SIMPOZION ȘTINȚIFIC Strategii pentru reabilitarea structurală şi termică a clădirilor realizate din panouri mari prefabricate din beton

armat în vederea reducerii consumului primar de energie şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră – INSPIRE

Timișoara, 20 Noiembrie 2012

Aspecte arhitecturale privind reabilitarea structurilor de locuit din panouri mari prefabricate

Alexandru Botici, V. Ungureanu, A. Ciutina, A. Botici & D. Dubina

Contextul actual:

 Stocul clădirilor existente reprezintă o provocare din punct de vedere al reabilitarii  Telul studiului a fost acela de a raspunde problemelor si aspectelor intalnite in mod curent in reabilitarea acestor INSPIRE: ansambluri de cladiri: Strategii pentru reabilitarea şi termică a clădirilor - interventii neadecvate structurală asupra diafragmelor structurale; realizate din panouri mari prefabricate din beton armat în - diversitatea mansardarilor; vederea reducerii consumului primar de energie şi reducerea - solutiile “clasice” de reabilitare termica; emisiilor de gaze cu efect de seră - Eracobuild  Există o necesitate de orientări şi abordări standardizate pentru diferite tipuri de clădiri cu scopul de a reduce complexitatea care rezultă din spaţiul vast construit.

173 locuinte in mediu urban din care 3.Stocul cladirilor rezidentiale in Romania • • • Recensamantul realizat la 18 martie 2002 de Institutul National de Statistica: 4.529 cladiri din prefabricate mari („60-‟89) .1.964 cladiri colective de locuit din care 52.122 locuinte sunt realizate in blocuri 81.234.021.

1.Stocul cladirilor rezidentiale in Romania .

000m2. Branea. R. A.densificare de 70 uniati/10. .S. 1975-1982 densificare majorata la 300 unitati/10.. Timisoara: ―Orizonturi Universitare‖.000m2. Morar. T. M... Basescu.000m2. & Nicolau I. 2010. S.) 1962-1975 . utilizand proiecte tip diferite: (Radoslav.. Organic Growth – Studies for territorial development. Date statistici privind fondul construit in Timisoara Studiul realizat pe cladirile de locuit realizate din panori mari in Timisoara a evidentiat: Cladirile din panouri mari au fost realizate in 3 etape majore. urbanism and urban design.2. Găman. 1982-1989 – densificare de 80 unit/10.-M.

Sectiunile Db1.R ― Acest proiect tip prezinta cateva sectiuni caracteristice numerotate cu Db1.: „CLADIRI DE LOCUIT P+4 DIN DIN PANOURI MARI PROIECT T 744.C. Gruparile posibile oferite spre consultare in proiectul tip sunt urmatoarele: Aria utila a apartamentelor depaseste Aria utila maxima in conditiile prevazute de decretul 68/75 fiind in limita de +5% . Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit existent in Timisoara Etapa 1962-1975 – proiect tip I. . iar sectiunile Db3 si Db4-tronsoane de capat au orientare dubla.T. DB4 si DB5 – tronsoane de mijloc au orientare simpla.3. in functie de indicii urbanistici ai diferitelor cartiere.DB5 care se configureaza variat in teritoriu.P.

*apartamentele aveau suprafete mici locative. Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit existent in Timisoara Etapa1962-1975 – s-a utilizat o densificare de circa 70 de unitati /ha *distanta intre unitati avea circa 60ml. *existau dotari aferente unitatilor de locuit( scoli. centre comerciale.3. spatii verzi). Cartiere reprezentative: Zona Circumvalatiunii Zona Take Ionescu Calea Sagului Zona Olimpia Complex Studentesc .

accese. mijloc-rost. Pb. capatmijloc.: „CLADIRI DE LOCUIT P+4 DIN DIN PANOURI MARI PROIECT 770-78 ― Proiectul 770 realizat in 1978 a avut la baza 3 tipologii (serii) majore fiecare fiind si avand sectiunile tip (Pa1-Pa4.C. mijloc-capat). etc. Cele trei serii de proiect (Pa. rost-mijloc.3. dimensiuni in plan. Pb1--Pb4) asamblate in cele cinci variantele cunoscute de compunere ca mod de realizare in tronsoane (mijloc-mijloc. Pc) prezinta caracteristici diferite ca orientare.P. pozitionare circulatii verticale.T. Seriile Pa si Pc au dubla orientare iar Pb este realizat cu simpla orientare. . Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit existent in Timisoara Etapa 1975-1982 – proiect tip I.

T.C.3.: „CLADIRI DE LOCUIT P+4 DIN DIN PANOURI MARI PROIECT 770-78 ― PLAN/SECTIUNE TIP SERIA Pc PROIECT 770-78 PLAN/SECTIUNE TIP SERIA Pa PROIECT 770-78 PLAN/SECTIUNE TIP SERIA Pb PROIECT 770-78 PLAN/SECTIUNE TIP SERIA Pc PROIECT 770-78 .P. Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit existent in Timisoara Etapa 1975-1982 – proiect tip I.

s-a utilizat o densificare majora de circa 300 de unitati /ha * distanta intre unitati avea circa 15ml.P. Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit existent in Timisoara Etapa 1975-1982 – proiect tip I.3.: „CLADIRI DE LOCUIT P+4 DIN DIN PANOURI MARI PROIECT 770-78 ― Etapa 2 1975-1982: . *apartamentele aveau suprafete mici locative.T. Cartiere reprezentative: Cartierul Giroc –Zona Lidia Zona Dambovita Calea Buziasului-Zona Aem Zona Bradul Calea Aradului Calea Lugojului . *nu existau dotari aferente unitatilor de locuit. *dotarile cu spatii comerciale se realizau la parterul blocurilor de pe strazile principale.C.

: „CLADIRI DE LOCUIT P+4 DIN DIN PANOURI MARI PROIECT 1340 ― Aceasta a treia perioada de construire a cladirilor de locuit aduce inbunatatiri substantiale unitatilor locative atat din punct de vedere urbanistic cat si din punct de vedere al cladirilor in sine. . subsolul tehnic in general ajunge si el la o inaltime de 2ml. Peretii portanti interiori au grosime de 16 cm.P. Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit existent in Timisoara Etapa 1982-1989 – proiect tip I.T. suprafetele vitratesi balcoanele cresc ( 4.4-5. Apartamentele sunt realizate total decomandabile exceptie facand unele apartamente de doua camere.3. Intrarile in cladiri sunt marcate. Terasele sunt finisate cu termoizolatie din zgura expandata cu grosime de 22—40 cm sau din placi BCA. Zonele de odihna si de zi sunt separate. al functiunilor aferente al finisajelor folosite cat si a modului de realizarea a modulelor.C.8mp). casa scarii este si ea iluminata natural. holurile de intrare devin spatioase. suprafata vestibulelor creste ajungand la 5-6mp. Planseele au grosimi de 14 cm . Pereti izolanti foloiti cu precadere au fost bistratificati sau tristratificati. al volumelor. al plasticii. Peretii exteriori sunt realizati de 27 cm grosime ( 12+5 cm ) si termosistem de 8cm realizat din vata minerala iar finisajul exterior din mozaic de 2 cm.

: „CLADIRI DE LOCUIT P+4 DIN DIN PANOURI MARI PROIECT 1340 ― PLAN/SECTIUNE TIP SERIA Pc PROIECT 770-78 . Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit existent in Timisoara Etapa 1982-1989 – proiect tip I.C.T.3.P.

C.P. Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit existent in Timisoara Etapa 1982-1989 – proiect tip I.T.: „CLADIRI DE LOCUIT P+4 DIN DIN PANOURI MARI PROIECT 1340 ― PLAN/SECTIUNE TIP PROIECT 1340 .3.

3.s-au utilizat o densificare majora de circa 80 de unitati /ha *distanta intre unitati avea circa 40ml. *apartamentele aveau suprafete mari locative. Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit existent in Timisoara Etapa 3 1982-1989: . *existau dotari aferente unitatilor de locuit (scoli. gradinite. spatii verzi). Cartiere reprezentative: Zona Soarelui Calea Torontalului Calea Aradului Calea Lipovei Zona Modern Zona Parvan Cartierul Steaua . centre comerciale.

Starea actuala a cladirilor / interventii neadecvate Interventii inadecvate la nivelul inchiderii balcoanelor .4.

Starea actuala a cladirilor / interventii neadecvate .4.

evaluarea ciclului de viata.4. etc . Starea actuala a cladirilor / interventii neadecvate Reconfigurarea spatiului interior – partitionare pe orizontala – partitionare pe verticala Programul de reabilitare a avut ca preocupare principala cautarea unor solutii Inchiderea balcoanelor pentru diferite aspecte cum ar fi: Mansardare -oferirea unor solutii la problemele curent intalnite Circulatii verticale (unde sunt necesare) -proiectare lifturi pe baza de performanta. Reabilitare termica mentenanta.

Studiu de caz pe blocul tip T744R realizat inainte de 1975 . 1982 suprafata locuibila medie pe apartament 33 metri patrati.3. Optimizarea suprafetelor in apartamente The interior reduced surfaces of the flats & poor space partitioning • • • 1975 suprafata locuibila medie pe apartament 27 metri patrati.

.perioada in care a fost realizat (uzura lui). Optimizarea suprafetelor in apartamente •Recompartimentare prin reamenajarea spatiilor interioare si modificarea peretilor structurali si nestructurali • Capacitatea de proiectarea a golurilor in panourile structurale este influentata de mai multi factori: .3.capacitatea de a creste confortul locuirii pentru ocupanti Reconfigurarea prin practicarea de goluri în diafragmele de rezistentă trebuie însă realizată într-un mod coerent pentru a nu afecta capacitatea de preluare a acțiunilor de către structură. structural:sistemul de armarare si conformarea seismica .

3. Trebuie analizate diferite scenarii si posibilele cazuri nefavorabile. Optimizarea suprafetelor in apartamente Consolidarea golurilor realizate in diafragme cu cadre de otel. .

Optimizarea suprafetelor prin gruparea a doua apartamente (orizontal) Aceste operatii incearca sa gasesca solutii optime pentru demolarile inadecvate ale peretilor structurali. . ce se intapla in mod curent in aceste cladiri.4.

4. . Optimizarea suprafetelor prin gruparea a doua apartamente (vertical) Cuplarea apartamentelor de la nivele diferite poate fi considerata una dintre cele mai spectaculoase metode de a crea locuinte (apartamente) cu suprafete ample moderne cu posibilitati de a avea suprafete cu inaltimi diferite si cu volumetrii variate.

4. Aceasta matrice structurala ar trebui sa ofere flexibilitate pentru proprietarii apartamentelor si nu sa impuna obligativitatea unei solutii. -de a conforma aceste interventii la normele actuale. La nivel urban acest mod de intervenție poate reechilibra anumite zone din punct de vedere al densității. . Optimizarea suprafetelor prin gruparea a doua apartamente Scopul acestui studiu este: -de a configura diferite posibilitati de repartitionare a apartamentelor. De asemenea trebuie sa analizeze diferite scenarii si sa propuna reguli speciale pentru cazurile nefavorabile. si de a gasi posibilitati de introducere a acestora in matricea structurala -sa determine avantajele majore ale acestei matrici. al spațiului verde alocat locuitorilor și totodată poate descongestiona anumite artere de circulație.

5. Optimizarea suprafetelor din mansarde .

. este strict necesară datorită condițiilor de habitat. • Stabilirea și tipizarea unor astfel de soluții de intervenție. vor constitui un avantaj tehnic. vor duce la evitarea hazardului și vor constitui o alternativă corectă asupra fenomenului de reconfigurare a spațiului interior din clădirile de locuit. • Aplicarea unei soluții tehnice relativ „curata și controlata” de consolidare a diafragmelor slăbite cu structuri metalice este evident avantajoasa si agreată de firmele de execuție. este curentă și s-a manifestat frecvent după 1990 în aproape toate orașele din țară.Concluzii • Refunctionalizarea partiului interior. verificate experimental.

Aspecte arhitecturale privind reabilitarea structurilor de locuit din panouri mari prefabricate PhD Student Botici Alexandru alexandru.ro Mulțumesc pentru atenție! .upt.botici@ct.