/

FILOSOFIA STIINTEI CURS INTERDISCIPLINAR Cursul isi propune sa largeasca orizontul de cunoastere al studentilor cu pregatire de baza in stiinte sau inginerie in proble e pri!ind odul de constituire a di"eritelor discipline stiinti"ice# Desi un tel a$or al e%punerii consta in a sugera rolul esential pe care consideratiile "iloso"ice l&au a!ut in practica stiintei si in cristalizarea a ceea ce nu i astazi spirit stiintific' un spatiu considerabil este rezer!at istoriei stiintei si discutarii se ni"icatiei di"eritelor teorii stiinti"ice# (oti!ul este ca pentru a aduna un strop de filosofie a stiintei este ne!oie de o lunga istorie a stiintei# Descoperirile din stiinta !or "i prezentate pe "ondul istoric si "iloso"ic in care au aparut# Totodata' cursul isi propune "a iliarizarea studentilor cu principalele curente din "iloso"ia conte porana a stiintei' prile$ cu care !or a!ea ocazia sa&si "or eze si e!entuale opinii personale pri!ind se ni"icatia di!erselor cunostinte stiinti"ice de care dispun ca ur are a cursurilor de specialitate# Cursul se doreste o prezentare sintetica' la ni!el in"or al' a cone%iunilor dintre "iloso"ie si stiintele "unda entale' asa cu sunt acestea din ur a cunoscute de catre studentii "acultatilor cu pro"il te)nic#

In bibliogra"ia alaturata lucrarile nu sunt prezentate in ordine al"abetica# In locul acestui criteriu l&a pre"erat' pe cat a "ost posibil' pe cel al gruparii te atice# Trebuie adaugat "aptul ca lucrarile a"late pe pri ele trei pozitii din lista au un statut special "ata de celelalte' ele $ucand rolul de cadru general pentru structura cursului propus# Ca atare' te%tul prelegerilor care ur eaz* !a con+ine al*turi de tratarea sintetic* a di!erselor te e ,i a ple "rag ente preluate cu prec*dere din lucr*rile en+ionate# -I-LIO.RAFIE .ENERALA

I#

0a es T# Cus)ing' Concepte filosofice in fizica; relatia istorica dintre filosofie si teoriile stiintifice' Ed# Te)nica' -ucuresti' 1222# II# 3#Sc)nadelbac)' E#(artens4Editori5' Filosofie-Curs de baz' Editura 6tiin+i"ic*' -ucure,ti' /777# III# Ale%ander 3elle ans' -r8an -unc)' Istoria descoperirilor stiintifice' Ed# Orizonturi' -ucuresti' /779# I:# (arie&Do ini;ue Popelard' Denis Fernant' Marile curente in filosofia stiintelor' Ed# Institutului European' Iasi' /777# :# (ic)el Courdac)er' Marile notiuni filosofice: cunoasterea, ratiunea, stiinta' Ed# Institutului European' Iasi' /777# :I# T)o as -rod8' Fizica si filosofie' Ed# Te)nica' -ucuresti' /77<# :II# Ilie Par!u' Teoria stiintifica' Ed# Stiinti"ica si Enciclopedica' -ucuresti' /79/# :III# Ilie Par!u' Arhitectura Existentei' Ed# 3u anitas' -ucuresti' /772# I=# 3enr8 Poincare' tiinta si !etoda' Ed# Stiinti"ica' -ucuresti' /779# =# ># 3# Ne?ton&S it)' "ationalitatea stiintei' Ed# Stiinti"ica' -ucuresti' /77@# =I# Art)ur Aoestler' #unaticii; E$olutia conceptiei despre %ni$ers de la &ita'ora la (e)ton' Ed# 3u anitas' -ucuresti' /77B# =II# A os FunCenstein' Teolo'ie *i i!a'ina+ia *tiin+ific din E$ul Mediu p,n -n secolul al ./II-lea' Ed# 3u anitas' -ucure,ti' /779# =III# Lucian -oia' &entru o istorie a i!a'inarului' Ed# 3u anitas' -ucure,ti' 1222# =I:# (ario -unge' tiinta si filosofie' Ed# Politica' -ucuresti' /79@# =:# (el T)o pson' &hilosoph0' Ed# NTC Publis)ing .roup' -erCs)ire' /77<# =:I# Aarl R# Popper' #o'ica cercetarii' Ed# Stiinti"ica si Enciclopedica' -ucuresti' /79/# =:II# Aarl R# Popper' Filosofie sociala si filosofia stiintei' Ed# Trei' Iasi' 1222# =:III# Aarl R# Popper' Cunoasterea si proble!a raportului corp!inte' Ed# Trei' Iasi' /77D# =I=# Aarl R# Popper' Aonrad Lorentz' /iitorul este deschis' Ed# Trei' Iasi' /77D# ==# T)o as S# Au)n' tructura re$olutiilor stiintifice' Ed# Stiinti"ica si Enciclopedica' -ucuresti' /7D<# ==I# (ircea Flonta' I!a'ini ale stiintei' Ed# Acade iei Ro ane' -ucuresti' /77@# ==II# -ertrand Russell' &roble!ele filosofiei' Ed# All Educational' -ucuresti' /77B#

==III# Step)en ># 3a?Cing' curta istorie a ti!pului' Ed# 3u anitas' -ucuresti' /77@# ==I:# Step)en ># 3a?Cing' /isul lui Einstein si alte eseuri' Ed# 3u anitas' -ucuresti' /77D# ==:# Il8a Prigogine' Isabelle Stengers' Intre eternitate si ti!p' Ed# 3u anitas' -ucuresti' /77D# ==:I# 0o)n D# -arro?' 1ri'inea uni$ersului' Ed# 3u anitas' -ucuresti' /77@# ==:II# Paul Da!ies' %lti!ele trei !inute' Ed# 3u anitas' -ucuresti' /77@# ==:III# Da!id -o) ' &lenitudinea lu!ii si ordinea ei' Ed# 3u anitas' -ucuresti' /77B# ==I=# Albert Einstein' Cu! $ad eu lu!ea' Ed# 3u anitas' -ucuresti' /771# ===# Ian Ste?art' (u!erele naturii' Ed# 3u anitas' -ucuresti' /777# ===I# Daniel C# Dennett' Tipuri !entale; o incercare de intele'ere a constiintei' Ed# 3u anitas' -ucuresti' /779# ===II# >illia 3# Cal!in' Cu! 'andeste creierul' Ed# 3u anitas' -ucuresti' /779# ===III# A# C# .ra8ling' 2itt'enstein' Ed# 3u anitas' -ucuresti' /77<# ===I:# 0o)annes >icCert' Albert Einstein' Ed# Teora' -ucuresti' /779# ===:# Frit$o" Capra' The )eb of life; a ne) s0nthesis of !ind and !atter' Ed# 3arper Collins Publis)ers' London' /77<# ===:I# 0ean -eau"ret' #ectii de filosofie; de la &laton la 3eide''er' Ed# A arcord' Ti isoara' /777' !ol# /&1# ===:II# Ric)ard Rort8' Contin'enta, ironie si solidaritate' Ed# All Educational' -ucuresti' /779# ===:III# Roger Penrose' Mintea noastra4cea de toate zilele; despre fizica, 'andire si calculatoare' Ed# Te)nica' -ucuresti' /77<# ===I=# Roger Penrose' Incertitudinile ratiunii; %!brele !intii' Ed# Te)nica' -ucuresti' /777# =L# Roger Penrose' Mintea o!eneasca intre clasic si cuantic' Ed# Te)nica' -ucuresti' /777# =LI# Roland O nes' Interpretarea !ecanicii cuantice' Ed# Te)nica' -ucuresti' /777# =LII# .eorge .a o?' 56 de ani care au z'uduit fizica; istoria teoriei cuantice' Ed# Stiinti"ica' -ucuresti' /7<7# =LIII# 0o)n D# -arro?' 7espre i!posibilitate; li!itele stiintei, stiinta li!itelor' Ed# Te)nica' -ucuresti' /777#

=LI:# (ic)ael P# (urp)8' LuCe A# 0# OFNeill' Ce este $iata8; %r!atorii 96 de ani' Ed# Te)nica' -ucuresti' /777# =L:# (artin C# .utz?iller' 3aosul in !ecanica clasica si cuantica' Ed# Te)nica' -ucuresti' /779# =L:I# Lud?ig >ittgenstein' &hilosophical in$esti'ations' Ed# -lacC?ell Publis)ers' O%"ord' /77D# =L:II# 3ans Sluga' Da!id .# Stern 4editori5' The Ca!brid'e Co!panion to 2itt'enstein' Ed# Ca bridge Uni!ersit8 Press' Ca bridge' /77<# =L:III# Saul A# AripCe' 2itt'enstein on rules and pri$ate lan'ua'e' Ed# -lacC?ell Publis)ers' O%"ord' /77E# =LI=# >illia 3# Poteat' &ost-Critical In$esti'ations' Ed# Uni!ersit8 o" (issouri Press' Colu bia and London' /772# L# E anuele Se!erino' #a filosofia !oderna' Ed# -iblioteca Uni!ersale Rizzoli' (ilano' /77@# LI# E anuele Se!erino' #a filosofia conte!poranea' Ed# -iblioteca Uni!ersale Rizzoli' (ilano' /77@# LII# Da!id 3allida8' Robert ResnicC' 0earl >alCer' Funda!entals of &h0sics; extended, )ith !odern ph0sics' Ed# 0o)n >ile8 G Sons' Inc#' Ne? HorC' /77E# LIII# (a% !on Laue' Istoria fizicii' Ed# Stiinti"ica' -ucuresti' /7<E# LI:# P# Iubo!' .# Auzneto!' S# Aundrea!te!' D# I!anenCo' S# PolaC' 7ez$oltarea ideilor funda!entale ale fizicii' Ed# Stiinti"ica' -ucuresti' /7<2# L:# .)eorg)e&Sorin Paraoanu' Tranzitii ontolo'ice' Ed# All Educational' -ucuresti' /779# L:I# .alileo .alilei' 7iscurs asupra stiintelor noi' Ed# Acade iei' -ucuresti' /7</# L:II# Aristotel' Fizica' Ed# (oldo!a' Iasi' /77B# L:III# Leopold In"eld' (oile cai ale stiintei' Ed# Stiinti"ica' -ucuresti' /7<2# LI=# :aleriu No!acu' Anca No!ac' Fizica si tabloul lu!ii' Ed# Stiinti"ica' -ucuresti' /77<# L=# Auguste Co te' 7iscurs asupra spiritului poziti$' Ed# Stiinti"ica' -ucuresti' /777# L=I# Terente Robert' Eliza Ro an' /irtutile haosului' Ed# All Educational' -ucuresti' /779# L=II# S# A# -arnett' :iolo'ie si libertate' Ed# Stiinti"ica' -ucuresti' /77B# L=III# Ric)ard Da?Cins' %n r,u pornit din Eden; codul 'enetic, co!puterul si e$olutia speciilor' Ed# 3u anitas' -ucuresti' /77B#

L=I:# Des ond (orris' Mai!uta 'oala' Ed# Enciclopedica' -ucuresti' /77/# L=:# Andre :ergez' Denis 3uis an' Curs de filosofie' Ed# 3u anitas' -ucuresti' /77B# L=:I# (aria Furst' 0urgen TrinCs' Manual de filosofie' Ed# 3u anitas' -ucuresti' /77D# L=:II# Si on -lacCburn' 7ictionar 1xford de filosofie' Ed# Uni!ers Enciclopedic' -ucuresti' /777# L=:III# Anton8 Fle?' 7ictionar de filosofie si lo'ica' Ed# 3u anitas' -ucuresti' /77<# L=I=# Didier 0ulia' 7ictionar #arousse de filosofie' Ed# Uni!ers Enciclopedic' -ucuresti' /77<# L==# Enciclopaedia :ritannica' CD 1222 Delu%e Edition' Publis)ed b8 -ritannica#co ' Distributed b8 -roderbund' 1222 4pe suport in"or atic5#

<

Cursul nr.1 INTRODUCERE Filoso"ia ,tiin+ei se ocup* cu studierea dintr&o perspecti!* "iloso"ic* a ele entelor interoga+iei 4cercet*rii5 ,tiin+i"ice ,i a !alidit*+ii acestora#/ De"ini+ia pare destul de abstract*' dar ascunde o realitate e%tre de co ple%*# Filoso"ia ,tiin+ei este o disciplin* relati! tJn*r* 4desprinderea ei de "iloso"ie are loc abia Kn secolul al ==&lea5 care K,i propune sa cerceteze "eno enul nu it ,tiin+*' "eno en care ast*zi do in* ci!iliza+ia u an* ai ult ca oricJnd Kn trecut# Cu alte cu!inte' Kntreb*rile de "ond la care Ksi propune s* r*spund* "iloso"ia ,tiin+ei sunt ur *toareleL Ce este ,tiin+aM' Cu a luat ea na,tere Kn trecut ,i cu se na,te ea Kn zilele noastreM' Care este dina ica di!erselor teorii din ,tiin+ele particulareM' Cu se concureaz* ele reciproc ,i pe baza c*ror criterii pute alege cea ai e"icient* teorie a o entuluiM' Care este rela+ia dintre ,tiin+i"icitate ,i ade!*rM 4ceea ce este ,tiin+i"ic este ,i ade!*ratM5' Dar dintre ,tiin+i"icitate ,i ra+ionalitateM 4ceea ce este ,tiin+i"ic este ra+ional /22NM5' Care este principala surs* a cunoa,terii ,tiin+i"ice' ra+iunea u an* sau e%perien+aM' Care sunt "unda entele cunoa,terii ,tiin+i"iceM' Ce particularizeaz* etodele ,tiin+eiM' E%ist* o de arca+ie clar* Kntre ,tiin+e ,i alte discipline' ,i unde anu e se plaseaz* in!estiga+ii ca istoria' econo ia sau sociologiaM' Sunt teoriile ,tiin+i"ice probabile sau au ai degrab* caracterul unor ipoteze pro!izoriiM' Pot "i ele !eri"icate sau "alsi"icateM' Ce deosebe,te e%plica+ia adec!at* de cea inadec!at*M' Poate s* e%iste o ,tiin+* uni"icat* care s* K br*+i,eze toate ,tiin+ele specialeM Ontreb*rile nu s&au epuizat# Totu,i ezit s* Knc)ei enu erarea cu Petc#Q' pentru a nu da i presia c* "iloso"ia ,tiin+ei ar r*spunde la orice "el de Kntrebare' ai ult sau ai pu+in precizat*' despre ,tiin+*# Probabil o parte din Kntreb*rile de ai sus !i le&a+i pus !oi Kn,i!* pe parcursul studiilor uni!ersitare' odat* cu abordarea di!erselor discipline ,tiin+i"ice# La "el ca a$oritatea Kntreb*rilor "unda entale din ,tiin+* R care sunt propriet+ile !ateriei ne-$ii84"izica' c)i ia5' care sunt propriet+ile !ateriei $ii8,ce este $ia+a84biologia5 R ' nici cele enu erate anterior nu pot pri i un r*spuns definiti$' dar pe parcursul acestui curs !o Kncerca K preun* s* detalie o serie de r*spunsuri posibile care !or contribui la conturarea unei i agini ai co ple%e a "eno enului nu it Kn od curent *tiin+# :* in!it' a,adar' la un
/

Enciclopaedia :ritannica, &hilosoph0 of cience: (ature, scope and relations of the sub;ect ' CD Delu%e Edition' Publis)ed b8 -ritannica#co ' 1222#

periplu prin Ssubsolul ,tiin+elorQ# :o a"la K preun* lucruri ai pu+in cunoscute despre cu S"unc+ioneaz*Q ,tiin+ele ,i despre li itele !alabilit*+ii a"ir a+iilor ,tiin+i"ice# On epoca noastr*' do inat* Kn cel ai Knalt grad de ,tiin+*' e%ist* tendin+a de a suprae!alua di!ersele a"ir a+ii cu caracter ,tiin+i"ic# Acest "eno en are consecin+e e%tre de gra!e Kn plan cultural' "iind totodat* o surs* de risc pentru ,tiin+e# Datorit* lui' i aginea pe care ne& o "or * despre lu e cu a$utorul in"or a+iilor cu caracter ,tiin+i"ic este adesea distorsionat*# De ersul nostru se dore,te un e%erci+iu de acurate+eL nu ne propune s* denigr* ,tiin+ele' ci ne propune s* le cunoa,te # 6tiind c,t anu!e ne pot spune ,tiin+ele despre lu e Kn od !alid le !o pre+ui o dat* ai ult# Ele sunt' pJn* la ur *' cea ai ordonat* "or * de cunoa,tere a lu ii cu a$utorul in+ii u ane# Se constituie Kntr&o !eritabil* interfa+ Kntre noi ,i lu!e' a$utJndu&ne s* ne construi ental ceea ce nu i realitate# Trebuie s* ,ti L c,t pute! cu a$utorul lorM Dintre to+i' inginerul este poate cel ai !izat de aceast* Kntrebare' dat "iind "aptul c* el este cel care se lupt* s* aplice *tiin+a la lu!ea real# On alt* ordine de idei Kns*' tot inginerul este ,i cel ai e%pus iluziei c* *tiin+a se potri!e,te atJt de bine lu!ii' KncJt o descrie pJn* la cap*t' realitatea construit* prin i$locirea ,tiin+ei con"undJndu&se cu lu!ea real# Aceast* stare de lucruri se datoreaz* "aptului c* inginerul este prin e%celen+* specialistul care trans"or * Kn per anen+* 4aproape de iurgic5 lu!ea cu a$utorul *tiin+ei# :* propun s* detalie situa+ia inginerului printr&o co para+ie Kntre acti!itatea sa Kn planul ,tiin+ei aplicate ,i o ,tiin+* prin e%celen+* descripti!* & "izica# Fizica K,i propune' Kn pri ul rJnd' s* descrie lu!ea pe baza unor principii cJt ai generale transpuse Kn "or ule ate atice cJt ai si ple# On e"ortul s*u de a o aplica lu!ii' inginerul constat* c* adesea "izica nu poate "i "olosit* pentru a construi ce!a Kn lu ea real*' decJt dac* locul "or ulelor teoretice este luat de "or ule cu un pronun+at caracter e piric 4"or ule Kn care abund* coe"icien+ii ob+inu+i prin *sur*tori directe5# Cu cJt distan+a dintre descrierea ,tiin+i"ic* a unui obiect ,i obiectul ca atare este ai ic*' cu atJt aparatul ate atic necesar noilor apro%i *ri ale obiectului este ai co plicat' iar cantitatea de obser!a+ii e pirice este ai are# Aceasta' pentru c* lu ea nu este la "el de si pl* cu sunte noi tenta+i s* o gJndi # Trebuie spus aici c* este o are di"eren+* Kntre a practica o ,tiin+* ,i a ,ti cu anu e S"unc+ioneaz*Q ea# Aceast* a doua proble * este Kn pri ul rJnd de co peten+a "iloso"iei ,tiin+ei# Dar' Knainte de a trece la abordarea di!erselor etape ale e!olu+iei "iloso"iei ,tiin+ei' !* propun s* ne opri asupra cJtor!a preciz*ri re"eritoare

la raporturile Kn care se a"l* aceasta cu ,tiin+ele Kn general' respecti! cu disciplinele "iloso"ice# A a intit ai sus "aptul c* "iloso"ia ,tiin+ei s&a desprins de filosofie relati! tJrziu# S* !ede Kns* cu ar putea "i de"init* aceasta din ur *L SFilosofie R 4gr#' iubire de cunoa,tere sau de Kn+elepciune5# Studiul celor ai generale ,i abstracte tr*s*turi ale lu ii ,i al categoriilor cu care gJndi L inte' aterie' ra+iune' do!ad*' ade!*r etc# On "iloso"ie' conceptele prin inter ediul c*rora abord* lu ea de!in ele Knsele obiect al in!estiga+iei# Filoso"ia unei discipline' cu ar "i istoria' "izica sau dreptul' nu ur *re,te atJt s* rezol!e proble e istorice' "izice sau $uridice' cJt s* studieze conceptele care structureaz* o ase enea gJndire ,i s* clari"ice te eiurile acestora ,i presupozi+iile lor# On acest sens' "iloso"ia reprezint* ceea ce se KntJ pl* atunci cJnd o practic* de!ine con,tient* de ea Kns*,i# .rani+a dintre o ase enea re"lec+ie de Sordinul al doileaQ ,i oduri de a practica Kns*,i disciplina de Sordinul KntJiQ nu este Kntotdeauna clar*L proble ele "iloso"ice pot "i ic,orate prin dez!oltarea unei discipline' iar practica disciplinei poate "i KnrJurit* de re"lec+ia "iloso"ic*# Au e%istat' Kn di"erite perioade' grade di"erite de opti is cu pri!ire la posibilitatea unei "iloso"ii pure sau Spri eQ' a unei situ*ri a priori 4KnainteaTKn a"araT"*r* spri$inul e%perien+ei R n#n#5 din perspecti!a c*reia alte practici intelectuale pot "i $udecate Kn od i par+ial ,i supuse unei e!alu*ri ,i corec+ii logice# Spiritul Kn care este Kn+eleas* "iloso"ia la s"Jr,itul secolului al ==&lea este ostil la adresa unei ase enea posibilit*+i ,i pre"er* s* Kn+eleag* re"lec+ia "iloso"ic* drept o continuare a celei ai a!ansate practici a "iec*rui do eniu al in!estiga+iei intelectuale#Q1 Dup* cu se poate obser!a' "iloso"ia ,tiin+ei este legat* de una dintre preocup*rile "unda entale ale "iloso"iei ,i anu e e%plicarea odului Kn care sunt structurate gJndirea ,i practica ,tiin+i"ic*# Dar ea nu este nici pe departe singura disciplin* "iloso"ic* ce r*spunde unei ast"el de ne!oi# De aceea' Knainte de a o aborda pe larg' trebuie s* o distinge de SrudeleQ eiL SEpistemologia R No+iunea nu apare decJt Kn /72B Kn The (e) Enc0clopedia britannica' apoi Kn /72< #arousse illustr<# Ter enul pro!ine din greac*L episte!e Knsea n* cunoa,tere sau ,tiin+*U iar lo'os Knsea n* Kn acela,i ti p li ba$' discurs' $udecat*' studiu ,tiin+i"ic# Ol reg*si Kn su"i%ul S&logieQ din bio&logie sau zoo&logie etc# Episte!olo'0 conser!*' Kn englez*' cele dou* sensuri de episte!e de"inindu&se ca studiul cunoa,terii sau teoria ,tiin+ei' Kn ti p ce "rancezii
1

Si on -lacCburn' 7ic+ionar de filosofie = 1xford' Ed# Uni!ers Enciclopedic' -ucure,ti' /777'pp# /B@& /BB#

Kn+eleg episte!olo'ia ca "iind studiul ,tiin+elor' rezer!Jnd studiul odurilor de cunoa,tere 'noseolo'iei# Ast"el de"init*' episte ologia K,i circu scrie obiectulL cunoa,terea ,tiin+i"ic* cu pre isele sale' conceptele sale' etodele sale# O,i cucere,te propriul statutL re"lec+ia asupra ,tiin+elor# Onc* din antic)itate' re"lec+ia "iloso"ic* s&a Kndreptat asupra obiectelor din ,tiin+* pentru a Kn+elege ,i e%plicita pre isele ,i i portan+a "iloso"ic* a practicilor "iloso"ice# Filosofia *tiin+ei este' "*r* Kndoial* sub&disciplina cea ai apropiat* de episte ologie' cu condi+ia de a +ine cont de "aptul c* epistemologia contemporan a renunat la o grij pe care filosofia tiinei o mai pstreaz: subordonarea analizei proceselor tiinifice unor preocupri de filosofie general, []unificarea gndirii i a obiectelor sale ntr-o perspecti filosofic! VWXSe !orbe,te de episte!olo'ie re'ional sau intern* atunci cJnd este practicat* Sdin interiorQ de di"eritele ,tiin+e' cJnd' Kn interiorul unei ,tiin+e sau c)iar a unei ,coli sau curent' se e%a ineaz* etodele utilizate ca ,i odul Kn care se articuleaz* concepteleU aceasta' pentru a&i Kn+elege speci"icitatea# E%presia episte!olo'ie 'eneral sau extern se !a utiliza atunci cJnd' dintr&un punct de !edere "*r* Kndoial* ai "iloso"ic' detaliile preocup* ai pu+in# Renun+Jnd s* atribuie propriul statut acti!it*+ii ,tiin+i"ice' de ase eni re"uzJnd s* adopte "a+* de aceasta atitudinea do inatoare pe care a a!ut&o ult* !re e "iloso"ia' episte ologia pretinde Kn acela,i ti p c* poate p*stra o perspecti!* larg* care s*&i per it* s* co pare proble e din di"erite ,tiin+e ,i s* +in* un discurs general asupra ,tiin+ei' apropiat prin aceasta de gnoseologie 4teoria cunoa,terii5# VWXTotu,i' general* sau regional*' episte ologia Kn+elege s* studieze ceea ce "ace ca ,tiin+a s* "ie ,tiin+*' caracterul ei ,tiin+i"ic' ceea ce "ace ca un concept' o ipotez*' o lege' o etod*' o teorie s* "ie considerate ,tiin+i"ice#QE A!Jnd Kn !edere considera+iile de ai sus' trebuie spus c* o are parte a cursului nostru !a "i consacrat*' de "apt' de ersului episte ologic# Totu,i' dat "iind "aptul c* in"or a+iile ob+inute pe aceast* cale 4cea a interoga+iei asupra ,tiin+ei5 !or "i Kncadrate Kntr&un conte%t "iloso"ic ai larg' cu scopul de a putea "ace Kn "inal aprecieri asupra dina icii procesului ,tiin+i"ic Kn ansa blul s*u' a considerat oportun* "olosirea sintag ei S"iloso"ia ,tiin+eiQ Kn locul celei de Sepiste ologieQ#
E

(arie&Do ini;ue Popelard' Denis Fernant' Marile curente in filosofia stiintelor' Ed# Institutului European' Iasi' /777' pp# /9&1@#

/2

SFilosofia cunoaterii R La Da!id 3u e ,i I anuel Aant' actul de cunoa,tere era descris ca punJnd Kn rela+ie un subiect cunosc*tor cu un obiect cunoscut sau care ur eaz* s* "ie cunoscut# Punerea la distan+* a unui obiect de c*tre un subiect u an constituie "*r* Kndoial* pri a etap* a cunoa,terii# SCe Knsea n* a cunoa,teMQ ,i SCu cunoa,te MQ sunt Kntreb*rile centrale asupra c*rora se apleac* "iloso"ia cunoa,teriiU tratarea lor i plic* o re"lec+ie general* atJt asupra no+iunii de e%perien+* cJt ,i asupra celei de $udecat*# Episte ologia se !a ser!i de rezultatul acestor analize asupra cunoa,terii Kn general pentru a le aplica cunoa,terii ,tiin+i"ice#Q@La rJndul ei' "iloso"ia ,tiin+ei si te ne!oia unei raport*ri constante la aceste rezultate' proble a rela+iei subiect cunosctor = obiect cunoscut "iind o te * central* pentru ea# A,a cu !o !edea ulterior' ulti ii pa,i "*cu+i de "izica icroparticulelor 4principiul de indeter inare al lui 3eisenberg5 au adus sc)i b*ri a$ore Kn conceperea rela+iei a intite' cel pu+in Kn ceea ce pri!e,te interac+iunea o ului cu ateria la ni!el cuantic# SLogica R OncepJnd cu Aristotel' logica este considerat* instru entul a$or al gJndirii ra+ionale# E%igen+a de ra+ionalitate nu are cu s* se di inueze atunci cJnd re"lec+ia se "ace asupra ,tiin+elor# Deci logica !a constitui instru entul pre"erat al episte ologiei# De ase eni' Kntr&un od ult ai speci"ic Kns*' s&a putut atribui episte ologiei obiecti!ul de a descrie logica ,tiin+ei' adic* odul s*u de "unc+ionare' Kntr&o perspecti!* etodologic*# VWXEste tot atJt de ade!*rat c* ,tiin+ele nu sunt obiecte in"or e' nestructurate' care s* se dez!olte la KntJ plare Kn "unc+ie de descoperiri' c* se prezint* ca ni,te organiz*ri a c*ror "unc+ionare trebuie Kn+eleas*# Istoria tiinelor R Obiecti!ele ,tiin+i"ice nu ai sunt obiecte Kncre enite# Acestea au o !ia+*L se nasc' e!olueaz* ,i uneori or# Istoria ,tiin+elor circu scrie de!enirea# Aceasta nu dintr&o gri$* de SanticariatQ4Nietzsc)e5' ci dintr&o dorin+* de reconstruc+ie a unui trecut sanc+ionat de prezent' Kn care c)iar ,i erorile pot $uca rolul lor# Episte ologia 4ca ,i "iloso"ia ,tiin+elor' dealt"el5 K,i g*se,te Kn istoria ,tiin+elor ateria ,i e%e plele' dJndu&i ideea odelelor sale de reconstruc+ie# Filosofia limbajului R Eti ologia cu!Jntului episte ologie atrage aten+ia asupra li ba$ului ,tiin+elor# Filoso"ia li ba$ului K,i !a descoperi Kn episte ologie cel ai bun cJ p al s*u de aplica+ie# La Knceputul secolului' la Ca bridge' un curent de gJndire asupra li ba$ului s&a ocupat cu circu scrierea speci"icit*+ilor li ba$ului ,tiin+elor ' a ,tiin+elor "or ale Kn
@

(arie&Do ini;ue Popelard' Denis Fernant' Marile curente in filosofia stiintelor' Ed# Institutului European' Iasi' /777' p# /7#

//

particular4>ittgenstein' .#E#(oore' Carnap etc#5# Turnanta ling!istic* R lin'uistic turn R care caracterizeaz* secolul al ==&lea a condus la interogarea asupra i portan+ei' necesit*+ii de a utiliza li ba$e specializate Kn ,tiin+*U de ase eni asupra oti!elor pentru care "iecare ,tiin+* trebuie s* recurg* de ase eni la li ba$ul natural# Cercet*rile sintactice' se!antice ,i pra'!atice Bde aici decurg# Epistemologia genetic R E%presia a "ost conceput* de 0ean Piaget' psi)olog el!e+ian 4din .ene!a5' pentru a dez!olta studiul ecanis elor psi)ologice de cunoa,tereL ce etape ar trebui Knc)ipuite Kn aturizarea conceptelor care constituie condi+iile actului de cunoa,tere' ca de e%e plu ac)izi+ia sc)e elor senzo& otorii' st*pJnirea opera+iilor logice etc#M Acest tip de cercetare K,i g*se,te continuitatea azi Kn direc+ia *tiin+elor co'niti$e' adic* Kn sensul unei articul*ri conte porane a psi)ologiei cu neuro&,tiin+ele' cu ling!istica' cu logica' cu episte ologia' pentru a Kn+elege proble e ca percep+ia' Kn!*+area' recunoa,terea cu!Jntului sau a i aginii etc# Sociologia cunoaterii R Recent' antropologi ,i sociologi s&au intresat de odul Kn care se organizeaz* cercetarea ,tiin+i"ic*' de institu+iile ,i laboratoarele de cercetare' de odalit*+ile de crea+ie ,i de di"uzare Kn cercetare# Ace,tia consider* c* odurile de !alidare sunt supuse structurilor sociale Kn care se constituie ,tiin+a# De aceea sociologia cunoa,terii ani"est* un interes pu+in deri!at "a+* de reconstruc+ia ra+ional* a rezultatelor ,tiin+i"ice de care episte ologia se ocup* Kn od pri!ilegiat#Q< Filoso"ia ,tiin+ei se raporteaz* constant la disciplinele a intite ai sus ,i' dintr&un anu it punct de !edere' le circu scrie# Ur eaz* s* !ede Kn cursurile ur *toare cu poate "i ea de"init* ai pe larg ,i care au "ost principalele etape ale dez!olt*rii sale istorice#

Ter enii !or "i e%plica+i pe larg ulterior# Ontr&o pri * apro%i a+ie' prea su ar* dealt"el' analiza sintactic* trateaz* pozi+ia ter enilor Kn cadrul propozi+ieiTra+iona entuluiU analiza se antic* discut* se ni"ica+iaTsensul respecti!ilor ter eniU analiza prag atic* abordeaz* odul Kn care propozi+iileTra+iona entele sunt receptateTKn+eleseTinterpretate di"erit de la un indi!id la altul# < (arie&Do ini;ue Popelard' Denis Fernant' Marile curente in filosofia stiintelor' Ed# Institutului European' Iasi' /777' pp# 12&1/#

/1

Cursul nr.2 INTRODUCERE 4continuare5 On cadrul acestui al doilea curs !o continua e%punerea cu caracter introducti! pri!ind "iloso"ia ,tiin+ei' pentru a putea aborda ulterior e!olu+ia ei istoric*# A a intit data trecut* "aptul c* do eniul de care este legat* "iloso"ia ,tiin+ei Kn cel ai Knalt grad este *tiin+a' "apt pentru care nu pute trece la o su ar* descriere a acestei discipline "iloso"ice 4"iloso"ia ,tiin+ei5 Knainte de a de"ini ,i descrie ,tiin+a# Stiina R Faptul de a cunoa,te# 6tiin+a poate reprezenta o cuno,tin+* teoretic* 4 ate atic*' de e%e plu5' tot atJt de bine ca ,i o abilitate practic*' o te)nic*# Ter enul poate se ni"ica' pe un plan ai general' totalitatea ,tiin+elor 4adic*' spre a ur a clasi"icarea lui Auguste Co teL ate atica' astrono ia' "izica' c)i ia' biologia ,i ,tiin+ele u aniste5# Istoria ,tiin+elor ne arat* c* ate atica a ap*rut cea dintJi 4Antic)itatea greac* ,i c)iar cea egiptean*5' iar ,tiin+ele u aniste au ap*rut cele din ur *U dac* a!e Kn !eere obiectul lor' ate atica pare ,tiin+a cea ai si pl*' iar ,tiin+a u anist* R SsociologiaQ R cea ai co ple%*# Studiul "iloso"ic al ,tiin+elor R a,a cu a precizat anterior R se nu e,te episte!olo'ie# Distinge *tiin+ele naturii ,i *tiin+ele despre o! 4"ondate de >il)el Dilt)ei Kn .er ania' de Auguste Co te Kn Fran+a5L pri ele sunt SanaliticeQ ,i scopul lor este s* dea o e%presie ate atic* SlegilorQ sau raporturilor constante dintre "eno eneU ,tiin+ele despre o sunt Sco pre)ensi!eQ ,i +in de senti ent ,i nu de *surarea obiecti!*# 6tiin+ele se deosebesc de "iloso"ie prin aceea c* !oca+ia lor este de a cunoa,te !ateria' pe cJnd !oca+ia "iloso"iei este de a cunoa,te spiritul 4-ergson5' S,tiin+ele despre o Q 4psi)ologia' sociologia5 situJndu&se Kntre ,tiin+a ,i "iloso"ia propriu&zise# Formarea conceptelor tiinifice R Constituirea unei cunoa,teri asupra uni!ersului a "*cut obiectul unei re"lec+ii nu ite episte ologieL studierea etodelor ,tiin+ei# Cu se constituie cunoa,terea ,tiin+i"ic*M Face ai KntJi distinc+ie Kntre "aptul perceput ,i "aptul ,tiin+i"ic# E%e plul de "apt perceput dat de (alebranc)e 47espre cutarea ade$rului, /<D@5' este cre,terea aparent* a Lunii la orizontU noi percepe Luna la orizont ca "iind ai are decJt la zenit# Cu toate acestea' *surarea ung)iului cercului

/E

lunar "*cut* cu un co pas sau cu un reticul este e%act aceea,i' "ie c* Luna este la orizont' "ie c* ea este la zenit# Faptul ,tiin+i"ic este deci "aptul *surat ate atic' constatabil de c*tre noi# Faptul perceput are un caracter calitati!' iar "aptul ,tiin+i"ic are un caracter cantitati!# S* lu* e%e plul conceptului de !as -n fizic' cu rol decisi! Kn dez!oltarea acestei ,tiin+e# (asa unui corp este cantitatea de aterie care este con+inut* aici# Aristotel 4E9@ & E11 K#C)r5' care r* Jne la "aptul perceput' descrie greul ,i u,orul 4Kn tratatul 7espre cer' cartea a I:&a5 ca propriet*+i intrinseci ale corpurilorL P* Jntul este ai greu decJt apa' iar aceasta este ai grea decJt aerul# Corpurile tind de la ele Knsele spre locul lor natural' care este centrul P* JntuluiU corpurile sunt dotate cu o spontaneitate analoag* tendin+ei psi)ologice 4"ocul erge Kn sus' P* Jntul Kn $os5# Dou*zeci de secole ai tJrziu' .alileo .alilei 4/B<@ R /<@15 !a substitui percep+iei obser!a+ia ,tiin+i"ic*L el procedeaz* la e%peri ent*ri' adic* la repet*ri ale "eno enului Kn acelea,i condi+ii ,i la *surarea lor# L*sJnd s* cad* corpurile de la o are Kn*l+i e' el !a constata c* toate corpurile cad cu aceea,i !itez* ,i c* singurul "eno en susceptibil s* le Kncetineasc* i,carea este rezisten+a aerului# .alilei in!enteaz* conceptul de SgreutateQ' dar atribuie greutatea corpurilor unei "or+e care le&ar apar+ine ca proprietate particular*# NedistingJnd Knc* asa de greutate' el nu e%plic* de ce un pietroi care e%ercit* o are "or+* la coborJre nu coboar* ai repede decJt o pietricea care e%ercit* o "or+* ic* Kn acela,i sens# Nu se e%plica' pe atunci' nici de ce Luna nu c*dea pe P* Jnt# Ne?ton 4/<@1 R /D1D5 !a "i acela care !a "ace deosebirea dintre as* ,i greutate' de onstrJnd c* Kn ti p ce asa 4cantitatea de aterie5 este constant*' greutatea' Kn sc)i b' poate !aria# El a stabilit c* i,carea tuturor corpurilor trebuie s* "ie raportat* la atrac+ia e%ercitat* de asa P* Jntului asupra asei celorlalte corpuri' dar c* aceast* "or+* este propor+ional* cu asa corpului ,i 4pe P* Jnt5 cu aceea a P* Jntului' ,i in!ers propor+ional* cu p*tratul distan+ei care separ* corpul de centrul P* Jntului# De e%e plu' P* Jntul ne"iind o s"er* per"ect*' ci una aplatizat* la poli' aceea,i persoan* !a cJnt*ri ai greu la poli decJt la ecuator# S&a do!edit e%peri ental de atunci' cu ocazia 0ocurilor oli pice din (e%ico 4/7<95' la o altitudine de 11B2 5 c*' independent de ai slaba rezisten+* a aerului' corpurile atle+ilor cJnt*reau ai pu+in ,i c* unele per"or an+e r* Jneau inegalabile la ni!elul *rii# Pe Lun*' a c*rei as* este de opt ori ai ic* decJt Terrei' acela,i o 4cu aceea,i as*5' a!Jnd pe Terra o greutate de 92 Cg' pe Lun* nu !a cJnt*ri decJt /2 Cg# Ne?ton d* o e%plica+ie a lu ii cu totul coerent*L "or+a care pune Kn i,care stelele este de aceea,i natur* ca aceea d* greutate corpurilor terestre# Ast"el' raporturile *surabile dintre as* ,i greutate per it s* se +in* sea a de 'ra$ita+ia uni$ersal a corpurilor Kn Uni!ers#

/@

On rezu at' "or area conceptului ,tiin+i"ic cunoa,te ai ulte etapeL /5 distinc+ia "aptului perceput de "aptul ,tiin+i"ic 4 *surat5U 15 obser!a+ia ,tiin+i"ic* ,i e%peri entareaU E5 clasi"icarea "aptelor 4se caut* caracterul co un pentru un grup de "apte' obiecte sau e%perien+e5U @5 ipoteza' care este anticiparea unei legi ,i care per ite orientarea obser!a+iilorU B5 legea' care stabile,te raporturi constante Kntre "eno ene ,i care uni"ic* "apte sau obser!a+iiU <5 teoria' care uni"ic* legile ,i e%plic* siste ul Uni!ersului 4cu este gra!ita+ia uni!ersal* a lui Ne?ton' VWX apoi teoria relati!it*+ii generalizate a lui Einstein 4/9D7 R /7BB5 5# (etoda "olosit* este aceea a induc+iei' a trecerii de la cazurile particulare la general#QD Se i pun aici cJte!a preciz*ri re"eritoare la ,tiin+ele despre o ' Kn leg*tur* cu care Dic+ionarul Larousse sus+ine c* sunt co pre)ensi!e' +inJnd de senti ent ,i nu de *surarea obiecti!*# A"ir a+ia trebuie Kn+eleas* e%act ,i Kn nici un caz absolutizat*L Aceste ,tiin+e nu pot +ine -n totalitate de *surarea obiecti!* deoarece obiectul lor R o ul' cu pleiada sa de tr*iri ,i co porta ente' atJt Kn plan indi!idual' cJt ,i Kn cadrul societ*+ii R nu poate "i supus unor cuanti"ic*ri la "el de precise ca cele pe care "izica le aplic* ateriei oarte' iar biologia di!erselor "or e de !ia+* ,i c)iar o ului' dar nu ai Kn calitatea sa de organis !iu# Co pre)ensiunea Knsea n* sesizarea unui raport' sau a unei se ni"ica+ii' dar nu neap*rat pe cale analitic*' e%clusi! ra+ional*# Este ai ult o subJn+elegere' o intuireTKntrez*rire a unui sens Kn plan u an' intuireTKntrez*rire care +ine oarecu de senti ent# Unii autori 4Dilt)e85 o consider* c)iar o alternati!* la e%plica+ia analitic* speci"ic* ,tiin+elor naturii# Ar "i Kns* o e%agerare s* ignor* "aptul c*' de,i au o co ponent* senti ental* ,i o subtilitate proprie a sensurilor 4"iloso"ia' ai ales5' ,tiin+ele despre o sunt de ersuri e ina ente ra+ionale# Sociologia' de e%e plu' "olose,te din ce Kn ce ai intens i$loace ate atice de odelare statistic* a realit*+ilor sociale# La rJndul ei' "iloso"ia R pe lJng* "aptul c* include capitole de are rigurozitate analitic* 4logica5 cu aplica+ii Kn toate celelalte ,tiin+e R a "ost Kn trecut singura tentati!* de descriere ra+ional* a lu ii' care se opunea descrierilor de tip religios ale aceleia,i lu i# Caracterul s*u ra+ional a r* as ne,tirbit pJn* ast*zi# De ase enea' clasi"icarea ,tiin+elor prezentat* ai sus cere cJte!a detalieriL S.Jndit* ,i anticipat* de$a de Aristotel 4dup* tipul de substan+* Kn cauz*5' de Descartes 4con"or cu tipul principiilor5 sau de -acon 4dup* tipul "acult*+ii u ane5' Kn"lorirea conte poran* a unor ra+ionalit*+i ,tiin+i"ice "ace
D

Didier 0ulia' 7ic+ionar de filosofie = #arousse' Ed# Uni!ers Enciclopedic' -ucure,ti' /77<' pp# EE2&EE/#

/B

,i ai necesar* e%isten+a unui principiu de organizare ,i a unor criterii de clasi"icare pentru di"eritele ,tiin+e# Se !or re+ine trei tipuri de grup*ri# "e discipline! Nu orice disciplin* este Kn od necesar ,tiin+i"ic*' dar se poate K p*r+i ,tiin+a Kn discipline# Ideea de disciplin* se de"ine,te' Kntr& ade!*r' printr&un ansa blu de de"ini+ii' un do eniu de obiecte' un corp de propozi+ii considerate ca "iind ade!*rate' prin instru ente te)nice ,i teoretice' ,i printr&o istorie 4c"# (# Foucault5# O disciplin* const* dintr&un ansa blu de enun+uri a c*ror organizare ,i coeren+* sunt de$a stabilite# Ast"el' Kn do eniul ,tiin+i"ic' di"eritele tipuri de cercetare se pot grupa pe disciplineL de e%e plu' ter odina ica' ecanica ,i electrostatica apar+in "izicii# "e probleme! Fiecare ,tiin+* se preocup* de o te * central* 4 ateria pentru "izic*' "iin+ele !ii pentru biologie5# Ons* cercetarea "iec*reia Kncepe prin "or ularea proble elor' care !or "ace loc unei unci de rezol!are' de solu+ionare# Or' se poate ca o proble * s* nu se ai "or uleze' Kn zilele noastre' Kn od strict doar Kn interiorul unei singure discipline' ,i ast"el s* necesite o abordare pluri&disciplinar*' ba c)iar inter& sau trans&disciplinar*# De acest "el este proble!a li!ba;ului pe care' cel pu+in ling!istica' psi)ologia' logica ,i in"or atica nu ar putea s* o abordeze Kn od separat# Sau proble!a co'niti$' sau cea a co!unicrii pe care di"eritele ,tiin+e u ane ,i sociale Kncearc* s* o Kn+eleag* dup* ce odelele ate atice s&au do!edit insu"iciente# #up metod! Este destul de banal ast*zi s* se "ac* distinc+ia Kntre trei etode de con"ir areL deducerea' e%peri entarea ,i argu entarea' ,tiind "aptul c* Kn od necesar au loc suprapuneri par+iale# Deducerea' singurul ra+iona ent !alid Kn plan logic' pleac* de la ade!*rul presupus al pre iselor ,i trans ite acest ade!*r concluziilor# E%peri entarea K,i g*se,te' KncepJnd cu secolul al =I=&lea' un are nu *r de teoreticieni# Aceasta const* Kn a de"ini reguli' protocoale' pentru a putea aborda "aptele e pirice# On ceea ce pri!e,te argu entarea' aceasta predo in* "*r* Kndoial* Kn do eniile care nu sunt Knc* sus+inute de o etod* pur deducti!* sau strict e%peri ental*# Dac* se adopt* clasarea general acceptat*' dup* etod*' se pot distinge trei cJ puri ,tiin+i"ice# /5 >tiin+ele for!ale care utilizeaz* etoda ipotetico&deducti!*# Acestea cuprind ate atica' logica ,i in"or atica teoretic* 4a nu se con"unda cu S anipulareaQ calculatoarelor5# 15 >tiin+ele e!pirice care utilizeaz* etoda e%peri ental*# Acestea cuprind "izica' c)i ia' biologia ,i toate inter"e+ele dintre aceste

/<

E5

trei discipline# Trebuie ad*ugat c* nu eroase sectoare de cercetare Kn ,tiin+ele u ane utilizeaz* aceea,i etod*# Un al treilea grup de discipline poate "i distins con"or etodei de argu entare# Acesta cuprindeL - *tiin+ele o!ului' Kn ansa blul lor destul de pu+in uni"icate' ai sunt Knc* teatrul a nu eroase contro!erse Kntre ,coliL psi)ologia ,i sociologia' ling!istica sunt cu siguran+* cele ai SdureQ dintre ,tiin+ele o ului' dar K,i arog* acela,i drept ,i antropologia' istoria ,i psi)analizaU - *tiin+ele sociale grupeaz* dreptul ,i econo ia' dar ,i sociologia' istoria ,i c)iar psi)ologia social*# .eogra"ia li se adaug*' sub "or a sa de geogra"ie social*# Un tablou Kncearc* s* dea o i agine a acestei relati!e co ple%it*+i#Q9

$tiinele formale logic* ate atic* in"or atic* teoretic*

$tiinele empirice "izic* c)i ie biologie

$tiinele omului ling!istic* psi)ologie

$tiinele societii econo ie drept

sociologie istorie geogra"ie antropologie

Se obser!* "aptul c* din tabel lipse,te toc ai "iloso"ia# Ezitarea de a o include Kn rJndul ,tiin+elor nu este KntJ pl*toare' dat* "iind istoria e%tre de co ple%* a raporturilor "iloso"ie&,tiin+*' cele dou* no+iuni neputJndu&se
9

(arie&Do ini;ue Popelard' Denis Fernant' Marile curente in filosofia stiintelor' Ed# Institutului European' Iasi' /777' pp# 1@&1<#

/D

include total una pe cealalt* Kn zilele noastre# C)estiunea !a "i detaliat* ulterior# S6tiin+a e piric* organizat* ni se Kn"*+i,eaz* drept cel ai i presionant rezultat al ra+ionalit*+ii u ane ,i este unul din cei ai bine credita+i candida+i la titlul de cunoa,tere# Filoso"ia ,tiin+ei caut* s* arate Kn ce rezid* aceast* ra+ionalitateU prin ce se disting e%plica+iile ,i construc+iile teoretice ale ,tiin+eiU ce anu e o deosebe,te de g)icit ,i de pseudo,tiin+*' dJnd credibilitate predic+iilor ,i te)nologiilor saleU ,i' ai presus de toate' dac* se poate considera c* teoriile ei dez!*luie ade!*rul despre o realitate obiecti!* ascuns*#Q7

Cursul nr.
7

Anton8 Fle?' 7ic+ionar de filosofie *i lo'ic' Ed# 3u anitas' -ucure,ti' /77<' p# EE2#

/9

ONCEPUTURILE 6TIINYEI PRESOCRATICII

A,a cu a precizat anterior' filosofia *tiin+ei se ocup* cu Sin!estigarea proble elor ce apar din re"lec+ia asupra ,tiin+ei ,i asupra practicii ,tiin+i"ice# Ase enea proble e includL Ce particularizeaz* etodele ,tiin+eiM E%ist* o de arca+ie clar* Kntre ,tiin+e ,i alte discipline ' ,i unde anu e se plaseaz* in!estiga+ii ca istoria' econo ia' sau sociologiaM Sunt teoriile ,tiin+i"ice probabile' sau au ai degrab* caracterul unor ipoteze pro!izoriiM Pot "i ele !eri"icate sau "alsi"icateM Ce deosebe,te e%plica+ia adec!at* de cea inadec!at*M Poate s* e%iste o ,tiin+* uni"icat* care s* K br*+i,eze toate ,tiin+ele specialeM Pentru o are parte a secolului al ==& lea' aceste proble e au "ost abordate Kntr&un cadru "oarte abstract ,i logic' presupunJndu&se c* ar putea "i g*sit* o logic* general* a descoperirii sau $usti"ic*rii ,tiin+i"ice# Oricu ' ul+i "iloso"i sunt interesa+i ast*zi ai ult de o abordare istoric*' conte%tual* ,i uneori sociologic*' Kn care etodele ,i succesele unei ,tiin+e la un anu e o ent dat sunt considerate ai pu+in Kn ter enii unor principii ,i proceduri logice uni!ersale' cJt ai degrab* Kn ter enii etodelor ,i paradig elor e%istente' ca ,i Kn ter enii conte%tului social# Pe lJng* proble ele generale de etodologie' e%ist* ,i proble e speci"ice Kn cadrul ,tiin+elor particulare' ce dau na,tere unor "iloso"ii specializate ale biologiei' ate aticii ,i "izicii#Q/2 Ur eaz* Kn continuare s* intr* e"ecti! Kn proble atica "iloso"iei ,tiin+ei ,i' pe alocuri' Kn cea a episte ologiei# Cu spa+iul prezent*rii de "a+* nu per ite o abordare siste atic* a istoriei ,tiin+ei' * !oi *rgini la punctarea cJtor!a o ente i portante din e!olu+ia ,tiin+ei pe lungul s*u dru c*tre Kn"*+i,area sa din zilele noastre# Dup* prezentarea succint* a cadrului istoric' !o trece la discutarea aspectelor pri!ind ra+iona entele ce au stat la baza descoperirilor ,tiin+i"ice cu caracter de r*scruce pentru e!olu+ia ulterioar* a ,tiin+ei# On paralel' !o aborda odelele de Knte eiere a ,tiin+ei caracteristice arilor etape istorice ale e!olu+iei acesteia# Pri ele obser!a+ii cu caracter ,tiin+i"ic au ap*rut Knaintea scrisului# Datorit* acestui "apt' ele nu pot "i decJt cel ult deduse pe baza !estigiilor ar)eologice care s&au p*strat pJn* ast*zi# Picturile rupestre ,i scri$eliturile regulate "*cute pe oase ,i pe coarne de ani al sunt tot atJtea indicii despre caracterul de atent obser!ator al naturii pe care l&a a!ut o ul preistoric'
/2

Si on -lacCburn' 7ic+ionar de filosofie = 1xford' Ed# Uni!ers Enciclopedic' -ucure,ti' /777' p# /B@#

/7

atunci cJnd nota ciclicitatea anoti purilor ,i principalele o ente ale anului# On $urul anului 1B22 K#C)r# acti!it*+ile cu caracter ,tiin+i"ic ale o ului preistoric au cunoscut o Kn"lorire de pe ur a c*reia ne&au r* as nu eroasele !estigii egalitice' printre care ,i celebra structur* de la Stone)enge' a"lat* Kn cJ pia Salisbur8 din (area -ritanie# Ast"el de structuri par s* "i ser!it atJt unor scopuri religioase' cJt ,i unor scopuri astrono ice# Pozi+ionarea respecti!elor blocuri de piatr* 4circular* la Stone)enge' dar a!Jnd "or * de ou Kn alte p*r+i5 sugereaz* "aptul c* cei care le&au a,ezat ast"el lucrau pe baza unor principii ate atice care cer cel pu+in cunoa,terea practic* a teore ei lui Pitagora# Aceast* teore *' sau' cel pu+in' nu erele pitagoreice generate pe baza ei par s* "i "ost cunoscute Kn Asia' Orientul (i$lociu ,i Europa Neolitic*' cu dou* ilenii Knainte de na,terea lui Pitagora# SAceast* co bina+ie de religie ,i astrono ie a "ost "unda ental* pentru zorii istoriei ,tiin+ei# O g*si Kn (esopota ia' Egipt' C)ina 4de,i ai pu+in e%tins* decJt Kn alte locuri5' A erica Central* ,i India# Spectacolul cerului Knstelat' cu ordinea ,i regularitatea corpurilor cere,ti ilu inate de e!eni ente e%traordinare cu sunt co etele ,i no!ele' cu i,c*rile neobi,nuite ale planetelor' a "ost Kn od e!ident un ozaic irezistibil din punct de !edere intelectual pentru pri ii oa eni# On c*utarea ordinii ,i regularit*+ii' intea u an* nu putea decJt s* ia Kn st*pJnire cerul' ca pe o paradig * a unei cunoa,teri sigure# Astrono ia a!ea s* r* Jn* regina ,tiin+elor 4strJns legat* de teologie5 pentru ur *torii @222 de ani# 6tiin+a' Kn "or a sa atur*' s&a dez!oltat nu ai Kn spa+iul occidental# Dar este instructi!* cercetarea proto,tiin+ei care a ap*rut Kn alte spa+ii culturale' ai ales a!Jnd Kn !edere "aptul c*' pJn* destul de curJnd' aceast* cunoa,tere a "ost' a,a cu s&a KntJ plat Kn C)ina' ult superioar* ,tiin+ei occidentale#Q// Face un salt pJn* Kn Antic)itate# Nu ne !o opri aici asupra progreselor "*cute de unele ,tiin+e Kn spa+ii precu Egiptul Antic sau (esopota ia# Cei interesa+i !or g*si aceste in"or a+ii Kn ane%ele la curs' al c*ror con+inut +ine' Kn are parte' de istoria ,tiin+ei# (* !oi rezu a s* spun c*' dup* re arcabilele progrese ale egiptenilor ,i esopota ienilor' a "ost rJndul grecilor s* contribuie esen+ial la adJncirea a!enturii cunoa,terii# SA "ost o epoc* "urtunoas*' o epoc* a dez!olt*rilor ,i ideilor de un gen cu totul nou' a,a cu lu ea nu ai cunoscuse pJn* atunci' cJnd grecii au Knceput' acu apro%i ati! 1< de secole' s* Knlocuiasc* e%perien+a istic* a lu ii cu cunoa,terea ,tiin+i"ic*# Ca ur are a coloniz*rii ,i a noilor te)nologii ale "ierului s&a i pus pentru prina dat* Kn spa+iul editeranean produc+ia de
//

Enciclopaedia :ritannica, 3istor0 of cience: cience as natural philosoph0; &recritical science ' CD Delu%e Edition' Publis)ed b8 -ritannica#co ' 1222#

12

*r"uri' econo ia bazat* pe bani a "ost Kn od )ot*rJtor l*rgit* odat* cu baterea onedelor' a ur at ascensiunea unei p*turi negustore,ti care' odat* cu tiranii ,i cu de ocra+ia' a aspirat de Kndat* la puterea politic*' +*ranii ,i zilierii au i pus codi"icarea dreptului' s&a r*spJndit scrierea cu litere descoperit* cu pu+in ti p Knainte' au r*sunat tonuri Knc* neauzite ale pri ilor cJnt*re+i lirici ,i ale corurilor e%pri Jnd propriile lor senti ente ,i a!ersiunea "a+* de !alorile r*zboinice ale !ec)ii aristocra+ii# On acea !re e' pri ii "iloso"i ai naturii au sc)i+at Kn cetatea (ilet din !estul Ioniei' o etropol* a co er+ului pentru sc)i bul de *r"uri Kntre Est ,i :est' teorii e pirice despre originea ,i structura Cos osului' care s&au Knlocuit unele pe celelalte Kntr&o succesiune rapid*# De atunci ,tiin+a ,i i aginea ei despre lu e s&au sc)i bat Kn od dra atic' iar odat* cu ele ,i concep+ia despre speci"icul ,i structura cunoa,terii ,tiin+i"ice' a c*rei pre"acere istoric* de la i aginea ,tiin+i"ic* clasic*' prin cea a Knceputurilor epocii oderne' la cea odern* nu are !oie s* o nesocoteasc* nici cronicarul secolului al ==&lea' care trebuie s* in"or eze despre aprecierea conte poran* a ,tiin+ei oderne#Q/1 S&au c*utat ult posibile e%plica+ii pri!itoare la apari+ia toc ai Kn spa+iul grec a pri elor Kncerc*ri de descriere a lu ii pe baze ra+ionale# De ce toc ai acolo ,i nu Kn alte locuri' precu (esopota ia' Egipt sau C)ina R locuri unde a !*zut c* discipline precu ate atica sau edicina Knregistraser* progrese considerabileM Un posibil r*spuns ar "i acela c* nai!itatea ,i si plis ul religiei !ec)ilor greci R o colec+ie de zeit*+i cu un co porta ent ult prea u an' protagoniste ale legendelor r* ase de pe !re ea ci!iliza+iei inoice dec*zute Kntre ti p & a l*sat destul loc pentru o e%plicare ra+ional* a originii Uni!ersului# Pe de alt* parte' curiozitatea speci"ic* elenilor nu s&a l+u it cu "ic+iunile itologice Kn descrierea lu ii' Knlocuindu&le treptat cu altce!a# Ast"el se na,te filosofia' K preun* cu pri ul ei copilL *tiin+a# SPri ul "iloso" al naturii' potri!it tradi+iei grece,ti' a "ost Thales din Milet' ale c*rui contribu+ii au a!ut loc Kn secolul < K#C)r# In"or a+iile pe care le a!e despre el pro!in din scrieri ai tJrzii' dat "iind "aptul c* ni ic din ceea ce a scris nu a supra!ie+uit pJn* la noi# Se presupune c* ar "i prezis o eclips* de soare Kn anul B9B K# C)r# ,i c* ar "i in!entat studiul "or al al geo etriei Kn de onstra+ia sa legat* de Kn$u *t*+irea unui cerc "olosind dia etrul acestuia# (ai i portant' a Kncercat s* e%plice toate "eno enele naturale obser!ate' prin sc)i b*rile unei singure substan+e' apa' care poate "i !*zut* ca e%istJnd Kn st*rile solid*' lic)id* ,i gazoas*# Ceea ce garanta
/1

3# Sc)nZdelbac)' E# (artens 4Editori5' Filosofie, Curs de baz' Editura Stiin+i"ic*' -ucure,ti' /777' p# /E7#

1/

pentru T)ales regularitatea ,i ra+ionalitatea lu ii era di!initatea Knn*scut*' din interiorul tuturor lucrurilor' care le diri$a spre un deznod* Jnt prestabilit# Din aceste idei s&au desprins dou* caracteristici ale ,tiin+ei clasice grece,ti# Pri a a "ost perspecti!a uni!ersului !*zut ca o structur* ordonat* 4grecescul ?os!os Knsea n* SordineQ5# A doua a "ost con!ingerea c* aceast* ordine nu era una a unui dispoziti! ecanic' ci una a unui organis U "iecare parte a uni!ersului a!ea un scop al ei Kn cadrul sc)e ei generale a tuturor lucrurilor' iar obiectele se i,cau natural c*tre "inalit*+ile ce le "useser* destinate# Aceast* i,care c*tre "inalit*+i 4scopuri5 poart* nu ele de teleolo'ie ,i' cu pu+ine e%cep+ii' a p*truns atJt Kn ,tiin+a !ec)ilor greci' cJt ,i Kn ,tiin+a ult ai tJrzie# In!oluntar' T)ales a ai a!ut o contribu+ie "unda ental* la dez!oltarea ,tiin+ei naturii# Prin nu irea unei anu ite substan+e ca ele ent constituent al Kntregii aterii' T)ales s&a e%pus pe el Knsu,i criticis ului ce ur a s* apar* Kn curJnd# Propriul s*u discipol' Ana%i andru' s&a gr*bit s* argu enteze c* apa nu ar putea "i substan+a de baz* a"lat* la baza Kntregii aterii# Argu entul s*u era si pluL apa' orice ar "i ea' este u ed*U ni ic nu poate "i propria sa contradic+ie# Ast"el' dac* T)ales ar a!ea dreptate' opusul u edului nu ar putea e%ista Kntr&o substan+*' ceea ce ar e%clude toate lucrurile uscate care pot "i obser!ate Kn lu e# De aceea' T)ales gre,ea# Acesta este o entul na,terii tradi+iei critice' care $oac* un rol "unda ental Kn progresul ,tiin+ei# Corecturile aduse lui T)ales au declan,at o e%plozie intelectual*' are parte din ea "iind centrat* pe critici din ce Kn ce ai ra"inate la adresa doctrinei ateriei "unda entale# Di!erse substan+e singulare 4,i nu doar substan+e' dar ,i concepte abstracte' cu ar "i ap<iron-ul' acel nedeter!inat@infinit propus de Ana%i andru R n#n#5 au "ost propuse ,i apoi respinse' a$ungJndu&se Kn "inal la o ultitudine de ele ente' care ar "i putut $usti"ica calit*+i opuse' cu ar "i u ed ,i uscat' "ierbinte ,i rece# Dou* secole dup* T)ales' a$oritatea "iloso"ilor naturii au acceptat o doctrina a patru ele enteL p* Jnt 4rece ,i uscat5' "oc 4"ierbinte ,i uscat5' ap* 4rece ,i u ed*5 ,i aer 4"ierbinte ,i u ed5# Toate corpurile erau alc*tuite din aceste patru ele ente# Prezen+a ele entelor garanta doar prezen+a calit*+ilor lor Kn di!erse propor+ii# Ceea ce nu era $usti"icat' era "or a pe care aceste ele ente o luau' "or * care a$uta la di"eren+ierea obiectelor naturale unele de altele# Proble a "or ei a "ost pri a dat* atacat* siste atic de c*tre Pitagora Kn secolul < K#C)r# Legenda spune c* Pitagora a de!enit con!ins de pri atul nu *rului VKn e%plicarea propriet*+ilor naturiiX atunci cJnd a realizat c* notele uzicale produse de un instru ent cu o coard* erau direct propor+ionale Vca Kn*l+i eX cu lungi ea corzii# Calit*+ile erau reduse la

11

cantit*+i 4nu ere a"late Kn co ponen+a rapoartelor si ple V/T1' /TE' /TB etc#X5# Ast"el se na,te "izica ate atic*' deoarece aceast* descoperire a o"erit leg*tura esen+ial* Kntre e%perien+a "izic* ,i cea a rela+iilor dintre nu ere# Nu *rul a o"erit r*spunsul pri!itor la originea "or elor ,i calit*+ilor Vdi"erite ale obiectelor "iziceX#Q/E Trebuie spus c* te a central* a "iloso"iei !ec)ilor greci o constituia Kncercarea de a rezol!a proble a i,c*rii# (ul+i "iloso"i presocratici erau con!in,i c* nu poate "i g*sit* nici o $usti"icare logic* pri!ind e%isten+a i,c*rii# Aceast* proble * era de do eniul eta"izicii' nu al episte ologiei ,i este su"icient s* a inti aici argu entele lui Par enide ,i Ienon din Elea K potri!a posibilit*+ii ca ce!a Vdin lu ea "izic*X s* se i,te ori s* se sc)i be# Consecin+a acestei pozi+ii' Kn plan episte ologic' a "ost c* to+i arii "iloso"i greci au sus+inut ideea potri!it c*reia cunoa,terea nu trebuie s* se sc)i be sau s* poat* "i sc)i bat* Kn nici o pri!in+*# VCeea ce ,ti ' ar trebui s* ,ti o dat* pentru totdeauna#X Aceast* cerin+* l&a deter inat pe Par enide' de e%e plu' s* considere c* gJndirea este identic* cu e%isten+a 4adic*' cu ceea ce e%ist* sau este peren5 ,i c* este i posibil s* gJndi Snee%istentulQ sau Ssc)i b*torulQ 4ceea ce se odi"ic*5#/@ Ne !o opri Kn continuare asupra ra+iona entelor so"istului grec Ienon din Elea' unul dintre discipolii lui Par enide#

Cursul nr. ! ONCEPUTURILE 6TIINYEI PRESOCRATICII 4CONTINUARE5

/E

Enciclopaedia :ritannica, 3istor0 of cience: Aree? science; The birth of natural philosoph0 ' CD Delu%e Edition' Publis)ed b8 -ritannica#co ' 1222# /@ Enciclopaedia :ritannica, The histor0 of episte!olo'0: Ancient philosoph0; &re- ocratics ' CD Delu%e Edition' Publis)ed b8 -ritannica#co ' 1222#

1E

A !*zut Kn cursul precedent c* te a i,c*rii a "ost una central* pentru gJndirea presocratic*# Dup* pri ul pas "*cut pe calea e%plic*rii ra+ionale a "eno enelor naturii' "or ularea ideii unui principiu unic 4apa' ap[iron&ul' "ocul' aerul' p* Jntul5 din care deri!* toate celelalte lucruri' gJndirea presocratic* se opre,te asupra dile ei dac* !i*carea e%ist* cu ade!*rat Kn natur*' sau este doar o iluzie creat* de si +urile noastre# SPentru 3eraclit 43eracleitos5 din E"es SobscurulQ 4apro%# BEB&@DB K#C)r#5 lucrurile sunt Kntr&o continu* de$enire# Nu te scalzi' spune el' de dou* ori Kn apa aceluia,i "lu!iu R sau' cu alt* e%presieL soarele este nou Kn "iecare zi# Totul se trans"or * Kn tot' ni ica nu este' nu r* Jne' totul de$ineU realitatea este o curgere !e,nic*# Ceea ce ne apare ca un contrast 4!ia+a R oartea de e%e plu5 nu sunt decJt aspecte di"erite ale aceleia,i trans"or *ri# Natura se ascunde ,i este o unire ascuns* Kn lucruriU dar aceasta nu apare decJt ini+ia+ilor# On "ond' totul se na,te din opozi+ie' din contrast' din lupt*U Sr*zboiul este tat*l tuturor lucrurilorQ# Ca ele ent "izic' un "oc st* Kn centrul uni!ersului ,i din el deri!* toate lucrurile# Radical opus* doctrinei de!enirii este doctrina *colii din Elea# Ca ,e" al ,colii este considerat .enofantes din Colop)on 4Ionia5' 4apro%i ati! Kntre BD2&@DB K#C)r#5 VWX# =eno"antes atac* cu !iolen+* itoloia popular* pe care o acuz* c* K,i reprezint* pe zei sub "or * u an* ,i c* Ki Kncarc*' R "iindc* ,i& I reprezint* ca oa eni' R cu toate !iciile# Dac* boii ,i leii sau caii ar a!ea Jini & spunea el R ,i ar ,ti s* picteze' ei ,i&ar reprezenta zeii sub "or * de boi' lei sau cai# Teza lui =eno"antes este c* nu e%ist* decJt un Du nezeu' unic' i obil' nesc)i b*tor' stJnd SKn acelea,i lucruriQ' ,i Scare este unul ,i toateQ# Teza Lui =eno"antes "or eaz* "ondul "iloso"iei lui Par enides' pe care Platon Kl nu e,te Scel areQ 4apro%# Pe la B@2 K#C)r#5# Par enides apar+ine unei "a ilii nobile din EleaU a a!ut ,i o acti!itate politic* i portant*# Din poe ul s*u au r* as /2B !ersuri# Par enides K,i Kncepe poe ul ar*tJnd c* cu caii lui l&au dus la locuin+a zei+ei care Kl ini+iaz* Kn ,tiin+a ade!*rat*U aceast* ,tiin+* consist* Kn a"ir area e%isten+ei unei sin'ure fiin+e' care este !e,nic*' ne uritoare' i obil* ,i Kn negarea nefiin+ei' a neantului# Si +urile ne spun c* lucrurile se trans"or *' c* sunt Kntr&o perpetu* de!enire# De!enirea R care este trecere de la ne"iin+* la "iin+* R este Kns* o iluzie' o aparen+*# Realitatea este ceea ce subzist* sub aceast* de!enire' ,i aceasta este "iin+a' substan+a unic*' "*r* goluri' atotcuprinz*toare# Dar nu ai ',ndirea ne poate da cunoa,terea ade!*rat* a "iin+eiU a ',ndi ,i a fi este tot una# Ienon' ele!ul lui Par enide' de onstreaz* prin argu ente dialectice aceast* Kn,elare pe care ne&o rezer!* si +urile 4de!enirea5 ,i ade!*rul

1@

e%isten+ei i obile' ne i,cate' a fiin+ei# Argu entele lui Ienon sunt bazate pe no+iunea de in"init# S*geata care zboar* ,i nu zboar*L ni se pare c* s*geata zboar* din arcU dar pentru a parcurge o distan+*' ea trebuie s* parcurg* KntJi $u *tatea distan+ei' ,i pentru aceasta' $u *tatea $u *t*+ii' apoi $u *tatea acestei distan+e din ur * ,i a,a la in"init# Ons* nu se poate parcurge un nu *r de puncte infinit# Deci' ra+ional' s*geata care pare c* zboar* este i obil*#Q/B (ai corect ar "i' cred' s* spune c* s*geata nu a$unge' de "apt' niciodat Kn +int* R contrar e!iden+ei "izice R deoarece nu poate parcurge un nu *r infinit de puncte Kntr&un inter!al finit de ti p# SVWX Ienon a pus Kntrebarea dac* Ac)ille' care alearg* ai repede decJt o broasc* +estoas*' o poate a$unge cJnd ea are un a!ans de / stadiu 4!ec)e unitate de lungi e \ /9@'7D 5# On ti p ce broasca +estoas* str*bate
/ din stadiu' Ac)ille' datorit* !itezei // / / /1 = / + ' parcurge tot stadiul cJt // //

sale de dou*sprezece ori

ai

are

,i dru ul broa,tei +estoase' deci o

a$unge# Pe de alt* parte' Ienon a"ir * c* Kn ti p ce Ac)ille a str*b*tut un stadiu' broasca a str*b*tut
/ /1

din stadiu' Kn ti p ce el str*bate aceast*

/ ' o dep*,e,te Ac)ille ea /1 1

dou*sprezeci e' broasca are totu,i un a!ans de are totu,i un a!ans de

/ de stadiu ,#a# #d# Dru ul pe care trebuie s*&l /1 E str*bat* Ac)ille pJn* la punctul de KntJlnire se poate pune sub "or aL / ] / / / ] ]#####U punctele e%pri * "aptul c* dup* "iecare ter en 1 ] /1 /1 /1 E / / a? = ? / ur eaz* un alt ter en a? = ? ' deci e%presia nu este "init*# O /1 /1

ast"el de e%presie se nu e,te serie infinit# Ienon credea c* prin acest rezultat a g*sit un parado% al gJndirii "or ale' deoarece i se p*rea c* !aloarea seriei este ai are decJt orice nu *r' deci Ac)ille niciodat* nu poate a$unge broasca +estoas*# Totu,i seria' corect stabilit* de Ienon' este o serie geo etric*' ,i are !aloarea
/1 # //

VWX Seria stabilit* de Ienon are

/1 //

ter enul general' pentru ,irul su elor par+iale' sn = // / /1 n 4su a unei

/B

N#-agdasar' :irgil -ogdan' C#Narl8' Antolo'ie filosofic; Filosofi strini' Editura Casa 6coalelor' -ucure,ti' /7@E' pp# B&<#

1B

serii
n

geo etrice
n

"inite5#
/1 /< = #S //

Acest

,ir

con!erge

c*tre

li ita

li s n = li

/1 / / n // /1

Trebuie en+ionat aici "aptul c* o entul descoperirii odalit*+ii corecte de calculare a !alorii seriilor nu erice cu ter eni poziti!i este unul ult ai tJrziu 4s"Jr,itul secolului al =:II&lea5# A,a cu !o !edea Kn cursul uneia dintre prelegerile ur *toare' contribu+iile "iloso"ului ,i ate aticianului ger an .#>#Leibnitz 4ca ,i ale conte poranului ,i ri!alului s*u I#Ne?ton5 au arcat o cotitur* a$or* Kn dez!oltarea ,tiin+eor naturii pe baza calculului seriilor ,i a calculului in"initezi al# CJt pri!e,te aporia s*ge+ii propus* de Ienon' spa+iul parcurs de s*geata pornit* din arc poate "i descris cu a$utorul seriei in"inite
/ / / / + + + ### + n + ### 1 @ 9 1

6irul

su elor

par+iale

al ,i

acestei a!Jnd

serii

este li ita

/ E D 1 n / ' ' '###' '### 1 @ 9 1n

s = li
n

"iind

con!ergent

s n = li

1 n / / = li / n = /# n n 1 1

Dincolo de li itele lor ate atice' Sargu entele dialectice ale lui Ienon "or eaz* Knc* ,i ast*zi 4-ergson5 obiectul unei Kncerc*ri de e%plicare a lor# Opozi+ia dintre doctrina )eraclitean* a !e,nicei de!eniri' a curgerii lucrurilor care nu se opre,te niciodat* ,i' pe de alt* parte' a "iin+ei una' i obil*' a lui Par enide' a "ost e%tre de "ecund* pentru "iloso"ia greac*# Prin ea s&a a$uns la no+iunea de ceea ce apare 4"eno en \ ^_`abcdaba5 opus la ceea ce este stabil' per anent' Vopus no+iuniiX de substan+ a lucrurilor# Prin a$utorul ei s&a distins Kntre cuno,tin+a c*p*tat* prin si!+uri ,i care este o Sp*rereQ 4ebf_5 ,i cuno,tin+a ra+ional, a substratului stabil' per anent' al lucrurilor# Op+iunea pentru o tez* sau alta este' ,i ast*zi' un punct de r*scruce pentru orice "iloso"ieU este cu totul altce!a s* ad i+i c* realitatea ulti * a tuturor lucrurilor const* Kn aceast* trans"or are ,i de!enire perpetu* a lor 4,i ,tiin+a' Kn "ond' nu ne arat* decJt lucruri Kn trans"or are \ "eno ene5 ,i altce!a s* crezi c*' dincolo de aceast* trans"or are' e%ist* o "iin+*' o e%isten+* total*' un ulti ,i acela,i fond al lucrurilor 4"ie el Du nezeu' "ie el substan+a5# Opozi+ia Kntre de!enire ,i "iin+a i uabil* d* na,tere la dou* perspecti!e !e,nice asupra esen+ei ulti e a lucrurilor#Q/D
/< /D

Mic enciclopedie !ate!atic' Editura Te)nic*' -ucure,ti' /792' pp# @DD&@D9# N#-agdasar' :irgil -ogdan' C#Narl8' Antolo'ie filosofic; Filosofi strini' Editura Casa 6coalelor' -ucure,ti' /7@E' p# B#

1<

Nu pute Knc)eia aceast* prezentare su ar* a "iloso"iei naturale presocratice "*r* a a inti alte cJte!a nu eL E pedocles' De ocrit' P8tagora ,i Ana%agoras din Clazo ene# On cursul precedent a a intit despre "aptul c*' la dou* sute de ani dup* T)ales' "iloso"ia a a$uns la o doctrin* cu patru ele ente "unda entale' ale c*ror caracteristici contrare trebuiau s* e%plice propriet*+ile e%tre de di!erse ale lucrurilor din natur*# O ast"el de doctrin* se leag* de nu ele lui E pedocles# SOpozi+ia dintre 3eraclit ,i Eleatis a "*cut necesare' de la Knceput' Kncerc*ri de sinteze Kntre teza de!enirii R care este o realitate R ,i teza unei "iin+e per anente' stabile# Filoso"ia lui E!pedocles din Agrigent 4Sicilia5 realizeaz* o ase enea sintez*# E pedocles 4apro%# @72&@E2 K# C)r#5 este o de stat' preot ,i edicU la cele trei ele ente stabilit pJn* la el' apa 4T)ales5' aerul 4Ana%i enes5 ,i "ocul 43eraclit5 el adaug* un al patrulea' p* JntulU cele patru ele ente sunt stabile' "or eaz* "ondul per anent al lucrurilor# Trans"or *rile lor' K preunarea lor Kn co bina+ii in"init de !ariate' "or eaz* de!enirea# Este nou Kn "iloso"ia lui E pedocles "aptul c* K preunarea sau desp*r+irea ele entelor nu se poate "ace de la sine' "*r* o "or+* care s* o realizezeU aceasta este' pentru E pedocles' dra'ostea *i uraU pri a une,te ,i cealalt* separ*# Este ast"el introdus* pentru pri a oar* Kn gJndirea "iloso"ic* no+iunea unei "or+e separate de ele entele substan+iale# Despre ,e"ul ,colii Vato isteX' #eucip din Abdera' nu se ,tie aproape ni ic# 7e!ocrit 4apro%# @D2&ED2 K#C)r#5 este "oarte bogat' c*l*tore,te ult Kn OrientU Kntre+ine rela+ii cu ai to+i "iloso"ii ti pului# A l*sat o produc+ie ,tiin+i"ic* ,i "iloso"ic* bogat*# Fa+* de elea+i' care negau ne-"iin+a' el ad ite !idul' "*r* de care nu s&ar putea e%plica i,carea# Lu ea este co pus*' pentru el' din ato!iU ace,tia sunt Kn nu *r in"init' ,i nu di"er* unul de altul decJt prin "or *' ordine ,i pozi+ieU sunt eterniU nu au -nceput' "iindc* din ni ic nu !ine ni ic# (i,carea care pro!oac* co bina+iile lor este sau o i,care etern*' sau cea pro!enit* din izbirea ato ilorU totul Kn lu e & de!enirea R este datorat* acestei sc)i b*ri de pozi+ie a ato ilor' acestei i,c*ri care este necesar, deter!inatB Aceast* tez* ato ist*' ecanist* ,i deter inist* este' Kn "ond' "oarte aproape de tezele de baz* ale ,tiin+ei noastre oderneU aceasta este desigur alta ,i bazat* pe o cercetare de "apte e%peri entaleU dar bazele ei principale sunt ase *n*toare cu ipoteza ato is ului pri iti!U toate rezultatele noastre ,tiin+i"ice str*lucite se "ondeaz* pe acela,i principiu al deter in*rii cauzale' ecanice' a lucrurilor' ,i pe o analiz* a ateriei Kn ele ente ulti e' Kn ato i# VWXP8tagora' n*scut pe la B92 Kn Sa os' a c*latorit ult ,i a "ondat Kn Croton 4sudul Italiei5 o ,coal* cu scop de re"or * oral* ,i religioas*# S(istereleQ R ca cele or"ice ,i p8tagoreice' Knlocuiesc pentru ini+ia+ii lor'

1D

religia popular*' itologic*VWX# Cunoa,te p8tagoris ul nu dup* P8tagora' ci dup* "rag entele r* ase de la &h0lolaos# Principiul lucrurilor este pentru p8tagoreici nu!rul# Fiindc* natura nu *rului nu su"er* SKn,el*ciuneQ# Nu *rul ,i propor+iile Kntre nu ere se g*sesc Kn cos os' Kn i,carea astrelor' se g*sesc Kn uzic*U ele "ac posibil* ar onia# Lu ea este constituit* din contrasteL li itat R neli itat' unul R ultiplu' lu in* R Kntuneric etc#' iar leg*tura Kntre contraste este ar oniaU totul este o ar onie de "init ,i in"init' de so+ ,i "*r* so+# Nu *rul ,i propor+ia se g*sesc nu nu ai Kn cos os' dar ,i Kn lucr*rile oa enilor# Acti!itatea propriu zis ,tiin+i"ic* a p8tagoreicilor R Kn ate atic*' astrono ie' ,i ar onie uzical* R este re arcabil*# Desigur' nu poate "i sus+inut c* nu *rul' care este raport' di ensiune' s* "ie substan+*' principiu# Dar 43egel5 Kndr*zneala are a p8tagoreicilor este de a "i ar*tat c* SprincipiulQ nu trebuie s* "ie neap*rat o substan+* aterial*' c* el poate "i ,i un lucru nu ai ',ndit# Sunt desc)ise ast"el c*i noi pentru "iloso"ia ulterioar* 4Kn special pentru cea platonic*5# Ana%agoras din Clazo ene 4BE2&@E25 tr*ie,te Kn AtenaU este prieten cu Pericles# El este una dintre cele ai ari "iguri ale "iloso"iei antesocratice# Ana%agoras ad ite ele ente Kn nu *r in"init R dar 4nu ca la De ocrit5 acestea sunt di"erite unele de altele 43o eo erii5# (eritul are al lui Ana%agoras a "ost de a e%plica odul Kn care ele entele au putut ie,i din con"uzia lor pri iti!* ,i ordinea din lucruri printr&o inteli'en+, un principiu spiritual 4gbhi5# Nous&ul' spiritul' inteligen+a este in"init*' de sine st*t*toare ,i nu se a estec* cu corpurile# S c*ci el este cel ai subtil dintre lucruri ,i cel ai curat ,i el posed* Kn+elegerea oric*rui lucru ,i puterea cea ai areQ# Spiritul organizeaz* lu eaU dar orice organizare tinde c*tre un scop# Este' pentru KntJia dat*' introdus* Kn re"le%ia "iloso"ic* ideea unei organiz*ri a lu ii Kn !aderea unui scop' de c*tre o ra+iune supre *U tez* care este e%traordinar de bogat* pentru toat* "iloso"ia ulterioar*# Lu ea este' Kn "ond' ordonat' este o lu!e ra+ionalBQ/9

/9

N#-agdasar' :irgil -ogdan' C#Narl8' Antolo'ie filosofic; Filosofi strini' Editura Casa 6coalelor' -ucure,ti' /7@E' pp# B&<#