Cum putem ajuta elevii

cu dificultăți de
comunicare/relaționare?
Realizat de: Bodean Victoria, Grupa PPS 301
• Mulți dintre noi întâmpină dificultăți de comunicare/relaționare în viața de zi
cu zi, într-o măsură sau alta. Ce obișnuim să facem în astfel de situații? Ne
panicăm, ne pierdem, nu știm cum să acționăm în anumite momente. Dar,
imaginați-vă, prin prin ce trece un copil mai special, pentru care actul
comunicării/relaționării reprezintă o adevărată provocare. Mulți dintre acești
elevi vor avea atât dificultăți de exprimare, cât și de înțelegere și interacționare
cu ceilalți, de asemenea, ei trec prin stări de neliniște, pierdere, frustrare, frică,
inhibare, însă acestea capătă o intensitate mult mai mare pentru un copil mai
special, decât pentru o persoană obișnuită.
• În primul și în primul rând, copilul trebuie să accepte faptul că e mai “diferit”
de ceilalți, dar, de asemenea, să înțeleagă că acest lucru nu înseamnă neapărat
ca copilul să fie lipsit de dreptul de a avea o viață frumoasă, în care să se simtă
integrat și în care comunicarea/relaționarea cu cei din jur, poate puțin mai
neobișnuită, să nu mai prezinte o provocare sau un obstacol.
Dacă e să vorbim despre dificultățile de comunicare/relaționare, cadrul
didactic joacă un rol foarte important în viața copilului cu nevoi speciale și există
multe modalitati prin care acesta poate fi de ajutor.
 1. Cum poate ajuta cadrul didactic în
dificultățile de comunicare?
1. Să includă copilul în toate activitățile din clasă, să-l încurajeze să lucreze cu unul sau un
grup de elevi. În timpul organizării activităților, trebuie pus accentul mai mult pe aspectele
sociale.
2. Să fie atent la copilul cu CES în timpul pauzelor, doarece unii copii pot dori să fie singuri,
dar copiii mai mari se pot simți părăsiți sau excluși, deaceea pedagogul se află alături, ca
să-i arate copilului că nu este așa.
3. Să verifice tot timpul dacă copilul ascultă sau înțelege cele spuse, folosind un limbaj corect,
astfel evitând blocarea acestuia și interpretarea greșită a cuvintelor. În caz că pedagogului i
see pare că nu a fost înțeles, nu trebuie sa-i fie teamă să repete ce a spus.
4. Să se asigure că a captat atenția nu doar a grupului de copiii, dar și a fiecărui copil în
parte.
5. Să stabilizeze orarul si activitățile, pentru ca copilul să știe exact ce și când se întâmplă,
evitând schimbarile. Dacă este necesar să schimbe ceva, trebuie să avertizeze copilul. De
exemplu, un copil cu autism nu poate funcționa normal, atunci când există prea multe
schimbari într-o zi.
 2. Cum poate ajuta cadrul didactic în
dificultățile de relaționare?
1. Să fie răbdător
2. Să posede o comunicare clară și să redea eficient o informație
3. Să vorbască cât mai rar posibil și limbajul pe care-l folosește să fie direct
4. Să se asigure că copilul cu care vorbește este atent, de exemplu, să-i pronunțe numele, și chiar
dacă i-a captat atenția, nu este neapărat că copilul îl va privi direct în ochi, dar va da de înțeles
că ascultă cele spuse de către pedagog.
5. Să nu intre în polemici cu copilul, când acesta este nervos sau supărat contrazicandu-l sau
ridicând vocea. Pedagogul trebuie să manifeste răbdare, iar tonul vocii lui trebuie să fie calm și
neutru.
6. Să organizeze activități de tip grup, în care copilul cu CES să relaționeze cu alți copii și astfel
să se poată simți integrat și acceptat.
 Bibliografie

 https://ru.scribd.com/document/352895694/1-Comunicare-Eficient%C4%83-In-Caz
ul-Copiilor-Cu-Cerinte-Educative-Speciale-C-E-S
 https://ccdtulcea.ro/wp/wp-content/uploads/revista/7/nr.7_Darie-Elena_Formare
a-abilitatilor-de-comunicare-la-copiii-cu-CES.pdf
 https://www.didactic.ro/revista-cadrelor-didactice/facilitarea-comunicarii-cu-elev
ii-cu-ces