Recenzie Masterat Logistica Internationala

Date articol: Titlu: Corporate Governance Reform as Institutional Innovation: The Case of Japan Autori: Toru Yoshikawa, Lai Si Tsui-Auch, Jean McGuire Revista: Organisation Science, vol. 18, no. 6, November-December 2007, pp. 973-988

Articolul isi propune s contribuie la clarificarea unor aspecte privind reforma guvernantei corporative in cadrul inovatiei institutionale. Studiul si-a propus sa analizeze adoptarea noii guvernante corporative, inovatoare, in firme si la nivel institutional in Japonia. Acest studiu aduce mai multe contributii teoretice, cum ar fi dezbaterea sistemului angloamerican si influenta asupra celui japonez. In prima parte a articolului este descrisa o scurta trecere in revista literaturii de specialitate. Di Maggio si Powell definesc domeniul organizational ca fiind domeniul organizational ce contine organizatiile agregate, ceea ce constituie o zona instituionala importanta. Pe de alta parte, Hoffman introduce o proble ma in domeniul organizatoric, sugerand ca un domeniu este format in jurul problemelor care devin importante odata cu obiectivele si interesele specifice la nivel colectiv al organizatiilor. Folosind aceste datele putem arata ca datorita inovatiei, a cercetarii si a practiciilor angloamericane firmele pot adopta cel mai potrivit si apropiat model de guvernanta corporativa compatibila fiecarei companii in parte. Scopul articolului este acela de a analiza circumstantele si evolutia din punctul de vedere al guvernantei corporative a firmelor din Japonia. In primul rand se doreste estimarea domeniilor cat si raspandirea si inovarea schimbarii institutionale. In acest studiu, mai intai au fost identificate formele pe care le pot lua sistemele mixte ale guvernantei corporative si de ce anumite caracteristici ale guvernantei corporative sunt schimbate, pe cand altele sunt pastrate. Apoi, autorii cerceteaza gradul de decuplare care apare in diferite contexte in firme si sunt identificate precedentele acestuia. In urmatoarea etapa a fost analizata inovatia nivelului de reglementare care apare in firma. Iar in final, a fost analizata formarea domeniului organizational si a subdomeniilor guvernantei corporative, cu o atentie sporita asupra contributiei pe care aceasta o are atat in firme din diferite domenii, cat si la nivel de stat. Pentru acest studiu au fost alese doua cazuri bazate pe criterii derivate din literatura de specialitate si cercetare documentara si s-a constatat ca acele companii tinere si inovatoare, cu o proportie mare de ownership strain, incearca reforma de guvernanta corporativa mult mai repede decat companiile consacrate si chiar cu traditie, care sunt, de cele mai multe ori, asociate cu firmele ce fac parte din grupul keiretsu. In esenta, experienta companiei, cultura organizationala si structura (financiara, de ownership, de afiliere) contribuie la formarea sistemelor de guvernanta corporativa. Companiile alese pentru acest studiu sunt Sony si Toshiba, doua companii mari si apreciate cu diferente de varsta ale companiilor, cu diferite culturi organizatorice. Sony functioneaza altfel decat companiile concurente datorita ownershipului strain, varstei relativ tanara a companiei, a statutului independent, a culturii inovatoare si fara a fi afiliata vreunui grup

keiretsu. Pe de alta parte, insa, Toshiba este o companie traditionala, cu o varsta inaintata si cu o puternica afiliere la unul din cele mai mari grupuri keiretsu. In concluzie, este de asteptat ca acesti factori sa afecteze sever companiile si, totodata, sa nu le fereasca de expunerea la presiunile intitutionale externe. Autorii au ales sa faca acest studiu cu un caz multiplu, cu mai multe stadii, pentru a analiza cat de raspandita este inovatia guvernantei corporative in randul firmelor, dar si la nivel institutional in Japonia. Metoda folosita de ei a avut trei etape: mai intai au dezvaluit existenta unor sisteme hibrid de guvernanta corporativa care amesteca sistemele anglo-american si japonez la fel de bine precum evolutia complexa si deloc dreapta a sistemelor de guvernanta corporativa, ca rezultat al interactiunilor la nivel de firma dar si la nivel institutional; apoi au analizat cat de raspandita este guvernanta corporativa la nivel institutional, au aratat cum organizatiile isi pot influenta mediul de lucru si cat de important este acest lucrupentru companie; iar in ultima etapa, autorii au dezbatut cum statul are o identitate dubla, direct, ca membru al domeniului organizational si indirect, ca spectator in subdomeniile firmei. In concluzie, am putea afirma ca in Japonia guvernanta corporativa a reprezentat un nou drum, care a dat insa firmelor si dreptul de a alege. Fie puteau implementa noul sistem impreuna cu regulile sale, fie ramaneau fideli sistemului local. Totusi, un factor care putea influenta aceasta alegere era presiunea, nationala sau internationala, la care era supusa firma o data cu constientizarea procesului de inovatie. Chiar daca era necesara o schimbare prin prisma imbunatatirii sistemului de management al firmei si nu numai, preluarea de modele de la alte tari nu a fost tocmai un proces simplu. Aici a aparut problema inovatiei versus imitatie si multe firme au ales sa pastreze modelul local de guvernare pentru a nu crea deficiente la nivel administrativ. In ciuda acestor perspective Sony, pionierul implemetarii guvernanatei corporative, implicit a EOS-ului a ales calea de mijloc si a adapatat la nevoile sale modelul anglo saxon. Au urmat si altii carea au preluat exemplul, insa la vremea respectiva ceea ce a facut Sony a adus schimbarea in bine de care avea economia japoneza nevoie. Acest pionierat a ajutat la propagarea acestui model in Japonia, procesul avandu-i implicati atat pe cei dintai cat si pe cei care au urmat. Fiecare a avut un rol stabilit, care a ajutat la implementarea unui sistem avantajos care sa aduca numai beneficii firmei. Mai mult, a fost impulsionat justitia din acea tara sa permita alegerea unei variante in ceea ce priveste implementarea guvernantei. Acest lucru sa intamplat datorita unui numar de firme destul de mare, care au ales sa pastreze vechiul model si sa se delimiteze clar de zona celor care aveau implementat sistemul nou. Prin prisma acestui amanunt, statul are privilegiul unei duble

identitati facand parte in primul rand din zona organizationala si apoi devenind si strain in cazul subzonelor. Ceea ce ar fi cel mai important de subliniat este faptul ca acest studiu acopera perioada dintre 1990 si 2005. Ceea ce ne conduce cu gandul ca o actualizare sau o cercetare mai detaliata asupra modului de operare al firmelor ar fi binevenita (lucru sugerat si de autori). Poate ar ajuta un studiu de caz privind frmele carea au invatat sa foloseasca doar ceea ce le trebuie din modelul anglo saxon si sa pastreze sistemul local. Acest sistem local este influentat de trei factori primari: performanta financiara, pozitionare in comunitatea business si organizarea culturala. Avand in vedere cei trei factori, impreuna cu gradul de selectare al modelul anglo saxon, am putea afirma ca nu toti cei care au implementat acest sistem au facut-o in aceeasi maniera. Aceasta analiza a factorilor ar putea completa si mai mult raspunsul la intrebarea data de autorii acestui articol, referitoare la gradul de inovare si reforma in Japonia.