Sparta (n greac , Sparti, n dialectul atic i , Sparta, n dialectul doric), sau Lacedemonia (, Lakedaimon) a fost un ora-stat din Grecia

antic, n peninsula Peloponez, situat pe rul Eurotas.

Sursele care alimenteaz istoriografia spartan sunt presrate cu viziuni idealizate.*1+ Sparta a fost nfiinat n sec. VIII .Hr. de dorieni n regiunea Laconia. Era organizat ca stat militar, avnd o armat de sol puternic. Societatea era alctuit din: parieci (locuiau n jurul oraului Sparta i se ocupau cu agricultura, meteugurile, negustoria), hiloi (fceau parte din populaiile cucerite de spartani), aristoi (cei care deineau puterea i participau la conducerea statului), spartani (cetenii originar i din Sparta).

Statul spartan era condus de 2 regi (considerai efi militari supremi i preoi) de Sfatul btrnilor (gerusia) i de Adu narea poporului (apella), format din spartanii majori. Organul cel mai important al statului spartan era Colegiul celor cinci efori, avnd drept de control asupra tuturor activitilor.

Sparta era caracterizat de o cultur rzboinic. Pmnturile din Sparta erau cultivate de sclavi, periecii, supravegheai in tens, de vreme ce erau mai numeroi dect spartanii, cea ce a provocat diverse revolte. Spartanii erau caracterizai prin capa roie i barba stufoas.*necesit citare+ Nou-nscuii bolnavi sau cu diferite deficiene erau asasinai ntr-un mod teribil, fiind acceptai numai copiii capabili de a face fa rzboiului.*necesit citare]

O problem a Spartei era lipsa marinei,*necesit citare+ motiv pentru care n btlia de la Termopile a fost nevoit s recurg la inamicul su, Atena. Prima derut a spartanilor a fost nregistrat n aceast btlie contra Imperiul Persan. Sparta nu a trimis dect cteva sute de rzoinici sprijinii de marina greac.

O legend spune c 300 de spartani au reuit s in n fru mai mult de 1.000.000 de persani pentru 3 zile i 3 nopi. Aceast isprav a dat curaj grecilor, care au reuit s nving imensa armat a persanilor.

Sparta a obinut hegemonia Greciei n Rzboiul peloponesiac (431 - 404 .Hr.,) n detrimentul Atenei. Aa-zisa hegemonie i succesul Spartei a fost ncheiat de Teba n btlia de la Leuctra (iulie 371 .Hr.), cnd mare parte din populaia masculin spartan a murit.