Sunteți pe pagina 1din 26

SIMPOZION TINIFIC Strategii pentru reabilitarea structural i termic a cldirilor realizate din panouri mari prefabricate din beton

armat n vederea reducerii consumului primar de energie i reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser INSPIRE

Timioara, 20 Noiembrie 2012

Aspecte arhitecturale privind reabilitarea structurilor de locuit din panouri mari prefabricate

Alexandru Botici, V. Ungureanu, A. Ciutina, A. Botici & D. Dubina

Contextul actual:

Stocul cldirilor existente reprezint o provocare din punct de vedere al reabilitarii Telul studiului a fost acela de a raspunde problemelor si aspectelor intalnite in mod curent in reabilitarea acestor INSPIRE: ansambluri de cladiri: Strategii pentru reabilitarea i termic a cldirilor - interventii neadecvate structural asupra diafragmelor structurale; realizate din panouri mari prefabricate din beton armat n - diversitatea mansardarilor; vederea reducerii consumului primar de energie i reducerea - solutiile clasice de reabilitare termica; emisiilor de gaze cu efect de ser - Eracobuild Exist o necesitate de orientri i abordri standardizate pentru diferite tipuri de cldiri cu scopul de a reduce complexitatea care rezult din spaiul vast construit.

1.Stocul cladirilor rezidentiale in Romania


Recensamantul realizat la 18 martie 2002 de Institutul National de Statistica: 4.234.173 locuinte in mediu urban din care 3.021.122 locuinte sunt realizate in blocuri 81.964 cladiri colective de locuit din care 52.529 cladiri din prefabricate mari (60-89)

1.Stocul cladirilor rezidentiale in Romania

2. Date statistici privind fondul construit in Timisoara


Studiul realizat pe cladirile de locuit realizate din panori mari in Timisoara a evidentiat:
Cladirile din panouri mari au fost realizate in 3 etape majore, utilizand proiecte tip diferite:
(Radoslav, R., Branea, A.-M., Basescu, S., Gman, M.S., Morar, T. & Nicolau I. 2010. Organic Growth Studies for territorial development, urbanism and urban design. Timisoara: Orizonturi Universitare.)

1962-1975 - densificare de 70 uniati/10.000m2; 1975-1982 densificare majorata la 300 unitati/10.000m2; 1982-1989 densificare de 80 unit/10.000m2;

3. Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit existent in Timisoara


Etapa 1962-1975 proiect tip I.P.C.T.: CLADIRI DE LOCUIT P+4 DIN DIN
PANOURI MARI PROIECT T 744.R
Acest proiect tip prezinta cateva sectiuni caracteristice numerotate cu Db1- DB5 care se configureaza variat in teritoriu, in functie de indicii urbanistici ai diferitelor cartiere. Gruparile posibile oferite spre consultare in proiectul tip sunt urmatoarele:

Aria utila a apartamentelor depaseste Aria utila maxima in conditiile prevazute de decretul 68/75 fiind in limita de +5% . Sectiunile Db1, DB4 si DB5 tronsoane de mijloc au orientare simpla; iar sectiunile Db3 si Db4-tronsoane de capat au orientare dubla.

3. Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit existent in Timisoara

Etapa1962-1975
s-a utilizat o densificare de circa 70 de unitati /ha *distanta intre unitati avea circa 60ml; *existau dotari aferente unitatilor de locuit( scoli, centre comerciale, spatii verzi); *apartamentele aveau suprafete mici locative;

Cartiere reprezentative: Zona Circumvalatiunii Zona Take Ionescu Calea Sagului Zona Olimpia Complex Studentesc

3. Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit existent in Timisoara


Etapa 1975-1982 proiect tip I.P.C.T.: CLADIRI DE LOCUIT P+4 DIN DIN
PANOURI MARI PROIECT 770-78

Proiectul 770 realizat in 1978 a avut la baza 3 tipologii (serii) majore fiecare fiind si avand sectiunile tip (Pa1-Pa4; Pb1--Pb4) asamblate in cele cinci variantele cunoscute de compunere ca mod de realizare in tronsoane (mijloc-mijloc; rost-mijloc; mijloc-rost; capatmijloc; mijloc-capat). Cele trei serii de proiect (Pa; Pb; Pc) prezinta caracteristici diferite ca orientare, accese, pozitionare circulatii verticale, dimensiuni in plan, etc. Seriile Pa si Pc au dubla orientare iar Pb este realizat cu simpla orientare.

3. Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit existent in Timisoara


Etapa 1975-1982 proiect tip I.P.C.T.: CLADIRI DE LOCUIT P+4 DIN DIN
PANOURI MARI PROIECT 770-78
PLAN/SECTIUNE TIP SERIA Pc PROIECT 770-78

PLAN/SECTIUNE TIP SERIA Pa PROIECT 770-78

PLAN/SECTIUNE TIP SERIA Pb PROIECT 770-78

PLAN/SECTIUNE TIP SERIA Pc PROIECT 770-78

3. Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit existent in Timisoara


Etapa 1975-1982 proiect tip I.P.C.T.: CLADIRI DE LOCUIT P+4 DIN DIN
PANOURI MARI PROIECT 770-78

Etapa 2 1975-1982: - s-a utilizat o densificare


majora de circa 300 de unitati /ha

* distanta intre unitati avea circa 15ml;


*nu existau dotari aferente unitatilor de locuit;

*dotarile cu spatii comerciale se realizau la parterul blocurilor de pe strazile principale;


*apartamentele aveau suprafete mici locative; Cartiere reprezentative: Cartierul Giroc Zona Lidia Zona Dambovita Calea Buziasului-Zona Aem Zona Bradul Calea Aradului Calea Lugojului

3. Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit existent in Timisoara


Etapa 1982-1989 proiect tip I.P.C.T.: CLADIRI DE LOCUIT P+4 DIN DIN
PANOURI MARI PROIECT 1340
Aceasta a treia perioada de construire a cladirilor de locuit aduce inbunatatiri substantiale unitatilor locative atat din punct de vedere urbanistic cat si din punct de vedere al cladirilor in sine, al volumelor, al plasticii, al functiunilor aferente al finisajelor folosite cat si a modului de realizarea a modulelor. Apartamentele sunt realizate total decomandabile exceptie facand unele apartamente de doua camere. Zonele de odihna si de zi sunt separate, suprafata vestibulelor creste ajungand la 5-6mp, suprafetele vitratesi balcoanele cresc ( 4,4-5.8mp).

Intrarile in cladiri sunt marcate, holurile de intrare devin spatioase, casa scarii este si ea iluminata natural, subsolul tehnic in general ajunge si el la o inaltime de 2ml. Pereti izolanti foloiti cu precadere au fost bistratificati sau tristratificati.
Peretii exteriori sunt realizati de 27 cm grosime ( 12+5 cm ) si termosistem de 8cm realizat din vata minerala iar finisajul exterior din mozaic de 2 cm. Peretii portanti interiori au grosime de 16 cm. Planseele au grosimi de 14 cm . Terasele sunt finisate cu termoizolatie din zgura expandata cu grosime de 2240 cm sau din placi BCA.

3. Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit existent in Timisoara


Etapa 1982-1989 proiect tip I.P.C.T.: CLADIRI DE LOCUIT P+4 DIN DIN
PANOURI MARI PROIECT 1340

PLAN/SECTIUNE TIP SERIA Pc PROIECT 770-78

3. Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit existent in Timisoara


Etapa 1982-1989 proiect tip I.P.C.T.: CLADIRI DE LOCUIT P+4 DIN DIN
PANOURI MARI PROIECT 1340

PLAN/SECTIUNE TIP PROIECT 1340

3. Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit existent in Timisoara


Etapa 3 1982-1989:
- s-au utilizat o densificare majora de circa 80 de unitati /ha *distanta intre unitati avea circa 40ml; *existau dotari aferente unitatilor de locuit (scoli, gradinite, centre comerciale, spatii verzi); *apartamentele aveau suprafete mari locative;

Cartiere reprezentative:
Zona Soarelui Calea Torontalului Calea Aradului Calea Lipovei Zona Modern Zona Parvan Cartierul Steaua

4. Starea actuala a cladirilor / interventii neadecvate

Interventii inadecvate la nivelul inchiderii balcoanelor

4. Starea actuala a cladirilor / interventii neadecvate

4. Starea actuala a cladirilor / interventii neadecvate

Reconfigurarea spatiului interior partitionare pe orizontala

partitionare pe verticala Programul de reabilitare a avut ca preocupare principala cautarea unor solutii Inchiderea balcoanelor pentru diferite aspecte cum ar fi: Mansardare -oferirea unor solutii la problemele curent intalnite Circulatii verticale (unde sunt necesare) -proiectare lifturi pe baza de performanta, evaluarea ciclului de viata, Reabilitare termica mentenanta, etc

3. Optimizarea suprafetelor in apartamente


The interior reduced surfaces of the flats & poor space partitioning
1975 suprafata locuibila medie pe apartament 27 metri patrati. 1982 suprafata locuibila medie pe apartament 33 metri patrati. Studiu de caz pe blocul tip T744R realizat inainte de 1975

3. Optimizarea suprafetelor in apartamente

Recompartimentare prin reamenajarea spatiilor interioare si modificarea peretilor structurali si nestructurali Capacitatea de proiectarea a golurilor in panourile structurale este influentata de mai multi factori: - perioada in care a fost realizat (uzura lui); structural:sistemul de armarare si conformarea seismica - capacitatea de a creste confortul locuirii pentru ocupanti

Reconfigurarea prin practicarea de goluri n diafragmele de rezistent trebuie ns realizat ntr-un mod coerent pentru a nu afecta capacitatea de preluare a aciunilor de ctre structur.

3. Optimizarea suprafetelor in apartamente

Consolidarea golurilor realizate in diafragme cu cadre de otel.

Trebuie analizate diferite scenarii si posibilele cazuri nefavorabile.

4. Optimizarea suprafetelor prin gruparea a doua

apartamente (orizontal)

Aceste operatii incearca sa gasesca solutii optime pentru demolarile inadecvate ale peretilor structurali, ce se intapla in mod curent in aceste cladiri.

4. Optimizarea suprafetelor prin gruparea a doua

apartamente (vertical)

Cuplarea apartamentelor de la nivele diferite poate fi considerata una dintre cele mai spectaculoase metode de a crea locuinte (apartamente) cu suprafete ample moderne cu posibilitati de a avea suprafete cu inaltimi diferite si cu volumetrii variate.

4. Optimizarea suprafetelor prin gruparea a doua

apartamente

Scopul acestui studiu este:

-de a configura diferite posibilitati de repartitionare a apartamentelor, si de a gasi posibilitati de introducere a acestora in matricea structurala -sa determine avantajele majore ale acestei matrici; -de a conforma aceste interventii la normele actuale;

Aceasta matrice structurala ar trebui sa ofere flexibilitate pentru proprietarii apartamentelor si nu sa impuna obligativitatea unei solutii. De asemenea trebuie sa analizeze diferite scenarii si sa propuna reguli speciale pentru cazurile nefavorabile. La nivel urban acest mod de intervenie poate reechilibra anumite zone din punct de vedere al densitii, al spaiului verde alocat locuitorilor i totodat poate descongestiona anumite artere de circulaie.

5. Optimizarea suprafetelor din mansarde

Concluzii
Refunctionalizarea partiului interior, este strict necesar datorit condiiilor de habitat, este curent i s-a manifestat frecvent dup 1990 n aproape toate oraele din ar. Aplicarea unei soluii tehnice relativ curata i controlata de consolidare a diafragmelor slbite cu structuri metalice este evident avantajoasa si agreat de firmele de execuie. Stabilirea i tipizarea unor astfel de soluii de intervenie, verificate experimental, vor constitui un avantaj tehnic, vor duce la evitarea hazardului i vor constitui o alternativ corect asupra fenomenului de reconfigurare a spaiului interior din cldirile de locuit.

Aspecte arhitecturale privind reabilitarea structurilor de locuit din panouri mari prefabricate
PhD Student Botici Alexandru alexandru.botici@ct.upt.ro

Mulumesc pentru atenie!