaz un numr mare de
oportunitti n comertul international si un potential fr precedent pentru
cresterea ofertei.
3.2. Contextul economic interna(ional n anii 2006 yi 2007
ncetinirea procesului de dezvoltare economic cu care a debutat secolul
XXI a fost relativ ntrerupt ncepnd cu anul 2002, cnd s-a declansat un proces
lent de redresare economic
50
, n pofida:
mentinerii unor riscuri cronice n anumite zone geografice;
evolutiei abrupte a pretului petrolului;
evolutiei sinusoidale a pietelor financiare.
n anul 2007, Romnia a continuat procesul de crestere economic
demarat nc din anul 2000, cu toate c acest proces a fost influentat de evolutiile
nregistrate de pretul petrolului, de scumpirea materiilor prime de baz, perioade
de secet, rzboaie si atacuri teroriste, de evolutiile pietelor financiare si
imobiliare internationale, de crizele geo-politice aprute n diferite continente.
n anii 2006 si 2007, n economia mondial a continuat cresterea pretului
petrolului, care, la rndul su, a generat: schimbarea raportului dintre principalele
rate de schimb ale monedelor nationale fat de dolar si o evolutie ascendent a
49
Dumitrescu, S., Bal, A., Economia mondial, Editura Economic, Bucuresti, 1999, pag. 20
50
Material selectat si prelucrat pe baza studiilor si analizei statistice, realizat de Institutul
National de Statistic, Starea social si economic a Romniei n anii 2006-2007, pag. 7-17
93
preturilor la export, n cazul trilor productoare de bunuri non-petroliere. n
acelasi timp a avut loc si o majorare a consumurilor de petrol n China si Statele
Unite ale Americii, att ca efect al cresterii economice, ct si a nevoii de creare si
de mentinere a unor rezerve strategice cu rol de absorbtie a unor eventuale socuri
mondiale si/sau zonale.
Aderarea Romniei la Uniunea European la data de 1 ianuarie 2007 a
fost rezultatul unei perioade de eforturi sustinute pe linia reformrii societtii si
economiei romnesti, demarate n deceniul anterior, dar accelerate ndeosebi
ncepnd cu anul 2000.
Primul an de participare a Romniei n mecanismele UE a fost unul
complicat, dar comparativ cu anul precedent, anul 2007 a adus o serie de
modificri pozitive, n Romnia implementndu-se politicile economice care iau
n considerare prevederile conceptului de dezvoltare durabil, adoptat si aplicat n
ultimii ani, de majoritatea statelor lumii.
Ritmurile de dezvoltare economic din ultimii ani au fost printre cele mai
consistente comparativ cu statele membre UE-27. De exemplu, cresterea PIB-ului
n anii 2001-2007 a constituit circa 6%, ceea ce devanseaz majoritatea statelor
UE. (Seceta din 2007, potrivit calculelor specialistilor romni, a diminuat
cresterea PIB cu 2%).
ntr-un timp scurt, Romnia a realizat succese n multe domenii de
activitate, cele mai pronuntate fiind obtinute n anii 2004-2007, cnd efectiv s-au
luat deciziile de principiu privind integrarea european, precum si n primul an de
aderare.
Conform Raportului Mondial al Investitiilor (UNCTAD)
51
, indicele de
performant al investitii lor strine directe (ISD), Romnia a trecut de pe locul
101 n anul 2005, pe locul 21 n anul 2006.
Datorit schimbrii favorabile a imaginii internationale au sporit
substantial investitiile strine. n anii 2004-2007 acestea au depsit volumul de 33
mld. dolari SUA, inclusiv aproape un mld. lunar n anul 2006, Romnia fiind al
doilea beneficiar ca mrime al ISD din regiune.
Investitiile strine directe (ISD) au suplimentat fondurile interne si au
asigurat un volum al produsului intern brut (PIB-ului) de circa 100 mld. euro n
anul 2006 si de circa. 390 mld. lei (cca. 115 mld. euro) n anul 2007.
51
Revista Romn de Statistic nr. 4/2008
94
Romnia n 2007, potrivit Raportului National al Dezvoltrii Umane
(RNDU), s-a situat pe locul 60 din 177 state, pentru care exist informatii.
Documentul situeaz Romnia printre trile cu un Indice al Dezvoltrii Umane
ridicat.
Una dintre cele mai dinamice activitti ale economiei romnesti a fost cea
a constructiilor, unde ritmul de crestere a reprezentat 34% n anul 2007 (11 luni),
fiind cel mai mare din Europa.
Sectorul IT de asemenea a fost ntr-o crestere rapid (n 2006, 35%).
n anul 2007 cu ritmuri rapide fat de cele ale PIB-ului, s-a dezvoltat si
comertul exterior, unul dintre cele mai dinamice domenii de activitate ale
economiei.
Dup volumul importurilor Romnia se situeaz pe locul 25 n lume. De
peste trei decenii, aproximativ 2/3 din volumul acestor indicatori, revine trilor
membre ale Uniunii Europene.
n anul 2007 cresterea economiei mondiale
52
a nregistrat o temperare
relativ fat de ritmul nalt consemnat n ultimii trei ani. Productia mondial a
crescut cu 3,6%, comparativ cu 3,9% n anul 2006. Aceasta s-a datorat partial si
tensiunilor financiare existente la nivel mondial, care s-au manifestat n a doua
jumtate a anului 2007.
n anul 2007 pretul petrolului a crescut puternic pentru al patrulea an
consecutiv (cu 9% peste media anului 2006). Preturile materiilor prime
53
s-au
majorat cu aproximativ 19% n anul 2007 fat de anul precedent cea mai mare
crestere fiind nregistrat la produsele alimentare si la cele agricole. Cresterea
preturilor alimentelor la nivel mondial a fost influentat de sporirea considerabil
a cererii de produse alimentare (n special din partea Chinei), precum si de
aparitia de surse noi ale cererii de mrfuri agricole, ndeosebi pentru productia de
biocombustibili. Inflatia mondial a fost moderat n primele nou luni ale anului
2007, presiunile inflationiste accentundu-se n luna decembrie, cnd rata inflatiei
a atins nivelul de 3,3%
54
.
52
Raport anual 2007 si Balanta de plti si pozitia investitional international a Romniei 2007,
Banca National a Romniei
53
Exclusiv resursele energetice
54
Se refer la trile din Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economic (OCDE).
95
Zona euro
55
a continuat s nregistreze o expansiune economic puternic
si n anul 2007 (2,6%), n pofida volatilittii preturilor energiei si a mediului
economic, marcat de incertitudini sporite, generate de turbulentele financiare din
a doua parte a anului. Principalul motor al expansiunii economice a fost cererea
intern, n special investitiile, care s-au situat cu 4,4% peste nivelul nregistrat n
anul 2006, sustinute de conditiile favorabile de finantare, de profiturile
semnificative ale societtilor si de mbunttirea eficientei capitalului n sectorul
corporatist. Exporturile zonei euro au crescut cu 5,9% n anul 2007, reflectnd
majorarea puternic a cererii externe, n pofida aprecierii monedei euro n cursul
anului si a intensificrii concurentei din partea Chinei si a altor tri din Asia.
Importurile zonei euro s-au majorat, fiind stimulate de dinamica ridicat a
investitiilor corporatiste si a exporturilor, precum si de aprecierea monedei unice.
Contribu(ia exporturilor nete la creyterea PIB a fost pozitiv (0,4 puncte
procentuale). Rata medie anual a inflatiei, msurat prin indicele armonizat al
preturilor de consum, s-a situat la 2,1% n anul 2007, fat de 2,2% n anul 2006.
Aceast evolutie a fost determinat n cea mai mare parte de scumpirea materiilor
prime, n special a energiei si, n ultimul trimestru al anului, a alimentelor
56
, iar
pe plan intern de impactul cresterii impozitelor indirecte si al constrngerilor
legate de capacittile de productie n contextul dezvoltrii economice si nspririi
conditiilor de pe piata fortei de munc. Rata somajului, care a urmat un trend
descendent ncepnd cu anul 2005, s-a redus n continuare pn la 7,1 % la
sfrsitul anului 2007, fiind cel mai sczut nivel nregistrat n ultimii 25 de ani.
Aceast scdere ilustreaz, n egal msur, relansarea economic, efectul
evolutiilor salariale moderate si sustinute, precum si reformele implementate pe
piata fortei de munc. Deficitul bugetar al zonei euro a cobort la 0,8% din PIB,
de la 1,5% n anul 2006. Deficitele Italiei si Portugaliei, cele dou tri din zona
euro care au fost supuse procedurii de deficit excesiv, s-au redus pn la 2,4% si,
respectiv, 3%. n aceste conditii, rata datoriei publice n anul 2007 a sczut cu
aproximativ 2% fat de anul precedent, pn la 66,7% din PIB, cel mai sczut
nivel de la nceputul celei de a treia etape a Uniunii Economice si Monetare n
anul 1999.
55
Statele membre UE din zone euro la care se face referire sunt cele 13 state membre UE aflate n
zona euro la sfrsitul anului 2007: Austria, Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda,
Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania si Slovenia.
56
Cerealele si produsele lactate
96
Trile membre ale Uniunii Europene din afara zonei euro
57
au continuat
s-si mentin ritmul alert al cresterii economice din anul 2006, dar cu evolutii
diferite de la o tar la alta. n anul 2007, dup cresterea PIB, trile s-ar putea
grupa astfel: Statele Baltice si Slovacia (aproximativ 8%), Republica Ceh,
Polonia si Romnia (6% - 6,5%), Cipru, Malta, Suedia si Marea Britanie (2,8% -
4,4%), Danemarca (1,8%) si Ungaria (1,3%). Cresterea activittii economice din
majoritatea trilor a fost stimulat de cererea intern. Consumul privat a fost
impulsionat de majorarea veniturilor reale disponibile, asociat cresterii
accelerate a salariilor si a gradului de ocupare a fortei de munc.
Pia(a for(ei de munc continuat s se amelioreze n majoritatea statelor
membre ale UE din afara zonei euro, rata yomajului a continuat s scad,
datorit cresterii semnificative a gradului de ocupare a fortei de munc. n ultimii
ani, migratia extern a fortei de munc a continuat s afecteze oferta fortei de
munc din Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia si Romnia. n anul 2007, Estonia
s-a confruntat cu o situatie similar. n schimb, Republica Ceh, Danemarca,
Cipru, Ungaria, Malta, Slovacia, Suedia si Marea Britanie au nregistrat fluxuri
nete pozitive de migrare a fortei de munc. Rata inflatiei, msurat prin indicele
armonizat al preturilor de consum, a nregistrat o tendint ascendent n
majoritatea statelor UE din afara zonei euro, fiind stimulat de majorarea
semnificativ a preturilor alimentelor si energiei, precum si de expansiunea
cererii interne. Cea mai ridicat rat a inflatiei s-a nregistrat n trile cu un ritm
accelerat de crestere economic, respectiv Statele Baltice, Bulgaria, Ungaria si
Romnia (ntre 4,8% si 10,1%). O rat medie a inflatiei sub 2% s-a nregistrat n
Danemarca, Malta, Slovacia si Suedia.
Stabilitatea pre(urilor este esen(ial, nu numai pentru c aceasta
protejeaz valoarea veniturilor tuturor, ci si pentru c mentinerea stabilittii
preturilor si credibilitatea pe termen mediu constituie una din conditiile
preliminare care stau la baza dezvoltrii durabile si crerii de locuri de munc.
Banca Central European (BCE)
58
a redus primele de risc de inflatie,
asigurnd astfel un mediu financiar prielnic cresterii economice si crerii de
locuri de munc. De la lansarea monedei uro si pn la sfrsitul anului 2007, n
57
Statele membre UE din afara zonei euro la care se face referire sunt cele 14 state membre UE
aflate n afara zonei euro la sfrsitul anului 2007: Bulgaria, Republica Ceh, Cipru, Danemarca,
Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Marea Britanie, Polonia, Romnia, Slovacia, Suedia, Ungaria.
58
Buletin Lunar, a 10-a aniversare a BCE Banca Central European (Eurosistem), 2008.
97
zona euro au fost create peste 15 milioane de locuri de munc noi, iar rata
somajului s-a situat la cel mai sczut nivel de la nceputul anilor '80.
Euro detine un rol extrem de important n buna functionare a vastei piete
europene si, astfel, n realizarea unei adevrate piete unice. n acelasi timp,
moneda unic a contribuit la protejarea economiei din zona euro mpotriva
numeroaselor socuri care s-au produs la nivel mondial si a turbulente lor majore
din ultimii ani.
Primii zece ani de la lansarea monedei euro au coincis cu o expansiune
Ir precedent a Uniunii Europene. La 1 mai 2004, zece tri au aderat la Uniune
si altele dou au urmat la data de 1 ianuarie 2007 (Romnia si Bulgaria). Din
multe puncte de vedere, aceast extindere a fost cea mai important si cea mai
vast din istoria Uniunii Europene. Numrul total al statelor membre a crescut de
la 15 la 27, iar populatia s-a mrit cu aproximativ 100 de milioane, ajungnd la
aproape 500 de milioane. Totodat, impactul economic al acestei expansiuni a
rmas pe ansamblu relativ nesemnificativ. PIB total a crescut cu mai putin de
10%, venitul pe cap de locuitor n majoritatea noilor state membre fiind, n
momentul aderrii, mult mai sczut dect media UE.
ntruct se asteapt ca toate noile state membre s adopte moneda euro la
un moment dat, Eurosistemul a acordat si acord n continuare o atentie deosebit
extinderii UE. Consiliul general al BCE examineaz periodic evolutiile economice,
financiare si monetare din trile candidate si din trile potential candidate.
nceput n a doua jumtate a anului 2003, revirimentul activittii
economice din zona euro a continuat n anii 2004 si 2005. Astfel, ritmul
trimestrial de crestere a PIB real a fost, n medie, de 0,5% n semestrul I 2004,
cea mai ridicat rat de crestere consemnat din prima jumtate a anului 2000.
Dinamica PIB real a nregistrat apoi o relativ moderare n semestrul II 2004 si
semestrul I 2005, datorat partial majorrii cotatiilor petrolului, unei decelerri
temporare a cresterii economice mondiale, precum si transmiterii cu un oarecare
decalaj a efectelor aprecierii anterioare a euro.
n ceea ce privestepre(urile, inflatia anual medie msurat prin Indicele
armonizat al preturilor de consum (IAPC) s-a situat la 2,2% n anul 2006 si 2,1 %
n anul 2007, alimentat n principal de cererea intern. Rata inflatiei a cunoscut
fluctuatii nsemnate n ambii ani pe fondul evolutiilor la nivelul cotatiilor
petrolului. n anul 2006, rata inflatiei s-a nscris pe o traiectorie ascendent pn
n luna august, determinat n principal de scumpirea semnificativ a energiei.
98
Ulterior, rata anual a inflatiei a sczut sub 2% pe parcursul anului, ca o
consecint a diminurii considerabile a cotatiilor petrolului si a manifestrii unor
efecte de baz. Pn n trimestrul III 2007, ratele anuale ale inflatiei au evoluat
conform definitiei BCE a stabilittii preturilor, partial datorit unor efecte de baz
favorabile generate de evolutiile din anul anterior la nivelul preturilor energiei.
n schimb, spre sfrsitul anului 2007, rata anual a inflatiei a consemnat o
crestere abrupt, atingnd niveluri sensibil superioare pragului de 2%, n principal
pe fondul scumpirii considerabile a alimentelor si petrolului pe pietele
internationale n semestrul II 2007. Presiunile puternice pe termen scurt n sensul
cresterii preturilor s-au accentuat ndeosebi ncepnd cu trimestrul IV 2007.
Expansiunea economic s-a accelerat n semestrul I 2006 si s-a generalizat
treptat, devenind endogen, n principal pe fondul cererii interne. n ansamblu, n
pofida impactului exercitat de volatilitatea si nivelul ridicat al cotatiilor
petrolului, PIB real s-a majorat cu 2,8% n anul 2006 fat de 1,6% n 2005 si
2,1% n 2004. n anul 2007, activitatea economic si-a continuat expansiunea
ntr-un ritm alert. Astfel, nivelul PIB real a crescut cu 2,7%, fiind alimentat n
principal de cererea intern. Si dinamica investitiilor s-a mentinut alert gratie
conditiilor favorabile de finantare, rentabilittii corporative ridicate si
mbunttirii constante a eficientei capitalului n urma restructurrilor operate n
sectorul corporativ pe o perioad ndelungat. Cu toate acestea, perspectivele
privind cresterea economic au fost afectate de un grad extrem de ridicat de
incertitudine, n a doua jumtate a anului 2007. Aceste incertitudini au fost
generate de dificultatea stabilirii impactului potential asupra economiei reale
exercitat de turbulentele financiare declansate n luna august 2007.
Contextul economic international presupune si analiza pietelor fortei de
munc din zona euro. Utilizareafor(ei de munc, definit ca numrul total de ore
lucrate pe an mprtit la numrul populatiei totale, s-a majorat cu 0,2% n medie
pe an n perioada 1999-2007 n zona euro. Aceast evolutie reflect expansiunea
participrii pe pietele fortei de munc si a populatiei ocupate. Rata de participare
a fost de 67,2% n anul 1999, iar n anul 2007 a ajuns la aproximativ 71%. Din
momentul crerii Uniunii Economice si Monetare (UEM) n anul 1999, numrul
angajatilor n zona euro a depsit cifra de 15 milioane, n timp ce ntre anii 1990-
1998 numrul acestora a crescut cu numai 5 milioane. ntre anii 1997-2007,
expansiunea ratei generale de ocupare a fortei de munc s-a majorat de la 60,3%
la 65,5%. Cresterea populatiei ocupate a generat sporirea gradului de ocupare a
99
fortei de munc n rndul femeilor si al populatiei vrstnice.
Economia zonei euro este relativ deschis, n special n comparatie cu alte
dou mari economii importante ale lumii: economia Statelor Unite si economia
J aponiei. n anul 2006, valoarea combinat a importurilor yi exporturilor de
bunuri yi servicii a fost de aproximativ 42% din PIB, comparativ cu aproape
32% n cazul Japoniei si 28% n cazul Statelor Unite. Zona euro a reprezentat
18% din valoarea exporturilor mondiale, fat de aproximativ 12% n cazul
Statelor Unite, 6% n cazul J aponiei si 10% n cazul celor mai mari zece tri
exportatoare de petrol. n plus, gradul de deschidere a zonei euro a crescut
semnificativ din 1998 (cu 11 puncteprocentuale), n special ca urmarea cresterii rapide
a schimburilor comerciale cu noile state membre ale Uniunii Europene si China.
n ultimii ani, schimburile comerciale ntre (rile din zona euro s-au
intensificat puternic. Valoarea exporturilor si importurilor de bunuri n cadrul
zonei euro s-a majorat de la aproximativ 26% din PIB n 1998, anul care a
precedat introducerea euro, la 33% din PIB n 2007. n paralel, au crescut si
schimburile de servicii n zona euro, de la un nivel de 5% la 7% din PIB. n anul
2007, schimburile dintre trile din zona euro au reprezentat aproximativ jumtate
din schimburile comerciale totale ale zonei euro.
n ceea ce priveste serviciile, majorarea anual a fluxurilor din cadrul
zonei euro a fost de fapt inferioar celei nregistrate de schimburile comerciale cu
cele trei tri din afara zonei euro, posibil ca urmare a cresterii nivelului de
specializare nregistrat de Marea Britanie n sectorul serviciilor si mentinerii unui
grad foarte ridicat de fragmentare n cazul pietei interne a serviciilor UE.
Zona euro este, de asemenea, relativ deschis din perspectiv financiar,
activele si pasivele internationale depsind 150% din PIB n 2006 fat de
aproximativ 115% n cazul Statelor Unite si 90% n cazul Japoniei. n plus,
deschiderea financiar extern a zonei euro a crescut semnificativ n ultimii ani,
activele si pasivele acesteia majorndu-se cu aproape 60% din PIB n perioada
1999-2006 fat de restul lumii.
3.3. Caracteristici yi particularit(i ale pie(ei serviciilor
Piata serviciilor prezint o serie de caracteristici, ceea ce determin
anumite particularitti.
59
59
Zaharia, M., (coordonator), Economia serviciilor, Universitatea Romno-American, Editura
Universitar, Bucuresti, 2005, pag. 100-102.
100
Principalele caracteristici ale pietei serviciilor sunt: diversitatea,
includerea doar a serviciilor marf, dificultatea evalurilor cantitative privind
structura si dinamica pietei.
Diversitatea, prim caracteristic a pietei serviciilor este determinat de:
a) diversitatea categoriilor de servicii care determin o structur complex
a pietei serviciilor. Astfel, piata serviciilor de afaceri este constituit din:
- piata serviciilor de cercetare;
- piata serviciilor IT;
- piata serviciilor profesionale, care se poate structura astfel:
piata serviciilor juridice;
piata serviciilor de arhitectur etc.
b) diversitatea modului de manifestare a concuren(ei. n practic se
ntlnesc mai multe forme de concurent (de la concurenta perfect la concurenta
de monopol). Concurenta cea mai evident, are loc, de regul, ntre ntreprinderi
care apar pe piat cu bunuri identice sau diferentiate nesemnificativ, destinate
satisfacerii acelorasi nevoi
60
. n acest caz, diferentierea dintre concurenti se
realizeaz prin imaginea de marc, pe care fiecare se strduieste s o confere
produselor proprii, utiliznd mijloace si tehnici corespunztoare. De aceea, ea
este cunoscut sub denumirea deconcuren( de marc.
ntreprinderile se pot concura ns si prin oferirea de produse similare,
care satisfac n msur diferit aceeasi nevoie; n acest caz, competitia se
realizeaz prin diferentierea calitativ a produselor. De regul, astfel de produse
sunt substituibile n consum. Productorii alctuiesc mpreun o industrie, iar
concurenta dintre ei se numeste concuren(a la nivel de industrie. n ambele
situatii, n care ntreprinderile se adreseaz deci acelorasi nevoi, cu produse
similare (sau identice), are loc oconcuren( direct.
Exist numeroase situatii n care aceeasi nevoie poate fi satisfcut n mai
multe moduri, cu servicii diferite. De pild, nevoia de petrecere a timpului liber
se poate satisface prin vizionarea unui film sau prin practicarea unor sporturi:
ntreprinderile care presteaz aceste dou categorii de servicii si satisfac aceeasi
nevoie, oferind fiecare alt serviciu, se afl n relatie de concurent. Concurenta
dintre aceste firme se numesteconcuren( formal.
60
Balaure V., (coordonator) Marketing, editia a-II-a revizuit si adugit, Editura Uranus,
Bucuresti 2002, p.110
101
n sfrsit toate ntreprinderile actionnd n cadrul pietei si disput practic
aceleasi venituri ale consumatorilor. Concurenta dintre ele are la baz categoria
de nevoi creia i se adreseaz produsul, fiecare dispunndu-si ntietatea n
satisfacerea acesteia. De pild, o ntreprindere turistic se afl n concurent cu
una profilat pe vnzarea de bunuri de folosint ndelungat, anumite categorii de
cumprtori fiind obligati la nivelul mai redus al veniturilor s opteze ntre
cumprarea unor bunuri si efectuarea unei cltorii turistice. Concurenta, privit
n acest mod, se numesteconcuren( generic.
Competitia dintre ntreprinderile care se adreseaz acelorasi nevoi sau
unor nevoi diferite prin oferirea de produse diferite, poart denumirea de
concuren( indirect. Sintetiznd cele prezentate, avem urmtorul tablou al
formelor concurentei:
concurenta de marc
direct
(din punctul de vedere concurenta la nivel de
Concuren(a al productorului) ntreprindere
indirect concurenta formal
(din punctul de vedere concurenta generic
al pietei)
Fig. 8 Formele concuren(ei
Sursa: Balaure, V., (coordonator), Marketing, editia a II-a revizuit si adugit, Editura
Uranus, Bucuresti, 2002, pag.111
Deci concurenta direct exprim competitia privit din punctul de vedere
al productorului, n timp ce concurenta indirect apare ca fiind privit din
punctul de vedere al pietei.
Concurenta ideal, numit concuren( perfect presupune existenta n
cadrul pietei a urmtoarelor condi(ii: atomicitatea (existenta unui numr mare de
vnztori si cumprtori, interventiile individuale ale acestora neputnd
determina o schimbare a cererii sau ofertei globale), transparen(a perfect a
pie(ei (respectiv cunoasterea precis de ctre cumprtor si vnztor a tuturor
elementelor pietei), omogenitatea produsului (existenta pe piat a unor produse
identice, echivalente), intrarea yi ieyirea liber pe pia( yi perfecta mobilitate
a factorilor de produc(ie (toti ntreprinztorii s poat gsi liber si nelimitat
capitalul si forta de munc de care are nevoie la un moment dat).
102
n realitate aceste conditii sunt ndeplinite doar partial, ceea ce nseamn
c piata cunoaste, de fapt o concuren( imperfect, ea manifestndu-se n
urmtoarele forme:
- concuren(a pur, caracteristic situatiei cu multi ofertanti, actionnd n
cadrul pietei bunurilor de mas (minereuri, combustibili, cereale etc.).
Diferentierile nesemnificative dintre produse si dintre conditiile de comercializare
a acestora impun alinierea tuturor concurentilor la acelasi nivel de preturi, acestea
avnd la baz raportul cantitativ dintre cerere si ofert;
- concuren(a monopolistic presupune, de asemenea mai multi ofertanti
actionnd n cadrul pietei unor produse care ns, prin natura lor, pot fi
diferentiate ntr-o anumit msur (calitate, gabarit, performante, model, culoare
etc.). Situatia concurential are ca efect o anumit aliniere a preturilor cu
diferentieri corespunztoare impuse de diferentele dintre produse. Posibilitatea ca
prin diferentieri fat de concurenti s fie obtinut o situatie de monopol relativ
pentru un anumit segment de cumprtori, explic denumirea oarecum
contradictorie a acestei forme de concurent;
- concuren(a oligopolist este caracteristic situatiilor de piat cu putini
ofertanti. Numrul redus al concurentilor creeaz premisele unei competitii aspre,
datorit posibilittilor de cunoastere a pozitiei detinute de fiecare n cadrul pietei.
Din acest motiv, schimbarea atitudinii unuia dintre concurenti atrage rapid o
reactie de rspuns din partea celorlalti. Pe acest fundal pot s apar ns
cartelurile, situatie n care, de regul n mod ilegal, concurentii principali sau
chiar toti concurentii fixeaz mpreun preturile si alte conditii de vnzare.
Atunci cnd firmele ofer aceeasi marf, diferentiindu-se doar prin
servicii sau preturi avem de a face cu oligopol pur. Firmele care ofer produse
partial diferentiate n special prin calitate, modele sau servicii, actioneaz n
cadrul concurentei de tipoligopol diferen(iat.
n toate cazurile prezentate mai sus, concurenta are ca actori ofertantii
mrfurilor, presupunndu-se c ei vizeaz un numr mare de cumprtori. n
conditiile n care exist o singur firm furnizeaz un anumit produs sau serviciu
ntr-o anumit tar sau zon (posta, compania de electricitate) ne confruntm cu o
situatie de monopol pur. Acest monopol poate fi rezultatul unei hotrri
guvernamentale, al unei licente, al unor economii de scar sau a altor factori. Un
monopol neregulat care caut s maximizeze profiturile ar cere un pret mare, ar
face foarte putin publicitate, si ar oferi servicii minime, deoarece consumatorii
103
sunt obligati s cumpere produsul oferit de firma respectiv, n lipsa altor
variante. Dac exist ns produse substituibile sau se anunt pericolul unei
concurente, monopolistul pur ar putea investi n servicii de calitate si tehnologie,
care ar actiona ca bariere de intrare pentru concurent. Un monopol regulat, pe de
alt parte, ar fi obligat s reduc pretul si s furnizeze servicii mai bune.
n unele cazuri, ns, ofertantii n numr mai mare sau mic se
confrunt cu un singur cumprtor. Piata cunoaste n acest caz o situa(ie de
monopson. Obtinerea comenzilor, respectiv vnzarea-cumprarea, se realizeaz,
de regul, pe calea licitatiilor care semnific, de asemenea, un gen de concurent.
De asemenea n cadrul pietei se ntlneste mai rar si situatia n care att ofertantul
ct si beneficiarul detin fiecare o situatie de monopol. Aceast situatie este
cunoscut sub denumirea demonopol bilateral.
O alt caracteristic a pietei serviciilor se refer la includerea numai a
serviciilor marf. Serviciile publice sau serviciile nonmarket satisfac o parte
semnificativ a cererii de servicii din partea populatiei, dar si cererea manifestat
de ntreprinderi. Astfel, exist categorii de servicii care sunt att servicii publice
ct si servicii marf (sntate, nvtmnt etc).
Dificultatea evalurilor cantitative privind structura yi dinamica pie(ei
serviciilor reprezint o alt caracteristic a pie(ei serviciilor si rezult din
intangibilitatea serviciilor. De regul, evaluarea serviciilor este realizat calitativ
si vizeaz att serviciul n sine ct si consecintele acestuia. De exemplu, n cazul
serviciilor medicale, exprimrile cantitative vizeaz intensitatea prestrii
serviciilor: numrul de spitale, numr de persoane internate, numrul de zile de
spitalizare, numrul de medici la 1000 de locuitori, etc. Dar, dac ne propunem s
evalum calitatea actului medical, preocuprile se complic deoarece necesit
elaborarea unei metodologii unanim acceptat si validat.
Cu toate aceste dificultti, sunt categorii de servicii care prin specificul lor
se pot evalua numai cantitativ. De exemplu, serviciile de telecomunicatii pentru
care se pot determina indicatori privind intensitatea/traficul (numrul de abonati),
sau evaluarea calittii (durata medie a unei convorbiri).
n general, piata serviciilor este o piat imperfect din punct de vedere al
modului de manifestare a concurentei. Printreparticularit(ile pie(ei serviciilor
rezultate din modul de manifestare a concurentei enumerm:
neomogenitatea majorittii serviciilor;
afectarea atomicittii;
104
existenta unor bariere la ptrunderea (lansarea) pe piat;
limitarea transparentei.
Neomogenitatea majorit(ii serviciilor este determinat de:
inseparabilitatea unor servicii de persoana prestatorului si respectiv a
utilizatorului.
imaterialitatea serviciilor;
n general acelasi serviciu este specific fiecrui prestator. De exemplu,
calitatea actului medical este determinat de pregtirea de specialitate a
medicului, de experienta si talentul acestuia. Totusi sunt servicii, care desi
consumul serviciului nu necesit prezenta prestatorului, calitatea este specific
fiecrui furnizor (de exemplu, serviciile de editare).
Afectarea atomicit(ii este determinat de netransferabilitatea unui serviciu.
De exemplu, dac ntr-o localitate exist prestatii pentru servicii de acelasi fel
(restaurante, cabinete medicale), piata se poate deplasa spre o concurent
monopolist, dac exist un singur prestator (un singur restaurant sau un singur
cabinet medical). n aceste conditii, aceste unitti prestatoare de servicii particip
pe piat n calitate de monopol.
Existen(a unor bariere la ptrunderea (lansarea) pe pia( a serviciilor
Ptrunderea (lansarea) pe piat a unor servicii este conditionat de o serie de
restrictii, ce pot fi de natur birocratic sau economic.
Limitarea transparen(ei reprezint o alt particularitate a pietei serviciilor si
este cauzat de:
imaterialitatea serviciilor;
perisabilitatea serviciilor.
Restric(ii de natur
birocratic
licen(a de emisie n cazul unor servicii de
telecomunicatii;
brevetul de turism n cazul serviciilor turistice;
licen(a de distribu(ie n cazul comercializrii de
produse ce pot afecta securitatea populatiei;
autorizarea sau acreditarea pentru
nvtmntul particular.
Restric(ii de natur
economic
capitalul necesar pentru prestarea serviciilor de
telecomunicatii;
capitalul minim foarte mare n cazul serviciilor
bancare.
105
Aceast particularitate a pietei serviciilor limiteaz accesul la informatii si
poate afecta raportul cerere-ofert, n sensul dezechilibrrii acesteia. Pentru
eliminarea ntr-o proportie ct mai mare a efectelor negative ale acestor cauze ce
determin limitarea transparentei, ntreprinderile si stabilesc strategii
diferentiate, precum: perceperea de tarife diferentiate, acordarea de diferite
facilitti, lansarea unor pachete de servicii etc.
Dar sunt servicii a cror piat prezint trsturile unei concurente
perfecte: atomicitatea participantilor, omogenitatea produselor, accesibilitatea,
fluiditatea si mobilitatea factorilor de productie. Este cazul pietei serviciilor de
multiplicare a documentelor, developri foto etc.
3.4. Cererea de servicii
Consumatorul se manifest pe piat n calitate de agent al cererii. El este
cel care beneficiaz de serviciile achizitionate pentru a le utiliza n scopul
satisfacerii necesittilor sale.
n sens microeconomic, cererea de servicii exprim cantitatea de servicii
pe care un agent economic sau toti agentii economici sunt dispusi s o
achizitioneze ntr-o perioad de timp, n conditiile tarifului existent si ale altor
mprejurri economice si subiective care o determin, pentru satisfacerea nevoilor
de consum.
3.4.1. Conjinutul yi formele de manifestare a cererii de servicii
Plecnd de la ideea conform creia consumul este probabil scopul
fundamental al laturii materiale a vietii, vom continua cu analiza nevoii de
consum.
Nevoia de consum reprezint ansamblul necesittilor oamenilor,
unittilor economice, institutiilor, deci a tuturor agentilor economici existenti pe
piat. Aceasta poate fi definit si ca o dorint de satisfacere nscut dintr-o
exigent natural sau din adeziunea la exigentele de comportament ale societtii,
care incit la o actiune si care este satisfcut prin intermediul consumului. De
asemenea, nevoia de consum reprezint o lips perceput privind posedarea sau
consumul unui bun oarecare
61
.
Nevoia de consum se poate exprima printr-o cerere solvabil individual
sau colectiv. Ansamblul trebuintelor ce dau continutul categoriei de nevoie de
61
Economic, Bucuresti, 2003, pag. 482-484
106
consum apare si se formeaz ntr-un cadru general, concret, creat de productia
social. Prin volum, structur si diversitate, productia determin dimensiunile si
complexitatea sistemului de nevoi. n raport cu productia ce se realizeaz efectiv,
se pot deosebi urmtoarele categorii de nevoi:
nevoi efective care pot fi satisfcute pe baza potentialului de productie
actual disponibil n economie;
nevoi latente care ar putea fi satisfcute, deoarece exist tehnologiile
necesare, dar care nc nu s-au manifestat efectiv pe parcursul procesului
economic pn n prezent;
nevoi virtuale care sunt clar formulate, dar a cror satisfacere nu este
posibil n prezent datorit lipsei tehnologiilor corespunztoare.
Ansamblul nevoilor de consum productiv sau neproductiv ale agentilor
economici, institutiilor si populatiei, privite la scara ntregii societti formeaz
nevoia social. Nevoile sociale existente la un moment dat se manifest pe piat
sub forma cererii de bunuri si servicii dar nu trebuie confundate nevoile umane cu
cererea, deoarece cererea reflect acele nevoi care se pot satisface prin
intermediul pietei.
Nevoile de consum pot fi clasificate dup diferite criterii. Astfel, dup
gradul de necesitate se pot distinge:
- nevoi de prim necesitate;
- nevoi de necesitate medie;
- nevoi de lux.
n functie de posibilitatea de a produce bunurile si serviciile necesare
satisfacerii nevoilor, acestea pot fi:
- nevoi solvabile, cnd exist posibilitatea real de a le procura;
- nevoi nesolvabile, care nu pot fi satisfcute datorit lipsei puterii de
cumprare necesare.
Din punct de vedere al raporturilor dintre nevoi, exist:
- nevoi care se completeaz (principale si complementare);
- nevoi care se asociaz;
- nevoi care se exclud reciproc.
n functie demotivul formativ, nevoile se mpart n:
- nevoi de baz ale existentei (hran, mbrcminte etc);
- nevoi generate de procesul de productie (materii prime, materiale,
combustibili etc).
107
n functie decaracterul lor, nevoile pot fi: materiale, spirituale si sociale.
Nevoile sunt diferite si n functie de natura valorii de ntrebuin(are,
care le asigur procesul de satisfacere. O serie dintre aceste nevoi, cum sunt cele
de hran, implic consumarea bunurilor materiale, iar altele se satisfac prin
intermediul anumitor servicii, cum sunt cele de transport, comunicatii, instruire,
cultur etc.
Cererea reprezint dorinta de a intra n posesia unui produs (bun sau
serviciu) la care se adaug posibilitatea si disponibilitatea de a plti pretul cerut
pentru acesta
62
.
Princererea de servicii se satisface partea principal a nevoii de consum,
serviciile procurndu-se si prin intermediul pietei, astfel nct, cererea de servicii
este determinat de trei condi(ii esen(iale de existen(
63
:
disponibilitatea de a cumpra serviciul respectiv;
existenta dorintei clientului de a consuma ntr-o anumit cantitate un
serviciu;
posibilitatea de a achizitiona serviciul respectiv, determinat n principal
de solvabilitatea consumatorului.
Cererea de servicii poate fi ntlnit n diverse deforme de manifestare,
datorit ariei foarte largi de cuprindere, dinamismului, mobilittii si complexittii
sectorului de servicii
64
.
a) Astfel, din punctul de vedere al solvabilit(ii, cererea de servicii poate fi:
- cerere efectiv, care se manifest pe piat si care poate fi satisfcut;
acest tip de cerere ndeplineste dou conditii si anume: existenta pe
piat a serviciului si capacitatea cumprtorului de a plti pentru
serviciul respectiv;
- cererea poten(ial, reprezentat de nevoile reale, dar care nu poate fi
satisfcut datorit incapacittii unuia dintre cei doi agenti economici
de a asigura producerea si/sau comercializarea si consumul.
b) Dup modul de manifestare n timp, cererea de servicii poate fi:
- cerere curent specific serviciilor ce prezint un grad sporit de
necesitate pentru una sau mai multe categorii de consumatori (de
exemplu: serviciile de transport, serviciile de nvtmnt etc.);
62
Gherasim, T., Microeconomie, vol. I, Editura Economic, Bucuresti, 1993, pag. 69
63
Zaharia, N., (coord.), Economia serviciilor, Editura Universitar, Bucuresti, 2004, pag. 127
64
Patriche, D., Tratat de economia comertului, Editura Eficient, Bucuresti, 1998, pag. 215
108
- cerere sezonier specific serviciilor a cror necesitate sau
posibilitate de consum apar cu o anumit periodicitate (de exemplu:
serviciile de turism de pe litoral, servicii de nchiriere a
echipamentelor sportive pentru schi etc.);
- cerere ocazional sau rar care se manifest numai n anumite
conditii determinate de ocazii sau evenimente cu caracter de exceptie
pentru consumatori (de exemplu: serviciile de renovare a unei
locuinte, service-ul pentru bunurile de uz ndelungat etc).
c) Dup gradul de corelare cu oferta, cererea de servicii poate fi:
- cerere satisfcut care n timpul manifestrii pe piat ntlneste o
ofert echivalent att din punct de vedere cantitativ ct si structural;
- cerere nesatisfcut care este reprezentat de acea nevoia social
pentru care n momentul manifestrii pe piat nu exist corespondent
cu oferta de servicii.
Identificarea cererii nesatisfcute prezint o deosebit important pentru
ntreprinztori, deoarece pe baza acesteia si pot fundamenta decizia de
dezvoltare a afacerilor, oferind pe piat tocmai serviciile pentru care s-a
manifestat cererea, dar pentru care pe piat nu s-a regsit o ofert echivalent.
d) Din punctul de vedere al manifestrii n timp, cererea de servicii poate fi:
- cerere constant care se mentine relativ neschimbat pentru o
perioad de timp mai ndelungat (de exemplu: serviciile medicale
pentru bolile cardiovasculare, serviciile de paz si protectie o unor
obiective importante etc);
- cerere descresctoare care se manifest n cazul serviciilor a cror
intensitate a cererii a devenit inferioar serviciilor concurente sau
serviciilor care satisfac aceleasi nevoi, dar la un nivel superior (de
exemplu: serviciile pentru repararea ncltmintei);
- cerere cresctoare care se manifest n cazul serviciilor pentru care
influenta factorilor determinanti are drept rezultat sporirea solicitrilor
din partea consumatorilor (de exemplu: serviciile de creditare oferite
de institutiile bancare).
e) n functie de agentul economic care exprim cererea de servicii, se
deosebesc:
- cerere individual care se manifest din partea unui individ,
ntreprindere sau institutie pentru un anumit serviciu;
109
- cerere agregat care reprezint pe de o parte nsumarea tuturor
cererilor individuale de pe piata unui serviciu ntr-o perioad de timp
si pe de alt parte reprezint ansamblul cheltuielilor realizate n cadrul
unei economii nationale pentru procurarea serviciilor.
3.4.2. Factori de influenj ai cererii de servicii
Identificarea si studierea factorilor de influent ai cererii de servicii
reprezint o etap important n procesul complex de evaluare cantitativ si
calitativ a serviciilor. Rezultatele obtinute din acest demers stiintific constituie o
baz n fundamentarea investitiilor n acest domeniu, precum si n fundamentarea
politicilor de piat ale ofertantilor de servicii.
Factorii de influent ai cererii de servicii se pot grupa n dou mari
categorii: factori generali si factori specifici
65
.
3.4.2.1. Factori generali ai cererii de servicii
Din aceast categorie de factori ai cererii de servicii fac parte: tarifele
practicate, veniturile consumatorului, tarifele serviciilor substituibile si
complementare, preferintele consumatorului si factorul timp.
a) Tarifele practicate constituie un factor puternic de influent al cererii de
servicii, deoarece cnd tariful unui serviciu creste, consumatorul va cumpra o
cantitate mai mic din serviciul respectiv. Exist dou explicatii pentru aceasta.
n primul rnd, alocnd un tarif mai mare pentru un serviciu pe care nainte l
cumpra cu mult mai putin, va reduce vizibil o parte din venitul su. A doua
situatie intervine cnd consumatorul rspunde cresterii tarifului unui serviciu n
strns legtur cu alte servicii, acesta trecnd cu usurint la nlocuirea serviciului
respectiv cu un altul pe care si permite s l plteasc la acelasi pret pe care l
aloca serviciului anterior. n general se poate afirma c cererea pentru un serviciu
este invers proportional cu tariful, n conditiile mentinerii unui nivel constant
pentru ceilalti factori.
Modificrile cererii de servicii n functie de tarifele practicate depind de:
- nivelul initial al tarifului;
- calitatea serviciului respectiv;
- raportul existent ntre calitatea si tariful serviciului respectiv;
- elasticitatea cererii n raport cu tariful practicat.
65
Zaharia, M., (coord), Economia de servicii, Editura Universitar, Bucuresti, 2004, pag. 133-143
110
b) Veniturile consumatorului reprezint un alt factor de influent a cererii
de servicii. n functie deevolu(ia cererii, determinat de modificarea veniturilor
consumatorului, serviciile pot fi:
- servicii normale, a cror cerere creste sau scade n aceeasi directie cu
venitul consumatorului;
- servicii inferioare, a cror cerere evolueaz n sens contrar veniturilor
consumatorului.
Efectele influentei veniturilor consumatorului asupra cererii de servicii
poate fi diferit, n functie de mediul economico-social n care se manifest
cererea pentru un serviciu sau altul.
c) Tarifele serviciilor substituibile
Serviciile substituibile sunt acele servicii care satisfac nevoi similare.
Dac tariful la unul dintre servicii creyte are loc sporirea cererii la serviciul
substituibil. n functie degradul de substituibilitate, serviciile pot fi:
- perfect substituibile atunci cnd utilitatea serviciului substituit este
aproximativ egal cu cea a substituentului;
- par(ial substituibile atunci cnd substituirea se realizeaz doar ntr-o
anumit proportie.
Foarte important este s se cunoasc disponibilitatea consumatorului de a
substitui un serviciu cu altul.
d) Tarifele serviciilor complementare influenteaz nivelul si evolutia
cererii de servicii n sens contrar. Principala caracteristic a serviciilor
complementare se refer la manifestarea utilittii serviciilor consumate mpreun,
iar cresterea tarifului la unul dintre servicii, diminueaz consumul ambelor
servicii. n functie de gradul de complementaritate serviciile pot fi: strict
complementare, n cazul crora gradul de complementaritate este apropiat de 1,
si par(ial complementare, care au un grad de complementaritate diferit de 1.
e) Preferin(ele consumatorului pentru un anumit serviciu influenteaz
direct evolutia cererii, astfel, dac vor crestepreferintele cumprtorilor pentru un
serviciu, cererea total pentru acel serviciu va creste. Preferintele consumatorului
pot fi identificate prin cercetri de marketing si n general rmn constante pe
perioade mai ndelungate de timp. Acest factor prezint anumitevalen(e:
- evidentiaz anumite aspecte calitative cu influente asupra cererii de
servicii;
- st la baza criteriilor desegmentare a ofertei de servicii;
111
- permite evaluarea cantitativ a cererii de servicii, desigur n urma unor
analize complexe a restrictiilor de natur financiar, n principal.
f) Factorul timp este mai putin important n evaluarea cererii de servicii,
mai ales dac avem n vedere simultaneitatea productiei si consumului. Acest
factor prezint interes doar n msura necesittii pregtirii necesittii pregtirii
productorului pentru a fi capabil de a oferi un anumit serviciu.
3.4.2.2. Factori specifici de influen ai cererii de servicii
Sectorul tertiar este deosebit de vast si prezint un grad ridicat de
complexitate. De aceea, concomitent cu actiunea factorilor cu caracter general,
cererea de servicii este influentat si de o serie de factori cu caracter specific.
Specificitatea factorilor de influent se diferentiaz pe principalele categorii de
servicii:
servicii prestate n special pentru populatie;
servicii prestate n special pentru ntreprinderi;
servicii internationale.
a) Factorii specifici cererii de servicii a popula(iei din aceast categorie
fac parte urmtorii factori: factorii demografici, factorii socio-culturali, raportul
timp liber-venituri.
Principalii factori demografici cu influent direct asupra structurii si
dinamicii cererii de servicii a populatiei sunt:
numrul populatiei;
structura pe sexe si pe grupe de vrst a populatiei;
repartitia teritorial a populatiei, att din punct de vedere numeric ct
si al structurii pe sexe si pe grupe de vrst.
Factorii demografici privind populatia de pn la 19 ani influenteaz n
mod direct evolutia serviciilor de educatie si de nvtmnt, n special primar,
gimnazial si liceal. La cealalt extrem se regseste populatia de vrsta a III-a
care exercit o influent puternic asupra serviciilor de sntate. Cresterea duratei
medii de viat contribuie la cresterea cererii pentru serviciile turistice.
Dintre factorii socio-culturali ce influenteaz cererea de servicii se
evidentiaz schimbrile sociale, urbanismul si apartenenta la un anumit mediu
cultural ce dispune de traditii, obiceiuri si mentalitti proprii.
Aceast influent se poate observa ns si n sens contrar, deoarece si
serviciile pot influenta evolutia factorilor socio-culturali. De exemplu,
112
dezvoltarea mijloacelor si cilor de comunicatie contribuie substantial la cresterea
si diversificarea nevoilor consumatorilor de servicii.
Raportul timp liber-venituri influenteaz evolutia cantitativ si
structural a cererii de servicii. n practic, n functie de raportul timp liber-
venituri, consumatorii se pot afla n urmtoarele situatii:
venituri mari yi timp liber limitat situatie specific populatiei de
vrst medie, care este preocupat n principal de activitatea profesional si este
mare consumatoare de servicii;
venituri mari yi timp liber n aceast situatie se regseste o mic
categorie a populatiei care este preocupat de petrecerea ct mai agreabil a
timpului liber (servicii turistice, servicii de divertisment etc);
venituri mici situatie specific unei anumite categorii de
consumatori, care sunt nevoiti s renunte la anumite servicii sau s le substituie.
Acesti consumatori contribuie la formarea cererii de servicii de prim necesitate.
b) Factorii specifici cererii de servicii pentru ntreprinderi
La identificarea si analiza acestor factori de influent ai cererii de servicii
se impune cu necesitate cunoasterea celor dou elemente fundamentale ale
mediului ntreprinderii: mediul intern, care se afl sub controlul direct al
managementului ntreprinderii si mediul extern, cu cele dou componente,
micromediul si macromediul. Complexitatea mediului intern reprezint rezultatul
efectelor tehnologiilor moderne asupra organizatiei, de la mecanizare pn la
automatizare si cibernetizare. Referitor la dinamismul mediului extern trebuie
subliniat n mod deosebit aportul pe care l-au avut amplificarea concurentei, forta
furnizorilor de bunuri si servicii precum si forta clientilor.
c) Factorii specifici cererii de servicii interna(ionale - din cadrul acestei
categorii de factori fac parte
66
:
- cresterea veniturilor si modificarea cheltuielilor de consum ale
populatiei;
- dezvoltarea si liberalizarea comertului cu bunuri;
- evolutia progresului stiintific si tehnic;
- expansiunea activittii companiilor multinationale.
Cresterea veniturilor si modificarea cheltuielilor de consum ale populatiei
au o influent puternic asupra serviciilor internationale, ca urmare a
66
Ioncic, M., Economia serviciilor, Editura Uranus, Bucuresti, 2002, pag. 175
113
modificrilor preferintelor si a stilului de viat ale diverselor categorii de
consumatori.
Dezvoltarea si liberalizarea comertului cu bunuri a determinat dezvoltarea
serviciilor complementare (service, transport, asigurri, servicii bancare etc).
Evolutia progresului tehnico-stiintific a condus la amplificarea serviciilor
privind transferul de tehnologie, serviciilor de inginerie si informatic, a
serviciilor de protectie a informatiilor.
Expansiunea activittii companiilor multinationale are ca efecte
dinamismul serviciilor de cercetare a pietelor, cresterea serviciilor de
telecomunicatii, a serviciilor bancare etc.
3.4.3. Metode utilizate n studierea cererii de servicii
n cele ce urmeaz se vor preciza principalele categorii de metode
utilizate n studierea cererii de servicii a populatiei, precum si rezultatele unei
analize a satisfacerii cererii populatiei pentru servicii.
Pentru studierea cererii de servicii exist o palet larg de metode, care de
fapt si-au dovedit valabilitatea si n cazul bunurilor de consum. Spre deosebire de
acestea, n cazul serviciilor dificultatea ntmpinat se refer la calitatea
informatiilor privind cererea de servicii, dificultate cauzat de complexitatea,
diversitatea si caracteristicile serviciilor.
n functie de modalitatea de abordare si modul de rezolvare, metodele de
studiere a cererii de servicii se pot grupa astfel
67
:
- metode analitice;
- metode statistice;
- metode normative.
Metodele analitice se bazeaz pe un instrumentar matematic, cu ajutorul
cruia se obtin solutii optime la diferitele obiective stabilite, n functie de valorile
parametrilor avuti n vedere. n cazul situatiilor deosebit de complexe, n activitatea
practic de studiere a cererii de servicii sunt utilizatetehnicile de simulare, care
vor avea ca rezultat obtinerea mai multor solutii corespunztoare scenariilor.
Metodele statistice sunt utilizate n analiza seriilor de date, ce
caracterizeaz evolutia cererii efective exprimate de consumatorii de servicii n
anumite perioade de timp.
67
Zaharia, M., (coordonator), Economia de servicii, Editura Universitar, Bucuresti, 2004, pag. 144-145
114
Metodele normative se bazeaz pe utilizarea unor norme de consum
determinate de regul statistic. Aceste norme se refer la volumul cererii
individuale si/sau colective pentru o serie de servicii, de regul de interes public,
cum sunt serviciile de furnizare a energiei electrice si termice, a gazului metan,
precum si serviciile de transport, post etc.
n studierea cererii de servicii aceste metode nu sunt utilizate izolat, ci n
functie de situatiile concrete si informatiile disponibile sunt utilizate toate cele
trei categorii de metode, acestea completndu-se reciproc.
Cheltuielile pentru plata serviciilor detin n medie, pe ansamblul
gospodriilor, o pondere de 24,7% n totalul cheltuielilor de consum (24,9% n
anul 2006).
Tabel nr. 9
Nivelul yi structura cheltuielilor totale de consum,
pe categorii de gospodrii, dup statutul ocupa(ional
al capului gospodriei, n anul 2007
Total
gospodrii
Gospodrii de:
Salaria(i
Lucrtori pe
cont propriu
n activit(i
neagricole
Agricultori $omeri Pensionari
Cheltuieli totale de
consum, lei
- medii lunare pe o
gospodrie din care,
n % pentru:
- consumul alimentar
- mrfuri nealimentare
- plata serviciilor
1104,7
45,0
30,3
24,7
1456,2
40,1
32,3
27,3
1059,0
48,2
30,2
21,6
779,4
62,0
24,8
13,2
931,8
49,0
26,3
24,7
881,0
48,4
28,8
22,8
Sursa: I.N.S., Starea social si economic a Romniei 2006 si 2007, pag. 160
Cea mai mic pondere a cheltuielilor pentru servicii s-a nregistrat la
gospodriile de agricultori (13,2%), iar cea mai mare n cazul gospodriilor de
salariati (27,3%), amplitudinea variatiei acestei ponderi fiind de 14,4 puncte
procentuale.
Un factor important care diferentiaz cheltuielile de consum pe o persoan
din gospodrie este mrimea gospodriei, respectiv numrul de persoane care
compun gospodria. Astfel, n anul 2007, ponderea cheltuielilor de consum medii
pe o persoan din gospodrie pentru plata serviciilor n ansamblul cheltuielilor
totale de consum descreste pe msur ce numrul persoanelor care compun
115
gospodria creste. Acest indicator calculat pentru gospodriile compuse din sase
persoane sau mai multe reprezint 17,2% din totalul cheltuielilor totale de
consum, fat de 21,6% pentru gospodriile cu cinci persoane, de 25% pentru
gospodriile cu patru persoane, de 26,2% gospodriile cu trei persoane, de 25,5%
gospodriile cu dou persoane si de 26,2% pentru gospodriile cu o persoan.
Ponderea cheltuielilor totale de consum pentru plata serviciilor se
diferentiaz semnificativ pe categorii de gospodrii, urban (28,9%) si rural
(16,6%), fat de media realizat pe ansamblul gospodriilor (24,7%).
Referitor la structura cheltuielilor totale de consum, pe destina(ii, n
anul 2007, cheltuielile pentru locuint, ap, electricitate, gaze si alti combustibili
au detinut de 15,5%, cheltuielile pentru transport 5,9%, cheltuielile pentru
comunicatii 5,1%, cheltuielile pentru mobilier, dotarea si ntretinerea locuintei si
respectiv cheltuielile pentru recreere si cultur cte 4,6%, cheltuielile pentru
sntate 3,9%, cheltuielile pentru hoteluri, cafenele si restaurante 1,2%,
cheltuielile pentru educatie 0,8% etc.
3.5. Oferta de servicii
Oferta de servicii, n termenii de baz economici, reprezint ct de mult si
ce anume poate oferi piata serviciilor, o definitie destul de simpl n aparent, dar
cu multe implicatii si conotatii de ordin economic pe piata de consum a
serviciilor.
3.5.1. Categorii de oferte ale serviciilor
n literatura de specialitate se regsesc dou modalitti de prezentare a
ofertei de servicii: oferta individual de servicii si oferta agregat
68
.
Oferta individual reprezint
- oferta de servicii la nivelul unui singur agent economic;
- cantittile dintr-un serviciu pe care un agent economic le pune la
dispozitia clientilor spre vnzare.
Pentru ca o ntreprindere prestatoare de servicii s-si formeze o ofert de
servicii trebuie ndeplinite mai multecondi(ii:
- disponibilitatea producerii unui anumit serviciu; orice agent
economic are libertatea de a ntreprinde sau nu, o afacere n domeniul serviciilor,
si ce anume;
68
Zaharia, M., (coordonator), Economia serviciilor, Editura Universitar, Bucuresti, 2004, pag.
154-155
116
- capabilitatea ntreprinderii de a produce un anumit serviciu, care
necesit resurse umane cu o pregtire profesional de specialitate, resurse
materiale, resurse informationale si tehnologice, precum si resurse financiare. n
cele mai frecvente cazuri ntreprinderea trebuie s fac dovada capabilittii sale
de a presta un anumit serviciu: brevet, autorizatie, licent etc.;
- management performant care s asigure recuperarea costurilor
necesitate de producerea si comercializarea serviciului din veniturile realizate din
aceast activitate si obtinerea de profit.
Oferta agregat
- reprezint cantittile totale de servicii puse la dispozitia
consumatorilor finali sau utilizatorilor la un moment dat;
- este constituit din ofertele individuale ale tuturor ntreprinderilor
prestatoare.
3.5.2. Particularitji ale ofertei de servicii
Particularittile ofertei de servicii rezult din caracteristicile acestora. n
cele ce urmeaz vor fi prezentate particularitti ale ofertei, ce se regsesc la
majoritatea serviciilor.
Netransferabilitatea ofertei deriv din nematerialitatea si
nestocabilitatea serviciilor. Serviciile nefiind materiale si stocabile, nici nu se pot
transfera de pe o piat pe alta. De exemplu, serviciile hoteliere de cazare, nu se
pot transfera n alt localitate unde cererea este mai mare sau invers, cnd cererea
pentru cazare este foarte mare, peste numrul locurilor de cazare, nu se pot
transfera astfel de servicii din alte localitti.
Dificultatea protec(iei juridice a serviciului rezult din nematerialitatea
si intangibilitatea unor servicii. Aceste dou caracteristici ale serviciilor creeaz
conditiile de crestere a posibilittilor de imitare ale acestora. Datorit
nematerialittii si participrii cumprtorului la producerea serviciului,
prestatorul poate foarte usor s-si particularizeze oferta, astfel nct att teoretic
ct si practic exist reale posibilitti de a prezenta un alt serviciu. Protectia
juridic se limiteaz n astfel de cazuri la marc.
Implicarea consumatorului n producerea serviciului genereaz:
- producerea unor servicii personalizate, ceea ce poate crea dificultti
pentru prestator;
- un sistem aparte de relatii stabilite ntre prestator si consumator, cu
consecinte benefice pentru ambele prti;
117
n aceste conditii prestatorul (servicii medicale, nvtmnt etc.) are
posibilitatea s valorifice relatiile cu clientii si pentru ntrirea relatiilor cu
acestia, n scopul dobndirii, mentinerii si chiar consolidrii pozitiei pe piata
serviciului respectiv.
Organizarea produc(iei yi structurarea ntreprinderii pornind de la
consumator este determinat de:
- inseparabilitatea serviciului de prestator si consumator;
- simultaneitatea productiei si consumului;
- nematerialitatea serviciului;
- nestocabilitatea serviciului;
- intensificarea concurentei pe piata serviciilor;
Persoana care ofer serviciul este cea mai important pentru client,
oferindu-i acestuia satisfactia asteptat.
Oferta de servicii este o ofert poten(ial, care devine real numai n
momentul consumului, fapt determinat de nestocabilitatea serviciului si de
simultaneitatea productiei si consumului serviciului.
3.5.3. Factori de influenj ai ofertei de servicii
Oferta de servicii se afl sub influenta unui complex de factori cu actiune
concomitent. Cei mai importanti factori
69
dintre acestia, sunt enumerati n
continuare:
- Volumul yi structura cererii influenteaz oferta de servicii si poate avea
mai multe forme de manifestare.
Cererea nesatisfcut, care pentru o perioad de timp nu a regsit o
ofert echivalent. Important din acest punct de vedere este cunoasterea att
cantitativ si structural, ct si a localizrii n timp si spatiu a cererii
nesatisfcute. Orientarea investitorilor pentru initierea si dezvoltarea afacerilor n
directia prestrii serviciilor care au fost solicitate de ctre consumatori si care nu
au putut fi satisfcute datorit lipsei ofertei, ar fi foarte benefic, att pentru
prestatori, care au toate sansele de a obtine profit, ct si pentru consumatori, care
si satisfac o nevoie social.
Manifestarea cererii efective influenteaz volumul ofertei pentru un
anumit serviciu, dar si tarifele percepute de prestatorii care activeaz pe piata
respectiv.
69
Zaharia, M., (coordonator), Economia serviciilor, Editura Universitar, Bucuresti, 2004, pag.
155-159
118
Cererea poten(ial reprezint un factor de influent deosebit de
important a ofertei de servicii. Pentru ca cererea potential s fie transformat n
cerere efectiv, se impune cunoasterea elementelor constitutive ale cererii
potentiale, precum si a cauzelor pentru care nevoia social nu s-a exprimat ntr-o
astfel de cerere. Printre aceste cauze, se pot enumera: lipsa mijloacelor financiare,
inexistenta ofertantilor de servicii care constituie obiectul nevoii sociale, calitatea
serviciilor, tarifele acestora, raportul pret-calitate etc.
Cresterea volumului si diversificrii cererii efective de servicii se poate
realiza prin:
- reducerea tarifelor;
- mbunttirea raportul calitate pret;
- cresterea numrului de prestatori;
- informarea permanent a consumatorilor privind oferta de servicii.
- Costurile de produc(ie reprezint un factor deosebit de important mai
ales pentru debutul unei afaceri n domeniul serviciilor (de exemplu, n
telecomunicatii, cabinete stomatologice, saloane de coafur-cosmetic etc).
Exist ns si servicii pentru care costurile de productie nu prezint o asemenea
important (de exemplu, serviciile de consultant, traduceri etc).
- Tariful de pia( al serviciului constituie un factor de influent a ofertei
de servicii si prezint o serie de particularitti determinate de caracteristicile
serviciilor. De regul, tariful unui serviciu este determinat n cea mai mare
proportie de ctre consumator. Rezultatul confruntrii cererii cu oferta este mai
putin determinant si aceast situatie l avantajeaz pe consumator.
Simultaneitatea productiei si consumului unor servicii conduce n cele
mai frecvente cazuri la constituirea unui monopol sau oligopol. Aceast
particularitate a tarifului serviciilor l dezavantajeaz foarte puternic pe
consumator.
Cantitatea oferit se refer, de fapt, la volumul unui anumit serviciu pe
care prestatorii sunt dispusi s o pun la dispozitia consumatorului n momentul
primirii unui anumit pret. Astfel, elementul esential n determinarea ofertei l
reprezint corelatia dintre pret si cantitatea dintr-un serviciu oferit pe piat.
Tinta ofertantilor de servicii o reprezint cstigarea celor mai mari
profituri posibile. Ei vor presta orice serviciu care este profitabil.
Relatia dintre cantitatea oferit si pret este exprimat prin legea ofertei,
potrivit creia cantitatea din orice produs pe care o firm o va produce si o va
119
oferi spre vnzare este n relatie pozitiv cu pretul produsului, adic va creste
cnd pretul produsului creste si scade cnd pretul produsului scade.
Un aspect deosebit de important n analiza tarifului, ca factor de influent
a ofertei, se refer laelasticitatea ofertei n functie de tarif (E
Q/T
). Elasticitatea
ofertei evidentiaz n ce msur cantitatea de servicii oferit rspunde modificrii
de tarif intervenite pe piata de consum.
De-a lungul timpului, economistii au dezvoltat o msur numeric a
fenomenului de elasticitate, cunoscut sub denumirea de coeficient de
elasticitate, pentru a exprima ct mai clar gradul diferit de rspuns al
prestatorilor la schimbrile de tarif (pret) ale diferitelor servicii (produse). Oferta
se poate gsi n urmtoarele situatii: ofert elastic si ofert inelastic.
Oferta elastic intervine n momentul n care modificarea cantittii oferite
este mai mare dect modificarea tarifului. Firmele sunt dispuse s creasc
productia de servicii destul de repede n momentul n care tarifele cresc. n acest
punct, ele trebuie s dispun de fort de munc disponibil dar si de masini,
utilaje aflate n numr suficient de mare si n bune conditii.
Oferta inelastic este ntlnit n situatiile n care modificarea procentual
a cantittii oferite are loc ntr-un procent mai sczut dect modificarea
procentual a tarifului. La o scdere a tarifului firmele sunt dispuse s si
micsoreze cantitatea de servicii oferit.
T
T
1
T
2
Q Q
2
Q
1
Curba
ofertei
Fig. 9 Corela(ia dintre ofert yi tarif
120
Coeficientul de elasticitate a ofertei n functie de tarif se calculeaz cu
urmtoarea formul, cu ajutorul creia putem interpreta si analiza ct de sensibil
este modificarea ofertei unui anumit serviciu la o modificare procentual a
tarifului:
|
|
.
|
\
|
|
.
|
\
|
A
A
=
A
A
=
A A
=
A
A
=
Q
T
T
Q
T
T
Q
Q
T
T
Q
Q
T
Q
T
Q
E
C
:
%
%
,
unde:
T
Q
E
C
reprezint coeficientul de elasticitate a ofertei n functie de tarif;
AQ reprezint modificarea ofertei de servicii;
Q reprezint cantitatea ofertei de servicii;
AT reprezint modificarea tarifului serviciului;
T reprezint tariful serviciului.
Astfel, n cazul ofertei, putem ntlni urmtoarele situatii:
dac E
Q/P
>1, oferta este elastic, adic se modific n acelasi sens cu
tariful, dar mai intens (cu alte cuvinte oferta este sensibil la modificrile
de pret); cu ct elasticitatea ofertei este mai mare, cu att prestatorii de
servicii sunt mai sensibili la modificrile de tarif;
dac E
Q/P
=1, oferta este unitar, adic se modific n acelasi sens cu
pretul si cu aceeasi intensitate;
dac E
Q/P
<1>0 oferta este inelastic adic se modific n acelasi sens cu
pretul, dar mai lent (oferta nu este sensibil la modificrile care intervin la
tariful serviciului).
De regul, n cazul serviciilor, coeficientul de elasticitate a ofertei de
servicii este supraunitar n raport cu tarifele si negativ n raport cu veniturile.
- Tariful yi cantitatea serviciilor substituibile reprezint alti factori cu
influent puternic asupra ofertei de servicii. Serviciile substituibile sunt acele
servicii care satisfac aceleasi categorii de nevoi si care pot fi nlocuite cu alte
servicii (de exemplu dac un consumator doreste s se deplaseze dintr-o localitate
n alta, acesta poate apela la serviciile unei firme de transport feroviar, la
serviciile unei firme de transport aerian sau la serviciile unei firme de transport
rutier). De asemenea si produsele substituibile pot contribui substantial la
satisfacerea cererii pentru bunuri care pot fi oferite direct prin procesul de
productie industrial sau prin prestarea de servicii (de exemplu, confectiile, ca
rezultat al industriei usoare sau ca rezultat al prestrii unui serviciu la comand).
121
Aceste dou categorii de bunuri se gsesc n raporturi de concurent si
influenteaz oferta de servicii n sens contrar.
- Pre(urile yi cantit(ile de servicii complementare determin o influent
direct asupra ofertei serviciilor. Aceast influent poate fi pozitiv sau negativ.
De exemplu, un hotel, pe lng serviciile de cazare si mas poate oferi si diverse
servicii complementare, cum ar fi: nchirierea unor sli de conferinte, transport,
servicii de curierat, servicii de vnzare de suveniruri. Astfel, cu ct cantitatea de
servicii complementare este mai mare, oferta de servicii va fi mai bogat. De
asemenea, este cunoscut faptul c, cu ct pretul serviciilor de cazare este mai mic
si oferta de servicii complementare va fi mai redus.
De exemplu, o cantitate redus de bunuri de uz ndelungat necesit dezvoltarea
serviciilor de service, iar o ofert bogat de astfel de bunuri si la preturi accesibile
populatiei poate avea efecte negative asupra nivelului ofertei de servicii de
service.
Serviciile complementare pot influenta oferta de servicii pe msura
instaurrii si generalizrii unor raporturi de asociere.
- Taxele, impozitele yi subven(iile au si ele o influenteaz semnificativ
asupra ofertei de servicii. Astfel, cresterea taxelor va conduce la micsorarea
ofertei de servicii n schimb reducerea acestora va contribui substantial la
cresterea ofertei de servicii. De asemenea, majorrile sau micsorrile subventiilor
determin modificri ale ofertei de servicii n acelasi sens.
- Numrul prestatorilor de servicii reprezint un alt factor care
influenteaz oferta de servicii. n functie de numrul prestatorilor existenti pe o
piat, se creeaz diferitele tipuri de concurent, de la monopol la concurenta
perfect. Pentru a putea face o analiz ct mai bun a numrului de ofertanti, se
recomand ca aceasta s nu fie efectuat pe ansamblul pietei serviciilor, fiind
necesar o analiz pentru fiecare categorie de servicii oferite, n scopul reflectrii
oportunittilor de afaceri n domeniul serviciilor si satisfacerii ct mai deplin a
nevoilor consumatorilor.
- Factorul timp ndeplineste un rol mai putin important n raportul dintre
cererea si oferta de servicii, dac se are n vedere faptul c, n general, serviciile
se consum n momentul producerii lor. Cu toate acestea, factorul timp prezint
important mai ales pentru acele categorii de servicii care necesit pregtirea
prestatorului cu mult timp nainte de a presta serviciul.
122
Desigur, prezentarea acestor factori de influent a ofertei de servicii are
un caracter general, urmnd ca n functie de specificul fiecrei categorii de
servicii s se cunoasc si s se analizeze si alti factori, n vederea crerii
posibilittilor de dezvoltare a afacerilor n acest domeniu si de satisfacere a
nevoilor populatiei.
3.5.4. Tendinje n evolujia ofertei de servicii
Sfrsitul secolului XX si nceputul secolului XXI au fost marcate de o
serie detendin(e n evolutia ofertei de servicii
70
:
cresterea n ritm superior a ofertei de servicii n raport cu oferta celorlalte
sectoare;
asocierea respectiv disocierea ofertei de bunuri si de servicii;
cresterea rolului si importantei calittii n domeniul serviciilor;
dinamici diferentiate pe categorii de servicii.
Creyterea n ritm superior a ofertei de servicii n raport cu oferta
celorlalte sectoare reprezint o tendint nregistrat att pe piata romneasc ct si pe
piata international. Dezvoltarea sectorului tertiar a fost favorizat de dezvoltarea
economiei n ansamblu, care a avut efecte pozitive asupra nivelului de trai, ceea
ce a determinat n final aparitia si diversificarea nevoii sociale pentru servicii.
Aceast tendint este sustinut de:
- cresterea ponderii populatiei ocupate n sectorul serviciilor n Romnia;
- cresterea ponderii serviciilor la crearea produsului intern brut n Romnia;
- tendinta de crestere a contributiei serviciilor la realizarea valorii adugate
brute (vezi punctul 2.2. din capitolul 2);
Asocierea respectiv disocierea ofertei de bunuri yi de servicii prezint
tendinte contradictorii n prezent, dar datorit desfsurrii si dinamismului
fenomenelor economico-sociale din prezent, aceste tendinte sunt considerate
normale. Aceast stare de fapt se datoreaz:
- intensificrii ptrunderii progresului tehnic n toate domeniile societtii;
- cresterii nivelului de trai si respectiv a calittii vietii;
- diversificrii nevoilor sociale.
Tendinta de disociere a ofertei de servicii de oferta de bunuri se manifest:
70
Ioncic, M., Economia serviciilor, Teorie si practic, Editura Uranus, Bucuresti, 2002, pag.
136-139
123
- ntre oferta de servicii yi oferta de bunuri, de exemplu serviciul de
software se vindea mpreun cu calculatorul, ns n prezent, acest serviciu se
produce si se comercializeaz separat, devenind chiar o activitate distinct;
- n interiorul ofertei de serviciu, de exemplu, dezvoltarea serviciilor de
catering n cadrul serviciilor de alimentatie public.
Tendin(a de asociere s-a remarcat si a fost determinat de raporturile de
complementaritate dintre bunuri si servicii, si numai dintre servicii:
- oferta dintre bunuri si servicii: de exemplu, transportul, montarea,
efectuarea serviciilor de ntretinere n perioada de garantie si postgarantie;
- n interiorul ofertei de servicii: de exemplu, decorarea locuintei, zugrvit,
montat faianta, aer conditionat sau producerea de mobilier nou, etc.
Creyterea rolului yi importan(ei calit(ii serviciilor devine un obiectiv
esential n cadrul oricrei economii de piat. Pe o piat competitiv, n care
firmele se ntrec n produse, servicii si preturi, calitatea constituie una dintre
conditiile necesare cstigrii unui avantaj competitiv. Dac vor primi calitatea
asteptat, consumatorii si vor arata loialitatea lor apelnd n mod repetat la
serviciile aceluiasi prestator sau recomandnd serviciile acestuia rudelor si
prietenilor. De asemenea, concurenta puternic i va determina pe prestatorii de
servicii s adopte o atitudine de conectare si adaptare la mediul economico-social,
aflat ntr-un permanent dinamism.
Dinamici diferen(iate pe categorii de servicii din analiza dinamicii
produsului intern brut pe categorii de resurse n anul 2004 fat de anul 1998 s-au
nregistrat urmtoarele: intermedieri financiare 146,8%, tranzactii imobiliare,
nchirieri si activitti de servicii prestate n principal ntreprinderilor 144,8%,
comert 142,3%, transport, depozitare si comunicatii 127,9%, administratie
public si aprare 124,0%, nvtmnt 113,4%.
3.6. Pre(urile de consum ale serviciilor
Nivelul preturilor de consum ale serviciilor este rezultatul unei operatiuni
deosebit de complexe si dificile datorit diversittii serviciilor (categorii, clase
etc), simultaneittii producerii si consumului serviciilor, etc.
n literatura de specialitate sunt recunoscute mai multe metode cantitative
de stabilire a tarifelor serviciilor pe piete cu concurent imperfect
71
:
71
Zaharia, M., (coord.), Economia serviciilor, Editura Universitar, Bucuresti, 2004, pag. 180-
186
124
- Metoda marjei de profit adugat la costuri este cea mai simpl
metod si ofer cele mai reduse garantii productorului; profitul realizat este egal
cu profitul planificat si nu se tine cont de cumprtorul potential, de cerintele sau
de posibilittile financiare ale acestuia;
- Metoda pragului de rentabilitate porneste de la ipoteza unui asemenea
tarif, astfel nct veniturile realizate din prestarea unui anumit volum de servicii s fie
egal cu valoarea costurilor; aceast metod se poate aplica n dou proceduri:
determinarea producjiei minime care, la un tarif dat, asigur o
activitate rentabil;
determinarea tarifului minim, care pentru o anumit productie,
asigur rentabilitatea activittii.
- Metoda costului marginal egal cu venitul marginal reprezint o
metod apropiat de cea care se utilizeaz pe o piat liber si se aplic cel mai
bine n conditiile n care productorul detine pe piat o pozitie relativ
monopolist. Spre deosebire de celelalte metode, aceasta tine seama att de
comportamentul consumatorului ct si de cel al productorului.
Indicii pre(urilor de consum ai serviciilor
n perioada 2002-2007, preturile de consum pe ansamblul bunurilor si
serviciilor au nregistrat o tendin( de scdere, de la 122,5% n anul 2002, fat
de anul 2003, la 104,8% n anul 2007, fat de aul 2006. Aceeasi tendint de
scdere a indicilor preturilor de consum s-a constatat si n cazul serviciilor, de la
126,8% la 105,5%.
Din analiz rezult c n cazul serviciilor, preturile de consum au
nregistrat dinamici superioare bunurilor de consum.
Cea mai sustinut dinamic a preturilor de consum s-a nregistrat la
urmtoarele servicii: chirii, 171,8% n anul 2007, fat de anul precedent; ap,
canal, salubritate, 115,8%; servicii postale 109,7%; igien, cosmetic 108,3%.
125
Tabel nr. 10
Indicii pre(urilor de consum pe total yi servicii
Anul precedent = 100
2002 2003 2004 2005 2006 2007
TOTAL
Servicii
Confectionat si reparat
mbrcminte si ncltminte
Chirie
Ap, canal, salubritate
Cinematografe, teatre, muzee,
cheltuieli cu nvtmntul si
turism
Reparatii auto, electronice si
lucrri foto
ngrijire medical,
Igien cosmetic
Transport urban
Transport interurban
CFR, exclusiv abonamente
Rutier
Auto-abonamente
Post si telecomunicatii
Servicii postale
Telefon
Abonamente radio-TV
Restaurante, cafenele, cantine
Alte servicii cu caracter
industrial
Alte servicii
Plata cazrii n unittile
hoteliere
122,5
126,8
118,5
124,1
140,7
120,2
119,9
116,9
123,8
136,0
133,0
177,6
114,9
118,8
118,0
131,1
112,2
131,7
123,0
121,8
130,0
126,1
115,3
114,8
116,2
115,5
127,7
112,1
117,8
121,9
116,9
120,8
113,2
109,1
113,3
115,3
105,8
151,8
113,0
87,6
116,5
117,3
118,4
119,3
111,9
114,7
111,8
115,9
123,5
112,1
115,5
116,1
115,8
117,2
114,8
116,2
112,3
115,9
110,3
150,9
110,0
109,8
112,8
111,9
114,9
112,6
109,0
110,5
110,4
109,0
125,8
105,5
112,3
113,9
114,1
121,0
117,0
111,2
115,9
120,8
100,0
133,8
97,6
106,6
110,2
108,9
113,8
112,7
106,5
108,2
108,2
105,9
123,1
107,2
108,5
109,8
108,2
111,9
110,1
110,0
107,1
111,4
100,5
103,1
98,6
106,0
107,1
106,4
110,7
150,6
104,8
106,5
105,4
171,8
115,8
104,6
105,9
106,4
108,3
105,4
108,8
126,0
104,2
106,1
98,0
109,7
96,5
102,1
105,8
105,2
111,3
102,9
Sursa: I.N.S, Anuarul Statistic al Romniei, 2005, pag. 399, 2008, pag. 459
3.7. Conjunctura serviciilor
Ancheta de conjunctur n servicii se bazeaz pe estimrile managerilor
de ntreprinderi, cu privire la tendinta de evolutie a activittii economice.
Ancheta s-a efectuat pe un esantion de 1093 agenti economici, reprezentativ pe
ansamblul sectorului. Mrimea esantionului a fost stabilit astfel nct eroarea de
estimare maxim admis este5%pe total sector. S-a utilizat sondajul stratificat
simplu aleator, iar variabilele de stratificare sunt activitatea si mrimea
ntreprinderii. Pentru obtinerea rezultatelor agregate, rspunsurile ntreprinderilor
126
sunt ponderate cu variabila de selectie, respectiv cifra de afaceri. Proportia
alternative lor de evolutie (crestere, stabilitate, scdere) reprezint ponderea
ntreprinderilor (care au ales alternativa respectiv) n volumul de activitate
al sectorului. Diferenta procentual ntre alternative le extreme(%crestere - %
scdere) constituie soldul conjunctural, care exprim tendinta de evolutie a
indicatorilor fat de perioada de referint. Anchetele de conjunctur sunt realizate
n cofinantare, cu contributia Comisiei Europene - DGECF1N (Bruxelles).
Conform estimrilor din luna ianuarie 2007, cererea de servicii (cifra de
afaceri) va cunoaste pentru urmtoarele trei luni, o tendint de stabilitate pe
ansamblul sectorului (sold conjunctural +4%). De asemenea, se estimeaz o
stabilitate si a numrului de salariati (+6%). Dup opinia managerilor, preturile
de vnzare sau facturare va nregistra o crestere n urmtoarele trei luni (sold
conjunctural +25%).
Tabelul nr. 11
Realizri yi estimri n luna ianuarie 2007
%, serii neajustate
Sursa: I.N.S., Ancheta conjunctural n servicii nr. 1/2009, pag 2
Ramuri ale sectorului
de servicii
Aprecierea
situatiei
economice
Aprecierea
cererii de
servicii
Aprecierea
numrului
de salariati
Estimarea
cererii de
servicii n
urm. 3 luni
Estimarea
nr. de
salariati n
urm. 3 luni
Estimarea
preturilor
n urm.3
luni
Total 10 4 4 4 6 25
Hoteluri si restaurante (55) -5 -15 -18 -19 -17 27
Transporturi terestre
(60-62)
11 6 7 1 8 24
Activitti anexe si
auxiliare de transport,
activ. ale ag. de turism
(63.3)
1 -7 -9 10 -1 -19
nchirierea masinilor si
echipamentelor fr
operator (71)
-5 -11 -9 -1 0 -5
Informatic si activitti
conexe (72)
5 7 -5 0 -2 21
Cercetare-dezvoltare (73) 3 0 -14 -22 -28 1
Alte activ. de servicii
prestate n princ.
ntreprinderilor (74)
4 -2 -2 -11 -3 22
Selectia si plasarea
fortei de munc (74.5)
28 -35 -11 37 -40 6
Eliminarea deseuri lor si
a apelor uzate, etc. (90)
14 17 4 47 -14 40
127
n estimarea cresterii cererii de servicii n urmtoarele trei luni, pe primul
loc se afl sectorul de eliminare a deseurilor si a apelor uzate (divizia 90, sold
conjunctural + 47%), activitti ale agentiilor de voiaj si a tur-operatorilor,
activitti de asistent turistic (grupa 63.3, sold conjunctural +10%), urmate de
transporturi (diviziunile 60-62, sold conjunctural +1%).
Preturile de facturare a prestrilor va creste n urmtoarele trei luni. Cele
mai semnificative cresteri se semnaleaz n sectorul de eliminare a deseurilor si a
apelor uzate (sold conjunctural +40%), hoteluri si restaurante (sold conjunctural
+27%), transporturi (sold conjunctural +24%).
Din analiza conjunctural a evolutiei cererii de servicii, dup mrimea
ntreprinderii, tendinte de crestere mai pronuntate se nregistreaz la
ntreprinderile mari (cu 500 salariati si peste) care au un sold conjunctural de
+51% si la ntreprinderile mici (sold conjunctural -16%).
La toti indicatorii urmriti, ntreprinderile cu 500 de salariati si peste s-au
constatat solduri conjuncturale pozitive, deci aprecieri pozitive, tendinte de
crestere privind tendintele evenimentelor urmrite (aprecierea situatiei economice
+50%, aprecierea numrului de salariati +44%, estimarea cererii de servicii n
urmtoarele 3 luni +48%, estimarea numrului de salariati n urmtoarele 3 luni
+43%, estimarea preturilor n urmtoarele 3 luni +53%).
Tabel nr. 12
Evolu(ia activit(ii din sectorul de servicii,
pe grupe de salaria(i, n trimestrul I/2009
- solduri conjuncturale -
%, serii neajustate
Ramuri ale
sectorului
de servicii
Aprecierea
situatiei
economice
Aprecierea
cererii de
servicii
Aprecierea
numrului
de salariati
Estimarea
cererii de
servicii n
urm. 3 luni
Estimarea
nr. de
salariati n
urm. 3 luni
Estimarea
preturilor
n urm.3
luni
Total 10 4 4 4 6 25
1-49 salariati
50-249 salariati
250-499 salariati
500 salariati si
peste
-8
-8
17
50
-16
-17
18
51
-11
-6
-40
44
-23
-4
-3
48
-10
-11
9
43
15
6
34
53
128
Principalele cauze care afecteaz derularea corespunztoare a activittii
de servicii lantreprinderile mici, cu un numr cuprins ntre 1-49 salariati sunt:
- cererea insuficient (54%);
- probleme financiare (30%);
- lipsa spatiului sau a echipamentelor (2%);
- lipsa fortei de munc (3%);
- alte cauze (13%).
Managerii ntreprinderilor mijlocii (50-249 salariati), apreciaz c prin
specificul activittii de servicii, exist anumiti factori care restrictioneaz
activitatea acestui sector:
- cererea insuficient (46%);
- probleme financiare (28%);
- lipsa spatiului sau a echipamentelor (5%);
- alte cauze(18%).
Indicatorul de confiden( reprezint media aritmetic a soldurilor
conjuncturale pentru urmtoarele trei componente: aprecierea situatiei
economice, aprecierea si estimarea cererii de servicii.
Tabel nr. 13
Indicatorul de confiden( pentru (rile Uniunii Europene,
a celor din zona de influen( euro yi pentru Bulgaria, Romnia)
%, serii neajustate
Indicatorul
de
confident
ncepnd cu data de
01/1990
2005 2009
Minim Media Maxim
04 05 06 07 08 09 10 11 12 01
Val. Data Val. Data
UE -28 01/09 12 33 03/98 6 6 7 0 -2 -4 -10 18 -23 -28
ZonaEuro -22 01/09 12 35 03/98 7 8 9 1 1 0 -7 -12 -17 -22
Bulgaria
Romnia
6
5
01/09
06/06
31
25
48
57
03/07
06/04
39
25
38
22
34
20
34
17
38
17
38
22
38
23
34
13
8
9
6
8
Indicatorul de confident mediu pentru Romnia are valori superioare fat
de mrimile realizate pentru trile Uniunii Europene si a celor din zona de
influent Euro, ceea ce indic o situatie negativ. Cu toate c indicatorul de
confident mediu pentru Romnia este de 25, iar cel al Bulgariei 31, aceast
comparatie este defavorabil Romniei deoarece media realizat s-a obtinut prin
solduri conjuncturale aflate ntr-un interval foarte larg (5 si 57), ceea ce denot
opinii foarte variate datorit complexittii si dificulttilor ntmpinate n
activitatea practic. n cazul Bulgariei, acest interval este mai restrns (6-48).
129
3.8. ntrebri gril
1. Fenomenele care marcheaz evolu(ia pie(ei mondiale n ultimele decenii
stau sub semnul:
a) globalizrii;
b) crizei energetice;
c) dezvoltrii culturale;
d) evolutiei dinamice a progresului tehnic.
2. Procesul globalizrii este de dat:
a) ndeprtat n trecut;
b) recent;
c) viitoare;
d) strvechi timpuri.
3. Dezvoltarea spectaculoas a procesului globalizrii s-a realizat mai ales
dup anii:
a) imediat dup al doilea rzboi mondial;
b) 80 ai secolului trecut;
c) 90 ai secolului trecut;
d) 2000.
4. Dezvoltarea spectaculoas a procesului globalizrii s-a realizat odat cu:
a) dezvoltarea economic;
b) cresterea importantei infrastructurii;
c) globalizarea pietelor financiare;
d) intensificarea eforturilor de aprare.
5. Pe lng efectele negative, globalizarea nseamn ns yi multe
oportunit(i. Marca(i varianta fals:
a) mobilizarea capitalurilor si internationalizarea productiei;
b) libera circulatie a mrfurilor;
c) sporirea concurentei;
d) intensificarea colonialismului corporatist.
6. Pia(a serviciilor nu se caracterizeaz prin:
a) omogenitate;
b) diversitate;
c) includerea numai a serviciilor marf;
d) dificultatea evalurilor cantitative privind structura si dinamica.
130
7. Diversitatea, o caracteristic a pie(ei serviciilor este determinat de:
a) materialitatea si imaterialitatea serviciilor;
b) diversitatea definitiilor date notiunii de serviciu;
c) diversitateacategoriilor deservicii si amodului demanifestareaconcurentei;
d) tangibilitatea si intangibilitatea serviciilor.
8. Printre particularit(ile pie(ei serviciilor rezultate din modul de
manifestare a concuren(ei nu se enumer:
a) neomogenitatea majorittii serviciilor;
b) afectarea atomicittii;
c) existenta unor bariere la ptrunderea (lansarea) serviciilor pe piat;
d) lipsa propriettii.
9. Printre particularit(ile pie(ei serviciilor rezultate din modul de
manifestare a concuren(ei nu se enumer:
a) neomogenitatea majorittii serviciilor;
b) existenta unor bariere la ptrunderea (lansarea) serviciilor pe piat;
c) limitarea transparentei
d) reducerea variabilittii serviciilor.
10. Printre restric(iile de natur birocratic impuse la lansarea pe pia( a
unor servicii nu se regsesc:
a) licenta de emisie;
b) capitalul necesar;
c) brevetul de turism;
d) licenta de distributie.
11. Printre restric(iile de natur birocratic impuse la lansarea pe pia( a
unor servicii nu se regsesc:
a) capitalul minim foarte mare;
b) licenta de emisie;
c) licenta de distributie;
d) autorizarea sau acreditarea.
12. Drept restric(ie de natur economic impus pentru prestarea pe pia( a
unui serviciu de telecomunica(ii se refer la:
a) capitalul necesar;
b) eficienta de emisie;
d) acreditarea.
131
13. Printre restric(iile de natur economic impuse la lansarea pe pia( a
unui serviciu bancar se regseyte:
a) capitalul minim foarte mare;
b) licenta de emisie;
d) licent de distributie.
14. Limitarea transparen(ei reprezint o particularitate a pie(ei serviciilor yi
este cauzat de:
a) afectarea atomicittii;
b) existenta unor bariere la ptrunderea (lansarea) serviciilor pe piat;
c) imaterialitatea si perisabilitatea serviciilor;
d) capitalul minim obligatoriu.
15. Cererea de servicii este determinat de trei condi(ii esen(iale de
existen(. Marca(i varianta fals:
a) disponibilitatea de a cumpra serviciul respectiv;
b) existenta dorintei clientului de a consuma ntr-o anumit cantitate un
serviciu;
c) posibilitatea de a achizitiona serviciul respectiv, determinat n principal
de solvabilitatea consumatorului;
d) existenta unor bariere la ptrunderea (lansarea) pe piat a serviciilor.
16. Din punctul de vedere al solvabilit(ii, cererea de servicii poate fi:
a) efectiv si potential;
b) curent, sezonier, ocazional sau rar;
c) satisfcut si nesatisfcut;
d) constant, descresctoare si cresctoare.
17. Dup modul de manifestare n timp, cererea poate fi:
18. Dup gradul de corelare cu oferta, cererea de servicii poate fi:
132
19. Din punctul de vedere al manifestrii n timp, cererea de servicii poate
fi:
20. Marca(i categoriile de factori de influen( ai cererii de servicii:
a) generali si specifici;
b) generali si particulari;
c) obiectivi si subiectivi;
d) generali.
21. Tarifele practicate, veniturile consumatorilor, tarifele serviciilor
substituibile sunt factori de influen( ai cererii de servicii cu caracter:
a) general;
b) specifici;
c) obiectivi;
d) subiectivi.
22. Modificrile cererii de servicii n func(ie de tarifele practicate nu depind
de:
a) nivelul initial al tarifului;
b) calitatea serviciilor;
c) structura veniturilor consumatorului;
d) elasticitatea cererii n raport cu tariful practicat.
23. Veniturile consumatorului reprezint un factor de influen( a cererii de
servicii cu caracter:
a) specific;
b) general;
c) obiectiv;
d) subiectiv.
24. n func(ie de evolu(ia cererii, determinat de modificarea veniturilor
consumatorului, serviciile pot fi:
a) simple si complexe;
b) normale si inferioare;
c) frecvente si rare;
d) obisnuite.
133
25. n func(ie de gradul de substituibilitate, serviciile pot fi:
a) general si partial substituibile;
b) obisnuit substituibile;
c) nesubstituibile;
d) perfect si partial substituibile.
26. Tarifele serviciilor complementare reprezint un factor de influen( al
cererii de servicii, cu caracter:
a) specific;
b) general;
c) obiectiv;
d) subiectiv.
27. n func(ie de gradul de complementaritate serviciile pot fi:
a) strict si partial complementare;
b) general si partial complementare;
c) necomplementare;
d) strict complementare.
28. n cazul serviciilor strict complementare, gradul de complementaritate
este:
a) indiferent;
b) egal cu 1;
c) mai mare dect 1;
d) apropiat de 1.
29. n cazul serviciilor par(ial complementare, gradul de complementaritate
este:
a) diferit de 1;
b) nu are semnificatie;
c) egal cu 1;
d) nu se poate determina.
30. Preferin(ele consumatorului, ca factor de influen( a cererii de servicii,
nu prezint una din valen(ele enumerate:
a) determin cresterea veniturilor personale;
b) evidentiaz anumiteaspectecalitativecu influenteasupracererii deservicii;
c) stau la baza criteriilor de segmentare a cererii de servicii;
d) permite evaluarea cantitativ a cererii de servicii.
31. Factorul timp influen(eaz cererea de servicii doar n msura:
a) distribuirii serviciilor;
b) promovrii serviciilor;
134
c) pregtirii productorului;
d) puterii de cumprare a clientului.
32. Specificitatea factorului de influen( asupra cererii de servicii nu
prezint importan( pentru:
a) servicii prestate n special pentru populatie;
b) servicii cu caracter general;
c) servicii prestate n special pentru ntreprinderi;
d) servicii internationale.
33. Factorii demografici yi factorii socio-culturali ai cererii de servicii fac
parte din urmtoarea categorie de factori:
a) factori specifici cererii de servicii pentru ntreprinderi;
b) factori specifici cererii de servicii a populatiei;
c) factori generali ai ofertei de servicii;
d) factori specifici ai ofertei de servicii.
34. Din categoria factorilor demografici cu influen( direct asupra
structurii yi dinamicii cererii de servicii a popula(iei, nu fac parte:
a) numrul populatiei;
b) structura pe sexe si pe grupe de vrst;
c) urbanismul;
d) repartizarea teritorial a populatiei, att din punct de vedere numeric ct si
al structurii pe sexe si pe grupe de vrst.
35. Din categoria factorilor socio-culturali ce influen(eaz cererea de servicii
nu se eviden(iaz:
a) schimbrile sociale;
b) urbanismul;
c) apartenenta la un grup cultural, ce dispune de traditii, obiceiuri si
mentalitti proprii;
d) repartizarea teritorial a populatiei, pe total, sexe si grupe de vrst.
36. n func(ie de raportul timp liber-venituri, consumatorii nu se pot afla n
situa(ia:
a) venituri mari si timp liber limitat;
b) venituri mari si timp liber;
c) venituri mici;
135
37. n func(ie de modalitatea de abordare yi modul de rezolvare, metodele
de studiere a cererii de servicii nu cuprind:
a) metode analitice;
b) ancheta pilot;
c) metode statistice;
d) metode normative.
38. Metodele analitice utilizate n studierea cererii de servicii prezint
urmtoarele elemente specifice:
a) obtinerea de solutii optime la diferite obiective stabilite, n functie de
valorile parametrilor avuti n vedere;
b) analiza seriilor de timp, care caracterizeaz evolutia cererii efective;
c) utilizarea unor norme de consum determinate de regul statistic;
d) realizarea de scenarii privind consumul de servicii.
39. Metodele statistice utilizate n studierea cererii de servicii prezint
b) analiza seriilor de date (cronologice sau de timp), care caracterizeaz
evolutia cererii efective;
40. Metodele normative utilizate n studierea cererii de servicii prezint
b) analiza seriilor de timp, care caracterizeaz evolutia cererii efective;
41. Pentru ca o ntreprindere prestatoare de servicii s-yi formeze o ofert
de servicii, trebuiesc ndeplinite mai multe condi(ii. Marca(i varianta
fals:
a) disponibilitatea;
b) capabilitatea;
c) managementul performant;
d) amplasarea n localitti urbane.
136
42. Netransferabilitatea ofertei de servicii deriv din:
a) nematerialitatea si intangibilitatea serviciilor;
b) materialitatea si nematerialitatea serviciilor;
c) materialitatea si intangibilitatea serviciilor;
d) nematerialitatea si nestocabilitatea serviciilor.
43. Oferta de servicii are o serie de particularit(i. Marca(i varianta fals:
a) netransferabilitatea ofertei;
b) dificultatea protectiei juridice a serviciului;
c) materialitatea si imaterialitatea ofertei;
d) implicarea consumatorului n producerea serviciului.
44. Oferta de servicii este o ofert:
a) efectiv;
b) frecvent;
c) potential;
d) ocazional.
45. Dificultatea protec(iei juridice a serviciilor rezult din:
a) nematerialitatea si intangibilitatea unor servicii;
b) nestocabilitatea serviciilor;
c) simultaneitatea productiei si consumului;
d) intensificarea concurentei pe piata serviciilor.
46. Implicarea consumatorului n producerea unui serviciu genereaz:
a) inseparabilitatea serviciului de prestator si consumator;
b) producerea unor servicii personalizate si stabilirea unui sistem aparte de
relatii ntre prestator si consumator;
c) intensificarea concurentei pe piata serviciilor si nestocabilitatea
serviciului;
d) cantitti mari de servicii puse la dispozitia consumatorilor finali sau
utilizatorilor la un moment dat.
47. Exclude(i din urmtoarele enumerri factorii care nu influen(eaz oferta
de servicii:
a) volumul si structura cererii de servicii;
b) costurile de productie;
c) tariful de piat al serviciului;
d) volumul si structura veniturilor.
137
48. Sfryitul secolului XX yi nceputul secolului XXI au fost marcate de o
serie de tendin(e n evolu(ia ofertei de servicii. Marca(i varianta fals:
a) cresterean ritmsuperior aofertei deservicii n raport cu ofertacelorlaltesectoare;
b) asocierea respectiv disocierea ofertei de bunuri si de servicii;
c) cresterea rolului si importantei calittii serviciilor si dinamicii diferentiate
pe categorii de servicii;
d) influenta pozitiv sau negativ a preturilor si cantittile de servicii
complementare.
49. Cea mai sus(inut dinamic a pre(urilor de consum s-a nregistrat la
urmtoarele servicii:
a) ap, canal, salubritate, servicii postale;
b) abonamente radio - TV;
c) servicii cu caracter industrial;
d) transport urban.
50. Soldul conjunctural exprim:
a) cresterean ritmsuperior aofertei deservicii n raport cu ofertacelorlaltesectoare;
b) tendinta de evolutie a indicatorilor fat de perioada de referint;
c) asocierea, respectiv disocierea ofertei de bunuri si de servicii;
d) dinamici diferentiate pe categorii de servicii.
51. Indicatorul de confiden( se determin ca o media aritmetic simpl a
soldurilor conjuncturale pentru trei componente. Marca(i varianta fals:
a) aprecierea situatiei economice;
b) aprecierea cererii de servicii;
c) aprecierea numrului de salariati
d) estimarea cererii de servicii
52. n contextul globalizrii, rolul statului tinde:
a) s se minimizeze;
b) s se maximizeze;
c) s rmn la acelasi nivel;
d) s nu fie afectat.
53. Viteza deosebit cu care globalizarea a cuprins ntreaga lume i-a fcut
pe unii specialiyti (R. Reich, R. Fetzgerald etc.) s aprecieze c:
a) trim transformri care vor rearanja politica si economia secolului
urmtor;
b) nu va mai fi economii nationale, atunci cnd acest proces va fi nchiriat;
138
c) tot ceea ce va rmne n cadrul unei granite vor fi oamenii, care vor
cuprinde natiunile...
d) toate cele trei variante.
54. Dup unii autori (P. Dicken), principala for( n modelarea economiei
mondiale, n procesul globalizrii, se refer la institu(iile:
a) politice;
b) sindicale;
c) economice;
d) sociale.
55. Dup anii 80 ai secolului XX, dezechilibrele ce trebuie gestionate n
perioada globalizrii pie(elor lumii sunt de natur:
a) macroeconomic;
b) microeconomic;
c) financiar;
d) zonal.
56. Pentru prima dat existen(a procesului globalizrii pie(elor lumii a fost
semnalat de:
a) Ph. Koller;
b) P. Dicken;
c) Th. Levitt;
d) R. Reich.
57. n procesul globalizrii, produc(ia industrial are mai multe dimensiuni.
Marca(i caracteristica fals:
a) valoarea productiei realizat de societtile transnationale;
b) fluxurile tehnologice joac un rol important;
c) cresterea populatiei urbane;
d) cercetarea-dezvoltarea constituie secretul succesului.
58. n procesul globalizrii, dinamismul cel mai mare s-a nregistrat n domeniul:
a) fluxurilor financiare internationale;
b) comertului cu bunuri;
c) comertului cu servicii;
d) circuitelor de persoane.
59. Procesul globalizrii a fost accentuat de revolu(ia:
a) industrial;
b) transporturilor de persoane;
139
c) informational;
d) transporturilor de mrfuri.
60. Printre realizrile aderrii noilor state la UE nu se realizeaz:
a) mbunttirea calitativ a produselor si serviciilor;
b) intensificarea participrii acestor state la distributia international de
bunuri si servicii;
c) cresterea inflatiei;
d) ameliorarea datoriilor externe.
61. Printre factorii specifici cererii de servicii interna(ionale nu se nscrie:
a) cresterea veniturilor si modificarea cheltuielilor de consum ale populatiei;
b) dezvoltarea si liberalizarea comertului cu bunuri;
c) stagnarea progresului stiintific si tehnic;
d) expansiunea activittii companiilor internationale.
62. n studierea cererii de servicii metodele nu se utilizeaz:
a) n functie de situatiile concrete;
b) n functie de informatiile disponibile;
c) izolat;
d) n functie de mrimea esantionului.
63. Oferta individual de servicii reprezint:
a) oferta de servicii la nivelul unui agent economic sau cantittile dintr-un
serviciu pe care un agent economic le pune la dispozitia clientilor spre vnzare;
b) oferta de servicii existent ntr-o localitate;
c) oferta de servicii pus la dispozitia clientilor cu dizabilitti;
d) oferta de servicii dintr-un depozit en gros.
64. Oferta agregat reprezint:
a) toate serviciile puse la dispozitia consumatorilor finali si utilizatorilor la
un moment dat;
b) ntreaga ofert a unui agent economic;
c) un serviciu de acelasi fel oferit de toate ntreprinderile prestatoare;
d) toate serviciile puse la dispozitia consumatorilor la un moment dat.
65. Marca(i factorul care nu influen(eaz oferta de servicii:
a) volumul si structura cererii;
b) costurile de productie;
c) tariful de piat al serviciului;
d) implicarea consumatorului n producerea serviciului.
140
66. Creyterea volumului yi diversificrii cererii efective de servicii nu se
poate realiza prin:
a) reducerea tarifelor;
b) mbunttirea raportului calitate-pret;
c) reducerea numrului surselor de informare;
d) cresterea numrului de prestatori.
67. n raportul dintre cerere yi oferta de servicii, factorul timp ndeplineyte:
a) un rol mai putin important
b) un rol foarte important
c) nici un rol
d) un rol conditionat
68. Asocierea, respectiv disocierea ofertei de bunuri yi de servicii prezint
tendin(e contradictorii n prezent, dar datorit desfyurrii yi
dinamismului fenomenelor economico-sociale din prezent, aceste
tendin(e sunt considerate:
a) normale;
b) anormale;
c) nu prezint important;
d) indiferente.
69. n sectorul ter(iar, tendin(a de disociere se manifest:
a) att ntre oferta de servicii si oferta de bunuri, ct si n intermediul ofertei de servicii;
b) datorit intensificrii ptrunderii progresului tehnic n toate domeniile societtii;
c) n conditiile cresterii nivelului de trai;
d) datorita diversificrii nevoilor sociale.
70. Indicatorul de confiden( mediu pentru Romnia are valori superioare
fa( de mrimile realizate pentru (rile Uniunii Europene yi indic o situa(ie:
a) pozitiv;
b) negativ;
c) nensemnat;
d) contradictorie.
71. ntr-o economie de pia(, creyterea rolului yi importan(ei calit(ii
serviciilor devine un obiectiv:
a) esential;
b) important;
c) indiferent;
d) nensemnat.
141
72. Pe o pia(a competitiv, n care firmele se ntrec n produse, servicii,
pre(uri, calitatea constituie una din condi(iile necesare cytigrii:
a) de noi nise de piata;
b) unui avantaj competitiv;
c) altor segmente de consumatori;
d) unor profituri mai mari.
73. n literatura de specialitate sunt recunoscute mai multe metode
cantitative de stabilire a tarifelor serviciilor pe o pia( cu concuren(a
imperfect. Marca(i varianta fals:
a) metoda marjei de profit adugat la costuri;
b) metoda pragului de rentabilitate;
c) metoda costului marginal egal cu venitul marginal;
d) metoda cresterii veniturilor populatiei.
74. Metoda marjei de profit adugat la costuri ca metoda de stabilire a
tarifelor de consum a serviciilor ofer productorului:
a) cele mai reduse garantii;
b) cele mai mari garantii;
c) nici o garantie;
d) asigur rentabilitatea activittii.
75. Metoda marjei de profit adugat la costuri, ca metod de stabilire a
tarifelor de consum a serviciilor nu (ine cont de:
a) cumprtorul potential, cerintele si posibilittile financiare ale acestuia;
b) nivelul profitului realizat;
c) costurile realizate;
d) oferta de servicii de pe piata.
76. Metoda pragului de rentabilitate, ca metod de stabilire a tarifelor de
consum a serviciilor, porneyte de la ipoteza:
a) profitul realizat este egal cu cel planificat;
b) s fie cea mai simpl metod;
c) veniturile realizate din prestarea unui anumit volum de servicii s fie egal
cu valoarea costurilor;
d) productorul s detin pe piata o pozitie relativ monopolist.
77. Metoda costului marginal cu venitul marginal, ca metoda de stabilire a
tarifelor serviciilor pe o pia( cu concuren( imperfect se aplic cel mai
bine n condi(iile n care:
a) productorul detine o pozitie relativ monopolist;
b) consumatorul si exprim cereri foarte mari de servicii;
142
c) productorul ofer servicii diversificate;
d) cererea de servicii este nesatisfcut;
78. Spre deosebire de celelalte metode, metoda costului marginal egal cu
venitul marginal, ca metoda de stabilire a tarifelor serviciilor pe o pia(
cu concuren(a imperfect, spre deosebire de celelalte metode se
diferen(iaz prin:
a) att de comportamentul consumatorului ct si de cel al productorului;
b) numai de comportamentul consumatorului;
c) numai de comportamentul productorului;
d) atitudinea indiferent.
79. Metoda pragului de rentabilitate ca metoda de stabilire a tarifelor
serviciilor pe pia(a cu concuren( imperfect, se poate aplica prin
procedeele:
a) determinarea nivelului cererii de servicii a populatiei;
b) determinarea productiei minime si determinarea tarifului minim;
c) cercetarea cererii nesatisfcute de servicii a populatiei;
d) cercetarea cererii de servicii a ntreprinderilor.
80. n func(ie de agentul economic care exprim cererea de servicii, se deosebesc:
a) cerere individual si agregat;
b) cerere constant descresctoare si cresctoare;
c) cerere curent, sezonier si ocazional;
d) cerere satisfcut si nesatisfcut.
1 d 11 a 21 a 31 c 41 d 51 c 61 c 71 a
2 b 12 a 22 c 32 b 42 d 52 a 62 d 72 b
3 b 13 a 23 b 33 b 43 c 53 d 63 a 73 d
4 c 14 c 24 b 34 c 44 c 54 a 64 a 74 a
5 d 15 d 25 d 35 d 45 a 55 b 65 d 75 a
6 a 16 a 26 b 36 d 46 b 56 c 66 c 76 c
7 c 17 b 27 a 37 b 47 d 57 d 67 a 77 a
8 d 18 c 28 d 38 a 48 d 58 a 68 a 78 a
9 d 19 d 29 a 39 b 49 a 59 c 69 a 79 b
10 b 20 a 30 a 40 c 50 b 60 c 70 b 80 a
143
3.10. ntrebri
1. Care sunt principalele caracteristici ale globalizrii?
2. Care sunt efectele negative ale globalizrii?
3. Care sunt efectele pozitive ale globalizrii?
4. Care sunt oportunittile globalizrii?
5. Care sunt factorii care au determinat dinamica economic a Romniei n ultimii ani?
6. Care sunt principalele caracteristici ale pietei serviciilor?
7. Care sunt particularittile pietei serviciilor?
8. Care sunt restrictiile de natur birocratic privind ptrunderea pe piata serviciilor?
9. Care sunt restrictiile de natur economic privind ptrunderea pe piata serviciilor?
10. Care sunt formele de manifestare a cererii de servicii?
11. Care sunt factorii generali de influent ai cererii de servicii?
12. Care sunt factorii specifici de influent ai cererii de servicii?
13. Care sunt principalele metode de studiere a cererii de servicii?
14. Care sunt conditiile ce trebuie ndeplinite pentru formarea ofertei de servicii?
15. Care sunt particularittile ofertei de servicii?
16. Care sunt factorii de influent a ofertei de servicii?
17. Care sunt principalele tendinte n evolutia ofertei de servicii?
18. Care este semnificatia soldului conjunctural?
19. Care este semnificatia indicatorului de confident n conjunctura serviciilor?
20. Care sunt principalele cauze care afecteaz derularea corespunztoare a
activittii de servicii la ntreprinderile mici si mijlocii?
1. Atenuarea efectelor negative ale globalizrii;
2. Locul ocupat de Romnia n cadrul trilor UE;
3. Influenta formelor concurentei asupra nivelului si dinamismului pietei serviciilor;
4. Necesitatea restrictiilor de ptrundere pe piata serviciilor;
5. Relatia timp liber venituri si cererea de servicii;
6. Perspectiva ponderii cheltuielilor cu plata serviciilor;
7. Perspectiva ofertei de servicii;
8. Corelatia dintre preturile serviciilor si preturile bunurilor de consum;
9. Definirea conjuncturii serviciilor;
10. Analiza comparativ a conjuncturii serviciilor dintre Romnia si trile UE.
144
CAPITOLUL 4.
SERVICII DE PIAT
Serviciile de pia( reprezint activitti care fac obiectul vnzrii si
cumprrii pe piat, indiferent de momentul pltii, tipul de pret practicat (pret de
vnzare, tarif etc.) si modalittile de ncasare
72
.
Activit(ile de servicii de pia( cuprind:
servicii de piat prestate n principal pentru populatie;
servicii de piat prestate n principal pentru operatorii economici;
servicii de transporturi, depozitare si comunicatii.
4.1. Servicii de pia( pentru popula(ie
Serviciile de pia( prestate n principal pentru popula(ie, pentru
operatorii economici yi serviciile de transporturi, poyt yi telecomunica(ii
cuprind veniturile realizate, att de ntreprinderile care au activitate principal de
servicii, ct si de ntreprinderile cu alte activitti principale, care obtin venituri
din activitti de servicii.
4.1.1. Conjinutul yi structura serviciilor de piaj pentru populajie
Serviciile de pia( prestate n principal pentru popula(ie, conform
CAEN Rev 1. cuprind urmtoarele activitti:
hoteluri si restaurante (diviziunea 55);
agentii de voiaj (clasa 6330);
nchirierea bunurilor personale (clasa 7140);
activitti fotografice (clasa 7485);
activitti recreative (diviziunea 92);
alte activitti de servicii personale (diviziunea 93).
Serviciile de piat pentru populatie se pot grupa n functie de mai multecriterii
73
:
caracteristicile beneficiarului;
natura relatiilor economice si financiare ce intervin ntre prestator si beneficiar;
din punct de vedere existential;
continutul activittii;
nivelul de dezvoltare si importanta pentru consumul populatiei.
72
INS, Anuarul Statistic al Romniei , pag. 707-708
73
Zaharia, M., (coordonator), Economia serviciilor, Editura Universitar, Bucuresti, 2004, pag. 202
145
Sursa: Ioncic, M., Economia serviciilor. Teorie si practic, Editia a II-a, Editura
Uranus, Bucuresti, 2002, pag. 242
4.1.2. Nivelul de dezvoltare, dinamic yi structura pe activitji a
serviciilor de piaj pentru populajie
O privire de ansamblu asupra serviciilor de piat prestate n principal
pentru populatie, pe total yi pe forme de proprietate relev urmtoarele:
- evolutie valoric ascendent, de la an la an n toat perioada 1999-2004;
- evolutia sinusoidal a cifrei de afaceri realizate de ctre ntreprinderile cu
activitate principal de servicii de piat prestate n principal pentru populatie. n
anul 2007, s-a nregistrat o valoare de 21.707,8 miliarde lei preturi curente, cu
23,5% mai mult dect n anul precedent, dar sub valorile realizate n anii anteriori;
- forma de proprietate majoritar privat detine ponderea cea mai mare (de
la 83,6% n anul 1999, la 89,2% n anul 2006, la 90,1% n anul 2007.
Servicii
pentru
populatie
Servicii
personale
(individuale)
Servicii
colective
Serviciile
privind n
principal
bunurile
Servicii cu
efect direct
asupra
persoanelor
Servicii cu
caracter
locativ
Servicii de
reparatii si
ntretinere
nchirieri de locuinte;
nchirieri de bunuri;
nchirieri deautoturisme
Reparareabunurilor
de uz ndelungat,
servicii dup vnzare,
spltorii, curttorii
Servicii cu efect
asimilabil
investitiilor
Servicii
asimilabile
consumului
nvtmnt,
informatic,
sntate
Transport,
telecomunicatii,
turism
Servicii personalizate
(individualizate)
nvtmnt, sntate,
asistent social
Servicii
destinate
colectivittii n
ansamblul su
Aprare national, relatii
externe, mentinerea
ordinii, protejarea
mediului, serviciile
institutiilor culturale
(radio, televiziune etc).
Fig. 10 Tablou sinoptic al serviciilor pentru popula(ie
146
Tabel nr. 14
Servicii de pia( prestate n principal pentru popula(ie,
pe forme de proprietate
1999 2000 2003 2006 2007
Total miliarde lei
pre(uri curente
x
22612,9 36001,9 76346,5 17583,2 21707,8
pe forme de proprietate %
- majoritar de stat
- majoritar privat
16,4
83,6
14,3
85,7
13,1
86,9
10,8
89,2
9,9
90,1
x)
Exclusiv serviciile de transport, depozitare si comunicatii
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al Romniei, 2005, pag. 712, Starea social si
economic a Romniei 2006, 2007, pag. 133
Fat de cresterea de 18,4% realizat n anul 2007 comparativ cu anul
2006, pe total servicii de piat prestate n principal pentru populatie, dinamica
cea mai ascendent s-a nregistrat la urmtoarele categorii de servicii:
- agentii de turism si asistent turistic (29,3%);
- activitti sportive si alte activitti recreative (28,6%)
- campinguri si alte facilitti pentru cazare de scurt durat (24,9%)
- restaurante (22,4%).
Tabel nr. 15
Indicii serviciilor de pia( prestate n principal pentru popula(ie
Anul precedent = 100
2006 2007
Total 131,4 118,4
Hoteluri 114,0 116,0
Campinguri si alte facilitti pentru cazare de scurt durat 225,5 124,9
Restaurante 131,9 122,4
Baruri, cantine si alte unitti de preparare a hranei 150,8 105,5
Agentii de turism si asistent turistic 132,6 129,3
nchirierea bunurilor personale si gospodresti 123,4 109,7
Activitti fotografice, traduceri, secretariat, multiplicri 167,5 90,7
Productia, distributia si proiectia de filme cinematografice
si video
98,4 115,7
Activitti de radio si televiziune 118,6 118,1
Activitti de art si spectacole 105,7 104,6
Activitti ale agentiilor de pres, ale bibliotecilor,
muzeelor, grdinilor botanice si zoologice
154,7 118,7
Activitti sportive si alte activitti recreative 143,3 128,6
Alte activitti de servicii 131,2 106,0
147
n anul 2007, n total servicii pentru populatie, ponderea cea mai mare
au detinut-o restaurantele (19,5% din veniturile totale realizate), activitti
sportive si alte activitti recreative (18,4% din veniturile totale realizate), hoteluri
(13,7% din veniturile realizate), baruri, cantine si alte unitti de preparare a
hranei (11,9% din veniturile totale realizate), agentii de turism si asistent
turistic si activittile sportive si alte activitti recreative (11,4% din veniturile
totale realizate).
Totodat, cele mai mici ponderi din venituri s-au nregistrat din
campinguri si alte facilitti pentru cazare de scurt durat (2,1%), activitti
fotografice, traduceri, secretariat, multiplicri (2,0%), activitti de art si
spectacole (1,5%), activitti ale agentiilor de pres, ale bibliotecilor, muzeelor,
grdinilor (0,6%), precum si nchirierea bunurilor personale si gospodresti
(0,3%).
Tabel nr. 16
Structura serviciilor de pia( prestate
n principal pentru popula(ie, pe activit(i
%
1999 2004 2006 2007
Total
x)
100,0 100,0 100,0 100,0
Hoteluri 17,3 14,5 14,0 13,7
Campinguri si alte facilitti pentru cazare de
scurt durat
0,6 1,0 2,0 2,1
Restaurante 14,4 19,1 18,9 19,5
Baruri, cantine si alte unitti de preparare a
hranei
12,0 14,0 13,3 11,9
Agentii de turismsi asistent turistic 10,1 9,8 10,6 11,4
nchirierea bunurilor personale si gospodresti 0,1 0,2 0,3 0,3
Activitti fotografice, traduceri, secretariat,
multiplicri
2,1 2,7 2,7 2,0
Productia, distributia si proiectia de filme
cinematografice si video
1,8 3,5 2,7 2,5
Activitti de radio si televiziune 13,2 13,9 12,2 11,8
Activitti de art si spectacole 1,2 2,2 1,6 1,4
Activitti ale agentiilor de pres, alemuzeelor,
bibliotecilor, grdinilor botanice si zoologice
0,3 0,7 0,6 0,6
Activitti sportive si alte activitti recreative 19,7 13,9 16,6 18,4
Alte activitti de servicii 7,1 4,5 4,5 4,4
x)
Sursa: prelucrat dup I.N.S, Anuarul Statistic al Romniei, 2005, pag. 713, Starea
social si economic a Romniei, 2006 si 2007, pag. 133
148
4.2. Servicii de pia( prestate n principal pentru ntreprinderi
Serviciile de pia( prestate n principal pentru ntreprinderi, conform
CAEN Rev 1. cuprind urmtoarele activitti:
tranzactii imobiliare (diviziunea 70);
nchirierea masinilor si echipamentelor fr operator (grupele 711-713);
activitti de informatic (diviziunea 72);
cercetare-dezvoltare (diviziunea 73);
activitti juridice, contabilitate si revizie contabil (grupa 741);
arhitectur, inginerie, alte consultatii tehnice (grupele 742-743);
publicitate (grupa 744);
asanarea si ndeprtarea gunoaielor, salubritate (diviziunea 90);
alte servicii (grupele 745-747, clasele 7482, 8486, 7487).
Tabel nr. 17
Servicii de pia( prestate n principal pentru
operatorii economici, pe forme de proprietate
1999 2000 2003 2004 2006 2007
Total (miliarde lei preturi
curente)
30853,5 57922,9 197554,7261418,5 81367,0 101109,0
pe forme de proprietate %
- majoritar de stat
- majoritar privat
21,1
78,9
13,3
86,7
7,3
92,7
8,1
91,9
4,5
95,5
3,5
96,5
x)
economic a Romniei, 2006 si 2007, pag.134 si 135
n anul 2007, valoarea total a serviciilor de piat prestate n principal
pentru operatorii economici a fost de 101109,0 miliarde lei preturi curente, din
care 96,5% au fost servicii prestate de sectorul majoritar privat. Ponderea
sectorului majoritar privat a nregistrat o tendint de crestere n perioada 1999-
2007, de la 78,9%, la 96,5%.
Pe activit(i, structura serviciilor de piat prestate n principal pentru
operatorii economici se prezint dup cum urmeaz:
tranzactiile imobiliare reprezentau cea mai mare pondere n total, 19,9%
n anul 2007, cu 1,6 mai multe procente dect n anul 2006;
149
o serie de servicii, precum informatica si activitti conexe (12,4%);
activitti juridice, contabilitate si revizie contabil (17,4%); arhitectur, inginerie
si alte consultatii tehnice (14,0%); publicitate (12,7);
activitatea de cercetare-dezvoltare a detinut o pondere foarte redus, doar
de 2,4% n anul 2007, chiar scznd cu 0,3 procente fat de anul 2006;
asanarea si ndeprtarea gunoaielor, salubritate si alte activitti similare
detineau doar o pondere de 4,7% n anul 2007, cu 0,4 procente mai mult dect n 2006.
Tabel nr. 18
Servicii de pia( prestate n principal pentru
operatorii economici, pe activit(i
Miliarde lei
pre(uri curente
Structura -
% -
2006/
2007
2006 2007 2006 2007 - %-
Total 41813,8 57089,1 100,0 100,0 136,5
Tranzactiileimobiliare
din care:
- administrarea imobilelor pe baz
de tarife sau contract (chirie)
7644,3
404,2
11345,7
563,2
18,3
1,0
19,9
1,0
148,4
139,3
nchirierea masinilor si
echipamentelor fr operator
940,8 1292,7 2,2 2,3 137,4
Informatic si activitti conexe 5050,5 7085,0 12,0 12,4 140,2
Cercetare-dezvoltare 1128,3 1373,5 2,7 2,4 121,7
Activitti juridice, contabilitate si
revizie contabil
7789,4 9930,1 18,6 17,4 127,5
Arhitectur, inginerie si alte
consultatii tehnice
5705,1 7985,4 13,6 14,0 140,0
Publicitate 5350,8 7259,1 12,8 12,7 135,7
Asanarea si ndeprtarea
gunoaielor, salubritate si alte
activitti similare
1794,9 2673,8 4,3 4,7 149,0
Alte servicii 6409,9 8143,8 15,2 13,2 127,1
x)
Exclusiv serviciile de transport, depozitare, comunicatii
Sursa: I.N.S., Starea social si economic a Romniei, 2006 si 2007, pag.134 si 135
Cele mai mari cresteri, peste media de 32,3%, s-au nregistrat la:
tranzactiile imobiliare (48,4%), asanarea si ndeprtarea gunoaielor, salubritate si
alte activitti similare (49,0%), arhitectur, inginerie si alte consultatii tehnice
(40,0%), informatic si activitti conexe (40,2%). n cadrul tranzactiilor
imobiliare, cu toate c detineau o pondere de numai 1,0% (n anul 2007),
serviciile privind administrarea imobilelor pe baz de tarife sau contract au
crescut n anul 2007 cu 39,3 % fat de anul precedent.
150
n anul 2007, cifra de afaceri dinactivitatea de transporturi, depozitare
yi comunica(ii a fost de 52606 milioane si a reprezentat 52% din totalul cifrei de
afaceri prestate n principal pentru operatorii economici.
Pe categorii de servicii de transport situatia se prezint dup cum
urmeaz:
Tabel nr. 19
Structura veniturilor din servicii de transport,
depozitare yi telecomunica(ii
%
2006 2007
Transporturi terestre 40,8 42,3
Transporturi aeriene 1,6 1,6
Activitti anexe si auxiliare de transport 2,8 3,5
Telecomunicatii 2,9 2,6
Transporturi pe ap 16,3 16,2
Transporturi prin conducte 2,6 3,2
Post si curierat 33,0 30,6
Sursa: I.N.S., Starea social si economic a Romniei, 2006 si 2007, pag.136
Transporturile terestre detin cele mai mari ponderi (42,3% n anul 2007 si
40,8% n anul 2006), urmate de post si curierat (30,6%, respectiv 33,0%) si
transporturi pe ap (16,2%, respectiv 16,3%).
4.3. ntrebri gril
1. Activit(ile ce fac obiectul vnzrii yi cumprrii pe pia(, indiferent de
momentul pl(ii, tipul de pre( practicat (pre( de vnzare, tarif etc.) yi
modalit(ile de ncasare reprezint:
a) serviciile de piat;
b) serviciile traditionale;
c) serviciile livrate permanent;
d) serviciile discrete.
2. Serviciile de pia( pentru popula(ie se pot grupa n func(ie de mai multe
criterii. Marca(i varianta fals:
a) caracteristicile beneficiarului serviciului;
b) natura relatiilor economice si financiare ce intervin ntre prestator si beneficiar;
c) continutul activittii prestatiei;
d) dimensiunile cererii nesatisfcute.
151
3. Serviciile pentru popula(ie se pot grupa n:
a) servicii personale (individuale) si servicii colective;
b) servicii din sectorul public, asociativ si privat;
c) servicii traditionale, servicii moderne sau noi;
d) serviciile livrate permanent si servicii discrete.
4. Serviciile privind n principal bunurile fac parte din categoria
serviciilor:
a) cu efect direct asupra persoanelor;
b) personale (individuale);
c) colective;
d) personalizate.
5. nchirierile de locuin(e, nchirierile de bunuri, nchirierile de
autoturisme sunt servicii:
a) de reparatii si ntretinere;
b) cu efect direct asupra persoanelor;
c) personalizate (individualizate);
d) cu caracter locativ.
6. Repararea bunurilor de uz ndelungat, serviciile dup vnzare,
spltorii, cur(torii sunt servicii:
a) de reparatii si ntretinere;
b) cu efect direct asupra persoanelor;
c) personalizate (individualizate);
d) cu caracter locativ.
7. Serviciile cu efect asimilabil investi(iilor sunt servicii:
a) cu efect asupra persoanelor;
b) asimilabile consumului;
c) privind n principal bunurile;
d) personalizate.
8. Serviciile asimilabile consumului sunt servicii:
a) cu efect asupra persoanelor;
b) cu efect asimilabil investitiilor;
c) privind n principal bunurile;
d) personalizate.
9. Serviciile de nv(mnt, informatic yi sntate sunt servicii:
a) cu caracter locativ;
152
c) asimilabile consumului;
d) de reparatii si ntretinere.
10. Serviciile de transport, telecomunica(ii yi turism sunt servicii:
a) cu caracter locativ;
c) asimilabile consumului;
d) de reparatii si ntretinere.
11. Aprarea na(ional, rela(iile externe, men(inerea ordinii, protejarea
mediului sunt servicii:
a) destinate colectivittii n ansamblul su;
b) personalizate;
c) cu caracter lucrativ;
d) personale.
12. Serviciile de pia( pentru popula(ie erau n anul 2004 privatizate n propor(ie de:
a) 100%;
b) 91 99%;
c) 80 90%;
d) sub 80%.
13. Marca(i categoria de servicii colective pentru popula(ie:
a) personalizate (individualizate) si servicii destinate colectivittii n ansamblul su;
b) privind n principal bunurile si serviciile cu efect direct asupra persoanelor;
c) cu caracter locativ si servicii de reparatii si ntretinere;
d) cu efect asimilabil investitiilor si servicii asimilate consumului.
14. Activit(ile de servicii de pia( nu cuprind:
a) servicii de piat prestate n principal pentru populatie;
b) servicii de piat prestate n principal pentru operatorii economici;
c) servicii de transporturi, depozitare si comunicatii;
d) servicii destinate colectivittii n ansamblul su.
15. n cadrul serviciilor de pia( prestate n principal pentru ntreprinderi,
n anul 2004, cea mai mare pondere o de(in:
a) tranzactiile imobiliare;
b) informatica si activittile conexe;
c) activittile juridice, contabilitate si revizie contabil;
d) arhitectur, inginerie si alte consultatii tehnice.
153
4.4. Rspunsuri la ntrebrile gril
1 a 4 b 7 a 10 c 13 a
2 d 5 d 8 a 11 a 14 d
3 a 6 a 9 b 12 c 15 a
4.5. ntrebri
1. Ce sunt serviciile de piat?
2. Ce cuprind activittile de servicii de piat?
3. Care sunt criteriile de grupare a serviciilor de piat pentru populatie?
4. Care este tendinta structurii serviciilor de piat pentru populatie? Dar pentru
ntreprinderi pe forme de proprietate?
5. Care este tendinta n evolutia volumului serviciilor de piat pentru populatie?
Dar pentru ntreprinderi?
1. Corelatia dintre venituri, cheltuieli si serviciile de piat pentru populatie.
2. Cauzele diferentierii pe venituri a volumului si structurii serviciilor de piat
pentru populatie.
3. Structura si tendinta serviciilor de piat pentru populatie.
4. Structura si tendinta serviciilor de piat pentru ntreprinderi.
5. Corelatia dintre volumul si structura serviciilor de transporturi, depozitare si
comunicatii si dezvoltarea economic.
154
CAPITOLUL 5.
EVOLUTII, DINAMICI $I STRUCTURI
PE CATEGORII DE SERVICII
La sfrsitul anului 2004, n Romnia functionau 312.731 de ntreprinderi
de servicii, ceea ce reprezenta 79,3% din numrul total de ntreprinderi active din
industrie, constructii, comert si alte servicii.
Peclase de mrime, dup numrul de salaria(i, cea mai mare pondere
(92,3%) din numrul de ntreprinderi de servicii au functionat cu pn la 10
salariati, fat de 73,7% ct s-a nregistrat n cazul ntreprinderilor active din
industrie si constructii.
Tabel nr. 20
ntreprinderile active din comer( yi alte servicii
pe clase de mrime, n anul 2004
Total
din care, pe clase de mrime,
dup numrul de salaria(i
0-9 10-49 50-249 250 yi peste
Total ntreprinderi active din
industrie, construc(ii comer( yi alte
servicii
394519
100,0
348881
88,5
34823
8,8
8840
2,2
1975
0,5
Comert cu ridicata si cuamnuntul,
repararea si ntretinerea autovehiculelor,
motocicletelor si a bunurilor personale
si casnice
191196
100,0
176034
92,1
13600
7,0
1443
0,8
119
0,1
25119
100,0
22487
89,5
2047
8,2
481
1,9
104
0,4
Transporturi, depozitare si
comunicatii
17240
100,0
15430
89,5
1414
8,2
327
1,9
69
0,4
61220
100,0
57800
94,4
2500
4,1
789
1,3
131
0,2
nvtmnt
1075
100,0
989
92,0
79
7,3
7
0,7
-
-
6834
100,0
6603
96,6
205
3,0
24
0,4
2
sub 0,1
Alte activitti de servicii colective,
sociale si personale
10047
100,0
9279
92,4
547
5,5
190
1,8
31
0,3
Cele mai mari ponderi ale ntreprinderilor cu 0-9 salariati s-au constatat la
tranzactii imobiliare, nchirieri si activitti de servicii prestate n principal
ntreprinderilor (94,4%) si la unittile de sntate si asistent social (96,6%)
155
ntreprinderile de servicii cu 10-49 de salariati detin ponderi mai mari n cazul:
- hotelurilor si restaurantelor (9,1%);
- ntreprinderilor de transporturi, depozitare si comunicatii (8,2%);
- ntreprinderilor de comert cu ridicata si cu amnuntul, repararea si
ntretinerea autovehiculelor si a bunurilor personale si casnice (7,0%).
Din numrul total de ntreprinderi de servicii, pecategorii de servicii, la
sfrsitul anului 2004, situatia se prezenta dup cum urmeaz:
- comert cu ridicata si cu amnuntul, repararea si ntretinerea
autovehiculelor, motocicletelor si a bunurilor personale si casnice 61,1%;
- transport, depozitare si comunicatii 8,0%;
- tranzactii imobiliare, nchirieri si activitti de servicii prestate n principal
ntreprinderilor 19,6%;
- hoteluri si restaurante 5,6%.
Tabelul nr. 21
ntreprinderile din comer( yi alte servicii
yi dup natura capitalului social n anul 2004
Total
din care pe forme de
proprietate
din total, cu
capital
integral strin Majoritar
de stat
Majoritar privat
numr % numr %
Total ntreprinderi active din industrie,
construc(ii comer( yi alte servicii
394519 1134 393385 99,7 11311 2,9
Comert cu ridicata si cuamnuntul, repararea
si ntretinerea autovehiculelor, motocicletelor
si a bunurilor personale si casnice
191196 60 191136 99,9 5228 2,7
Hoteluri si restaurante 17240 33 17207 99,8 304 1,8
Transport, depozitare si comunicatii 25119 128 24991 99,5 406 1,6
Tranzactii imobiliare, nchirieri si activitti de
servicii prestate n principal ntreprinderilor
61220 255 60965 99,6 2181 3,6
nvtmnt 1075 2 1073 99,8 18 1,7
Sntate si asistent social 6834 2 6832 99,9 47 0,7
Alte activitti de servicii colective, sociale si
personale
10047 36 10011 99,6 171 1,7
Asa cum reiese din tabelul urmtor, ponderea ntreprinderilor de servicii
cucapital majoritar privat este deaproape 100%. ntreprinderile de servicii cu
capital integral strin detin ponderi relativ reduse (tranzactii imobiliare,
nchirieri si activitti de servicii prestate n principal ntreprinderilor 3,6%,
156
comert cu ridicata si cu amnuntul, repararea si ntretinerea autovehiculelor,
motocicletelor si a bunurilor personale si casnice 2,7%, etc).
Referitor la evolu(ia numrului de ntreprinderi active din comer( yi
alte servicii n perioada 1999-2004 situatia se prezint astfel:
- a crescut n fiecare an numrul de ntreprinderi de transporturi,
depozitare si comunicatii, de la 12,4 mii la 25,1 mii, ntreprinderi de
tranzactii imobiliare, nchirieri si activitti de servicii prestate n principal
ntreprinderilor, de la 15,2 mii la 61,2 mii, nvtmnt, de la 0,6 mii la 1,1
mii, etc.;
- s-a redus numrul de ntreprinderi n 2000-2004, urmnd dup aceea o
creytere a acestuia la ntreprinderile de comert cu ridicata si cu
amnuntul, repararea si ntretinerea autovehiculelor, motocicletelor si a
bunurilor personale si casnice (de la 217,4 mii la 191,2 mii).
Tabel nr. 22
ntreprinderile active din comer( yi alte servicii
- mii -
1999 2000 2001 2002 2003 2004
Total ntreprinderi active din
industrie construc(ii, comer( yi alte
servicii
318,7 308,1 311,3 315,1 349,1 394,5
Comert cu ridicata si cu amnuntul,
repararea si ntretinerea
autovehiculelor, motocicletelor si a
bunurilor personale si casnice
217,4 202,8 192,6 177,7 179,3 191,2
Hoteluri si restaurante 10,1 9,9 10,5 13,5 15,4 17,2
Transport, depozitare si comunicatii 12,4 12,7 15,6 18,0 21,2 25,1
15,2 18,0 24,0 30,5 45,7 61,2
nvtmnt 0,6 0,5 0,6 0,8 0,9 1,1
Sntate si asistent social 3,9 3,6 4,1 4,4 5,5 6,8
Alte activitti de servicii colective,
sociale si personale
6,2 6,3 6,3 6,4 8,5 10,0
La sfrsitul anului 2006, n Romnia functionau 149.386 ntreprinderi
care prestau servicii de piat, din care 37.653 erau ntreprinderi prestatoare de
servicii, n principal, pentru populatie (25,2%) si 111.733 erau ntreprinderi
prestatoare de servicii, n principal, pentru ntreprinderi (74,8).
157
Tabel nr. 23
Numrul, structura yi volumul activit(ii
ntreprinderilor prestatoare de servicii de pia(, n anul 2006
U/
M
Total
ntre-
prinderi
grupa(i dup numrul de salaria(i
0-9 10-19 20-49 50-249
250 yi
peste
SERVICII DE PIAT
Numr ntreprinderi
mii 149,4 137,6 6,1 3,4 1,8 0,5
Efectiv de salariati la sfrsitul
anului 2006
mii
pers.
1024,
2
268,3 84,5 101,5 196,2 373,7
Numrul mediu anual de salariati
mii
pers.
998,2 260,1 81,0 103,3 190,0 363,8
Cifra de afaceri
mld.
lei
96,9 24,4 10,1 11,8 16,7 33,9
Venituri din vnzarea de lucrri
executate si servicii prestate
mld.
lei
88,9 23,5 9,1 10,4 13,6 32,3
SERVICII DE PIAT
PRESTATE PTR. POPULATIE
Numr ntreprinderi mii 37,7 34,1 2,1 1,0 0,4 0,05
anului 2006
mii
pers.
200,2 71,9 28,8 29,2 35,1 35,1
mii
pers.
199,3 72,7 27,3 30,5 34,7 34,1
SERVICII DE PIAT PRESTATE
PTR. NTREPRINDERI
Numr ntreprinderi mii 111,7 103,5 4,0 2,4 1,4 0,4
anului 2006
mii
pers.
824,0 196,4 55,7 72,3 161,1 338,6
mii
pers.
798,9 187,4 53,7 72,8 155,3 329,7
Sursa: I.N.S., Rezultate si performante ale ntreprinderilor din comert si servicii,
Editia 2008, pag. 90, 94 si 150
n aceste ntreprinderi exista la sfrsitul anului 2006, un efectiv de salariati
de 1024,2 mii persoane (19,5% n ntreprinderile prestatoare de servicii pentru
populatie si 80,5% n ntreprinderile prestatoare de servicii pentru ntreprinderi).
n anul 2006, au realizat o cifr de afaceri de 96,9 miliarde lei, din care 91,7%
reprezentau venituri realizate vnzarea de lucrri executate si servicii prestate.
ntreprinderile prestatoare de servicii de piat sunt ntreprinderi mici, cu
pn la 10 salariati (92,1%). Numrul lor scade pe msura cresterii numrului de
salariati.
158
5.1. Transporturi yi comunica(ii
5.1.1. Volumul yi structura activitjii
INDICATORI SPECIFICI
A. Mijloace de transport
1. Transport
feroviar
2. Transport pe
ci navigabile
3. Transport
maritim
4. Transport
rutier
5. Aeronave
civile
nmatriculate
- numr locomotive, din care:
- electrice
- Diesel
- numr si capacitate (mii tone) vagoane pentru trenuri marf
- numr si capacitate (mii tone) vagoane pentru trenuri de pasageri
- numr si capacitate (mii tone) de nave fr propulsie pentru
transportul mrfurilor
- numr si capacitate (mii CP) de remorchere si mpingtoare
- numr si capacitate (mii locuri) de nave pentru transportul
pasagerilor
- numr si capacitate (mii tdw) de nave pentru transportul
mrfurilor total
din care
- nave pentru mrfuri generale
- mineraliere
- petroliere
- numr autovehicule nscrise n circulatie la sfrsitul anului
- transportul rutier de mrfuri, pe tipuri de autovehicule, mrfuri
transportate respectiv parcursul mrfurilor
- autobuze
- microbuze
- autoturisme (inclusiv taxiuri)
- motorete (inclusiv mopede)
- motociclete (inclusiv mototricicle)
- autovehicule de marf
- 3,5 7,5 tone
- 7,6 12,0 tone
- 12,1 17,0 tone
- peste 17,0 tone
- numr si capacitate (locuri) pentru transportul pasagerilor
- numr si capacitate (tone) pentru transportul mrfurilor
159
B. Infrastructura existent pentru desfyurarea activit(ii de transporturi
1. Liniile de
cale ferat
n exploatare
2. Drumurile
publice
C. Transporturi de mrfuri
- total (km), din care:
- electrificate
- linii cu ecartament normal (cu o linie; cu dou linii);
- linii cu ecartament ngust
- linii cu ecartament larg
- drumuri publice (km), din care
- densitatea drumurilor publice pe 100 km
2
a. modernizate
cu mbrcminte usoar rutiere
b. drumuri nationale, din care
- modernizate
- cu mbrcminte usoar rutiere
c. drumuri judetene si comunale, din care
- modernizate
- cu mbrcminte usoar rutiere
- Transporturi de mrfuri post al aeroporturilor
Total (tone)
- Transporturi de mrfuri
a. pe moduri de transport: mrfuri transportate (mii tone),
parcursul mrfurilor (milioane tone km), din care:
- transport feroviar
- transport rutier
- transport pe ci navigabile interioare
- transport maritim
- transport aerian
- transport prin conducte petroliere magistrale
b. pe forme de proprietate: mrfuri transportate (mii tone),
parcursul mrfurilor (milioane tone km), din care:
- transport rutier
- transport maritim
- transport aerian
- transport prin conducte petroliere magistrale
- Principalele grupe de mrfuri transportate
- ncrcate
- descrcate
160
D. Transportul de pasageri
- Transport interurban si international de pasageri (mii pasageri si
milioane de pasageri km), total si forme de proprietate, din care:
- Trafic de pasageri al aeroporturilor (numr), din care mbarcati, debarcati
E. Poyt yi telefonie
F. Comunica(ii radio yi televiziune
- mijloace de radiocomunicatii (la sfrsitul anului)
- radio
- televiziune
G. Distribu(ia de gaze naturale
- numrul localittilor n care de distribuie gaze naturale
- lungimea simpl a conductelor de distributie a gazelor naturale (km)
- gaze naturale distribuite (milioane m
3
) din care, pentru uz casnic
H. Distribuirea apei potabile
- numrul localittilor cu instalatii de alimentare cu ap potabil
- lungimea total simpl a retelei de distributie a apei potabile (km)
- apa potabil distribuit consumatorilor (mil. m
3
), din care, pentru uz casnic
I. Canalizare public yi spa(ii verzi
- numrul localittilor cu instalatii de alimentare cu ap potabil
- lungimea total simpl a conductelor de canalizare (km)
- suprafata spatiilor verzi n orase si municipii (km
2
)
- transport rutier
- transport maritim
- transport aerian
- numrul unittilor de post, din care, n localittile rurale
- activitti de post
- activitti de telefonie
- conexiuni la reteaua de telefonie (mii) la sfrsitul anului
total, din care:
- la reteaua telefonic fix
- la reteaua telefonic mobil
- statii publice
- statii private
- statii publice
- statii private
- translatoare de televiziune
- corespondent expediat (milioane bucti) si imprimate
- trimiteri recomandate (mii bucti)
- trimiteri cu valoare declarat si colete (mii)
161
5.1.1. Volumul yi structura activitjii
n anul 2004, ncasrile din serviciile de transporturi, depozitare si
comunicatii s-au situat la nivelul de 374531,0 miliarde lei preturi curente, din
care 74,5% s-au realizat n ntreprinderile cu capital majoritar privat.
Ponderea ncasrilor din serviciile de transporturi, depozitare si
comunicatii realizate n sectorul privat n perioada 1999-2004 au nregistrat o
tendint de crestere, de la 41,3%, la 74,5% n volumul total.
Tabel nr. 24
Servicii de transporturi, depozitare yi comunica(ii
- miliarde lei pre(uri curente -
1999 2000 2001 2002 2003 2004
Total
- majoritar de stat
- majoritar privat
84012,4
58,7
41,3
125639,2
56,7
43,3
180631,6
51,2
48,8
223240,1
46,7
53,3
291431,6
40,1
59,9
374531,0
25,5
74,5
Pe categorii de transport, structura realizrilor din anii 2003-2004 se
prezint dup cum urmeaz:
Tabel nr. 25
Servicii de transporturi, depozitare yi comunica(ii
Miliarde lei pre(uri
curente
Structura
- % -
2003 2004 2003 2004
Total 291431,6 374531,0 100,0 100,0
Transporturi terestre
din care
- transporturi pe calea ferat
128452,4
44464,5
163830,0
55735,1
44,1
34,6
43,7
34,0
Transporturi pe ap 4097,1 5865,6 1,4 1,6
Transporturi aeriene 8645,6 9475,9 3,0 2,5
Transporturi prin conducte 10082,4 10968,3 3,4 2,9
Activitti anexe si auxiliare de transport 42046,5 53078,2 14,4 14,2
Post si curierat 6945,3 9003,1 2,4 2,4
Telecomunicatii 91162,3 122309,9 31,3 32,7
Din analiza ncasrilor realizate n anii 2003 si 2004 rezult: transporturile
terestre detin ponderea cea mai mare (43,7% n anul 2004), urmate de
telecomunicatii (32,7%); transportul pe calea ferat a reprezentat n anul 2004,
34,0% din totalul serviciilor de transport.
162
Evolutia activittii n domeniul transporturilor si comunicatiilor a fost
influentat de: starea si structura bazei tehnico-materiale; capacitatea de investire
a operatorilor economici; modificrile structurale nregistrate de volumul de
activitate al principalelor ramuri ale economiei nationale - ca efect a derulrii
reformelor specifice tranzitiei, precum si a celor necesare aderrii la structurile
europene; reorientarea fluxurilor comerciale internationale, inclusiv a acelora din
zona geografic n care este situat si Romnia.
Orientarea spre modernizarea si dezvoltarea infrastructurii transporturilor
din Romnia este motivat si de principalele caracteristici ale acesteia, dintre care
mentionm:
reteaua de cale ferat totalizeaz 11053 de kilometri, din care peste 35%
este electrificat; Bucurestiul, capitala Romniei, este un important nod de cale
ferat cu 8 linii principale, majoritatea fiind conectate si la liniile internationale;
amplasarea geografic a trii noastre la intersectia a dou coridoare rutiere
paneuropene, si anume: Coridorul IV (Berlin/Nurenberg-Praga-Budapesta-Arad-
Bucuresti-Istambul-Salonic) si Coridorul IX (Helsinki - St. Petersburg - Moscova - Pskov
- Kiev - Ljubasevka - Chisinu - Bucuresti - Dimitrovgrad - Alexandroupolis);
reteaua public de transport rutier are o densitate medie de 33,3 de
kilometri/100 km
2
de teritoriu;
Bucurestiul, se afl la intersectia principalelor rute ce pornesc n toat tara,
unele dintre acestea fiind conectate la drumurile internationale, cum este cazul
drumului E 60, care leag porturile Hamburg si Constanta, via Oradea si Bucuresti;
traficul fluvial se realizeaz pe Dunre pentru vase mici (adncimea fluviului
este de pn la 2 metri) de la Buzias (punctul n care Dunrea intr n Romnia) la
Brila, iar pentru vase maritime ntre Brila si Sulina (adncimea Dunrii este de pn
la 7 metri); principalele porturi la Dunre sunt Orsova, Drobeta-Turnu Severin, Turnu
Mgurele, Oltenita, Clrasi, Giurgiu, Cernavod, Galati, Brila, Tulcea si Sulina;
aproape 60% din comertul international, Romnia l deruleaz prin Portul
Constanta, care este si cel mai important port maritim. n ultimii ani, la Marea
Neagr s-a construit, la Agigea, noul port maritim Constanta Sud;
transporturile aeriene sunt asigurate prin sase mari companii romnesti
(TAROM; LAR; CARPATAIR; TIRIAC AIR; ACVILA AIR; ROMAVIA);
principalele aeroporturi (Bucuresti - Henri Coand si Bneasa; Constanta; Timis;
Suceava; Cluj, etc.) deservesc 17 orase din Romnia, iar liniile aeriene
internationale romnesti sunt conectate cu 50 de orase de pe 4 continente.
163
5.1.2. Mijloacele de transport
n anul 2007, mijloacele de transport feroviar au cuprins 1986 locomotive,
care aveau o putere de 7032 mii CP, din care 71,6% au fost locomotive Diesel. De
asemenea, baza tehnico-material a transportului feroviar a mai inclus 54.713
vagoane de marf, cu o capacitate de 2515 mii tone si 5326 vagoane pentru trenuri de
pasageri, cu o capacitate de 365 mii locuri.
Analiza evolutiei bazei tehnico-materiale aferente transporturilor feroviare
evidentiaz vrsta naintat a parcului de locomotive, care, n anul 2007 comparativ cu
anul 2006, a nregistrat modificri nesemnificative din punct de vedere numeric (0,2%)
si din punct de vedere a puterii de cumprare (0,9%). La vagoanele pentru marf s-au
nregistrat scderi cu 1,4% n ceea ce priveste numrul si cu 4,0% n ceea ce priveste
capacitatea de transport. n anul 2007 fat de anul 2003, la vagoanele pentru pasageri s-
au nregistrat scderi numerice dar si ale capacittii de transport a acestora.
Mijloacele de transport pentru cile navigabile interioare, n anul 2007 nu au
nregistrat evolutii importante.
Tabel nr. 26
Mijloacele de transport feroviar, pe ci navigabile
interioare yi maritim n anii 2006 yi 2007
U.M. 2006 2007
Transport feroviar
Locomotive
Vagoane pentru trenuri de marf
Vagoane pentru trenuri de pasageri
Transport pe ci navigabile interioare
Nave pentru transportul mrfurilor
Nave pentru transportul pasagerilor
Transport maritim
Nave pentru transportul mrfurilor
numr
mii CP
numr
mii tone capacitate
numr
mii locuri
numr
mii tone capacitate
numr
mii locuri
numr
mii tdw
1982
6972
55503
2619
5522
411
1207
1589
60
10
35
146
1986
7032
54713
2515
5326
326
1199
1565
72
11
31
114
Sursa: I.N.S., Starea social si economic a Romniei n anii 2006-2007, Bucuresti, 2008, pag. 85
n anul 2007, fat de anul 2006, baza tehnic material aferent transporturilor
maritime pe tipuri de nave maritime a cunoscut urmtoarea evolutie: reducerea
numrului de nave pentru transportul mrfurilor generale cu 22,2% si respectiv 4,8% la
capacitatea de transport; cresterea numrului de nave petroliere a crescut cu 12,5% si
respectiv 2,1% la capacitatea de transport.
164
Transport rutier (autovehicule n circulaie) la sfrsitul anului 2007 au
fost nscrise n circulatie 17,2 mii autobuze, 17,1 mii microbuze, peste 3,5
milioane autoturisme (inclusiv taxiuri), 502,0 mii autovehicule de marf, precum
si 27,1 mii motociclete.
Tabel nr. 27
Autovehicule nscrise n circula(ie
- mii -
1999 2006 2007
Autobuze 27,3 16,8 17,2
Microbuze 13,3 15,5 17,1
Autoturisme (inclusiv taxiuri) 2702,1 3220,7 3541,2
Motorete (inclusiv monopede) 141,5 17,3 29,4
Motociclete (inclusiv mototricicle) 101,1 26,5 27,1
Autovehicule de marf 417,8 457,0 502,0
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al Romniei, 2005, pag. 661, Starea social si economic
n anii 2006 si 2007, pag. 86
Comparativ cu anul 2006, n anul 2007, parcul autovehiculelor de
transport rutier a nregistrat majorarea numrul de autoturisme (cu 320,6 mii,
respectiv cu 10,0%), de autovehicule de marf (cu 44,9 mii, respectiv cu 9,8%),
de microbuze (cu 1,5 mii, respectiv cu 10,2%) precum si numrul de motociclete
(cu 0,5 mii, respectiv cu 2,2%).
Transportul rutier de mrfuri, n anul 2007, a fost de 356,7 milioane tone,
din care 77,7% s-a realizat cu autovehicule pe cont propriu. Pe tipuri de vehicule
structura volumului mrfurilor transportate a fost urmtoarea: 37,1% cu
autovehicule de 7,6-12,0 tone; 30,5% cu autovehicule de 12,1-17,0 tone; 25,6%
cu autovehicule de 17,0 tone; 6,8% cu autovehicule de 3,5-7,5 tone.
Aeronave civile nmatriculate la sfrsitul anului 2007 erau certificate
pentru transportul pasagerilor 62 de aeronave, cu o capacitate total de 5317 locuri.
Tabel nr. 28
Aeronave civile nmatriculate (la sfryitul anului)
U.M. 1999 2000 2003 2004 2006 2007
Aeronave pentru
transportul pasagerilor
numr
locuri
1)
38
3630
28
2866
34
2617
33
2353
57
4419
62
5317
Aeronave pentru
transportul mrfurilor
numr
tone
1)
4
380
3
316
1
80
1
80
-
-
-
-
1)
capacitate disponibil de transport
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al Romniei, 2005, pag. 661, Starea social si economic
n anii 2006 si 2007, pag. 87
165
5.1.3. Infrastructura existent pentru desfyurarea activitjii de transporturi
Liniile de cale ferat n exploatare
Lungimea liniilor de cale ferat, n exploatare, la sfrsitul anului 2007, era
de 10.777 de kilometri, din care liniile electrificate reprezentau 36,9%. Liniile de
cale ferat cu ecartament normal sunt predominante (98,7 % din lungimea total a
liniilor de cale ferat), iar dintre acestea liniile cu o cale detin o pondere de
72,7%.
Tabel nr. 29
Liniile de cale ferat n exploatare,
n anii 2006 yi 2007 (la sfryitul anului)
2006 2007
anul 2007 fa( de anul
2006, diferen(e
+/- %
- kilometri -
Total
Din care: electrificate
Din total:
Linii cu ecartament normal
1)
total
10789
3965
10731
10777
3974
10639
-12
9
-92
-0,1
0,2
-0,9
- n procente fa( de total -
Total
Din care: electrificate
Din total:
Linii cu ecartament normal
1)
total
100,0
35,8
99,5
100,0
36,9
98,7
0,0
0,1
-0,1
1)
Linii la care distanta ntre sine este de 1435 mm
Sursa: I.N.S., Starea social si economic a Romniei, n anii 2006-2007, pag. 87
Densitatea medie a liniilor de cale ferat, la sfrsitul anului 2007, era de 45,2
kilometri la 1000 km
2
teritoriu, cu manifestarea unor puternice diferentieri pe regiuni
de dezvoltare; astfel, peste nivelul mediu al densittii liniilor de cale ferat s-au situat
urmtoarele regiuni de dezvoltare: Bucuresti-Ilfov (cu 108,0 kilometri de cale ferat la
1000 km
2
teritoriu); regiunea Vest (cu 13,9 kilometri la 1000 km
2
); regiunea Sud Est
(cu 3,6 kilometri la 1000 km
2
) regiunea Nord - Vest (cu 3,6 kilometri la 1000 km
2
);
totodat, sub densitatea medie pe tar a liniilor de cale ferat s-a aflat regiunile Sud -
Vest Oltenia (cu 11,4 kilometri de cale ferat la 1000 km
2
teritoriu), regiunea Sud
Muntenia (cu 8,9 kilometri la 1000 km
2
), precum si regiunea Centru (cu 6,1 kilometri
la 1000 km
2
).
La sfrsitul anului 2007, fat de acelasi moment de referint din anul 2006, s-
au nregistrat urmtoarele modificri ale indicatorului lungimea liniilor de cale ferat:
- s-a produs scdere a lungimii liniilor de cale ferat, n exploatare, cu 12
166
kilometri, respectiv cu 0,1%, dar si o crestere a lungimii liniilor de cale
ferat electrificate cu 9 kilometri;
- lungimea liniilor de cale ferat cu ecartament normal cu o singur cale a
crescut cu 8 kilometri, respectiv cu 0,1%, n timp ce lungimea liniilor de
cale ferat cu dou ci a sczut cu 100 kilometri, respectiv 3,3%;
- lungimea liniilor de cale ferat cu ecartament ngust a nregistrat o crestere
cu 3 kilometri.
Comparativ cu alte tri, Romnia se situeaz sub nivelul multor tri din
punct de vedere al:
densit(ii re(elei de cale ferat la 1000 km
2
46,2 km la 1000 km
2
n
Romnia, fat de 67,3 km n Austria, 115,2 km n Belgia, 121,7 km n
Cehia, 100,3 km n Germania, etc.;
lungimii liniilor de cale ferat - km la 10.000 de locuitori: 5,05 km n
Romnia, 11,25 n Finlanda, 6,96 km n Austria, 9,41 km n Cehia, 5,96
km n Republica Rus, 6,80 km n Slovacia etc.;
167
Tabel nr. 30
Lungimea yi densitatea liniilor de cale ferat
n exploatare, n anul 2005
Tara
Lungimea liniilor de
cale ferat n
exploatare
Densitatea
re(elei
pe 1000 km
2
Lungimea liniilor de
cale ferat (km la
10.000 locuitori)
Austria
Belgia
Bulgaria
Canada
Rep. Ceh
Croatia
Danemarca
Elvetia
Estonia
Finlanda
Franta
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Norvegia
Olanda
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
Romnia
Fed. Rus
Serbia si Muntenegru
Slovacia
Slovenia
Spania
S.U.A.
Suedia (2000)
Turcia
Ucraina (2001)
Ungaria
5642
3544
4154
72280
9614
2726
2644
5159
925
5732
30871
38206
2414
1912
15985
2270
1771
275
4087
2810
20253
2801
16458
10948
85286
4058
3658
1228
12639
153956
11017
8697
22051
7685
67,3
116,1
37,5
7,2
121,9
48,2
61,4
125,0
20,5
17,0
56,0
107,0
18,3
27,2
53,1
35,1
27,1
106,3
10,6
67,7
62,7
30,5
67,8
45,9
5,0
39,7
74,6
60,7
25,4
16,0
24,5
11,1
36,8
82,6
6,96
3,40
5,37
22,40
9,41
5,99
4,87
7,08
6,95
10,97
5,10
4,62
2,20
4,61
2,78
9,7
5,1
6,11
8,85
1,72
5,26
2,79
2,76
5,06
5,06
3,85
6,77
6,23
2,98
5,16
12,19
1,19
4,53
7,61
Drumurile publice
La sfrsitul anului 2007 lungimea drumurilor publice a fost de 80,9 mii
kilometri, din care drumurile modernizate cu mbrcminte rutiere usoar au
reprezentat 26,5,%.
168
Din lungimea total a drumurilor publice, drumurile judetene si comunale
au reprezentat 80,1%, iar drumurile nationale 19,9%. Desi drumurile judetene si
comunale detin cea mai mare pondere, totusi mai putin de jumtate din acestea
sunt fie modernizate (11,4% din lungimea total a drumurilor judetene si
comunale), fie au mbrcminte usoar rutier (31,2%).
Tabel nr. 31
Drumurile publice (la sfryitul anului)
1999 2000 2003 2004 2006 2007
Drumuri publice total mii km
din care:
Modernizate
Cu mbrcminte usoar rutier
Din total drumuri publice:
Drumuri nationale
din care:
Modernizate
Drumuri judetene si comunale
din care:
Modernizate
Densitatea drumurilor publice pe
100 km
2
teritoriu
73,4
18,1
20,8
14,7
13,4
1,1
58,8
4,7
19,7
30,8
78,5
19,4
20,0
14,8
13,4
1,2
63,7
6,0
18,8
32,9
79,0
20,4
19,7
15,1
13,8
1,1
63,9
6,5
18,7
33,1
79,5
20,9
20,2
15,7
14,2
1,2
63,7
6,7
19,0
33,3
79,9
21,5
21,0
16,0
14,5
1,2
64,0
7,0
19,8
33,5
80,9
22,0
21,4
16,1
14,7
1,2
64,7
7,4
20,2
33,9
economic a Romniei, n anii 2006-2007, pag. 88
Structura pe regiuni de dezvoltare indic o relativ distribuire echilibrat a
lungimii totale a drumurilor publice - regiunea Nord - Est (16,7% din lungimea
total a drumurilor publice); regiunea Sud - Muntenia (15,3%); regiunea Nord -
Vest (14,7%); regiunea Sud - Est (13,3%); regiunea Sud - Vest Oltenia (13,2%);
regiunea Vest (12,8%); regiunea Centru (13,0%) - cu exceptia drumurilor publice
din regiunea Bucuresti - Ilfov (1,1 %).
Pe regiuni de dezvoltare lungimea total a drumurilor nationale a avut
urmtoarea structur: regiunea Sud - Muntenia (17,5% din lungimea total a
drumurilor nationale); regiunea Nord - Est (16,6%); regiunea Centru (13,9%);
regiunea Sud - Vest Oltenia (12,8,0%); regiunea Nord - Vest (12,6%); regiunea
Sud - Est (13,2%); regiunea Vest (11,7%); a fcut exceptie regiunea Bucuresti -
Ilfov (1,9%).
169
La sfrsitul anului 2007, pe regiuni de dezvoltare lungimea total a
drumurilor judetene si comunale a avut o structur asemntoare cu cea a
drumurilor publice: regiunea Nord - Est (16,8% din lungimea total a drumurilor
judetene si comunale); regiunea Nord - Vest (15,3%); regiunea Sud - Muntenia
(14,8%); regiunea Sud - Est (13,4%); regiunea Sud - Vest Oltenia (13,3%);
regiunea Vest (13,0%); regiunea Centru (12,7%); a fcut exceptie regiunea
Bucuresti - Ilfov (0,9%);
Densitatea drumurilor publice la 100 km
2
de teritoriu a fost la sfrsitul
anului 2007 de 33,9 kilometri n crestere cu 0,4 kilometri la 100 km
2
fat de anul
anterior. Peste densitatea medie a drumurilor publice s-au situat urmtoarele
regiuni de dezvoltare: Bucuresti-Ilfov (cu 15,0 km de drumuri publice la 100 km
2
teritoriu); regiunea Sud - Vest Oltenia (cu 2,5 km la 100 km
2
); regiunea Sud
Muntenia (cu 2,0 km la 100 km
2
); regiunea Nord - Vest (cu 1,0 km la 100 km
2
);
regiunea Nord Est (2,8 km la 100 km
2
;
La sfrsitul anului 2007, comparativ cu acelasi moment de referint din
anul 2006, s-a nregistrat o crestere a lungimii drumurilor publice cu 1,2%,
respectiv cu 941 kilometri si a drumurilor modernizate cu 493 kilometri (cu2,3%);
(cu 245 kilometri, respectiv cu -2,1%).
Densitatea drumurilor publice, la sfrsitul anului 2007, comparativ cu
acelasi moment de referint din anul 2006, a crescut cu 0,4 kilometri la 100 km
2
de teritoriu.
Referitor lalungimea strzilor oryeneyti, n anul 2004 a fost de 25003
km, cu 6,7% mai mult dect n anul 2003 si cu doar 9,1% fat de anul 1999.
Strzile modernizate n anul 2004 reprezentau o pondere doar de 58,6%,
situndu-se la acelasi nivel din anul 1999.
Tabel nr. 32
Lungimea strzilor oryeneyti
(la sfryitul anului)
1999 2000 2001 2002 2003 2004
Total km
din care:
Modernizate
22915
13310
22659
13291
22789
13441
23012
13672
23441
14009
25003
14643
170
5.1.4. Transportul de mrfuri
Transportul portuar de mrfuri a nregistrat o cantitate de 78,4
milioane de tone, din care 42,1% au fost mrfuri ncrcate si 57,8%, mrfuri
descrcate, 0,1% fiind mrfuri n tranzit.
Transportul maritim a nsumat, n anul 2007, o cantitate de 48,9 mii
tone, din care 41,5% au fost mrfuri ncrcate si 58,5% mrfuri descrcate, n
ntregime, n transportul international.
n anul 2007, activitatea n domeniul transporturilor a continuat s fie
influentat de modificrile structurale si evolutia pe plan international.
n anul 2007, volumul total al mrfurilor transportate a fost de 452,8
milioane tone, din care 78,8% pe ci rutiere, urmat de transport feroviar (15,2%).
Tabel nr. 33
Transportul de mrfuri, pe moduri de transport
2006 2007
2007/
2006
Structura - %-
-%- 2006 2007
Mrfuri transportate mil. tone
Mrfuri transportate total
din care
Transport feroviar
Transport rutier
Transport maritim
431,4
68,3
335,3
14,9
0,077
452,8
68,8
356,7
15,0
0,049
105,0
100,7
106,4
100,7
63,6
100,0
15,8
77,7
3,5
sub 0,1
100,0
15,2
78,8
3,3
sub 0,1
Sursa: I.N.S., Starea social si economic a Romniei, 2006 si 2007, pag. 91
n anul 2007 comparativ cu anul 2006, volumul total de mrfuri
transportate s-a majorat cu 21,4 milioane tone, respectiv cu 5%; aceast majorare
s-a realizat n principal pe seama transportului rutier, care a crescut cu 21,4
milioane tone, respectiv 6,4%.
5.1.5. Transportul de pasageri
Transportul interurban yi interna(ional
Transportul interurban i internaional de pasageri a nregistrat, n anul
2007, un numr de 322,7 milioane pasageri si a avut urmtoarea structur:
71,52% transport rutier; 27,4% transport feroviar; 1,0% transport aerian; 0,1%
transportul pe cile navigabile interioare.
Parcursul pasagerilor din transportul interurban i internaional a fost de
23,6 miliarde pasageri km, din care 51,4% a apartinut transportului rutier,
31,6% a revenit transportului feroviar, 16,9% transportului aerian si 0,1%
171
transportul pe cile navigabile interioare. n anul 2007, comparativ cu anul 2006,
parcursul pasagerilor din transportul interurban si international s-a micsorat cu
1180 milioane pasageri km, respectiv cu 5,3%.
Tabel nr. 34
Transportul de pasageri,
pe moduri de transport
2006 2007
2007/
2006
Structura - %-
-%- 2006 2007
Transportul interurbanyi interna(ional
de pasageri mil. pasageri
Pasageri transportaji total
din care:
Transport feroviar
Transport rutier
Transport aerian
Parcursul pasagerilor din transportul
interurban yi interna(ional de pasageri
mil. pasageri km
Pasageri transportaji total
din care:
Transport feroviar
Transport rutier
Transport aerian
324,7
94,4
228,0
0,2
2,1
22459
8093
11735
13
2618
322,7
88,2
231,1
0,2
3,1
23639
7476
12156
23
3984
99,4
93,4
101,4
100,0
147,6
105,3
92,4
103,6
176,9
152,2
100,0
29,1
70,2
0,1
0,6
100,0
36,0
52,2
176,9
152,2
100,0
27,3
71,6
sub 0,1
1,0
100,0
31,6
51,4
0,1
16,9
Evolutia indicatorului parcursului pasagerilor din transportul interurban si
international, pe moduri de transport a fost diferit, astfel: s-au nregistrat cresteri
la toate modurile de transport, cu exceptia transportului feroviar, la care s-a
nregistrat o scdere (de 617 milioane pasageri km, respectiv 7,6%).
Transportul urban de pasageri
n anul 2004, n Romnia, exista transport urban de pasageri n 104
localitti urbane (31,1% din numrul total de orase si municipii). Numrul
localittilor urbane cu transport urban de pasageri din anul 2004 a fost cu 24,7%
mai mic dect n anul 1999.
Exceptnd transportul cu metroul, transportul pe celelalte categorii de
mijloace de transport s-a redus substantial n perioada 1999-2004.
172
Tabel nr. 35
1999 2000 2001 2002 2003 2004
Numrul oraselor cutransport urban
de pasageri
Lungimea liniei simple (km)
Tramvaie
Troleibuze
Metrou
Numrul vehiculelor n inventar
Tramvaie
Autobuze si microbuze
Troleibuze
Metrou (vagoane)
138
1016,0
947,3
120,0
2049
6220
945
502
115
994,3
973,8
153,7
1929
5535
947
502
115
988,5
884,6
153,7
1914
6448
960
502
115
984,2
805,3
153,7
1864
5783
874
502
93
963,0
738,0
154,0
1798
6159
828
598
104
932,5
700,5
154,0
1733
6126
847
610
Numrul de pasageri transportati n mediul urban n anul 2004 a fost de
2131 milioane persoane, cu 4,2% mai mult dect n anul 2003. Cu autobuze si
microbuze s-au deplasat 49,7% din totalul numrului de pasageri, cu tramvaiele
35,6%.
Tabel nr. 36
pe moduri de transport, n anii 2002-2004
Milioane pasageri Indici - %-
2002 2003 2004 2004/2002 2004/2003
Total
din care, cu:
- tramvaie
- autobuze si microbuze
- troleibuze
- metrou
2031
695
964
260
112
2046
692
1012
235
107
2131
716
1059
239
117
104,9
103,0
110,0
91,9
104,5
104,2
103,5
104,6
101,7
109,3
Cea mai mare dinamic s-a nregistrat la transportul de pasageri cu
metroul, 9,3% n anul 2004, fat de anul anterior.
5.1.6. Comunicajii
Poyt yi telefonie telegrafie
n anul 2007 au functionat 7079 deuniti de poi telefonie. Regresul,
n timp, a numrului unittilor de post s-a ncadrat n tendintele nregistrate pe
plan international. Mentionm c n Romnia peste 86,3% din numrul total al
unittilor de post si telefonie sunt situate n mediul rural.
173
Tabel nr. 37
Unit(ile de poyt yi telefonie
1999 2000 2003 2004 2006 2007
Unit(i numr
din care:
n localitti rurale
9728
8349
10150
8347
7682
6488
7335
6260
7079
6120
7079
6110
Sursa: I.N.S., Anuarul statistic al Romniei, 2005, pag. 662, Starea social si
economic a Romniei, 2006 si 2007, pag. 97
n anul 2007, corespondenta expediat a nsumat 280 milioane bucti,
trimiterile recomandate 43,9 milioane bucti, iar numrul de trimiteri cu valoare
declarat a fost de 1,5 milioane bucti.
Activittile de post desfsurate n anul 2007, comparativ cu anul 2006,
au nregistrat o amplificare la corespondent si imprimate (cu 50 milioane bucti,
respectiv cu 21,7%).
Pe regiuni, n anul 2007, cea mai intens activitate de corespondent
expediat a fost realizat de regiunea Bucuresti-Ilfov (61,1% din toat
corespondenta expediat), Nord Vest (13,6%), precum si de regiunea Nord
Est (6,6%). 61,2% din activitatea de mesagerii a fost derulat prin regiunile
Bucuresti-Ilfov (37,2% din toat activitatea de mesagerii), Sud Muntenia
(14,2%), precum si prin regiunea Nord Vest (9,6%).
Tabelul nr. 38
Activit(ile de poyt yi telefonie telegrafie
Anii Coresponden(
expediat yi
imprimate
(mil. buc.)
Abonamente telefonice mii
Total
din care:
La re(eaua
telefonic fix
La re(eaua
telefonic
mobil
1999 308 4.831 3.705 1.126
2000 230 5.832 3.813 2.019
2001 243 8.624 4.029 4.595
2002 263 9.306 4.207 5.099
2003 267 11.395 4.330 7.065
2004 318 14.604 4.389 10.215
2006 230 21589 4170 17419
2007 280 27132 4257 22875
174
n anul 2007 numrul de abonamente telefonice a fost de 27132 mii, din
care 84,3% (22875 mii) au fost la reteaua telefonic mobil si 15,7% (4257 mii)
la reteaua telefonic fix.
Analiza evolutiei numrului total de abonamente telefonice, n anul 2007
fat de anul 2006, relev o tendint de crestere cu 5543 mii, respectiv cu 25,7%.
Progresul continuu nregistrat de acest indicator este reflectat prin compararea
evolutiei raportului dintre componentele sale, respectiv de raportul dintre numrul
de abonamente la reteaua telefonic fix si cel de la reteaua telefonic mobil,
care n anul 2003 a fost de 1 la 1,63, n anul 2004 acesta a ajuns de la 1 la 2,33,
iar n anul 2007 acesta a ajuns de la 1 la 5,37.
Referitor lanumrul de utilizatori telefoane mobile la 1000 persoane,
n Romnia, n anul 2000 acest indicator a avut o valoare doar de 25, comparativ
cu 572 n Finlanda, 355 n Italia, 282 n Austria, 235 n Elvetia, 474 n Norvegia,
87 n Slovacia, 105 n Ungaria
74
.
Comunica(iile radio yi televiziune
n anul 2007mijloacele de comunicaie radio au fost reprezentate de 761
statii radiodifuziune, din care marea majoritate (78,6%, respectiv 598 statii) au
fost de statii private de radiodifuziune.
n ceea ce priveste mijloacele de comunicaie prin televiziune, n anul
2007, acestea au numrat 657 statii de televiziune. De asemenea, n anul 2007 au
functionat si 200 translatoare de televiziune.
Tabel nr. 39
Mijloacele de radiocomunica(ii
1999 2000 2003 2004 2006 2007
Radio
Statii publice de radiodifuziune
Statii private de radiodifuziune
Translatoare radio
Televiziune
Statii publice de televiziune
Statii private de televiziune
Translatoare televiziune
132
199
4
65
88
424
140
239
4
74
104
427
131
294
4
101
110
416
163
324
-
113
119
409
163
535
-
449
174
200
163
598
-
450
207
200
74
I.N.S.,Economia mondial n cifre, Breviar de statistic international 2001, pag. 106-107
175
5.1.7. Distribujia de gaze naturale
La sfrsitul anului 2004, numrul localittilor n care se distribuiau gaze
naturale au fost de 684, cu 25,3% mai multe dect n anul 1999, ceea ce
reprezenta doar 21,8% din numrul total de localitti (municipii, orase, comune).
Tabel nr. 40
Re(eaua yi volumul gazelor naturale distribuite
1999 2000 2001 2002 2003 2004
Numrul localittilor (municipii,
orase, comune) n care se distribuie
gaze naturale (la sfrsitul anului)
Lungimea simpl a conductelor de
distributie a gazelor naturale (km) la
sfrsitul anului
Gaze naturale distribuite (milioane m
3
)
din care:
- pentru uz casnic
546
20331
11871
3921
542
21598
9194
3742
578
22613
11701
3388
609
24068
10018
3086
625
23917
10295
3476
684
25879
12734
2745
Lungimea simpl a conductelor de distributie a gazelor naturale a fost n anul
2004, de 25879 km, cu 8,2% mai mult dect n anul anterior si cu 27,3% mai mult
dect n anul 1999.
Volumul gazelor naturale distribuite a nregistrat o tendint oscilatorie n
perioada 1999-2004, ajungnd la sfrsitul perioadei la valoarea de 12734 milioane m
3
,
cu 23,7% mai mult dect n anul 2003 si cu 7,3% dect n anul 1999. pentru consumul
casnic s-au distribuit 2745 milioane m
3
, ceea ce reprezenta la nivelul anului 2004 o
pondere de 21,6%.
5.1.8. Distribuirea apei potabile
La sfrsitul anului 2004, n 1860 de localitti (ceea ce reprezenta 59,2% din
numrul total de municipii, orase si comune din Romnia) s-a distribuit ap potabil,
cu 5,9% mai multe localitti dect n anul 2003 si cu 15,7% dect n anul 1999.
Lungimea total simpl a retelei de distributie a apei potabile a fost la sfrsitul
anului 2004 de 44987 km, mai mult cu 6,4% dect n anul 2003 si cu 20,8% fat de
anul 1999.
n perioada 1999-2004 apa potabil distribuit consumatorilor a nregistrat
o tendint de scdere, de la 1849 milioane m3, n anul 1999, la 1161 milioane m3
n anul 2004, cu 52,8% mai putin. Apa potabil distribuit pentru uzul casnic a
reprezentat o pondere de 60,9% n anul 2004, pondere n scdere fat de anul
1999, cnd s-a nregistrat 65,3%.
176
Tabel nr. 41
Re(eaua yi volumul apei potabile distribuite
1999 2000 2001 2002 2003 2004
Numrul localittilor (municipii,
orase, comune) cu instalatii de
alimentare cu ap potabil
din care:
- Municipii si orase
Lungimea total simpl a retelei de
distributie a apei potabile(km)
din care:
- Municipii si orase
Ap potabil distribuit
consumatorilor (mil. m
3
)
din care:
- pentru uz casnic
1607
263
37417
22443
1849
1208
1620
265
38238
22622
1700
1106
1648
265
38953
22852
1529
987
1691
268
40269
23207
1349
811
1756
276
42263
23835
1218
714
1860
309
44987
24647
1161
707
n municipii si orase, apa potabil s-a distribuit n anul 2004 n 98,4% din
numrul lor total, iar lungimea total simpl a retelei de distributie a apei potabile a
reprezentat 54,8% din total.
5.1.9. Canalizare public yi spajii verzi
La sfrsitul anului 2004, doar 675 de localitti (municipii, orase si comune)
erau dotate cu instalatii de canalizare public (ceea ce nsemna 21,5% din numrul
total de municipii, orase si comune). n 96,2% din numrul municipiilor si oraselor
din Romnia existau instalatii de canalizare public. n perioada 1999-2004lungimea
total simpl a conductelor de canalizare a nregistrat o tendint de crestere, de la
16080km n anul 1999, la 17514 km n anul 2004, cu 8,9% mai mult.
Suprafa(a spa(iilor verzi n municipii yi oraye a nregistrat n perioada
analizat o tendint oscilatorie, situndu-se n jurul a 20100 -20500 hectare.
Tabel nr. 42
Canalizare public yi spa(ii verzi (la sfryitul anului)
1999 2000 2001 2002 2003 2004
Numrul localittilor (municipii, orase,
comune) cu instalatii de canalizare
din care: Municipii si orase
Lungimea total simpl a conductelor
de canalizare (km)
Suprafata spatiilor verzi n municipii
si orase
623
262
16080
20551
639
264
16348
20124
647
264
16590
20224
644
266
16812
20184
664
276
17183
20597
675
302
17514
20122
177
5.2. Activitatea de cercetare dezvoltare
Cheltuielile pentru activitatea de cercetare dezvoltare n anul 2002 au
detinut n produsul intern brut o pondere doar de 0,38%, foarte putin comparativ
cu realizrile din alte tri, precum: Austria 2,21%, Belgia 2,23%, Rep. Ceh
1,3%, Danemarca 2,51%, Germania 2,64%, Ungaria 1,01%, etc.
A. Ponderea cheltuielilor cu cercetare dezvoltare n PIB
B. Personalul din activitatea de cercetare dezvoltare, pe principalele
categorii
- numr personal n echivalent norm ntreag;
din care:
- numr de salariati din activitatea de cercetare dezvoltare
total, din care, pe ocupatii:
- efectivul cercettorilor, pe grupe de vrst;
- structura salariatilor pe domenii stiintifice:
C. Cheltuieli curente de cercetare dezvoltare, pe tipuri de cercetare
yi sectoare de execu(ie
- Cercetare fundamental
- Cercetare aplicativ din care
- Cercetare experimental
D. Structura surselor de finan(are a cheltuielilor de cercetare
dezvoltare Total, din care:
- Fonduri din tar, din care
- Fonduri din strintate
E. Structura cheltuielilor totale din activitatea de cercetare dezvoltare
pe principalele tipuri de programe total, din care:
- productia si tehnologia industrial;
- cercetri fundamentale;
- cercetri din fondurile generale pentru nvtmntul superior;
- productia si tehnologia agricol;
- poluarea si protectia mediului;
- alte cercetri civile;
- productia, distributia si utilizarea energiei;
- sntatea public.
- cercettori;
- tehnicieni;
- cercettori, din care cercettori atestati;
- tehnicieni si asimilati;
- alte categorii de salariati;
- stiinte naturale si exacte;
- stiinte ingineresti si tehnologice;
- stiinte medicale;
- stiinte agricole;
- stiinte sociale;
- stiinte umaniste;
- sectorul ntreprinderilor;
- sectorul guvernamental;
- sectorul nvtmnt superior;
- sectorul privat non-profit;
- ntreprinderi;
- fonduri publice;
- unitti din nvtmntul superior
178
Cheltuielile pentru activitatea de cercetare dezvoltare n anul 2002 au
detinut n produsul intern brut o pondere de doar 0,38%, foarte putin comparativ
cu realizrile din alte tri, precum: Austria 2,21%, Belgia 2,23%, Rep. Ceh
1,3%, Danemarca 2,51%, Germania 2,64%, Ungaria 1,01%, etc.
INOVARE
F. Structura surselor de informare, pe tipuri de surse, total, din care:
- surse interne: - din interiorul ntreprinderilor sau grupurilor de ntreprinderi
- surse de piat:
- surse de la institutii
- alte surse:
G. Ponderea ntreprinderilor inovative yi a celor non-inovative
- ntreprinderi non-inovative;
- inovare numai de produs;
- inovare numai de proces;
- inovare de produs si de proces;
- ntreprinderi cu inovri nefinalizate sau abandonate
H. Ierarhizarea activit(ilor inovatorilor de succes (% ntreprinderi)
I. Structura ntreprinderilor care au introdus inovri organiza(ionale
yi de marketing,
Total, din care: industrie, servicii
din care: ntreprinderi mici, mijlocii si mari;
J. Structura cheltuielilor de inovare, pe elemente componente yi
activit(i
Total, din care:
K. Efectele inovrii
- produse noi sau semnificativ mbunttite;
- ponderea cifrei de afaceri a ntreprinderilor cu inovri de
produse n cifra de afaceri total.
- furnizori de echipamente;
- clienti sau cumprtori;
- concurenti;
- consultanti;
- universitti;
- institute de cercetare;
-
- conferinte;
- trguri;
- asociatii profesionale;
- achizitii de masini, echipamente si software;
- achizitii de cunostinte externe;
- cercetare dezvoltare intern;
- cercetare dezvoltare extern;
179
Tabel nr. 43
Cheltuieli cu cercetarea dezvoltarea n anul 2002
1)
2000;
2)
2001
Sursa: I.N.S., Economia mondial n cifre, Breviar de Statistic International,
2005, pag. 111-112
n cercetare dezvoltare si-au desfsurat activitatea n anul 2004 un
numr de 33,4 mii persoane n echivalent norm ntreag, din care 63,7% au fost
cercettori si 16,6% tehnicieni. n tabelul urmtor se prezint personalul din
activitatea de cercetare dezvoltare pe principalele categorii din Romnia,
comparativ cu alte tri.
Tara
Ponderea cheltuielilor
cu cercetarea-
dezvoltarea n PIB
Tara
Ponderea cheltuielilor
cu cercetarea-
dezvoltarea n PIB
% %
Uniunea
European
Austria
Belgia
Rep. Ceh
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franta
Germania
Grecia
2
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
1
Malta
1
2,21
2,23
1,30
....
2,51
0,81
3,46
2,27
2,64
0,65
....
....
0,46
0,68
1,71
....
Olanda
2
Polonia
Portugalia
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
2
Regatul Unit
Ungaria
Tri candidate
Bulgaria
Romnia
Turcia
Alte (ri
Islanda
J aponia
Norvegia
S.U.A.
1,89
0,59
0,93
0,59
1,54
1,04
4,27
1,88
1,01
0,49
0,38
0,67
3,11
3,11
1,67
2,67
180
Tabel nr. 44
Personalul din activitatea de cercetare-dezvoltare
pe principalele categorii
Tara Anul
Numr persoane
n echivalent
norm ntreag
Din care:
cercettori tehnicieni
numr % numr %
Belgia
Bulgaria
Rep. Ceh
R.P.Chinez
(inclusiv RAS
Hong Kong)
Cipru
Croatia
Danemarca
Elvetia
Estonia
Finlanda
Franta
Germania
Irlanda
Italia
J aponia
Letonia
Lituania
Norvegia
Olanda
Polonia
Portugalia
Romnia
Federatia Rus
Slovacia
Slovenia
Spania
Turcia
Ungaria
2004
2003
2003
2002
2003
2002
2003
2000
2003
2002
2002
2003
2003
2002
2002
2003
2003
2003
2001
2003
2003
2004
2003
2003
2003
2003
2002
2003
62892
15453
27957
1035197
840
12960
42663
52284
4083
55044
343718
480500
15415
164023
857300
4858
9648
28488
89664
77040
26211
33361
973382
13353
8718
151487
28964
23311
36167
9589
15809
810525
460
8572
25130
25808
2976
38632
186420
267000
10449
71242
646547
3203
6606
20239
45328
58595
19766
1
21257
487477
9626
4789
92523
23995
15180
57,5
62,1
56,5
78,3
54,8
66,1
58,9
49,4
72,9
70,2
54,2
55,6
67,8
43,4
75,4
65,9
68,5
71,0
50,5
76,1
75,4
63,7
50,0
72,1
54,9
6,1
82,8
65,1
1981
16620
22840
5525
2567
15,3
31,8
2,5
16,6
8,9
n activitatea de cercetare dezvoltare s-au nregistrat la sfrsitul anului
2007 un numr de 42,4 mii salariati, cu 0,6% mai mult dect anul precedent. Cea
mai mare proportie s-au regsit n unittile de nvtmnt superior si clinici
universitare (46,3%), urmate de unittile specializate de cercetare dezvoltare
(40,1%).
181
Tabel nr. 45
Salaria(ii din activitatea de cercetare - dezvoltare
din sectorul ntreprinderii de servicii
- numr la sfrsitul anului -
2006 2007
2007/
2006
Structura - %-
-%- 2006 2007
Total
Unitti specializate de cercetare-dezvoltare
Unitti economice si sociale
Statiuni si institute de cercetare si
productie agricol
Unitti de nvtmnt superior si
clinici universitare
Organizatii non-profit
Sectorul ntreprinderi
Sectorul guvernamental
Sectorul privat non-profit
Sectorul nv(mnt superior
42220
16533
5390
1221
18906
170
14438
8706
170
18906
42484
17033
4616
1004
19649
182
13468
9185
182
19649
100,6
103,0
85,6
82,2
103,9
107,1
93,4
105,5
107,1
103,9
100,0
39,2
12,8
2,9
44,8
0,3
34,2
20,6
0,4
44,8
100,0
40,1
10,9
2,4
46,3
0,3
31,7
21,6
0,4
46,3
5.3. Educa(ie
Pe ansamblul formelor de nvtmnt numrul unittilor de nvtmnt a
fost n 2006-2007 de 8230, cu 19403 unitti mai putin dect n anul 1999 (cu
70,2% mai putin). n aceeasi perioad populatia scolar, numrul elevilor si
personalul didactic a nregistrat o tendint de scdere.
Tabel nr. 46
nv(mntul pe niveluri de educa(ie total
1999/
2000
2000/
2001
2003/
2004
2004/
2005
2005/
2006
2006/
2007
Unitti
Populatia scolar (mil. pers)
Copii n grdinite (mii pers)
Elevi (mil. pers)
Studenti (mii pers)
Personalul didactic (mii pers)
27633
4,6
616,3
3,5
452,6
301,4
24481
4,6
611,0
3,4
533,2
294,9
18012
4,5
636,7
3,2
620,8
281,2
14396
4,4
644,9
3,1
650,3
285,9
8484
4,3
648,9
2,9
785,5
277,3
8230
4,4
650,3
2,8
907,4
276,8
Sursa: I.N.S., Anuarul statistic al Romniei, 2005, pag. 325, 2008, pag. 387
Din analiza indicatorului numr de elevi la 10000 de locuitori si numr
de studen(i la 10000 de locuitori, n perioada 1999-2005 rezult o scdere pn
n anul 2001-2002, pentru ca n anii 2003-2004 si 2004-2005 s se constate o
redresare a acestor indicatori.
182
Tabel nr. 47
Rate la 10000 locuitori
1999/
2000
2000/
2001
2001/
2002
2002/
2003
2003/
2004
2004/
2005
Elevi (mil. pers)
Studenti (mii pers)
1563
202
1525
238
1498
260
1501
274
1479
286
1434
300
Sursa: I.N.S., Anuarul statistic al Romniei, 2005, pag. 326
5.3.1. Baza material
n anul universitar 2007 2008 reteaua unittilor cuprinse n sistemul
national de educatie era format din 1731 grdinite, 4737 scoli primare si
gimnaziale, 185 de licee, 147 scoli de arte si meserii, 83 scoli postliceale si 106
institutii de nvtmnt superior.
n nv(mntul preycolar au fost nregistrate 1731 de grdinite, cu 11
unitti mai mult comparativ cu anul precedent. Din totalul grdinitelor, 41,6%
erau grdinite cu program normal, 56,3% cu program prelungit, 2,1% grdinite cu
program sptmnal si speciale.
nv(mntul primar yi secundar inferior (gimnazial) cuprinde 4737
scoli, cu 6,1% mai putin dect n anul scolar precedent, datorit, n principal,
transformrii unor scoli cu clasele I IV, unde numrul de elevi era mai mic de
200, n sectii ale scolilor cu clasele I VIII, precum si comasrii sau desfiintrii
altora.
Majoritatea unittilor din nvtmnt primar si secundar inferior, pe
regiuni de dezvoltare, se prezint astfel: Nord Est (17,6%), Sud Est (13,4%),
Sud Muntenia (17,8%), Sud Vest Oltenia (11,3%), Vest (9,2%), Nord Vest
(12,9%), Centru (12,5%), Bucuresti Ilfov (5,3%).
nv(mnt secundar superior dispunea de o retea format din 1426 unitti
independente, din care 185 licee, 1241 grupuri scolare si 147 scoli de arte si meserii.
Liceele din filiera tehnologic detin cea mai mare pondere (47,2%), iar
dintre acestea, profilul tehnic este majoritar (71,8%). nvtmntul liceal
particular este nereprezentativ (2,9% din totalul liceelor din tar).
Schimbrile structurale din domeniul economic au influentat si
functionalitatea diferitelor profiluri ale liceelor existente. Astfel, n anul scolar
2007 2008, comparativ cu anul scolar anterior, s-a nregistrat o tendint de
crestere a numrul de licee industriale (cu 3%), precum si a celor economice,
183
administrative si de servicii (cu circa 5%).
Reteauanv(mntului postliceal a cuprins 83 de unitti independente,
precum si un numr de 344 sectii care functionau pe lng alte tipuri de unitti
scolare. Aceste unitti se aflau n mediul urban si 30,1% apartineau sectorului
public si 69,9% erau n proprietate privat.
n anul scolar 2007-2008, infrastructura sistemului national de educatie a
cuprins 106institute de nv(mnt superior, n cadrul crora au functionat 631
faculti. Numr institutiilor de nvtmnt superior se afl n scdere, fenomen
generat de cerintele impuse pentru atestarea lor si de diversificarea
nvtmntului public.
n nvtmntul superior, distributia unittilor ntre sectorul public si cel
privat este aproximativ echilibrat (52,8% public si 47,2% privat).
5.3.2. Populajia ycolar
n anul scolar 2007-2008, populatia scolar a crescut cu 1,4% fat de anul
scolar precedent, crestere datorat, n principal, cresterii populatiei scolare din
nvtmntul postliceal si superior.
Pe niveluri de educatie, cresterile populatiei scolare s-au nregistrat astfel:
nvtmnt prescolar cu 0,2%, nvtmntul liceal cu 1,3%, cel postliceal cu
20,8%, precum si nvtmntul universitar cu 15,5%.
Structura popula(iei ycolare pe sexe este echilibrat pentru toate nivelurile
de educatie, cu exceptia nvtmntului profesional (unde fetele detin o pondere de
37,9%) si a nvtmntului postliceal (unde bietii detin o pondere de 26,5%).
n nv(mntul superior, s-au nregistrat 907,4 mii studenti, distribuiti
pe grupe de specializri astfel: stiinte economice (32,4%), universitar pedagogic
(29,3%) si tehnice (19,7%).
Pe regiuni de dezvoltare, populatia scolar a fost distribuit dup cum
urmeaz: Nord Est 17,0%, Sud Est 11,6%, Sud Muntenia 12,6%, Sud Vest
Oltenia 9,8%, Vest 9,0%, Nord Vest 12,7%, Centru 11,6% si Bucuresti Ilfov
15,7%.
5.3.3. Gradul de cuprindere n nvjmnt a populajiei de vrst ycolar
n anul scolar 2007-2008, comparativ cu anul precedent, gradul de
cuprindere n nvtmnt a populatiei de vrst scolar a fost de 79,7%, cu 2,4
puncte procentuale mai mult. Rata de cuprindere a nregistrat cea mai mare
valoare pentru populatia scolar din grupa de vrst 7 10 ani (96,0%).
184
Valori sczute ale ratei nete scolare s-au nregistrat pe regiuni de
dezvoltare, astfel: Sud Est (59,5%), atingnd un minim n judetul Vrancea (50,1)
si Sud Muntenia (59,2%), cu un minim de 51,5% n judetul Giurgiu. La polul opus
se afl regiunea Bucuresti Ilfov, unde rata net de cuprindere a nregistrat valoarea
de 99,2% n municipiul Bucuresti.
5.3.4. Performanjele sistemului de educajie
Evaluarea calittii procesului educational se realizeaz pe baza
principalelor rezultate ale activittii educationale, utilizndu-se indicatori
statistici relevanti, precum:
numrul absolventilor;
numrul elevilor promovati;
gradul de promovabilitate;
situatia scolar a elevilor promovati dup media obtinut;
numrul elevilor declarati repetenti;
rata abandonului scolar.
5.3.5. Personalul didactic
Resursele umane cuprinse n sistemul national de educatie a nregistrat n
ultimii ani o evolutie oscilant care nu a fost corelat cu evolutia populatiei
scolare n aceeasi perioad.
n anul scolar 2007-2008, numrul mediu de prescolari, elevi si studenti
ce au revenit la un cadru didactic a fost de 16.
Pe niveluri de educatie, evolutia numrul de elevi la un cadru didactic n
anul scolar-universitar 2007-2008 comparativ cu 2006-2007, prezint o usoar
crestere numai n nvtmntul superior (de la 26 la 28 studenti la un cadru
didactic).
n anul scolar 2007-2008, activitatea educational din grdinite a fost
asigurat de 37,3 mii cadre didactice: 21,1 mii (56,5%) n mediul urban si 16,2
mii (43,5%) n mediul rural, la un cadru didactic revenind 16 copii n mediul
urban si 20 copii n mediul rural.
Cadrele didactice de sex feminin detineau o pondere important n totalul
personalului didactic (72,6%), mai ales n nvtmntul prescolar (99,7%) si cel
primar si gimnazial (75,3%). n nvtmntul superior s-a nregistrat o pondere
superioar a cadrelor didactice de sex masculin (56,7%).
185
5.4. Sntate
A. Infrastructura sistemului de sntate
- numrul unittilor sanitare total;
din care, pe forme de proprietate
- numrul de paturi total;
din care, pe forme de proprietate;
din care, pe unele specialitti;
- gradul de utilizare a paturilor, (zile/an), pe total, si pe specialitti;
- numr de paturi de spital la 1000 locuitori, pe total, pe regiuni de
dezvoltare;
B. Personalul medico sanitar
- numrul si structura personalul medico sanitar, total,
din care:
- numrul populatiei ce revine la un cadru medico-sanitar, pe total si
sectorul public si sectorul privat;
C. Principalii indicatori de sntate
- rata mortalittii (la 100.000 locuitori), total, masculin si feminin;
- rata mortalittii (la 100.000 locuitori), pe principalele cauze
- decese sub un an (rata la 1000 nscuti vii), urban si rural;
- cazuri de mbolnviri prin boli infectioase si parazitare (la 100.000
locuitori);
din care
- cazuri noi de SIDA (la 100.000 locuitori);
- numrul pacientilor care au beneficiat de asistent medical de
urgent (la 100.000 locuitori);
- numrul pacientilor iesiti din spitale (la 100.000 locuitori) pe total
si pe unele clase de boli;
D. Asisten(a medical de urgen( n unit(i publice
- numrul de autosalvri la sfrsitul anului;
- numr pacienti asistati
din care, persoane transportate, persoane asistate;
- pe niveluri de pregtire profesional;
- pe sectorul public si sectorul privat;
- pe specialitti;
- boli ale aparatului circulator (masculin si feminin);
- tumori (masculin si feminin);
- boli ale aparatului respirator (masculin si feminin);
- TBC;
- boli diareice acute;
- etc.
186
5.4.1. Infrastructura sistemului de sntate
Serviciile de ngrijire a snttii au fost furnizate printr-o retea de unitti
sanitare (spitale, policlinici, dispensare si alte institutii), apartinnd, n principal,
sectorului public, completat dup anul 1990 de o retea de unitti private, care n
ultimii ani s-a dezvoltat tot mai mult. n anul 2007, reteaua sistemului de sntate
era format din peste 46.700 unitti sanitare publice si private.
Tabel nr. 48
Principalele unit(i sanitare, n anii 2006 yi 2007
numr unit(i
2006
2007
Total din care:
proprietate public
Spitale
Policlinici
Dispensare medicale
Centre de sntate
Sanatorii T.B.C.
Sanatorii balneare
Preventorii
Unitti medico-sociale
Cabinete medicale de medicin general
Cabinete medicale scolare si studentesti
Cabinete medicale de familie si
individuale de familie
Societate medical civil
Cabinete stomatologice
Societate stomatologic civil medical
Laboratoare medicale
Laboratoare de tehnic dentar
Crese
Farmacii si puncte farmaceutice
Centre de diagnostic si tratament
Centre medicale de specialitate
Cabinete medicale de specialitate
Societate civil medical de specialitate
Depozite farmaceutice
Alte tipuri de cabinete medicale
436
260
211
53
7
10
5
60
1007
843
10969
54
9948
95
1840
2047
273
6209
26
120
6878
102
427
425
447
263
208
46
5
9
4
66
1036
857
11048
66
10532
74
2296
2158
272
6906
27
133
8370
156
424
380
425
22
206
45
5
8
4
66
44
857
8524
16
3123
23
1547
495
272
525
7
3
1433
92
-
308
Sursa: I.N.S., Starea social si economic a Romniei, n anii 2006-2007, pag. 215
n anul 2007, fat de anul anterior, re(eaua unit(ilor sanitare a nregistrat
modificri importante, pe total, cresterea fiind de 8,1% (peste 3500 de unitti), cu
modificri a numrului de spitale (2,5%), policlinici (10,0%), unitti medico-sociale etc.
187
n sectorul public, modificrile intervenite n structura retelei sanitare s-au
datorat msurilor luate n cadrul programului de restructurare. Cele mai
importante modificri s-au constatat la spitale (6 unitti), la ambulatoriile de
spital si de specialitate cu 6 unitti, la cabinetele medicale de specialitate cu 56
unitti etc.
Numrul paturilor din unit(ile sanitare
n anul 2007, au existat un numr de 138,0 mii paturi n unittile
sanitare (inclusiv paturile de spital din centrele de sntate), cea mai mare
parte fiind n sectorul public (99,3%din numrul total), cu 1,8% mai putin
dect n anul precedent.
n anul 2004, regiunile de dezvoltare cu cel mai mare numr de paturi n
unittile sanitare au fost Bucuresti - Ilfov (cu 16,2% din numrul total de paturi
de spital), regiunea Nord - Est (15,1%) si regiunea Nord - Vest (14,1 %); cel mai
mic numr de paturi de spital a fost n regiunea Sud - Vest Oltenia (9,5%) si n
regiunea Vest (10,0%).
Tabel nr. 49
Paturile din unit(ile sanitare, pe forme de proprietate,
n anii 2003-2004 yi 2006-2007
- numr de paturi - mii
2003 2004
2006 2007
Paturi n unit(ile sanitare - total
- proprietate majoritara de stat
- proprietate majoritar privat
142,7
142,6
0,063
142,5
142,0
0,544
142,0
141,2
0,8
138,0
137,1
1,0
Sursa: I.N.S., Starea social si economic a Romniei, n anii 2003-2004, 2006,
pag. 239, 2006 2007, pag. 217;
Gradul de utilizare a paturilor din spitale inclusiv paturile de spitale din
centrele de sntate a fost de 287 zile/an (indicatorul nregistrnd aceeasi valoare
ca si n anul 2006), paturile din preventorii 235 zile/an, a unittilor TBC 286
zile/an.
188
Tabel nr. 50
Numrul de paturi din unit(ile sanitare pentru unele specialit(i,
din sectorul majoritar de stat, n anii 2006 yi 2007
- mii paturi -
2006 2007
Structura
%
2006 2007
Total
din care:
Interne
Chirurgie
Obstetric-ginecologie
Nou nscuti si imaturi
Pediatrie
Boli infectioase
Tuberculoz si pneumologie
Psihiatrie si neuropsihiatrie
Oftalmologie
O.R.L
Neurologie
Dermato-venerologie
Alte specialitti
142,0
30,0
23,2
11,0
5,3
10,0
6,8
10,1
17,2
2,3
3,0
5,8
2,3
15,0
138,0
29,1
22,3
10,2
4,9
9,4
6,6
9,9
17,1
2,1
2,5
5,9
2,0
16,2
100,0
21,1
16,3
7,8
3,8
7,0
4,8
7,1
12,1
1,6
2,1
4,1
1,6
10,6
100,0
21,1
16,1
7,4
3,6
6,8
4,6
7,2
12,4
1,6
1,8
4,3
1,4
11,7
Sursa: I.N.S., Starea social si economic a Romniei, n anii 2006-2007, pag.
217
n anul 2007, pe specialitti, numrul paturilor de spital din sectorul
public a nregistrat urmtoarea distributie:
peste 70% din numrul de paturi din unittile sanitare a fost nregistrat
la specialittile: interne (2,1%), chirurgie (16,1%), psihiatrie si
neuropsihiatrie (12,4%), obstetric ginecologie (7,4%), pediatrie (6,8%),
tuberculoz si pneumologie (7,2%);
cele mai sczute ponderi n numrul total de paturi existente n
sistemul public sunt la specialittile O.R.L. (1,8%), oftalmologie
(1,6%), precum si n dermato-venorologie (1,4%).
Pe regiuni de dezvoltare, cel mai mare numr de paturi la 1000 locuitori,
s-a nregistrat n: Bucuresti - Ilfov (9,8 paturi la 1000 locuitori) si n Nord Vest,
Vest si Centru (ntre 7,3 7,0 paturi la 1000 locuitori). Cea mai mic valoare a
acestui indicator s-a nregistrat n regiunea Sud Muntenia (4,8 paturi la 1000
locuitori).
189
Numrul paturilor din unit(ile sanitare la 1000 locuitori
Numrul paturilor din unittile sanitare din sectorul majoritar de stat ce
reveneau la 1000 locuitori n anul 2007 a fost de 6,4. Comparativ cu anii
anteriori, n anul 2007, tendinta acestui indicator a fost relativ stationar, dup ce
n anul 2003 fat de anul 2002 se nregistrase o reducere (de la 7,5 paturi de spital
la 1000 locuitori la 6,6); mentionm c si pe plan mondial se manifest astfel de
fenomene, deoarece exist o orientare cert de mutare a accentului ctre ngrijirea
ambulatorie. n plus, n Romnia sectorul majoritar privat este n expansiune si
este de natur a contrabalansa actualele fenomene din sectorul majoritar de stat.
n perioada 2000-2007, mrimea acestui indicator este prezentat n tabelul urmtor:
Tabel nr. 51
Paturile din unit(ile sanitare
- mii paturi -
2000 2001 2002 2003 2004 2006 2007
Total numr paturi n spitale
Numr paturi n spitale la
1000 locuitori
1668
7,4
167,9
7,5
162,7
7,5
142,7
6,6
142,6
6,6
142,0
6,6
138,0
6,4
economic a Romniei, n anii 2006-2007, pag. 217
5.4.2. Personalul medico-sanitar
n anul 2007, activitatea medical a unittilor din sistemul national de
sntate a fost asigurat de 269603 cadre sanitare. Din totalul personalul medical,
26,3% (70958 persoane) aveau pregtire superioar (medici, stomatologi,
farmacisti), 50,6% (136353 persoane) au fost cadre sanitare cu pregtire sanitar
medie si 23,1% (62292 persoane) au reprezentat personal sanitar auxiliar.
Comparativ cu anul 2006, personal medico-sanitar cu studii superioare a
crescut, nregistrndu-se cu 3470 persoane mai mult (5,1%), numrul cadrelor
sanitare cu studii medii a crescut cu 9740 persoane (7,7%), iar numrul
personalului sanitar auxiliar cu 3168 persoane mai mult (respectiv 5,4%).
n 2007 au fost nregistrati cu 2,7% mai multi medici dect n anul 2006,
cu 9,7% mai multi stomatologi si cu 11,8% mai multi farmacisti.
Distributia personalului sanitar, dup forma de proprietate a unittii
sanitare arat c n sectorul public si desfsoar activitatea 86,6% din totalul
medicilor, respectiv 77,8% din totalul medicilor de familie.
190
De asemenea, n sectorul public lucreaz si majoritatea personalului
sanitar mediu si auxiliar: 86,9% din personalul sanitar mediu si 97,6% din
personalul sanitar auxiliar.
n sectorul privat si desfsoar activitatea 65,1 din totalul medicilor
stomatologi si 92,4% din totalul farmacistilor.
Tabelul nr. 52
Personalul medico-sanitar, n anii 2003- 2004
yi 2006-2007 (la sfryitul anului)
2003 2004
2006 2007
Medici - exclusiv stomatologi
Locuitori la un medic
Medici la 10000 locuitori
Stomatologi
Locuitori la un stomatolog
Stomatologi la 10000 locuitori
Farmacisti
Locuitori la un farmacist
Farmacisti la 10000 locuitori
Personal sanitar mediu
Locuitori la un cadru mediu
Personal sanitar mediu la 10000
locuitori
Personal auxiliar
46919
463
21,6
9447
2301
4,3
7793
2789
3,6
120740
180
55,6
58670
48150
450
22,2
9907
2188
4,6
8763
2473
4,0
121683
178
56,1
58904
46936
460
21,7
10620
2032
4,9
9932
2173
4,6
126613
170
58,7
59124
48199
447
22,4
11651
1849
5,4
11108
1939
5,2
136353
180
63,3
62292
Sursa: I.N.S., Starea social si economic a Romniei, n anii 2003-2004, 2006, pag. 241,
2006 2007, pag. 219
n anul 2007, indicatorul numrul populajiei ce revine la un cadru
medico-sanitar, n sectorul public si cel privat, se prezint astfel: 447 locuitori la
un medic (460 n anul 2006); 1849 locuitori la un stomatolog (2032 n anul
2006); 1939 locuitori la un farmacist (2173 n anul 2006); 158 locuitori la un
cadru sanitar mediu (fat de 170 n anul 2006).
n anul 2007, n profil teritorial, regiunea de dezvoltare n care s-a
nregistrat cel mai mare numr de cadre medico-sanitare a fost Bucuresti Ilfov,
n care la 10000 locuitori au revenit 51,2 medici, 11,3 stomatologi, 9,8 farmacisti
si 121,6 personal sanitar mediu. Aceasta a fost urmat de regiunile de dezvoltare:
Vest, unde la 10000 locuitori au revenit 28,6 medici, 8,4 stomatologi, 6,1
farmacisti si 64,3 personal sanitar mediu si Nord Vest unde la 10000 locuitori
au revenit 23,5 medici, 6,2 stomatologi, 5,5 farmacisti si 64,6 personal sanitar
191
mediu. Regiunile de dezvoltare cu cel mai mic numr de personal sanitar la
10000 locuitori au fost: Nord Est (cu 17,2 medici, 4,0 stomatologi, 4,4
farmacisti si 56,2 personal sanitar mediu); Sud Est (cu 15,6 medici, 4,6
stomatologi, 4,1 farmacisti si 55,2 personal sanitar mediu) si Sud-Muntenia (cu
12,8 medici, 3,1 stomatologi, 2,8 farmacisti si 45,2 personal sanitar mediu).
Tabel nr. 53
Numrul medicilor yi stomatologilor, n anul 2005
- la 100.000 locuitori -
Tara Medici Stomatologi Tara Medici Stomatologi
Austria
Belgia
Rep. Ceh
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franta
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
356
413
357
198
363
329
310
339
341
436
286
382
316
401
225
352
323
223
341
52
68
68
73
90
84
91
68
79
113
57
60
63
72
57
49
46
31
58
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Regatul Unit
Ungaria
Bulgaria
Romnia
Turcia
Alte (ri
Belarus
Canada
Elvetia
Islanda
Israel
Norvegia
Federatia Rus
S.U.A.
Ucraina
325
218
307
300
160
278
366
219
121
466
202
382
368
353
370
425
533
300
44
59
41
39
45
84
47
22
46
54
51
96
107
85
32
57
41
Sursa: I.N.S., Economia mondial n cifre, Breviar de Statistic International,
2007, pag. 117
Din punct de vedere a indicatorului numrul medicilor yi stomatologilor
la 100.000 locuitori situatia din Romnia anului 2005 prezint starea actual
precar comparativ cu alte tri: 219 medici si 47 stomatologi la 100.000 locuitori,
fat de 356 si respectiv 52 n Austria, 339 respectiv 68 n Franta, 366 respectiv 84
n Bulgaria etc.
5.4.3. Principalii indicatori de eficacitate ai funcjionalitjii sistemului de
sntate
n perioada 2006 2007, majoritatea indicatorilor privind sntatea
populatiei s-au ameliorat, dar au existat si unele exceptii.
n anul 2007, comparativ cu anul 2006, numrul de decese la copii sub un an
192
s-a micsorat cu 478 decese la copii sub un an. Pe medii de rezident, evolutia acestui
indicator s-a ameliorat att n mediul rural (a sczut cu 323 decese la copii sub un
an) ct si n mediul urban (a sczut cu 155 decese la copii sub un an).
Rata mortalittii la 100000 locuitori, n perioada analizat a sczut cu
24,2 decese la 100000 brbati si cu 27,4 decese la 100000 femei.
Tabel nr. 54
Principalii indicatori de sntate,
n anii 2003-2004 yi 2006-2007
2003 2004 2006 2007
Rata mortalittii (Ia 100000 locuitori)
Masculin
Feminin
Rata mortalittii (Ia 100000 loc.) pe principalele
cauze
- Boli ale aparatului circulator
Masculin
Feminin
- Tumori
Masculin
Feminin
- Boli ale aparatului respirator
Masculin
Feminin
Decese sub un an (rata la 1000 nscuti-vii)
Urban
Rural
Cazuri noi de mbolnviri prin boli infectioase
si parazitare (la 100000 locuitori), din care:
TBC
Boli diareice
Cazuri SIDA (la 100000 locuitori)
Numrul pacientilor care au beneficiat de
asistent medical de urgent n unitti cu
proprietate majoritar de stat (la 100000 loc.)
Numrul pacientilor iesiti din spital (la 100000 loc.)
1345,5
1113,2
749,8
773,8
241,0
162,8
83,2
47,0
16,7
13,7
19,4
4262,4
116,1
401,2
99,0
12285,2
20878,2
1309,6
1085,0
721,9
747,0
244,1
163,8
80,8
46,2
16,8
14,0
19,9
4494,6
114,3
381,5
42,7
10489,5
21079,8
1295,1
1101,2
722,7
762,4
252,6
170,4
74,5
43,7
13,9
11,2
17,1
3424,6
94,5
328,4
1,2
13144,9
22154,1
1270,9
1073,8
698,0
735,9
254,9
168,7
75,5
42,8
12,0
10,2
14,1
3193,3
90,5
320,4
1,1
11527,6
20816,2
pag. 239, si 2006-2007, pag. 220
n anul 2007 comparativ cu anul 2006, pe principalele cauze de deces s-
au nregistrat urmtoarele evolutii: a sczut rata mortalittii la bolile aparatului
circulator, cu 24,4 decese la 100000 brbati, respectiv cu 26,5 decese la 100000
femei, la tumori cu 1,7 decese la 100000 femei si la bolile aparatului respirator cu
193
0,9 decese la 100000 femei; rata mortalittii a nregistrat usoare cresteri cu 2,1
decese la 100000 brbati la tumori si respectiv cu 1,0 decese la 100000 brbati la
bolile aparatului respirator.
n anul 2007 fat de anul 2006, cazurile de noi mbolnviri prin boli
infecioase i parazitare, au sczut cu 231,3 la 100000 locuitori; o tendint de
scdere a nregistrat si numrul de cazuri noi de mbolnvire prin TBC cu 4,0 cazuri
la 100000 locuitori si prin boli diareice acute cu 0,8 cazuri noi la 100000 locuitori.
Numrul cazurilor noi de SIDA a nregistrat o scdere (cu 0,1 cazuri la
100000 locuitori, respectiv cu 8,3%).
Situatia cazurilor noi de mbolnvire prin boli infectioase si parazitare, a
cunoscut, n general o evolutie pozitiv, nregistrndu-se o reducere a incidentei
pentru majoritatea bolilor.
Astfel la 100000 locuitori au fost nregistrate urmtoarele evolutii: s-a
redus numrul cazurilor noi de leptospiroz (16,7%), rubeol (17,0%), erizipel
(15,7%), sifilis (13,4%), hepatit viral (12,2%), tuberculoz (4,2%), salmoneloz
(3,3%), boli diareice acute (2,4%) si toxiinfectii alimentare (1,8%).
Tabel nr. 55
Cazuri noi de mbolnviri prin unele boli infec(ioase yi parazitare,
n anii 2003-2004 yi 2006-2007, la 100000 locuitori
- numr -
2003 2004 2006 2007
Boli diareice acute
Hepatit viral
Tuberculoz
Rubeol
Grip
Dizenterie
Sifilis
Tuse convulsiv
Scarlatin
Toxiinfectii alimentare
Rujeol
Erizipel
Trichineloz
Salmoneloz
Leptospiroz
401,2
59,8
116,1
554,4
75,4
7,3
44,6
0,4
15,1
18,9
0,1
13,6
2
4,6
1,1
381,5
62,9
114,3
218,5
33,6
6,6
40,8
1,1
15,4
15,2
0,5
11,7
3,6
4,3
1,2
328,4
36,2
94,5
16,5
1,1
2,8
26,2
0,2
14,7
11,1
16,3
8,3
1,6
3,0
1,8
320,4
31,8
90,5
13,7
2,7
3,4
22,7
0,2
16,6
10,0
1,6
7,0
2,0
2,9
1,5
pag. 244, 2006-2007, pag. 221;
194
Cea mai mare scdere au nregistrat-o cazurile noi de rujeol, unde la
100000 locuitori s-au nregistrat cu 90,2% mai putine cazuri noi n anul 2007 fat
de anul 2006, dar s-a nregistrat si o crestere a cazurilor noi la 100000 locuitori la
grip (145,5%), trichineloz (25,0%), dizenterie (21,4%) si scarlatin (12,9%).
Un alt indicator de caracterizare a functionalittii sistemului sanitar l
reprezint asistena medical de urgen. Indicatorii disponibili apartin sectorului
majoritar de stat si sunt numrul de autosalvri existent la sfrsitul anului si
numrul de pacienti deserviti.
Numrul de autosalvri existent la sfrsitul anului 2007 n sectorul
majoritar de stat a fost de 3097 bucti, mai multi dect anul precedent cu numai
15 autosalvri.
Asistenta medical de urgent acordat populatiei n anul 2007 a numrat
circa 2,5 milioane persoane, din care 71,6% au fost pacienti transportati si 28,4%
au fost pacienti asistati.
n anul 2007 comparativ cu anul 2006, s-a redus numrul pacientilor care
au beneficiat de asistent medical de urgent prin sistemul majoritar de stat ca
efect al dezvoltrii sectorului majoritar privat.
Tabel nr. 56
Asisten(a de urgen(, n unit(i cu proprietate majoritar de stat
n anii 2003 yi 2004
2003 2004 2006 2007
Autosalvri (numr) la sfrsitul anului
Pacienti asistati (milioane):
din care:
persoane transportate
persoane asistate
3464
2,67
1,63
1,03
3303
2,27
1,53
0,73
3077
2,8
1,9
0,9
3092
2,5
1,8
0,7
pag. 246, 2006-2007, pag. 223
Cheltuielile totale pentru sntate au reprezentat n anul 2002 o pondere
de 6,3% n produsul intern brut, iar ponderea cheltuielilor publice pentru sntate
n cheltuielile guvernamentale a fost n acelasi an de 12,7%, iar n anul 2004,
ponderea acestora a sczut la 3,4%, respectiv 10,6%, n timp ce n celelalte tri
ponderea cheltuielilor totale cu sntatea n PIB sau n cheltuielile
guvernamentale a nregistrat cresteri.
195
Tabel nr. 57
Cheltuieli pentru sntate, n anii 2002 yi 2004
- % -
Tara
Ponderea cheltuielilor totale
pentru sntate n PIB
Ponderea cheltuielilor publice pentru
sntate n cheltuielile guvernamentale
2002 2004 2002 2004
Austria
Belgia
Rep. Ceh
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franta
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Regatul Unit
Ungaria
Bulgaria
Romnia
Turcia
Africa de Sud
Argentina
Australia
Canada
R.P.Chinez
J aponia
Federatia Rus
S.U.A.
7,7
9,1
7,0
7,0
8,8
5,1
7,3
9,7
10,9
9,5
7,3
8,5
5,1
5,9
6,2
9,7
8,8
6,1
9,3
5,9
8,3
7,6
9,2
7,7
7,8
7,4
6,3
6,5
8,7
8,9
9,5
9,6
5,8
7,9
6,2
14,6
10,3
9,7
7,3
5,8
8,6
5,3
7,4
10,5
10,6
7,9
7,2
8,7
7,1
6,5
8,0
9,2
9,2
6,2
9,8
7,2
8,7
8,1
9,1
8,1
7,9
8,0
3,4
7,7
8,6
9,6
9,6
9,8
4,7
7,8
6,0
15,4
10,5
12,8
14,7
6,8
13,1
11,0
11,0
13,8
17,6
10,8
16,4
13,3
9,3
14,0
12,0
14,3
12,2
9,8
14,2
10,3
14,7
13,6
13,5
15,8
10,4
10,1
12,7
10,3
10,7
15,3
17,1
15,9
10,0
17,0
9,5
23,1
15,4
14,1
14,6
5,9
12,8
11,5
11,3
15,4
17,3
10,7
16,8
13,7
11,1
15,8
16,7
14,4
12,4
10,0
15,1
13,7
13,8
14,7
13,6
15,9
11,6
11,6
10,6
14,3
10,8
15,1
18,5
17,1
10,1
17,2
9,8
18,9
Sursa: I.N.S., Economia mondial n cifre, Breviar de Statistic International, 2005,
pag. 113, 2007, pag. 116
196
5.5. Cultura
Efectele proceselor de reform si restructurare s-au reflectat si n
A. Numrul yi activitatea bibliotecilor
- numr biblioteci;
- numr volume existente (mii);
- numr utilizatori (mii);
- distributia numrului de biblioteci, volumelor existente, utilizatorilor,
volumelor elaborate pe regiuni de dezvoltare, judete, municipii, orase
si comune, pe forme de proprietate;
- indicatori de performant;
- numrul total de titluri de manuale scolare tiprite,
din care: dup limba de predare;
- numrul total de titluri de cursuri universitare tiprite, tiraj;
- titluri, ziare, reviste si publicatii periodice,
total, din care cotidiene;
B. Muzee yi colec(ii publice
- numrul muzeelor si colectiilor publice;
- suprafata expozitional
- pe total;
- pe tipuri de muzee si colectii publice,
din care,
din care, pe tipuri:
- numrul de volume mprumutate spre lectur ce revine
unui utilizator;
- numrul de volume ce revine unui utilizator;
- numrul de utilizatori ce revine unei biblioteci;
- de important national;
- de important regional;
- de important judetean;
- de important local;
- muzee de art;
- muzee de arheologie si istorie;
- muzee de stiint si istorie natural;
- muzee de etnografie si antropologie;
- muzee specializate;
- muzee generale;
- alte muzee;
- monumente arhitectonice;
- grdini botanice, zoologice, acvarii;
- rezervatii naturale;
197
C. Institu(ii de spectacole yi concerte
- numr institutii de spectacole si concerte
total, din care,
pe tipuri:
- numr de spectacole, total si tipuri;
- numr de spectatori, total si tipuri;
- numr de locuri n slile proprii de spectacole, pe total si tipuri;
D. Produc(ia, distribu(ia yi exploatarea cinematografic
- numrul si activitatea cinematografelor;
- numr de cinematografe pe regiuni de dezvoltare;
- numr de spectacole pe regiuni de dezvoltare;
- numr de spectatori pe regiuni de dezvoltare;
E. Structura programelor de radio yi televiziune
- numr ore-program pentru:
radio
televiziune
- numrul si structura programelor radio difuzate terestru sau retele
de telecomunicatii, pe genuri de programe (informare, divertisment,
educatie, cultur, religie, publicitate, etc.);
- teatre dramatice;
- teatre de ppusi si marionete;
- opere;
- teatre muzicale, de estrad sau operet;
- filarmonici si orchestre simfonice;
- ansambluri artistice;
- orchestre populare;
- etc.
- numr cinematografe;
- numr de spectacole;
- numr de spectatori;
- numr de locuri n slile cinematografelor
pe emisiuni interne, statii, centrale (actualitti, sportive,
sociale, publicistice, literare si de art, copii si tineret
etc.), statii teritoriale, emisiuni externe (vorbite, muzicale
si diverse), limbile minorittilor nationale (maghiar,
german, srb, alte limbi);
total, emisiuni n limba romn, emisiuni ale
studiourilor teritoriale (din care, emisiuni n
limbile minorittilor nationale);
198
Efectele proceselor de reform si restructurare s-au reflectat si n
domeniul culturii, unde au aprut o serie de mutatii n ceea ce priveste
diversificarea structurilor de proprietate si, n direct legtur cu aceasta,
modificarea dimensiunilor si specificului activittilor cultural-artistice prestate de
institutiile din domeniu.
Sectorul privat continu s domine n domeniul productiei editoriale si
tipografice, n productiile de radio si televiziune. De asemenea, n anul 2007 fat
de anul 2006, au continuat s apar noi ziare si reviste finantate din fonduri
majoritar sau integral private.
Transformrile majore pe care le-a parcurs societatea romneasc au
condus n domeniul culturii si artei la un proces de descentralizare a activittii
cultural artistice, prin schimbrile intervenite n structura organizatoric a
unittilor culturale si prin dezvoltarea sectorului privat, precum si prin
diversificarea modalittilor prin care actul de cultur se adreseaz publicului.
Reteaua unittilor si a serviciilor culturale oferite populatiei cuprinde:
activitatea bibliotecilor, muzeelor si colectiilor publice, activitatea institutiilor de
spectacole si concerte, productia, distributia si exploatarea cinematografic,
activitatea posturilor de radio si televiziune publice si private.
5.5.1. Numrul yi activitatea bibliotecilor
Re(eaua bibliotecilor
Reteaua bibliotecilor care a functionat la sfrsitul anului 2007 a cuprins
12366 unitti administrative, din care 69,6% au fost biblioteci scolare, 23,8%
biblioteci publice, 5,8% biblioteci specializate, iar 0,9 % sunt biblioteci nationale
sau de important national si ale institutiilor de nvtmnt superior. Comparativ
cu anul 2006 numrul bibliotecilor a crescut cu 285 unitti (102,4%).
- numrul si structura programelor de televiziune difuzate prin satelit
(total si din care, genuri de programe informare, divertisment,
educatie, cultur, religie, publicitate, filme;
- numrul posturilor si al licentelor radio si televiziune, dup modul
de difuzare (terestru, satelit, cablu), numr licente, numr posturi
n functiune;
- numr de abonamente la radio (mii);
- numr de abonamente la televiziune (mii);
- numr abonamente la 1000 locuitori la radio, respectiv televiziune;
199
Numrul volumelor din biblioteci
Numrul volumelor existente n biblioteci (crti, brosuri, publicatii sociale
etc.), la sfrsitul anului 2007, a fost de 171990 mii exemplare, mai mare cu 758
mii exemplare (0,4%) fat de anul anterior.
Tabel nr. 58
Numrul yi activitatea bibliotecilor, n anii 2006 yi 2007
Anii
Biblioteci
numr
Volume
existente
mii
Utilizatori
mii
Volume
eliberate
mii
Biblioteci - total
Biblioteci nationale
*
Biblioteci ale institutiilor
de nvtmnt superior
Biblioteci specializate
Biblioteci scolare
Biblioteci publice
2006
2007
2006
2007
2006
2007
2006
2007
2006
2007
2006
2007
12081
12366
4
4
106
102
789
715
8257
8602
2925
2943
171232
171990
20751
20840
25278
23995
12594
11835
62582
64919
50027
50401
4997
4697
40
39
673
634
124
102
2208
2186
1952
1736
69611
65795
913
611
12354
10790
1047
964
23597
23345
31700
30085
*)
Sunt incluse: Biblioteca National a Romniei, Biblioteca Academiei Romne,
Biblioteca Pedagogic National si Biblioteca Militar National;
pag. 224
Repartizarea volumelor existente la sfrsitul anului 2007 pe categorii de
biblioteci a fost urmtoarea: 37,7% din numrul total al volumelor existente la
sfrsitul anului a fost n biblioteci scolare; 29,3% n biblioteci publice; 14,0% n
biblioteci ale institutelor de nvtmnt superior; 12,1% n biblioteci nationale si
de important national (Biblioteca National a Romniei, Biblioteca Academiei
Romne, Biblioteca Pedagogic National si n Biblioteca Militar National);
6,9% n biblioteci specializate.
n anul 2007, ca si n anul precedent, pe regiuni de dezvoltare, numrul cel
mai mare de volume de carte existente n dotarea bibliotecilor a fost n regiunea
Bucuresti Ilfov, aici fiind concentrate cele mai multe biblioteci nationale, de
important national si ale institutiilor de nvtmnt superior. S-a redus cu 2%
(777 mii) numrul volumelor de carte existent n bibliotecile din regiunea
Bucuresti Ilfov si cu 2,4% (382 mii) n regiunea Sud Est. Bibliotecile din
200
regiunea Sud Vest Oltenia, Sud Muntenia, Nord Est, Nord Vest si Vest au
nregistrat cresteri ale numrului de volume existent la sfrsitul anului ntre 1,2%
- 3,4% (cresteri pn la 500 mii fiecare).
Numrul de cititori nscriyi yi numrul volumelor eliberate
n anul 2007, numrul utilizatorilor (persoane fizice) serviciilor de
bibliotec a fost de 4697 mii, mai mic cu 6,0% (300 mii persoane) fat de anul
2006. Repartizarea numrului utilizatorilor pe tipuri de biblioteci a fost
urmtoarea: 46,5% din numrul total al utilizatorilor au fost n biblioteci scolare;
37,0% n biblioteci publice; 13,5% n biblioteci ale institutelor de nvtmnt
superior; 2,2% n biblioteci specializate; 0,8% n biblioteci nationale si de
important national.
n anul 2007, n toate regiunile de dezvoltare s-a nregistrat o scdere a
numrului utilizatorilor serviciilor de bibliotec, cea mai mare scdere de 19,2%
(122 mii) nregistrndu-se n regiunea Sud Vest Oltenia.
Numrul volumelor eliberate diferiilor utilizatori a fost de 65795 mii volume.
n anul 2007, fat de anul 2006, s-a nregistrat o scdere a numrului de volume
eliberate utilizatorilor cu 3816 mii volume reprezentnd 5,5%; n ceea ce priveste
numrul de volume eliberate unui utilizator n perioada analizat s-a nregistrat o
usoar crestere de la 13,9 la 14 a numrului de volume eliberate fat de anul precedent.
n anul 2007, repartizarea numrului documentelor de bibliotec
mprumutate (volume eliberate) pe tipuri de biblioteci, a fost urmtoarea: 45,7%
din numrul total al volumelor eliberate utilizatorilor a fost n biblioteci publice;
35,5% n biblioteci scolare; 16,4% n biblioteci ale institutiilor de nvtmnt
superior; 1,5% n biblioteci specializate; 0,9% n biblioteci nationale si de
important national.
n anul 2007, fat de anul 2006, n marea majoritate a regiunilor de
dezvoltare a sczut numrul de volume mprumutate (volume eliberate)
utilizatorilor serviciilor de bibliotec, exceptie fcnd regiunea Sud Vest
Oltenia unde s-a nregistrat o crestere cu 1,7% (116 mii volume).
n anul 2007, au functionat 2943 biblioteci publice (judetene, municipale,
orsenesti si comunale), unitti de cultur la care are acces publicul larg.
n cursul anul 2007, n bibliotecile publice au intrat 1141 mii volume, din
care: 583 mii volume n bibliotecile judetene; 156 mii volume n bibliotecile
municipale si orsenesti; 402 mii volume n bibliotecile comunale.
201
La o bibliotec public revin 7318 locuitori (cu 61 locuitori mai putin
dect n anul precedent); la un locuitor revin dou volume de carte (50401 mii
volume existente n bibliotecile publice) si 1736 mii utilizatori au beneficiat de
serviciile acestor biblioteci (8,1% din populatia trii).
Dup forma de proprietate au beneficiat, 96,8% din totalul bibliotecilor
sunt unitti de stat (proprietate public de interes national si local), ponderea cea
mai mare avnd-o bibliotecile scolare (8465 unitti).
5.5.2. Crji, broyuri, manuale yi cursuri universitare
Numrul total de titluri de manuale ycolare tiprite
Numrul total de titluri de manuale scolare tiprite, n anul 2004, a fost de
255, cu 42,5% (cu 76 titluri de manuale scolare tiprite mai multe dect n anul
2003. Din numrul total de titluri de manuale scolare tiprite n anul 2004 cea
mai mare pondere a revenit titlurilor n limba romn (79,2% din numrul total).
Comparativ cu anul 2003, numrul total de titluri tiprite, n anul 2004, n limba
romn a fost n crestere (cu 40,3%, respectiv cu 58 titluri).
De asemenea, n anul 2004, s-au tiprit 53 titluri de manuale scolare n
limba minorittilor nationale (maghiar, german, srb, croat), n englez,
francez, precum si n alte limbi de predare. Ponderi mai mari au avut manualele
scolare n limba maghiar (9,0% din numrul total de titluri de manuale scolare,
respectiv 67,6% din numrul total de manuale scolare tiprite n limba
minorittilor nationale), precum si cele n limba german si englez (3,1% si
respectiv 2,4%).
Comparativ cu anul 2003, n anul 2004, numrul titlurilor de manuale
scolare a nregistrat cresteri (ntre 35,3% - la titlurile de manuale scolare n limba
maghiar si 200,0% - la titlurile de manuale scolare n limbile srb, croat,
slovac), cu exceptia numrului de titluri de manuale n limba german, care s-au
redus cu 20,0%; de asemenea, mentionm c la categoria titluri de manuale
scolare n alte limbi s-a nregistrat o crestere de 10 ori (de la un singur titlu n
anul 2003 la 10 titluri n anul 2004).
Tirajul manualelor ycolare tiprite
Tirajul total al manualelor scolare tiprite, n anul 2004, a fost de 528 mii
exemplare de 1,8 ori mai mare dect n anul 2003. Din tirajul total al manualelor
scolare tiprite n anul 2004, cele mai multe (432 mii) au fost n limba romn
(81,8% din numrul total).
Manualele scolare n limba minorittilor nationale (maghiar, german,
202
srb, croat), englez, francez si alte limbi de predare au fost tiprite ntr-un
tiraj de 96 mii exemplare, crestere ce a fost de 2,2 ori mai mare fat de cel din
anul anterior (44 mii exemplare).
n anul 2004, structura tirajului de manuale scolare n limba minorittilor
nationale a fost urmtoarea: n limba maghiar 6,5% din tirajul total al manualelor
scolare si respectiv 58,6% din tirajul manualelor scolare n limba minorittilor nationale;
n limba german 3,0% si respectiv 27,6%; n limba srb, slovac, croat 1,5% si
respectiv 13,8%; n limba englez 1,1%; n limba francez 0,4%; n alte limbi 5,7%.
Tabel nr. 59
Manuale ycolare tiprite, dup limba de predare
*)
,
n anii 2003 yi 2004
2003 2004 Anul 2004 fat de anul 2003
Titluri Tiraj
(mii)
Titluri Tiraj
(mii)
Titluri Tiraj (mii)
(+/-) % (+/-) %
Total
din care, tiprite n:
Limba romn
Limba maghiar
Limba german
Limba srb,
croat, slovac
Limba englez
Limba francez
Alte limbi
179
144
17
10
1
4
2
1
287
243
19
8
1
2
3
11
255
202
23
8
3
6
3
10
528
432
34
16
8
6
2
30
76
58
6
-2
2
2
1
9
42,5
40,3
35,3
-20,0
200,0
50,0
50,0
900,0
241
189
15
8
7
4
-1
19
84,0
77,8
78,9
100,0
700,0
200,0
-33,3
172,7
*)
Intrate n Depozitul Legal al Bibliotecii Nationale a Romniei
pag. 249
n anul 2004, comparativ cu anul 2003, tirajul manualelor scolare s-a
majorat cu exceptia manualelor scolare n limba francez (la care tirajul s-a redus
cu o mie bucti, respectiv cu -33,3%). Cele mai mari cresteri de tiraje s-au
nregistrat la manualele scolare n limba srb, croat, slovac (de 8,0 ori); n
limba englez (de 3,0 ori), n alte limbi (de 2,7 ori), precum si la cele n limba
german (de 2,0 ori).
Numrul total de titluri de cursuri universitare tiprite
Numrul total de titluri de cursuri universitare tiprite n anul 2004 a fost
de 1007, cu -33,3% mai mic dect n anul 2003 (-497 titluri de cursuri
universitare tiprite).
203
Din numrul total de titluri tiprite, n anul 2004, titlurile n limba romn
(894) au detinut cea mai mare pondere (88,8% din numrul total de titluri).
Comparativ cu anul 2003, numrul total de titluri la cursurile universitare tiprite
n limba romn, n anul 2004, s-a micsorat cu 30,2% (-386 titluri). De asemenea,
n anul 2004, au mai fost tiprite 113 titluri de cursuri universitare n alte limbi de
predare, n scdere cu 49,6% (-111 titluri de cursuri universitare n limbile
minorittilor).
Tabel nr. 60
Cursuri universitare tiprite, dup limba de predare
*)
n anii 2003 yi 2004
2003 2004 Anul 2004 fat de anul 2003
Titluri Tiraj
(mii)
Titluri Tiraj
(mii)
Titluri Tiraj (mii)
(+/-) % (+/-) %
Total
din care, tiprite n
limbile:
romn
maghiar
german
srb, croat,slovac
englez
francez
Alte limbi de predare
1504
1280
0
4
-
102
44
74
581
504
0
1
-
35
16
25
1007
894
6
8
-
52
31
16
322
284
2
2
-
20
8
6
-497
-386
6
4
-
-50
-13
-58
-33,0
-30,2
-
100,0
-
-49,0
-29,5
-78,4
-259
-220
2
1
-
-15
-8
-19
-44,6
-43,7
-
100,0
-
-42,9
-50,0
-76,0
*)
Intrate n Depozitul Legal al Bibliotecii Nationale a Romniei
Sursa: I.N.S., Starea social si economic a Romniei, n anii 2003-2004, 2006, pag. 250
Cele mai multe cursuri tiprite n alte limbi de predare au fost cele n
limba englez (52 titluri, respectiv 5,2% din numrul total de titluri de cursuri
universitare tiprite), precum si n limba francez (31 titluri, respectiv 3,1 %).
Tirajul total de cursuri universitare
Tirajul total de cursuri universitare tiprite n anul 200 a fost de 322 mii
exemplare, cu 259 mii exemplare mai putine (cu -44,6%) dect n anul anterior.
Din numrul total de exemplare tiprite n anul 2004 cursurile universitare
n limba romn (284 mii exemplare) au detinut cea mai mare pondere (88,2%
din tirajul total). Comparativ cu anul 2003, tirajul total la cursurile universitare n
limba romn, tiprite n anul 2004 s-a micsorat cu 43,7% (cu -220 mii
exemplare tiprite).
204
Tirajul la cursurile universitare n limbi strine a fost n anul 2004 de 38
mii exemplare tiprite, n descrestere fat de anul anterior (cu 50,6%, respectiv cu
39 mii exemplare de cursuri universitare n limbi strine tiprite).
Analiza evolutiei tirajului la cursurile universitare n limbi strine, n anul
2004 fat de anul 2003, relev urmtoarele aspecte mai importante: s-a nregistrat
o reducere de tiraj la cursurile universitare n limba englez (cu 42,9%, respectiv
cu -15 mii exemplare tiprite), n limba francez (cu -50,0%, respectiv cu -8 mii
exemplare tiprite), precum si la cursurile universitare n "alte limbi" (cu -76,0%,
respectiv cu -19 mii exemplare tiprite). Totodat, mentionm c tirajul la
cursurile universitare n limba german s-a dublat (cu o mie exemplare), iar
tirajul la cursurile universitare n limba srb si croat, a rmas la nivelul anului
2003.
5.5.3. Ziare, reviste yi alte publicajii periodice
n anul 2004, n Romnia s-au nregistrat 2120 de titluri, cu 6,7% mai
mult dect n anul 1999 (cu 134 titluri periodice). Fat de anul 2003, numrul
acestora a crescut cu 107 titluri (cu 5,3%).
Tabel nr. 61
Ziare, reviste yi alte publica(ii periodice
Periodicitatea 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Titluri-total
Cotidiene
Alte periodicitti
1986
118
1868
1932
108
1864
1923
98
1825
1947
94
1853
2013
69
1944
2120
84
2036
Din numrul total de titluri, n anul 2004, un numr de 84 au fost
cotidiene, ceea ce a reprezentat 4,0%.
5.5.4. Numrul de emisiuni transmise prin stajiile de radio yi televiziune
n anul 2007, programul de emisie al staiilor de radio publice centrale i
teritoriale a fost de 122321 ore, cu 1,1% (1320 ore-program) mai mult dect n
anul 2006, din care: 102515 ore-program emisiuni interne (83,8% din total) si
19806 ore-program emisiuni externe (16,2%). Din numrul total al orelor
program de radio emisie, 7,4% (9110 ore-program emisie) au fost n limba
minorittilor nationale.
205
Staiile de televiziune publice centrale (TVR1, TVR2, TVR Cultural,
TVR International) si teritoriale (TVR Iasi, TVR Cluj, TVR Timisoara, TVR
Craiova) au realizat n anul 2007 ca si n anul 2006, 35040 ore-program emisie,
iar 1,8% (628 ore-program emisie) au fost programe n limbile minorittilor
nationale. TVR International a difuzat un numr de 8760 ore-program emisie prin
satelit.
n anul 2007, n cadrul emisiunilor radio transmise la intern de posturile
publice, cea mai mare pondere a revenit urmtoarelor domenii: muzic (15,2%
din numrul total de ore program); actualitti (3,4%); educatie, stiint, nvtmnt
(3,2%); litere si art (2,1%); sociale (1,0%); diverse (0,5%); varietti (0,7%).
Mentionm c emisiunile publicistice si cele pentru copii si tineret au detinut cea
mai mic pondere n numrul total de ore program transmise (0,2%).
Tabel nr. 62
Emisiuni ale posturilor publice de radio yi televiziune
ore program
2006 2007
2007 fa( de
2006
Structura
%
(+/-) % 2006 2007
I. RADIO - total
Emisiuni interne
a) Statii centrale
Actualitti
Sportive
Sociale
Publicistice
Economice
Literare si de art
Copii si tineret
Educatie, stiint, nvtmnt
Teatru
Varietti
Muzicale
Publicitate
Diverse
b) Statii teritoriale
Emisiuni externe
Vorbite
Muzicale
Diverse
121001
102128
33712
4671
405
1218
160
945
1360
50
3331
796
895
18717
185
979
68416
18873
9752
7253
1868
122321
102515
35040
4250
409
1205
132
895
2590
162
3981
1050
898
18594
203
671
67475
19806
9315
7314
3177
1320
387
1328
-421
4
-13
-28
-50
1230
112
650
254
3
-123
18
-308
-941
933
-437
61
1309
1,1
0,4
3,9
-9,0
1,0
-1,0
-17,5
-5,2
90,4
224,0
19,5
31,9
0,3
-0,7
9,7
-31,5
-1,4
4,9
-4,4
0,8
70,0
100,0
84,4
33,0
4,6
0,4
1,2
0,2
0,9
1,3
0,0
3,3
0,8
0,9
18,3
0,2
1,0
67,0
15,6
8,1
6,0
1,5
100,0
83,8
34,2
4,1
0,4
1,2
0,1
0,9
2,5
0,2
3,9
1,0
0,9
18,1
0,2
0,7
65,8
16,2
7,6
6,0
2,6
206
2006 2007
2007 fa( de
2006
Structura
%
(+/-) % 2006 2007
Din total: n limbile
minorittilor nationale
Maghiar
German
Srb
Alte limbi
II. TELEVIZIUNE - total
Emisiuni n limba romn
Stiri
Actualitti de interes general
Educatie, cultur, stiint, viat spiritual
Sport
Filmeartistice,seriale, deseneanimate
Emisiuni pentru copii
Divertisment
Publicitate
Diverse (altele)
1)
Emisiuni ale studiourilor teritoriale
din total:
Emisiuni n limbile
minorittilor nationale
6725
5102
825
369
429
35040
34511
3680
6188
5759
1677
7776
341
4533
1505
2872
180
529
9110
6252
1252
1105
501
35040
34412
4000
7521
5023
1164
6850
359
4502
1948
2565
480
628
2385
1150
427
736
72
-
-99
320
1333
-736
-513
-926
18
-31
443
-307
300
99
35,5
22,5
51,8
199,5
16,8
-
-0,3
8,7
21,5
-12,8
-30,6
-11,9
5,3
-0,7
-29,4
-10,7
166,7
18,7
5,6
4,2
0,7
0,3
0,4
100,0
98,5
10,5
17,7
16,4
4,8
22,2
1,0
12,9
4,3
8,2
0,5
1,5
7,4
5,1
1,0
0,9
0,4
100,0
98,2
11,4
21,5
14,3
3,3
19,5
1,0
12,8
5,6
7,3
1,4
1,8
1)
Exclusiv orele-program ale postului TV Moldova Chisinu
n cadrul emisiunilor transmise n limbile minorittilor nationale de
posturile radio publice (9110 mii ore, respectiv 7,4%) ponderea cea mai mare a
revenit emisiunilor n limba maghiar (68,6%) si emisiunilor n limba german
(13,7%).
n anul 2007, emisiunile difuzate de posturile publice de televiziune au
totalizat, un numr de 35040 ore-emisie (acelasi numr ca n anul precedent).
Emisiunile n limba romn ale posturilor publice de televiziune (98,2%
din totalul orelor-program) s-au axat, n principal, pe urmtoarele tipuri de
programe: filme artistice, seriale, desene animate (19,5% din numrul total de ore
de emisie); actualitti de interes general (21,5%); educatie, cultur, stiint, viat
spiritual (14,3%); divertisment (12,8%); stiri (11,4%); publicitate (5,6%).
Mentionm c emisiunile pentru copii au detinut cele mai sczute ponderi n
totalul orelor-program ale emisiunilor n limba romn difuzate de posturi publice
de televiziune (1,0%).
207
Emisiunile la televiziunea public transmise n limbile minorittilor
nationale au nsumat un numr de 628 ore-program, respectiv 1,8 % din total.
Fat de anul 2006, durata emisiunilor la televiziunea public transmise n limbile
minorittilor nationale a crescut cu 18,7% (99 ore-program).
n anul 2007 au functionat 601 posturi de radio particulare cu mod de
difuzare terestru (cu 206798 zile emisie/an) din care, 510 au difuzat program
propriu (169678 zile emisie). Comparativ cu anul 2006 s-a nregistrat o crestere a
numrului de posturi cu 64 (11,9%), respectiv cu 25887 numrul de zile-emisie/an
(14,3%). Corespunztor, s-a nregistrat si o crestere de 26038 zile-emisie/an program
propriu (18,1%). n principal, structura serviciului de programe a cuprins: 58,9%
programe de divertisment si alte tipuri de programe (publicitate, promo etc.); 34,1%
programe de informare; 7,0% programe educative, culturale, religioase.
Numrul posturilor de televiziune particulare cu mod de difuzare terestru
care au functionat a fost de 207, cu 30 de posturi mai mult (14,2%) fat de anul
precedent si care au difuzat un numr de 71823 zile emisie/an, mai mult cu
10664 zile emisie/an (21%). Un numr de 152 posturi de televiziune cu mod de
difuzare terestru au avut un program propriu 51548 zile emisie/an, cu 8377 zile
emisie/an mai mult fat de anul 2006 (13,6%).
Structura serviciului de programe ale posturilor de televiziune particulare
difuzat terestru a cuprins: 58,2% programe de informare; 28,4% programe de
divertisment si alte tipuri de programe (publicitate, promo etc.); 10,8% programe
educative, culturale, religioase; 2,6% filme (de fictiune, de animatie, documentare,
seriale).
Societile de cablu au difuzat prin retele de telecomunicatii, programe radio
cu 1200 zile emisie/an si programe de televiziune cu 90029 zile emisie/an.
Structura serviciului de programe radio a cuprins: 71,0% programe de
divertisment alte tipuri de programe (publicitate, promo etc.); 26,7% programe de
informare; 2,3% programe educative, culturale, religioase.
Structura serviciului de programe de televiziune a cuprins: 74,9%
programe de informare; 19,5% programe de divertisment alte tipuri de programe
(publicitate, promo etc.); 3,9% programe educative, culturale, religioase; 1,7%
filme (de fictiune, de animatie, documentare, seriale).
n anul 2007, au functionat 31 de posturi de radio si 75 de posturi de
televiziune particulare care au difuzat programe prin satelit, cu 5 posturi de radio,
respectiv 10 posturi de televiziune mai multe fat de anul 2006. Programele
208
difuzate prin satelit de posturile particulare de radio si televiziune au echivalat
10693 zile emisie/an programe radio si 24055 zile emisie/an programe de
televiziune. S-a nregistrat, fat de anul 2006, cresterea cu 25,5% (2172 zile
emisie/an) si 19,8% (3976 zile emisie/an) a duratei de difuzare prin satelit a
programelor radio, respectiv televiziune.
Structura serviciului de programe de radio difuzate prin satelit a cuprins:
73,6% programe de divertisment alte tipuri de programe (publicitate, promo etc.);
14,1% programe de informare; 8,5% programe de publicitate, promo etc.; 12,3%
programe educative, culturale, religioase.
n anul 2007 au fost acordate 672licene de funcionare ale posturilor de
radio particulare (numr existent si pn la sfrsitul anului); au fost functiune
632 posturi, cu un existent la sfrsitul anului de 636 posturi.
Structura serviciului de programe de televiziune difuzate prin satelit a
cuprins: 40,0% programe de divertisment alte tipuri de programe (publicitate,
promo etc.); 30,9% filme (de fictiune, de animatie, documentare, seriale); 19,7%
programe de informare; 9,4% programe educative, culturale, religioase.
Marea majoritate a licentelor (94,8%) au fost reprezentate de licentele
terestre; au fost date un numr de 650 licene de funcionare ale posturilor de
televiziune particulare, distribuite, n principal, ntre televiziunea prin cablu
(46,2%) si televiziunea terestr (38,5%).
Numrul de abonamente la radio si la televiziune a nregistrat n perioada
1999-2004 o tendint oscilatorie. La sfrsitul anului 2004 s-au nregistrat 5369
mii abonamente la radio, cu 811 mii mai putin dect n 2003 (-13,1%) si 5822 mii
abonamente la televiziune, cu 123 mai putin dect n 2003 (-2,1%). Indicatorul
abonamente la 1000 locuitori a nregistrat aceeasi tendint oscilatorie n perioada
analizat. n anul 2004, s-au nregistrat 248 abonamente radio la 1000 locuitori,
cu 59,0% mai mult dect n anul 1999, dar cu 12,7% mai putin dect n 2003.
Tabel nr. 63
Abonamente la radio yi televiziune
1999 2000 2001 2002 2003 2004
Abonamente la radio (mii)
Abonamente la televiziune (mii)
Abonamente la 1000 locuitori
- radio
- televiziune
3591
3710
156
165
3055
3462
136
154
3010
3390
134
151
2641
3280
121
151
6180
5945
284
274
5369
5822
248
269
209
Numrul de abonamente pentru televiziune la 1000 locuitori a fost n anul
2004 de 269 fat de 274 n anul 2003 (-1,8%), dar cu 63,0% mai mult dect n
anul 1999.
5.5.5. Institujii de spectacol yi cinematografe
Institu(ii de spectacol
n anul 2007, reteaua institutiilor de spectacole si concerte a cuprins 156
unitti (cu o unitate mai mult dect n anul 2006, respectiv 0,6%), cu urmtoarea
structur: 62 de teatre dramatice; 25 de teatre de ppusi si marionete; 8 teatre de
oper; 8 teatre muzicale, de estrad sau de operet; 17 filarmonici si orchestre
simfonice; 28 de ansambluri artistice; 7 orchestre populare; un circ.
n anul 2007, cele mai reprezentative institutii de spectacole si concerte au
fost teatrele dramatice (39,7% din total), ansambluri artistice (17,9%), teatrele de
ppusi si marionete (16,0%), precum si filarmonicile si orchestrele simfonice
(10,9%).
Tabel nr. 64
Re(eaua yi activitatea institu(iilor de spectacol
Tipuri de unitate
Unit(i Spectacole
Spectatori
- mii-
Locuri n
slile proprii
de spectacole
2006 2007 2006 2007 2006 2007 2006 2007
Total
Teatre dramatice*
)
Teatre de ppusi si
marionete*
)
Opere
Teatre muzicale de
estrad sau operet
Filarmonici si
orchestre simfonice
Ansambluri artistice
Orchestre populare
Circ
155
61
24
9
7
18
26
9
1
156
62
25
8
8
17
28
7
1
18758
7753
4210
1065
756
1460
2829
518
167
19982
8022
4302
955
729
2539
2791
440
204
4281
1684
619
331
166
271
874
193
143
4386
1177
503
332
199
414
1386
231
144
41212
21273
3460
2708
1909
5794
4394
1674
39926
19997
3315
2455
2087
6345
4714
1013
=lips date.
Numrul total de spectacole si concerte sustinute n anul 2007 a fost de
19982, n crestere, fat de anul 2006 cu 6,5%, iar numrul de spectatori a fost de
4386 mii crescnd cu 105 mii persoane (2,5%).
210
n anul 2007, pondere mai mare au avut-o spectacolele de teatru dramatic
(40,1% din total), teatru de ppusi si marionete (21,5%), ansamblurile artistice
(14,0%), precum si filarmonicile si orchestrele simfonice (12,7%); spectacolele
de circ au nregistrat o crestere de la 0,9% n anul 2006 la 1,0% n anul 2007. S-a
nregistrat o scdere a ponderii spectacolelor sustinute de orchestrele populare de
la 2,7% n anul precedent la 2,2%.
n anul 2007 fat de anul 2006 a crescut numrul total de spectacole att
pe ansamblu (cu 1224), ct si n majoritatea institutiilor, exceptie fcnd
spectacolele de oper, orchestrele populare si teatrele muzicale, de estrad sau
operet, la care numrul total de spectacole s-a redus cu 110 (10,3%), cu 78
(15,1%) si respectiv cu 27 (3,6%).
n anul 2007, n ceea ce privestenumrul spectatorilor i auditorilor, cei
mai multi au preferat ansamblurile artistice (31,6%), teatrele dramatice (26,8%),
teatrele de ppusi si marionete (11,5%), si spectacolele sustinute de filarmonici si
orchestre simfonice (9,4%) si spectacolele de oper (7,6%). Pe ultimul loc n
preferintele publicului s-au situat spectacolele sustinute de orchestrele populare
(5,3%), spectacolele de estrad sau de operet (4,5%) si cele de circ (3,3%).
n anul 2007 fat de anul 2006, evolutia numrului spectatorilor si
auditorilor pe total unitti a crescut cu 105 mii, urmnd aceeasi tendint cu cea a
numrului de spectacole. Pe tipuri de unitti au fost evolutii diferite: la teatrele
dramatice si teatrele de ppusi si marionete, desi numrul de spectacole a crescut,
numrul de spectatori a sczut fat de anul 2006. Astfel la teatrele dramatice
numrul spectatorilor a sczut cu 507 mii (30,1%), iar la teatrele de ppusi si
marionete cu 116 mii (18,7%). n cazul spectacolelor sustinute de filarmonici si
orchestre simfonice si a celor sustinute de ansamblurile artistice, att numrul de
spectacole, ct si numrul de spectatori au avut o evolutie pozitiv.
n anul 2007 fat de anul 2006, pe regiuni de dezvoltare, numrul
institutiilor de spectacole si concerte care a functionat a crescut, cu cte o unitate
n regiunea Nord Vest si n regiunea Sud Muntenia; n regiunea Bucuresti-
Ilfov a sczut numrul institutiilor de spectacole si concerte cu o unitate
nregistrndu-se 34 institutii de spectacole si concerte, cu toate acestea a crescut
numrul spectacolelor cu 26,3% (1254 spectacole mai mult)si al spectatorilor cu
461 mii (40,5%); n regiunea Nord Vest s-a nregistrat o scdere a numrului de
spectacole cu 9,3% (241 spectacole mai mult) fat de anul precedent; cea mai
mare scdere a numrului de spectacole a fost n regiunea Sud Est, cu 257
211
spectacole mai putin (12,3%), n timp ce numrul spectatorilor a avut o crestere
de 5,1% (15 mii spectatori mai mult).
n anul 2007, numrul spectatorilor la institutiile de spectacol ce a revenit
la 1000 locuitori a fost de 204 spectatori, fat de 198 spectatori ct s-a nregistrat
n anul precedent.
Re(eaua cinematografic
n anul 2007, producia de filme pentru marele ecran, a cuprins 24 filme
de fictiune (artistice) productie romneasc (10 de lung metraj si 14 de scurt
metraj), 4 filme de fictiune n coproductie (3 de lung metraj si unul de scurt
metraj), 5 filme documentare si stiintifice (3 de lung metraj si dou de scurt
metraj) si un film de animatie de lung metraj.
Producia de filme pentru televiziune din an,ul 2007 a cuprins un film serial
documentar cu 31 de episoade si 4 filme de fictiune (artistice) de scurt metraj.
n anul 2007 au fost distribuite n cinematografe 430 filme de lung metraj:
25(5,8%) filme nationale, 4 (0,9%) filme n coproductie si 401 (93,3%) filme strine.
Proiecia cinematografic a cuprins 99 mii spectacole, care au fost
vizionate de 2928 mii spectatori, n crestere cu 5,4% (151 mii spectatori) fat de
anul anterior.
Reeaua cinematografic existent la sfrsitul anului 2007 a cuprins 72
cinematografe cu band normal (71 cinematografe si o caravan) cu un
cinematograf mai putin (1,4%) dect n anul 2006.
Tabel nr. 65
Numrul yi activitatea cinematografelor
2006 2007
2007 fa( de
anul 2006
(+/-) %
Cinematografe total (la sfrsitul anului)
Spectacole total (mii)
Spectatori total (mii)
Locuri n slile cinematografelor
73
96
2777
44643
72
99
2928
43057
-1
3
151
-1586
-1,4
3,1
5,4
-3,6
Sursa: I.N.S., Starea social si economic a Romniei, 2006-2007, 2006, pag. 230
Pe regiuni de dezvoltare, cele mal multe cinematografe sunt n regiunile:
Bucuresti-Ilfov (18 3%), Nord Vest (16,9%), Sud Est (15,4%), Nord Est si
Vest (12,7% fiecare), Centru si Sud Muntenia (8,5% fiecare); cele mai putine
cinematografe sunt n regiunea: Sud Vest Oltenia (7,0%).
212
Numrul locurilor n slile cinematografice a fost de 43057 locuri, n
scdere cu 3,6% (1586 locuri) fat de anul precedent.
Pe regiuni de dezvoltare, cele mai multe locuri n slile de cinematograf
sunt n regiunile: Bucuresti Ilfov (24,7%), Sud Est (21,5%) si Nord Est
(13,7%); cel mai mic numr de locuri figureaz n regiunile: Sud Vest Oltenia
si Centru (5,0% si respectiv 4,2%).
n anul 2007, desi numrul unittilor cinematografice s-a redus, s-a
nregistrat o crestere a numrului spectacolelor cinematografice de circa 3 mii
spectacole (respectiv cu 3,1% mai mult dect n anul 2006).
Numrul de spectatori de film a fost de 2928 mii (2896 mii spectatori la
cinematografe cu band normal) comparativ cu anul anterior, acest indicator a
crescut cu 151 mii spectatori de film (5,4 % mai mult). Numrul mediu de
spectatori ce revine pe un spectacol cinematografic a fost n medie de 29
persoane, la fel ca n anul precedent.
Pe regiuni de dezvoltare, cei mai multi spectatori n slile de cinematograf
au fost nregistrati n regiunile: Bucuresti Ilfov (68,1%), Nord Vest (15,6%) si
Centru (4,8%); n regiunea Sud Muntenia s-a nregistrat cel mai mic numr de
spectatori n slile de cinematograf (0,9%).
5.5.6. Muzee yi colecjii publice
n anul 2007, reeaua muzeelor i coleciilor publice carea functionat a
cuprins679unitti (din care405unitti de baz, respectiv 59,6%din total) cu
o suprafat expozitional de4773mii metri ptrati.
Pe tipuri de muzee si colectii publice, nanul 2007, a crescut numrul
muzeelor de arheologie si istorie (cu o unitate, respectiv 0,9%), al celor
specializate (cu 7 unitti, respectiv 7,2%) si al celor de art (cu 6 unitti,
respectiv 4,1%); numrul muzeelor si colectiilor publice de stiint si tehnic,
de stiint si istorie natural, al celor generale a fost acelasi cu cel din anul
precedent; numrul rezervatiilor naturale s-a redus cu 9 unitti, respectiv cu
50%. A crescut, fat de anul 2006, numrul muzeelor mixte (cu 6 unitti,
respectiv 8,6%), al celor de etnografie si antropologie (cu3 unitti, respectiv
2,7%). Numrul grdinilor botanice a sczut cu o unitate, respectiv3,3%.
Dup aria de acoperire teritorial, dup mrimea si importanta
patrimoniului au functionat: 56 muzee si colectii publice de important national
(34 unitti de baz si 22 filiale/sectii), 63de important regional (14unitti de
213
baz si 49 filiale/sectii), 192de important judetean (50unitti de baz si 142
filiale/sectii), 368 de important local (307 unitti de baz si 61 filiale/sectii).
La31 decembrie 2007, numrul bunurilor culturale (piese de muzeu) a
fost de28927mii, nregistrndu-se o scdere de407mii piese, respectiv 1,4%
fat de anul 2006.
Pe categorii de unitti, cresteri ale numrului de bunuri culturale
detinute s-au nregistrat n muzeele specializate (cu 49 mii piese de muzeu
mai mult, respectiv 0,3%) si n muzeele de stiint si tehnic (cu4mii bunuri
mai mult, respectiv 3,9%). La categoria alte muzee (mixte) s-a nregistrat o
crestere important a exponatelor (cu 154 mii bunuri, respectiv 4,0%).
Popularea rezervatiilor naturale a determinat cresterea cu dou mii de
exemplare(66,7%) a numrului speciilor de plante si animale.
n anul 2007numrul vizitatorilor la muzee si colectii publice, a fost de
12255 mii persoane, n crestere cu 20,9% (2120 mii persoane) fat de anul
precedent, crestere nregistrat la toate categoriile de muzee.
Astfel, cresteri semnificative ale numrului de vizitatori au fost
nregistrate la muzeele de art (cu 640 mii vizitatori mai multi, respectiv 20,5%),
arheologie si istorie (cu297mii vizitatori mai multi respectiv27,4%), muzeele de
etnografie si antropologie (cu 258 mii vizitatori mai multi respectiv 31,8%).
Punctelede atractie au fost monumentele istorice unde au fost nregistrati cu 622
mii vizitatori mai multi fat de anul precedent. n acelasi timp, la categoria
grdini botanice, zoologice si acvarii s-a nregistrat cea mai mic crestere a
numrului de vizitatori (2593mii respectiv cu doar 2,9%vizitatori mai mult).
n anul 2007, numrul muzeelor si al colectiilor publice care au
functionat (deschise publicului) pe regiuni de dezvoltare, se prezint astfel: n
regiuneaSud Est au fost nregistrate 72 unitti, cu dou unitti mai mult dect
n anul precedent, cu un numr de 1224 bunuri culturale (cu 1,9% mai mult) si
849 mii vizitatori (cu 3,2% mai mult); nregiuneaSud Vest Oltenia a crescut
cu dou unitti numrul unittilor muzeale (70 unitti), cu un numr de 534 mii
bunuri culturale (cu 1,1% mai putin) si s-au nregistrat 3205 mii vizitatori (cu
34,2% mai mult. A crescut numrul muzeelor si colectiilor publice cu cinci
unitti n regiunea Nord Est unde au functionat 129 unitti, cu un numr de
2897 mii bunuri culturale (n crestere cu 0,6%), la care s-au nregistrat un numr
de 1825 vizitatori (cu 1,3% mai putin) si regiunea Sud Muntenia n care au
functionat 94 muzee si colectii publice, cu 909 mii exponate (cu 5,0% mai mult),
214
care au avut 1195 mii vizitatori (cu 15,5% mai mult). n regiunea Vest au
functionat 57 muzee si colectii publice (cu 9 unitti mai putin), cu un numr de
998 mii bunuri culturale (cu 38,4% mai putin) si s-a nregistrat o crestere a
numrului de vizitatori la 580 mii (cu 51,4% mai mult). n regiunea Bucuresti
Ilfov, unde au functionat 58 muzee si colectii publice (cu o unitate mai mult), cu
un numr de 17198 mii bunuri culturale (cu 0,2% bunuri culturale mai mult) si s-
a nregistrat un numr de 1378 mii vizitatori (cu 7,9% mai mult). n regiunea
Nord Est, desi au fost deschise publicului 90 muzee si colectii publice (cu dou
unitti mai mult), si cu un numr de 2162 mii bunuri culturale (cu 2,2% mai mult)
s-a nregistrat un numr de 773 mii vizitatori, n crestere cu 13,7% fat de anul
precedent. n regiunea Centru a crescut fat de anul 2006, numrul unittilor
muzeale la 109 (cu 6 unitti mai mult), al bunurilor culturale la 3005 (cu 2,2%
mai mult) si s-au nregistrat 2450 mii vizitatori (cu 44,1% mai mult).
Tabel nr. 66
Numrul muzeelor yi al colec(iilor publice
Tipuri de unitate
Unit(i
Numrul
bunurilor
culturale
mii
Vizitatori
- mii-
2006 2007 2006 2007 2006 2007
Total
Muzee de art
Muzee de arheologie si istorie
Muzee de stiint si istorie
natural
Muzee de stiint tehnic
Muzee de etnografie si
antropologie
Muzee specializate
Muzee generale
Alte muzee (mixte)
Monumente arhitectonice
Grdini botanice, zoologice,
acvarii
Rezervatii naturale
666
145
117
44
21
113
97
7
70
4
30
18
679
151
118
44
21
116
104
7
76
4
29
9
29334
657
3793
4325
102
811
14688
137
3806
18
994
3
289927
620
3467
4290
106
806
14737
137
3960
10
789
5
10135
3127
1082
573
125
811
589
43
1079
11
2519
176
12255
3767
1379
675
130
1069
635
62
1701
34
2593
210
Sursa: I.N.S., Starea social si economic a Romniei, 2006-2007, pag. 228
Dup forma de proprietate, muzeele si colectiile publice proprietate
public de interes national si local reprezint 88,1% din numrul total si detin
99,7% din numrul bunurilor culturale.
215
n anul 2007 s-au organizat 4683expoziii (1799 expozitii de baz si 2884
expozitii temporare). Au fost organizate de muzee 2156 expozitii temporare din
care, 1756 expozitii la sediu si 400 expozitii itinerante (282 n tar si 118 n
strintate); 533 expozitii temporare au fost gzduite de muzee; 195 expozitii
organizate de alte muzee (163 organizate n tar si 32 n strintate).
n anul 2007, numrul publicatiilor apartinnd muzeelor si colectiilor
publice a fost de 824, cu un tiraj total anual de 711 mii exemplare.
216
CAPITOLUL 6.
EFICIENTA ECONOMIC $I SOCIAL
A SERVICIILOR
Orice activitate economic implic un consum de resurse naturale,
materiale, umane si financiare si se cheltuieste munc social.
n sectorul serviciilor, datorit particularittilor pe care acestea le prezint,
procesul de evaluare a eficientei este destul de complex si dificil de realizat. Cu
toate acestea, totusi, ca orice activitate economic si n acest domeniu eficienta
economic si cresterea continu a acesteia reprezint o lege obiectiv general.
6.1. Particularit(i privind eficien(a n sectorul serviciilor
Competitia tot mai puternic dintre agentii economici ce si desfsoar
activitatea ntr-o economie de piat liber, impune cu necesitate obiectiv
desfsurarea unor asemenea activitti, a cror rezultate s rspund nevoilor
materiale si spirituale ale membrilor societtii.
Termenul eficien( provine din limba latin, regsindu-se sub formele
efficere, efficiere sau eficax, cu sensul de a produce efectul sau rezultatul
dorit.
Notiunile deeficien( si eficacitate nu se suprapun, acestea fiind diferite
din punct de vedere conceptual.
Prineficien( se ntelege obtinerea unui anumit rezultat cu cele mai mici
intrri (inputuri) posibile sau obtinerea unui rezultat (output) maxim cu un nivel
dat al resurselor.
n sens general, eficien(a economic este expresia raportului dintre
efectul util (rezultatul) si efortul depus (resursele utilizate si consumate) sau
eficienta economic reprezint raportul dintre efort si efect. Eficacitatea exprim
msura n care efectul realizat se apropie de cel dorit.
Eficien(a social vizeaz relatia dintre efectele sociale obtinute si efortul
Icut, la nivel micro sau macroeconomic.
Efectele sociale privesc rezultatele economice ale ntreprinderilor si
efortul social (efortul fcut de societate) din punctul de vedere al consumatorilor
individuali sau colectivi.
217
Cele dou laturi ale eficientei se completeaz n cele mai multe cazuri, ele
presupunndu-se si conditionndu-se reciproc. De exemplu, diversificarea gamei
produselor, obtinerea lor la costuri ct mai sczute determin o crestere a
rezultatelor economice, dar n acelasi timp determin si o mbunttire a gradului
de satisfacere a nevoilor consumatorilor
75
.
Eficienta n domeniul serviciilor prezint aceleasi trsturi definitorii,
comune tuturor activittilor economice din toate sectoarele. Dar eterogenitatea si
complexitatea efectelor utile rezultate din activittile de servicii confer eficientei
o sfer mult mai larg de cuprindere yi evaluare.
De aceea, este necesar s se ia n considerare:
toate categoriile de resurse, precum si structura acestora;
efectele directe si indirecte produse de activittile de servicii;
aspectele cantitative si calitative ale efectelor;
factorul timp, ce poate actiona diferit asupra resurselor si asupra efectelor;
impactul economic si social al acestor activitti.
La nivel macroeconomic, eficienta sectorului tertiar este influentat de
modul de alocare a resurselor n economie:
ntre diferite sectoare ale economiei;
ntre consum si investitii; pentru alocarea ct mai bun a resurselor la
nivel global sunt utilizate o serie de instrumente de politic economic, cum sunt
nivelul dobnzilor, nivelul impozitelor, menite s stimuleze economiile si
investitiile, ceea ce influenteaz pozitiv eficienta economic a sectorului
serviciilor. Prin libera circulatie a bunurilor, serviciilor, persoanelor si capitalului
n spatiul pietei unice europene sunt create conditiile de amplificare a
concurentei, ceea ce contribuie la nlturarea prestatorilor de servicii de o calitate
mai slab si ncurajarea celor care presteaz servicii de o calitate superioar.
La nivelul ntreprinderii de servicii, eficienta economic este determinat
de
76
:
eficienta de alocare a resurselor (naturale, materiale, financiare, umane);
eficienta de utilizare a factorilor de productie;
eficienta de distributie a serviciilor.
75
Economic, Bucuresti, 2003, pag. 229-230
76
Dobrot, N., (coord.), Dictionar de economie, Editura Economic, Bucuresti, 1999, pag. 198
218
Alocarea resurselor este eficient n msura n care serviciile se
realizeaz cu costuri minime si se presteaz acele servicii care sunt solicitate de
consumatori, satisfcndu-le nevoile la cel mai ridicat nivel. Deci, eficienta de
alocare a resurselor se poate exprima prin mixul optim al factorilor de productie
utilizati pentru productia serviciilor solicitate de societate
77
. n aceast directie un
rol important revine alegerii tehnologiei de productie, n functie de resursele de
fort de munc si de capital. n trile n curs de dezvoltare, n general se folosesc
tehnologii ce presupun utilizarea de fort de munc mai ieftin, n timp ce n
trile dezvoltate sunt folosite tehnologii moderne, care necesit capital.
Folosirea factorilor de produc(ie ai ntreprinderii prestatoare de servicii
este eficient n conditiile n care productia de servicii se obtine cu cel mai redus
cost de productie. Eficienta de utilizare a factorilor de productie este dat de
rezultatele (efectele utile) produse cu cel mai redus cost de oportunitate.
Costul de oportunitate reprezint costul ales din mai multe variante
posibile si poate fi definit ca pretuirea, aprecierea n expresie fizic si/sau
monetar acordat celei mai bune dintre sansele sacrificate atunci cnd se face
o alegere, cnd se adopt o decizie de a produce, a cumpra, a ntreprinde o
actiune. Insuficienta resurselor n raport cu nevoile si totodat, incertitudinea
alternativelor n care poate fi folosit orice resurs face ca alegerea uneia dintre
ele s fie nsotit de sacrificarea celorlalte. Costul de oportunitate msoar
cstigul prin pierderea celei mai bune dintre sansele sacrificate.
Distribu(ia serviciilor este eficient n conditiile existentei unei concordante
ntre volumul si structura serviciilor prestate si exigentele consumatorilor, inclusiv
disponibilitatea acestora de a-si cheltui o parte din venituri.
Eficienta sectorului de servicii prezint o serie de particularit(i, att n
ceea ce priveste semnificatia ct si modalittile de evaluare
78
.
a) O prim particularitate se refer la formele specifice de exprimare a
efectelor utile produse n urma prestrii unor activitti. Desi pentru prestarea
unui serviciu, se consum factori de productie similari cu alte ramuri sau sectoare
ale economiei, totusi formele de exprimare a rezultatelor sunt specifice, datorit,
n principal, caracterului imaterial al serviciilor.
77
A.S.E., Bucuresti, 2005, pag. 52
78
A.S.E., Bucuresti, 2005, pag. 53-55
219
Sunt categorii de servicii ale cror efecte utile sunt dificil de cuantificat
sau altele sunt observabile dup o perioad lung de timp (ocrotirea snttii,
nvtmntul etc.). n toate aceste cazuri se urmreste cu prioritate eficacitatea
utilizrii resurselor si nu obtinerea de profit.
b) O alt particularitate a eficientei serviciilor se refer la:
existen(a efectelor directe, fiecrui factor de productie utilizat fiindu-i
asociat un efect direct;
existen(a efectelor indirecte, multiplicatoare generate de servicii; de
exemplu: efectele multiplicatoare ale nvtmntului, ale cercetrii stiintifice, ale
comertului, ale turismului etc.
c) O alt particularitate a eficientei serviciilor se refer la faptul c prestatia de
servicii genereaz pe lng efectele economice ce vizeaz rezultatele economice ale
agentilor economici si ale sectorului de servicii si efecte sociale, concretizate n:
gradul de satisfacere a nevoilor consumatorilor;
nivelul calitativ al serviciilor.
Aceste efecte sociale se constituie ntr-un important factor al dezvoltrii
economice, al progresului si civilizatiei.
De exemplu, turismul constituie la mentinerea si mbunttirea strii de
sntate a populatiei n general si a fortei de munc n special, la extinderea
orizontului de cultur al individului, la promovarea unui climat de pace si a
colaborrii internationale
79
. Comertul, prin relatiile pe care le genereaz
(financiare, juridice, sociale, etice, morale, publicitare, de informare si
comunicare) influenteaz toate sectoarele de activitate din cadrul unei economii si
contribuie la asigurarea unui anumit standard de viat a populatiei. Prin influenta
pe care o exercit asupra ntregii vieti sociale si economice, comertul reprezint o
surs important de putere si influent a oricrei societti, fiind o puternic fort a
schimbrii sociale. El contribuie la transformarea stiintei si tehnicii n bunuri si
servicii de natur economico-social. De-a lungul timpului, populatia a considerat
comertul ca pe un ru necesar sau din contr, ca pe ceva benefic social si
economic. Diferitele segmente ale societtii constientizeaz comerciantul pentru
o mareimplicare n problemele sociale n domeniul relatiilor cu:
consumatorul (informare corect privind produsul, ambalajul si publicitatea,
calitatea bunurilor, siguranta produselor, serviciilor, garantii, dialog etc.);
79
Minciu, R., Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2001, pag. 286
220
mediul (comertul contribuie la ameliorarea polurii fonice, vizuale, olfactive);
individul (comertul practic actiunii nediscriminatorii si de angajare
cinstit, asigurarea sigurantei locului de munc etc.);
comunitatea (comerciantii se implic n problemele comunittii,
dezvoltrii urbane, rurale, cooperrii cu administratia local etc.);
guvernul (comertul respect si ndeplineste obligatiile rezultate din legislatie,
coopereaz cu administratiile locale pentru rezolvarea problemelor sociale);
societatea (comertul ntretine relatii strnse cu diferite grupri de interese,
cu asociatii profesionale, cu Consiliul National al ntreprinderilor mici si
mijlocii etc.)
80
.
d) Rela(ia dintre eficien( yi calitatea serviciilor reprezint o alt
particularitate a eficientei sectorului de servicii. Calitatea serviciilor implic, de
regul, o comparatie ntre serviciul furnizat si cel asteptat de consumatori.
Optimizarea relatiei calitate-eficient n domeniul serviciilor asigur garantia
desfsurrii unei activitti n concordant cu exigentele consumatorilor si
cerintele pietei, constituie cheia succesului pentru ntreprinderile de servicii
81
.
mbunttirea calittii serviciilor contribuie la sporirea gradului de satisfacere a
nevoilor consumatorului, ceea ce areurmri pozitive pe dou planuri:
n rela(ie cu pia(a
- contribuie la mbunttirea imaginii ntreprinderii de servicii pe piata
de referint datorit calittii;
- cresterea si consolidarea cotei de piat.
n interiorul ntreprinderii
- elaborarea unor strategii de practicare de preturi mai mari;
- obtinerea de venituri mai mari din vnzrile realizate;
- cresterea productivittii muncii prin investitii n utilaje, materii si
materiale mai bune, mai performante;
- realizarea unor profituri mai mari;
- realizarea de costuri mai mici de productie de unitatea de serviciu.
80
Ionascu, V., Popescu, M., Economia comertului, sinteze, studii de caz, aplicatii practice,
legislatie, Editura Universitar, Bucuresti, 2003, pag. 26-27
81
A.S.E., Bucuresti, 2005, pag. 54
221
Figura nr. 11 Rela(ia dintre mbunt(irea calit(ii serviciilor
yi rezultatele activit(ii ntreprinderii
Sursa: Prelucrare dupa Zeithami, V. A. si Bitner, M. J . Services Marketing, McGraw -
Hill, New York, 1996 si Certo, Samuel C. Managementul modern. Diversitatea,
calitatea, etica si mediul global, Editura Teora, Bucuresti, 2002.
Dup opinia unor specialisti
82
, mbunttirea eficientei, respectiv
realizarea unei activitti performante de ctre o ntreprindere se poate realiza
prin: calitate superioar; inovatie; atentie sporit acordat clientilor.
Performan(a reprezint o stare de competitivitate a unei ntreprinderi
care i asigur o prezent durabil pe piat. Este sinonim cu avantajul
competitiv.
O crestere ct de mic a calittii serviciilor, mergnd pn la serviciile de
calitate superioar, are un impact deosebit asupra avantajului competitiv,
manifestndu-se prin:
o imagine mai bun n rndul clientilor;
posibilitatea ntreprinderii de a promova preturi mai mari;
82
A.S.E., Bucuresti, 2005, pag. 57-58
mbunttireacalittii
Cresterea
productivittii
Sporirea gradului de
satisfactie a consumatorului
Costuri mai mici
de productie
Preturi mai mari Imagine favorabil
datorit calittii
Cot de piat mrit
Venituri si profituri sporite
222
desfsurarea unei activitti cu costuri unitare mai mici;
realizarea unei eficiente economice sporite.
Inovatia reprezint fundamentul performantei si poate fi definit ca o
preluare de idei noi si de transformare a acestora n bunuri si servicii ce satisfac
anumite nevoi ale consumatorilor.
Figura nr. 12 Impactul inova(iei, calit(ii, responsabilit(ii
fa( de client asupra performan(elor ntreprinderii
Prin performantele realizate de o ntreprindere, se cumuleaz calitate
superioar, inovatie, satisfacerea mai bun a nevoilor consumatorilor, grij
permanent fat de clienti, ridicat la rang de responsabilitate, respectiv fat de
celelalte ntreprinderi concurente, n sensul ocuprii unei pozitii mai bune pe
piata de referint.
6.2. Criterii de evaluare yi indicatori de exprimare a eficien(ei serviciilor
Principalelecriterii de evaluare a eficientei serviciilor sunt
83
:
a) rentabilitatea;
b) nivelul costurilor;
c) eficienta utilrii factorilor de productie;
d) eficienta investitiilor;
e) eficienta social.
83
Ioncic, M., Economia serviciilor, Teorie si practic, Editia a II-a revzut, Editura Uranus,
Bucuresti, 2002, pag. 358-365.
Inovatie
Costuri unitare
sczute
Diferentiere fat
de concurent
Calitate
superioar
Responsabilitate
fat de client
Performant =
avantaj competitiv
223
a) Rentabilitatea reprezint capacitatea unei ntreprinderi de a obtine profit
sau venit net si exprim sintetic eficienta economic. Aceasta se msoar prin
niveluri absolute yi relative.
Nivelul absolut al profitului
reprezint diferenta dintre veniturile totale si costurile totale;
prezint particularitti n functie de categoriile de servicii:
- activit(i de produc(ie:
profit =pret de productie (fr T.V.A.) costurile de productie
- comer(
profit =adaos comercial cheltuielile comerciale
- alimenta(ie public
profit =venituri cheltuieli (unde veniturile reprezint adaosul
comercial si adaosul de alimentatie public)
- turism
profit =ncasri cheltuieli
Nivelul relativ al profitului se exprim prinrata rentabilit(ii si poate fi:
Rata rentabilit(ii comerciale (R
c
)
R
c
= 100
CA
RE
sauR
c
= 100
Q
RE
unde RE rezultatul exercitiului (profit sau pierdere minus impozitul pe profit);
CA cifra de afaceri ; Q productia exercitiului.
Rata rentabilit(ii economice (R
e
)
R
e
= 100
At
RE
unde RE rezultatul exercitiului; At activele totale.
Rata rentabilit(ii financiare (R
f
)
R
f
= 100
K
RE
sauR
f
= 100
Kp
RE
unde RE rezultatul exercitiului; K capitalurile proprii ;
Kp capitalurile permanente.
b) Nivelul costurilor vizeaz suma total a cheltuielilor si cuprinde:
cheltuieli directe, care se regsesc si se pot repartiza direct pe activitti;
cheltuieli indirecte (amortizarea, administrative, generale ale
ntreprinderii etc.).
224
Nivelul relativ al costurilor (n) relev consumul de resurse n raport cu rezultatele
economice obtinute si exprim cheltuielile la 100 sau 1000 lei cifra de afaceri.
n = 100
CA
ch
unde
ch = suma cheltuielilor; CA= cifra de afaceri

c) Eficien(a utilizrii factorilor de produc(ie exprim nivelul productiei pe
unitatea de factor de productie consumat.
W = 100
X
R
undeW productivitatea medie a factorilor de productie;
R productia; X consumul de factori de productie.
Eficienta utilizrii factorilor de productie se poate exprima si prin
indicatorii:
profitul realizat n medie de un salariat;
profitul realizat la 1000 lei capital fix;
profitul realizat la 1000 lei cheltuieli;
coeficientul de utilizare a capacittii (raportul dintre capacitatea efectiv
utilizat si capacitatea teoretic);
cifra de afaceri sau volumul ncasrilor pe un metru ptrat suprafat de
productie sau suprafat comercial etc.
d) Eficien(a investi(iilor se evalueaz prin:
durata (termenul) de recuperare (T
r
) reprezint perioada n care
ntreprinztorul si recupereaz volumul initial al investitiei
T
r
=
anual
P
I
unde I volumul initial al investitiei;
P
anual
profitul anual estimat a se realiza prin punerea n functionare a
investitiei.
rata de rentabilitate minim (r)
r = 100
I
P
unde P profitul estimat; I volumul investitiei.
e) Eficien(a social este foarte dificil a fi exprimat cu ajutorul indicatorilor
cantitativi. n literatura de specialitate se fac referiri la diferite modele privind
225
msurarea calittii serviciilor, prin care se urmrestereducerea diferen(ei dintre
nivelul serviciilor oferite yi nivelul ayteptat de consumatori.
Economistul american L.S. Simon defineste nivelul serviciului (y) ca:
y =
i
n
i
i
f y
=1
unde y
i
nivelul de satisfactie al clientului n raport cu criteriul i
f
i
ponderi care exprim importanta relativ a criteriului i n diferite
situatii specifice.
Astfel, L.S. Simon propune cinci criterii pentru msurarea nivelului de
satisfactie a clientului:
1. gradul de anticipare a nevoilor clientului (procentul serviciilor care nu
se presteaz din cauz c nu au fost avute n vedere de ctre furnizorul
serviciului, desi clientul se astepta s i se ofere);
2. gradul de precizie n definirea con(inutului serviciului (numrul mediu
al rundelor de discutii dintre furnizorul si beneficiarul serviciului pn se
ajunge la un acord n privinta definirii continutului serviciului);
3. gradul de satisfacere a cererii de servicii (se calculeaz ca procent a
tuturor cererilor clientilor de servicii care nu pot fi satisfcute din lips de
specialisti, de baz material, etc.);
4. gradul de flexibilitate (promptitudine) cu care se rspunde la situa(ii
de urgen( (timpul mediu de la primirea cererii clientului pn cnd serviciul
respectiv a fost oferit);
5. gradul de eficien( n rezolvarea problemelor privind serviciul (se
calculeaz ca procent al tuturor problemelor pentru care serviciul promis nu poate
fi oferit n intervalul de timp stabilit initial).
Prin acest model se realizeaz o evaluare cantitativ a serviciului raportat
la necesittile si asteptrile clientului.
Datorit complexittii si specificittii serviciilor la evaluarea eficientei
sociale a serviciilor pentru populatie sunt utilizati multi alti indicatori, precum:
numr de unit(i (comerciale, de nvtmnt, spitale, muzee, biblioteci,
sli de teatru, sli de spectacol etc.) la 1000 de locuitori;
numr de locuitori ce revin la un pat de spital, la un medic etc.;
numr de elevi, studen(i ce revin la un cadru didactic;
numr de studen(i la 100.000 locuitori;
timpul mediu de efectuare a cumprturilor;
226
timpul cheltuit de populatie pentru transport etc.
n sectorul serviciilor, cile de creytere a eficien(ei economice se pot
concretiza n dou directii:
a) cresterea/maximizarea veniturilor;
b) rationalizarea/minimizarea cheltuielilor.
a) Creyterea/maximizarea veniturilor se realizeaz prin:
creyterea cifrei de afaceri, a ncasrilor, a valorii adugate de servicii
si se poate realiza princreyterea cantitativ a productiei (a numrului de clienti,
a cantittilor de mrfuri transportate, a numrului de operatiuni efectuate, a
numrului de solicitri etc);
modificarea structurii activit(ii care s conduc la specializarea sau
diversificarea productiei de servicii n scopul cresterii numrului de clienti;
creyterea tarifelor motivat de mbunttirea calittii serviciilor.
b) Ra(ionalizarea/minimizarea cheltuielilor, avnd drept obiective creyterea
productivit(ii factorilor de produc(ie si eficien(a de alocare.
Prin ra(ionalizare se ntelege actiunea de a folosi metodele si procesele
tehnologice cele mai eficiente, a utiliza la maxim mijloacele de productie n
vederea cresterii productivittii muncii si a reducerii costurilor.
Eficien(a de alocare vizeaz optimizarea combinatiei factorilor de
productie
84
.
Principalele ci de creytere a productivit(ii muncii n sistemul
serviciilor sunt:
perfectionarea formrii si calificrii fortei de munc;
mbunttirea metodelor de motivare a angajatilor;
utilizarea cu prioritate a rezultatelor progresului stiintific si tehnic;
practicarea unui management modern;
perfectionarea relatiilor cu clientii etc.
6.3. Rezultate yi performan(e ale ntreprinderilor de servicii de pia(
Sursa de date pentru realizarea acestui punct o reprezint rezultatele Anchetei
Statistice Anuale n ntreprinderi (AS), publicate de Institutul National de Statistic n
lucrarea Rezultate si performante ale ntreprinderilor din comert si servicii.
AS este o cercetare statistic de tip structural, realizat prin sondaj, a crei
84
Ioncic, M., Economia serviciilor, Teorie si practic, Editia a II-a Editura Uranus, Bucuresti,
2002, pag. 363.
227
sfer de cuprindere acoper ansamblul ntreprinderilor care si desfsoar
activitatea pe teritoriul Romniei. Pentru anul 2004 aceast anchet s-a realizat pe
un esantion de 47.373 ntreprinderi, selectate din cele 410.495 de ntreprinderi
active existente la nceputul anului 2004 n Registrul Statistic al agentilor
economici si sociali (REGIS) utilizat ca baz de sondaj pentru toate cercetrile
statistice realizate de Institutul National de Statistic.
n cele ce urmeaz se prezint succint principalii indicatori economici si
financiari raportati la cifra de afaceri n anul 2004 pentru:
- ansamblul serviciilor de piat;
- servicii de piat prestate pentru populatie;
- servicii de piat prestate n principal pentru ntreprinderi.
6.3.1. Principalii indicatori economici yi financiari raportaji la cifra de
afaceri pentru servicii de piaj
n anul 2004, acesti indicatori s-au diferentiat pe cele dou categorii de
servicii: pentru populatie si servicii prestate n principal pentru ntreprinderi, dup
cum urmeaz:
Tabel nr. 67
Principalii indicatori economici yi financiari
raporta(i la cifra de afaceri pentru serviciile de pia(
- % fat de cifra de afaceri -
Servicii de
pia(
- Total -
Servicii de pia(
prestate pentru
popula(ie
Servicii de pia(
prestate n
principal pentru
ntreprinderi
Productia exercitiului 91,16 93,10 90,81
Venituri de vnzri de mrfuri 9,96 8,23 10,27
Venituri din vnzri de lucrri executate si
servicii prestate
89,10 90,95 88,77
Valoarea adugat brut la costul factorilor 37,79 29,86 39,20
Cheltuielile cu personalul total 16,93 15,78 17,14
Excedentul brut de exploatare 20,85 14,08 22,06
Rezultatul brut al exercitiului 11,22 4,82 12,36
Productia de imobilizri 0,14 0,08 0,15
Investitii 14,71 11,55 15,27
Cheltuieli cu importurile, taxe si
vrsminte asimilate
1,53 2,85 1,29
228
Cifra de afaceri (exclusiv TVA) reprezint suma veniturilor rezultate din
vnzri de bunuri, vnzri de mrfuri, executarea de lucrri si prestri de servicii,
mai putin rabaturile, remizele si alte reduceri acordate clientilor.
Valoarea adugat brut la costul factorilor reprezint suma salariilor si altor
elemente legate de costul factorilor de munc, a profitului, a subventiilor de exploatare, a
amortizrii capitalului fix, total din care se scad impozitele legate de productie.
Rezultatul brut al exerci(iului reprezint diferenta dintre suma
veniturilor din exploatare, a celor financiare si a celor exceptionale si suma
cheltuielilor de exploatare, financiare si a cheltuielilor exceptionale. Dac
rezultatul este pozitiv reprezint profitul, iar dac este negativ reprezint pierderi.
Excedentul brut de exploatare reprezint soldul conturilor de exploatare si
arat ceea ce rmne din valoarea nou creat n procesul de productie.
Produc(ia exerci(iului reprezint suma cifrei de afaceri, productiei de
imobilizri si variatiei stocurilor de productie.
Cheltuieli cu personalul reprezint salariile cu personalul, asigurrile si
protectia social, contributia unittii la asigurrile sociale si asigurrile pentru
ajutorul de somaj, cheltuieli cu pregtirea si perfectionarea profesional si alte
cheltuieli cu personalul, suportate de unitatea patrimonial.
Adaosul comercial reprezint diferenta ntre veniturile din vnzri de
mrfuri si cheltuielile privind mrfurile.
Din analiza comparativ a principalilor indicatori economici yi
financiari raporta(i la cifra de afaceri pentru serviciile de pia( rezult:
- obtinerea de profit a serviciilor de piat, att pentru populatie ct si pentru
serviciile prestate n principal pentru ntreprinderi;
- realizarea de investitii mai mari n cadrul sectorului de servicii prestate n
principal pentru ntreprinderi;
- obtinerea de profit de circa 2,6 ori mai mare n cazul serviciilor prestate n
pentru ntreprinderi (12,36% fat de 4,83%);
- pentru serviciile de piat prestate n principal pentru ntreprinderi s-au
obtinut indicatori superiori fat de nivelul acestora realizat pentru serviciile de
piat prestate pentru populatie;
229
afaceri pentru servicii de piaj prestate pentru populajie
n tabelul urmtor sunt prezentati principalii indicatori economici si
financiari raportati la cifra de afaceri pentru 13 categorii de servicii de piat
prestate pentru populatie.
Tabel nr. 68
Principalii indicatori economici yi financiari
raporta(i la cifra de afaceri pentru servicii de pia(
prestate pentru popula(ie n anul 2004
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Total 93,10 8,23 90,95 - 29,86 15,78 14,08 4,82 11,55
Hoteluri 89,17 12,01 87,37 - 39,08 19,72 19,36 19,9126,40
Campinguri si alte facilitti pentru
cazare de scurt durat
129,93 11,59 81,41 - 22,69 15,01 7,64 - 52,66
Restaurante 90,26 12,41 86,18 - 23,23 16,65 8,58 6,06 9,36
Baruri, cantine si alte unitti de
preparare a hranei
88,51 12,57 86,37 - 19,14 13,52 5,63 2,95 5,06
Activitti ale agentiilor de voiaj si
turoperatorilor; activitti de
asistent turistic n.c.a.
98,45 1,56 98,43 - 8,25 4,16 4,09 2,06 2,42
nchiriereabunurilor personale si
gospodresti
79,65 20,96 79,042,9147,91 10,82 37,10 33,73 7,51
Activitti fotografice, de secretariat
si traducere
84,42 15,79 84,050,1533,39 19,27 14,11 9,02 6,75
Productia, distributia si proiectia
de filme cinematografice si video
95,01 7,07 92,93 - - 14,94 - - 14,36
Activitti de radio si televiziune 99,51 0,83 98,650,0243,08 24,06 19,02 9,59 8,36
Activitti de creatie si interpretare
artistic si literar; de gestionare a
slilor de spectacol, blciuri si parcuri
de distractii, alte activitti de spectacole
n.c.a.
84,04 16,32 83,683,5232,44 10,40 22,04 18,2310,95
Activitti ale agentiilor de pres, ale
bibliotecilor si arhivelor si alte activitti
culturale, conservarea monumentelor si
cldirilor istorice, grdinilor botanice si
zoologice si ale rezervatiilor naturale
94,08 4,98 94,82 - 20,48 13,11 7,37 3,68 9,63
Activitti sportive si alte activitti
recreative
95,85 4,38 95,61 - 63,79 9,73 54,06 14,39 6,91
Alte activitti de servicii 87,97 12,73 82,481,8841,37 31,44 9,93 6,55 14,25
Not: 1=Productia exercitiului; 2 =Venituri din vnzri de mrfuri; 3 =Venituri din
lucrri executate si servicii prestate; 4 =Adaos comercial; 5 =Valoare adugat brut la
costul factorilor; 6 = Cheltuielile cu personalul (total); 7 = Excedentul brut al
exercitiului; 8 =Rezultatul brut al exercitiului; 9 =Investitii.
230
n anul 2004, din analiza principalilor indicatori economici si financiari
raportati la cifra de afaceri pentru serviciile de piat prestate populatiei au rezultat
urmtoarele:
acoperirea tuturor cheltuielilor efectuate pentru activitatea curent din
veniturile realizate, la unele categorii de servicii obtinndu-se profit; cele
mai mari valori ale rezultatului brut al exercitiului s-au realizat la hoteluri
(19,9%), nchirierea bunurilor personale si gospodresti (33,7%), activitti
de creatie si interpretare artistic si literar; de gestionare a slilor de
spectacol, blciuri si parcuri de distractii, alte activitti de spectacole
(18,2%) si activitti sportive si alte activitti recreative (14,4%);
cele mai mari investitii s-au realizat la: campinguri si alte facilitti pentru
cazare de scurt durat (52,6%), hoteluri (26,4%) si productia, distributia
si proiectia de filme cinematografice si video (14,3%) etc;
cheltuielile cu personalul s-au situat ntr-un interval cuprins ntre 4,16% la
activitti ale agentiilor de voiaj si turoperatorilor, activitti de asistent
turistic si 31,4% pentru alte activitti de servicii; valori obtinute n jurul
mediei (15,7%) s-au realizat la: hoteluri (19,7%); activitti fotografice, de
secretariat si traducere (19,2%); restaurante (16,6%); campinguri si alte
facilitti pentru cazare de scurt durat (15,0%) etc.
afaceri pentru serviciile de piaj prestate n principal ntreprinderilor
n tabelul urmtor sunt prezentati principalii indicatori economici si
financiari raportati la cifra de afaceri pentru categorii de servicii de piat prestate
n principal ntreprinderilor.
231
Tabel nr. 69
Principalii indicatori economici yi financiari raporta(i la cifra de afaceri
pentru servicii de pia( prestate n principal ntreprinderilor n anul 2004
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Total 90,8 10,2 88,7 - 39,2 17,4 22,0 12,3 15,2
Transporturi
- Transporturi pe calea ferat
- Transporturi terestre (exclusiv calea
ferat)
- Transporturi prin conducte
- Transporturi maritime si de coast
pe ci navigabile interioare
- Transporturi aeriene dup grafic
ocazionale; transport spatial;
- Manipulri, depozitri si activitti
anexe transporturilor
93,2
97,6
88,0
91,3
99,8
99,6
96,8
7,2
2,5
12,5
9,3
1,8
0,5
3,2
92,4
97,2
87,0
90,6
97,0
99,4
96,3
0,7
0,3
1,4
0,4
0,1
0,1
0,1
33,8
41,7
28,6
54,3
12,8
26,5
35,1
16,7
25,8
12,8
14,8
10,3
9,3
17,8
17,1
15,8
15,7
39,4
9,5
17,1
17,2
6,5
5,2
6,7
7,3
-
5,0
11,0
13,5
8,23
16,1
28,8
6,3
7,2
12,8
Poyt yi telecomunica(ii
- Activittile postei nationale si de curierat
- Telecomunicatii
95,2
92,6
95,4
5,8
7,3
5,7
94,0
91,8
94,1
-
1,5
-
53,6
53,5
53,6
17,4
46,6
15,2
36,1
6,9
38,3
19,4
2,4
20,7
18,7
4,6
19,7
Tranzac(ii imobiliare 94,0 9,0 90,4 - 43,5 11,7 31,8 23,4 63,5
nchirieri (locatie) si servicii
furnizate n principal ntreprinderilor
precum si activitti pentru asanarea,
salubrizarea si gestionarea deseurilor
- nchirierea masinilor si
echipamentelor fr operator
- Informatic si activitti conexe
- Cercetare dezvoltare
- Activitti juridice, contabilitate, studii
de piat si de sondaj, consultatii pentru
afaceri si management
- Activitti de arhitectur, inginerie si
servicii de consultant tehnic legate
de acestea, testri si analize tehnice
- Publicitate
- Eliminarea deseurilor si a apelor uzate
asanri, salubritate si activitti similare
- Alte activitti de servicii (selectarea si
plecarea fortei de munc, investigatii
si protectie a bunurilor si persoanelor,
ntretinerea si curtarea cldirilor,
ambalarea si alte servicii prestate n
84,0
91,7
67,4
104,2
72,2
95,2
96,2
97,8
91,4
16,9
8,9
33,9
4,8
28,7
7,8
4,0
5,0
9,0
80,7
90,6
65,7
64,8
69,2
90,8
94,3
94,5
89,9
0,66
-
5,4
1,8
0,7
1,0
-
0,3
-
35,6
59,2
36,9
53,2
34,7
47,2
1,9
47,0
40,9
18,1
6,2
19,2
44,8
11,5
22,1
5,0
27,1
26,4
17,5
53,0
17,5
8,4
23,2
25,1
-
19,9
14,5
13,2
10,6
14,2
6,03
21,2
22,1
-
10,1
12,1
8,7
9,9
6,5
7,7
8,6
10,8
4,1
15,9
11,0
Not: 1=Productia exercitiului; 2 =Venituri din vnzri de mrfuri; 3 =Venituri din lucrri
executate si servicii prestate; 4 = Adaos comercial; 5 = Valoare adugat brut la costul
232
factorilor; 6 =Cheltuielile cu personalul (total); 7 =Excedentul brut al exercitiului; 8 =
Rezultatul brut al exercitiului; 9 =Investitii.
n anul 2004, din analiza principalilor indicatori economici si financiari
raportati la cifra de afaceri pentru serviciile de piat prestate n principal pentru
ntreprinderi au rezultat urmtoarele:
acoperirea tuturor cheltuielilor efectuate pentru activitatea curent din
veniturile realizate, la unele categorii de servicii obtinndu-se profit; cele
mai mari valori ale rezultatului brut al exercitiului s-au realizat la tranzactii
imobiliare (23,4%); telecomunicatii (20,7%); activitti de arhitectur,
inginerie si servicii de consultant tehnic legate de acestea, testri si
analize tehnice (22,1%) etc.;
cele mai mari investitii s-au realizat la: tranzactii imobiliare (63,5%);
transporturi prin conducte (28,8%), telecomunicatii (19,7%) etc.;
6.4. ntrebri gril
1. Prin eficien( se n(elege:
a) obtinerea unui anumit rezultat cu cele mai mici intrri (input-uri) posibile
sau obtinerea unui rezultat (output) maxim cu un nivel dat al resurselor;
b) expresia raportului dintre efectul util (rezultatul) si efortul depus
(resursele utilizate si consumate);
c) msura n care efectul realizat se apropie de cel dorit;
d) relatia dintre efectele sociale obtinute si efortul fcut, la nivel micro si
macroeconomic.
2. Prin eficien( economic se n(elege:
macroeconomic.
3. Prin eficacitate se n(elege:
233
macroeconomic.
4. Prin eficien( social se n(elege:
macroeconomic.
5. Eterogenitatea yi complexitatea efectelor utile rezultate din activit(ile
de servicii confer eficien(ei:
a) calitti deosebite, greu de comensurat;
b) o sfer mult mai larg de cuprindere si evaluare;
c) o sfer restrns de cuprindere si evaluare;
d) calitti identice cu ale bunurilor materiale.
6. La nivel macroeconomic, eficien(a sectorului ter(iar este influen(at de
modul de alocare a resurselor n economie ntre:
a) diferite sectoare ale economiei si ntre consum si investitii;
b) diferite ramuri industriale productoare de bunuri materiale si ntre
investitii;
c) sectoarele primar, secundar si tertiar;
d) diferite categorii de servicii cuprinse n sectorul tertiar.
7. Eficien(a sectorului de servicii prezint o serie de particularit(i privind:
a) semnificatia si modalitatea de evaluare;
b) continutul;
c) complexitatea metodologiei de calcul;
d) modalitatea de evaluare.
8. Unele dintre particularit(ile eficien(ei serviciilor se refer la:
a) existenta efectelor directe si a efectelor indirecte;
b) puterea de cumprare a clientilor;
c) dimensiunile timpului liber al populatiei;
d) stilul de viat al consumatorului.
9. mbunt(irea calit(ii serviciilor contribuie la sporirea gradului de
satisfacere a nevoilor consumatorului, cu urmri pozitive n planurile:
a) relatiilor de familie si societate;
b) social, cultural si economic;
c) relatiilor cu piata si n interiorul ntreprinderilor;
d) managementului.
10. Performan(a reprezint:
a) desfsurarea unei activittii n conditii de profitabilitate;
234
b) o stare de competitivitate a unei ntreprinderi care i asigur o prezent
durabil pe piat;
c) acoperirea tuturor cheltuielilor din veniturile realizate;
d) realizarea de indicatori economico-financiari la nivelurile prognozate.
11. Performan(a este sinonim cu:
a) eficienta economic;
b) eficienta social;
c) eficacitatea;
d) avantaj competitiv.
1 a 4 d 7 a 10 b
2 b 5 b 8 a 11 d
3 c 6 a 9 c
6.6. ntrebri
1. Ce nseamn eficient?
2. Ce nseamn eficacitate?
3. Ce nseamn eficient economic?
4. Ce nseamn eficient social?
5. Ce nseamn performant?
6. Ce nseamn avantaj competitiv?
7. La nivelul ntreprinderii de prestare a serviciilor, eficienta economic este
determinat de:
8. Care sunt particularittile eficientei n sectorul de servicii?
9. Care sunt cile de mbunttire a calittii serviciilor?
10. Care sunt efectele mbunttirii calittii serviciilor?
11. Ce relatie exist ntre mbunttirea calittii serviciilor si rezultatele
activittii ntreprinderii prestatoare?
12. Care este impactul inovatiei, calittii, responsabilittii fat de client asupra
performantelor ntreprinderii prestatoare?
13. Care sunt criteriile de evaluare a eficientei serviciilor?
14. Care sunt indicatorii de exprimare a eficientei serviciilor?
15. Care sunt criteriile pentru msurarea nivelului de satisfactie a clientului?
235
1. Relatia dintre eficient, eficacitate si performanta activittii unei
ntreprinderi prestatoare de servicii;
2. Relatia dintre calitatea serviciilor si eficienta economic, performant;
3. Indicatori economici si financiari privind rezultatele si performantele
ntreprinderilor de servicii de piat;
236
237
ANEXE
Anexa nr. 1
Servicii de transport, depozitare yi telecomunica(ii conform
Clasificrii produselor yi serviciilor activit(ilor asociate 2008
I SERVICII DE TRANSPORT, DEPOZITARE $I TELECOMUNICATII
IA SERVICII DE TRANSPORT, DEPOZITARE SI TELECOMUNICAJII
60 Servicii de transport terestru yi de transport prin conducte
601 Servicii de transport pe calea ferat
6010 Servicii de transport pe calea ferat
6010.1 Servicii de transport interurban de cltori pe calea ferat
6010.11 Servicii de transport interurban de cltori pe
calea ferat
6010.12 Servicii de transport interurban de pasageri si
autoturisme proprii, pe calea ferat
6010.2 Servicii de transport de mrfuri pe calea ferat
6010.21 Servicii de transport frigorific pe calea ferat
6010.22 Servicii de transport a produselor petroliere pe
calea ferat
6010.23 Servicii de transport de alte lichide n vrac si de
gaze, pe calea ferat
6010.24 Servicii de transport de mrfuri containerizate, pe
calea ferat
6010.25 Servicii de transport postal pe calea ferat
6010.26 Servicii de transport de bunuri uscate, n vrac
(cereale, faina, nisip, etc.), pe calea ferat
6010.27 Servicii de transport al altor mrfuri n.c.a., pe
calea ferat
6010.3 Servicii de mpingere sau de remorcare, pe calea ferat
6010.30 Servicii de mpingere sau de remorcare, pe calea ferat
602 Alte servicii de transport terestru
6021 Alte servicii de transport terestru de cltori, pe baza de grafic
6021.1 Servicii de transport urban si suburban de cltori pe
calea ferat
6021.10 Servicii de transport urban si suburban de cltori
pe calea ferat (inclusiv cea subteran sau suspendat)
6021.2 Servicii de transport terestru mixt
6021.20 Servicii de transport terestru mixt (combinat)
6021.3 Servicii de transport urban si suburban de cltori, altul
dect cel pe calea ferat
238
6021.31 Servicii de transport rutier de pasageri, urban si
suburban, pe baza de grafic
6021.32 Alte servicii speciale de transport rutier de
pasageri, urban si suburban
6021.4 Servicii de transport rutier interurban de pasageri
6021.41 Servicii de transport rutier interurban de pasageri,
pe baza de grafic
6021.42 Servicii speciale de transport rutier interurban de
pasageri
6021.5 Alte servicii de transporturi terestre de cltori
6021.51 Servicii de transport de cltori cu funiculare,
teleferice si ski-lifturi, scri rulante, etc.
6021.52 Alte servicii de transport de cltori n.c.a.
6022 Servicii de taxi si servicii de nchiriere a automobilelor, cu sofer
6022.1 Servicii de taxi si servicii de nchiriere a automobilelor,
cu sofer
6022.11 Servicii de taxi
6022.12 Servicii de nchiriere a automobilelor, cu sofer
6023 Servicii de transport terestru de cltori, ocazional
6023.1 Servicii de transport terestru ocazional, de cltori
6023.11 Servicii de nchiriere a autobuzelor si autocarelor,
cu sofer
6023.12 Servicii de organizare a excursiilor cu autocarul
6023.13 Servicii de transport de cltori cu vehicule cu
tractiune animal sau uman
6023.14 Alte servicii de transport ocazional de cltori, n.c.a.
6024 Servicii de transport rutier de mrfuri
6024.1 Servicii de transport rutier de mrfuri, cu vehicule specializate
6024.11 Servicii de transport rutier frigorific
6024.12 Servicii de transport rutier de produse petroliere
6024.13 Servicii de transport rutier de produse lichide si
gazoase, n vrac
6024.14 Servicii de transport rutier de mrfuri containerizate
6024.15 Servicii de transport rutier de mobil
6024.16 Servicii de transport rutier de mrfuri uscate, n vrac
6024.17 Alte servicii de transport rutier specializat, n.c.a.
6024.2 Servicii de transport rutier de mrfuri, cu vehicule
nespecializate
6024.21 Servicii de transport postal
6024.22 Servicii de transport rutier al altor mrfuri n.c.a.
6024.3 Servicii de nchiriere a vehiculelor comerciale de
marf, cu sofer
239
6024.30 Servicii de nchiriere a vehiculelor comerciale de
marf, cu sofer
603 Servicii de transport prin conducte
6030 Servicii de transport prin conducte
6030.1 Servicii de transport prin conducte
6030.11 Servicii de transport de petrol rafinat sau nerafinat
si de produse petroliere, prin conducte
6030.12 Servicii de transport de gaze naturale, prin conducte
6030.13 Servicii de transport ale altor produse, prin conducte
61 Servicii de transport pe ap
611 Servicii de transport maritim yi de coast
6110 Servicii de transport maritim si de coast
6110.1 Servicii de transport maritim si de coast, de pasageri
6110.11 Servicii de transport de cltori cu bacul (inclusiv
vehicule, vagoane, bagaje, etc.), maritim si de coast
6110.12 Alte servicii de transport de pasageri, maritim si
de coast
6110.2 Servicii de transport maritim si de coast, de mrfuri
6110.21 Servicii de transport maritim si de coast, de
mrfuri congelate sau refrigerate
produse petroliere brute
produse lichide n vrac si gazoase
6110.24 Servicii de transport de marf containerizat,
maritim si de coast
6110.25 Servicii de transport postal, maritim si de coast
6110.26 Servicii de transport maritim si de coast, a
bunurilor uscate, n vrac
6110.27 Servicii de transport maritim si de coast, al altor
mrfuri n.c.a.
6110.3 Alte servicii de transport maritim si de coast
6110.31 Servicii de nchiriere a navelor maritime cu echipaj
6110.32 Servicii de mpingere si remorcare pe mare
612 Servicii de transport pe ci navigabile interioare
6120 Servicii de transport pe ci navigabile interioare
6120.1 Servicii de transport de cltori, cu vase, pe ci
navigabile interioare si fluviale
6120.11 Servicii de transport de cltori cu bacul (inclusiv
automobile si bagaje nsotitoare), pe apele interioare si fluviale
6120.12 Alte servicii de transport de cltori pe cile
navigabile interioare
240
6120.2 Servicii de transport fluvial de mrfuri
6120.21 Servicii de transport fluvial de mrfuri refrigerate
6120.22 Servicii de transport fluvial de produse petroliere
brute
6120.23 Servicii de transport fluvial de produse lichide n
vrac si gazoase
6120.24 Servicii de transport fluvial de marf containerizat
6120.25 Servicii de transport fluvial al altor mrfuri
6120.3 Alte servicii de transport fluvial
6120.31 Servicii de nchiriere a vaselor fluviale cu echipaj
6120.32 Servicii de mpingere si remorcare a vaselor de
transport fluvial si pe apele interioare
62 Servicii de transport aerian
621Servicii de transport aerian, dup grafic
6210 Servicii de transport aerian, dup grafic
6210.1 Servicii de transport aerian, de cltori, dup grafic
6210.10 Servicii de transport aerian, de cltori, dup grafic
6210.2 Servicii de transport aerian, de mrfuri, dup grafic
6210.21 Servicii de transport aerian postal, dup grafic
6210.22 Servicii de transport aerian, de mrfuri
containerizate, dup grafic
6210.23 Servicii de transport aerian ale altor mrfuri, dup
grafic
622Servicii de transport aerian, ocazional
6220 Servicii de transport aerian, ocazional
6220.1 Servicii de transport aerian de cltori, ocazional
6220.10 Servicii de transport aerian, de cltori, ocazional
6220.2 Servicii de transport aerian de mrfuri, ocazional
6220.20 Servicii de transport aerian de mrfuri, ocazional
6220.3 Servicii de nchiriere a avioanelor cu echipaj
6220.30 Servicii de nchiriere a avioanelor cu echipaj
623Servicii de transport spajial
6230 Servicii de transport spatial
6230.1 Servicii de transport spatial
6230.10 Servicii de transport spatial
63 Servicii anexe yi auxiliare transportului; servicii ale agen(iilor de turism
631 Servicii de manipulare yi depozitare a mrfurilor
6311 Servicii de manipulare a mrfurilor
6311.1 Servicii de manipulare a mrfurilor
6311.11 Servicii de manipulare a mrfurilor containerizate
6311.12 Servicii de manipulare a mrfurilor necontainerizate
6312 Servicii de stocare si depozitare
241
6312.1 Servicii de stocare si depozitare
6312.11 Servicii de depozitare a bunurilor congelate sau
refrigerate
6312.12 Servicii de depozitare a lichidelor n vrac si a gazelor
6312.13 Servicii de depozitare a grnelor n silozuri
6312.14 Alte servicii de stocare si depozitare
632 Alte servicii anexe de transport
6321 Alte servicii anexe de transport terestru
6321.1 Servicii anexe de transport pe calea ferat
6321.10 Servicii anexe de transport pe calea ferat
6321.2 Servicii anexe de transport rutier
6321.21 Servicii anexe ale statiilor de autobuz si ale
autogrilor
6321.22 Servicii de exploatare a autostrzilor
6321.23 Servicii de exploatare a podurilor si tunelurilor
6321.24 Servicii de parcare
6321.25 Alte servicii anexe de transport rutier (inclusiv ale
agentiilor de bilete, n.c.a.
6322 Alte servicii anexe de transport pe apa (inclusiv ale agentiilor
de bilete)
6322.1 Alte servicii anexe de transport pe ap (inclusiv ale
agentiilor de bilete)
6322.11 Servicii de exploatare a porturilor si cilor navigabile
6322.12 Servicii de pilotaj (intrarea si iesirea din port)
6322.13 Servicii de remorcare pentru acostarea navelor n docuri
6322.14 Servicii de protectie a navigatiei maritime si fluviale
6322.15 Servicii de salvare si repunere pe linia de plutire a
navelor naufragiate
6322.16 Alte servicii anexe de transport pe ap n.c.a.
6323 Alte servicii anexe de transport aerian
6323.1 Alte servicii anexe de transport aerian
6323.11 Servicii de exploatare a aeroporturilor, cu exceptia
serviciilor de manipulare a mrfurilor si bagajelor cltorilor
6323.12 Servicii de control al traficului aerian
6323.13 Alte servicii anexe transportului aerian, n.c.a.
633 Servicii ale agenjiilor de turism yi ale ghizilor pentru turism;
servicii de asistenj pentru turism, n.c.a.
6330 Servicii ale agentiilor de turism si ale ghizilor pentru turism;
servicii de asistenta pentru turism, n.c.a.
6330.1 Servicii ale agentiilor de turism si ale ghizilor pentru
turism; servicii de asistent pentru turism, n.c.a.
242
6330.11 Servicii pentru organizarea de excursii
6330.12 Vnzarea biletelor de cltorie, organizarea de
excursii cu cazare pe baza de taxa sau contract
6330.13 Servicii de informare turistic
6330.14 Servicii de ghid turistic
634 Servicii ale altor agenjii de transport
6340 Servicii ale altor agentii de transport
6340.1 Servicii ale agentiilor de transport de marf
6340.11 Servicii de navlosire (inclusiv servicii de curtaj
maritim)
6340.12 Alte servicii de expediere a mrfurilor (servicii de
mesagerie, servicii de organizare a transportului mrfurilor)
6340.2 Alte servicii anexe si auxiliare transportului
6340.20 Alte servicii anexe si auxiliare transportului
(servicii legate de formalitti vamale, fiscale, bancare, de
asigurare, sanitare, de verificarea documentelor, facturilor,
ambalajelor, continutului, de cntrire si luare de mostre,
de receptionare a mrfii
64 Servicii de poyt yi telecomunica(ii
641 Servicii de poyt yi de curier
6411 Servicii ale postei nationale
6411.1 Servicii postale
6411.11 Servicii postale de distribuire a presei
6411.12 Servicii postale de corespondent
6411.13 Servicii de mesagerie
6411.14 Servicii ale oficiilor postale
6411.15 Alte servicii postale
6412 Servicii de curier, altele dect serviciile postale nationale
6412.1 Servicii de curier, altele dect serviciile postale nationale
6412.11 Servicii de curier multi-modale (ridicarea,
transportul si livrarea prin curier a scrisorilor si pachetelor
folosind unul sau mai multe moduri de transport private
sau publice, altele dect cele ale postei nationale)
6412.12 Alte servicii de curier
642 Servicii de telecomunicajii
6420 Servicii de telecomunicatii
6420.1 Servicii de transmitere a mesajelor si datelor
6420.11 Servicii de telefonie publica local
6420.12 Servicii de telefonie publica interurban
6420.13 Servicii de telefonie mobil
6420.14 Servicii de retea specializate pentru afaceri
(stabilirea de comunicatii telefonice ntre localitti
243
selectate prin intermediul unei retele publice)
6420.15 Servicii de retea exclusiv pentru afaceri (stabilirea
de comunicatii telefonice ntre localitti selectate prin
intermediul liniilor private)
6420.16 Servicii de retea pentru comunicatii de date
6420.18 Servicii Internet
6420.2 Alte servicii de telecomunicatii
6420.21 Servicii de televiziune prin statii de televiziune si
ntretinerea retelei specifice
6420.22 Servicii de radiodifuziune si ntretinerea retelei
specifice
6420.23 Servicii de interconexiune
6420.28 Alte servicii de telecomunicatii n.c.a
6420.3 Servicii de radio si televiziune prin cablu
6420.30 Servicii de radio si televiziune prin cablu
244
Anexa nr. 2
Categorii de servicii conform
Acordul general asupra tarifelor yi comerjului (GATT)
I. Servicii de afaceri
A. Servicii profesionale
a) Servicii juridice
b) Servicii de nregistrri, revizii si contabilitate
c) Servicii de percepere de impozite
d) Servicii de arhitectur
e) Servicii de engineering
f) Servicii de engineering integrat
g) Servicii de proiectare urban si de arhitectur peisagistic
h) Servicii medicale si dentare
i) Servicii veterinare
j) Servicii practicate de moase, surori, fizio-terapeuti si personal
paramedical
k) Altele
B. Servicii de calcul electronic si legate de computere
a) Servicii de consultant legate de instalarea de echipamente de calcul
electronic
b) Servicii de implementare de software
c) Servicii de procesare de date
d) Servicii de baz de date
e) Altele
C. Servicii de cercetare-dezvoltare
a) Servicii de cercetare si dezvoltare n stiinte naturale
b) Servicii de cercetare si dezvoltare n stiinte sociale si umaniste
c) Serviciu de cercetare si dezvoltare interdisciplinar
D. Servicii de agentii imobiliare
a) Implicnd proprietatea personal sau nchiriat
b) Pe baz de contract sau taxe (onorariu)
E. Servicii de nchiriere fr operatori
a) Legate de vapoare (nave)
b) Legate de aparate de zbor
c) Legate de alte echipamente de transport
d) Asociate cu alte masini si echipamente
e) Altele
F. Alte servicii de afaceri
a) Servicii de publicitate
b) Servicii legate de cercetarea pietei si sondarea opiniei publice
c) Servicii de management-consulting
245
d) Servicii legate de consultanta-management
e) Servicii de testare tehnic si de analiz
f) Servicii ocazionate de agricultur, vntoare si silvicultur
g) Servicii ocazionate de pescuit
h) Servicii ocazionate de minerit
i) Servicii ocazionate de industria prelucrtoare
j) Servicii ocazionate de distributia de energie
k) Servicii de plasament si oferte de personal
l) Anchet si sigurant (securitate)
m) Servicii asociate consulting-ului tehnic si stiintific
n) ntretinerea si repararea echipamentului (nu include navele
maritime, aparatele de zbor, sau alte echipamente de transport
o) Servicii de curtenie pentru cldiri
p) Servicii fotografice
q) Servicii de ambalare
r) Tiprire, publicare
s) Serviciu pe baz de ntelegere
t) Altele
II. Servicii de comunica(ii
A. Servicii postale
B. Servicii curier
C. Servicii de telecomunicatii
a) Servicii telefon-voce
b) Servicii de transmisie pachet de date (packet-switched data)
c) Servicii de transmisie circuit pachete de date (circuit-switched data)
d) Servicii de telex
e) Servicii de telegraf
f) Servicii de fax
g) Servicii de circuite concesionate (nchiriate) pentru folosint privat
h) Transmisii electronice (electronic mail)
i) Transmisii verbale (voice mail)
j) Informatii directe (on-line) si refacere de baz de date
k) Interschimb de date electronice
l) Servicii de mrire, nfrumusetare si mbogtire de documente,
inclusiv stocare, expediere si recuperare
m) Conversie de coduri si protocoale
n) Informatii directe si/sau procesare date (inclusiv procesare
tranzactii)
o) Altele
D. Servicii audio-vizuale
a) Servicii de productie si distributia de filme si casete video
b) Servicii de proiectie de filme
246
c) Servicii de radio si televiziune
d) Servicii de transmisii RTV
e) nregistrri de sunet
f) Altele
III. Servicii de construc(ii yi engineering asociat
A. Lucrri generale de constructii pentru cldiri
B. Lucrri generale de constructii pentru engineering civil
C. Lucrri de instalatii si montaj
D. Lucrri de finalizare si finisare de cldiri
E. Altele
IV. Servicii de vnzare
A. Servicii de agentii pe baz de comision
B. Servicii de comert cu ridicata
C. Servicii de comert cu amnuntul
D. Franchising
E. Altele
V. Servicii de nv(mnt
A. Servicii de nvtmnt de nivel primar
B. Servicii de nvtmnt de nivel secundar
C. Servicii de nvtmnt de nivel universitar
D. Servicii de nvtmnt pentru adulti
E. Alte servicii de nvtmnt
VI. Servicii de ambient
a) Servicii de canalizare
b) Servicii de colectare si eliminare a gunoaielor
c) Servicii de salubritate si similare
d) Altele
VII. Servicii financiare
A. Toate serviciile de asigurare si legate de asigurri
a) Servicii de asigurare a vietii, a snttii si n caz de accident
b) Servicii de asigurri pentru bunuri
c) Reasigurare si retrocedare
d) Servicii auxiliare asigurrilor
B. Servicii bancare si alte servicii financiare (exclusiv asigurrile)
a) Acceptarea de depozite si alte fonduri respltibile ctre public
b) Acordarea de mprumuturi de toate tipurile inclusiv inter allia
creditul consumator, creditul de garantie (gajul, ipoteca), factoringul
si finantarea tranzactiilor comerciale
c) Leasingul financiar
d) Toate pltile si serviciile de transmitere a banilor
e) Garantii si angajamente (obligatii)
f) Afaceri pe cont propriu sau n contul clientilor
247
g) Participarea la toate tipurile de titluri de proprietate
h) Broking de bani
i) Servicii de management de portofoliu, toate formele de management
de investitie colectiv si altele
j) Servicii de decontare si compensare de averi financiare, inclusiv
titluri de proprietate, produse derivate si/sau alte instrumente
negociabile
k) Consiliere financiar si alte servicii financiare auxiliare
l) Pstrare sau transfer de informatii financiare si procesare de date
financiare si legate de software de ctre prestatorii de alte servicii
financiare
C. Altele
VIII. Servicii legate de sntate yi sociale
A. Servicii spitalicesti
B. Alte servicii pentru sntatea uman
C. Servicii sociale
D. Altele
IX. Turism yi servicii legate de cltorii
A. Hoteluri si restaurante (inclusiv catering)
B. Agentii de turism si servicii ale operatorilor de turism
C. Servicii ale ghizilor turistici
D. Altele
X. Servicii recreative, culturale yi sportive
A. Servicii de petrecere a timpului liber (inclusiv teatral, alte spectacole pe
viu, circul)
B. Servicii ale agentiilor de stiri
C. Biblioteci, arhive, muzee si alte servicii culturale
D. Sport si alte servicii recreative
E. Altele
XI. Servicii de transport
A. Servicii de transport maritim
a) Transportul de pasageri
b) Transportul de mrfuri
c) nchirierea navelor cu echipaj
d) ntretinerea si repararea navelor
e) Servicii de remorcare si mpingere
f) Servicii de sustinere (sprijinire) pentru transportul maritim
B. Transport pe ci navigabile interne
a) Transport de pasageri
b) Transport de mrfuri
c) nchirierea navelor cu echipaj
d) ntretinerea si repararea navelor
248
e) Servicii de remorcare si mpingere
f) Servicii de sustinere (sprijinire) pentru transportul pe ci naviga bile interne
C. Servicii de transport aerian
c) nchirierea de aparate de zbor cu echipaj
d) ntretinerea si repararea aparatelor de zbor
e) Servicii de sustinere pentru transportul aerian
D. Transport spatial
E. Servicii de transport pe calea ferat
c) Servicii de remorcare si mpingere
d) ntretinerea si repararea echipamentului de transport pe calea ferat
e) Servicii de sustinere (sprijinire) pentru transportul pe calea ferat
F. Servicii de transport rutier
c) nchirierea de vehicule comerciale cu sofer
d) ntretinerea si repararea echipamentului de transport rutier
e) Servicii de sprijinire a transporturilor rutiere
G. Transport prin conduct
a) Transport de combustibil
b) Transportul altor bunuri
H. Servicii auxiliare pentru toate modalittile de transport
a) Servicii de manipulare a ncrcturilor
b) Servicii de stocare si depozitare
c) Servicii ale agentiilor de transport marf
d) Altele
I. Alte servicii de transport
XII. Alte servicii neincluse n alt grup
Sursa: United Nations Statistics Division, Manual on Statistics of International
Trade in Services, New York, 2000, pag. 151-156
249
Anexa nr. 3
Posibilit(i de satisfacere a nevoilor de consum ale gospodriilor,
pe categorii de gospodrii n anul 2005
Total
Gospo-
drii
Din care, gospodrii de:
Salari-
a(i
Patroni
Lucrtori
pe cont
propriu n
activit(i
neagricole
Agri-
cultori
$omeri
Pensio-
nari
Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Gospodrii care pot face
fat cheltuielilor cu
venitul total net lunar
realizat
45,6 56,3 82,6 40,5 32,2 22,0 42,6
Gospodrii care nu pot
face fat cheltuielilor cu
venitul total net lunar
realizat
54,4 43,7 17,4 59,5 67,8 78,0 57,4
Gospodrii care datorit
lipsei resurselor financi-
are s-au aflat n
imposibilitatea de a:
plti la timp:
- chiria
- ntretinerea locuintei
- energia electric
- telefonul
- abonamentul radio-tv
de a cumpra produse
alimentare suficiente
pentru asigurarea
hranei
1,5
35,1
18,2
6,4
7,7
80,4
2,1
41,5
16,1
8,3
8,2
76,9
-
48,3
13,6
7,7
5,5
80,5
2,4
35,5
23,3
5,1
7,0
83,0
0,3
23,5
23,8
3,1
8,3
82,3
2,9
39,0
22,6
7,0
11,6
82,5
1,0
33,4
16,8
6,2
6,8
81,6
Sursa: I.N.S., Coordonate ale nivelului de trai n Romnia. Veniturile si consumul
populatiei, n anul 2005, 2006, pag. 260
250
Anexa nr. 4
Nivelul yi structura cheltuielilor pentru
plata serviciilor, pe regiuni
Regiuni
Anii
Nord
Est
Sud
Est
Sud
Muntenia
Sud
Vest
Oltenia
Vest
Nord
Vest
Centru
Bucureyti
Ilfov
Total cheltuieli
lei lunar pe o
gospodrie
2004
2005
148,4
180,0
150,9
184,6
144,6
167,7
126,6
151,8
174,1
213,4
172,1
207,5
195,5
241,2
282,7
342,5
din care, n %
pentru:
Servicii legate
de locuint
2004
2005
45,2
45,6
46,9
47,0
44,6
46,7
50,5
49,6
55,5
57,0
46,7
48,0
54,6
54,2
56,3
55,0
- energie electric
2004
2005
18,6
18,4
19,3
18,9
20,8
20,9
24,6
23,5
23,1
22,0
19,6
20,1
18,0
17,4
14,8
14,0
- ap, canal,
salubritate si
servicii comunale
2004
2005
8,3
7,9
11,5
11,3
8,0
8,4
7,2
8,3
10,3
9,7
8,4
8,9
8,9
8,2
16,0
16,8
Servicii de
sntate
2004
2005
4,4
4,0
4,6
4,0
5,3
4,3
2,4
1,8
2,8
1,6
3,8
2,8
2,6
2,2
2,4
2,2
Servicii de
transport
2004
2005
9,5
9,9
9,0
9,1
11,3
11,6
7,2
6,9
5,4
6,0
9,6
8,2
7,2
7,2
6,6
6,8
Servicii de
telefonie
2004
2005
18,3
18,6
19,9
20,3
18,0
19,2
19,7
20,4
20,3
19,9
20,7
21,0
18,5
18,6
21,6
21,3
Abonamente
radio, TV
2004
2005
6,7
7,2
7,0
7,3
6,7
7,1
6,3
7,2
5,8
6,0
6,9
7,8
6,0
6,3
3,8
4,4
Servicii de
educatie
2004
2005
3,9
4,2
4,6
4,3
5,4
2,9
3,6
3,5
2,0
2,4
4,1
4,0
2,9
2,9
4,3
3,7
Servicii turistice
2004
2005
1,5
2,0
0,8
0,8
2,3
2,0
3,1
2,1
2,1
1,4
0,7
1,1
1,2
2,4
1,3
2,3
251
Anexa nr. 5
Nivelul yi structura cheltuielilor
pentru plata serviciilor, dup nivelul de instruire
al capului gospodriei
Anii
Nivelul de instruire
Primar
x
Secundar Superior
Total cheltuieli, lei lunar
pe o gospodrie
2004
2005
66,7
76,5
170,9
206,6
380,0
440,1
Din care, n % pentru:
Servicii legate de locuint 2004
2005
52,8
53,0
50,9
52,0
47,0
45,0
- energie electric
2004
2005
31,9
32,3
20,0
19,5
12,4
12,3
- ap, canal, salubritate
si servicii comunale
2004
2005
6,6
6,5
10,7
10,7
9,9
10,3
Servicii de sntate
2004
2005
6,9
4,5
3,4
2,9
2,8
2,6
Servicii de transport
2004
2005
9,9
10,2
8,9
8,7
5,8
6,3
Servicii de telefonie
2004
2005
13,7
15,0
19,1
19,8
23,5
21,9
Abonamente radio, TV
2004
2005
8,6
9,2
6,4
6,9
4,0
4,6
Servicii de educatie
2004
2005
2,1
1,5
4,1
3,3
4,2
4,8
Servicii turistice
2004
2005
0,7
0,3
0,8
0,8
4,2
5,6
252
Anexa nr. 6
Nivelul yi structura cheltuielilor
pentru plata serviciilor, pe categorii de gospodrii,
dup statutul ocupa(ional al capului de familie
Anii
Total
Gospo-
drii
Gospodrii de:
Salari-
a(i
Patroni
Lucrtori
pe cont
propriu n
activit(i
neagricole
Agri-
cultori
$omeri
Pensio-
nari
Total cheltuieli, lei
lunar pe o gospodrie
2004
2005
171,6
207,6
254,5
311,7
503,1
525,1
173,0
190,6
66,0
79,4
140,0
177,4
126,9
153,0
Din care, n % pentru:
Servicii legate de
locuint
2004
2005
50,2
50,5
48,3
48,4
40,1
38,3
39,7
50,2
45,3
43,8
52,5
53,9
55,4
54,7
- energie electric 2004
2005
19,2
18,8
16,5
15,9
12,0
13,5
20,0
21,6
35,2
34,7
21,4
20,0
22,0
21,5
- ap, canal,
salubritate si servicii
comunale
2004
2005
10,2
10,4
11,0
11,1
6,9
7,9
6,1
7,7
2,4
2,1
11,3
11,0
10,6
10,4
Servicii de sntate
2004
2005
3,5
2,9
2,6
2,3
1,0
2,9
3,8
3,1
4,2
6,0
1,5
2,2
5,3
3,7
Servicii de transport
2004
2005
8,3
8,3
8,4
8,1
6,9
5,4
11,3
8,2
13,4
15,1
9,8
8,4
7,3
8,0
Servicii de telefonie
2004
2005
19,7
19,9
21,5
21,2
27,2
27,5
21,9
21,1
14,4
16,2
16,9
19,2
17,1
18,0
Abonamente radio,
TV
2004
2005
6,0
6,5
5,3
5,6
3,5
3,8
5,3
6,5
9,1
9,4
6,7
7,4
7,1
7,7
Servicii de educatie
2004
2005
3,9
3,5
5,1
4,6
3,8
5,8
2,7
2,6
2,4
1,4
5,7
3,3
1,9
2,0
Servicii turistice
2004
2005
1,5
1,8
1,7
2,6
10,7
7,3
0,9
1,1
0,4
0,2
1,9
1,0
0,6
0,6
253
Anexa nr. 7
Nivelul cheltuielilor totale de consum, pe destina(ii yi
categorii de gospodrii, dup statutul ocupa(ional
al capului gospodriei, n anul 2005
- medii lunare pe o gospodrie -
Total
Gospo-
drii
Gospodrii de:
Salari-
a(i
Patroni
Lucrtori pe
cont propriu
n activit(i
neagricole
Agricul
-tori
$omeri
Pensio-
nari
consum
863,9 1132,2 1763,9 881,6 658,2 743,4 695,8
Produse agroalimentare
si buturi nealcoolice
381,5 443,5 530,6 398,3 380,2 360,6 331,9
Buturi alcoolice,
tutun
50.3 64,7 79,4 55,8 50,7 51,1 37,8
mbrcminte si
ncltminte
54,0 84,8 155,5 62,2 39,7 37,7 32,1
Locuint, ap,
electricitate, gaze si
alti combustibili
135,1 175,5 214,4 126,3 74,3 120,7 117,7
Mobilier, dotarea si
ntretinerea locuintei
32,6 48,0 71,8 30,6 21,6 25,2 23,4
Sntate 33,2 26,2 39,8 19,5 15,7 15,9 46,1
Transport 55,8 90,2 251,7 72,2 30,6 31,3 32,6
Comunicatii 42,0 67,0 146,9 41,8 12,9 34,6 27,9
Recreere si cultur 36,4 57,9 120,9 34,1 16,1 31,7 23,3
Educatie 7,3 14,4 30,5 5,0 1,1 5,9 3,0
Hoteluri, cafenele si
restaurante
9,4 16,3 44,7 11,4 4,6 9,1 4,1
Diverse produse si
servicii
26,3 43,7 77,7 24,4 10,7 19,6 15,9
254
Anexa nr. 8
Dinamica cheltuielilor totale de consum reale yi a cheltuielilor
pentru plata serviciilor pe categorii de gospodrii, dup statutul
ocupa(ional al capului gospodriei, n anul 2005
- anul precedent =100 -
consum
Cheltuieli pentru plata
serviciilor:
Total gospodrii
Gospodrii de:
- Salariati
- Patroni
- Lucrtori pe cont
propriu n activitti
neagricole
- Agricultori
- Someri
- Pensionari
105,4
105,9
104,0
100,2
104,6
106,6
104,8
111,0
112,4
95,7
101,0
110,4
116,3
110,6
Anexa nr. 9
Nivelul cheltuielilor totale de consum yi cheltuielilor bneyti de consum
yi ponderea cheltuielilor pentru plata serviciilor n cheltuielile totale
de consum pe medii de reziden(
Cheltuieli totale
de consum
Cheltuieli bneyti
de consum
Ponderea cu
plata serviciilor
n cheltuielile
totale de consum
- % -
lei lunar pe o gospodrie
2004 2005 2004 2005 2004 2005
Total gospodrii
din care, n mediul:
- urban
- rural
752,0
842,7
637,7
863,9
980,1
713,2
615,8
754,1
441,6
720,3
885,0
506,8
22,8
28,2
13,9
24,0
29,3
14,7
255
Anexa nr. 10
Nivelul cheltuielilor totale de consum yi ponderea cheltuielilor
pentru plata serviciilor pe categorii de gospodrii, dup statutul
ocupa(ional al capului gospodriei
consum medii lunare pe o
gospodrie
- lei -
din care, n procente
pentru plata serviciilor:
2004 2005 2004 2005
Total gospodrii
Gospodrii de:
- Salariati
- Patroni
- Lucrtori pe cont
propriu n activitti
neagricole
- Agricultori
- Someri
- Pensionari
752,0
981,1
1556,0
807,3
577,1
639,6
743,4
863,9
1132,2
1763,9
881,6
658,2
609,0
695,8
22,8
25,9
32,3
21,4
11,4
21,9
23,8
24,0
27,5
29,8
21,6
12,03
20,8
22,0
Anexa nr. 11
Ponderea cheltuielilor cu plata serviciilor n cheltuielile bneyti
de consum ale gospodriilor, n anii 1999-2004
- % -
Total
gospodrii
din care, gospodrii de:
Salaria(i Agricultori $omeri Pensionari
1999 25,5 25,2 20,6 24,1 27,2
2000 26,9 27,2 20,2 25,4 28,1
2001 27,1 28,3 16,1 26,5 27,0
2002 28,3 30,0 16,6 27,1 27,5
2003 28,0 29,4 17,0 28,1 27,9
2004 27,9 29,5 18,4 27,3 26,7
256
Anexa nr. 12
Structura cheltuielilor totale de consum,
n anul 2004
- % -
Total
gospodrii
Salaria(i $omeri Agricultori Pensionari
Cheltuieli pentru:
- produse alimentare
- mrfuri nealimentare
- plata serviciilor
49,6
27,6
22,8
44,3
29,8
25,9
55,1
23,0
21,9
64,0
24,6
11,4
53,4
25,8
20,8
Anexa nr. 13
Ponderea cheltuielilor cu plata serviciilor n
cheltuielile totale ale gospodriilor
n anii 2003 yi 2004
- % -
Total
gospodrii
Salaria(i $omeri Agricultori Pensionari
2003 16,1 18,3 6,1 17,6 15,5
2004 16,3 18,2 6,8 17,7 15,4
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al Romniei, 2005, pag. 232-233
Anexa nr. 14
Ponderea cheltuielilor cu plata serviciilor n cheltuielile totale
ale gospodriilor, grupate dup numrul persoanelor
n anul 2004
- % -
Total
gospodrii
Gospodrii cu:
1
persoan
2
persoane
3
persoane
4
persoane
5
persoane
6
persoane
yi mai
multe
16,3 18,7 17,2 18,0 16,5 12,6 11,1
257
Anexa nr. 15
Structura cheltuielilor totale de consum
ale gospodriilor n anii 2003 yi 2004
- % -
Anii
Total
gospo-
drii
din care, gospodrii de:
Salaria(i Agricultori $omeri Pensionari
Produse alimentare
si buturi
nealcoolice
2003
2004
48,6
46,4
42,4
41,4
63,2
59,6
52,9
52,0
52,9
50,2
Buturi alcoolice,
tutun
2003
2004
6,3
5,9
6,0
5,7
9,2
7,5
6,9
6,7
6,0
5,7
mbrcminte si
ncltminte
2003
2004
6,1
6,3
7,5
7,5
6,3
5,6
5,4
5,3
4,2
4,8
Locuint, ap,
electricitate, gaze si
alti combustibili
2003
2004
14,8
14,7
15,1
14,7
8,3
10,6
14,2
14,0
16,0
16,1
Mobilier, dotarea si
ntretinerea locuintei
2003
2004
3,5
3,8
4,2
4,3
2,7
3,0
2,9
4,0
3,2
3,2
Sntate
2003
2004
3,0
3,6
1,9
2,3
1,4
2,3
2,2
1,7
4,9
6,1
Transport
2003
2004
5,4
6,1
7,1
7,6
3,6
4,7
4,2
4,5
3,6
4,2
Comunicatii
2003
2004
4,0
4,5
5,0
5,7
1,1
1,6
3,9
3,7
3,2
3,6
Recreere si cultur
2003
2004
3,8
3,9
4,8
4,6
1,9
2,6
3,5
3,6
3,0
3,1
Educatie
2003
2004
0,8
0,9
1,1
1,3
0,1
0,3
1,1
1,3
0,4
0,4
Hoteluri, cafenele si
restaurante
2003
2004
1,1
1,1
1,5
1,5
0,8
0,8
0,7
1,0
0,6
0,5
Diverse produse si
servicii
2003
2004
2,6
2,8
3,4
3,4
1,4
1,4
2,1
2,2
2,0
2,1
258
Anexa nr. 16
Indicatori de conjunctur n servicii,
pe ramuri de activitate, n luna iunie 2006
- solduri conjuncturale, % -
Ramuri ale
sectorului de servicii
Aprecierea
situa(iei
economice
Aprecierea
cererii de
servicii
Estimarea
cererii de
servicii n
urmtoa-
rele 3 luni
Aprecierea
numrului
de salaria(i
Estimarea
numrului
de salaria(i
n urm-
toarele
3 luni
Estimarea
pre(urilor
n urm-
toarele 3
luni
Total 19 9 22 -2 6 17
Hoteluri si
restaurante
24 27 44 2 18 20
Transporturi
terestre
24 12 25 -1 1 27
Activitti anexe si
auxiliare de
transport, activitti
ale agentiilor de
turism
64 62 84 2 17 31
nchirierea masini-
lor si echipamente-
lor fr operator
39 39 60 32 40 8
Informatic si
activitti conexe
14 8 39 4 20 7
Cercetare-
dezvoltare
8 6 0 -9 -22 6
Alte activitti de
servicii prestate n
principal
ntreprinderilor
25 24 24 -3 15 10
Selectia si plasarea
fortei de munc
11 25 17 0 10 13
Eliminarea
deseurilor si a
apelor uzate
27 27 27 12 5 16
Not: Proportia alternativelor de evolutie (crestere, stabilitate, scdere) reprezint
ponderea ntreprinderilor (care au ales alternativa respectiv) n volumul de
activitate al sectorului. Diferenta procentual ntre alternativele extreme (%
crestere, - % scdere) constituie soldul conjunctural care exprim tendinta de
evolutie a indicatorilor.
Sursa: I.N.S., Buletin statistic lunar, nr. 5/2006, pag. 87 si 166
259
Anexa nr. 17
Indicatorul de confiden(
x)
n servicii pentru (rile Uniunii Europene,
a celor din zona de influen( Euro yi pentru viitoarele state membre UE
(Bulgaria yi Romnia)
- %, serii ajustate sezoniere -
Indicatorul de confiden(
Uniunea
European
Zona Euro Bulgaria Romnia
ncepnd cu data01/1990
Minim Valoare
Data
Media
Maxim Valoare
Data
-6
03/2003
17
32
08/1998
-5
11/2001
18
34
08/1998
16
03/2006
28
41
06/2002
3
06/2005
27
56
06/2004
2005 iunie
iulie
august
septembrie
octombrie
noiembrie
decembrie
9
11
11
11
13
15
12
9
12
10
11
14
14
13
34
30
23
24
23
27
25
-1
20
18
20
20
22
30
2006 ianuarie
februarie
martie
aprilie
mai
iunie
15
14
15
19
19
18
15
14
15
18
20
19
23
19
16
22
38
33
31
30
22
16
24
4
x)
Indicatorul de confident este media aritmetic a soldurilor conjuncturale
pentru urmtoarele trei componente: aprecierea situatiei economice, aprecierea
cererii de servicii, estimarea cererii de servicii.
Sursa: I.N.S., Buletin statistic lunar, nr. 5/2006, pag. 87
260
Anexa nr. 18
Indicii serviciilor de pia( prestate n principal pentru popula(ie,
pe activit(i
anul precedent =100
1999 2000 2001 2002 2003 2004
Total
x)
101,0 112,4 94,4 107,7 107,9 123,7
Hoteluri 93,8 107,0 106,9 101,9 100,6 115,0
Campinguri si alte facilitti
pentru cazare de scurt durat
103,0 80,3 126,2 130,6 110,2 187,4
Restaurante 95,9 109,7 111,6 120,8 123,5 114,8
Baruri, cantine si alte unitti
de preparare a hranei
84,1 148,2 71,9 122,6 107,5 130,3
Activitti ale agentiilor de
voiaj si turoperatorilor;
activitti de asistent turistic
n.c.a.
110,2 128,4 95,2 115,3 88,0 127,6
nchirierea bunurilor
personale si gospodresti
56,7 383,5 185,5 55,6 135,2 37,2
Activitti fotografice, de
secretariat si traducere
167,9 80,8 153,1 172,1 128,4 93,3
Productia, distributia si
proiectia de filme
108,6 170,0 106,3 122,7 75,7 193,7
Activitti de radio si
televiziune
153,0 120,7 82,5 126,5 123,1 115,3
Activitti de creatie si
interpretare artistic si literar;
de gestionare a slilor de
spectacol, blciuri si parcuri de
distractii, alte activitti de
spectacole n.c.a.
150,1 81,9 200,0 98,6 93,5 213,5
Activitti ale agentiilor de pres,
ale bibliotecilor si arhivelor si
alte activitti culturale,
conservarea monumentelor si
cldirilor istorice, grdinilor
botanice si zoologice si ale
rezervatiilor naturale
79,8 171,4 70,6 136,4 109,1 205,0
Activitti sportive si alte
activitti recreative
102,0 86,0 81,0 69,6 111,9 141,5
Alte activitti de servicii 80,6 100,4 100,5 78,8 104,6 108,6
x)
exclusiv serviciile de transport, depozitare, comunicatii
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al Romniei 2005, pag. 714-715
261
Anexa nr. 19
Servicii de pia( prestate n principal pentru popula(ie,
pe activit(i
1999 2000 2001 2002 2003 2004
Total
x)
22612,9 36001,9 45709,6 59780,8 76846,5 105850,4
Hoteluri 3905,6 5911,6 8457,9 10598,4 12045,5 15385,5
Campinguri si alte facilitti
pentru cazare de scurt durat
130,6 143,2 239,4 387,1 505,2 1050,3
Restaurante 3256,9 5023,7 7500,2 11087,1 15877,9 20223,8
Baruri, cantine si alte unitti
de preparare a hranei
2713,0 5695,1 5516,5 8315,8 10192,8 14825,6
voiaj si turoperatorilor;
activitti de asistent turistic
n.c.a.
2278,9 4290,3 5545,2 7594,5 7323,2 10390,9
nchirierea bunurilor
personale si gospodresti
26,7 157,7 396,1 289,3 433,4 185,0
Activitti fotografice, de
secretariat si traducere
473,4 497,1 989,1 1987,0 2797,8 2822,8
Productia, distributia si
proiectia de filme
415,0 915,0 1312,7 1912,6 1712,3 3750,9
Activitti de radio si
televiziune
2984,3 4693,1 5201,8 7763,6 11270,9 14676,3
Activitti de creatie si
interpretare artistic si literar;
de gestionare a slilor de
spectacol, blciuri si parcuri de
distractii, alte activitti de
spectacole n.c.a.
271,4 285,6 788,7 876,1 960,2 2334,4
pres, ale bibliotecilor si
arhivelor si alte activitti
culturale, conservarea
monumentelor si cldirilor
istorice, grdinilor botanice si
zoologice si ale rezervatiilor
naturale
76,0 177,4 161,6 263,8 326,5 736,2
Activitti sportive si alte
activitti recreative
4464,8 5858,6 6404,0 5580,3 9099,6 14757,2
Alte activitti de servicii 1616,3 2353,3 3196,4 3125,2 3801,2 4711,5
x)
exclusiv serviciile de transport, depozitare, comunicatii
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al Romniei 2005, pag. 713
262
Anexa nr. 20
Popula(ia ycolar yi cheltuielile publice
pentru educa(ie, n 2002/2003
Tara
Rata brut de cuprindere
ycolar (%)
Elevii ce revin la
un cadru didactic
Cheltuieli
publice cu
nv(mntul,
% din Venitul
Na(ional Brut
nv(-
mnt
primar
nv(-
mnt
secundar
nv(-
mnt
superior
nv(-
mnt
primar
nv(-
mnt
secundar
Africa de Sud
Agentina
Australia
Austria
Belgia
Brazilia
Bulgaria
Rep. Ceh
R. P. Chinez
China, RAS Hong Kong
Cipru
Columbia
Congo
Republica Coreea
Danemarca
Evetia
Estonia
Finlanda
Franta
Germania
India
Indonezia
Irlanda
Italia
J aponia
Letonia
Lituania
Malaezia
Noua Zeeland
Olanda
Portugalia
Regatul Unit
Romnia
Federatia Rus
Slovacia
Slovenia
106
119
104
103
105
147
100
102
115
107
98
110
80
104
104
108
101
102
104
99
108
112
106
101
100
94
98
93
102
108
115
100
104
118
101
108
89
100
154
100
161
110
98
97
70
80
98
71
...
90
129
98
96
128
109
100
53
61
107
99
102
95
102
70
118
122
113
170
84
95
92
109
15
60
74
49
61
21
39
36
16
31
32
24
4
85
67
49
66
88
56
51
12
16
52
57
51
73
72
29
74
58
56
64
39
69
34
68
34
17
...
13
12
24
17
17
21
20
19
27
65
31
...
...
...
16
19
14
41
20
19
11
20
14
16
19
18
...
11
17
17
17
18
13
30
17
...
11
...
19
12
11
19
18
12
21
...
18
...
...
...
...
11
14
32
14
...
11
13
11
11
18
...
13
9
19
13
11
13
14
5,4
4,3
5,0
5,8
6,2
...
3,6
4,6
...
4,3
6,4
5,4
4,4
4,2
8,6
5,5
6,0
6,4
5,6
4,8
...
1,3
5,3
4,8
...
5,8
6,0
8,7
7,1
5,2
5,9
...
3,0
3,9
4,4
6,1
263
Tara Rata brut de cuprindere
ycolar (%)
Elevii ce revin la
un cadru didactic
Cheltuieli
publice cu
nv(mntul,
% din Venitul
Na(ional Brut
nv(-
mnt
primar
nv(-
mnt
secundar
nv(-
mnt
superior
nv(-
mnt
primar
nv(-
mnt
secundar
Spania
SUA
S.U. Mexicane
Suedia
Ungaria
108
98
110
111
100
117
94
79
139
106
62
83
22
83
51
14
15
27
11
10
11
15
17
13
11
4,5
...
5,4
7,7
5,8
Not: nv(mntul primar reprezint scoala primar; nv(mntul secundar
reprezint nvtmntul gimnazial, liceal, profesional, organizat n cicluri potrivit
reglementrilor fiecrei tri; nv(mntul universitar (de scurt si lung
durat) si nvtmntul postliceal (studii neechivalate nivelului universitar).
264
Anexa nr. 21
Rata brut a studen(ilor nscriyi
n anul universitar 2002/2003
- (%) -
Tara
Rata brut a studen(ilor nscriyi
Total Masculin Feminin
Uniunea European
Austria
Belgia
Rep. Ceh
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franta
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Regatul Unit
Ungaria
Tri candidate
Bulgaria
Romnia
Turcia
Alte (ri
Belarus
Canada
Elvetia
Islanda
Israel
Norvegia
Federatia Rus
49
61
36
32
67
66
88
56
51
74
52
57
73
72
12
30
58
60
56
34
68
62
83
64
51
39
35
28
62
58
49
63
57
81
69
45
56
34
32
55
50
80
49
51
71
45
49
55
56
11
25
56
50
48
31
58
57
66
57
43
36
31
32
52
50
53
45
49
64
...
53
66
37
33
79
83
96
63
51
78
59
65
91
88
13
35
61
71
64
36
79
67
102
72
59
42
39
24
72
66
44
81
66
99
...
265
Tara Rata brut a studen(ilor nscriyi
Total Masculin Feminin
S.U.A.
Ucraina
83
62
71
56
96
67
Not: Rata brut de cuprindere a nvtmntului superior reprezint numrul total
al studentilor, indiferent de vrst, ca raport n populatia total de vrst oficial
(19-23 ani) corespunztoare acestui nivel de nvtmnt
Sursa: I.N.S., Economia mondial n cifre, Breviar de Statistic International, 2005,
pag. 109
Anexa nr. 22
Unit(ile sanitare
1999 2000 2001 2002 2003 2004
Spitale
Policlinici
Dispensare medicale
Centre de sntate
Sanatorii T.B.C.
Sanatorii balneare
Preventorii
Unitti medico-sociale
Cabinete medicale
Cabinete medicale scolare
Cabinete medicale
studentesti
Cabinete medicale de familie
Cabinete medicale individuale
de familie
individuale
Laboratoare medicale
Laboratoare de tehnic dentar
Crese
Farmacii
Puncte farmaceutice
Cabinete medicale de
specialitate individuale
Centre medicale
Depozite farmaceutice
428
447
1234
89
14
-
13
-
3820
-
-
-
-
3405
-
359
1151
388
4052
755
-
18
516
442
253
908
91
14
6
11
-
4698
-
-
-
9026
3937
2727
397
1302
358
4267
743
804
64
523
446
202
406
88
12
7
11
-
5220
-
-
-
8937
4140
3096
429
1266
348
4268
692
1314
60
515
447
205
442
74
11
4
8
-
5758
716
48
-
8803
4536
2989
398
1195
288
4269
618
968
87
490
427
208
304
65
9
5
6
18
2483
733
50
-
9278
4934
3275
414
1194
294
4428
519
1196
113
47
5
425
236
267
61
9
5
6
54
1021
771
50
1875
9049
5282
3262
483
1243
289
4772
617
1177
112
46
9
266
Anexa nr. 23
Personalul medico-sanitar
1999 2000 2001 2002 2003 2004
Medici
din care: femei
Locuitori la un medic
Medici la 10000 locuitori
Stomatologi
din care: femei
Locuitori la un stomatolog
Stomatologi la 10000 locuitori
Farmaciyti
din care: femei
Locuitori la un farmacist
Farmacisti la 10000 locuitori
Personal sanitar mediu
din care: femei
Locuitori la un cadru mediu
Personal mediu la 10000
locuitori
Personal mediu la un medic
Personal auxiliar
din care: femei
46238
29599
486
20,6
7708
4945
2914
3,4
6610
5831
3398
2,9
118875
106115
189
52,9
2,6
57753
51793
45786
30530
490
20,4
8307
5243
2701
3,7
7189
6516
3121
3,2
119446
107341
188
53,2
2,6
57459
51534
46773
30789
479
20,9
8694
5153
2577
3,9
7298
6585
3070
3,3
120433
108886
186
53,7
2,6
57708
51430
45805
30621
476
21,0
8830
5236
2468
4,1
7328
6694
2974
3,4
123836
112510
176
56,8
2,7
60757
51901
46919
31544
463
21,6
9447
5766
2301
4,3
7793
7177
2789
3,6
120740
1 1 0477
180
55,6
2,6
58670
50183
48150
32117
450
22,2
9907
6337
2188
4,6
8763
8026
2473
4,0
121683
111680
178
56,1
2,5
58904
50131
Anexa nr. 24
Numrul yi activitatea bibliotecilor total
Anii
Biblioteci
Volume existente
mii
Cititori nscriyi
- mii -
Volume liberate
- mii -
(la sfrsitul anului)
1999 13785 160457 6071 76401
2000 13422 162232 6025 77648
2001 13442 167294 6008 79022
2002 13377 174164 5898 81056
2003 13169 170573 6373 75124
2004 12574 173363 5673 72664
267
Anexa nr. 25
Programe de radio yl televiziune, pe forme de proprietate
- mii ore - program
2000 2001 2002 2003 2004
Programe radio total
- proprietate majoritar de stat
Programe televiziune total
- proprietate majoritar de stat
96,0
1789,0
15,3
512,2
102,1
1277,5
22,0
169,7
110,6
1585,9
25,1
123,0
113,0
1312,3
33,2
96,9
106,2
1539,7
35,1
178,7
Anexa nr. 26
Numrul yi activitatea cinematografelor
1999 2000 2001 2002 2003 2004
Cinematografe si instalatii
cinematografice - total
(la sfrsitul anului)
Locuri n slile cinematografelor si
instalatiilor cinematografice cu band
normal mii
Spectacole cinematografice - total (mii)
Spectatori - total (mii)
321
129,4
185
4196
279
114,0
179
4450
264
110,9
197
5728
230
98,5
177
5317
191
86,9
156
4527
155
70,5
125
4002
268
269
BIBLIOGRAFIE
1. Balaure V., (coordonator) Marketing, editia a II-a revizuit si adugit,
Editura Uranus, Bucuresti 2002
2. Bastiat, F. Harmonies conomiques, Guillaumin, 2- me dition Paris, 1851
3. Bell, D. The Coming of Post-Industrial Society - A Venture in Social
Forecasting, Basic Books Inc. Publishers, New York, 1973
4. Certo, Samuel C. Managementul modern. Diversitatea, calitatea, etica i
mediul global, Editura Teora, Bucuresti, 2002
5. Comisia National de Statistic, Clasificarea Activitilor din Economia
Naional, Editura Regia Autonom Monitorul Oficial, Bucuresti 1998
6. Cristureanu, C. Economia imaterialului: tranzaciile internaionale cu
servicii, Editura All Beck, Bucuresti, 1999
7. Delaunay, J., Cl., Gadrey, J. Les enjeux de la socit de service, Presses de
la Fondation Nationale des Sciences Politiques, Paris, 1987
8. Dobrot, N., (coordonator) Dicionar de economie, Editura Economic,
Bucuresti, 1999
9. Dumitrescu, S., Bal, A. Economia mondial, Editura Economic, Bucuresti,
1999
10. Fr. cole Lconomie des services, PUF, Paris, 1989
11. Fitzsimmons, J ames, A., Fitzsimmons Mona J . Service Management:
Operations, Strategy, and Information Technology, 3rd Edition,
Irwin/McGraw-Hill, 2001
12. Flitar, M., P. Eficiena serviciilor n relaie cu exigenele consumatorilor,
tez de doctorat, ASE, Bucuresti, 2005
13. Florescu, C., Mlcomete, P., Pop, N., Al. Marketing, Dicionar explicativ,
Editura Economic, Bucuresti, 2003
14. Fourasti, J. Le grand espoir du XX-me sicle, Gallimard, Paris, 1963
15. Gherasim, T. Microeconomie, vol. I, Editura Economic, Bucuresti, 1993
16. Ghibutiu, A. Serviciile i dezvoltarea. De la prejudeci la noi orizonturi,
Editura Expert, Bucuresti, 2000
17. I.N.S. Economia mondial n cifre, Breviar de statistic internaional,
2005
18. Institutul National de Statistic Anuarul Statistic al Romniei, 2005
19. Institutul National de Statistic Ancheta conjunctural n servicii nr. 2/2006
20. Institutul National de Statistic Starea social i economic a Romniei n
anii 2003-2004
21. Ionascu, V., Popescu, M. Economia comerului, sinteze, studii de caz,
aplicaii practice, legislaie, Editura Universitar, Bucuresti, 2003
22. Ioncic, M. Economia serviciilor, Teorie i practic, editia a II-a revzut,
editura Uranus, Bucuresti, 2002
270
23. Ioncic, M., Minciu, R., Stnciulescu, G. Economia serviciilor, Editia a II-a
revzut si adugit, Editura Uranus, Bucuresti, 1999
24. Ioncic, M. Economia serviciilor, Editura Uranus, Bucuresti, 2002
25. Kotler, Ph. Managementul marketingului, editia a IV-a, Editura Teora,
Bucuresti, 2005
26. Kotler, Ph. Marketing de la A la Z, 80 de concepte pe care trebuie s le
cunoasc orice manager, Editura Codecs, Bucuresti, 2004
27. Levitt, Th. The Globalisation of Markets, Harvard Business Review, May-
J une, 1983
28. Lovelock, Christopher Classifying services to gain strategic market insight,
J ournal of Marketing, vol. 16, 1983
29. Mark Lewis, Robert Fitzgerald, Charles Harvey The growth of nations
Culture, competitiveness and the problem of globalization, Bristol Academic
Press, 1996
30. Minciu, R. Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2001
31. Olteanu, V. Marketingul serviciilor o abordare managerial, Editura
Ecomar, Bucuresti, 2003
32. Patriche, D. Tratat de economia comerului, Editura Eficient, Bucuresti,
1998
33. Peter Dicken Global shift. The intemationalization of economic activity,
second edition, Paul Chapman Publishing Ud., 1992
34. Petre, I., Iordache, G., Simionescu, G., Mihai, St. Studiul calitii
produselor serviciilor, Editura Niculescu ABC, Bucuresti, 2005
35. Pop, N., Al. Marketing, Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti, 2001
36. Zaharia, M., (coordonator) Economia serviciilor, Universitatea Romno-
American, Editura Universitar, Bucuresti, 2005
37. Zeithami, V. A., Bitner, M. J. Services Marketing, McGraw -Hill, New
York, 1996
38. *** Dicionarul Explicativ al Limbii Romne, Editia a II-a, Editura Univers
Enciclopedic, Bucuresti, 1998
39. *** ,,Human Development Report 1999, UNDP, New York, 1999
40. *** The merits and demerits of globalization and the future of the Asia,
J EIRO International Symposium, Tokyo, February 1999
41. *** World Investment Report 2004 The shifts towards semces, UNCID,
New York, Geneva, 1999
42. *** World Economic Situation and Prospects, IMF, Washington D.C., 2005
43. www.globalization.about.com
44. www.insse.ro

Ec Serviciilor Ed. A II-A

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ec Serviciilor Ed. A II-A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

VIORICA IONASCU CAMELIA PAVEL

ch = suma cheltuielilor; CA= cifra de afaceri

S-ar putea să vă placă și