Psihologia copilului cu deficiene de nvare

Inst.Cosma Mirela c.Gen.Lucian BlagaDeva Tendina crescnd de integrare colar !n unitile o"i nuite de !nvmnt a co#iilor cu C$% este "ine cunoscut att !n lume& ct i !n 'omnia . $ducaia integrat se re(er !n esen la integrarea co#iilor cu C$% !n structurile !nvmntului de mas care #oate o(eri un climat (avora"il de)voltrii armonioase a acestor co#ii i o ec*ili"rare a #ersonalitii acestora. Nevoile speciale ale copiilor cu dificulti de nvare n mediul colar +er"ul , a !nva , este cel mai des asociat cu coala . -rocesul de !nvare !nce#e !ns mult mai devreme& c*iar din #rimele cli#e ale na terii. . simi& a se mi ca& a se uita& a au)i toate sunt re)ultatul !nvrii. i acesta este doar !nce#utul . /n (a)a urmtoare de de)voltare& co#ilul ! i d seama c lucrurile v)ute i au)ite #ot (i asociate& se leag !ntre ele . De e0em#lu& co#ilul cunoa te vocea mamei& sunetul clo#oelului etc. /nva s asocie)e e0#eriena tactil cu sen)aia vi)ual i auditiv . .st(el& de e0em#lu& a#sarea "urii ##u ii din #lastic i sunetul (luiertor devin sen)aii asociate . .st(el ! i lrge te co#ilul s(era e0#erienelor& (iind !ntotdeauna gata #entru #erce#erea i #relucrarea noilor in(ormaii . 'elaia dintre , dac , i , atunci , este desco#erit cu un interes intensi(icat . De e0em#lu 1 , Dac !nce# s #lng& cineva intr i se ocu# de mine , 2 sau !ntr3o situaie mai com#le0 1 , dac m ridic su" mas& !mi lovesc ca#ul , 2 iar !ntr3o situaie i mai com#le0 1 , Dac alerg #e #at& atunci #ot s cad& iar cderea re)ult durere , . Legturile , dac 3 atunci , 3 deoarece aduc sur#ri)e co#ilului 3 !l motivea) la cunoa terea relaiilor de cau)alitate i la e0#erimentarea individual . De e0em#lu , Dac rostogolesc mingea su" dula#& ea dis#are , . 4oile cuno tine sun integrate !n cadrul e0#erienelor #relucrate anterior i ast(el !n momentul colari)rii co#ilului #re!ntm#in, minunea , cititului& !nvului cu aceast e0#erien "ogat . /nvarea este cea mai semni(icativ !n aceast #erioad 5 de la na tere #n la momentul colari)rii 6& re#re)entnd (undamentul oricrui #roces de !nvare ulterioar . Du# toate acestea ne #utem !nc*i#ui c& #rin com#romiterea #rocesului de de)voltare i maturi)are intelectual& are de su(erit& de)voltarea intelectual& aceasta (iind deviat #e un alt traiect& iar #rin acesta im#licit scade e(icacitatea #er(ormanelor intelectuale . . a se e0#lic (a#tul c tul"urrile #recoce ale de)voltrii co#ilului radia) !n #ro(un)ime& deoarece a(ectea) acele structuri de "a) 5 modalitile (undamentale ale #erce#iei& organi)area& orientarea i (ocali)area ateniei etc 6 care re#re)int condiii eseniale !n (ormarea (unciilor intelectuale mai com#le0e . La (el& nu #utem #retinde co#ilului s citeasc i s scrie (luent& s e(ectue)e di(erite calcule #n cnd aceste a#titudini& res#ectiv a#titudini #ariale& care re#re)int #ilonii #er(ormanelor intelectuale& (uncionea) la un nivel sc)ut . colarul& a crui ca#acitate de !nvare este #ertur"at& necesit o asisten #si*o#edagogic a#arte& s#eci(ic . Cum putem ajuta elevul cu dificulti de nvare ? /n #rimul rnd& !nvtorul tre"uie s #osede cuno tine care !l (ac ca#a"il s recunoasc tul"urarea de !nvare a co#ilului . Care sunt acele sim#tome& modele de com#ortament& care sugerea) #re)ena tul"urrii de !nvare 7 8

Identificarea deficienelor, primul pas important pentru educator La unii dintre co#ii& de(icienele sunt evidente. Dac sunt sla"i i su#ra#onderali& dacau vreo de(icien (i)ic sau inca#acitate de control a "raelor& acestea sunt imediat sesi)ate. 9nii co#ii au mai mult de o de(icien Ma:oritatea de(icienelor tre"uie identi(icate !nc din #rimele )ile de coal 4u uitai s consultai (amilia i s#eciali tii care va #ot o(eri in(ormaii utile. $ste la (el de im#ortant ca #ro(esorii s identi(ice att a"ilitile ct i di)a"ilitile co#iilor. -ro(esorii tre"uie s transmit in(ormaiile #rivind co#iii cu de(iciene& mai ales atunci cnd ace tia se trans(er !n alte clase. $ste #osi"il ca la unii co#ii de(icienele s se accentue)e odat cu vrsta& sau la alii #ro"lemele s a#ar atunci cnd sunt mai mari. De aceea& #ro(esorii din ciclul gimna)ial tre"uie #revenii asu#ra acestor #osi"ile #ro"leme. Identi(icarea tr)ie a de(icienei i li#sa unei #redri adecvate !n #rimii ani adncesc di(icultile co#iilor. Ca s le #utem identi(ica tre"uie s cunoa tem ti#urile de de(iciene #osi"ile !n rndul elevilor. Deficiene de auz .lturi de ;de(iciente de au) mai sunt utili)ati si alti termeni& cum ar (i ;*i#oacu)ie sau ;surditate. %unt dese situatiile !n care noi #resu#unem ca un co#il aude "ine& dar de (a#t acesta s ai"a di(iculi de au). Co#iii nu ne #ot s#une daca au sau nu #ro"leme de au) #entru ca nu stiu ce !nseamna sa au)i "ine< 9nele de(iciente usoare de au) a#ar si dis#ar& datorita e0#une co#ilului la raceli !n )ona ca#ului sau in(ectii re#etate ale urec*ii. Semne de avertizare * tentie sla!a1 daca un elev nu este atent !n clasa& este #osi"il sa nu auda "ine ceea ce i se s#une sau sa #ercea#a sunetele !n mod distorsionat. Din aceste motive& co#ilul (ie #erce#e gresit ceea ce s#une #ro(esorul& (ie nu mai (ace nici un e(ort sa asculte si sa (ie atent. /n ca)uri (oarte rare un ast(el de elev este e0trem de atent& (acnd e(orturi serioase #entru a deslusi ce se vor"este. *Dezvoltarea sla!a a vor!irii1 o vor"ire imatura& neo"isnuita sau distorsionata se #oate datora #ierderii au)ului. %au& daca un co#il vor"este (ie #rea tare& (ie #rea !ncet. =Copilul raspunde mai !ine la sarcinile pe care le primeste atunci c"nd profesorul este mai aproape de el, sau raspunde mai !ine la sarcinile care presupun un raspuns scris, dec"t cele care presupun un raspuns oral# *$levul ntoarce capul pentru a auzi mai !ine = Din cau)a unor #ro"leme de au)& co#ilul& !nainte de a !nce#e sa re)olve o sarcina& se uita sa vada ce (ac ceilalti colegi sau la #ro(esor& #entru a o"serva niste indicii. *Copilul poate sa roa%e cole%ii sau profesorul sa vor!easca mai tare# = 9neori #oate da un ras#uns gresit la o !ntre"are sau #oate sa nu ras#unda deloc. =Co#iii care au #ierderi de au) #re(era sa lucre)e !n gru#uri mici& sa se ase)e !n locuri mai linistite !n clasa& sau sa stea !n #rimul rnd. =Ca reactie la (a#tul ca nu aude& co#ilul #oate #area timid& retras sau c*iar !nca#atnat si neascultator. =$levul #oate avea retineri !n a #artici#a la activitati care #resu#un discutii si conversatie& nu rde la glume sau nu !ntelege umorul. = $levul are tendinta de a se i)ola si de a nu #artici#a la activitatile sociale.

>

=$levul este ca#a"il sa !nteleaga mai "ine mimica& miscarile cor#ului si in(ormatiile conte0tuale& si nu lim"a:ul ver"al& si de aceea& uneori se a:unge la conclu)ii gresite ? se con(unda cu de(icientul mintal. =Co#ilul se #oate #lnge (recvent de dureri de urec*i& dureri de gt si amigdale. * %e #ot #roduce secretii ale urec*ii. daptri la clas @ Co#ilul va (i ase)at ct mai a#roa#e de #ro(esor 5l nu mai mult de A metri62 @ -ro(esorul va sta #e ct de mult #osi"il cu (ata catre elev2 nu3si va aco#eri (ata cu cartea& atunci cnd citeste si nu va vor"i cnd este !ntors cu s#atele2 @ Lumina nu tre"uie sa vina din s#atele #ro(esorului #entru ca (ata !i va ramne !n um"ra. Lumina tre"uie sa (ie ct mai "una #entru ca (ata& minile sti "u)ele #ro(esorului sa (ie ct mai vi)i"ile2 @ -entru unii co#ii este un avanta: daca vad si #ro(esorul si colegii !n acelasi tim#. 9rmarind ras#unsurile date de ceilalti colegi& #ot sa !nvete mai "ine. De aceea mo"ilierul #oate (i aran:at !n asa (el !nct co#ilul sa stea cu (ata catre ceilalti co#ii si #ro(esor. @ %e va !ncerca reducerea la ma0imum a )gomotelor de (ond. %e va (olosi o clasa am#lasata !ntr3o )ona mai linistita a scolii. Su%estii privind predarea&nvatarea pentru elevii cu pierderi de auz 3 Daca co#ilului i se recomanda a#arat auditiv& veri(icati daca acesta !l #oarta& daca este #ornit si daca are "aterii "une2 3+or"iti clar si tare& (ara a e0agera si ti#a2 3 Bolositi cuvinte si #ro#o)itii sim#le& com"inate cu gesturi sau imagini #entru a a:uta co#ilul sa !nteleaga ceea ce doriti sa s#uneti. -ro(esorul tre"uie sa !m"ine lim"a:ul vor"it cu gesturile& sa (oloseasca imagini& #lanse& #anouri. 3 -uneti elevul sa lucre)e !m#reuna cu un elev care aude. .cesta !l #oate a:uta. 3 /ncura:ati elevul sa o"serve si sa asculte ce s#un ceilalti colegi atunci cnd ras#und la !ntre"ari. 3 +eri(icati !m#reuna cu el daca a !nteles ceea ce tre"uie sa (aca. 3 -entru co#iii cu de(iciente de au) este mai greu sa acce#te sa lucre)e !n gru#& deoarece sunt multi cei care vor"esc si #entru ca se vor"este mult. -ro(esorul se #oate (olosi de aceste momente de lucru !n gru# #entru a discuta numai cu acest elev. 3 De o"icei& co#ilul nu vor"este (oarte clar. .veti ra"dare sa ascultati ce vrea sa va s#una. .:utati3l sa (oloseasca cuvintele corect& laudndu3l #entru (iecare e(ort si reusita. Deficiene de vedere -entru a descrie diversele grade si ti#uri de de(iciente de vedere se (olosesc mai multi termeni cum ar (i1 vedere sla"a& #ierdere #artiala de vedere 5am"lio#ie6 si #ierdere totala de vedere 5or"ire sau cecitate6. Multe din #ro"lemele de vedere ale co#iilor se #ot corecta usor cu oc*elari de vedere& daca #ro"lema este identi(icata corect. .ltele& !nsa& #ot (i #ro"leme mai serioase. 9nele dintre semnele de averti)are #ot (i sesi)ate usor& !n tim# ce altele #ot trece neo"servate. Semne de avertizare *Indicatori de natura fizica 1 oc*i rosii& co:i #e #leoa#e !ntre gene& urcioare re#etate& #leoa#e um(late& oc*i ume)i sau care curg& stra"ism& #rivire !ncrucisata& oc*i de dimensiuni di(erite& #leoa#e lasate& oc*i cu as#ect o"osit. *$levul se freaca frecvent la oc'i sau atunci cnd are de (acut ceva care3i solicita mai mult oc*ii. *$levul acopera sau nc'ide un oc'i daca simte ca nu vede "ine cu acel oc*i A

sau ridica sau !nclina ca#ul !nainte. * (imica speciala1 cli#este (oarte des& strnge oc*ii& se !ncrunta sau are o mimica distorsionata atunci cnd citeste sau cnd #riveste ceva cu atentie. * Nu are capacitatea de a localiza si de a ridica un o!iect de dimensiuni mici# * Sensi!ilitate la sau dificultate n functie de lumina) elevul cli#este (oarte des sau tinde sa !nc*ida oc*ii cnd lumina este mai #uternica. $ste #osi"il sa vada cu di(icultate cnd lumina este sla"a& sau sa nu vada deloc du#a ce se !nserea)a. *Dificultate n a citi si a lucra cu o!iecte1 aduce cartea sau o"iectele (oarte a#roa#e de oc*i& dar se descurca (oarte "ine daca i se dau instructiuni ver"ale. *Dificultate n a lucra n scris1 cnd scrie nu #oate res#ecta rndul sau scrie !ntre s#atii. =-ro"leme legate de (a#tul ca nu vede la distanta #ot conduce la evitarea s#atiului de :oaca sau la evitarea oricaror activitati care #resu#un miscare. 9n ast(el de elev #re(era sa citeasca sau sa (aca orice activitati statice. daptri la clas @ .(lati de la res#ectivul elev care este locul de unde vede cel mai "ine la ta"la 5e0. !n #rimul rnd6. @ Lumina nu tre"uie sa se re(lecte #e ta"la& iar ceea ce se scrie cu creta tre"uie sa (ie (oarte vi)i"il. @ Daca elevul este sensi"il la lumina& nu3l ase)ati lnga (ereastra. -ermiteti3i sa #oarte o sa#ca cu co)oroc #entru a3si #rote:a oc*ii de lumina& sau #uneti3i la dis#o)itie un carton #e care sa3l (oloseasca ca ecran de #rotectie atunci cnd citeste sau scrie. @ Luati toate masurile ca elevul sa cunoasca "ine scoala si clasa. -ro(esorii sau elevii care vad tre"uie sa3l conduca atunci cnd se de#lasea)a& stnd !n s#ate si usor !n lateral& tinndu3l usor de cot. Co#ilul va (i averti)at asu#ra o"stacolelor sau tre#telor& intrarilor mai !nguste& etc. Su%estii privind predarea&nvarea la elevii cu deficiene de vedere 3 -e ta"la se va scrie mai mare sau se vor utili)a alte mi:loace vi)uale. %e recomanda (olosirea cretei colorate. -ermiteti elevului sa vina (oarte a#roa#e de ta"la sau de late materiale vi)uale #entru a vedea mai "ine. 3Cititi cu voce tare ceea ce este scris #e ta"la. 3 $la"orati materiale didactice care #ot (i citite cu usurinta& sau se #ot mari imagini si materiale #rin co#iere. 3 Li se vor #une la dis#o)itie caiete cu liniatura mai #ronuntata 3 -entru unii co#ii sunt (oarte utile dis#o)itivele de marit scrisul 5lu#a6. 3/ncura:ati co#ilul sa urmareasca rndul (olosind un indicator sau cu degetul. 3Co#iii care au #ro"leme cu vederea !nvata deseori (olosindu3se de #i#ait. De aceea o(eriti3le oca)ia sa lucre)e cu o"iecte. 3-entru a3i a:uta la ceea ce au de (acut este "ine sa lucre)e !m#reuna cu un coleg care vede. 3 -entru !ncura:are& co#ilul tre"uie laudat sau ras#latit #rintr3un gest de mngiere. 3/n tim#ul orei se vor rosti numele tuturor co#iilor #entru ca el sa stie cine vor"este. 3 De un (oarte mare a:utor le este calculatorul. .cesta le o(era #osi"ilitatea de a scoate la im#rimanta te0te cu un scris (oarte mare& se #ot asculta te0tele& etc.

Deficiente de intelect /ntre toate de(icientele& acestea sunt cele mai (recvente. -entru a descrie ast(el de de(iciente se (olosesc termeni ca1 tul"urare de de)voltare& retard mintal& *andica# mintal& di(icultati severe de !nvatare. Di)a"ilitatea intelectuala a(ectea)a de)voltarea co#ilului su" toate as#ectele. .cesti co#ii au un ritm mai lent de de)voltare (i)ica& de ac*i)itie a lim"a:ului& de !nsusire a de#rinderilor de autoservire si de (ormare a de#rinderilor de !nvatare. Semne de avertizare .ceste semne sunt gru#ate !n sase arii. $ste #osi"il ca acei co#ii care mani(esta semne din toate aceste arii sa ai"a o de(icienta mintala. -ro"lemele care #ot sa a#ara !ntr3o arie& dar nu a#ar si !n alta arie& #ot indica o anume di(icultate de !nvatare. +rsta cronologica a co#ilului re#re)inta doar un indicator general. Cel mai "un indicator este vrsta la care co#ilul din comunitatea res#ectiva a:unge sa ca#ete aceste de#rinderi. La unii co#ii ritmul natural de de)voltare este mai lent dect la altii& (ara ca acestia sa ai"a vreo de(icienta. De asemenea& (a#tul ca un co#il traieste !ntr3o comunitate multilingvistica #oate !ncetini ritmul de de)voltare a lim"a:ului deoarece acel co#il tre"uie sa3si !nsuseasca mai multe lim"i deodata. *or!irea =4u s#une ;mama 5sau un cuvnt ec*ivalent6 #na la 8D luni =4u #oate numi cteva o"iecteE#ersoane cunoscute la > ani =4u re#eta cnteceEversuri sim#le la A ani =4u vor"este !n #ro#o)itii scurte la C ani =4u este !nteles de #ersoane din a(ara (amiliei la F ani =+or"este alt(el dect alti co#ii de aceeasi vrs +ntele%erea lim!ajului = 4u reactionea)a la #ro#riul nume la 8 an =4u identi(ica #artile (etei la A ani =4u #oate urmari relatari sim#le la A ani =4u #oate ras#unde la !ntre"ari sim#le la C ani =4u #oate res#ecta instructiuni sim#le !n clasa la F ani =-are sa ai"a #ro"leme !n a !ntelege ceea ce i se s#une& com#arativ cu co#iii de aceeasi vrsta ,ocul = 4u3i #lace sa :oace :ocuri sim#le 5leganat6 la 8 an = 4u se :oaca cu o"iecte cunoscute la > ani =4u se :oaca cu alti co#ii la C ani = 4u se :oaca la (el ca alti co#ii de aceeasi vrsta (iscarea =La 8G luni nu sta singur !n #icioare& (ara s#ri:in = 4u merge la > ani = 4u3si mentine ec*ili"rul !ntr3un #icior la C ani =Coordonare motorie sla"a. %e misca alt(el dect alti co#ii de aceeasi vrsta

Comportamentul = .re o atentie de scurta durata = .re o ca#acitate redusa de memorare =$ste *i#eractiv& agresiv sau tur"ulent =$ste a#atic sau indi(erent Cititul si scrisul La vrsta de F ani& sau du#a #rimul an de scoala1 =.re #ro"leme !n a co#ia (orme ca cercul& #atratul = .re #ro"leme !n a !m"ina (iguri si a (orma imagini =Con(unda litere 5de e0em#lu d cu "6 =.re #ro"leme !n a #une !n ordine literele unui cuvnt sau cuvintele #e #lanse =4u tine minte si nu #oate re#roduce !n ordine F cuvinte sau F ci(re imediat du#a ce le3a au)it daptri la clas @ 'educerea elementelor de distragere a atentiei ? #e masa de lucru sa (ie numai o"iectele necesare& !n ordine @ Co#iii care au tendinta de a se #lim"a #rin clasa& vor (i ase)ati !n "anci lnga #erete& alaturi de co#ii mai voinici. Li se #ot da sarcini care sa im#lice miscarea #rin clasa si sa nu distraga atentia1 sa distri"uie (ise& caiete& sa stearga ta"la& etc. @ %e va !ncerca gasirea unei #ersoane 5voluntar& #ro(esor de s#ri:in6 care sa vina la scoala )ilnic #entru a se ocu#a de acel co#il. /n alte momente aceasta #ersoana se #oate ocu#a de restul clasei& !n tim# ce !nvatatorul se va ocu#a de el. Su%estii privind predarea&nvatarea pentru elevii cu deficiente mintale 3 -ro(esorul va arata si nu doar va s#une co#ilului ce sa (aca 3.tunci cnd se dau indicatii& se (olosesc cuvinte sim#le si se veri(ica daca acel co#il a !nteles ce are de (acut 3 %e vor (olosi o"iecte concrete& #e care co#ilul sa le simta si sa le mnuiasca& si nu numai lucrul cu creion si *rtie 3 %e va !ncerca legarea lectiei de e0#erientele din viata co#ilului 3%e va (ace o singura activitate 5nu mai multe !n acelasi tim#6 si se va duce #na la ca#at. %e va marca clar s(rsitul unei activitati& ct si !nce#utul unei activitati noi. 3 %arcina se va descom#une !n eta#e sau o"iective de !nvatare mici. 3'e)olvarea sarcinii se !nce#e cu ceea ce de:a co#ilul stie si a#oi se va trece la o eta#a mai di(icila. Daca a#ar #ro"leme& se va reveni la eta#a mai usoara. 3.tunci cnd co#ilul reuseste (iti darnici cu laudele 3Dati co#ilului sa e0erse)e de mai multe ori re)olvarea aceleasi sarcini ? ceea ce se numeste uneori ;su#ra!nvatare ? dar este o metoda #rin care ne asiguram ca acel co#il sta#neste de#rinderea res#ectiva si #rin care acesta ca#ata !ncredere. /nsa nu tre"uie e0agerat. 3 -uneti co#ilul sa lucre)e cu un coleg ra"dator care !i #oate e0#lica !nca o data cerinta e0ercitiului si !l #oate a:uta !n re)olvarea #ro"lemelor mai di(icile. 3 Ignorati com#ortamentul necores#un)ator al co#ilului daca acesta este (olosit #entru a va atrage atentia. /n sc*im"& atunci cnd se com#orta cores#un)ator& laudati3l si dati3i atentia cuvenita.

ctiviti n mediul colar cu elevi av"nd dificulti de nvare -rin recunoa terea tul"urrii de !nvare la elevi& !nvtorul a (cut #rimul #as !n remedierea elevului . Din moment ce !nvtorul devine com#etent !n sta"ilirea cau)elor di(icultilor de !nvare& el va (i ca#a"il s a"orde)e !n mod di(ereniat !nvareaEeducarea acestui elev . .ceasta necesit e(orturi i energii su#limentare din #artea !nvtorului& deoarece elevii cu di(iculti de !nvare au nevoie de activiti recu#eratoare i de o atitudine s#eci(ic& con(orm nevoilor individuale . .ceast a"ordare di(ereniat necesit o cola"orare strns !ntre #edagog i #si*ologul colar . -e de o #arte& !nvtorului !i revin res#onsa"ilitile a"ordrii di(ereniate& #e de alt #arte cola"orarea lui cu #si*ologul colar mre te e(icacitatea interveniei educaionale . .ctivitatea #si*o#edagogic cu co#iii cu di(iculti de !nvare tre"uie s #re)inte un e(ect du"lu 1 3 avnd un caracter corectiv 3 (ormativ& ea are ca sco# central reducerea i corecia de(icienelor intervenite !n de)voltare 2 3 #rin !ntreinerea i stimularea (actorilor non 3 intelectuali ai #ersonalitii cum ar (i 1 motivaia de !nvare& interes& sen)aia com#etenei& a#titudini de comunicare ver"al& etc . Strate%ii peda%o%ice privind recuperarea, corecia i dezvoltarea funciilor co%nitive i ale aptitudinilor pariale deficitare Intervenia recu#eratorie tre"uie !ntotdeauna s res#ecte #ersonalitatea i nivelul de de(icien al co#ilului . Criteriul de alegere a #rogramului de de)voltare& a eta#elor #rogramului intr !n resortul unei #ersoane com#etente 1 #si*olog& #si*o#edagog & #ro(esor consilier . Din acest motiv& !n #re)entarea de (a nu a"orde) aceast latur a #ro"lemei . Ceea ce revine !nvtorului va (i a#licarea #rogramului sta"ilit !m#reun cu #si*ologul& su" (orma unor activiti su#limentare 5 aditive la #rograma colar !n slile de clas . Dar nu e0ist , reete , #entru integrarea co#iilor cu C$% !n !nvmntul de mas . Cei care mani(est desc*idere #entru integrarea acestora vor gsi i strategiile #otrivite . Biecare co#il are dre#tul la educaie i merit s I se acorde o ans . /nvnd !m#reun& co#iii !nva s triasc !m#reun& s se acce#te i s se a:ute la nevoie . Integrarea co#iilor cu C$% con(er instituiei colare rolul de com#onent (undamental a sistemului social& a#t s rs#und concret im#erativelor de moment ale evoluiei din societatea contem#oran i s re)olve o serie de #ro"leme re(eritoare la nevoile de acce#tareEvalori)are social a (iecrui individ i la ca#acitatea acestuia de a se ada#ta i integra !ntr3o societate a(lat !n continu trans(ormare .

-i!lio%rafie ) , -aunescu& C.& -si*otera#ia educationala a #ersoanelor cu dis(unctii intelective& $ditura .ll $ducational& Bucuresti& 8III. , -aunescu& C.& Musu I.& -si*o#edagogia s#eciala integrata& $ditura -ro Jumanitate& Bucuresti& 8IIK , 'adu& G*e.& -si*o#edagogia scolarilor cu *andica# mintal& $ditura -ro Jumanitate& Bucuresti& >GGG. K