I.

Competitivitatea conditie a succesului pe piata Contextul actual, marcat de globalizarea fenomenelor i recunoaterea tot mai larg a interdependenelor, a impus noi reguli de joc: prosperitatea naiunilor presupunnd competitivitate pe pieele internaionale iar cea a ntreprinderilor integrarea n lanurile de valori mondiale. Ca urmare problema competitivitii a devenit o tem fierbinte la nivelul fiecrui actor al economiei, de la cel al regiunilor economice pn la cel al oricrei organizaii. otodat se constat i o evoluie a conceptului de competitivitate n sensul trecerii de la competitivitatea static n care avantajul competitiv era dat de nzestrarea cu factori te!nici, la cea dinamic, ai cror factori motori sunt: progresul te!nic, sporirea salariilor i metodele moderne de management, ceea ce a fcut ca avantajul competitiv s depeasc dimensiunea economic: creterea puterii financiare i productive a rii, educaia, sigurana, calitatea vieii fiind toate componente ale conceptului. "na dintre cele mai importante caracteristici ale pietei internationale in present si in viitor este accentuarea confruntarilor concurentiale intre protagonistii din domeniul afacerilor. Concurenta tot mai aspra obliga firmele implicate sa caute strategii si mijloace care sa le permita atragerea clientilor si satisfacerea exigentelor acestora mai bine decat rivalii. Clientii de pe piata internationala, au , la randul lor, exigente tot mai mari, mai diverse si mai rafinate. #aptul ca, datorita imbogatiri si cresterii si cresterii calitatii ofertei, au o libertate tot mai mare de optiune ii face pe clienti sa fie tot mai greu de satisfacut. $stazi nu este suficient sa fii bun in domeniul tau de activitate, trebuie sa fii superior concurentilor tai, cu alte cuvinte, sa fii competitiv. %roblematica referitoare la competitivitate a aparut, cu mult in urma, o data cu transformarea pietelor vanzarilor in piete ale cumparatorilor. &aca atunci cand vanzatorii dictau regulile jocului pe pietele internationale, aveau si mijloace de a'si tine sub control clientii, in noile conditii, cumparatorii sunt cei care isi pot impune punctele de vedere. $ceasta noua regula in afaceri a fost recunoscuta implicit de cresterea preocuparilor pentru dezvoltarea unei teorii a competitivitatii internationale. (ucrarile lui ).*. %orter au adus elemente valoroase cu ajutorul carora au fost clarificate multe concepte legate de competitivitate si au fost puse la punct metode de obtinere si masurare a competitivitatii la nivel macroeconomic +competitivitatea nationala, si microeconomic +competitivitatea firmei,.II. Competitivitatea firmelor in economiile moderne

.ictor &anciu, Marketing strategic competitiv, *ditura *conomica, /ucuresti, 0112, pag. 03

Intr-o lume marcata de exarcerbarea luptelor concurentiale, stapinirea resurselor tehnologice a devenit o miza strategica majora pentru intreprinderi. Mondializarea pietelor, interdependenta tot mai stransa dintre actorii aflati in joc modifica conditiile concurentei, fortand intreprinderile sa transforme fundamentele competitivitatii lor si ale performantelor lor economice. Aceste sfidari trebuie infruntate prin oferta de bunuri si servicii concurentiale, adaptand combinarea si calitatea factorilor lor de productie la natura si accelerarea schimbarilor. 1 Rolul fundamental al productivitatii in asigurarea competitivitatii unei tari este bine cunoscut. resterile de productivitate favorizeaza intr-adevar integrarea inovarilor, atat in produsele create, cat si in procesele de productie, in masura in care aceste cresteri stimuleaza acumularea de capital si dezvoltarea tehnicii. !aca competitivitatea bazata pe pret ramane o miza importanta, ea nu este suficienta pentru a asigura succesul. "rebuie deci, sa aiba in vedere in acelasi timp, competitivitatea prin calitate si competitivitatea prin factorul #timp$, asigurand reinnoirea produselor si serviciilor lor prin inovare. %oul context tehnico-economic implica o competitivitate multidimensionala, care sa includa toate functiile si toate domeniile de actiune ale intreprinderii& Materialul& echipamente legate in special de noile tehnologii de informare si de productie' %ematerialul& informarea, formarea, gestiunea resurselor tehnologice, mar(eting etc. )tapanirea mizei competitivitatii reprezinta un proces foarte complex care consta in stabilirea factorilor cheie ai competitivitatii si in examinarea modului in care intreprinderile, pe baza strategiilor pe care le stabilesc si le aplica, se doteaza cu acesti factori cheie, ii organizeaza si coordoneaza, dezvoltandu-si in acest mod capacitatile concurentiale si imbunatatindu-si performantele economice.* +lementele competitivitatii& Analiza microeconomica pune in relatie factorii de influenta ai competitivitatii unei intreprinderi cu ansamblul functiunilor sale, cu cresterea sa,care se traduce prin cifra de afaceri, valoare adaugata etc- prin rentabilitatea, finantarea, gestiunea si echilibrul sau financiar. .a nivelul mediului extern al intreprinderii intervine actiunea unor factori ca& evolutia pietelor dezvoltarea concurentei contextul macroeconomic ativa factori cheie par a explica mai bine competitivitatea firmelor & rolul proprietarului manager sau al conducerii in general capacitatea de obtinere si de utilizare a informatiei stiintifice si tehnologice corespunzatoare calitatea organizarii intreprinderii investitii materiale bazate pe tehnologii corespunzatoare flexibilitatea orientarea strategica spre piata III. Caracteristicile mediului concurential in turism
1

!./opescu, Competitivitatea intreprinderilor mici si mijlocii, +ditura +conomica, 0ucuresti, *111, pag. 11 * !./opescu, op.cit., pag 1*

)ansele de reusita ale unei firme turistice depind 2n mare masura de realismul si calitatea cercetarilor pietei turistice, a mediului concurential 2n care 2si desfasoara activitatea, 2n baza acestora, fundament3nd si pun3nd 2n aplicare o strategie care sa-i asigure succesul pe piata. /e baza concluziilor rezultate din analiza celor doua elemente mentionate se poate diagnostica situatia actuala a firmei din punct de vedere al pozitiei competitive si al masurii 2n care strategia pe care si-a propus-o raspunde adecvat realitatilor pietei si concurentei ce se manifesta 2n cadrul acesteia. Mediul concurential al firmei turistice este format din toate organizatiile si fortele cu care se confrunta 2n desfasurarea activitatii ei. Mediul este caracterizat de o serie de caracteristici ce deriva pe de o parte din specificul activitatii turistice si pe de alta parte din interactiunile ce se nasc 2ntre fenomenul turistic si celelalte ramuri ale economiei nationale. Mediul concurential 2n turism se caracterizeaza prin& 1. 4nicitate' *. )ensibilitate' 5. !inamism' 6. omplexitate' 7. Incertitudine' 8. apacitate distincta de a suporta cresterea sustinuta a firmei. IV. Fortele mediului concurential in turism /roblematica analizei mediului concurential al firmei si al fortelor care actioneaza 2n cadrul acestuia a capatat noi dimensiuni 2n lucrarile de referinta ale lui Michael /orter, care trateaza mecanismele concurentiale 2n care sunt implicati firme care, indiscutabil, unele vor fi c3stigatoare iar altele nu, datorita diferentelor existente 2ntre ele 2n ceea ce priveste pozitia competitiva si avantajul competitiv pe care 2l detin. /orter sustine ca, 2nsumarea fortelor care actioneaza asupra mediului concurential determina rentabilitatea potentiala a unei ramuri de activitate. Modelul propus de /orter a devenit element de referinta la scara mondiala, 2n literature de specialitate si 2n practica manageriala pentru caracterul sau sintetic si pentru faptul ca identifica clar fortele cele mai intense comune pietelor specifice tuturor industriilor ce sunt generate de actiunile si reactiilor firmelor rivale ce opereaza pe pietele respective , 2n ciuda diferentelor existente 2n acelasi timp 2ntre piete si 2n concordanta cu strategia competitiva a acestora. )trategia competitiva a unei firme este cea stabilita si urmata 2n dorinta de a obtine succesul pe piata, respectiv a unor avantaje fata de firmele concurente. )trategiile competitive ale firmelor prezinta c3teva caracteristici ale orientarii si manifestarii efectelor lor pe piata si anume& 1 sunt stabilite 2n functie de capacitatea managementului de v3rf al firmelor de reprezentare corecta si de previzionare realista a tendintelor ce se manifesta pe piata, de existenta unor forte stimulatoare si a unor restrictii 2n mediul socio-economic, precum si de rezultatele generate de aplicarea strategiilor respective' au cele mai mari sanse de succes pe piata atunci c3nd se axeaza pe competentele distinctive detinute de firme, ceea ce face ca imitarea sau contracararea lor de catre alte firme sa fie simtitor 2ngreunata si, 2n consecinta, fara prea mari sanse de succes' sunt stabile at3ta vreme c3t asigura realizarea unor performante economico-financiare bune si progresive sau, cel putin, mentinerea pozitiei dob3ndite de firme pe piata'
1

.Russu 9 Management strategic 9 +d. All 0ec(, 0ucuresti, 1:::, pag. :8

sunt modificate ori de c3te ori fortele competitive de pe piata 2si intensifica actiunea, cu alte cuvinte atunci c3nd unele firme rivale se angajeaza 2n noi strategii' - interfera cu strategiile firmelor rivale si cu tendintele manifestate pe piata, 2n sensul ca sunt determinate profund de acestea si, la r3ndul lor, le influenteaza la un nivel comparabil de intensitate' 2n consecinta, strategia fiecarei firme de pe piata este, deopotriva, activa si reactiva 2n raport cu piata 2n ansamblu si cu fiecare dintre firmele rivale 2n parte.

V. Evolutia mediului concurential. Factori de influenta Mediul concurential al firmei include industria de profil, furnizorii, cumparatorii, potentialii noi veniti, bunurile;serviciile de substitutie si competitorii importanti. Aceste componente le-am analizat anterior ca forte ale mediului concurential, si 2n continuare vom vedea ca toate acestea actioneaza sub impactul unor factori care le modifica intensitatea functie de manifestarile lor. Adaptarea la mediul concurential 9 din ce 2n ce mai turbulent 9 necesita, 2n prezent, mult mai multa flexibilitate din partea managerilor. In acest sens, mediul extern al firmei trebuie cunoscut 2n detaliu. Asupra mediului extern actioneaza patru categorii de factori de influenta, clasificati pe baza naturii actiunii specifice exercitate asupra firmei si pot fi considerati patru medii specifice& 1. <actorii politico-legali, ce formeaza mediul politico-legal' *. <actorii economici, ce formeaza mediul economic' 5. <actorii socio-culturali ce alcatuiesc mediul socio-cultural' 6. <actorii tehnologici ce 2ntregesc mediul tehnologic. unoasterea detaliata a actiunii tuturor acestor factori asupra firmei este deosebit de utila deoarece ajuta managerii sa 2nteleaga si sa explice deciziile si comportamentele pe care le observa 2n cadrul firmei pe care o conduc si permite un studiu amanuntit al relatiei 2n continua schimbare dintre firma si mediul sau extern. Factorii politico-legali se constituie 2n mediul politico-legal 2n care firma 2si desfasoara activitatea alaturi de toate celelalte. adrul legal este format din totalitatea legilor si reglementarilor, precum si din sistemele de elaborare si aplicare a acestora. omponenta politica este reprezentata de sistemul de relatii dintre autoritatile politice si de stat si agentii economici. !iferentele de la tara la tara se datoreaza dezvoltarii unui specific national 2n domeniu. =rice firma trebuie sa studieze periodic legislatia ce poate avea efecte asupra industriei sau intereselor sale. Aceasta trebuie sa raspunda la 2ntrebari precum& .egislatia este clara> Reglementarile sunt depasite si necesita anumite amendamente> In ce situatie legislatia le ofera firmelor concurente un avantaj inechitabil> Factorii economici determina c3t de usor sau c3t de greu este pentru o firma sa aiba succes pe piata si sa fie profitabila, deoarece afecteaza at3t disponibilitatile de capital si costurile, c3t si cererea de produse;servicii. !aca cererea este variabila, iar costul capitalului este scazut, firmele vor fi stimulate sa investeasca si sa 2si extinda activitatile 2n speranta ca vor fi profitabile. In caz contrar, firmele considera ca nivelul profitabilitatii 2n domeniu nu constituie un stimulent suficient pentru a investi. /rintre cei mai reprezentativi factori economici ce pot afecta activitatea unei firme turistice se numara& - conditiile de pe piata fortei de munca'

- ciclul de viata al produselor sau serviciilor turistice' - firmele lider pe piata turistica' - evolutia pietei de capital' - sursele de profit' - barierele la intrare si iesire de pe piata turistica. /iata fortei de munca . ea mai importanta componenta a produsului turistic este elementul uman, cel ce organizeaza si executa programele turistice.1 /erformanta economica a firmei turistice depinde 2n mare masura de pregatirea profesionala a personalului angajat 2n activitatea turistica, de spiritul lui de ospitalitate, de constiinciozitatea si promptitudinea cu care reactioneaza la exigentele turistilor, pe scurt, de calitatea serviciilor prestate. %u toate sectoarele din turism ofera posibilitatea de a angaja un numar mare de persoane. !intre serviciile de baza, cele mai avide de forta de munca se dovedesc a fi serviciile hoteliere si de alimentatie publica. )pecificul fortei de munca ocupata 2n turism tine de urmatoarele aspecte& - caracteristicile profesiilor' - formarea profesionala a fortei de munca' - costul formarii fortei de munca pentru turism' - permanentizarea fortei de munca 2n turism si eliminarea ,diminuareacaracterului ei sezonier. VI. Romania si tarile concurente !intre tarile cu oferta concurenta, 2n *116 tara noastra a avut cea mai mare rata de crestere a sosirilor, tendinta care nu s-a mentinut si 2n *117 cand singurele tari care au 2nregistrat scaderi au fost Rom3nia si 4ngaria.

Mai mult de :7? din sosirilor internationale 2n Rom3nia provin din +uropa. +ste interesant de remarcat ca un procent de @7? provin din cinci tari vecine& 4craina, Moldova, 0ulgaria, 4ngaria si )erbia si Muntenegru. !aca 2n anul *116 cresterea a fost condusa de 4ngaria cu 8:?, 2n anul *117 s-a 2nregistrat o scadere care a situat nivelul sosirilor de turiti din 4ngaria la cel din anul *115. /rintre cele 17 tari membre ale 4+ cele mai mari piete pentru Rom3nia sunt& Aermania, Italia, <ranta, Austria si Marea 0ritanie. !aca 2n *116 sosirile din toate cele 17 tari au 2nregistrat scaderi datorate 2n parte integrarii a 11 noi tari la 4+ si stimulentelor pentru vizitatorii din aceste tari, cum ar fi liniile aeriene cu preturi reduse, 2n anul *117 s-au 2nregistrat din
1

A./ostelnicu 9 Introducere 2n teoria si practica turismului 9 +d. !acia, luj-%apoca, 1::@, pag.1B1

nou cre teri 2ntre 1@ ? i 65?. !in regiunile extraeuropene, principala piata emitatoare spre Rom3nia este )4A, din care fluxul de turi ti a crescut constant din anul *111, p3na la 1*1.111 sosiri 2n anul *117. "uritii americani au 2nceput sa fie contienti de faptul ca Rom3nia este mai mult dec3t o destinatie care se identifica cu mitul lui C!racula$. Romania este Dclar depasitaD de 4ngaria, ehia, 0ulgaria, roatia, /olonia si )lovacia in privinta indicelui de competitivitate al industriei turistice, se arata in proiectul de strategie pe perioada *11@-*115 al Autoritatii %ationale pentru "urism ,A%"-. Indicele de competitivitate al industriei turistice a unei tari a fost obtinut prin calcularea mediei aritmetice a urmatorilor indici& pret, infrastructura, mediu, tehnologie, resurse umane, deschidere si probleme sociale. )ursele de date pentru acesti indicatori sunt reprezentate in mare parte de indicatorii de dezvoltare elaborati de 0anca Mondiala, dar si de rapoarte ale =%4 si ale onsiliului Mondial al "urismului ,E"" -, se arata in document. /otrivit acestui calcul, indicele de competitivitate al industriei turistice romanesti este de 7B,:1. D/otrivit acestui indice, Romania, in domeniul competitivitatii in turism, este clar depasita de 4ngaria ,@B,66- si ehia ,@6,6@-, dar si de 0ulgaria ,8B,7@-, roatia ,8B,16-, /olonia ,88,15- si )lovacia ,8*,B6-D, se arata in documentul elaborat de A%"., remis %eFsIn. D"otusi, tara noastra pastreaza un avantaj fata de vecinele noastre, 4craina si )erbia - Muntenegru. "rebuie insa sa mentionam ca aceste rezultate sunt putin influentate de lipsa unor date, mai ales in cazul )erbiei si Muntenegru, dar si intr-o mai mica masura pentru roatia, 4craina, /olonia si ehiaD, se mai spune in document. DRomania este mai competitiva fata de unii dintre concurentii sai in domeniul preturilor, al mediului, al deschiderii fata de comert si turism si domeniul social si mai putin in cel al tehnologiei, al resurselor umane si al infrastructuriiD, se mai spune in proiectul de strategie al A%". ompetitivi si totusi inferiori /otrivit documentului A%", fata de 0ulgaria, Romania este mai competitiva in domeniile preturi ,la capitolele tarife pe camera in hoteluri, in *116' indicele paritatii puterii de cumparare' nivelul impozitarii in turism-, infrastructura ,doar la capitolele drumuri si caii ferate 9 cu indici superiori 0ulgariei-, mediu ,emisii de dioxid de carbon mai putine decat 0ulgaria, dar o densitate a populatiei mai mare-, tehnologie ,doar la capitolul exporturi high-tech-, social ,la indicele ziarelor si indicele televizoarelor-. <ata de roatia, Romania este mai competitiva in domeniile preturi ,doar la capitolul nivelul impozitarii in turism-, mediu ,emisii de dioxid de carbon mai putine decat roatia, dar o densitate a populatiei mai mare-, deschidere internationala ,la capitolul nivelul impozitarii in comertul international- si domeniul social ,la indicele ziarelor si indicele televizoarelor-. D!e asemenea, trebuie mentionat ca analiza nu este completa datorita lipsei datelor pentru domeniile infrastructura si human tourismD, se mai spune in proiectul de strategie.

<ata de 4ngaria, Romania este mai competitiva doar in domeniile preturi ,la capitolele tarife pe camera in hoteluri, in *116 si nivelul impozitarii in turism- si domeniul social ,doar la indicele televizoarelor-, se arata in document. <ata de )lovacia, Romania este mai competitiva doar in domeniile preturi ,la capitolul tarife pe camera in hoteluri, in *116-, human tourism ,doar capitolul implicarii oamenilor in turism-, mediu, tehnologie ,doar la capitolul exporturi high-tech-, domeniul deschiderii internationale ,capitolul vize-, si domeniul social ,la indicele ziarelor si indicele televizoarelor-. <ata de Republica eha, Romania este mai competitiva doar in domeniile preturi ,la capitolele tarife pe camera in hoteluri, in *116 si nivelul impozitarii in turism- si domeniul social ,doar la indicele ziarelor si indicele televizoarelorFata de Polonia, Romania este mai competitiva doar in domeniile preturi (la capitolele tarife pe camera in hoteluri, in 2004 si nivelul impozitarii in turism), human tourism (doar capitolul impactului economic al turismului), tehnologie (doar la capitolul exporturi hightech), domeniul deschiderii internationale (capitolele indicele deschiderii in turism si indicele deschiderii in comert) si domeniul social (doar la indicele ziarelor si indicele televizoarelor) Fata de craina, Romania este mai competitiva in domeniile preturi (la capitolele tarife pe camera in hoteluri in 2004, paritatea puterii de cumparare si nivelul impozitarii in turism), human tourism (doar la capitolul implicarii in turism a populatiei), mediu (emisii de dioxid de car!on mai putine decat craina, o densitate a populatiei mai mare), tehnologie (capitolele numarul de utilizatori de "#$%R#%$, telefonie mo!ila, exporturi high-tech), domeniul deschiderii internationale (capitolul vize, nivelul impozitarii in comertul international) si domeniul social (capitolele indicele dezvoltarii umane, indicele ziarelor, indicele calculatoarelor si indicele televizoarelor), se mai arata in documentul ela!orat de &#$' "n prezent, sectorul turistic romanesc se caracterizeaza, la nivel glo!al, prin urmatorii indicatori anuali( )"n raport cu potentialul existent in tara noastra, si comparativ cu celelalte tari central si est europene, Romania se prezinta modest in ceea ce privesc performantele economice ale industriei turismului), se mai spune in documentul ela!orat de &#$'

VI.1 Orizontul competitivitatii in turismul romanesc Modul de ordonare a principalelor obiective incluse 2n strategia de dezvoltare a turismului rom3nesc, precum si a cailor de realizare a acestora, prezinta o serie de aspecte interesante pentru conceptualizarea sistemului de valorificare a patrimoniului nostru turistic. Cresterea competitivitatii ofertei turistice romnesti prin valorificarea potentialului turistic, modernizarea si dezvoltarea bazei tehnico-materiala a turismului n concordanta cu standardele internationale. In scopul realizarii unui asemenea obiectiv, Rom3nia poate apela la urmatoarele cai de realizare& 2ncurajarea, sprijinirea si stimularea investitiilor de capital strain 2n cele mai diverse sectoare ale turismului rom3nesc' modernizarea unor unitati reprezentative din capitala, marile orase ale tarii, de pe litoralul rom3nesc si din statiunile balneare si montane' elaborarea unor studii de fezabilitate si documentatii tehnico-economice 2n vederea realizarii de noi unitati de cazare, alimentatie, tratament, agrement s.a. 2n principalele zone turistice ale tarii' dezvoltarea si lansarea unor oferte de programe si actiuni turistice speciale destinate unei clientele specifice' promovarea unor forme specifice de turism ,v3natoare, echitatie -, diversificare ofertei de agrement 2n

unele destinatii turistice , Fater-par( pe litoralul rom3nesc 9 proiect ce urmeaza a se derula 2n statiunea Mamaia-' elaborarea unui sistem optim de rezervare automata a locurilor de cazare' realizarea si implementarea unui sistem informational adecvat noilor cerinte ale activitatii de turism, aliniat la practica internationala, sustinut de o dotare tehnica de calcul corespunzatoare' restaurarea si amenajarea unor monumente de arhitectura 2n vederea valorificarii lor prin turism' crearea de lanturi hoteliere rom3nesti si introducerea 2n retele de lanturi hoteliere internationale a unora din hotelurile noastre etc. Perfectionarea cadrului organizatoric necesar dezvoltarii unui turism competitiv. Analiza efectuata 2n acest domeniu au scos 2n evidenta faptul ca pot fi avute 2n vedere urmatoarele cai de realizare& integrarea internationala, la nivelul organismelor centrale, c3t al unitatilor regionale, prin afilierea la diverse asociatii si organisme de profil din strainatate' privatizarea 2ntreprinderilor de turism si cresterea competentelor acestora 2n valorificarea resurselor locale, 2n promovarea si comercializarea ofertelor proprii, 2n cooperare cu firme din tara si straine' folosirea pe scara larga a licitatiilor cu participare locala si internationala 2n modernizarea si dezvoltarea bazei tehnico-materiale a turismului' diversificarea formelor de colaborare si cooperare cu firme din tara si strainatate 2n construirea si modernizarea drumurilor, structurilor de primire, realizarea de instalatii de transport pe cablu, cazinouri, night-cluburi, parcuri de agrement si distractii etc' Diversificarea si cresterea calitatii serviciilor turistice ercetarea experientei tarilor cu activitate turistica moderna a scos 2n evidenta 2ntre cele mai importante urmatoarele prioritati& diversificarea serviciilor cu plata sau fara plata' cresterea ponderii serviciilor suplimentare 2n totalul prestatiilor turistice' extinderea serviciilor 2n domeniul sistemului de rezervare automata a locurilor de cazare' urmarirea instaurarii unui climat de ordine si disciplina 2n toate unitatile turistice pentru asigurarea unor servicii de 2nalta calitate. Formarea unei imagini reale, n uropa si n lume, despre !omnia ca tara turistica. Acest obiectiv se poate realiza prin organizarea unor actiuni promotionale pentru relansarea ofertei rom3nesti pe piata europeana dar si pe alte piete din alte continente, 2mbunatatirea continutului si calitatii mesajelor publicitare, cresterea rolului si competentelor birourilor de turism din strainatate, diversificarea publicatiilor turistice editate 2n mai multe limbi de circulatie internationala. !econsiderarea actiunii de comercializare a produselor turistice romnesti pe piata internationala. )etul de masuri care se impun 2n realizarea acestui obiectiv sunt & asigurarea unui sistem elastic de tarife si preturi 2n functie de sezon, conditii climatice, intensitate de trafic si grad de solicitare' extinderea competentelor agentilor economici 2n teritoriu 2n domeniul contractarii pe piata turistica externa si al fixarii unor tarife si preturi competitive' crearea unor agentii de turism pe principalele piete traditionale si de reprezentante turistice pe alte piete emitente' extinderea cooperarii 2n domeniul comercializarii unor produse turistice rom3nesti. Dezvoltarea turismului de tineret

In vederea amplificarii miscarii turistice a tinerilor se propun pentru perioada 1::8-*117 urmatoarele obiective strategice ale politicii de dezvoltare a turismului de tineret ce se va realiza cu colaborarea directa dintre Ministerul "urismului, Ministerul "ineretului si )portului si Ministerul +ducatiei si ercetarii& - cresterea participarii tinerilor la circulatia turistica interna' - extinderea organizarii de programe pentru formarea si perfectionarea tinerilor 2n meserii cu caracter turistic ,animatori, ghizi pentru diferite actiuni turistice-' - extinderea proiectelor de participare a asociatiilor de tineret, cluburilor, fundatiilor sau oricarei forme de organizare non-guvernamentala la cogestionarea si co-managementul resurselor turistice din perspectiva dezvoltarii durabile' - asigurarea si difuzarea informatiei turistice de interes pentru tineret' - organizarea de actiuni turistice cu caracter educativ pe probleme interculturale, de identitate a culturii nationale, de comportament turistic si ecologic, moralreligioase' "sigurarea fortei de munca corespunzatoare noilor programe, e#igente si tehnologii turistice. Aceasta se va face dupa criterii stiintifice de recrutare, selectionare, formare si perfectionare a tuturor lucratorilor din turism, instituirea unui sistem de stimulare si cointeresare a personalului din turism, derularea unor cursuri de formare si perfectionare manageriala 2n turism, asigurarea unei colaborari contractuale cu organizatii sau firme straine specializate.1

%.%eacsu 9 Turismul si dezvoltarea durabila, +d. +xpert, 0ucuresti, *111, pag1:*