Aspecte arhitecturale Timisoara

SIMPOZION ȘTINȚIFIC Strategii pentru reabilitarea structurală şi termică a clădirilor realizate din panouri mari prefabricate din beton

armat în vederea reducerii consumului primar de energie şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră – INSPIRE

Timișoara, 20 Noiembrie 2012

Aspecte arhitecturale privind reabilitarea structurilor de locuit din panouri mari prefabricate

Alexandru Botici, V. Ungureanu, A. Ciutina, A. Botici & D. Dubina

Contextul actual:

 Stocul clădirilor existente reprezintă o provocare din punct de vedere al reabilitarii  Telul studiului a fost acela de a raspunde problemelor si aspectelor intalnite in mod curent in reabilitarea acestor INSPIRE: ansambluri de cladiri: Strategii pentru reabilitarea şi termică a clădirilor - interventii neadecvate structurală asupra diafragmelor structurale; realizate din panouri mari prefabricate din beton armat în - diversitatea mansardarilor; vederea reducerii consumului primar de energie şi reducerea - solutiile “clasice” de reabilitare termica; emisiilor de gaze cu efect de seră - Eracobuild  Există o necesitate de orientări şi abordări standardizate pentru diferite tipuri de clădiri cu scopul de a reduce complexitatea care rezultă din spaţiul vast construit.

021.173 locuinte in mediu urban din care 3.1.Stocul cladirilor rezidentiale in Romania • • • Recensamantul realizat la 18 martie 2002 de Institutul National de Statistica: 4.964 cladiri colective de locuit din care 52.529 cladiri din prefabricate mari („60-‟89) .122 locuinte sunt realizate in blocuri 81.234.

1.Stocul cladirilor rezidentiale in Romania .

S. Găman. M.000m2. .000m2. A.) 1962-1975 .densificare de 70 uniati/10. R. T. 2010. Date statistici privind fondul construit in Timisoara Studiul realizat pe cladirile de locuit realizate din panori mari in Timisoara a evidentiat: Cladirile din panouri mari au fost realizate in 3 etape majore. urbanism and urban design... Basescu. Organic Growth – Studies for territorial development. 1975-1982 densificare majorata la 300 unitati/10. 1982-1989 – densificare de 80 unit/10. utilizand proiecte tip diferite: (Radoslav. Branea.. Morar.-M. & Nicolau I.2.000m2.. Timisoara: ―Orizonturi Universitare‖.S.

DB5 care se configureaza variat in teritoriu.T. Gruparile posibile oferite spre consultare in proiectul tip sunt urmatoarele: Aria utila a apartamentelor depaseste Aria utila maxima in conditiile prevazute de decretul 68/75 fiind in limita de +5% . .P.C. DB4 si DB5 – tronsoane de mijloc au orientare simpla.: „CLADIRI DE LOCUIT P+4 DIN DIN PANOURI MARI PROIECT T 744. iar sectiunile Db3 si Db4-tronsoane de capat au orientare dubla. in functie de indicii urbanistici ai diferitelor cartiere. Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit existent in Timisoara Etapa 1962-1975 – proiect tip I. Sectiunile Db1.3.R ― Acest proiect tip prezinta cateva sectiuni caracteristice numerotate cu Db1.

3. centre comerciale. *apartamentele aveau suprafete mici locative. Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit existent in Timisoara Etapa1962-1975 – s-a utilizat o densificare de circa 70 de unitati /ha *distanta intre unitati avea circa 60ml. Cartiere reprezentative: Zona Circumvalatiunii Zona Take Ionescu Calea Sagului Zona Olimpia Complex Studentesc . spatii verzi). *existau dotari aferente unitatilor de locuit( scoli.

Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit existent in Timisoara Etapa 1975-1982 – proiect tip I.: „CLADIRI DE LOCUIT P+4 DIN DIN PANOURI MARI PROIECT 770-78 ― Proiectul 770 realizat in 1978 a avut la baza 3 tipologii (serii) majore fiecare fiind si avand sectiunile tip (Pa1-Pa4. pozitionare circulatii verticale. dimensiuni in plan. mijloc-capat). Pb1--Pb4) asamblate in cele cinci variantele cunoscute de compunere ca mod de realizare in tronsoane (mijloc-mijloc. etc. Cele trei serii de proiect (Pa. accese. Seriile Pa si Pc au dubla orientare iar Pb este realizat cu simpla orientare. Pb. mijloc-rost. Pc) prezinta caracteristici diferite ca orientare.T. capatmijloc.3.P.C. rost-mijloc. .

: „CLADIRI DE LOCUIT P+4 DIN DIN PANOURI MARI PROIECT 770-78 ― PLAN/SECTIUNE TIP SERIA Pc PROIECT 770-78 PLAN/SECTIUNE TIP SERIA Pa PROIECT 770-78 PLAN/SECTIUNE TIP SERIA Pb PROIECT 770-78 PLAN/SECTIUNE TIP SERIA Pc PROIECT 770-78 .C.3.P. Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit existent in Timisoara Etapa 1975-1982 – proiect tip I.T.

T.P. Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit existent in Timisoara Etapa 1975-1982 – proiect tip I.s-a utilizat o densificare majora de circa 300 de unitati /ha * distanta intre unitati avea circa 15ml.3. *dotarile cu spatii comerciale se realizau la parterul blocurilor de pe strazile principale. Cartiere reprezentative: Cartierul Giroc –Zona Lidia Zona Dambovita Calea Buziasului-Zona Aem Zona Bradul Calea Aradului Calea Lugojului .: „CLADIRI DE LOCUIT P+4 DIN DIN PANOURI MARI PROIECT 770-78 ― Etapa 2 1975-1982: . *nu existau dotari aferente unitatilor de locuit. *apartamentele aveau suprafete mici locative.C.

Terasele sunt finisate cu termoizolatie din zgura expandata cu grosime de 22—40 cm sau din placi BCA. Apartamentele sunt realizate total decomandabile exceptie facand unele apartamente de doua camere.: „CLADIRI DE LOCUIT P+4 DIN DIN PANOURI MARI PROIECT 1340 ― Aceasta a treia perioada de construire a cladirilor de locuit aduce inbunatatiri substantiale unitatilor locative atat din punct de vedere urbanistic cat si din punct de vedere al cladirilor in sine.T. Pereti izolanti foloiti cu precadere au fost bistratificati sau tristratificati. suprafata vestibulelor creste ajungand la 5-6mp. Planseele au grosimi de 14 cm .3. Peretii exteriori sunt realizati de 27 cm grosime ( 12+5 cm ) si termosistem de 8cm realizat din vata minerala iar finisajul exterior din mozaic de 2 cm. casa scarii este si ea iluminata natural. al functiunilor aferente al finisajelor folosite cat si a modului de realizarea a modulelor.P. al plasticii. suprafetele vitratesi balcoanele cresc ( 4. . Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit existent in Timisoara Etapa 1982-1989 – proiect tip I.C. subsolul tehnic in general ajunge si el la o inaltime de 2ml. Intrarile in cladiri sunt marcate. holurile de intrare devin spatioase. Zonele de odihna si de zi sunt separate. al volumelor.8mp).4-5. Peretii portanti interiori au grosime de 16 cm.

Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit existent in Timisoara Etapa 1982-1989 – proiect tip I.: „CLADIRI DE LOCUIT P+4 DIN DIN PANOURI MARI PROIECT 1340 ― PLAN/SECTIUNE TIP SERIA Pc PROIECT 770-78 .3.P.C.T.

: „CLADIRI DE LOCUIT P+4 DIN DIN PANOURI MARI PROIECT 1340 ― PLAN/SECTIUNE TIP PROIECT 1340 . Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit existent in Timisoara Etapa 1982-1989 – proiect tip I.T.C.3.P.

gradinite. spatii verzi).s-au utilizat o densificare majora de circa 80 de unitati /ha *distanta intre unitati avea circa 40ml. Cartiere reprezentative: Zona Soarelui Calea Torontalului Calea Aradului Calea Lipovei Zona Modern Zona Parvan Cartierul Steaua .3. Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit existent in Timisoara Etapa 3 1982-1989: . *apartamentele aveau suprafete mari locative. *existau dotari aferente unitatilor de locuit (scoli. centre comerciale.

4. Starea actuala a cladirilor / interventii neadecvate Interventii inadecvate la nivelul inchiderii balcoanelor .

Starea actuala a cladirilor / interventii neadecvate .4.

4. Starea actuala a cladirilor / interventii neadecvate Reconfigurarea spatiului interior – partitionare pe orizontala – partitionare pe verticala Programul de reabilitare a avut ca preocupare principala cautarea unor solutii Inchiderea balcoanelor pentru diferite aspecte cum ar fi: Mansardare -oferirea unor solutii la problemele curent intalnite Circulatii verticale (unde sunt necesare) -proiectare lifturi pe baza de performanta. etc . Reabilitare termica mentenanta. evaluarea ciclului de viata.

Optimizarea suprafetelor in apartamente The interior reduced surfaces of the flats & poor space partitioning • • • 1975 suprafata locuibila medie pe apartament 27 metri patrati.3. Studiu de caz pe blocul tip T744R realizat inainte de 1975 . 1982 suprafata locuibila medie pe apartament 33 metri patrati.

Optimizarea suprafetelor in apartamente •Recompartimentare prin reamenajarea spatiilor interioare si modificarea peretilor structurali si nestructurali • Capacitatea de proiectarea a golurilor in panourile structurale este influentata de mai multi factori: . . structural:sistemul de armarare si conformarea seismica .3.perioada in care a fost realizat (uzura lui).capacitatea de a creste confortul locuirii pentru ocupanti Reconfigurarea prin practicarea de goluri în diafragmele de rezistentă trebuie însă realizată într-un mod coerent pentru a nu afecta capacitatea de preluare a acțiunilor de către structură.

Trebuie analizate diferite scenarii si posibilele cazuri nefavorabile. . Optimizarea suprafetelor in apartamente Consolidarea golurilor realizate in diafragme cu cadre de otel.3.

4. . Optimizarea suprafetelor prin gruparea a doua apartamente (orizontal) Aceste operatii incearca sa gasesca solutii optime pentru demolarile inadecvate ale peretilor structurali. ce se intapla in mod curent in aceste cladiri.

Optimizarea suprafetelor prin gruparea a doua apartamente (vertical) Cuplarea apartamentelor de la nivele diferite poate fi considerata una dintre cele mai spectaculoase metode de a crea locuinte (apartamente) cu suprafete ample moderne cu posibilitati de a avea suprafete cu inaltimi diferite si cu volumetrii variate.4. .

Optimizarea suprafetelor prin gruparea a doua apartamente Scopul acestui studiu este: -de a configura diferite posibilitati de repartitionare a apartamentelor. . -de a conforma aceste interventii la normele actuale. La nivel urban acest mod de intervenție poate reechilibra anumite zone din punct de vedere al densității. De asemenea trebuie sa analizeze diferite scenarii si sa propuna reguli speciale pentru cazurile nefavorabile.4. si de a gasi posibilitati de introducere a acestora in matricea structurala -sa determine avantajele majore ale acestei matrici. al spațiului verde alocat locuitorilor și totodată poate descongestiona anumite artere de circulație. Aceasta matrice structurala ar trebui sa ofere flexibilitate pentru proprietarii apartamentelor si nu sa impuna obligativitatea unei solutii.

Optimizarea suprafetelor din mansarde .5.

verificate experimental. este strict necesară datorită condițiilor de habitat. vor constitui un avantaj tehnic. este curentă și s-a manifestat frecvent după 1990 în aproape toate orașele din țară. • Stabilirea și tipizarea unor astfel de soluții de intervenție. .Concluzii • Refunctionalizarea partiului interior. • Aplicarea unei soluții tehnice relativ „curata și controlata” de consolidare a diafragmelor slăbite cu structuri metalice este evident avantajoasa si agreată de firmele de execuție. vor duce la evitarea hazardului și vor constitui o alternativă corectă asupra fenomenului de reconfigurare a spațiului interior din clădirile de locuit.

Aspecte arhitecturale privind reabilitarea structurilor de locuit din panouri mari prefabricate PhD Student Botici Alexandru alexandru.upt.ro Mulțumesc pentru atenție! .botici@ct.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful