Facultatea de Stiinte si Litere. Specializarea: Relatii Internationale si Studii Europene.

REFERAT
Disciplina: Razboiul rece. Tema: Criza rachetelor din Cuba.

Coordonator: !r!inau Raz"an

Student: #ardari $icolai %nul &' (rupa )

Tar*u #ures +,)+ Cuprins

1. Introducere. 2. Apararea Cubei. 3. Politica Razboiului Rece 4. Puterea rachetelor 5. erlin!casti"#schi$b sau capcana %. Presiunile Politice &. ' apropiere secreta de Castro (. In)azia *. +o)itura aeriana 1,. locada 11. iblio"ra-ie

Introducere.
Criza rachetelor din Cuba este considerata un e"eniment important.Istoria nu o-era nici un e"eniment asemanator cu cele )& zile de octombrie din )./+'cand Statele 0nite ale %mericii si 0niunea So"ietica s1au a-lat in -ata unui dezastru nuclear.$iciodata nu a mai e2istat o asemenea probabilitate ca atat de multe "ieti sa s-arseasca brusc.Daca ar -i izbucnite razboiul'ar -i putut duce la moartea a ),, de milioane de americani'a mai bine de ),, de milioane de rusi si de asemenea a milioane de europeni.In -ata acestor ci-re' alte calamitati naturale si cruzimi care au a"ut loc in istorie ar -i de"enit nesemni-icati"e.Data -iind probalitatea dezastrului1pe care presedintele 3enned4 a estimate1o ca -iind 5na din trei1 sal"area noastra pare e2traordinara.%cest e"eniment simbolizeaza un -apt important'chiar daca doar partial ima*inabil'despre e2istenta noastra in era nucleara. In "ara anului )./+' toata lumea stia ca 0niunea So"ieica'transporta mari cantitati de arme si trimitea trupe in Cuba' spre a o prote6a de un atac american.Intrebarea era daca aceste transporturi so"ietice puteau include si arme nucleare.#osco"a nu mai amplasase niciodata arme nucleare strate*ice in a-ara *ranitelor sale teritoriale1nici in statele comuniste pe calre le controla in Europa de Est' care erau sateliti ai Imperiului so"ietic' nici chiar in China' cat timp aceasta tara comunista a -ost un aliat apropiat al 0niunii So"ietice. e )) septembrie' *u"ernul so"ietic a emis o declaratie publica lun*a si -inala cu pri"ire la acti"itatiile sale in Cuba.Desi isi a-irma an*a6amentul in Cuba si a"ertiza S0% sa nu atace nici insula si nici na"ele so"ietice care p apro"izionau' rea-irma si politica pri"ind trans-erul armelor nucleare catre terte state cu urmatorul anunt:
(u"ernul 0niunii So"ietice a autorizat a*entia de stiri T%SS sa declare ca 0niunea So"ietica nu are ne"oie sa1si deplaseze armele'cu scopul respin*erii unei a*resiuni sau pentru o riposta in orice alta tara' de exemplu, Cuba. %rmele noastre nucleare au o -orta e2plozi"a atat de mare iar 0niunea So"ietica are rachete atat de puternice' capabile sa poarte aceste -ocoase nucleare' incat nu are ne"oie sa caute amplasamente pentru ele in a-ara -rontierelor proprii.

7 asemenea declaratie publica'-ormala'parea sa rezol"e problema.In mod natural' toti o-icialii so"ietici au preluat aceasta asi*urare in con"ersatiile cu o-icialii americani. Semnalul so"ietic era clar.La -el de limpede era si a"ertismentul american. rincanale publice si pri"ate' Casa %lba a a"ertizat *u"ernul so"ietic ca Statele 0nite nu "or tolera arme o-ensi"e in Cuba' ambele parti intele*and ca americanii de-ineau rachetele balistice drept arme o-ensi"e.%cest punct a -ost -acut clar si public' in declaratia Casei %lbe din 8 septembrie' cat si in particular.Statele 0nite si1au riscat presti*iul prin aceasta a"ertizare. e 9 septembrie' Con*resul a acordat presedintelui autorizatia prealabila de a mobiliza rezer"isti suplimentari pentru -ortele armate. e )& septembrie ' presedintele 3enned4 a sustinut o con-erinta de presa si' pentru prima data' a "orbit direct americanilor despre concentrarea so"ietica din Cuba.3enned4 a promis ca nu "a ordona o in"azie a Cubei daca aceasta tara nu "a ameninta alte natiuni din %merica Latina sau daca nu "a de"enii o baza o-ensi"a pentru 0niunea So"ietica. Daca'totusi' Cuba de"enea o baza militara o-ensi"a cu o capacitate semni-icati"a pentru 0niunea So"ietica 'atunci :%merica; "a -ace tot ceea ce trebuie pentru a prote6a securitatea sa si a aliatilor sai. <ruscio" a auzit cu certitudine a"ertismentul.Din cauza acestuia s1a plans manios lui 3enned4' intr1o scrisoare particulara' trimisa pe += septembrie. Trebuie sa "a spun direct' domnule presedinte' ca declaratia dumnea"oastra' care cuprinde amenintari la adresa Cubei' este pur si simplu de neconceput. #obilizarea rezer"istilor a in-ierbantat si mai mult

&

atmos-era si a turnat *az peste -oc.%ceste amenintari la adresa Cubei seamana mai mult cu comportamentul bri*anzilor din E"el #ediu' scria <ruscio". e )>1)/ octombrie 'cand 3enned4 si consilierii sai au -ost in-ormati ca Statele 0nite au descoperit rachete balistice in Cuba' presedintele si ma6oritatea celor prezenti au -ost socati.Discutiile la aceasta intalnire si la cele ce au urmat au *enerat patru ipoteze:

Ipoteza 1 . Apararea Cubei

0na dintre primele note apartinant CI%' dupa ce rachetele au -ost descoperite in Cuba' a e2plicat: Decizia liderilor so"ietici de a des-asura rachetele balistice in Cuba do"edeste hotararea lor de a descura6a orice inter"entie americana care li s1ar parea probabila sau iminenta si ar a"ea ca scop slabirea sau inlaturarea re*imului Castro. Desi e-ortul din )./) de a in"ada Cuba cu o -orta alcatuita din e2ilati cubanezi antrenati de CI% esuase dezastruos' 0niunrea So"ietica a"ea un moti" sa creada ca Statele 0nite ar putea repeta actiunea' de data asta cu succes.Episodul din (ol-ul orcilor demonstrase ca Statele 0nite puteau actiona.Dupa ce 3enned4 a -acut publica des-asurarea de rachete' replica so"ietica a accentuat ca orice a6utor so"ietic catre Cuba este e2clusi" destinat imbunatatirii capacitatii de-ensi"e a Cubei.%ceasta a ramas pozitia so"ietica pe tot parcursul crizei.In memoriile sale <ruscio" nota: Intr1o "izita o-iciala in ?ul*aria :intre )8 si +, mai )./+; ' ma *andeam intruna: Ce se "a intampla daca "om pierde Cuba@ Din punct de "edere so"ietic' apararea Cubei era o problema serioasa.%utoproclamat stat socialist' Cuba era sin*ura reprezentanta a comunistiilor in lumea occidentala.%cum stim' ca relatiile so"ieto1cubaneze erau mai pro-unde si mult mai comple2e decat realiza %merica.So"ieticii au inceput sa -urnizeze in secret asistenta re*imului Castro inca din prima"ara anului ).>. si au aran6at tot in secre primele "anzari de armament din toamna anului ).>.'cu mult inainte ca un asemenea a6utor sa -ie detectat de (u"ernul Statelor 0nite' care inca nu se decisese sa1l considere pe Fidel Castro prieten sau dusman. In iunie )./,' Castro s1a *andit ca decizia sa de a nationaliza ra-inariile americane de petrol Acare re-uzasera sa ra-ineze pacura so"ieticaB ar putea pro"oca o iminenta in"azie americana.<ruscio" a tinut un discurs aratand ca 0niunea So"ietica ar putea lansa un atac nuclear asupra %mericii daca Cashin*tonul ale*ea sa in"adeze Cuba.Discursul nu a a"ut nici un e-ect asupra unor planuri americane ine2istente' dar i1a incantat pe liderii cubanezi' care au crezut ca rusii au descura6at un atac american.% mai e2istat o alta teama de in"azie ' in octombrie )./,'Cuba se temea de un atac din partea e2ilatilor cubanezi antrenati de catre CI% in (uatemala.%st-el de antrenamente au a"ut loc ' intr1ade"ar' dar ar -i durat luni intre*i inainte ca o asemenea -orta sa -ie *ata sa in"adeze Cuba.Cu toate acestea cele doua *u"erne'cel so"ietic si cel cubanez' au crezut in mod eronat ' ca un atac era iminent. #osco"a a -acut din nou aluzie la armele sale nucleare .Cand in"azia nu s1a produs 'cubanezii au crezut din nou ca amenintarea so"ietica a descura6at1o.A De -apt CI% abia incepea plani-icarea operationala pentru in"azia pe care cubanezii credeau ca tocmai o descura6asera.B %tat cubanezii cat si so"ieticii au -ost luati prin surprindere cand e2ilatii cubanezi au descins cu ade"arat in (ol-ul orcilor' in aprilie )./).<ruscio" a acordat intre*ul sau spri6in Cubei si l1a a"ertizat pe 3enned4 ca orice asa numit Dmic raboiE poate pro"oca o reactie in lant in toate colturile lumii.Soarta Cubei de"enea un test pentru puterea si credibilitatea so"ietica *lobala.Daca aceasta tara ar -i -ost pierduta'remarca <ruscio"' stiam ca ar -i -ost o lo"itura teribila pentru mar2ism1leninism.%r -i redus dramatic pozitia noastra in lume dar mai ales in %merica Latina.

In noiembrie )./)' Statele 0nite au autorizat operatiunea #on*oose' un plan condus in secret de CI%' cu scopul de a pro"oca o re"olutie interna in Cuba.#on*oose a -ost super"izata prin intermediul unui *rup -ormat din reprezentanti ai mai multor a*entii' prezidat de Robert 3enned4.#ai multe incercari de a1l asasina pe Castro au -ost intreprinse cel putin din )./,' unele cu stiinta si spri6inul S0%' altele -ara. #on*oose a su-erit totusi de un de-ect tipic acestui *en de operatiuni sub acoperire.Desii puteau trimite a*enti in Cuba si pune la cale cate"a operatiuni de sabota6 la ni"el scazut'cei mai multi o-iciali au considerat ca o re"olta interna nu "a reusii niciodata pe contr propiu.Rebelii ar -i trebuit sa -ie sal"ati printr1o in"azie americana.%rmata S0% a initiat planuri pentru o asemenea in"azie' dar' in prima"ara lui )./+' multi din consilierii lui 3enned4' nu numai ca se opuneau unei in"azii' ci se opuneau si pro"ocarii unei re"olte su-icient de puternice' incat sa obli*e S0% sa ia in calcul o in"azie.So"ieticii a"eau o "a*a banuiala ca se producea o operatiune sub acoperire de mica intensitate' de in-iltrare si sabota6 in Cuba.Ei a"eau de asemenea in-ormatia despre un plan care trebuia sa pre*ateasca -ortele americane pentru o posibila in"azie.(inerele lui <ruscio"' directorul cotidianului ra"da' a relatat' de asemenea' despre o con"ersatie particulara cu 3enned4 in care acesta -acea o analo*ie intre cuba si in"azia so"ietica din 0n*aria din ).>/. In -ebruarie )./+' dupa raportul *inerului lui <ruscio" ' rezidiul So"ietului Suprem al 0RSS a aprobat ' in s-arsit' costisitorul pachet de masuri de li"rare a rechetelor de aparare antiaeriana S%1+ ' luand decizia politica importanta de a e2pedia Cubei un transport de rachete care -usesera anterior promise E*iptului. e )+ aprilie rezidiul a con-irmat decizia de a -urniza Cubei apro2imati" )=, de rachete S%1+ si o baterie de rachete de croaziera pentru apararea de coasta' insotite de instructori' precum si des-asurarea unui re*iment de trupe so"ietice re*ulate.7 misiune militara a -ost de asemenea trimisa in Cuba pentru a analiza ne"oile suplimentare.Daca apararea Cubei a -ost obiecti"ul so"ietic' actiunea' in aparenta a reusit . L1a -inalul crizei rachetelor ' presedintele 3enned4 promitea ca in cazul in care Cuba nu1si ameninta "ecinii nu "a -ii in"adata de catre S0% sau de oricare alta tara din emis-era "estica.

Ipoteza 2. Politica Razboiului Rece

Trasatura de-initorie a Razboiului Rece a -ost competitia *lobala intre Statele 0nite' dintre interesele si "aloriile pe care le reprezentau' pe de o parte' si a*enda comunista a 0niunii So"ietice pe de alta parte. In )./+' liderii americani au "azut Raboiul Rece ca pe o lupta pe termen lun* pentru superioritatea *lobala.Decizia lui 3enned4 de a lasa sa esueze in"azia in (ol-ul orcilor a -ost interpretata ca lipsa de "ointa' iar <ruscio" a incercat sa1i -orteze mana liderului american in sin*ura intalnire intre patru ochi pe care au a"ut1o' la Fiena in )./).Intr1 un sens *eneral' scria mai tarziu %rthur Schlesin*er Gr.' istoricul si consilierul lui 3enned4' des-asurarea rachetelor nucleare in Cuba de catre <ruscio" e"ident ca a reprezentat supremul test so"ietic al intentiilor americane.Facut in secret si prin duplicitate' succesul planului lui <ruscio" cerea un -ait accompli.Con-runtate cu rachetele operationale' Statele 0nite puteau reactiona nehotarat. rotestele diplomatice ar -i do"edit slabiciunea Cashin*tonului si inutilitatea amenintarilor lui 3enned4. rin dez"aluirea unei %merici nehotarate ' 0niunea So"ietica ar reduce drastic credibilitatea an*a6amentelor luate de S0% -ata de alte natiuni.Daca n1au actionat in Cuba' cine s1ar mai astepta ca S0% sa actioneze in alta parte@ Desi era in mod clar'o actiune riscanta "ictoria ar demonstra ca "antul bade din cealalta directie in Razboiul Rece.

>

3enned4 constientiza aceste mize *lobale. e +) octombrie cand Schlesin*er l1a intrebat de ce so"ieticii au amplasat rachetele in Cuba ' 3enned4 a indicat potentialele casti*uri so"ietice:). apropierea Rusiei de China' din nou' a6utand ast-el la "indecarea unei -isuri care de"enise din ce in ce mai "izibila din ).>. sau' cel putin la intarirea pozitiei so"ietice in lumea comunista' aratand ca #osco"a era capabila de o actiune indrazneata in spri6inul unei re"eolutii comunisteH +. rede-inirea radicala a cadrului in care problema ?erlinului putea -i redeschisa dupa ale*erile americane pentru Con*res din noiembrieH si &. administrarea unei puternice lo"ituri politice Statelor 0nite.

Ipoteza 3. Puterea rachetelor

In mod concret' 0niunea so"ietica a -acut -ata in )./+ unor circumstante in care Statele 0nite ar -i putut a"ea' ori ar -i putut crede ca au' capacitatea unei minunate prime lo"ituriimpotri"a 0niunii So"ietice.%sa cum este descrisa de catre <erman 3ahn in best1 sellerul sau din )./,' On Thermonuclear War' capacitatea unei prime lo"ituri e2ista atunci cand statul % poate' lo"ind primul ' sa distru*a capacitatea statului ? de a riposta impotri"a teritoriului statului %. Cea mai mare parte a capacitatii nucleare so"ietice consta nu din amenintari nucleare cu raza lun*a de actiune' ci mai de*raba din rachete balistice cu raza de actiune medie sau intermediara A#R?# si IR?#B.%ceste rachete -unctionau bine si -usesera produse cu stele.De pe teritoriul 0niunii So"ietice' ele puteau lo"i aliatii Statelor 0nite' dar nu %merica. #ai erau bombardierele cu raza mai mica de actiune' purtatoare de bombe nucleare' dar la -el puteau lo"i numai alitii S0%.
oza ): ?ombardier cu raza mica de actiune in timpul incarcarii cu rachete de croaziera.

Cu aceste echipamente' in )./+' liderii so"ieticii s1au con-runtat cu un arsenal nuclear strate*ic militar de cel putin )=, de IC?#1uriAreprezentate prin oza nr +'in care se a-la o racheta IC?# tip TIT%$B')+ submarine olaris A-iecare purtator a )+ racheteB si /&, de bombardiere strate*ice ' stationate nu numai in in S0%' ci si in intra*a Europa si %SI%' de unde puteau ataca tintele so"ietice din toate punctele cardinale.In plus pentru a -ace -ata amenintarilor nucleare so"ietice cu raza scurta si intermediara la adresa Europei si %siei' Sua si $%T7 au mentinut sute de a"ioane inarmate cu rachete nucleare la bazele din Europa si %sia ' si

des-asurasera in #area ?ritaniei' Italia si Turcia IR?#1uri mai "echi' de tip Thor si Gupiter'de acum depasite.A oza & Racheta Clasa GupiterB %mericanii au obtinut in-ormatii mult mai clare despre pro*resele militare e-ecti"e ale 0niunii So"ietice prin supra"e*herea aeriana e-ectuata cu parate 01 +Apoza 8 alaturataB'incepand din ).>/' iar mai tarziu1 dupa ce un ast-el de parat a -ost doborat'iar zborurile directe pe deasupra teritoriului so"ietic au -ost suspendate I prin pro*ramul C7R7$%' care incepuse sa -oloseasca sateliti pentru a -oto*ra-ia din spatiu' teritoriul so"ietic' in "ara anului )./). rimele ima*ini din satelit au -urnizat o mai mare acoperire decat -acusera toate zborurile cu 01+ de pana atunci. Desi s1a "azut e-ortul so"ietic pentru noile IC?#1uri ' ima*inile au -urnizat si do"ada ca arsenalul de IC?#1uri e2istent era mic.Do"ada a -ost con-irmata de rapoartele unui o-iter so"ietic' 7le* enJo"sJi' care spiona pentrul ser"iciul de in-ormatii american. Sin*ur printre consilierii de "ar- ai lui 3enned4' Gohn #cCone' director al CI%' a anticipat des-asurarea rachetelor' e2istand inre*istrarea declaratei sale.%"ea o banuiala' bazat nu atat pe calcule abstracte de tipul celor de mai sus' cat pe marimea si caracterul armelor so"ietice -urnizate Cubei.Semni-icati"e pentru el' erau cele mai moderne rachete antiaeriene sol1aer AS%#B.Este di-icil pentru mine sa e2plic sistemele de aparare -oarte costisitoare stabilite in Cubaspune el' cu e2ceptia cazului in care so"ieticii "or instala #R?#1uri dupa ce -aza actuala "a -i terminata' iar tara "a de"enii prote6ata de zborurile de supra"e*here 01+. e masura ce intra*a dimensiune a des-asurarii so"ietice a"ea sa de"ina e"identa in zilele urmatoare'dezacordurile pri"ind semni-icatia sa militara au iesit din discutie.Ipoteza puterii rachetelor a -ost sustinuta de catre e2perti de ran* in-erior din *u"ernul S0%.Ei au obser"at abilitatea de a lansa 8, de rachete impotri"a S0% din CubaAcu o capacitate de reincarcare pentru un nou atacB ar creste cu cel putin >,K puterea so"ieticilor de a lo"i S0% cu rachete.

Ipoteza 4. erlin!casti"#schi$b sau capcana

In ).8>' ?erlinul a -ost di"izat in zone de ocupatie intre americani'britanici' -rancezi si so"ietici.Dupa ce (ermania ocupata a de"enit o (ermanie di"izata ' sectoarele "estice ale ?erlinului au de"enit o metropola capitalista democratica' din ne-ericire blocata in inima statului comunist est1*erman.Est1*ermanii considerau ?erlinul de Fest o amenintare mortala la adresa -ra*ilei lor creatii. Din aceasta cauza' dar si din altele ' <ruscio" a decis' in ).>=' sa trans-orme ?erlinul de Fest in campul de lupta central al Razboiului Rece.El a remis un ultimatum' cerand ' de -apt retra*erea 7ccidentului din ?erlin.Dupa o perioada de con-runtare intensa cu %dministratia EisenhoLer' <ruscio" a -ost de acord sa retra*a ultimatumul inainte de summitul din )./, cu EisenhoLer. ana la ruma' summitul a -ost anulat dupa ce un a"ion de recunoastere 01+ a -ost doborat deasupra 0niunii So"ietice.<ruscio" si a inoit ultimatumul catre 3enned4 cand s1au intalnit la Fiena in iunie )./).Trupele occidentale trebuie sa iasa din ?erlin pana la s-arsitul anului ' a anuntat el.3enned4 a raspuns cu o intarire ma6ora a -ortelor americane' dar stia ca nu erau destul. In termeni militari' -aptele erau clare. Statele 0nite si aliatii $%T7 nu puteau apara ?erlinul cu -orte con"entionale.Cand <ruscio" s1a intalnit cu un membru al cabinetului 3enned4' secretarul %-acerilor Interne' SteLart 0dall' pe / septembrie' el a a"ertizat ca intentiona sa rezol"e chestiunea ?erlinului odata pentru totdeauna.Daca americanii doreau sa inceapa un 9

razboi nuclear' aceasta "a -i ale*erea lor.<ruscio" era aspru si direct. % trecut mult timo de cand ne puteati plesni ca pe un baietel I acum putem sa "a lo"im. %sa ca sa nu "orbim despre -orta.Suntem e*ali in -orta.Freti ?erlinul. %ccesul la el trece prin (ermania de Est.$oi suntem in a"anta6.Daca "reti sa -aceti ce"a' trebuie sa porniti razboiul. entru 3enned4 ' mane"ra lui <ruscio" a"ea sens' pusa in relatie cu o "ictorie la ?erlin.Daca americanii nu ar -i -acut nimic' <ruscio" ar -i -ortat plecarea americanilor occidentali din berlin' increzator ca rachetele din Cuba i1ar -i descura6at pe americani.sa porneasca un razboi.Daca americanii ar -i incercat sa ne*ocieze ' schimbul ar -i implicat Cuba si ?erlinul. entru ca ?erlinul era mult mai important decat Cuba' aceasta ne*ociere ar -i -ost de -apt un casti* pentru <ruscio".Daca americanii ar -i recurs la o blocada sau la un atac asupra Cubei' <ruscio" ar -i putut -olosi aceasta ca pe o scuza pentru o blocada sau un atac echi"alent asupra ?erlinului. rin urmare' orice am -ace cu pri"ire la Cubaremarca 3enned4 ' ii dadea sansa de a -ace la -el in ceea ce pri"este pierderea ?erlinului pe seama Statelor 0nite' pentru ca nu "or intele*e de ce %merica a simtit ne"oia sa atace Cuba.%lianta ar -i di"izata de o amenintare so"ietica serioasa si din nou #osco"a ar -i casti*atorul -inal. Cu un an inainte ' in septembrie )./)' dupa ce -uses ridicat Midul ?erlinului' <ruscio" stabilise un canal con-idential' pri"at'de corespondenta cu 3enned4' despre subiecte in termeni pe care nici unul dintre ei nu se simtea obli*at sa le impartaseasca cu ceilalti membrii ai *u"ernului.Dar in prima"ara anului )./+' din perspecti"a lui <ruscio"' el a lasat inca o data sa1i scape un termen1limita pri"ind rezultatele' termen care -usese de6a -acut public. ozitia politica a lui <ruscio" acasa si in lumea comunista era de6a in pericol din cauza esecului sau a retra*erii unora dintre cele mai importante initiati"e in politica -iscala si a*ricola'%mericanii pareau sa creada ca erau destul de puternici pentru a ameninta in mod credibil ca ar incepe un razboi nuclear' daca so"ieticii si1ar -olosii superioritatea militara locala pentru a captura pozitiile occidentale din ?erlin. entru <ruscio"' disponibilitatea Cashin*tonului de a ameninta cu un asemenea razboi poate a"ea la baza I iertata -ie1mi 6udecata aspra I numai me*alomania' intentia de a actiona de pe o pozitie de -orta. e )+ mai' intr1un moment critic al analizei lui <ruscio" pri"ind trimiterea rachetelor in Cuba' liderul so"ietic a a"ut oportunitatea sa "orbeasca cu cine"a de la Casa %lba.El a pro-itat de ocazie si a petrecut )8 ore in doua zile "orbind cu secretarul de presa a lui 3enned4' ierre Salin*er.Subiectul principal a -ost ?erlinul' care parea o obsesie' dar a -ost abordata si problema puterii rachetelor.3enned4 tocmai daduse un inter"iu in care recunoscuse ca Statele 0nite s1ar putea sa -ie ne"oite sa -oloseasca primele armele nucleare cu scopul de a apara zone "itale de interes.3enned4 se re-erise la ?erlin si la sporirea *raduala 'nu la un atac preemti" *eneral' <ruscio" stia asta. Dar era suparat din cauza remarcilor -acute de 3enned4 in presa. $ici un nebun nu "rea sa lupte pentru ?erlin. Statele unite au ne"oe de ?erlin asa cum un caine are ne"oie de cinci picioare. <ruscio" a spus:Cheia se a-la in mainile presedintelui 3enned4' pentru ca "a trebui sa apese primul pe tra*aci. 0niunea so"ietica ' adau*at el ' cu con"in*ere' era *ata sa primeasca aceasta lo"itura. oate ca <ruscio" nu era atat de increzator.% doua zi' el a plecat intr1o "izita in ?ul*aria' in timpul careia s1a decis' potri"it propriei relatari' sa trimita rachete in Cuba.$oua zile mai tarziu' Consiliul de %parare al 3remlinului a rati-icat aceasta decizie. In martie )./+' in timp ce noul sau ambasador pleca la Cashin*ton' <ruscio" ii spunea lui Dobrinin ca problema ?erlinului era o chestiune principala in relatiile so"ieto1 americane.Increderea S0% in presupusa lor superioritate nucleara le -acea sa actioneze' asa cum s1a e2primat <ruscio" deosebit de aro*ant.<ruscio" a concluzionat ca este timpul ca bratele lor lun*i sa -ie scurtate. Ii placea de 3enned4 si il considera un om de caracter.Cu toate acestea' isi aminteste Dobrinin' <ruscio" nu si1a ascuns con"in*erea ca' punand presiune asupra lui 3enned4' am putea sa obtinem un oarecare succes.

In Caraibe superioritatea americana era coplesitoare: putea -i initiata la un ni"el redus' in paralel -ormulandu1se cu mare credibilitate amenintarea unei succesiuni ascendente de pasi -ara a se stin*e pra*ul nuclear.Tot ceea ce se cerea era ca Statele 0nite sa1si -oloseasca superioritatea strate*ica si locala intr1un mod care sa demonstreze hotararea americana de a "edea rachetele mutate' in acelasi timp o-erind #osco"ei timp si spatiu de retra*ere -ara a -ii umilita.?locada na"alaA eu-emistic numita carantina' pentru a specula subtilitatile dreptului internationalB a permis tocmai acest lucru.Statele 0nite s1au *andit la contramiscarile lo*ice ale so"ieticilor' in special la ?erlin.$eatacand Cuba' Statele 0nite au e"itat pro"ocarea unui atac impotri"a ?erlinului. resedintele 3enned4 a respins su*estiile con-orm carora blocada ar -i trebuit e2tinsa pana la a a-ecta necesitatiile "ietii in Cuba'moti"and ca ast-el so"ieticii ar a"ea mai putin moti"e sa raspuna cu o blocada identica asupra ?erlinului' iar pericolul unei escaladari pana la razboi ar -i redus.7 blocada so"ietica pentru a impiedica intrarea armelor si materialelor nucleare in ?erlin ar -i -ost -ara sens' din moment ce Statele 0nite nu trimiteau ast-el de arme la ?erlin. rimele cinci zile dupa descoperirea rachetelor so"ietice au -ost petrecute dezbatand toate "ariantele posibile si cantarind ar*umentele pro si contra.Sase cate*orii de actiuni ma6ore au -ost luate in considerare 'inainte de a se ale*e o solutie mi2ta. D1 rimul sit de rachete IR?# in constructie'(uan6a4' )9.),.)./+ Sa*ua la (rande1E Situl de lansare al rachetelor #R?# +&.),.)./+

Presiunile Politice
Doua tipuri de presiuni politice au -ost luate in considerare.Fostul ambasador in 0niunea So"ietica Charles ?ohlen si Thompson au propus un ultimatum secret adresat lui <ruscio"' in care sa ceara retra*erea rachetelor' dandu1i posibilitatea sa se con-ormeze -ara o con-runtare publica sau o actiune militara. 7 alta "ersiune diplomatica su*erata de %dlai Ste"enson' ar -i -ost un apel la $atiunile 0nite sau la 7r*anizatia Statelor %mericane pentru e-ectuarea unor inspectii in Cuba'precum si un e-ort de ambele parti de a ne*ocia retra*erea rachetelor' posibil in cadrul unui summit.Intele*erea -inala ar -i putut include trans-ormarea Cubei in stat neutru' cu retra*erea Statelor 0nite de la baza din (uantanamo sau retra*erea rachetelor americane Gupiter din Turcia sau Italia sau ambele.

' apropiere secreta de Castro

Criza o-erea posibilitatea de a desparti Cuba de comunismul so"ietic' o-erindu1i1se lui Castro doua "ariante: rupi relatiile sau esuezi. rezentand ideea' RusJ credea ca e2ista o sansa la o suta' dar Castro poate ca ar rupe relatiile cu #osco"a daca ar sti ca se a-la intr1 un pericol de moarte.Cu toate acestea' *rupul nu a crezut ca Fidel Castro "a -i tentat de o-erta.7 asemenea o-erta putea -i si un a"ertisment cu pri"ire la intentiile americane' in acelasi timp producand aceleasi complicatii diplomatice care dadusera peste cap si ideea ultimatumului adresat lui <ruscio".Intr1un -inal' desi*ur' era "orba de rachete so"ietice a-late sub un control so"ietic -erm.

In)azia
Statele 0nite puteau -olosi aceasta ocazie nu numai pentru indepartarea rachetelor' ci si pentru a scapa de Castro. lanuri de ur*enta cara "izau o in"azie -usesera intocmite si e2ersate.in prima zi a deliberarilor din timpul crizei' 3enned4 remarca -aptul ca descoperirea rachetelor in Cuba arata ca tot ce s1a intamplat in (ol-ul orcilor a -ost 6usti-icat.

lanurile de in"azie a Cubei

Locul de parasutare a di"izie ),) %eropurtata in cazul unei

in"azii.Fabrica de procesare a -ocoaselor nucleare de lan*a pista #ariel.

In"azia a -ost considerata ultima solutie.Era o operatiune masi"a'costisitoare' care ar -i scu-undat %merica in ceea ce Ta4lor numea noroiul adancal Cubei.%r -i pus trupele americane si so"ietice in prima situatie de con-runtare directa a -ortelor celor doua superputeri din timpul Razboiului Rece.7 asemenea politica pe muchie de cutit ar -i putut duce la un dezastru nuclear' inclusi" la o miscare echi"alenta a so"ieticilor la ?erlin.

Tabara trupelor so"ietice de la <ol*uin.

),

. +o)itura aeriana
#ult mai curata decat o in"azie ar -i -ost distru*erea siturilor rachetelor printr1un atac aerian con"entional.%ceasta era contraactiunea e-ecti"a'-erma'pe care o merita actiunea so"ietica.7 ast-el de lo"itura ar -i indepartat rachetele inainte ca acestea sa de"ina operationale si sa poata lansa -ocoasele nucleare impotri"a americanilor. usa in practica imediat ' ar -i eliminat riscul ca so"ieticii sa realizeze descoperirea americana si sa actioneze primii' ascunzand rachetele si -acand imposibila o lo"itura usoara' si initiind contramiscari diplomatice si militare.7 lo"itura aeriana ar -i asi*urat a"anta6ul surprizei. 3enned4 a pre-erat aceasta optine de la inceput si a ramas tentat de ea.Totusi patru probleme i1 au schimbat parerea initiala. In primul rand era posibil ca lo"itura sa -ie concentrata -oarte strict si sa nu ia amploare@Chiar daca locurile in care erau amplasate rachetele ar -i -ost distruse' bombardierele so"ietice #I(1+) si IL1+= ar -i putut ataca sud1estul Statelor 0nite.In al doiJea rand' un atac aerian surpriza ar -i ucis rusii a-lati in zonele in care erau amplasate rachetele 1' dar si din alte locuri' daca atacul ar -i -ost masi".0n atac asupra trupelor si ci"ililor unei superputeri nu poate -i tratat cu usuratate.3enned4 se temea ca rachetele ar -i putut -i lansate impotri"a Statelor 0nite si a ordonat de ur*enta un plan de aparare ci"ila -ara precedent pentru a prote6a si e"acua orasele importanet.

D1 Raza de actiune a rachetelor amplsate in Cuba

In al treilea rand' era problema a"ertizarii anticipate.0n atac surpriza' a spus ?all *rupului' ar -i -ost asemanator cu eal <arbor.Este tipul de atitudine la care te poti astepta din partea 0niunii So"ietice' nu a Statelor 0nite. In nici un -el nu poate -i solutionata problema a"ertizarii anticipate.%tacul -ara a"ertizare este respin*ator.RusJ l1a numit o actiune care te "a -ace sa porti semnul lui Cain pentru tot restul "ietii.In al patrulea rand' atacul putea sa nu a-ecteze toate rachetele' asa incat nu e2ista o *arantie in ceea ce pri"este "iitoarele des-asurari so"ietice.De la inceput GCS a sustinut ideea unei in"azii' in parte pentru a1si indeplini misiunea ri*uros.Dar Ta4lor nu a -ost de acord.Dupa ce ser"iciile de in-ormatii din GCS spunand ca atat o lo"itura aeriana' cat si o in"azie ar -i necesare pentru a rezol"a de-initi" des-asurarea so"ietica.

))

locada
%ctiunea militara indirecta' sub -orma unei blocade ' optinue prezentata de #c$amara pe )/ octombrie' a de"enitdin ce in ce mai interesanta pe masura ce presdintele si consilierii sai analizau celelalte "ariante.0n embar*o asupra transporturilor militare na"ale spre Cuba' impus printr1o blocada na"ala' nu era totusi lipsit de probleme. In primul rand' inclusi" termenul prezenta o -ormidabila di-icultate.Cei mai multi consilieri au aratat ca o blocada era un act ostil care' spuneau ei' trebuia insotit de o declaratie de raboi impotri"a Cubei. ana pe ). octombri' totusi' e2pertii Departamentului de Stat si a Departamentului de Gustitie au a6uns la concluzia ca o asemenea declaratie poate -ii e"itata' dar o alta 6usti-icare le*ata' bazata pe Tratatul de la Rio pentru apararea emis-erei "estice' nu poate -i obtinuta decat cu o rezolutie care necesita doua treimi din "oturile 7r*anizatiei Statelor %mericane. osibilele consecinte ale blocadei semanau cu cele luate in considerare in cazul unui atac aerian.Daca transporturile so"ietice nu conteneau ' Statele unite ar -i -ost -ortate sa tra*a primul -oc de arma' in"itand la riposta.#ai mult Castro putea ataca na"ele americane care i1ar -i incon6urat insula.%ceasta posibilitate' plus cea a ripostei so"ietice l1au -acut pe 3enned4 sa spuna liderilor Con*resului' pe ++ octombrie' ca inclusi" in cazul unei blocade' raboiul ar putea izbucni in urmatoarele +8 de ore.

+9.),.)./+1$a"a so"ietica (rozn4'trece de linia de carantina'dar se opreste dupa ce #arina %mericana tra*e obuze lumi1 noase inspre pro"a ei.

?locada a"ea mai multe a"anta6e: ). constituia o cale de mi6loc intre inactiune si atac' destul de a*resi"a pentru a cominuca -ermitatea intentiei'dar nici atat de precipitata ca un atacH +. plasa asupra lui <riscio" po"ara ale*erii urmatorului pas. utea e"ita o ciocnire militara directa daca isi tinea na"ele departe de aceea zona H &. nici o alta con-runtare militara nu ar -i -ost mai acceptabila pentru Statele 0nite decat o con-runtare na"ala in Caraibe.La usa americanilor' o blocada na"ala era de nein"insH8. o blocada permitea Statelor 0nite sa1si arate muschii' din punct de "edere al -ortelor con"entionale si sa1si "alori-ice posibilitatea de a ameninta cu noi masuriA -ara a a6un*e la pra*ul nuclearB' in toate aceste situatii Statele 0nite bene-iciind de o semni-icati"a superioritate locala.

)+

?locada a -ost aleasa' totusi numai dupa ce optiuna a constat intr1o combinatie intre blocada si ultimatum pe +,1+) octombrie. %dica blocada trebuia sa -ie insotita de o cerere de retra*ere a rachetelor. 3remlinul a demarat propriile deliberari pri"ind criza pe ++ octombrie'dupa ce s1a a-lat ca 3enned4 intentiona sa se adreseze americanilor.Spre deosebire de 3enned4' <ruscio" a continuat sa se bazeze pe procesul normal de politica e2terna'consultand un mic *rup de mebrii ai rezidiului a6utati de ministrii %pararii si de E2terne' precum si de e2pertul pe probleme internationale din Comitetul Central al C0S.Cand era ne"oie de o decizie -ormala' <ruscio" con"oca intre*ul rezidiu. <ruscio" era in*ri6orat ca americanii ar putea ataca Cuba.La un moment dat' el a luat in considerare cedarea armelor nucleare cubanezilor' ast-el incat sa1i lase pe acestia sa raspunda.Dar ulterior si1a asi*urat cole*ii' care probabil erau in*ri6orati de su*estia sa' ca nu l1ar lasa pe Castro sa -oloseasca rachetele #R?# impotri"a Statelor 0nite. Dupa discursul lui 3enned4 in care acesta anunta descoperirea rachetelor si blocada' *u"ernul so"ietic a o-tat usurat.%mericanii nu au atacat Cuba.Fiind un raspuns slab' blocada lasa loc pentru mane"re politice. rin urmare' *u"ernul so"ietic a emis o respin*ere aspra' cate*orica' a cererilor americane a doua zi' pe +& octombrie.<ruscio" si rezidiul au decis sa opreasca cele mai multe dintre cele &, de na"e care se a-lau in drum spre Cuba.Dar au dat indicatii celor patru na"e care transportau IR?# si celei de a cincea ' care transporta -ocoase nucleare pentru rachete' sa1si continuie drumul' impreuna cu patru submarine dotate cu torpile nucleare.
rimul submarin so"ietic iesit la supra-ata aproape de linia de carantina

%sa cum s1a asteptat 3enned4' so"ieticii au luat in considerare si o contramasura impotri"a ?erlinului.Fasili 3uzneto"' prim1 ad6unct al ministrului %-acerilor E2terne' a propus ideea de a raspunde la blocada cu presiuni impotri"a ?erlinului de Fest' o initiati"a care a -ost su*erata si de ambasadorul Dobrinin.0nul din cei prezenti isi aminteste ca ideea a pro"ocat o reactie taioasa si as spune chiar "iolenta din partea lui <ruscio"' ca s1ar putea lipsi de un asemenea s-at...nu a"em nici o intentie de a alimenta con-lictul.

Tensiunea a crescut pe +8 octombrie.Fortele armate so"ietice au sporit *radul de pre*atire pentru o actiune militara internationala.In aceea zi a sosit o alta tele*rama din partea lui Dobrinin' raportand despre intalnirea din +& octombrie cu Robert 3enned4 si -acand clar -aptul ca americanii "or opri na"ele so"ietice si le "or controla.In acest moment cele &/ de #R?#1uri erau in Cuba'impreuna cu -ocoasele lor nucleare.%proape ),, de de alte -ocoase nucleare se a-lau in Cuba' pentru rachetele destinate apararii de coasta' rachetele cu raza scurta si bombardierele IL1+=.Cele +8 de -ocoase nucleare ce urmau sa -ie plasate pe IR?#1 uri erau de asemenea in Cuba' dar rachetele IR?# erau pe mare' indreptandu1se sprea linia de

)&

carantina.<ruscio" isi permitea sa s-idere public.In particular insa' se pare ca anula decizia rezidiului luata cu o zi inainte. $a"ele care purtau IR?#1uri s1au oprit'Cate"a care a"eau incarcaturi mai ino-ensi"e inlcusi" Bucuresti si Groznii' si1au continuat drumul' pentru a testa carantina americana.$a"a care transporta -ocoasele nucleare a6unsese de6a intr1un port cubanez.Din punct de "edere procedural' deciziile erau bizare. In dimineata de +> octombrie ' conducerea so"ietica a primit o replica dura' concisa la declaratia s-idatoare din ziua precedenta. 3enned4 scria: $u eu am -ost cel care am lansat primul pro"ocarea in acest cazsi si1a subliniat speranta ca *u"ernul dumnea"oastra "a lua masura necesara pentru a permite re"enirea la situatia de dinainte. <ruscio" a con"ocat din nou rezidiul. El a spus membrilor sai ca nu doreste sa mai -aca schimb de replici caustice cu 3enned4.In schimb' dorea sa intoarca patru na"e care transportau rachete catre Cuba I -ara sa le spuna ca de6a daduse ordin ca acestea sa -ie oprite.<ruscio" le1a mai spus cole*ilor sai ca era dispus sa demonteze rachetele pentru a -ace Cuba o zona a pacii. <ruscio" a su*erat o noua o-erta adresata americanilor : Dati1ne o *arantie ca nu "eti in"ada Cuba si "om indeparta rachetele. Era de asemenea pre*atit sa permita inspectorilor $atiunilor 0nite sa "eri-ice amplasamentele rachetelor. rezidiul a aprobat planul sau in unanimitate de "oturi' ca de obicei. Totusi' <ruscio" a spus ca dorea sa mai astept putin' pentru a -i con"ins ca presedintele 3enned4 este hotarat.<ruscio" astepta mai multe stiri.El a-lase ca na"ei Bucuresti i se permisese sa se indrepte spre Cuba.$u e2ista nici o do"ada ca <ruscio" si cole*ii lui a"eau probleme' cum a"eau 3enned4 si cei din E2Com' *andindu1se la ceea ce se putea intampla in urma unei ciocniri pe linia de carantina. <ruscio" a trimis o scriosare lun*a' personala' lui 3enned4' pe +/ octombrie' su*erand termenii unei intele*eri.Daca S0% promiteau sa nu in"adeze Cuba' necesitatea prezentei specialistilor nostri militari in Cuba ar disparea. Era mai mult o aluzie decat o propunere concreta. In timp ce ambasadorul so"ietic la $atiunile 0nite isi declina autoritatea de a ne*ocia orice intele*ere' americanii au a"ut con-irmarea dorintei de ne*ociere a lui <ruscio" atunci cand a*entul 3(? rezident la Cashin*ton'%le2ander Fomin ' l1a abordat pe ziaristul Gohn Scali' transmitandu1i mesa6 in termeni similari.Con"er*enta mesa6ului lui Fomin cu dorintele lui <ruscio" a -ost o coincidenta.7mul 3(?1ului aparent a actionat pe cont propriu'-ara instructiuni de la #osco"a' probabil impins de propriile temeri le*ate de un razboi nuclear.

Da"id arJer arata do"ezile -oto*ra-ice' in timp ce %dlai Ste"ensonAin dreaptaB descrie -oto*ra-iile in -ata $atiunilor 0nite

Sambata a -ost cea mai lun*a si mai di-icila zi din intrea*a criza.In timp ce membrii E2com s1 au adunat inca de dimineata pentru a da o -orma raspunsului la scrisoarea de "ineri' ei au primit "estea ca lui 3enned4 i se inmanase un buletin in-ormati" care rezuma un mesa6 special din partea lui <ruscio".%cesta cerea retra*erea rachetelor din Turcia ca pret pentru retra*erea celor so"ietice din Cuba.Cand

)8

a -ost primit si analizat intre*ul te2t de catre E2Com' in cursul orelor urmatoare' membrii *rupului au speculat cu pri"ire la mai multe posibilitati' inclusi" aceea ca <ruscio" sa -i -ost dominat de cole*ii de la #osco"a. Dupa ce au dictat noul mesa6 lui 3enned4' o-erind schimbul cu rachetele din Turcia' <ruscio" si cole*ii sai au chibzuit mai bine asuprea distribuirii de catre lie" a armelor nucleare.%cesta a primit un nou ordin' prin care se reitera -aptul ca nu trebuie sa -oloseasca armele nucleare -ara autorizatia clara a #osco"ei.<ruscio" a trimis un mesa6 si la <a"ana' insistand pe lan*a %le2ee" sa1l a"ertizeze pe Castro cu pri"ire la orice actiune pripita. Castro ordonase de6a -ortelor sale de aparare antiaeriana sa inceapa sa tra*a asupra a"ioanelor americane care ar -i sur"olat spatiul aerian cubanez.El discutase planul cu comandantii so"ietici a-lati in Cuba.%le2ee" a raportat problema #osco"ei' iar comandantii au raportat si ei pe canale militare. e +9 octombrie' <ruscio" i1a trimis instructiuni lui %le2ee" ' recomandand ca Fidel Castro sa anuleze ordinul' dar era de6a prea tarziu chiar daca liderul cubanez ar -i "rut sa urmeze s-atul. In stare completa de alarma din cauza atacului asteptat' cubanezii au deschis -ocul primii asupra a"ioanelor de recunoastere americane care zburau in misiune la mica altitudine in raza de actiune a antiaerienei cubaneze.Cel putin unul dintre a"ioane a -ost atins dar nu a -ost doborat.

%rtileria antiaeriana cubaneza deschizand -ocul asupra unui a"ion american de recunoastere

Cand un 01+ a zburat dincolo de raza de actiune a tunurilor cubaneze' a -ost perceput *resit ca o amenintare. %utorizatia de a deschide -ocul -usese dele*ata comandantilor so"ietici din teren' in cazul unui atac american.7-iterii so"ietici din -ortele de aparare antiaeriana ' neputand sa se consulte cu lie"' au ales sa interpreteze instructiunile in mod )>

liber si sa1i a6ute pe to"arasii lor cubanezi.Ca urmare' a -ost lansata o racheta so"ietica sol1aer' iar aceasta a lo"it tinta' un a"ion 01+' si a ucis pilotul' maiorul Rudolph %nderson.% doua zi' <ruscio" i1a trimis lui Castro un mesa6 in care spunea ca ai doboratun a"ion militar pro"ocator si il a"ertiza ca asemenea pasi "or -i -olositi de a*resori in a"anta6ul lor' pentru a1 si atin*e scopurile. In cele /&> de zile de cand era presedinte ' 3enned4 traise cu con"in*erea ca 'in orice moment' "a trebui sa ia sin*ur o decizie care "a pune in pericol 6umatate de lume. In -iecare zi' aceasta respnsabilitate ii impo"ara *andurile si somnul. E2perienta acestei po"eri l1 a indepartat pe el si ne"oile lui de cei din 6ur' chiar si de cei mai apropiati colaboratori.%cestia ii puteau intele*e intelectual po"ara' insa el o purta emotional.%sa cum marturisea intr1un inter"iu dat la -inele anului )./+' presedintele poarta po"ara responsabilitatii.Consilierii se pot orienta catre alta acti"itate de consiliere. ana in )./+' aceasta po"ara a atarnat de *atul sau ca o potentiala responsabilitate. %cum' e"enimentele au -ortat toreadourl nuclear sa intre in arena.Ceea ce a simtit el in acele zile nu putem doar ima*ina. o"ara e2istentiala a responsabilitatii de a lua decizii care ar putea cauza moartea a milioane de oameni trebuie sa -i -ost coplesitoare.Desi ii putea implica si pe altii in luarea deciziei' numai el era responsabil pentru rezultat. oate numai liderul partii so"ietice stia cum este sa -ii' -olosind e2presia lui Richard $eustadt' ultimul arbitru.Declaratiile lui <ruscio" despre criza erau' in mod caracteristic ' mai dramatice decat cele ale lui 3enned4.El isi amintea mirosul de ars plutind in aer. L1a a"ertizat pe 3enned4 ca' daca nu dam do"ada de intelepciune...ne "om ciocni precum cartitele oarbe' si atunci e2terminarea reciproca "a incepe.Scrisoarea sa din +/ octombrie se incheia cu cea mai patrunzatoare meta-ora a crizei:
Daca' totusi' nu "1ati pierdut autocontrolul si sunteti constient spre ce ne indreptam' atunci' domnule presedinte' dumnea"oastra si cu mine nu trebuie sa tra*em de capetele -ran*hiei cu care ati le*at nodul razboiului' deoarece' cu cat "om tra*e mai tare' cu atat mai strans "a -i nodul.Si ar putea "eni un moment in care nodul sa -ie atat de strans' incat chiar si cel care l1a -acut sa nu aiba putere sa1l des-aca' si atunci "a -i necesar ca nodul sa -ie taiat ' si nu eu sunt cel care trebuie sa "a e2plic ce inseamna acest lucru' pentru ca dumnea"oastra intele*eti per-ect ce -orte teribile au tarile noastre la indemana.

Criza nucleara pare sa -i accentuat conceptiile ambilor conducatori pri"ind consecintele razboiului si constientizarea de catre -iecare a responsabilitatilor sale.%ceasta responsabilitate nu numai ca l1a tinut pe -iecare departe de asociatii sai' dar ii tinea deoparte intr1un mod in care i1a apropiat. Fiindca erau la -el de sub6u*ati de responsabilitatea consecintelor ireparabile: -iecare putea cauza caderea amanduroraH ambii trebuiau sa coopereze daca doreau sa casti*e.Intr1ade"ar' o trasatura centrala a acestei crize a -ost parteneriatul dintre acesti doi barbati' pe care nu ei l1au ales' intr1un 6oc impotri"a dezastrului nuclear. 3enned4 nu a"ea nici o di-icultate in a accepta termenii propusi de <ruscio" in scrisoarea de "ineri: sa *aranteze ca nu "a in"ada Cuba daca rachetele erau indepartate.%sa cum spusese ministrul so"ietic de e2terne (romiJo' cu o saptamana in urma ' Statele unite nu a"eau nu a"eau nici o intentie de a in"ada Cuba.Dar cum sa raspunzi propunerii de sambata: rachetele $%T7 din Turcia contra rachetelor so"ietice din Cuba I aceasta era problema.Statele 0nite puteau pur si simplu sa re-uze' asa cum staruisera multi dintre membrii E2Com.Dar 3enned4 a considerat acest lucru inacceptabil.%sa cum nota un membru al *rupului: Mi si noapte am "orbit despre asta.Si am spus ca am -i incantati sa dam la schimb rachetele din Turcia pentru cele din Cuba. Daca pe de alta parte' Statele 0nite ar ne*ocia rachetele $%T7 din Turcia pentru cele din Cuba' care "or -i consecintele pentru alianta $%T7 si pentru an*a6amentele )/

americane de oriunde din lume@ Dupa cum s1a e2primat ?und4: o ne*ociere de acest -el "a arata clar ca incercam sa ne "indem aliatii pentru propriile interese.%cesta "a -i parerea tuturor membrilor $%T7. Este irational si nebunesc' dar este un -apt e2traordinar de important. Lupta pentru a iesii din aceasta dilema a -acut ca deliberarile de sambata sa -ie cele mai intense si mai di-icile din timpul crizei.In discutia de sambata' *rupul a -ost de acord -oarte repede asupra unei concluzii: trebuie sa puna capat imediat *rabei so"ieticilor de a incheia amplasarea rachetelor.%st-el rachetele lor operationale ar de"eni un -ait accompli.Festile de sambata dupa1amiaza pri"ind doborarea unui a"ion 01+ si deschiderea -ocului asupra a"ioanelor de recunoastere care zburau la mica altitudine au -ortat Statele 0nite sa -aca urmatoarea miscare acum. Daca ar -i ripostat la adresa dispoziti"elor care atacasera' ar -i ucis un mare numar de soldati rusi si cubanezi. Daca ar -i anulat zborurile de recunoastere' n1ar mai -i a"ut in-ormatii pri"ind e"olutiile rapide de la bazelre rachetelor' esentiale in "ederea distru*erii lor.%st-el primul punct al raspunsului Statelor 0nite a cerut ca lucrarile sa inceteze.Cu atat mai iritanta a -ost cererea lui <ruscio" ' ca Statele 0nite sa1si sacri-ice rachetele din Turcia.Cati"a membri ai E2Com au considerat ca presedintele este con"in*ator.Cel mai in*enios spri6in a "enit de la #c$amara' care a propus ca Statele 0nite sa -aca inoperabilerachetele din Turcia pentru a minimaliza raspunsul so"ietic impotri"a $%T7 in urma unui atac american asupra Cubei.Intr1o prezentare e2traordinara' in mi6locul unei dezbateri' si1a -acut cunoscut ar*umentul printr1o serie de a-irmatii : ). so"ieticii au doborat un a"ion 01+ si au deschis -ocul asupra a"ioanelor de recunoastere americane de deasupra Cubei I Statele 0nite "or trebui sa raspunda prin atacarea rachetelor sol1aer si a artileriei de la solH +. acest lucru inseamna minimum >,, de zboruri operati"e &. daca -acem asta si lasam acele rachete in Turcia' 0niunea So"ietica le poate ataca' iar eu cred ca o "a -aceH 8. daca 0niunea So"ietica ataca rachetele din Turcia' trebuie sa raspundemH raspunsul minim al $%T7 la un atac so"ietic asupra rachetelor Gupiter din Turcia ar -i un atac' cu armament con"entional al -ortelor $%T7 din TurciaH si >. sin*urul mod de a e"ita asta este de a scapa de rachetele din Turcia inainta sa atacam Cuba. La ora +,' te2tul de raspuns la mesa6ul public catre <ruscio"' -acut de Robert 3enned4 si Sorensen a -ost transmis simultan catre #osco"a si catre presa.Con-orm acelei scrisori' primul lucru care trebuie -acut este incetarea lucrului la bazele de rachete o-ensi"e din Cuba si toate sistemele armate din Cuba care pot a"ea utilizari o-ensi"e sa de"ina inoperabilem ' scrisoarea spunea numa ca' daca prima propunere ar -i acceptata' e-ectele unei asemenea intele*eri' de reducere a tensiunii pe plan mondial' ne1ar da posibilitatea sa urmarim un acord mai *eneral pri"ind alte -orme de armament' asa cum ati speci-icat in a doua scrisoare pe care ati -acut1o publica.

)9

iblio"ra-ie
http:NNro.LiJipedia.or*NLiJiNCrizaOrachetelorOcubaneze http:NNLLL.descopera.roNculturaN.)8)9/&1"asili1arhipo"1omul1care1a1sal"at1omenirea1de1la1 un1razboi1nuclear rezentarea relatiilor internationale din perioada Razboiului Rece (raham %llison hilip MeliJoL 1ESE$P% DECIMIEI 7 e2plicaQie a crizei rachetelor din Cuba http:NNLLL.descopera.roNculturaN.&,>=>1criza1-ierbinte1a1razboiului1rece

%2elrod' %lan A+,,.B. The Real History of the Cold War ! "e# $oo% at the &ast. $eL RorJ: Sterlin* ublishin* #ar-leet' ?. (re*or4. SThe 7perational Code o- Gohn F. 3enned4 Durin* the Cuban #issile Crisis: % Comparison o- ublic and ri"ate RhetoricS. S?rie-in* RoomS. 'ourteen (ays in October The Cuban )issile Crisis. ThinJTuest. )..9..

)=