SUBIECTE ANATO II

1. Cerebelul configuratie externa, asezare, ra

orturi Cerebelul este considerat centrul moderator al activitatii musculare. Asezare: cerebelul se gaseste in fosa posterioara a craniului, inferior de cortul cerebelului si posterior de bulb si punte, cu care delimiteaza cavitatea ventriculului 4. Cerebelul se sprijina postrior pe fosele cerebeloase ale occipitalului. Forma: cerebelul are forma de fluture; el este format din 2 emisfere si vermis. In ansamblu i se descriu 2 fete, una superioara si una inferioara. Fata inferioara prezinta median o adancitura in care se gaseste vermisul. a limita dintre cele 2 fete, posterior, se gaseste un sant care se numeste marele sant circumferential sau fisura orizontala. !e suprafata cerebelului e"ista santuri mai mici care il impart in lame sau folii, si santuri mai largi care se numesc fisuri. Filogenetic este impartit in # parti: ar$icerebel %aparut la pesti&, paleocerebel %aparut la amfibieni&, neocerebel %aparut la primate si la om&. Aceste parti sunt considerate lobi: ar$icerebelul este lobul floculonodular, paleocerebelul este lobul anterior, neocerebelul este lobul posterior. a limita dintre partile cerebelului e"ista fisuri: a& Fisura primara ' este intre paleocerebel si neocerebel si se gaseste pe fata superioara a cerebelului b& Fisura postero(laterala ' este intre ar$icerebel si neocerebel si se gaseste pe fata inferioara a cerebelului.

!. "obatia si lobulatia cerebelului

Filogenetic este impartit in # parti: ar$icerebel %aparut la pesti&, paleocerebel %aparut la amfibieni&, neocerebel %aparut la primate si la om&. Aceste parti sunt considerate lobi: ar$icerebelul este lobul floculonodular, paleocerebelul este lobul anterior, neocerebelul este lobul posterior. a limita dintre partile cerebelului e"ista fisuri: a& Fisura primara ' este intre paleocerebel si neocerebel si se gaseste pe fata superioara a cerebelului b& Fisura postero(laterala ' este intre ar$icerebel si neocerebel si se gaseste pe fata inferioara a cerebelului. Fiecare lob este format din lobuli, atat pe vermis cat si pe emisferele cerebrale. obulii vermisului C ' culmen; ! ' piranus ' lingula; ) ' uvula c ' lobul central; * ' nodulus + ' declive F ' folium

obulii emisferelor

, ' tuber !C ' paleocerebel *C ' neocerebel AC ' ar$icerebel F- ' fisura superioara F. ' fisura orizontala F! ' fisura posterolaterala F ' fraul lingulei A C ' aripioara lobului central ! ' patrulater - ' simple" -- ' semilunar superior -i ' semilunar inferior /0 ' biventer , ' tonsila F ' floculus

#. Scoarta cerebeloasa
-coarta cerebeloasa este dispusa la suprafata si este uniforma %aceeasi structura la orice nivel&. 1a are # straturi de la suprafata in profunzime. 2& -tratul molecular ' cu rol in asociatie, este format din celule nervoase stelate, celule nervoase cu cosulete, fibre si nevroglii. +endritele celulelor fac sinapsa cu fibre paralele %care sunt a"onii celulelor granulare din stratul granular& si cu fibre agatatoare %fibre reticulo(cerebeloase si putine fibre ponto(cerebeloase si oligo(cerebeloase&. A"onii celulelor fac sinapsa cu dendritele celulelor !ur3inje din stratul intermediar. Componenta fibrilara este reprezentata de fibre paralele si fibre agatatoare. *evrogliile sunt reprezentate de microglii, celule gliale /ergman %care formeaza membrana limitanta e"terna&, nevroglii multipenate Fananas. 2& -tratul intermediar ' are rol efector si este format din celule !ur3inje %apro"imativ 24 milioane&, asezate pe un singur rand. Aceste celule au forma de butelie si sunt asezate cu baza spre stratul granular. +endritele celulelor ajung in stratul molecular, unde fac sinapsa cu fibre paralele, cu fibre agatatoare, cu a"onii celulelor stelate si cu a"onii celulelor cu cosulete. #& -tratul granular ' are rol receptor si este alcatuit din celule, fibre si nevroglii. Componenta celulara este alcatuita din: A. Celule 5olgi ' sunt cele mai mari din scoarta cerebeloasa, dendritele lor ajung in stratul molecular unde fac sinapsa cu fibrele paralele. Corpul celular face sinapsa cu fibrele agatatoare si musc$ioase. A"onul face sinapsa cu dendritele celulelor granulare. /. Celule granulare ' sunt cele mai mici celule nervoase din nevra" %sunt apro"imativ 266(246 de miliarde&. A"onii lor merg spre stratul molecular unde se ramifica in 7,7, formand fibrele paralele care fac sinapsa cu celulele stelate, cele cu cosulete, celulele !ur3inje si celulele 5olgi. +endritele lor fac sinapsa cu a"onii celulelor 5olgi, cu fibrele agatatoare si cu cele musc$ioase.

Componenta fibrilara este alcatuita din : A. Fibre agatatoare /. Fibre musc$ioase, care reprezinta restul aferentelor cerebelului. . fibra musc$ioasa prezinta pe traiectul ei pana la 46 de ingrosari unde fac sinapsa dendritele celulelor granulare %pana la 26 de celule pentru fiecare ingrosare&. Aceasta ingrosare este lipsita de teaca de mielina si formeaza cu dendritele celulelor granulare un glomerul cerebelos. *evrogliile sunt mai numeroase si sunt reprezentate in special de celule gliale /ergman si nevroglii multipenate Fananas. Centrul alb este constituit din fibre aferente si eferente, la care se adauga fibrele proprii de asociatie ce unesc foliile si lobii cerebelosi. 8edial si ventral, in dreptul acoperisului ventriculului 4, centrul alb se despica in 2 lame: valul medular superior si cel inferior.

$. Nucleii cerebelosi
*ucleii cerebelosi ocupa o pozitie centrala, fiind inconjurati de substanta alba, care intre nuclei si scoarta formeaza centrul alb. Acesti nuclei se impart in # grupe: 2& *ucleii fastigiali ' se gasesc la nivelul vermisului sau tavanului ventriculului 4, si apartin ar$icerebelului. 2& *ucleii globos si emboliform %nucleul interpozitus la pasari& ' se gasesc la limita dintre vermis si emisfera cerebeloasa, si in $ilul nucleului dintat. #& *ucleul dintat ' are forma olivei principale bulbare, cu $ilul orientat postero( medial, si apartine neocerebelului. *ucleii cerebelosi primesc doar colaterale din aferentele cerebelului, si din ei pleaca toate eferentele.

%. Aferentele cerebelului
+upa ce dau colaterale nucleilor cerebelosi ajung in scoarta cerebeloasa ca fibre agatatoare si musc$ioase. In general aferentele sunt activatoare pe celulele scoartei. -tratul granular primeste majoritatea aferentelor, de aici informatiile merg spre stratul molecular asociativ, iar statia finala a impulsurilor aferente sunt celulele !ur3inje. A"onii celulelor !ur3inje parasesc scoarta si ajung la nucleii intracerebelosi, avand efect in$ibitor pe ei. +eci singura legatura dintre scoarta si nuclei sunt a"onii celulelor !ur3inje. Aferentele sunt de 2 tipuri: 2& Aferente directe: (9 fibre vestibulo(cerebeloase spre ar$icerebel %ajung prin pedunculii cerebelosi inferiori& (9 fibre spino(cerebeloase anterioare si posterioare spre paleocerebel %ajung prin pedunculii cerebelosi inferiori si superiori&

(9 fibre cuneo(cerebeloase spre paleocerebel %ajung prin pedunculii cerebelosi inferiori& (9 fibre trigemino(cerebeloase de la nucleul tractului mezencefalic al nervului trigemen spre paleocerebel %ajung prin pedunculii cerebelosi superiori si valul medular superior& (9 fibre tecto(cerebeloase cu informatii acustice si optice de la coliculii cvadrigemeni spre neocerebel %ajung prin pedunculii cerebelosi superiori si valul medular superior& 2& Aferente indirecte: (9 fibre cortico(reticulo(cerebeloase spre paleocerebel (9 fibre cortico(ponto(cerebeloase spre paleocerebel (9 ibre cortico(arcuato(cerebeloase spre paleocerebel (9 fibre cortico(olivo(cerebeloase spre neocerebel Aceste fibre reprezinta majoritatea fibrelor musc$ioase si o mica parte din fibrele agatatoare

1&. Eferentele cerebelului

!ornesc de la nucleii cerebelosi astfel: (9 de la nucleul dintat la nucleii ventral antero(lateral si ventral intermedio(lateral din talamus, la nucleul rosu si comple"ul olivar. ,oate aceste eferente sunt incrucisate si apartin neocerebelului. (9 de la nucleii globos si emboliform care apartin paleocerebelului spre nucleul rosu, prin fibre incrucisate care in traiectul lor spre maduva %fibre rubrospinale& sunt in continuare incrucisate :9 dubla decusatie (9 de la nucleii fastigiali care apartin ar$icerebelului pleaca 2 tipuri de eferente: 2& Fibre cerebelo(vestibulare directe care ajung prin pedunculii cerebelosi inferiori la nucleii vestibulari 2& Fibre cerebelo(vestibulare indirecte incrucisate care merg prin fasciculul uncinat la nucleii vestibulari, trecand si prin pedunculii cerebelosi superiori. Acest fascicul mai contine si fibre aferente ale ar$icerebelului spre nucleii reticulari median si paralateral.

1'. Tala(us to

ografie, nuclei ,alamusul este format din 2 mase nucleare %dreapta si stanga&, situate de o parte si de alta a ventriculului #. -unt 2 mase de substanta cenusie despartite de lamele medulare ale talamusului %substanta alba&: lama medulara interna si lama medulara e"terna care este mai mica si se gaseste la periferia talamusului. *ucleii talamici sunt impartiti in mai multe grupe: ; nucleii anteriori ; nucleii mediali ; nucleii laterali ; nucleii ventrali ; nucleii intralaminari ' se gasesc in grosimea lamei medulare interne

; nucleii liniei mediane ' se gasesc intre nucleii talamici si ependim ; nucleul reticular talamic ' se gaseste intre lama medulara e"terna si capsula interna *ucleii sunt clasificati in # categorii: a& *uclei cu cone"iuni specifice %<& ' de releu ; nucleii: anteriori, ventrali posteriori, corpii geniculati b& *uclei de asociatie specifici %A& ; nucleii: liniei mediane, reticular c& *uclei cu cone"iuni subcorticale %-C& sau nuclei cu proiectie corticala difuza %+& ; nucleul ventral anterior, nucleul reticular si o parte din nucleii intralaminari.

1). Tala(us nucleii anteriori

2. *ucleii anteriori %<& ; se gasesc in bifurcatia lamei medulare interne ; e"ista # subgrupe: ventral medial si dorsal ; primesc ca aferente principale fasciculul mamilo(talamic si fibre corticale ; eferente: spre corte"ul din girus cinguli, spre ariile 2#,24,#2, prin bratul anterior al capsulei albe interne; spre nucleii $abenulari prin stria medularis ; sunt centru de legatura intre $ipocamp si sistemul limbic, si sunt inclusi in circuitul limbic descris de !apez ; sindromul =orsa3ov se datoreaza lezarii tractului mamilo(talamic, care duce la pierderea memoriei recente

1#. Tala(us nucleii (e*iali

2. *ucleii mediali *ucleul dorso(medial ; are 2 parti: a& o parte magnocelulara %-C& b& o parte parvocelulara care se gaseste posterior %A& ; eferente: in regiunea preoptica, spre corte"ul orbitofrontal, ariile 26(46 ; are cone"iuni cu alti nuclei talamici %intralaminari laterali si ai liniei mediane& ; este considerat releul dintre $ipotalamus si corte" orbitofrontal ; are rol in integrarea informatiilor somatice, viscerale, olfactive, in legatura cu tonusul afectiv ; are roluri afective si in determinarea personalitatii ; poate da tulburari comportamentale in tumori de lob frontal

1+. Tala(us nucleii liniei (e*iane, nucleii intrala(inari

#. *ucleii liniei mediane ; sunt 4 grupe: paramedian, paraventricular, reuniens, romboid. *ucleul reuniens ; la nivelul sau are loc adezio intertalamica, unde nu se sc$imba fibre intre nuclei ; au in structura celule asemanatoare cu neuronii vegetativi ; au cone"iuni cu: nucleii intralaminari, nucleul dorsal(medial, $ipotalamus, corte" prepiriform ; au rol in coordonarea functiei vegetative 4. *ucleii intralaminari %-C& ; cel mai important nucleu este nucleul centro(median sau e>is ; mai e"ista 4 grupe: nucleul central(lateral, central medial, paracentral si parafascicular ; au rol in interconectarea nucleilor talamici, in reactia de trezire ; aferente: de la formatia reticulata, de la nucleul emboliform si de la sistemul reticulat activator ascendent %-<AA& ; eferente: prin corpul striat spre arii motorii din corte"

1$. Tala(us nuclei laterali

4. *ucleii laterali %posterior si dorsal& ; au cone"iuni cu corte"ul parietal si cu alte grupe talamice: nucleii ventrali si mediali. *ucleul pulvinar: ; aferente: caile sensibilitatii generale si caile optice, si au proiectii in ariile occipitale si in corte"ul parietal %ariile 4 si ?& ; roluri: medierea unor informatii vizuale ce ocolesc corpii geniculati, controlul oculomotor, al vorbirii, perceptia durerii cronice

1%. Tala(us nuclei ,entrali

@. *ucleii ventrali a& *ucleul ventral anterior %-CA+& ; aferente: de la nucleii bazali %corpii striati&, nucleul centromedian, nucleul dintat, substanta neagra. ; eferente: difuze, nespecifice, spre lobul insulei ; roluri: stimularea acestor nuclei duce la modificarea activitatii corticale b& *ucleul ventral lateral ; aferente: cerebeloase, de la nucleul dintat prin fasciculul dento(talamic, de la substanta neagra prin fasciculul nigrotalamic, de la nucleul rosu prin fasciculul rubrotalamic ; eferente: spre ariile motorii 4 si @

Acest nucleu apartine unor circuite de tip corte"(cerebel(nucleu ventrolateral( corte", sau corte"(corpstriat %nuclei bazali&(nucleu ventrolateral(corte" ; are rol in initierea si organizarea miscarilor c& *ucleul ventral posterior Acest nucleu reprezinta cea mai mare parte a nucleilor talamici si este divizat in alti # nuclei: i& *ucleul ventral postero(lateral ; aferente: lemniscul medial, aferente spinotalamice, fibre in contracurent de la corte" %cortico(talamice& ii& *ucleul ventral postero(medial ; aferente: lemniscul trigeminal, fibre gustative %de la nucleul tractului solitar&, fibre descendente cortico(talamice 1ferente ale ambilor nuclei se duc in girul postcentral %in ariile #,2,2& iii& *ucleul ventral postero(intermediar ; aferente: de la structuri vestibulare %neuronul # al caii vestibulare& ; proiectie: postcentral de lobul parietal

!&. Nucleii reticulari,

e*iculi tala(ici ?. Nucleul reticular %-C& ; se gaseste intre lama medulara e"terna si capsula interna ; se numeste reticular pentru ca are aspect de retea, deoarece prin el trec toate aferentele si eferentele talamusului ; roluri: in integrarea activitatii talamice dintre nuclei ; aferente: de la formatia reticulata, de la ceilalti nuclei talamici si de la $ipotalamus ; eferente: spre corte" si formatiuni subcorticale ,alamusul este impartit in # parti: ; !aleotalamusul, care este reprezentat de nucleii de releu ; *eotalamusul, care este reprezentat de nucleii de asociatie ; Ar$italamusul, care este reprezentat de nucleii cu cone"iuni subcorticale si de cei cu proiectie corticala difuza. ,alamusul este legat de alte structuri prin e*iculii tala(ici: 2& !ediculul anterior ; de la nucleii anteriori si mediali, trece prin bratul anterior al capsulai interne spre lobul frontal 2& !ediculul superior ; de la nucleii laterali si ventrali, trece prin bratul posterior al capsulei interne spre lobii frontal si parietal #& !ediculul posterior ; de la pulvinar si corpul geniculat medial, merge prin segmentul retrolenticular al capsulei interne spre lobii parietal si occipital 4& !ediculul inferior ; pleaca de la grupe posterioare talamice si corpi geniculati mediali, in segmentul sublenticular al capsulei interne si merge la lobul temporal

!1. -unctiile tala(usului

<olurile talamusului: 2& Integrarea informatiilor senzitivo(senzoriale 2& Integrarea in activitatea motorie #& <oluri in activitatile psi$ice, in procesele de constienta si atentie si de raportare emotionala si afectiva la stimulii din mediul intern sau e"tern. eziuni talamice eziuni ale talamusului stang duc la tulburari in emisfera cerebrala stanga ; afazie talamica daca suntem dreptaci %acolo avem centrul vorbirii :9 nu vorbim articulat si avem greutate in interpretarea si recunoasterea cuvintelor& eziuni ale talamusului drept duc la tulburari in emisfera cerebrala dreapta :9 tulburari de tipul perceptiilor spatiale cu o dezorientare spatiala. /albismul %balbaiala& este cea mai simpla afectiune ce intervine la tentativa de a sc$imba emisfera cerebrala dominanta. eziuni talamice izolate: a& lezarea nucleului centromedial :9 tremur in repaus al e"tremitatilor si miscari coreoatetozice b& lezarea nucleilor liniei mediane :9 tulburari cardiovasculare, edeme, cianoza -indromul talamic este suprareactia descrisa de Bead: la un stimul foarte slab face o $iperalgie pe partea respectiva -indromul +ejerine(<oussC a nivelul talamusului se considera ca el este substratul morfologic al unui tip primitiv de constienta: recunoasterea unor atingeri, temperaturi, tipuri de durere, si caracterul lor afectiv.

!!. .i

otala(usul configuratie externa Bipotalamusul este format din # straturi de celule vegetative, care dinspre cavitatea ventriculului # spre e"terior sunt : stratul periventricular %mai bine dezvoltat anterior&, stratul medial, stratul lateral %mai bine dezvoltat posterior&. a limita dintre straturile medial si lateral se gasesc : columna forni"ului, pediculul mamilar si fasciculul retrofle". Aceste elemente impart atat topografic dar si functional, $ipotalamusul in 2 regiuni : una laterala si una mediala. Antero(superior de partile $ipotalalmusului se gaseste o structura separata care are cone"iuni cu $ipotalamusul, respectiv aria preoptica

!/. Aria 0i

otala(ica (e*iala Aria $ipotalamica mediala : ( este cea mai bine reprezentata, cu nucleii si functiile cele mai importante. Aceasta arie este impartita in # regiuni : supraoptica, infundibulara si mamilara. 2. <egiunea supraoptica este formata din 4 nuclei : ; nucleu supraoptic ' este asezat calare pe c$iasma optica. -ecreta vasopresina. ; nucleu paraventricular ' este asezat ju"tafornical, sau la locul unde columna forni"ului se infunda in peretele $ipotalamic pentru a patrunde intre straturile medial si lateral. -ecreta o"itocina. !rimii 2 nuclei formeaza glanda diencefalica. ; nucleu suprac$iasmatic ' situat dorsal de c$iasma optica ; nucleu anterior 2. <egiunea infundibulara este formata tot din 4 nuclei : ; nucleu dorsomedial ; nucleu ventromedial ; nucleu arcuat %infundibular& ; nucleu posterior #. <egiunea mamilara corespunde cornului mamilar si are 2 nuclei : ; nucleii mamilari medial si lateral

!'. Aria 0i

otala(ica laterala Aria $ipotalamica laterala : ( se continua supero(lateral cu capsula interna, si postero(lateral cu regiunea subtalamica. Aceasta arie este situata lateral de columna forni"ului si este formata din # nuclei : ; nucleul lateral ' este intins ca suprafata si reprezinta aproape in intregime stratul lateral $ipotalamic ; nucleul tuberal ; nucleul tubero(mamilar )ltimii 2 nuclei sunt nuclei mici situati medial de nucleul lateral

!). Aferentele 0i

otala(usului 2& Corticale : ' sunt de 2 tipuri, directe care sunt incerte, si indirecte care sunt la randul lor de 2 feluri : a& Aferente de la corte" orbito(frontal care sunt aduse de fasciculul medial al creierului anterior %F8CA&. Acest fascicul contine fibre in dublu sens, intre corte" orbito( frontal, regiunea periamigdaliana si aria septala, trecand succesiv prin aria preoptica si $ipotalamus iar unele fibre lungi ajung pana in mezencefal. b& Aferente de la $ipocamp care sunt aduse pe calea forni"ului. !rin aceste aferente, $ipotalamusul in cone"iune cu formatiunile olfactive intervine in coordonarea activitatii vegetative si in instinctele care stau la baza conservarii individului si a speciei. 2& Amigdalo ' $ipotalamice : ( sunt pe 2 cai :

a& amigdalo(fuga dorsala, prin stria terminala, avand originea in partea cortico( mediala a corpului sau nucleului amigdalian b& amigdalo(fuga ventrala, care are originea in partea bazo(laterala a corpului sau nucleului amigdalian, prin fibre ce traverseaza spatiul perforat anterior sau bandeleta diagonala pentru a ajunge la nivelul girului paraterminal, de unde prin fasciculul medial al creierului anterior %F8CA& impulsurile ajung la $ipotalamus. #& !alido ' $ipotalamice 4& ,alamo ' $ipotalamice : ( de la nucleul liniei mediane si nucleul medial dorsal prin pediculul talamic inferior 4& -ubtalamo ' $ipotalamice : ( sunt directe si incrucisate @& Cerebelo ' $ipotalamice : ( sunt aferente mediate de formatia reticulara a trunc$iului ?& <eticulo ' $ipotalamice : ( vin de la formatia reticulara pe 2 cai : a& prin pediculul mamilo(tegmentar b& prin fasciculul longitudinal dorsal %F +& sau al lui -c$ultz, care are originea in substanta cenusie periapeductala din mezencefal, dupa care se alatura fasciculului medial al creierului anterior %fibre mezencefalo(septale&, spre arii septale, de unde prin fibre septo($ipotalamice impulsurile ajung la $ipotalamus. D& <etino ' $ipotalamice : ( care sunt : a& directe : retina;nucleu suprac$iasmatic b& indirecte ( cu # circuite : ( circuit $ormonal : epifiza;$ipofiza ( circuit cortical : arie vizuala;arie entorinala %olfactiva&;$ipocamp;$ipotalamus ( circuit polisinaptic : corp geniculat lateral;$ipotalamus E& .lfactive : ( sunt pe 2 cai : a& de la gir piriform la $ipocamp si apoi la $ipotalamus b& de la corp amigdalian la $ipotalamus

!#. Tractul tubero infun*ibular si siste(ul

ort10i ofizar Fasciculul tubero(infundibular are originea in nucleul arcuat. Acesta secreta factori activatori si in$ibitori care sunt depozitati la nivelul eminentei mediane si infundibulului. +e la acest nivel, prin vase lungi si scurte, capilarizate la nivelul adeno$ipofizei atat superior cat si inferior, sub forma de capilare sinusoide, factorii ajung la nivelul adeno$ipofizei.

!+. Tractul su

rao tico10i ofizar Fasciculul supraoptico($ipofizar este format de a"onii neuronilor din nucleii supraoptic si paraventricular. +e(alungul acestor a"oni sunt secretati $ormonii ce sunt depozitati in neuro$ipofiza. +in aceasta, printr(un dispozitiv neurovascular, $ormonii sunt deversati in sistemul capilar venos din jurul $ipofizei %sinusuri cavernoase si intracavernoase&

!$. -unctiile 0i

otala(usului 2. *eurosecretia 2. Controlul activitatii generale autonome a organismului %functia vegetativa&. In acest sens, aria $ipotalamica mediala a fost impartita in 2 parti : una anterioara %$ipotropa& cu functie parasimpatico(mimetica, si una posterioara %ergotropa& cu functie simpatico(mimetica. #. ,ermoreglare 4. Coordonarea aportului alimentar si $idric prin e"istenta unui centru al foamei in $ipotalamusul lateral, si a unui centru al setei in $ipotalamusul medial. 4. Coordonarea activitatii se"uale si a reproducerii, prin secretia $ormonilor se"uali @. Coordonarea periodicitatii legat de ritmurile nictemerale, prin modificari ale functiilor glandelor endocrine. ?. Coordonarea emotiilor. 1motia este caracterizata prin 2 elemente : a& afectiv ' are un substrat subiectiv b& e"presia emotiei ' se caracterizeaza prin manifestari somatice si endocrine.

/!. Siste(ul olfacti,

-istemul olfactiv : ( are rol in perceperea mirosului si activator al unor sisteme neuronale care influenteaza comportamentul emotional Calea olfactiva !rotoneuronul : ( este reprezentat de celulele bipolare de la nivelul mucoasei olfactive de pe peretele superior al fosei nazale. 1le sunt in numar de 46 de milioane si sunt celule ciliate, cu numerosi cili %26666AmmF& care sunt cuprinsi intr(o lama de lic$id cu rol activ, de pe suprafata mucoasei olfactive. A"onii acestor celule se unesc si formeaza nervii olfactivi %2@(26& care traverseaza lama ciuruita. +eutoneuronul : ( este celula mitrala din bulbul olfactiv. A"onii celulelor mitrale formeaza tractul olfactiv care este asezat impreuna cu bulbul olfactiv in santul olfactiv. ,ractul in partea posterioara se lateste si formeaza trigonul olfactiv, care se imparte apoi in # strii olfactive : laterala, mediala si intermediara %inconstanta&. Calea olfactiva se continua de(alungul striei olfactive laterale, care dupa ce da colaterale spatiilor perforate anterioare si corpului amigdalian ajunge la girul semilunar %proeminenta de pe marginea superioara a uncusului&. 5irul semilunar impreuna cu uncusul formeaza aria preamigdaliana, iar aceasta din urma impreuna cu spatiul perforat anterior formeaza corte"ul olfactiv primar. !relungirile neuronale ale neuronilor din aria primara ajung la aria entorinala %olfactiva ' campul 2D& ce apartine lobulului piriform. Aria enorinala reprezinta corte"ul olfactiv secundar. Aceasta arie trimite eferente spre : $ipocamp, lobul insulei si lob frontal. !rioectia corticala : ( este reprezentata de ariile olfactive primara si secundara. Calea olfactiva este singura cale senzitiva fara releu talamic -tria olfactiva mediala : ( da colaterale spatiului perforat anterior si se continua prin comisura alba anterioara spre emisfera opusa -tria olfactiva intermediara : ( da colaterale spatiului perforat anterior si sfarseste prin tuberculul olfactiv

-patiul perforat anterior : ( este o suprafata pentagonala, prevazuta cu orificii prin care patrund ramuri centrale ale arterelor cerebrale anterioara si medie. Acest spatiu este delimitat astfel : (9 antero(lateral si antero(medial ' striile olfactive (9 postero(medial ' c$iasma si tractul optic la care se adauga banda si bandeleta posterioara (9 postero(lateral ' uncusul Aferente : ( de la bulb si tract olfactiv 1ferente : ( spre stria medulara si fasciculul medial al creierului anterior %F8CA&

//. Co(

lexul a(ug*alian Corpul amigdalian : ( este o masa nucleara sferoidala din grosimea polului asezat superior si medial de cornul temporal al ventriculului lateral. 1l corespunde la suprafata ariei periamigdaliene si se continua posterior, ca si substanta cenusie, cu coada nucleului caudat. Filogenetic el are 2 parti : una cortico(mediala %vec$e& si una bazo(laterala %noua& Aferente : (9 de la calea olfactiva, prin stria olfactiva laterala, spre partea cortico( mediala (9 de la aria entorinala spre partea bazo(laterala (9 de la talamus, $ipotalamus, arie septala, formatia reticulata mezencefalica, prin strie terminala 1ferente : (9 calea amigdalo(fuga ventrala, prin bandeleta diagonala, spre aria septala calea amigdalo(fuga dorsala, prin strie terminala, spre aria septala, iar prin colateralele ei, spre $ipocamp, $ipotalamus si epitalamus

/'. .i

oca( ul *escriere Bipocampul : ( este o proeminenta in podeaua cornului temporal al ventriculului lateral. 1l este ovoidal, alungit si mai voluminos anterior unde se apropie de nucleul amigdalian. !e fata lui superioara se gaseste santul $ipocampic, lateral de care se gasesc formatiunile : fimbria, santul fimbrio(dintat, cornul lui Amon acoperit de alveus %strat de substanta alba&. 5irul dintat si $ipocampul au structura de ar$icorte" trilaminar. ,recerea de la ar$icorte" la neocorte"ul girului para$ipocampic se face prin 4 zone de tranzitie numite : prosubicul, subicul, presubicul, parasubicul. Bipocampul este format, dinspre cavitatea cornului temporal spre centru, din ? straturi celulare : (9 strat ependimar (9 alveus ' este o lama de substanta alba formata din fibrele ce constituie aferentele si eferentele $ipocampului %aferentele vin de la toate structurile corte"ului, iar eferentele se aduna si formeaza fimbria, care paraseste $ipocampul si se continua cu stalpul forni"ului& (9 strat oriens

(9 strat piramidal (9 strat radial (9 strat molecular (9 strat lacunar

/). Conexiunile 0i

oca( ului

Aferente : a. de la gir cinguli prin cingulum b. de la indusium gliseum prin gir fasciolat si gir dintat c. de la arie septala prin forni" d. de la arie septala, $ipotalamus, formatia reticulata mezencefalica prin strie terminala %via fasciculul medial al creierului anterior ' F8CA& e. de la $ipocampul opus prin comisura forni"ului %care uneste stalpii& f. directe de la aria entorinala 1ferente : a. spre $ipotalamus prin fimbrie ; stalp forni" ; columna forni" ; corp mamilar ; restul $ipotalamusului, talamusul anterior prin pedicul mamilo(talamic si spre formatia reticulata mezencefalica prin pedicul mamilo(tegmental. b. spre epitalamus prin fimbrie ; forni" ; colaterale spre strie medulara ; trigon $abenular c. spre arie septala prin forni"