Democratizarea educatiei si educatia parintilor

Dr. Gheorghe BUNESCU

Institutul de Stiinte ale Educatiei
nca de la nceputul secolului trecut, Kant - urmarind un proiect de emancipare a conditiei umane - scria: "Parintii care au primit ei nsisi o educatie sunt deja niste modele dupa care se ndreapta copiii. Dar pentru a-i face pe acestia mai buni, este necesar sa facem din pedagogie un studiu; altfel nu este nimic de sperat de la dnsa, iar educatia este ncredintata unor oameni cu pregatire rea" Kant, !m. "##$, p."%&. 'pre sfrsitul aceluiasi secol, (minescu - cu genialitate si profunda simtire - nota: ")sta*i, ca totdeauna, ei n.n. - adica "speculantii frumoaselor principii", care n locul unei legi pentru ntemeierea instructiei generale "au ur*it o cabala"& striga: "raspndirea luminii si culturii n masa poporului"; n +remea aceasta nsa poporul daca ar fi ntrebat, le-ar raspunde: "boieri dumnea+oastra, lumina ca lumina, nu *icem ca nu-i buna; dar, pna una alta, dati-ne mijloace de ,rana, scapati-ne de briciul administratiei" " (minescu, -. "##", p."%.&. Din perspecti+a istorica, educatia parintilor - ca si educatia poporului& n general - apare necesara, att pentru cresterea si educarea copiilor, ct si ca o cale de emancipare spirituala si sociala, ca un +ector al democrati*arii educatiei si societatii. (+olutiile rapide din +iata sociala generea*a o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cunostintelor, deprinderilor si +alorilor pe durata +ietii. Din perspecti+a unei anali*e sistemice, educatia parintilor apare ca o dimensiune a educatiei permanente si desigur, a educatiei adultilor. "(ducatia permanenta este un proces de perfectionare a de*+oltarii personale, sociale si profesionale pe durata ntregii +ieti a indi+i*ilor n scopul mbunatatirii calitatii +ietii, att a indi+i*ilor, ct si a colecti+itatii lor. )ceasta este o idee compre,ensi+a si unificatoare care include n+atarea formala, nonformala si informala pentru dobndirea si mbogatirea unui ori*ont de cunoastere care sa permita atingerea celui mai nalt ni+el de de*+oltare posibil n diferite stadii si domenii ale +ietii" Da+e, /., 0., "##", p.12-13&. Din aceasta perspecti+a, actualul sistem de n+atamnt apare ca infle4ibil, prea formal si disfunctional n conte4tul necesitatilor comunitatii sau al noilor e+olutii, el i*olea*a scoala de familie si comunitate, a+nd astfel o influenta alienanta asupra ele+ului. )sa cum se preci*ea*a n aceeasi lucrare, o etapa initiala a oricarei strategii, proiectata sa mplineasca aspiratiile educatiei permanente este "construirea unui pod de legatura" ntre "o +arietate de elemente intereducationale" structuri, curriculum, pregatirea profesorilor& si "un numar considerabil de elemente e4traeducationale" configuratii personale, sociale, istorice, culturale ale indi+i*ilor si societatilor n medii locale, nationale si globale& Da+e, /.0.,

"##", p.52&. 6onceptul educatiei permanente este "n mod functional, ba*at pe ideea ca n+atarea permanenta poate fi dobndita de catre indi+i*i si societati n moduri diferite si ca aceste modalitati alternati+e sunt n stare sa conduca spre atingerea celui mai nalt si celui mai bun ni+el al calitatii +ietii de catre toti" Da+e, /.,0., "##". p.13&. 7inalitatea educatiei adultilor nu se reduce, asa cum se mai crede, la formarea profesionala continua. 8n /aport asupra (ducatiei adultilor si mutatiilor sociale 9ograd, :., "##", p."3-$"&, preci*ea*a urmatoarele obiecti+e pedagogice ale educatiei adultilor: identificarea indicatorilor de restructurare personala; a face din cel format centrul actiunii trecerea de la o educatie centrata pe continuturi la o educatie centrata pe cel ce n+ata&; construirea moti+atiei indi+idul trebuie sa aiba o anumita constiinta a moti+atiei, sa o e4prime ca o cerere de educatie, iar educatorii sa poata sa o decodifice, sa o nteleaga; notiunea de proiect pare a fi raspunsul instrumental ce permite transformarea unei cereri fluide, multiforme, ntr-un obiecti+ concret, operational&; a pleca de la practica adultii se formea*a pentru a face fata problemelor practice; educatia compre,ensi+a a adultilor impune fa+ori*area n+atarii mijloacelor intelectuale necesare; a ancora actiunea educati+a pe problemele +ietii practice implica a tine seama, nu numai de preac,i*itiile teoretice, ci si de preac,i*itiile sociale&; a pri+ilegia n+atarea mai mult dect n+atamntul a n+ata adultii sa n+ete, sa-si elabore*e sc,eme de actiune pe ba*a ntelegerii e+olutiei mprejurarilor&; ncurajarea unei pedagogii a descoperirii si responsabilitatii a reda ncrederea n sine, capacitatea de actiune, constiinta colecti+a, de*+oltarea proiectelor sociale&; a da timp de n+atare ritmurile proprii sunt esentiale&; a stimula +alorile grupului ele operea*a meditatiile ntre continuturi abstracte si situatiile concrete; ele joaca un rol structurant asupra perceptiilor indi+iduale, ordonndu-le sub forma unei grile de lectura; ele permit indi+i*ilor sa se ajute reciproc&. n acest sens, educatia apare ca "Practica a libertatii" 7reire, P., "#2"&. Deoarece educatia adultilor cu e4ceptia unor programe de promo+are profesionala& nu poate de+eni obligatorie, ea trebuie sa fie adaptata ne+oilor acestora si sa acorde celor ce studia*a conditii liberale de autoeducatie si autoe+aloare, de alegere a continuturilor si metodelor, a locului si timpului de n+atare&. 8n sistem de educatie pentru adulti este bine organi*at, functional atunci cnd este ntemeiat pe moti+atii si centrat pe obiecti+e care re*ol+a problemele indi+i*ilor sau grupurilor de adulti. ;u putem stimula moti+atiile lor de n+atare si de participare la programe educationale fara strategii care sa se intemeie*e pe cunoasterea ne+oilor lor reale, specifice, de educatie. )semenea strategii presupun si un sistem de "auto-purtare" a n+atarii - specific educatiei adultilor - care sa se reali*e*e att prin apelul la educatori formatori& speciali*ati profesori. medici, juristi etc.&, ct si prin apelul la formatori formati dintre adultii cuprinsi n programele educationale si care actionea*a ca "relee"

ntr-o retea. )ccelerarea transformarilor sociale, democratice, emanciparea femeii la preocuparile materne si gospodaresti adaugndu-se preocuparile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de a restitui prestigiul educatiei familiale pe care l-a a+ut pna la introducerea n+atamntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psi,ologiei, precum si alte cau*e au dus la ntelegerea faptului ca orice sistem de educatie ramne neputincios daca se i*beste de indiferenta sau de opo*itia parintilor. 'coala capata astfel o misiune suplimentara. "Deoarece a4a directoare a ci+ili*atiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai multa ntelegere si justitie... si dat fiind demisia unui numar de parinti si faptului ca un numar crescnd de copii +in fie din familii destramate, fie din medii analfabete si o comunicare ntre parinti si copii nu se face ntotdeauna foarte bine parinti nascuti ntr-o lume aproape imobila nca, au copii care sunt nascuti ntr-o lume bul+ersata&, pentru toate aceste moti+e scoala are n sarcina o misiune suplimentara" Domenac,, <.-., "#3#, p.13&. )u e4istat ntotdeauna educatori e4celenti si parinti iubitori, care nu si-au pus probabil attea probleme si totusi au reusit foarte bine; dar poate ca acest lucru era mai usor ntro lume foarte statornica, n care traditia a+ea ultimul cu+nt. -odificarea pe care au suferit-o, n curs de o generatie sau doua, relatiile dintre parinti si copii, dintre adulti si tineri, apare mai +adita n consideratia pentru copil ce "are semnificatia de recunoastere intima si profunda a +alorii persoanei copilului si de ncredere n potentialul lui de de*+oltare" =sterriet,, P., "#25, p.2>&. 'entimentul de siguranta - singurul care permite copilului sa se emancipe*e si sa-si dobndeasca personalitatea - depinde de urmatoarele conditii =sterriet,, P., "#25, p.2"-2$&: ". Protectia mpotri+a lo+iturilor din afara; $. 'atisfacerea trebuintelor elementare; 5. 6oerenta si stabilitatea cadrului de de*+oltare; 1. 'entimetul de a fi acceptat de ai sai: a& ca membru al familiei: sa fie iubit; sa daruiasca dragoste, sa fie i*+or de bucurie si de multumire pentru adulti; sa fie condus si ndrumat; b& ca fiinta umana: sa i se accepte caracteristicile indi+iduale; sa aiba posibilitatea de actiune si e4perienta personala; sa aiba asigurata o anumita arie de libertate. '-ar putea spune ca aceste conditii sunt constante indispensabile, daca ele nu ar cere sa fie satisfacute ntr-un mod care difera riguros de la o +rsta la alta. Pentru ndeplinirea functiei fundamentale a familiei - de securi*are a copilului - si a rolului sau sociali*ator, aculturant si indi+iduali*ator, finalitatea definitorie a educatiei parintilor de+ine formarea constiintei educati+e a parintilor, a necesitatii unui efort constient pe masura e+olutiei ne+oilor inclusi+ de educatie& ale copilului. 6a puncte de reper n educatia parintilor se aprecia*a: educarea +iitorilor parinti n

scoala sau n afara scolii&; educarea parintilor cu copii mici; relatia scoala-familie; rolul mass-mediei n educatia parintilor; programe de formare a formatorilor pentru educatia parintilor 'tern, 0. 0., "#2$&. n scoala, cea mai buna pregatire generala pentru ndatoririle parintesti consta ntr-un sistem de n+atamnt armonios, care sa pregateasca pentru n+atarea continua si colaborarea cu altii; la ele+ii mai mari pot fi introduse cursuri speciale, de educatie se4uala, de educatie familiala "scoala +ietii"&. n educarea parintilor cu copii mici, un rol deosebit au institutiile de puericultura pentru ngrijirea medicala, fi*ica a copiilor; se impune colaborarea educatori psi,opedagogi& parinti n adaptarea copiilor la gradinita si la scoala. n ceea ce pri+este relatia scoala-familie se impun desc,ideri oferite parintilor pri+ind aspectele scolare, psi,opedagogice, pe lnga aspectele medicale, juridice etc. 'e cunosc urmatoarele forme mai importante de organi*are institutionali*ata& a educatiei parintilor si a colaborarii scoala-familie: asociatii ale parintilor si profesorilor& care au o larga libertate de initiati+a au aparut pentru prima oara n 'tatele 8nite ale )mericii n secolul trecut&; scoli ale parintilor initiate n 7ranta n perioada interbelica& si scoli ale mamelor initiate n :ermania&; consilii de administratie scolara formate e4clusi+ sau n majoritate& din parinti, cu rol informational, consultati+ si deci*ional fiintea*a n 9elgia, Danemarca, =landa si n alte tari occidentale&; comitete de parinti pe clase si scoli, fara rol deci*ional, care sprijina scoala n re*ol+area unor probleme n tarile est-europene&. Pentru a +alorifica a+antajul mass-mediei de a se adresa unui public larg, care are libertatea de a alege daca si nsuseste sau nu e4perienta propusa, n majoritatea tarilor occidentale e4ista re+iste si programe radio-?@ destinate educatiei parintilor. 'e considera ca punctul c,eie l constituie programele de pregatire a formatorilor, a celor care +or ndruma autoAeducatia parintilor; toate persoanele care prin profesia lor sunt n relatie cu copiii si familia profesori, medici, juristi, preoti etc.& au ne+oie de o pregatire pe probleme ale educarii familiei. )numite categorii de parinti pot fi folosite ca "formatori +oluntari". 'e recomanda, n general, o restrngere a programului de educatie a parintilor pe problemele ce satisfac ne+oile specifice de regula, e4primate de parinti&, mbinndu-se aspectele ngrijirii fi*ice, medicale, cu aspectele psi,osociale si psi,opedagogice. Programul trebuie sa tina seama de reteaua institutiilor ce pot corela oferta cu cererea de educatie e4primata - ceea ce impune ntemeierea lui pe cercetari sistematice. 8n /aport asupra relatiilor dintre scoala si familie n tarile 6omunitatii (uropene -acbet,, )l., "#31&, ba*at pe cercetari comparati+e, documentare si empirice prin

anc,eta de opinie cu c,estionare aplicate pe un lot de "211 conducatori de institutii scolare& enumera patru moti+e pentru care scoala si familia se straduiesc sa stabileasca legaturi ntre ele: a. parintii sunt juridic responsabili de educatia copiilor lor legislatia reflecta astfel libertatea parintilor de a-si creste copiii asa cum doresc; e4ista diferente ntre tari pri+ind: masura n care parintii pot alege ntre diferitele scoli si cursuri pe care sa le urme*e copiii lor; masura n care parintii trebuie consultati de responsabilii scolari etc.&; b. n+atamntul nu este dect o parte din educatia copilului; o buna parte a educatiei se petrece n afara scolii; c. cercetarile pun n e+identa influenta atitudinii parentale asupra re*ultatelor scolare ale ele+ilor, n special asupra moti+atiilor n+atarii, precum si faptul ca unele comportamente ale parintilor pot fi fa+ori*ate datorita dialogului cu scoala; d. grupurile sociale implicate n institutia scolara n special parintii si profesorii& au dreptul sa influente*e gestiunea scolara. =bstacolele relatiei scoala-familie pot fi de ordin comportamental ntlnite, att ntre parinti, ct si la profesori si administratori scolari& sau de ordin material relatia scoalafamilie cere un surplus de efort material si de timp&. Dificultatile pot re*ulta din ideile di+ergente pri+ind: responsabilitatea statului si a familiei pri+ind educatia copiilor; libertatea de alegere a scolii de catre parinti sau unicitatea n+atamntului; impactul mediului familial asupra re*ultatelor scolare ale copilului; randamentul pedagogic si datoria parentala; participarea parintilor la gestionarea si procesul deci*ional din institutia scolara. 'e considera, n general, ca problema este de atitudine; este dificil de pretins, att la parinti, ct si la profesori, ca relatia de colaborare scoala-familie nu&este doar un "drept de optiune". /eprosurile care li se fac parintilor pri+ind colaborarea cu scoala sunt: apatia nu +in la reuniuni anuntate&; lipsa de responsabilitate asteapta initiati+a profesorilor&; timiditate lipsa de ncredere n sine&; participare cu ingerinte critica cu impertinenta scoala&; preocupari e4cesi+e e4clusi+e& pentru randamentul scolar notele copilului&; rolul parental rau definit nu nteleg corect functiile si rolurile n educatia copilului&; contacte limitate cu scoala numai n situatii e4ceptionale, de cri*a n comportarea copilului&; conser+atorism reactii negati+e la idei noi&. /eprosurile care li se fac profesorilor pri+ind colaborarea cu familiile ele+ilor sunt similare nu identiceB&, inclusi+ pri+ind: dificultati de a stabili relatia cu adultii tratea*a parintii ca pe copii si nu ca parteneri n educatia copilului, deci*nd autoritar la reuniunile cu parintii&; definirea imprecisa a rolului de profesor oscilea*a ntre autonomia traditionala si perspecti+ele noi ale parteneriatului&; lipsa pregatirii pri+ind relatia scoala-familie. n conditiile unei societati democratice cu o economie de piata se pune si problema:

parintii si ele+ii sunt utili*atori clienti& sau consumatoriC 'e e4prima urmatoarele puncte de +edere: a. deoarece gu+ernantii finantea*a scoala n profitul public, gu+ernantii si electorii lor sunt clientii institutiei scolare; b. deoarece parintii poarta responsabilitatea fundamentala a educatiei copilului pna la +rsta de ". ani&, iar scolile nu sunt dect ca sa-i ajute, parintii trebuie c. considerati clientii scolii, iar ele+ii drept consumatori; o atitudine intermediara considera parintii drept clienti ai scolii din punct de +edere al copilului; colecti+itatea drept client al scolii sub ung,iul gestiunii institutiei scolare si gu+ernul drept client al scolii n planul politicii generale a educatiei.

= buna parte din problema se re*ol+a n masura n care parintii si profesorii dispun de mecanisme de e+aluare a acti+itatii scolare. Discutiile critice& ale specialistilor si politicienilor despre institutia scolara, protestele ele+ilor, studentilor si cadrelor didactice, alte tensiuni de acest gen au tendinta de a slabi sustinerea parentala a scolii. /elatia familie-scoala apare justificata n masura n care restabileste ncrederea colecti+itatii n institutia educati+a. !nformarea si formarea parintilor n ceea ce pri+este scolaritatea copilului presupune, cel putin, ca fiecare parinte sa cunoasca: obligatiile legale pri+ind educatia copilului; drepturile de care dispune pentru educatia copilului; importanta atitudinii lui pentru reusita scolara a copilului; metodele de colaborare cu scoala. n acest scop este necesar un dialog ntre profesori si parinti; profesorii trebuie sa primeasca o pregatire n materie de relatie cu parintii iar competenta lor n aceasta materie trebuie considerata ca o aptitudine profesionala; parintii trebuie sa fie pregatiti pentru a juca rolul lor educati+ n cooperare cu profesorii; scolile trebuie sa asigure asociatiilor& parintilor asistenta necesara. 6ooperarea profesor-parinte n beneficiul ele+ului indi+idual nu se poate substitui participarii parintilor la gestiunea scolii, din mai multe moti+e: parintii sunt responsabili legali ai educatiei copiilor lor, deci trebuie sa aiba posibilitatea de a influenta natura acestei educatii; modelele participati+e pot ajuta la coordonarea eforturilor educati+e si la orientarea adaptarii scolii la sc,imbarile din societate; este necesara o influentare pe plan local asupra re*ol+arii problemelor locale si luarea deci*iilor la ni+elul cel mai de jos cu putinta; este necesara contrabalansarea "ndepartarii" indiferentei& gu+ernamentale; cei care sunt afectati de o deci*ie trebuie sa poata a+ea o influenta asupra ei; de*ec,ilibrele balantei grupurilor de interes trebuie sa fie corijate autori*nd persoanele interesate sa fie repre*entate dupa importanta implicarii lor n institutia scolara; participarea trebuie sa faca apel la competentele locale; participarea poate stimula initiati+ele si ino+atiile. n numeroase tari repre*entantii parintilor n consiliile de administratie gestiune& scolara

sunt delegati de asociatiile de parinti, ceea ce le da un statut legal suplimentar de autoritate. 8n minimum esential al participarii democratice la gestiunea scolii consta n instituirea prin lege a consiliului de administratie scolara, n care parintii sunt repre*entati corespun*ator, si au nu numai rol informational si consultati+, dar si rol deci*ional si de control. Pentru o cooperare eficace se considera necesara adoptarea unor comportamente corespun*atoare de catre membrii consiliului: comunicarea libera de informatii; toleranta cnd limbajul profesional nu este nteles de nespecialisti dintre parinti&; ncurajarea de*baterilor pe probleme educationale majore si nu doar discutii pe probleme administrati+-gospodaresti&; considerarea reciproca a parintilor si profesorilor ca parteneri. 8n rol deosebit, att pentru colaborarea familie-scoala si participarea la gestiunea scolii, ct si pentru educatia parintilor l au asociatiile de parinti, a caror finalitate este, n principiu, protectia copilului prin educatie. 'e pot deosebi asociatiile de parinti si dupa scopurile lor, astfel: ca grup de sustinere a scolii, n probleme needucationale; ca grup de cooperare care considera educatia ca un proces comun n care parintii si profesorii sunt parteneri, care decid mpreuna +iitoarele programe; ca grup de aparare a intereselor care considera ca parintii au interese ce trebuie promo+ate n raport cu interesele altor grupe. 6ele mai frec+ente obiecti+e ale asociatiilor nationale de parinti sunt: a& sensibili*area parintilor pri+ind drepturile si ndatoririle lor, influenta comportamentului lor asupra copilului; b& informarea parintilor prin publicatii, radio si tele+i*iune pri+ind problemele specifice; c& formarea parintilor prin cursuri destinate acestora, consultatii la sediu, telefonic, prin publicatii& pe probleme de interes medicale, juridice, psi,ologice etc.&; d& repre*entarea parintilor repre*entantii sunt obligati sa apere interesele celor pe care i repre*inta, sa raporte*e periodic acestora problemele de*batute n consiliul de participare scolara&. (4ista doua teorii importante pri+ind relatia scoala-familie:

teoria profesionalismului care considera ca un element esential ser+iciul facut altora, fara a gndi la a+antaje personale; criteriile acestei teorii sunt: competenta, ser+irea clientilor, un cod de etica profesionala; teoria sc,imbului care considera actiunea umana n functie de un cstig personal; se considera pri+ilegii traditionale ale profesorilor: un grad de autonomie, un salariu asigurat, o competitie restrnsa.

Din aceasta perspecti+a se pune ntrebarea: ce cstiga profesorul ntr-o cooperare cu familiaC 'e aprecia*a ca acest cstig poate fi un statut re+alori*ator n oc,ii societatii; cooperarea cu familia poate fi un test profesional si poate fi considerata ca facnd parte din datoria profesionala a profesorului deoarece: parintii sunt clienti ai scolii; eficacitatea

n+atamntului e+aluata la scoli si profesori& poate fi ameliorata prin cooperarea ntre scoala si familie; parintii sunt responsabili legali de educatia copiilor lor si pot a+ea e4igente de a e+alua re*ultatele acti+itatii scolare. n acest conte4t se pune si problema: de relatia cu familiile trebuie sa se ocupe profesori speciali*ati sau toti profesoriiC n mai multe tari ntre care )nglia, Danemarca, 7ranta& e4ista profesori speciali*ati consilieri& care raspund de aceasta problema. 'olutia ideala pare a fi: toti profesorii sa aiba relatii obisnuite de colaborare cu familiile; profesorii speciali*ati sa re*ol+e ca*uri particulare, dificile, sa efectue*e +i*ite n familii, cnd este necesar si sa organi*e*e reuniunile cu parintii. 'e pot deosebi trei etape n e+olutia relatiei familie-scoala: a. etapa scolii autosuficiente: scoala este considerata o institutie nc,isa, care nu influentea*a mediul familial si nu se lasa influentata de el. 6aracteristicile etapei sunt: contactele cu parintii sunt rare, formale; parintii accepta ideea ca nu au nimic de +a*ut despre ceea ce se ntmpla n scoala; administratia alege scoala pentru copii; parintii nu participa la consiliile de administratie scolara; asociatiile de parinti nu sunt ncurajate; formarea profesorilor neglijea*a relatia ntre familie si scoala. b. etapa de incertitudine profesionala: profesorii ncep sa recunoasca influenta factorilor familiali asupra re*ultatelor scolare dar parintii continua sa creada ca scoala este autosuficienta. 6aracteristicile etapei sunt: tendinta de a creste acu*area familiei pentru proastele re*ultate scolare; administratia scolara are tendinta de a conser+a atitudinea din etapa anterioara; contactele formale, de rutina cu parintii continua; apar e4periente locali*ate pri+ind comunicarea cu parintii; apar organi*atiile +oluntare de parinti; se constituie consilii de gestiune scolara, n care participarea parintilor are un rol minor, nedici*ional; formarea profesorilor abordea*a relatia familie-scoala ca o problema de importanta c. secundara. etapa de de*+oltare a ncrederii mutuale: parintii si profesorii descopera mpreuna ca nencrederea este putin cte putin nlocuita cu ncrederea unora fata de altii. 6aracteristicile etapei sunt: relatia cu familiile este din ce n ce mai ncurajata de scoala; consiliul scolar include repre*entanti ai asociatiilor& parintilor, cu rol deci*ional n toate problemele educationale; organi*atiile de parinti sunt acceptate si ncurajate n acti+itatea scolara; profesori speciali*ati consilieri& tratea*a problemele e4ceptionale ale colaborarii cu familiile; organi*atiile de profesori recunosc statutul si rolul asociatiilor de parinti; administratorii si politicienii educatiei insista asupra importantei relatiei familie-scoala; formarea profesorilor abordea*a problema relatiei cu familia, ca una din problemele importante; se organi*ea*a cursuri pentru profesori si parinti.

'e pre+ede ca n tarile 6omunitatii (uropene sa se treaca la o noua etapa a colaborarii scolii cu familia n care accentul este pus pe un angajament mutual clar stabilit ntre

parinti si profesori, pe un "contract parental" pri+ind copilul indi+idual; contractul ntre familie si scoala nu se mai considera doar ca un "drept optional", ci ca un sistem de obligatii reciproce n cooperarea parintilor cu profesorii. 6ercetarea noastra - tinnd seama de principiile teoretice si orientarile metodologice recunoscute n domeniu - si-a propus ca obiecti+e: fundamentarea conceptuala a educatiei parintilor; determinarea ne+oilor de educatie ale parintilor si a ofertei educationale n relatia scoala-familie; elaborarea unor principii si metodologii pentru ntemeierea unor strategii alternati+e de educatie a parintilor; oferirea unor idei, propuneri pentru reforma n+atamntului pri+ind legislatia, structurile, continuturile&. )m mbinat documentarea pri+ind fundamentele teoretice sociologice, a4iologice, juridice, psi,opedagogice& si principiile educatiei parintilor inclusi+ principiile educatiei permanente si ale educatiei adultilor& cu cercetarea empirica prin anc,eta de opinie. D6ercetarea a fost initiata n laboratorul (ducatie Permanenta din !nstitutul de 'tiinte ale (ducatiei, de o ec,ipa de cercetare formata din :abriela )lecu, Dan 9adea, !on 6onstantinescu, )le4andru -odrescu, coordonata de autorul pre*entului studiu, la care colaborea*a si cercetatoarea Didina /ogojina de la !nstitutul de 6ercetari Pedagogice si Psi,ologice din 6,isinau. ) fost in+estigat un esantion de 5%>> subiecti, ele+i de gimna*iu si liceu, parintii si profesorii lor, carora le multumim si pe aceasta cale. 6asa 6orpului Didactic 9otosani a de+enit unitate-pilot.E ;e aflam n etapa n care prelucram datele culese pentru a determina ne+oile de educatie specifice, pe categorii de parinti, si oferta educationala posibila prin relatia scoala-familie inclusi+ prin programe de formare a formatorilor pentru educatia parintilor, prin programe pentru parinti si pentru ele+i ca +iitori parinti&. )m initiat actiuni de informare si sensibili*are a parintilor si profesorilor pentru a ncepe organi*area primelor asociatii de parinti n /omnia. Propunem si pe aceasta cale factorilor de deci*ie parlamentara si gu+ernamentala ntarirea sistemului legislati+ si institutional pri+ind n+atamntul prin instituirea obligati+itatii legale de nfiintare a consiliilor de administratie participare& scolara, n care repre*entantii asociatiilor& parintilor sa capete o pondere sporita si rol deci*ional, precum si prin pre+ederea prin lege a sprijinirii de catre stat a organi*arii si functionarii asociatiilor de parinti, ca structuri educationale democratice. 6ei care lucrea*a n scoala si raspund de destinele educatiei neamului pot ntelege dincolo de marile dificultati si pri+atiuni generate de cei care "ur*esc o cabala", cum *icea e4ponentul spiritualitatii romnesti - conditionarea calitatii +ietii fiecaruia de educatia oferita tinerilor si adultilor, copiilor si parintilor lor; aceasta n masura n care au doar ce+a mai multa competenta, buna-+ointa si responsabilitate morala dect oricare... "administratie" de la care nici Dumne*eu nu ar putea cere mai mult&.

9!9F!=:/)7!( 9 = : ) / D, :., Gducation des adultes et mutations sociales. /apport intHrimaire "#3#"##>&. 'trasbourg, 6onseil de lI(urope, 6onseil de la 6ooperation culturelle, "##". D ) @ (, /.0. sub redactia& si colaboratorii, 7undamentele educatiei permanete. 9ucuresti, (ditura Didactica si Pedagogica, "##". D = - ( ; ) 6 0, <.-., 6e JuIil faudrait enseigner. n: FIHcole des parents. nr. ">, Paris, "#3#. ( - ! ; ( ' 6 8, -., De bine de rau. n +ol. ";e e sila..." 'crieri politice&. 9ucuresti, (ditura 'ocietatii 'oroc, "##". 7 / ( ! / (, P., FIHducation: pratiJue de la libertH. Paris, Gditions du 6erf, "#2". K ) ; ?, !m., ?ratat de pedagogie. !asi, (ditura )gora, "##$. - ) 6 9 ( ? 0, )F., coordonator& si colaboratorii, FIenfant entre lIHcole et sa famille. /apport sur les relations entre lIHcole et la famille dans les paKs des 6ommunautHs (uropHennes. 9ru4elles, 6omisia comunitatilor europene, 6olectia 'tudii, 'eria (ducatie, nr. "5, "#31. = ' ? ( / / ! ( ? 0, P., 6opilul si familia. 9ucuresti, (ditura Didactica si Pedagogica, "#25. ' ? ( / ;, 0.0., (ducatia parintilor n lume. 9ucuresti, (ditura Didactica si Pedagogica, "#2$.

Educatia copilului in functie de varsta

De cand l-ai vazut in fasa pe ingerasul tau ai visat sa-l faci un om de vaza, respectuos si manierat, cu care sa te mandresti. Desi esti nerabdatoare sa-l inveti pe cel mic cum sa se comporte de fata cu ceilalti si sa fie ascultator si politicos, trebuie sa stii ca si in incercarea de a-l educa trebuie sa tii cont de varsta copilului si de etapele sale de dezvoltare. Daca ii impui niste reguli si il constrangi sa le respecte, foarte mic fiind, se pot naste conflicte. Pana la varsta de 2 ani este mai important pentru copil sa se miste liber si sa exploreze mediul inconjurator, sa stapaneasca anumite deprinderi mai degraba decat sa invete codul bunelor maniere.

Pana la varsta de 1 an si jumatate-2 ani copilul nu poate sa inteleaga ce conduita trebuie adoptata pentru a nu-i deranja pe cei din jur. Copilul considera ca tot ceea ce el vede este in mod automat al sau (de exemplu masinuta fratelui, papusa surorii etc.! si c"iar recurge la un comportament violent pentru a obtine lucrurile care de fapt nu-i apartin. Poti incerca sa-i explici fiind ferma, dar in acelasi timp aratandu-i afectiune, ca lucrurile respective nu sunt ale sale si nu trebuie sa recurga la violenta. Cam pe la varsta de 2 ani copilului i se pare ca toata lumea este impotriva lui, deoarece el incepe sa-si manifeste dorinta de independenta de care nu se poate bucura din pricina regulilor impuse de tine. #l poate deveni neascultator si tot ceea ce trebuie sa faci ca raspuns la acest comportament este sa eviti confruntarea directa. De acum trebuie sa incepi sa ii arati putin cate putin regulile unei bune purtari invata-l sa salute, sa spuna $%ultumesc& si $Cu placere'&. Deja de la varsta de (- ) ani, micutul trebuie sa stie sa salute corespunzator si sa privesca in oc"ii celui cu care vorbeste, sa le spuna pe nume persoanelor cunoscute, sa faca cu mana, sa spuna $*e rog$ si $%ultumesc& si sa isi ceara scuze daca greseste. +n ceea ce priveste masa, copilul trebuie invatat sa se spele pe maini inainte si dupa masa, sa stea linistit pe scaun la masa si sa stie sa foloseasca tacamurile. ,a )-- ani copilul incepe sa vada in adultii ce-l inconjoara modele si incearca sa-i imite, incepe sa faca diferenta dintre bine si rau si cere cat mai multa autonomie. ,a aceasta varsta copilul este pregatit psi"ic pentru a intelege faptele rele facute si a-si cere scuze pentru greseli, poate constientiza suferinta altor persoane si trebuie invatat sa nu rada de persoanele bolnave sau cu "andicap. #ste bine sa-l educi sa imparta fara probleme jucariile si dulciurile cu ceilalti tovarasi de joaca sau cu fratiorul.surioara. +n ceea ce priveste comportamentul la masa, el trebuie sa stie sa foloseasca tacamurile, sa nu vorbeasca cu gura plina si sa ceara permisiunea de a se ridica de la masa dupa ce a terminat de mancat. Pe la /-0 ani, copilul trebuie pregatit pentru scoala. Deoarece in clasa trebuie sa fie disciplinat, impune-i disciplina acasa, c"iar inainte de a merge la scoala- invata-l sa-si astepte randul pentru a vorbi sau a fi servit la masa. ,a aceasta varsta comportamentul copilului alterneaza- cand este ascultator si vrea sa faca pe plac adultilor, cand este incapatanat si nu te poti intelege cu el. ,a 0-1 ani este frumos pentru un copil bine crescut sa ofere locul in mijloacele de transport persoanelor in varsta. 2cum este indeajuns de mare ca sa realizeze ca unele remarci pot jigni persoanele $#sti urata'& sau $De ce esti asa gras3& etc. De la varsta de 1- 4 ani incepe sa fie exigent cu persoanele din jurul sau, cerandu-le un comportament impecabil. Deja micul scolar isi poate mentine ordine in camera, in jucarii, in caietele si cartile pentru scoala. Poti c"iar sa-l inveti sa-si faca patul.

2i grija ca pana la 4- 15 ani, sa stie sa foloseasca regulile de baza ale unei bune educatii sa vorbeasca calm, fara sa tipe, sa nu interupa persoanele care vorbesc si sa participe la discutiile adultilor, sa salute si sa multumeasca, sa se comporte frumos la masa si in societate. +nvata-l pe odorul tau ca daca se iveste o problema sa nu o discute de fata cu toata lumea, ci sa astepte pentru a-ti spune in particular ce se petrece. Dupa varsta de 15 ani, puiutul tau deja este un copil mare- trebuie sa-si asume responsabilitati si sa participe la curatenia din gospodarie. 2rata-i ca ai incredere in el si cere-i sa nu impartaseasca probelemele familiei cu lumea straina. Drumul catre o buna educatie este lung si anevoios, dar nimic nu este imposibil daca incerci sa-l inveti de mic pe copilul tau cum sa se compoarte - cu tact si multa rabdare vei reusi'