Ochiul din punct de vedere al opticii geomatrice

Din punct de vedere anatomic , ochiul este un organ deosebit de complex servind la transformarea imaginilor geometrice ale corpurilor n senzatii vizuale .Privit ns numai din punctul de vedere al opticii geometrice el constitue un system optic format din trei medii transparente : umoarea apoas , cristalinul si umoarea sticloas . Acestea se gsesc n interiorul globului ocular mrginit in exterior de o membran sclerotic .Sclerotica este opac peste tot , exceptnd o portiune din fat , care este transparent si de form sferic, numit corneea transparent .Lumina ptrunde n ochi prin cornee strbate cele trei medii transparente si cade pe retina , unde se formeaz o imagine real si rsturnat a obiectelor privite .Fluxul luminos este reglat automat prin actiunea involuntar (reflex ) a irisului .Acesta este o membran (ai crei pigmenti dau culoarea ochilor ) perforat n centru printr-o deschidere circular de diametru variabil , numit pupil .La lumin prea intens irisul si micsoreaz pupila pentru a proteja retina , iar la lumin prea slab , irisul si mreste pupila pentru a mri iluminarea imaginii de pe retin . Retina este o membran subtire alctuit din prelungirile nervului optic si continnd un mumr mare de celule senzoriale , care percep lumina , numite conuri si bastonase . n prezent se admite c retina ar prezenta o dualitate functional , descriindu-se o retin fotopic (de zi ) si o retin scotopic (de noapte) . Conurile sunt celulele specializate n perceperea luminii intense din timpul zilei , fiind capabile s dea senzatii diferite pentru diferite culori . Bastonasele sunt specializate n perceperea luminii de intensitate slab , fiind practice incapabile s disting culorile .Ochiul omenesc contine aproximativ 7 milioane conuri si 130 milioane bastonase , foarte neuniform rspndite .Conurile ocup mai ales partea central a retinei ,n timp ce densitatea bastonaselor creste spre periferie .n partea central putin mai sus de axul optic , exist o regiune numit pata galben (macula lutea) n mijlocul creia se afl o mic adncitur foveea centralis populat exclusiv de conuri , n numr de 13000-15000 . Sub actiunea involuntar a muschilor speciali ai globului ocular , acesta sufer miscri de rotatie n orbita sa , astfel nct imaginea s se formeze ntotdeauna n regiunea petei galbene , cea mai important regiune fotosensibil a ochiului. Pentru obtinerea unei imagini clare pe retin care s asigure o perceptie vizual optim este necesar prezenta unui sistem optic bine pus la punct , care s concentreze razele luminoase ntr-un focar pe retin . Globul ocular este format dintr-un sistem de dioptri centrati sferici convergenti , la constituirea crora iau parte cele patru medii transparente si refrigente (corneea , umoarea apoas , cristalinul , vitrosul ) formnd astfel patru dioptri , grupati doi cte doi si anume :fata anterioar a corneei , fata posterioar a corneei , fata anterioar a cristalinului , si fata posterioar a cristalinului . Spre deosebire de ultimele dou care rmn constante (refractie static ) , ultimele dou sunt variabile att ca form ct si ca pozitie , permitnd ochiului ssi modifice n anumite limite puterea de refractie (refractie dinamic). Retina poate fi excitat fie de stimuli adecvati fie de stimuli neadecvati . Stimulii adecvati sunt reprezentati de oscilatii electromagnetice cu o lungime de und cuprins ntre 400 si 800 milimicroni n a crei gam sunt ncadrate radiatiile luminoase ale spectrului vizibil . Stimulii neadecvati sunt reprezentati de fenomene mecanice , electrice , chimice , capabile de a declansa aparitia unui rspuns nervos pe retin de-a lungul cilor optice sau n scoart . Ca urmare a excitrii apare o senzatie vizual rudimentar numit fosfen , care nu are ns valoare de informatie . Potrivit teoriei tricromatice a lui Lomonosov , Young si Helmholtz ochiul ar percepe trei culori :rosu , verde , si albastru-violet din amestecul crora , n diferite proportii ar rezulta toate celelalte culori .Ochiul normal este un ochi tricromat la care retina fotopic (de zi ) ar contine trei feluri de conuri , cu trei substante fotocromatice care absorb efectiv cte una dintre cele trei culori fundamentale , cu sensibilitate maxim pentru culoarea absorbit . n functie de excitarea simultan a unei categorii , dou sau a tuturor categoriilor de conuri ntr-un anumit procent , se va obtine senzatia vizual de o culoare , dou sau orice nuant pe care ochiul este n stare s o perceap La lumina zilei cea mai intens perceput este culoarea galben iar la lumina de sear albastru , fenomen descoperit de Purkinje. Cristalinul are forma unei lentile nesimetric biconvexe , ce poate fi mai bombat sau mai putin bombat sub actiunea reflex a muschilor ciliari , modificndu-si astfel convergenta nct imaginea s cad pe retina .El are

o structur stratificat , prezentnd spre margine indicele de refractie de aproximativ 1,38 iar n interior aproximativ 1,41 . Un ochi normal aflat n stare de repaus , are focarul situat pe retin .Din aceast cauz pentru obiectele situate la infinit (practice la distante mai mari de 15 cm ) ochiul formeaz imaginile pe retin fr nici un efort de modificare a convergentei cristalinului. Apropiind obiectul , cristalinul se bombeaz sub actiunea muschilor ciliari , asa fel ca imaginea s rmn pe retin .Fenomenul se numeste acomodare .Cristalinul ns nu se poate bomba orict si de aceea obiectul poate fi adus.