CUPRINS I. NOTIUNI GENERALE DE CADASTRU I.1.Cadastrul - scurt istoric I.2. Defl itie! caracteristici! rol! sco"! i#"orta ta!

le$atura cu alte disci"li e I.%. As"ectele cadastrului I.&. 'u ctiile cadastrului I.(. Clasificarea cadastrului I.). Criterii de i#"artire a tere urilor du"a desti atii I.*. Criterii de clasificare si ide tificare a cate$oriilor de folosi ta a tere urilor si de ide tificare a co structiilor II. CADASTRUL GENERAL II.1. Defi itii II.2. Retele $eode+ice II.%. Lucrari de cadastru $e eral II.&. Cule$erea datelor cadastrale II.(. Pla ul cadastral III. ,ETODE DE INTOC,IRE A PLANULUI CADASTRAL III.1.Ge eralitati III.2. ,etoda dru#uirii "la i#etrice s"ri-i ite III.%. ,etode de deter#i are a su"rafetelor III.&. Detasarea su"rafetelor I.. LATURA /URIDICA I..1.Ge eralitati I..2.Pu0licitatea i#o0iliara

I. NOTIUNI GENERALE

I.1.CADASTRUL - SCURT ISTORIC

1Eti#olo$ia ter#e ului 2 cadastru3 Originea cuvantului cadastru nu este stabilita in mod cert, existand mai multe ipoteze privind aparitia acestuia. O prima varianta atribuie termenului origine greaca, potrivit careia ar deriva din cuvantul compus ,,katastikon" (prefixul ,,kata" inseamna de sus in jos, iar ,,stikon" are semnificatia de registe, de impunere, carte de insemnari, carte de comert). Potrivit altor opinii, termenul cadastru ar deriva din cuvantul de origine latina ,,capitastrum", care are legatura cu ,,capitionis registrum" sau ,,capitum registrum",ceea ce ar insemna impozit pe capul familiei (,,capitatio"). Denumirea apare intr o forma apropiata, folosita cu intelesul actual ,,catastico" intr un document din anul !!"# gasit la $enetia. %lterior, a trecut si la alte state italiene sub forma ,,il cotastro", apoi in &ranta sub forma ' le cadastre" si (ermania ,,der (das))*ataster". +n tara noastra apare la mceputul secolului ,+,, adaptat foneticii limbii romane, sub forma actuala ,,cadastru". Din perioada interbelica, prin -egea nr. ./0 !1//, s a adoptat denumirea de ,,cadastru funciar", iar prin -egea nr. 02!113 defineste termenii ,,cadastru general4 si ,,publicitate imobiliara"
1I ce"uturile cadastrului

5asuratorile cadastrale nu au fost si nici nu sunt un scop in sine, ci de la inceput au servit primelor forme de impunere fiscala si au avut, inca din antic6itate, drept sarcina importanta stabilirea limitelor propietatilor funciare. 7unostinte si confirmari legate de activitatea organizata de masurare a terenurilor exista si se refera in special la zonele in care pamantul era cultivat pentru agricultura, in lunca fluviului 8il, in 5esopotamia si in Orientul 5ijlociu. +n9giptul :ntic s au tinut evidentele loturilor repartizate periodic pentru

agricultori, iar obligatiile fata de faraoni erau platite dupa mtinderea si calitatea pamantului. 5asuratorile erau de mare importanta, mai ales pentru gospodarirea vaii 8ilului, deoarece granitele dintre parcele erau sterse datorita revarsarilor anuale si era necesara refacerea lor. +n (recia :ntica impartirea pamantului s a facut in moduri diferite in <parta si :tena, iar populatia a fost impartita in clase in functie de avere, lucru care a necesitat masurarea pamantului si aprecierea capacitatii de productie, precum si tinerea unor registre de evidenta. +n imperiul roman masuratorile erau executate de agrimensori, care redactau 6arta (forma) terenurilor pe care se aratau limitele (limites) parcelelor. :cestea erau trasate sub forma unei grile alcatuite din patrate (centuria) si numerotate pentru a putea fi identificate, iar pe teren putea fi folosite pietre pentru marcarea colturilor patratelor, utilizandu se un instrument (stella) din lemn pentru trasarea ung6iurilor drepte, imbunatatit prin adaptarea unui stativ de metal care permitea rotirea (groma). +n coloniile nou infiintate se intocmeau pe langa 6arti, si registre in care se inscriau parcelele, iar pe baza lor se redactau carti de impunere pentru siguranta perceperii impozitelor. +n 9uropa 5edievala dupa o perioada de instabilitate au aparut state cu organizare stabila, capabile sa si procure veniturile din impozite. Dupa toate probabilitatile, eel mai vec6i cadastru a luat nastere in orasul autonom 5ilano. :ctivitatile specifice cadastrului s au desfasurat in spatiul popoarelor germanice si in :nglia, 9lvetia, -ituania,etc.. 5asuratorile terestre au fost influentate de progresul te6nico stiintific din perioada =enasterii, folosindu se planseta topografica, semne conventionale, masuratori in sistem zecimal, retele de triangulatie locala. Data de nastere a cadastrului in 9uropa poate fi considerata !0 aprilie !1.>, cand au inceput lucrarile de masurare pentru principatul 5ilano aflat sub ocupatie austriaca. Documentatia intocmita pe parcursul a ;> de ani continea registrul parcelelor, registrul caselor, mapa cu 6artile la scara !?.>>> si la scara !?">>> pentru ansamblu, cate a coala de propietate pentru fiecare contribuabil si 6arta topografica a principatului la scara !?0.>>>. 7onsiderat modelul tuturor cadastrelor europene, a fost preluat de &ranta sub 8apoleon, de principatele italiene si statul papal, de @elgia, Olanda, -uxemburg, cantoanele elvetiene, landurile germane si tot +mperiul 6absurgic. Aransilvania a beneficiat de rigurozitatea cadastrului austriac si prin urmare,astazi inca se mai gasesc planuri cadastrale intocmite la scarile !?0.>>, !?#03>, (pentru zonele cu mai putine detalii), !?/3>> sau !?.""> ( de !> ori scara 6artilor militare !?."">>). #

1 E4olutia cadastrului i Ro#a ia :ctivitatea de cadastru din =omania a parcurs urmatoarele etape? B Etapa de mceput a cadastrului

-ucrarile de introducere a cadastrului si a cartilor fiinciare s au efectuat in mod diferentiat in provinciile romanesti, in functie de imprejurarile istorice, incepand cu secolul ,+,, astfel? Aransivania, @anat si o parte a @ucovinei lucrarile specifice au debutat dupa sistemul austro ungar incepand cu anul !01; si au continual dupa anul !"#> sub forma ,,7adastrului concretual"(consta m delimitarea, descrierea si reprezentarea 6otarelor localitatilor, a limitelor tarlalelor, a retelelor 6idrografice si a cailor de comunicatii)C in 5untenia si 5oldova incepand cu anul !"/!, respectiv !"/. se fac incercari de introducere a cadastrului de catre primii inginerii 6otarnici pregatiti la lasi de (6. :sac6i (din anul !"!/) si la @ucuresti de (6. -azar (din anul !"!")C in restul tarii constituirea cadastrului se face dupa primul razboi mondial, o data cu infaptuirea reformei agrare. B Etapa de organizare a cadastrului in Romania (1919-1933)

+n anul !1!1 se infiinteaza ,,directia 7adastrului si a -ucrarilor Ae6nice", a carei activitate s a limitat in special la masurarea mosiilor si parcelarea lor pentru improprietaririle facute dupa primul razboi mondial. 5asuratorile s au facut in sisteme de referinte locale, cu diferentieri legate de precizie si continut, deoarece nu exista o retea de tringulatie geodezica omogena. Pentru executarea cadastrului au fost pregatite cadre te6nice la <coala de topografie (!1!1) de pe langa Directia 7adastrului. %n pas important a fost facut in anul !1/> prin adoptarea sistemului de proiectie stereografica, rezultat al conlucrarii dintre Directia 7adastrului si +nstitutul (eografic al armatei.

Etapa inceperii cadastrului modern si a unificarii cartilor funciare(1933-1955)

5omentul de referinta pentru acest domeniu de activitate ! a constituit ,,-egea pentru organizarea cadastrului si cartilor funciare", nr../2!1//, care reglementeaza pentru prima data modalitatea de organizare si realizare a cadastrului funciar, pornindu se de la retele geodezice unitare si elaborandu se planuri si registre cadastrale dupa primele normative te6nice si economice. -a inceput s a prevazut executarea lucrarilor cadastrale in 5untenia si Dobrogea, apoi in 5oldova si Oltenia, concomitent cu actualizarea celor existente in Aransilvania, @anat si @ucovina. +n ceea ce priveste publicitatea imobiliara, aceasta a fost temeinic organizata prin ,,-egea pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartiile funciare", nr.l !#2!1/". -ucrarile incepute in fostul judet +lfov si in comunele subordonate municipiului @ucuresti, care urmau sa fie folosite drept model pentru restul tarii, nu au putut sa fie terminate din cauza razboiului si au fost intrerupte in anul !1;!, cand se executasera numai pentru #; comune (3# D din volumul total). < a folosit experienta te6nicienilor din celelalte provincii, au fost redactate instructiuni noi cuprinse in cadrul ,,8orme te6nice(!1;/) si incepand cu anul !1;> s au pregatit ingineri in cadrul sectiei de cadastru din <coala Polite6nica din @ucuresti. Dupa eel de al doilea razboi mondial au urmat lucrari de masuratori si parcelari pentru impropietarirea temporara a taranilor, fara ca institutia cadastrului sa mai fie finantata de puterea comunista. +n anul !1;1 s a 6otarat colectivizarea agriculturii, iar legea si masuratorile cadastrale au devenit desuete pentru regimul totalitar. B Etapa sistemelor de evidenta funciara si de cadastru funciar (1955-1990)

Pentru inregistrarea si urmarirea dinamicii terenurilor agricole apartinand unitatilor de stat, se legifereaza incepand cu anul !1## organizarea si executarea ,,evidentei funciare", un sistem care a servit la comasarea suprafetelor agricole in perioada de colectivizare a agriculturii si care a contribuit la ingradirea drepturilor reale imobiliare. +ntre !1## !13" s au realizat planuri topografice la scara !?!>>>> pe cale fotogrametrica pentru !/ milioane de 6ectare si registre de evidenta funciara de catre 7onsiliul <uperior al :griculturii. Din anul !13", prin -egea nr.l. privind apararea, conservarea si folosirea
A

terenurilor agricole se prevede printre altele introducerea cadastrului funciar pe intreg teritoriul tarii. :u continual sa fie folosite vec6ile evidente si dezinformarile cu privire la suprafetele agricole, pe fondul ignorarii premeditate a ideii de cadastru de catre conducerea politica totalitara. +nventarierea terenurilor inceputa in !13" a continual si dupa !10; prin -egea nr.#1, intocmindu se balante anuale ale fondului funciar, dar limitandu se circulatia juridica a terenurilor la dobandirea lor numai prin mostenire legala. intregul domeniu al masuratorilor terestre a fost supus reglementarilor prin Decretul nr. />#2!10. privind activitatea geodezica, topo fotogrametrica si cartografica, precum si folosirea datelor si documentelor rezultate din aceasta activitate. Dintre documentatiile cartografice intocmite incepand cu anul !13# trebuie mentionat planul topografic de baza la scarile !?#>>> si !?.>>> care, din pacate, nu a putut fi actualizat la intervale de timp corespunzatoare, desi acopera aproximativ 1>D din teritoriul tarii. :ceasta si a dovedit utilitatea pentru sectoarele economice care detin suprafete man de teren (agricultura, silvicultura, caii de comunicatii, sistematizarea localitatiilor), dar si pentru asigurarea suportului grafic pentru lucrarile de cadastru prin derivarea continutului acestuia. Etapa aplicarii legilor propietatii (1991-pana in prezent) <c6imbarile din ultimii ani sunt legate in primul rand de cadrul legislativ general privitor la regimul juridic al fondului funciar, la propietatea publica si privata, la dobandirea dreptului de propietate si la circulatia juridica a terenurilor. =eglementarile generale in domeniul propietatii apar in 7onstitutia =omaniei adoptata in !11!, in -egea administratiei publice locale nr.312!11!, modificata si completata, in 7odul civil si in 7odul de procedura civila, modificate si completate. +n ultimul deceniu au fost promulgate acte normative care constitute fundamente ale institutiei dreptului de propietate! -egea nr. !312!110, care cuprinde norme juridice referitoare la propietatea publica si privata asupra terenurilor, la regimul juridic al acestora, protectia si ameliorarea terenurilor, Eotararea (uvernului nr. "/;2!11! privind stabilirea si evaluarea terenurilor detinute de societatile comerciale cu capital de stat, -egea privind circulatia juridica a terenurilor nr. #;2!11", -egea pentru reconstituirea dreptului de propietate asupra terenurilor agricole si forestiere nr. !2.>>>. "

Pentru institutia cadastrului din =omania, actul legislativ eel mai important il constituie -egea cadastrului si publicitatii imobiliare, nr. 02!113, care asigura cadrul juridic necesar pentru elaborarea unui cadastru modern si desc6ide portile unei institutii de drept cu radacini europene, avand la baza traditii istorice. Din punct de vedere organizatoric, la nivel central a fost infiintata ca institutie publica cu personalitate juridica Oficiul 8ational de 7adastru, (eodezie si 7artografie, ca organ de specialitate in subordinea 5inisterului :dministrateF Publice, iar la nivel judetean au fost organizate OG7(7. :ctivitatea acestor institutii se refera la organizarea, conducerea, indrumarea si controlul executarii lucrarilor din domeniu, la elaborarea normelor te6nice si metodologiile de specialitate, la organizarea fondului national de geodezie si cartografie, a bancii de date a sistemului unitar de cadastru si nu in ultimul rand, la autorizarea persoanelor fizice si juridice care pot sa realizeze si sa verifice lucrari de specialitate. Devenita profesie liberala, activitatea specialistului in cadastru castiga treptat locul pe care il merita, pe masura ce lucrurile tind spre normalitate, intr o societate bazata pe valori democratice. <ectorul privat va creste ca importanta,dar sectorul public va garanta securitatea sistemului de publicitate imobiliara. 7adastrul va beneficia de dezvoltarea din domeniul te6nologiei informatiei, iar te6nicile avansate de culegere, prelucrare si stocare a datelor cadastrale vor contribui la consolidarea propietatii, la gestionarea patrimoniului imobiliar, la utilizarea unui sistem fiscal modern.
I.2.DE'INITIE! CARACTERISTICI! ROL! SCOP! I,PORTANTA! LEGATURA CU ALTE DISCIPLINE

Defmitie: Cadastrul $e eral este u siste# u itar si o0li$atoriu de e4ide ta te5 ica! eco o#ica si -uridica "ri care se reali+ea+a ide tificarea! i re$istrarea si re"re+e tarea "e "la uri cadastrale a tuturor cor"urilor de "ro"ietate! i difere t de desti atie si "ro"ietar! de "e i tre$ul teritoriu al tarii. Caracteristici6 7adastrul general are caracter? * obiectiv: exprima o realitate obiectiva, independenta de vointa omului, indiferent de functia sociala sau te6nica a acestuia C * unitar: se executa dupa norme si instructiuni uniceC

istoric! reflecta legiile societatii (formele de propietate caracteristice unei oranduirii)C 7 dinamic! exprima realitatea naturala in continua sc6imbare (impune necesitatea unei intretineri permanente)C 7 general! satisface cerinte pentru diferite sectoare econoniiceC 7 obligatoriu: se executa pe intregul teritoriul tarii, pentru toti propietarii de bunuri mobile, persoane fizice si juridice. Rol: 7adastrul trebuie sa furnizeze date reale cu privire la? H determinarea intinderii, configuratiei si pozitiei corpurilor de propietate, a destinatiei si folosintei lorC H identificarea propietarilor de bunuri imobile si inscrierea lor in registrele cadastraleC H stabilirea categoriei de terenuri dupa insusirile calitativeC H inventarierea suprafetelor mecanizabile si nemecanizabile, a pantelor terenurilorC H bonitarea solurilor dupa gradul de fertilitate in functie de categoriile de folosinta agricoleC H inventarierea terenurilor degradate care necesita lucrari de imbunatatiri funciare, a celor care pot fi scoase din circuitul agricol, a terenurilor amenajate si ameliorate. Scopul! executarii lucrarilor de cadastru sa puna la dispozitia celor interesati, in orice moment, date reale si complete pentru? H determinarea stadiului si evolutiei fondului funciar pe judete si pe taraC H stabilirea impozitului funciarC H cunoasterea fondului imobiliar edilitar si starea acestuiaC H intocmirea studiilor si proiectelor pentru sistematizarea teritoriului si localitatilorC H obtinerea de date pentru intretinerea strazilor, drumurilor, cailor ferate, etcC H alegerea amplasamentelor obiectivelor industriale si social culturaleC H folosirea, amenajarea si regularizarea cursurilor de apaC H amenajarea si exploatarea rationala a padurilorC H protectia mediuluiC H solutionarea litigiilor cu privire la terenuri dintre propietariC H realizarea bazei de date cadastrale necesare intocmirii <+A urilor.

!>

Importanta cadastrului general 7adastrul s a dovedit a fi de a lungul timpului un ansamblu de activitati te6nico organizatorice menite sa deserveasca administratia, pe propietarii bunurilor imobile in problemele drepturilor reale de propietate, iar din alt punct de vedere, cadastral a constituit o institutie progresista care a contribuit la dovedirea si garantarea propietatii. -ucrarile de cadastru sunt importante pentru realizarea sistemelor informationale ale teritoriului, capabile sa furnizeze rapid date reale administratiei publice locale si centrale, precum si altor sectoare interesate. Legatura cadastrului cu alte discipline :ctivitatea de cadastru a evoluat foarte mult in ultimele decenii, din punct de vedere al continutului si complexitatii, pe masura punerii de acord cu cerintele mereu crescande ale societatii in ansamblu si cu perfectionarea mijloacelor te6nice si a metodelor de lucru propii, sau a celor apartinand altor domenii pe care se sprijina sau cu care colaboreaza. Prin participarea mai multor domenii la realizarea cadastrului general, se poate afirma ca i se confera un caracter indisciplinar. -ucrarile te6nice ale cadastrului ( masuratori, prelucrarea datelor,intocmirea documentatiei cadastrale 6ard, planuri, registre cadastrale) se bazeaza pe discipline fundamental ca? geodezia, topografia, fotogrametria, cartografia. Pentru latura economica a cadastrului sunt necesare cunostinte din domenii complementare? pedologie, geobotanica, geomorfologie. <tiintele agricole ajuta la incadrarea terenurilor in categorii si subcategorii de folosinta. Dreptul funciar si alte ramuri juridice sunt necesare la stabilirea in mod legal a posesoriilor si a propietatii, la data introducerii cadastrului general. Pentru rezolvarea anumitor etape de lucrari, cadastrul general poate intra in legatura cu domenii auxiliare? sistematizarea teritoriului si localitatilor, urbanism, organizarea teritoriului agricol, protectia mediului,etc.. Pentru automatizarea lucrarilor de cadastru ( prelucrarea automata volumului mare de date din masuratori, crearea bazelor de date si intocmirea automata a registrelor si planurilor cadastrale) este nevoie de cunostinte de informatica, programare, etc.

!!

1.%. ASPECTELE CADASTRULUI

9videnta bunurilor imobile se face complet si sistematic dupa urmatoarele aspecte? a8 As"ectul ca titati4 se realizeaza prin functia te6nica a cadastrului si se refera la determinarea prin masuratori a pozitiei, configuratiei si marimii suprafetelor de terenuri pe categorii de folosinta si propietari si la determinarea constructiilor in functie de marimea suprafetei de teren pe care acestea sunt amplasate, numarul de nivele si de propietarii lor. 08 As"ectul calitati4- determina cunoasterea potentialui productiv al terenurilor, precum si al caracteristicilor calitative ale constructiilor. H Pentru terenuri se face bonitarea cadastrala a solurilor completandu se cu date despre lucrari de imbunatatiri funciare (irigatii, indiguiri, desecari). H Pentru constructii se face cartarea cladirilor dupa materialele de constructie (beton, caramida, lemn), dotarea cu instatalatii, gradul de contort, gradul de uzura, etc.. c8 As"ectul -uridic se refera la regimul juridic al terenurilor si constructiilor, la dreptul de propietate.
1.&. 'UNCTIILE CADASTRULUI

=ealizarea practica a cadastrului se face prin trei functii corespunzatoare celor trei aspecte ale acestuia. a8 'u ctia te5 ica are ca obiect urmatoarele lucrari? H stabilirea si marcarea pe teren prin borne cadastrale a 6otarelor teritoriiilor administrative (comune, orase, municipii)C H identificarea si marcarea prin borne a limitelor intravilanelor localitatilor, H delimitarea bunurilor imobile din cuprinsul unui teritoriu administrativ, a parcelelor din cadrul acestora in functie de categoria de folosinta si de posesorii acestoraC H efectuarea masuratorilor pe teren si prelucrarea datelor cadastraleC H intocmirea sau reambularea planurilor cadastraleC H numerotarea cadastrala a sectoarelor cadastrale si a bunurilor imobile de pe intregul teritoriu administrativ comunal, orasenesc sau municipalC

!.

H intocmirea registrelor cadastrale si a situatiilor de sintezaC H intretinerea cadastrului. Documentele te6nice principale ale cadastrului sunt? H dosarul lucrarilor de delimitateC H planurile si 6artile cadastraleC H registrele si fisele cadastrale. 08 'u ctia eco o#ica are ca obiect executarea urmatoarelor lucrari? H incadrarea terenurilor agricole in clase de calitateC H evidenta terenurilor agricole in functie de stadiul degradarii, a terenurilor amenajate prin lucrari de imbunatatiri funciareC H evidenta cladirilor dupa materialele de constructie, dotarea cu instalatii, confort, gradul de uzura,etc.. c8 'u ctia -uridica trebuie sa asigure identificarea corecta a propietarilor de terenuri si constructii si inscrierea acestora in documentele cadastrului general, pe baza dreptului si actului juridic pe care se intemeiaza propietatea. <e asigura publicitatea imobiliara, adica ce detine fiecare cetatean pe teritoriul tarii si cui apartine un anumit bun imobil.

1.(. CLASI'ICAREA CADASTRULUI Cadastrul $e eral

7adastral general este un complex de operatii te6nice, economice si juridice intreprinse in vederea cunoasterii si inventarierii permanente si sistematice a fondului fiinciar sub aspect cantitativ, calitativ si juridic. &ondul funciar este constituit din totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de destinatie, de titlurile pe baza carora sunt detinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte (fondul funciar al unui judet, al =omaniei etc.).

!/

Cadastrele de s"ecialitate
7adastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenta si inventariere sistematica din punct de vedere te6nic si economic a bunurilor imobile specifice unor domenii de activitate, cu scopul administrarii lor rationale. 9vidente cadastrale specifice isi pot organiza si detinatorii mari de terenuri, cu conditia sa foloseasca drept date de baza numai ceea ce este prevazut pentru cadastrul general, B "adastrul agricol :re ca obiect de activitate evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor agricole pe categorii si subcategorii de folosinta, specificand natura solului, panta, pretabilitatea la anumite culturi, clase de calitate, venitul net. B "adastrul forestier <e ocupa cu evidenta si inventarierea sistematica a fondului forestier national si a amenajamentelor silvice, specificand suprafata, esenta lemnoasa, varsta, consistenta masei lemnoase, precum si informatii referitoare la sol, relief si clima. <e executa de 5inisterul :pelor, Padurilor si Protectiei 5ediului pentru exploatarea rationala a padurilor si buna gospodarire a amenajamentelor silvice. B "adastrul apelor :re ca obiect de activitate evidenta si inventarierea apelor, a terenurilor acoperite de ape si stuf, a instalatiilor care le deservesc, organizate pe bazine 6idrografice, specificand suprafata, calitatea, folosinta, instalatiile de transport si exploatare, de protectie si ameliorare a calitatii, precum si conditiile de relief si climaC <e executa de 5inisterul :pelor, Padurilor si Protectiei 5ediului pentru evidenta cantitativa si calitativa a apelor prin lucrari de amenajare, folosire si protectie a acestora. B "adastrul fondului imo#iliar <e ocupa cu evidenta si inventarierea corpurilor de propietate din localitati, specificand pentru constructii folosinta, materialele de constructie, structura, regimul de inaltime, fundatia, suprafata, dotarile, starea, etc.. <e executa de 5inisterul -ucrarilor Publice, Aransporturilor si -ocuintei. B "adastrul retelelor edilitare <e ocupa cu evidenta si inventarierea retelelor edilitare ( apa,canalizare, termoficare, gaz, electrice, telefonie$si a instalatiilor care le deservesc, specificand !;

amplasamentele, traseele, dimensiunile, materialele de constructie, parametrii te6nici, starea.

B "adastrul terenurilor cu destinatie speciala Poate fi intocmit de mari detinatori de terenuri, ministere, departamente, regii autonome societati comerciale,etc..
7adastrul cailor ferate se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor, constructiilor, instalatiilor si starii retelei feroviareC 7adastrul drumurilor se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor, constructiilor, instalatiilor si starii retelei de drumuriC 7adastrul porturilor se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor, constructiilor, instalatiilor, cailor de transport, relelelor subterane si supraterane, platformelor te6nologice, care deservesc unitatile portuareC 7adastrul aeroporturilor, 7adastrul industrial, 7adastrul minier, 7adastrul energetic, 7adastrul petrolier, 7adastrul monumentelor istorice, 7adastrul militar,etc.. Dupa datele pe care le furnizeaza in documentatia finala se deosebesc? Cadastrul a alitic Prezinta toate datele cantitative, calitative si juridice care permit cunoasterea amanuntita a tuturor corpurilor de propietate. Planurile cadastrale pentru cadastrul general se intocmesc la scarile? pentru intravilan !?#>>, !?!>>>,!?.>>>C pentru extravilan !?.>>>, !?#>>>C Cadastrul si tetic =ealizeaza centralizarea si prezentarea datelor cadastrale de ansamblu pe unitati teritoriale mari, prin 6arti cadastrale de ansamblu si prin registre sau situatii centralizatoare de sinteza. Eartile cadastrale pentru cadastru general se intocmesc la scarile? !?!>>>>, !?.#>>>,!?#>>>> si sunt obtinute prin micsorarea planurilor cadastrale.

!#

1.). CRITERII DE I,PARTIRE A TERENURILOR DUPA DESTINATII Ge eralitati

Aerenurile de orice fel care apartin persoanelor fizice si juridice, indiferent de titlurile pe baza carora sunt detinute, se impart pe destinatii conform prevederilor legale. Prin ,,detinatori de terenuri% se inteleg titularii dreptului de propietate, persoane fizice sau juridice, ai altor drepturi reale asupra terenurilor sau cei care potrivit legii civile, au calitatea de posesor ori detinator precar. &omeniul pu#lic poate fi interes national, caz in care propietatea asupra sa in regim de drept public apartine statului, sau de interes local, caz in care propietatea ( de asetnenea in regim public) apartine comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor.
Tere uri cu desti atie a$ricola 9TDA8

Din categoria terenurilor cu destinatie agricola fac parte? terenurile arabile, viile, liveziile, pepinierele viticole, pomicole, plantatiile de 6amei si duzi, pasunile, fanetele, serele, solariile, rasadnitile, terenurile cu vegetatie forestiera daca nu fac parte din amenajamente silvice, pasunile impadurite, cele ocupate cu constructii agrozoote6nice si de imbunatatiri funciare, amenajarile piscicole, drumurile telinologice si de depozitare.
Tere uri eu desti atie forestiera 9TD'8

Din categoria terenurilor cu destinatie forestiera fac parte? terenurile impadurite sau cele care deservesc nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica, terenurile destinate impaduririlor si cele neproductive stancarii, abrupturi, bolovanisuri, rape, revene, torenti.
Tere urile aflate "er#a e t su0 a"e 9TD:8

Din aceasta categoric fac parte albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor naturale si artificiale la nivelul maxim de retentie, bratele si canalele din Delta Dunarii, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale si continue. !3

Tere urile di i tra4ila 9TDI8 +n aceasta categoric se include toate terenurile indiferent de categoria de folosinta, situate in perimetrul localitatilor urbane si rurale, ca urmare a stabilirii limitei de 6otar a intravilanului, conform legislatiei in vigoare. Tere urile cu desti atie s"eciala 9TDS8 Din categoria terenurilor cu destinatie speciala fac parte cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, aeriene si navale, cele pe care se afla obiective si instalatii 6idrote6nice, termice, de transport al energiei electrice si gazelor naturale, terenurile cu exploatari miniere, petroliere, cele pentru nevoile de aparare a tarii, precum si rezervatiile si monumentele naturii, monumentele, ansamblurile si siturile ar6eologice si istorice si altele asemenea.

1.*CRITERII DE CLASI'ICARE SI IDENTI'ICARE A CATEGORIILOR DE 'OLOSINTA A TERENURILOR SI DE IDENTI'ICARE A CONSTRUCTIILOR

1 Ge eralitati

"ategoria de folosinta a terenului, individualizata printr un cod, este unul dintre atributele parcelei. 9videntierea la partea te6nica a cadastrului general a categoriei de folosinta, alaturi de celelelalte atribute este necesara atat pentru intocmirea cartii funciare, cat si pentru stabilirea sarcinilor fiscale care greveaza bunurile imobile. +n cadastrul general nu se inregistreaza subcategorii de folosinta. "ategoria de folosinta este o grupare de terenuri cu aceeasi destinatie economica, creata in mod natural sau artificial. :re ca unitate superioara grupa de folosinta si ca unitate inferioara de su#categoria defolosinta (folosita de cadastrele de specialitate). (rupele de folosinta sunt agricole si neagricole. &iecare dintre cele cinci destinatii ale terenurilor, poate avea categorii de folosinta predominante,care ocupa suprafata majoritara si categorii de folosinta care ocupa un procent mai mic. De exemplu, in grupa terenurilor cu destinatie !0

agricola categoriile de folosinta predominante sunt? arabilul, viile, livezile, fanetele si pasunile, dar un procent mai mic il ocupa si constructiile, apele etc.. Aot astfel, in intravilane, in categoria de folosinta curti constructii care este predominanta in cadrul destinatiei, se include si alte categorii de folosinta care ocupa suprafete mai mici, cum ar fi? arabil, livezi, ape, etc.. Criterii de ide tificare a cate$oriilor de folosi ta a tere ului

Terenuri arabile (A)

+n aceasta categoric se incadreaza acele terenuri care se ara in fiecare an sau la mai multi ani (. 3 ani) si sunt cultivate cu plante anuale sau perene cum ar fi? cereale, leguminoase pentru boabe, plante te6nice si industriale , plante medicinale si aromate, plante furajere, legume etc. +n categoria de folosinta arabil se includ ? arabil propiu zis, pajisti cultivate, gradini de legume, orezarii, sere, solarii si rasadm4te, capsunarii, alte culturi perene. <e fnregistreaza ca terenuri arabile? a), terenurile destinate culturilor furajere perene (trifoisti, sparcetiere, lucerniere sau alte terenuri insamantate cu diferite amestecuri de plante leguminoase si graminee perene), care se ara o data la eel mult 3 aniC b) terenurile ramase temporar neinsamantate datorita inundatiilor, colmatarilor, degradarilor sau altor cauzeC c) terenurile cu sere si rasadnite sistematizate, cu mentiunea ,,sere" sau ,,rasadnite". Aerenurile arabile amenajate sau ameliorate prin lucrari de desecare, terasare, irigare se vor delimita si inscrie la arabil cu intreaga lor suprafata, incluzand si suprafetele ocupate de canale, diguri, taluzuri, debusee, benzi inierbate,etc. care au latimi mai mici de .m, cu exceptia celor din propietatea <ocietatii 8ationale ,,+mbunatatiri &unciare" <.: si 7ompaniei 8ationale ,,:pele =omane <.:, care se vor inregistra la categoria de folosinta curti constructii.

asuni ( )
Pasunile sunt terenuri inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial prin insamantari la maximum !# .> de ani si care se folosesc pentru pasunatul animalelor. +n cadrul acestei categorii de folosinta se inregistreaza? !"

a) pasuni curate sunt pasunile acoperite numai cu vegetatie ierboasaC b) pasuni cu pomi sunt pasunile plantate cu pomi fructiferi, in scopul combaterii eroziunii sau a alunecarilor de teren, precum si pasunile care provin din livezi paraginite. -a incadrarea acestora se va tine de faptul ca productia principala este masa verde care se pasuneaza, iar fructele pomilor reprezinta un produs secundarC c) pasuni impadurite sunt acele pasuni care, in afara de vegetatie ierboasa, sunt acoperite si cu vegetatie forestiera, cu diferite grade de consistenta C d) pasuni cu tufarisuri si maraeinisuri.

!anete (!)
-a categoria fanete se incadreaza terenurile inierbate sau mtelenite in mod natural sau artificial prin reinsamantari la !# .> de ani, iar iarba se coseste pentru fan. <e inregistreaza la fanete? fanete curate, fanete cu pomi, fanete impadurite, fInete cu tufarisuri si maraeinisuri.

"ii (")
+n aceasta categoric se incadreaza terenurile plantate cu vita de vie? a) vii altoite si indigene? viile altoite au la baza lor un portaltoiC viile indigene sunt nealtoite, dezvoltandu se pe radacini propii impreuna mai sunt denumite si vii nobileC b) vii 6ibride sunt acelea care poarta si denumirea de ,,producatori directi"C c) 6amei deoarece au o agrote6nica asemanatoare cu a vitei de vie, plantatiile de 6amei se include in aceasta categoric de folosinta. d) pepeniere viticole sunt terenuri pentru producerea materialului saditor viticol? plantatiile portaltoi si pepinierele propiu zise sau scolile de vite.

Live#i (L)
-ivezile sunt terenuri plantate cu pomi si arbusti fructiferi. <e inregistreaza ca livezi? a) livezi clasice terenurile plantate cu pomi fructiferi in diferite sisteme de cultura traditionale, si anume? livezi cu cuturi intercalate, livezi inierbate, livezi in sistem agro pomicol, livezi pureC b) livezi intensive superintesive livezi amenajate avand o mare densitate de pomi pe 6ectar, cu conducerea dirijata a coroanelor si mecanizare lucrarilor de intretinere si recoltareC !1

c) plantatii de arbusti fructiferi terenuri plantate cu zmeura, agrise, coacaze, trandafiri de dulceata,etc.C d) pepiniere pomicole terenurile destinate pentru producerea materialului saditor pomicolC e) plantatii de duziC aduri si alte terenuri ( D) +n aceasta categoric de folosinta intra toate terenurile care sunt cuprinse in amenajamentele silvice si in afara acestora, indiferent de propietar. <e inregistreaza la aceasta categoric de folosinta? a) paduri terenuri acoperite cu vegetatie forestiera, cu o suprafata mai mare de >,.# 6aC b) terenuri destinate impaduririi terenuri in curs de regenerare, terenuri degradate si poieni prevazute a fi impadurite prin amenajamente silviceC c) terenuri care servesc nevoilor de cultura, productie si administratie silvica terenuri ocupate de pepinere, solarii, plantatii, culturi de rac6ita, arbusti ornamentali si fructiferi, cele destinate 6ranei vanatului si animalelor din unitatile silvice, cele date in folosinta temporara personalului silvicC d) perdele de protectie benzi ordonate din plantatii silvice si uneori silvo pomicole, care au diferite roluri de protectie ca? perdele pentru protectia culturilor agricole, perdele pentru protectia cailor de comunicatie, pentru protectia asezarilor umane, perdele pentru protectia digurilor, perdele pentru combaterea eroziuniiC e) tufarisuri si maracinisuri terenuri acoperite masiv cu vegetatie arborescenta de mica inaltime, catinisuri, ienuperisuri, salcami, maracinisuri,etc.C Terenuri cu ape si ape cu stuf +n aceasta categoric intra terenurile acoperite permanent cu apa, precum si cele acoperite temporar, care dupa retragerea apelor, nu pot avea alta folosinta. <e inregistreaza la aceasta categoric? a) ape cursatoare ($R) ! fluviul Dunarea, bratele si canalele din Delta Dunarii, cursurile de apa, paraurile, si alte surse de ape denumiri locale ( izvoare, privaluri,).-a apele curgatoare se va inregistra suprafata ocupata de intreaga albie minora a cursului de apa, din in mai in mai, c6iar daca aceasta nu este in intregime si permanent sub apa. .>
2v

De obicei, apele curgatoare formeaza de o parte si de alta a luciului a"ei prundisuri, care numai la viituri mari sunt acoperite pentru scurt timp cu apa. :lbia minora a unui curs de apa, include toate zonele mai joase ale cursului, insulele si prundisurile. Aoate aceste terenuri din albia minora nu se inscriu la neproductiv, ci la terenuri cu apeC b) ape statatoare ($R) : -imita acestor ape variaza in functie de anotimp si de regimul de precipitatii. -a delimitarea acestor ape se va lua in considerare limita lor la nivelul mediu al apelor.+n aceasta categoric se incadreaza si apele amenajate in mod special pentru cresterea dirijata a pestelui, precum si suprafetele cu ape statatoare de mica adancime unde cresc trestisuri si papurisuri si alte tipuri de vegetatie specifica in regim amenajat sau neamenajatC c) marea teritoriala si marea interioara : <uprafata marii teritoriale este cuprinsa intre liniile de baza ale celui mai mare reflux de a lungul tarmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajamentelor 6idrote6nice si ale altor instalatii portuale permanente si linia din larg care are fiecare punct situat la o distanta de !. mile marine (....;m), masurata de la punctul eel mai apropiat de la liniile de baza. <uprafata marii interioare este cuprinsa intre tarmul marii si liniile de baza, asa cum au fost definite mai sus. -imita terenurilor reprezentand albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetelor lacurilor naturale si artificiale, ale baltilor, ale tarmului si plajei de nisip a 5arii 8egre, este stabilita prin norme specifice elaborate de ministerele interesate si avizate de O87(7.

Caile de comunicatii rutiere ( R) si caile ferate (C!)

Din punct de vedere functional si al administrarii, caile de comunicatii rutiere se impart, potrivit Ordonantei (uvernului nr. ;/2!110 privind regimul juridic al drumurilor, dupa cum urmeaza? a) drumuri de interes national? autostrazi, drumuri expres, drumuri nationale europene, drumuri nationale principale, drumuri nationale secundareC b) drumuri de interes judetean? drumurile care fac legatura intre resedinte de judet si resedintele de municipiu si orase, statiuni balneoclimaterice, porturi, aeropouturi si alte obiective importanteC c) drumuri de interes local? drumurile comunale si drumurile vicinale? d) strazile din localitatile urbaneC e) strazile din localitatile rurale? strazi principale si strazi secundareC f) cai ferate simple, duble si inguste, triaje. Drumurile de exploatare din extravilan, care nu au caracter permanent nu se inregistreaza ca detalii, ci se atribuie in proportie egala parcelelor din imediata vecinatate. .!

Terenurile activate cu constructii si curti (CC)

:ceasta categorie cuprinde terenurile cu diverse utilizari si destinatii, de exemplu? cladiri, curti, fabrici, uzine, silozuri, gari, 6idrocentrale,cariere,exploatari miniere si petroliere, cabane, sc6ituri, terenuri de sport, aerodromuri, diguri, taluze pietruite, terase, debusee, gradini botanice si zoologice, parcuri , cimitire, piete, rampe de mcarcare, f<sia de frontiera, locuri de depozitare, precum si alte terenuri ce nu se incadreaza in nici una din categoriile de folosinta prevazute in articolele anterioare.

Terenuri desradate si neproductive (%)

:ceasta categorie cuprinde terenurile degradate si cu procese excesive de degradare, care sunt lipsite practic de vegetatie. Din aceasta categorie fac parte? a) nisipuri zburatoare nisipuri mobile nefixate de vegatatie si pe care vantul le poate deplasa dintr un loc in altulC b) stancarii, bolovanisuri, pietrisuri terenuri acoperite cu blocuri de stand masive, ingramadiri de bolovani si pietrisuri, care nu sunt acoperite de vegetatieC c) rape, ravene,torenti alunecari active de teren care sunt neproductive cand nu sunt impaduriteC d) saraturi cu crusta terenuri puternic saraturate, care formeaza la suprafata lor o crusta albicioasa friabilaC e) mocirle si smarcuri terenuri cu alternante frecvente de exces de apa si de uscaciune, pe care nu se instaleaza vegetatieC Aerenurile cu mlastini cu stuf nu se inregistreaza la categoria terenurilor neproductive, ci la categoria terenuri cu ape si stufC f) gropile de imprumut si cariere terenuri devenite neproductive prin scoaterea stratului de sol si roca pentru diverse nevoi de constructiiC g) 6alde terenuri pe care s a depozitat material steril rezultat in urma unor activitati industriale si exploatari miniere. 7ategorii de folosinta a terenurilor simboluri arabil : $ P &

vii livezi pasuni fanete paduri si alte terenuri cu vegatatie forestiera

PD

ape curgatoare .. ape statoare cai de comunicatii rutiere cai ferate curti si curti cu constructii constructii terenuri neproductive si degradate E@ D= 7& 77 7 8

E=

Criterii de ide tificare si i re$istrare a co structiilor

-a constructiile cu caracter permanent se inregistreaza datele privind? situatia juridicaC domeniul public sau privatC destinatia. Dupa destinatie, constructiile se clasifica in? constructii de locuinte, constructii administrative, constructii social culturale, constructii industriale si edilitare, constructii anexe.
Desti atii ale co structiilor

constructii de locuinte constructii administrative si social culturale constructii industriale si edilitare constructii anexe

77:< 7+9 7:

./

II. INTRODUCEREA CADASTRULUI GENERAL II. 1. Ge eralitati. Defi itii 7adastral general se introduce pe unitati administrativ teritoriale. +ntroducerea cadastrului reprezinta masuratoarea oficiala prin care se realizeaza operatiunile de teren si birou care conduc la intocmirea documentelor te6nice ale cadastrului general. :cestea reprezinta documentatia oficiala pe baza careia se realizeaza publicitatea imobiliara. Pana la introducerea cadastrului general pe o imitate administrativ teritoriala sau in perioada dintre introducerea si intretinerea acestuia, publicitatea imobiliara se tine la zi prin inscrierile cu caracter nedefinitiv pe baza documentatiilor de amplasament si delimitare a bunurilor imobile elaborate in acest scop de persoane fizice si juridice autorizate, documentatii care sunt receptionate de OG7(7. B 'nitati administrativ- teritoriale

+n =omania unitatile administrativ teritoriale sunt? comuna, orasul sau municipiul si judetul. +n cadrul unitatilor administrative comunale si orasenesti se deosebesc doua parti distincte? intravilanul si extravilanul. Aeritoriul =omaniei are suprafata totala de ./ "/1 >0> 6ectare si cuprinde din punct de vedere al organizarii administrative un numar de ;! de judete la care se adauga municipiul @ucuresti. +n cadrul celor ;! de judete sunt cuprinse 30 municipii, !1# orase, .3"3 comune si !//;/ sate. =ealizarea cadastrului general pe intreg teritoriul tarii presupune executarea operatiilor de introducere a cadastrului pe .1"1 teritorii cadastrale. (ntravilanul este partea de imitate administrativ teritoriala, legal delimitata, destinata construirii si 6abitatiei. +ntravilanul cuprinde zona dens construita ocupata cu cladirile de locuit, constructive social culturale, intreprinderile industriale, depozitele, spatiile comerciale, amenajarile sportive, retelele edilitare, zona de circulatie si transport impreuna cu garile, autogarile si depourile, spatiile verzi si terenurile libere. +ntr un teritoriu administrativ comunal sau orasenesc pot fi unul sau mai multe intravilane. -imita intravilanului reprezinta detaliu topografic al planului cadastral si in interiorul ei se fac numerotarea cadastrala si calculul suprafetelor unitatilor cadastrale din fiecare localitate.

.;

E;tra4ila ul este partea din unitatea administrativ teritoriala cuprinsa in afara intravilanelor, delimitata cadastral potrivit legii. :re in special destinatii agricole si silvice. <tructura terenurilor agricole reprezinta aproximativ doua treimi din suprafata totala a tarii, ceea ce inseamna !;," milioane 6ectare. 'nitati teritoriale cadastrale +ntravilanul si extravilanul cuprind la randul lor mai multe unitati teritoriale cadastrale. Sectorul cadastral este o diviziune cadastrala te6nica a unitatii administrativ teritoriale, delimitata de detalii liniare (cai de comunicatie, ape, diguri,etc.)care nu sufera modificari curente. <ectorul cadastral grupeaza mai multe bunuri imobile sau corpuri de propietate alipite. Denumirea de ,,sector cadastral" inlocuieste termenii ,,tarla" in extravilan si ' cvartal" in intravilan. I#o0ilul reprezinta parcela de teren cu sau fara constructii. Cor"ul de "ro"rietate este costituit din una sau mai multe parcele alipite, apartinand aceluiasi proprietar. Parcela este suprafata de teren situata intr o unitate administrativ teritoriala pe un amplasament bine stabilit, avand o singura categorie de folosinta si apartinand unui propietar sau mai multor propietari, in indiviziune. Din punct de vedere economic o parcela poate avea mai multe subdiviziuni fiscale. O subdiviziune fiscala este o portiune a parcelei avand aceeasi clasificare calitativa. Entitatile de #aza ale sistemului de evidenta a cadastrului general sunt? parcela, contructia si propietarul. Co structia este o proprietate sau o parte dintr o proprietate construita cu o utilizare distincta pentru proprietar, care apartine unei persoane sau mai multor persoane, in indiviziune. :ceasta poate fi o cladire intreaga sau parti dintr o cladire, cu una sau mai multe intrari. &iecare intrare are o adresa. :dresa este indentica cu cea a intrarii. Pro"rietarul este persoana fizia sau juridica, titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii. Deti atorii de tere uri sunt titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile au calitatea de posesori ori detinatori precari. .#

Cor"ul de cladire reprezinta partea componenta a unei cladiri delimitata dupa urmatoarele criterii? H sistemul ar6itectonic si contructiv determinat de fatade si materiale de constructie a peretilor exterioriC H intrarea separata in cladireC H independenta si regimul de inaltime diferit fata de alte cladiri alaturate. Siste#ul i fo#atio al al cadastrului este o organizare de baza de date grafice si alfanumerice de evidenta telinica, economica si juridica referitoare la corpurile de proprietate si la proprietarii acestora. II.2. Retele $eode+ice "e tru lucrarile de cadastru 5aterializarea punctelor retelei geodezice de sprijin si din retelele de mdesire si ridicare se face conform standardului roman <= /;;3 !2!113, avand marci conform standardului de stat <A:< ;.1; 0/, emise de +nstitutul =oman de <tandardizare precum si cu alte sisteme de marcare si semnalizare provenite sau preluate din standardele europene (798) si internationale (+<O), avizate sau omologate de O87(7. 7oordonatele punctelor din retelele geodezice se calculeaza in sistemul de proiectie <tereografic !10> si in sistemul de referinta 5area 8eagra !10#. Reteaua geode#ica de spri&in pentru executarea lucrarilor de cadastru general este formata din totalitatea punctelor determinate in sisteme unitare de referinta. Reteaua geode#ica de mdesire se realizeaza astfel incat sa asigure densitatea de puncte necesare pentru executarea lucrarilor de introducere si intretinere a cadastrului general. in configuratia retelei geodezice de indesire se include eel putin patru puncte din reteaua geodezica de sprijin, astfel incat poligonul format sa incadreze toate punctele retelei de indesire. =eteaua geodezica de indesire si ridicare se executa prin metode cunoscute? triangulatie, trilateratie, triangulatie trilateratie, retele de drumuiri poligonometrice, intersectii inainte, retrointersectii, intersectii combinate sau te6nologii geodezice bazate pe observatii satelitare (sisteme de pozitionare globala (P< (lobal Positioning <Jstem). +n cazul in care coordonatele punctelor sunt determinate prin te6nologia (P<, la proiectarea retelei se va tine seama de urmatoarele? .3

=eteaua de indesire si ridicare trebuie sa se sprijinre pe minimum patru puncte din reteaua geodezica de sprijinC punctele de sprijin trebuie sa fie uniform repartizate atat in interiorul retelei, cat si la marginea acesteiaC se va prevedea determinarea punctelor de legatura dublu stationate in sesiuni diferite. 8umarul minim de sesiuni s intr o retea cu p puncte si cu utilizarea a r receptoare se calculeaza cu relatia?

in care n este numarul punctelor de legatura intre sesiuni. Daca un punct este stationat de m ori, atunci numarul de sesiuni se calculeaza cu relatia?

=etelele geodezice de indesire se compenseaza ca retele libere prin care incadrarea in configuratia lor a eel putin ; puncte din reteaua geodezica de sprijin. :baterea standard medie de determinare a punctelor retelei nu trebuie sa depaseasca K # cm in pozitie planimetrica si se calculeaza cu relatia?

n este numarul de puncte din reteaC Lxx, LJJ elementele de pe diagonala principala a matricii cofactorilor (coeficienti de pondere) a necunoscutelor, corespunzatoare coordonatelor , si respectiv M ale punctului i) <o este abaterea standard a unitatii de pondere. Dupa compensarea ca retea libera se vor determina coordonatele plane ale punctelor retelei de indesire si ridicare in sistemul de proiectie <tereografic !10>, printr o trasformare Eelmert cu ajutorul a minim ; puncte din reteaua geodezica de sprijin. Punctele din reteaua geodezica de indesire trebuie sa asigure o densitate de ! punct2 # km in extravilan si ! punct2 km in intravilan. .0

Reteaua geode#ica de ridicare este creata in scopul asigurarii numarului de puncte necesare masuratorilor topografice si cadastrale de detaliu. Punctele retelelor geodezice de ridicare se determina prin intersectii inainte, retrointersectii, intersectii combinate, drumuiri poligonometrice, te6nologie (P<, utilizandu se puncte din reteaua geodezica de sprijin si indesire. Densitatea unei retele geodezice de ridicare se stabileste in raport cu suprafata pe care se executa lucrarile su cu scopul acestora. =etelele geodezice de ridicare se proiecteaza astfel incat sa se asigure determinarea punctelor care delimiteaza unitatile administrativ teritoriale si intravilanele, precum si a celor care definesc corpurile de proprietate si parcelele. <e va asigura o densitate de eel putin ! punct2km in zona de ses, ! punct2 .km in zone colinare si ! punct2 #km in zonele de munte. 5aterializarea pe teren se va face cu o densitate impusa de configuratia terenului si densitatea detaliilor (in principal a limitelor de proprietate). 5aterializarea se va face, dupa natura solului, cu borne, repere si marci standardizate. +n intravilan, in zonele asfaltate sau betonate, materializarea se poate face si cu pic6eti metalici cu diametrul de .#mm si cu lungimea de !#cm, batuti la nivelul solului, asigurand o densitate a punctelor de minim ; puncte2km. Din fiecare punct materializat se vor asigura vizibilitati catre eel putin alte doua puncte din reteaua geodezica de indesire si ridicare sau din reteaua geodezica de sprijin. +ndiferent de instrumentele si procedeele te6nice utilizate la executarea masuratorilor, reteaua de ridicare se compenseaza ca retea constransa pe punctele retelelor de sprijin si de indesire. Abaterea standard de determinare a unui punct nu trebuie sa depaseasca K !> c# in intravilan, iar in e*travilan K.> c# in zonele de ses, + /> c# in zone colinare si K #> cm in zone de munte. :cestea se calculeaza cu relatiile?

Documantatia te'nica intocmita dupa executarea retelelor geodezice de sprijin, indesire si ridicare, supusa operatiilor de receptie trebuie sa cuprinda? H memoriul te6nic cu descrierea generala a lucrarii, metode de lucru, instrumente utilizate, prelucrarea datelor (softul folosit, metoda de compensare a retelei, abaterile standard, elipsa erorilor pentru fiecare punct geodezic nou determinat) preciziile obtinuteC H sc6ema dispunerii punctelor vec6i si noi, cu marcarea vizibilitatilor (sc6ita vizelor)C ."

H H

sc6ema masuratorilor efectuate (sc6ita vizelor)C fisiere :<7++ pe suport magnetic, cu datele rezultate din masuratorile de teren (denumirea2 numarul punctului de static, denumirile2 numerele punctelor vizate, directiile masurate, distantele masurate)C descrierile topografice si sc6itele de reperaj pentru punctele vec6i si noiC inventarul de coordonate, inclusiv pe suport magnetic (fisier :<7++ ce denumirile punctelor, coordonate ,,M)C tabel din care sa reiasa diferentele dintre coordonatele vec6i (puncte de ordinul +, ++, +++, +$) si coordonate noi acelorasi puncte rezultate +n urma compensarii retelei. II.% Lucrari de cadastru $e eral e;ecutate "ri utili+area docu#e telor carto$rafice e;iste te

,lanuri si -arti cadastrale. topografice vec-i

+nainte de inceperea lucrarilor de introducere a cadastrului general, OG7(7 are obligatia sa analizeze si sa pregateasca intreaga documentatie topografica si cadastrala existenta pe unitatea administrativ teritoriala. 7riteriile de baza pentru analizarea continutului planurilor si 6artilor cadastrale existente in vederea utilizarii lor la introducerea si intretinerea cadastrului general intr un teritoriu administrativ sunt? H procentul de modificari ale continutului cadastral, raportat la continutul general pe unitatea de suprafata (km)C H calitatea suportului planurilor si 6artilorC H lizibilitatea continutului grafic si textual, gradul de uzura si degradare a acestora. Procentul de modificari ale continutului constituie criteriul de baza fata de celelalte criterii mentionate mai sus. Procentul de modificari se stabileste prin confruntarea planurilor si 6artilor cadastrale cu situatia din teren. 7oncluziile rezultate in urma analizei se mentioneaza in caietul de sarcini referitor la lucrarile de introducere a cadastrului general. =ezultatele analizei facute asupra continutului 6artilor cadastrale se pun la dispozitia executantului lucrarilor. 7onfruntarea la teren la planurilor a cadastrale sau topografice existente se face pe diferite zone din teritoriul administrativ, pentru eel putin 0#D din suprafata acestuia. +n cadrul operatiunii de confruntare cu situatia din teren se verifica existenta .1

si starea punctelor geodezice din reteaua de referinta, din extravilan si din intravilanele componente ale unitatii administrativ teritoriale. Pe copiile planurilor existente, alese pentru confruntare, se vor nota zonele cu modificarile constatate ,,din vedere" asupra bunurilor imobile, categoriilor de folosinta si detaliilor liniare si se vor estima in procente, in functie de suprafata afectata. Dupa determinarea procentului mediu de modificari in continutul planurilor si 6artilor se va stabili solutia care trebuie adoptata pentru asigurarea bazei cartografice necesare la lucrarile de introducere si intretinere a cadastrului general? actualizarea planurilot si 6artilor existente sau realizarea altor noi. 9xecutantul lucrarilor va avea la dispozitie pe o perioada determinata documentele cadastrale existente in zona de lucru, fie sub forma analogica (pe suport din 6artie, material plastic, baza tare), fie sub forma digitala, daca exista plan digital. :ceste materiale se transforma daca este cazul in forma digitala prin digitizare sau scanare 2 vectorizare, cu respectarea anumitor parametri si intr o structura a datelor mentionate in caietul de sarcini. 5odificarile constatate in urma lucrarilor de actualizare se fac direct pe planul cadastral digital obtinut. Planurile cadastrale noi se realizeaza in forma digitala si constituie #aza de date gr/fice, iar datele si informative referitoare la imobile si proprietari constituie #aza de date te*tuale, intre ele existand legaturi specifice. (ntocmirea documentelor te-nice ale cadastrului general Documentele te6nice realizate la introducerea cadastrrului general reprezinta documentatia oficiala pe baza careia se realizeaza publicitatea imobiliara. Pana la introducerea cadastrului general pe o unitate administrativ teritoriala sau in perioada dintre introducerea si intretinerea acestuia, publicitatea imobiliara se tine la zi prin inscrierile cu caracter nedefinitiv pe baza documentatiilor de amplasament si delimitare a corpurilor de proprietate elaborate in acest scop de persoane fizice si juridice autorizate, docuinentatii receptionate de OG7(7. +n urma analizei procentului de modificari OG7(7 va propune modalitatea de introducere si intretinere prin actualizare sau realizarea de lucrari noi. Propunerile, insotite de justificarea acestora, se transmit la O87(7 care stabileste solutiile de urmat. Datele si documentele rezultate in urma receptionarii lucrarilor de catre OG7(7 se pun la dispozitia executantilor lucrarilor pentru a fi integrate in cadastrul general. -a introducerea lucrarilor de cadastru general recuperarea, integrarea sau utilizarea datelor si documentelor rezultate in urma aplicarii legilor proprietatii se

30

realizeaza de executantul lucrarii numai daca acestea corespund din punct de vedere al calitatii si respecta prevederile din norme te6nice. Datele si informatiile continute in documentatile te6nice intocmite pentru atribuirea numerelor cadastrale provizorii vor fi preluate si vor face parte din lucrarea de introducere a cadastrului general. Pentru actualizarea planului cadastral existent se parcurge obligatoriu fiecare imobil din intravilan si din extravilan, realizandu se operatiile de teren si birou pentru determinarea elementelor necesare actualizarii acestuia, astfel? a) in extravilan? H masuratori pentru determinarea coordonatelor punctelor care definesc sectoarele cadastrale sau ale grupurilor de parcele izolateC H masuratori pentru determinarea coordonatelor punctelor de pe contururile parcelelor2 corpurilor de proprietateC H intocmirea sc6itelor de teren pentru sectoarele cadastrale sau grupurile de parcele izolate. b) in intravilan? H masuratori pentru determinare coordonatelor punctelor de pe contururile corpurilor de proprietateC H masuratori expeditive pentru delimitarea parcelelor din interiorul corpurilor de proprietateC H masuratori pentru pozitionarea constructiilor cu caracter permanent, nou aparuteC +n interiorul corpurilor de proprietate se reprezinta numai parcele cu suprafata mai mare de #> mp in intravilan si mai mare de />> mp in extravilan si numai constructiile cu caracter permanent. Parcelele cu suprafete mai mici decat cele mentionate mai sus se includ in parcelele adiacente ale aceluiasi proprietar. -atimea strazilor, drumurilor comunale si ulitelor se stabileste intre limitele corpurilor de proprietate. Pe planul cadastral nu se reprezinta partea carosabila, trotuarele, santurile, acostamentele, zonele de pareare si de refugiu, zonele verzi, etc. Detaliile liniare (drumuri, strazi, ulite, cai ferate, canale, diguri, etc) constituie corpuri de proprietate independente si se inregistreaza ca atare. 7oncomitent cu efectuarea operatiilor de actualizare sau de realizare a planului cadastral, pentru fiecare parcela2 corp de proprietate se culeg si datele de identificare a proprietarului legal, categoriile de folosinta a parcelelor si modul de detinere (exclusiv sau in indiviziune).

/!

0a nivelul fiecarui #un imo#il din intravilan se intocmesc! 1 sc6ita cadastrala a corpului de proprietate. Pe sc6ita se figureaza perimetrul, parcelele din interior, categoriile de folosinta a parcelelor si cladirile cu caracter permanent. Pe sc6ita se scriu, de asemenea, numele si prenumele (cu initiala tatalui), adresa corpului de proprietate, adresa de domiciliu a proprietarului (in cazul in care proprietarul are alt domiciliu), vecinii si cu o sageata se indica directia nord. <c6itele cadastrale se grupeaza pe sectoare cadastraleC fisa corpului de proprietate. care constituie documentul de baza in care se tnscriu datele cadastrale care se introduc in baza de date a cadastrului general. Dupa inc6eierea lucrarilor la nivelul intravilanului fiecare fisa a corpului de propietate se completeaza cu numarul cadastral definitiv, cu suprafetele calculate ale parcelelor si suprafata corpului de proprietate.

&ocumentele care se intocmesc in e*travilan sunt! 1 sc6ita cadastrala, pe grupe de parcele, in cazul terenurilor agricole si silvice, pe trupuri de padure sau pe corpuri de proprietate ale marilor detinatori (ferme,exploatatii agricole, triaje si depouri, aeroporturi, lacuri, exploatari miniere, cariere,etc.). H fisa corpului de proprietate

Conditiile de preci#ie pentru determinarea coordonatelor punctelor de detaliu sunt urmatoarele? H in intravilan ? K !> cm pentru punctele de pe conturul sectoarelor cadastrale, al corpurilor de proprietate si al proiectiilor la sol ale constructiilor cu cararacter permanent si K .> cm pentru punctele de contur ale parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate. H in extravilan ? K .> cm in zone de ses, K /> cm in zone colinare K #> cm in zone de munte, pentru punctele de contur ale sectoarelor cadastrale, parcelelor sau corpurilor de proprietate. -imitele parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate se determina prin masuratori expeditive. <uprafetele rezultate se constrang pe suprafata corpului de proprietate calculata din coordonate. Detaliile liniare si elementele punctuale reprezentand reteaua de cai de comunicatii, 6idrografia si constructive speciale se detennina in aceleasi conditii de precizie ca si pentru corpurile de proprietate. /.

II.& Cule$erea datelor cadastrale (eneralitati -ucrarile de culegere in teren a datelor cadastrale constau in ? H identificarea amplasamentului, a limitelor corpurilor de proprietate si a categoriilor de folosinta a parcelelor componenteC H identificarea proprietarilor, a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelorC H identificarea actului sau faptului juridic in temeiul caruia este folosit imobilul. 7ulegerea datelor cadastrale se poate realiza ca o lucrare separata, organizata special in acest scop sau concomitent cu executarea lucrarilor de teren in cadrul actualizarii sau realizarii planurilor cadastrale. (dentificarea proprietarilor si a situatiei $uridice a imo#ilelor Operatia de identificare a proprietarului consta in inregistrarea persoanei2 persoanelor fizice sau juridice care detin un titlu de proprietate asupra imobilului. Proprietarii se identifica din evidentele consiliului local. Datele se extrag din registrul permanent al populatiei, listele cu numele si prenumele, codul numeric personal si adresa tuturor proprietarilor din unitatea administrativ teritoriala, conform evidentelor de la politic. Datele referitoare la propietar se inscriu in fisa corpului de propietate( Datele cu privire la identitatea proprietarului se preiau din buletinul2cartea de identitate a propietarului. +n situatiile in care proprietarul refuza prezentarea acestor acte, in fisa se mentioneaza refuzul si pentru rezolvare se solicita sprijinul consiliului local si al politiei. +n cazul cand nici cu ajutorul evidentelor existente la consiliul local si la politic nu poate fi identificat proprietarul imobilului, in fisa se face mentiunea ,,proprielar neidentificat%. H +n fisa cor"ului de "ro"rietate se inscriu? numele, prenumele proprietarului si codul numeric personal. :ceste date se compara cu cele din listele extrase din =egistrul permanent al populatiei,in cazul cand acestea au fost obtinute. Pentru femeile casatorite sau vaduve, se vor inscrie numele de familie dobandit dupa casatorie unnat de numele de familie avut inainte de casatorie si codul numeric personal. -a inscrierea adresei de domiciliu a proprietarului se vor preciza toate datele necesare

//

expedierii corespondentei postale, mai ales pentru proprietarii domiciliatii in alte localitati decat cele cuprinse in raza unitatii administrativ teritoriale respectiveC H <ituatia juridica a imobilelor? denumirea actului de proprietate cu numarul si data eliberarii, cota de proprietate unde este cazul, suprafata inscrisa in acte pentru fiecare parcela, corp de proprietate si constructie, dupa caz. fnscrierea datelor privitoare la situatia juridica a imobilelor aflate in proprietatea persoanelor juridice se face potrivit specificatiilor din actele nomative sau din alte acte in temeiul carora au dobandit dreptul real supus inscrierii. +n cazul in care nu exista titlu de proprietate, inscrierea se va face pe baza posesiei exercitate sub numele de proprietar la data identificarii cadastrale, precum si a unei declaratii pe proprie raspundere a persoanei detinatoare a imobilului. +n situatia in care un imobil este intr un litigiu in curs de judecata, pe fisa datelor cadastrale se face mentiunea ,,imobil in litigiu" si se nominalizeaza partile si obiectul litigiului. +n cazul imobilelor dobandite prin mostenire se inregisreaza numele mostenitorului, felul mostenirii si actele care dovedesc calitatea de mostenitor. -a identificarea proprietarilor persoane juridice se inscriu urmatoarele date? denumirea persoanei juridice, codul <+=%9< si adresa postala a sediului. Daca un imobil constitute obiectul proprietatii pe etaje sau apartamente, in fisa corpului de proprietate se vor inscrie proprietarii respectivi, aratandu se pentru fiecare numarul de parti din intreg care ii revin, indiferent daca locuieste sau nu la adresa imobilului. +n cazul cladirilor cu mai multe apartamente se intocmeste pentru fiecare cladire lista proprietarilor si a titularilor altor drepturi reale asupra imo#ilelor ca anexa la fisa corpului de proprietate. in aceasta lista se inscriu toti proprietarii grupati pe intrari, astfel? numarul cadastral al corpului de proprietate, numarul blocului, numarul etajului, numarul aprtamentului, numele, prenumele proprietarului si codul numeric personal sau, dupa caz, denumirea persoanei juridice si codul <+=%9<, suprafata totala ocupata, in proprietate exclusiva sau in proprietate comuna, denumirea actului de proprietate si data emiterii acestuia. +n situatia in care in cladirea respectiva sunt si apartamente aflate in proprietatea privata a statului sau a unitatii administrativ teritoriale , se inscrie denumirea persoanei juridice care administreaza fondul locativ de stat, codul <+=%9< si datele de identificare a locatarilor. -ista proprietarilor se ataseaza la fisa bunului imobil. -a stabilirea de proprietate asupra corpurilor de proprietate care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau interes public se vor respecta prevederile -egii nr. .!/2!11" privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile ulterioare. -a stabilirea limitelor imobilelor apartinand titularilor de

/;

cadastre de specialitate se tine seama de prevederile legale privind delimitarea acestora, specifice fiecarui domeniu de activitate.
(dentificarea categoriilor de folosinta +dentificarea categoriilor de folosinta se realizeaza concomitent cu executia lucrarilor de cadastru general, respectiv cu executarea masuratorilor de teren pentru actualizarea planurilor cadastrale sau a culegerii datelor de identificare a proprietarilor, a celor referitoare la actele de proprietate ori a celor legate de utilizarea ortofotogramelor. +dentificarea si consemnarea categoriei de folosinta se fac pentru fiecare parcela de teren (intravilan si extravilan), iar datele se inscriu in fisa corpului de proprietate avandu se in vedere semnificatiile simbolurilor categoriilor de folosinta. 7odurilor categoriilor de folosinta se scriu si pe sc6itele intocmite pentru fiecare corp de proprietate.

II.( Pla ul cadastral "ontinutul planului cadastral

Planul cadastral este un plan tematic al carui continut este format din elemente specifice cadastrului. <e intocmeste pe unitati administrativ teritoriale comunale sau orasenesti si pe intravilane, in doua culori? negru pentru planimetrie si albastru pentru 6idrografie. 7onceptul de baza la realizarea planului cadasatral este forma digitala. Planurile cadastrale de ansamblu si planurile cadastrale de baza se obtin prin extragerea datelor din bazele de date grafice si textuale si prin desenarea lor la plotter. ,lanul cadastral de ansam#lu Planul cadastral de ansamblu al unitatii administrativ teritoriale se obtine prin generalizarea planului cadastral de baza si contine reprezentarea grafica a intregii suprafete a teritoriului adeministrativ. Planul cadastral de ansamblu sau, dupa caz, 6arta cadastrala de ansamblu, sub forma analogica, se intocmeste in functie de marimea unitatii administrativ teritoriale si de forma sa, la o scara standard convenabila. De regula, este una dintre scarile !?!> >>>,!?.# >>>,!?#> >>> /#

Elementele de continut obligatorii pentru planul cadastral de ansamblu sunt?

H H H H H H H H H H denumirea unitatii administrativ teritorialeC padurile si terenurile cu vegetatie forestieraC reteua de sosele, drumuri, strazi, ulite si cai ferateC reteua 6idrografica si constructiile 6idrote6nice importante (apele curgatoare,statatoare, canale desc6ise, baraje, diguri)C punctele care marc6eaza 6otarele administrativeC limitele si denumirea intravilanelorC elementele de toponimieC punctele din reteaua geodezicaC nordul geograficC scara planuluiC

Pe fiecare foaie a planului cadastral de ansamblu se intocmeste sc6ema cu dispunerea foilor componente. ,lanul cadastral de #aza Planul cadastral de baza se intocmeste in scopul reprezentarii in plan a datelor la introducerea sau intretinerea cadastrului general pentru o anumita imitate administrativ teritoriala si cuprinde elementele de cadastru general in detaliu. Scara uzuala la care se intocmeste planul cadastral de baza, in forma analogica, este? H !?# >>>, in zonele de ses pentru extravilan si la !?. >>>, !?! >>>, !?#>>, in functie de densitatea detaliilor, pentru intravilaneC H !?. >>>, in zonele de deal pentru extravilan si !?. >>>, !?! >>> sau !?#>>, in functie de densitatea detaliilor, pentru intravilaneC H !?# >>> si !?!> >>> sau, dupa caz, scari mai mariC in zonele montaneC H !?. >>>, !?! >>>, !?#>>, in functie de densitatea detaliilor, in zonele din Delta Dunarii. Planurile cadastrale de baza redactate sub forma analogica la scarile mentionate anterior se intocmesc pe trapeze cu nomenclatura oficiala in =omania. =eprezentarea analogica se face in <istemul de proiectie <tereografic !10>.

/3

Elementele de continut obigatorii pentru planul cadastral de baza sunt?

H H H H H H H H H H H H

punctele retelei geodezice de sprijin, de indesire si ridicareC limitele si punctele de 6otar, cu numarul de ordine, pentru 6otarul unitatii administrativ teritoriale si pentru intravilanele componenteC limitele si numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate2imobilelor, limitele, numerele cadastrale si categoriile de folosinta ale parcelelor, limitele si numerele cadastrale ale constructiilor cu caracter permanent. reteaua de drumuriC caile ferateC apele curgatoare cu sensul lor de curgereC apele statatoareC constructiile 6idrote6niceC denumirile localitatiilor, apelor, principalelor forme de relief, padurilor, drumurilor si strazilor, ale obiectivelor industriale, social culturale, care sunt prevazute in nomenclatoarele si atlasele oficiale in vigoareC numerele postale ale imobilelor din intravilaneC codul <+=<%P al unitatii administrativ teritorialeC scara de reprezentare, sistemul de proiectie, anul de intocmire, sc6ema de dispunere si incadrare a foilor componente la nivelul trapezelor din nomenclatura <istemului de proiectie <tereografic !10>, pentru planurile analogice.

<emnele conventionale, regulile de scriere si corpurile de litera stabilite pentru elementele de toponimie care trebuie reprezentate pe planurile cadastrale de baza si de ansamblu sunt cele prevazute in ' :tlasul de semne conventionale pentru planurile topografice la scarile !?#>>>, !?.>>>, !?!>>> si !?#>>" editia !10", pana la elaborarea si avizarea sau aprobarea unui nou atlas de semen conventionale.

/0

III. ,ETODE DE INTOC,IRE A PLANULUI CADASTRAL III.1 Ge eralitati

5etodele de intocmire a planurilor cadastrale se pot grupa in doua categorii? metode directe si indirecte. N N Din categoria metodelor directe fac parte? intocmirea planurilor cadastrale prin metode fotogrametrice de ridicareC intocmirea planurilor cadastrale prin metode combinate topo fotogrametriceC

Din categoria metodelor indirecte fac parteC N intocmirea planurilor cadastrale prin derivare din planul topografic de bazaC N intocmirea planurilor cadastrale prin reambularea planurilor topografice si cadastrale vec6i. :legerea metodei de intocmire a planurilor cadastrale se face in functie de baza topografica existenta in zona, de volumul, calitatea si actualitatea informatiilor continute de baza topografica, de existenta punctelor retelei de sprijin din zona, de dotarea cu aparatura de specialitate a executantului lucrarilor, de scara la care se intocmesc planurile, etc. (ntocmirea planurilor cadastrale prin metode numerice de ridicare.(metode clasice) <e intocmeste un proiect te6nic pe baza recunoasterii terenului, a identificarii categoriilor de folosinta si a punctelor de triangulatie existente in zona (procurarea coordonatelor si a descrierilor topografice). :cesta va cuprinde? N volumul lucrarilor de semnalizare si marcare a punctelor vec6i si noiC N coordonatele si descrierile topografice ale punctelor de triangulatieC N volumul si obiectul lucrarilor de masurareC N metodele cele mai indicate pentru ridicarea detaliilorC N memoriul justificativC N devizul estimativC -ucrarile de cadastru se sprijina pe reteaua geodezica de stat realizata in proiectie stereografica !10>, pe plan secant unic. 9xecutarea unor astfel de operatii se face prin metodele prezentate la disciplined topografice si geodezie. /"

H H H

5etodele numerice de ridicare sunt? metoda drumuiriiC metoda radieriiC metoda absciselor si ordonatelorC III.2 ,ETODA DRU,UIRII

Defi i<ii =i clasific>ri Drumuirea este o metod de ndesire a reelei geodezice n vederea determinrii coordonatelor punctelor de detaliu din teren. Drumuirea este o linie poligonal frnt, n care poziia reciproc a punctelor este determinat prin msurarea distanelor dintre punctele de frngere i prin msurarea unghiurilor n punctele de frngere ale traseului poligonal. Clasificarea drumuirilor se poate face: 1. n funcie de numrul punctelor de spri!in " drumuire spri!nit la capete pe puncte de coordonate cunoscute " drumuire spri!init la capete pe puncte de coordonate cunoscute i orientri " drumuire cu punct nodal # cte dou puncte de coordonate cunoscute la captul fiecrei drumuiri i un punct de spri!in pentru viz din punctul nodal " drumuire n vnt # un punct sau dou de coordonate cunoscute aflate la unul din capetele drumuirii $. n funcie de forma traseului poligonal " drumuiri ntinse # se pornete din dou puncte de coordonate cunoscute i se oprete pe alte dou puncte de coordonate cunoscute " drumuiri n circuit nchis # se pornete din minim dou

puncte de coordonate cunoscute i se nchide traseul pe aceleai dou puncte

+++./. OperaOii de teren OperaOiile de teren care se efectueazP Qntr R o drumuire sunt? marcarea punctelor de drumuireC Qntocmirea sc6iOei de reperaj Si descriere a punctelorC mPsurarea laturilor de drumuireC mPsurarea ung6iurilor verticale. mPsurarea ung6iurilor orizontaleC 5arcarea punctelor de drumuire <e face de regulP cu OPruSi metalici sau de lemn Qn funcOie de locul unde se efectueazP mPsurPtorile (intravilan sau extravilan). Tntocmirea sc6iOei de reperaj Si descrierea topograficP a punctelor Pentru identificarea ulterioarP a punctelor de drumuire este necesar sP se QntocmeascP o sc6iOP de reperaj Si de descriere a punctelor. &iecare punct nou de drumuire trebuie sP fie reperat prin trei distanOe cPtre puncte fixe din teren. 5Psurarea laturilor de drumuire DacP mPsurPtorile se efectueazP cu aparate clasice (teodolit) distanOele se vor mPsura cu panglica, dus R Qntors, toleranOa admisP Qntre cele douP determinPri fiind? A U V>,>>/ DacP mPsurPtorile se efectueazP cu staOii totale distanOele se vor mPsura tot dus R Qntors, eroarea de mPsurare admisP fiind Qn funcOie de precizia instrumentului folosit (de regulP nu trebuie sP fie mai mare de . R / pe, unde pe este precizia de mPsurare a instrumentelor). 5Psurarea ung6iurilor verticale %ng6iurile verticale se mPsoarP Qn fiecare punct de staOie Qn ambele poziOii ale lunetei, atWt spre punctul din spate cWt Si spre punctul din faOP. DacP vizarea se face la QnPlOimea aparatului Qnainte Si Qnapoi, ung6iul va fi media aritmeticP a determinPrilor, luWnd ca sens al ung6iului cel de parcurgere a drumuirii. DacP vizarea se face la QnPlOimi diferite nu se va mai face media decWt la diferenOele de nivel.

5Psurarea ung6iurilor orizontale %ng6iurile orizontale Qntre laturile drumuirii se determinP ca diferenOP a direcOiilor ung6iulare orizontale mPsurate Qn fiecare punct de staOie prin metoda seriilor.

III.&. ,etoda dru#uirii "la i#etrice s"ri-i ite la ca"ete "e "u cte de coordo ate cu oscute si laturi cu oscute : ,relucrarea prin metoda clasica

D(X,Y) A(X,Y)

!.
B=i(X,Y,H)

C=n (X,Y,H)

Hl .
Y

H. /

$l.n

&igura !. 9lementele masurate pe teren? N i ung6iurile orizontale N i media ung6iurilor de panta N li lungimile inclinate medii ale laturilor de drumuire

/1
Etape de calcul: I. Calculul distantelor orizontale di = li ! cos o i ". Calculul orientarilor a). Calculul orientarilor laturilor de spi in AY

AXCD #) Calculul orientarilor pro$izorii ale laturilor de dru%uire (trans%iterea orientarilor) 0& = 00 ' (), * +00s 0& = 0, ' a), * +00s +. " + ./0 1 .&0, * 20 * +003

c) Calculul neinc4ideri pe orientari ea = $.15 = .I 1.0 =(00 '67,. *8!+009 )10n

c = apro9i%atia de citire a teodolitului n = nu%arul de statii daca ee =:B, se calculeaza corectia : ce = $; . 1 $e

N N

:cest mod de abordare conduce la modificarea geometriei traseului prin compensarea orientarilor. %ng6iurile si orientarile din punctele de sprijin influenteaza cu imprecezia lor tot calculul de compensare. III.( ,etode de deter#i are a su"rafetei

:legerea metodelor determinare a suprafetelor se face in functie de? N N N N N modul de intocmire a planului cadastralC precizia ceruta la determinareC scara planuluiC starea planului si suportul pe care este intocmit planul cadastralC mijloacele de calcul avute la dispozitie.

5etodele si procedeele de determinare a suprafetelor difera in functie de natura datelor masurate (numerice sau grafice), de perfomantele mijloacelor te6nice si te6nologiilor utilizate si se pot clasifica astfel? N N N N B 5etode numerice(cuprinzand procedeele?analitic,geometric si trigonometric)C 5etode graficeC 5etoda combinataC 5etoda mecanica. 2etode numerice de calcul a suprafetelor

9lementele necesare calcului sunt masurate direct pe teren sau se cunosc coordonatele punctelor situate pe conturul suprafetelor.

;;

a) ,rocedeul analitic
<uprafata se determina folosind coordonatele punctelor care marginesc conturul geometric. Pentru stabilirea formulei generale se porneste de la suprafata cea mai simpla, a unui triung6i pentru care se poate scrie? x > J

X2 Y2 X3 Y3

&igura .. <e dezvolta determinantul dupa coloana !? .< U,i(M. Ms) ,.(Mi M/) K,/(Mi M.) U ,i(M. Ms) K,.(Ms Mi) K ,/(Mi M.) Ainandu se seama de sensul si notatiile din figura se poate scrie formula generalizata? .<U ,i(MiK! R Mi ! ) Dezvoltand determinantul dupa coloana . rezulta?
.< U Ml(,. ,/)KM.(,l ,/) M/(,l ,.) UMl(,/ ,.) KM.(,l M/) KM/(,. ,l)

sau scrisa prescurtat relatia este? .<U Mi(,i ! R ,iK! ) ;#

&ormulele se aplica indiferent din cate puncte este constituit conturul poligonal care margineste suprafata respectiva. Pentru control se folosesc ambele relatii si se pot intocmi programe in diferite limbaje pentru automatizarea calculelor. III.). Detasarea su"rafetelor &efmitie ! detasarea unei suprafete este operatia prin care se separa o suprafata impusa ,,s" dintr o suprafata mai mare cunoscuta ,,3 ",in anumite conditii date. Problema se reduce la determinarea elementelor care definesc dreapta de detasare (coordonatele extremitatilor ei sau directia si lungimea ei). a) b) Prin detasare se rezolva urmatoarele conditii? conditia de suprafata (s - suprafata exacta impusa a fl detasata din #) conditia de detasare (se indica directia si punctul prin care trebuie sa treaca linia de detasare)

3ituatii frecvente! dreapta detasare sa treaca printr un punct dat, situat pe conturul suprafetei, in interiorul sau in exteriorul acesteia. dreapta de detasare sa fie paralela sau perpendiculara la o latura a conturului suprafetei,sau la o directie oarecare(detasare,,paralela" sau ,,perpendiculara")C detasarea sa fie facuta astfel incat sa se respecte un raport de proportionalitate impus (detasare ,,proportionala"). Partea te6nica a detasarii comporta intocmirea proiectului de parcelare (calcule de birou) si aplicarea acestuia pe teren. -a birou se executa? determinarea suprafetelorC calculul elementelor necesare rezolvarii detasarii (coordonate, ung6iuri, distante)C efectuarea detasarii propiu zise.

;3

,etode folosite6 !. numerice- a) rezolvarea analitica (reducerea la calculul unui punct pe segment)C b) rezolvare trigonometrica (reducere la metoda radierii sail la intersectie inainte cu avantaj la aplicarea pe teren) .. grafice - pentru suprafete mici, cu forma regulata, pe planuri precise la scari mari. :legerea metodelor se face in functie de precizia ceruta la aplicarea proiectului pe teren.

4ormula generala a detasarilor,, proportionate %,,paralele % si ,,perpendiculare % - procedeul analitic

Pentru deducerea formulei generale a detasarilor specificate, se va considera patrulaterul oarecare :@7D, din care se va detasa o suprafata s, print o dreapta oarecare.

&igura / 7oordonatele punctelor 5 si 8 care definesc pozitia dreptei de detasare se vor determina aplicand relatiile de la punct pe segment, astfelC
f,8 U ,DK2X.(,7 ,D) Y M8UMDK:(M7 MD )4

,5U,:K:(,@ ,

;0

=apoartele pi si p. sunt necunoscute, ele putand fi exprimate sub forma?

A=

&"

din care rezulta?

C - n . 9 <f -n-S

Z:5D [ 5 ":@DB Z:58 [ 5 " :8D U? :F 4 ) :)n4 ") nn5 UU ,t 5 \GC

(+)

Pentru obtinerea formulei generale, se exprima suprafata s care trebuie detasata ca o suma de suprafete, tinand cont si de relatiile (.)?
3 9

[ ,i 5 ):@D K ,6 5 " 5 7"& 8 ". ;7D

":85D

(3)

-a randul sau, suprafata necunoscuta <:85D poate fi exprimata astfel?

U

4:8@D

i5

,i 5

,i 5

):8@D U ,: 5

Ainand seama de relatiile de mai sus, rezultaC

U

,i 5 ,i 5

4:7@D

(<)

7a urmare, relatia (/) devine? 7u notatiile

G

:7@D

(3)

:@D

;"

relatia (3) devine?

(8)

=elatia (") reprezinta formula generala a detasarilor si permite calculul rapoartelor necunoscute p! si p. prin particularizarea ei pentru fiecare detasare in parte.

&etasari %paralele%

-a detasarile paralele, dreapta de detasare este paralela cu o latura a conturului suprafetei si, ca urmare, se va face particularizarea?

(!)

<e va considera cazul general al unui poligon oarecare si se va scrie formula generala a detasarilor tinand seama de (!)? a) in functie de pi?
:9@ C @ ,l 8E pr-:-a; < ]] U > ! 49 : 9 : @
%) 11 D 35& '

Daca laturile neadiacente ale patrulaterului tind spre paralelism, deci suprafata notata cu 9 tinde catre zero, se va determina raportul +2pi, din ecuatia (.) impartita cu
:.

;1

,
i

G. : A !

: 4i .@ =>
: #:

b) in functie de
@9 :4 :
9
(-E

: @

Daca laturile neadiacente ale patrulaterului tind spre paralelism, deci suprafata notata cu 9 tinde catre zero, se va determma raportul +2pa, din ecuatia (/) impartita cu

i :.:.

!#:

r ]]] .

@9

U>

sau

. @ @ 9 ]] ]K]]U>rt s-E A s : @

VU#. ,V
A !

$alorile astfel obtinute pentru p se introduc in relatiile de la punct pe segment pentru obtinerea coordonatelor punctelor 5 si 8, care definesc pozitia dreptei de

#>

&etasarea %paralela%in trapez

Particularizari?
: U @ si pl 9 p: 9 p C 9 : -: p-7-p:-E (-E 9

Daca laturile neadiacente converg, se ia pentru p solutia cu semnul " " in fata radicalului, iar pentru !2p semnul"K" in fata radicalului.

#!

I.. LATURA /URIDICA I..l Ge eralitati

-atura juridica a cadastrului se refera la operatiile care se efectueaza pentru identificarea propietarilor, inscrierea lor in documentatia cadastrului, precum si in cartea funciara, in vederea realizarii publicitatii imobiliare, in baza drepturilor si actelor juridice pe care acestia le detin. +n =omania exista doua tipuri de propietate? - privata (tine de domeniul privat)C - comuna (tine de domeniul public). Domeniul public apartine statului si comunitatilor si cuprinde toate bunurile imobile destinate folosirii publice si serviciilor publice cai de comunicatii( drumuri, cai ferate), ape (lacuri, rauri,mare), domenii militare, porturi, aeroporturi, parcuri, gradini publice, paduri,etc.). Domeniul privat poate fi? - al statului ( bunuri imobile ale ministerelor, scoli, spitale, terenuri miniere)C - al colectivitatilor ( bunurile primariilor, consiliilor judetene)C - individual +n documentatia cadastrala, datele referitoare la situatia juridica a unui corp de proprietate se tree in urma declaratiei detinatorului cadastru declarativ). Datele din registrele cadastrale nu consfiintesc o situatie de drept, aceasta urmand a fi stabilita numai dupa verificarea documentelor juridice. +n cartea funciara, datele se tree pe baza actelor juridice prezentate de propietar. inscrierea lor realizeaza publicitatea imobiliara.
I..2 PU?LICITATEA I,O?ILIARA

,u#licitatea imo#iliara se defmeste ca un sistem de inregistrare a corpurilor de proprietate intr-un registr=, organizat de administratia cadastral- $uridica pentru cunoasterea drepturilor reale ale unei persoane in vederea asigurarii opoza#ilitatii fata de terti.

#.

Publicitatea imobiliara cuprinde un ansamblu de te6nici juridice menite sa tina evidenta bunurilor imobile si sa dea siguranta actelor juridice prin care se constituie, transmit si modifica sau se sting drepturile reale imobiliare. :cestea trebuie sa raspunda urmatoarelor obiective importante? N sa apere drepturile imobiliare ale celor inscrisi in registrele publice (securitate statica)C N sa confere transmisiunilor imobiliare o cat mai mare certitudine, aducand la cunostinta tuturor situatia juridica a bunurilor imobile aflate in circuitul civil (securitate dinamica)C N sa dea siguranta circulatiei creditului garantand inscrierea ipotecii in registrele publiceC N sa permita organelor statului exercitarea unui control eficient asupra sc6imbarilor ce se produc in situatia materiala, conform cu normele de sistematizare, si in situatia juridica a acestora, ca urmare a instramarii sau grevarii cu sarcini, in interesul intregii societati. +n tara noastra au functionat doua sisteme principale de publicitate imobiliara? siste#ul de "u0licitate al re$istrelor de tra scri"tiu i si i scri"tiu i! de u#it si siste#ul "u0licitatii "erso ate (in vec6iul =egat)C siste#ul cartilor fu ciare! de u#it si siste#ul "u0licitatii reale (in Aransilvania, @anat si @ucovina). +n afara lor au mai functionat in diverse locuri sistemele? N cartile funciare centrale pentru caile ferate si canaleC N cartile de evidenta funciara, in zonele din Aransilvania, unde cartile funciare au fost distruse, sustrase sau pierdute in timpul razboiului. Siste#ul de "u0licitate "erso ala < a instituit in anul !"3# prin codul civil (sub influenta legislatiei franceze si belgiene) si consta din registre in care se inscriu actele juridice. :ceste registre sunt? N registrul de transcriereC N registru de inscriereC N registrul de inscriere al comandamentelorC N mapa actelor de amanet si a actelor juridice prevazute expres de lege. :u fost organizate pe comune (sate) si au fost tinute pe numele persoanelor, realizandu se astfel o publicitate personala.

#/

TRANSCRIEREA U consta in copierea integrate in registrul de publicitate a continutului actelor juridice prin care se constituie, stramuta, modifica sau se retrag drepturile reale imobiliareC INSCRIPTIUNEA 9 INSCRIEREA8 9 consta in copierea partilor din actele juridice referitoare la ipoteci si privelegii. :ctele supuse transcrierii sunt? N actele juridice intre vii privind transferul de proprietate sau de drepturi care se pot ipoteca (contract de vanzare cumparare, donatii, etc.) sau acte prin care se renunta la aceste drepturiC N actele juridice intre vii prin care se constituie un drept de servitute, uzufruct, uz sau abitatie, sau cele prin care se renunta la aceste drepturiC N tranzactiile privind drepturile realeC N ordonantele de adjudecare ale unui imobil (dobandite prin licitatie)C N 6otararile de expropiere pentru interes obstescC N cesiunea de venituri pentru un interval mai mare de . ani. +n registrul de transcriere al comandamentelor se transcriu in extras comandamentele prealabile urmaririi silite a bunurilor imobile si urmarile veniturilor bunurilor imobile ale debitorilor. Aoate registrele se tin pe numele persoanelor si nu se intemeiaza pe masuratori cadastrale, deci au neajunsuri. Siste#ul de "u0licitate reala al cartii fu ciare CARTEA 'UNCIARA U este un ansamblu de documente care descriu bunuri imobile si determina situatia lor juridica. +n conformitate cu " -egea 7adastrului si Publicitatii +mobiliare nr. 02!113", publicitatea imobiliara consta in inscrierea in cartea funciara a actelor si faptelor juridice referitoare la corpurile de proprietate din aceeasi localitate. :ceasta se efectueaza de catre birourile de carte funciara ale judecatoriilor pentru bunurilor imobile situate in raza teritoriala de activitate a lor.

#;

%nul sau mai multe imobile alipite, de pe teritoriul unei localitati, apartinand aceluiasi proprietar, formeaza corpul de proprietate care se inscrie in cartea funciara. 5ai multe corpuri de proprietate, de pe teritoriul unei localitati, apartinand unui proprietar formeaza partida cadastrala a lui, care se inscrie in aceeasi carte funciara. 7artile funciare intocmite si numerotate pe teritoriul administrativ al fiecarei localitati alcatuiesc impreuna resistrul cadastral de publicitate imobiliara al acelui teritoriu. =egistrul se intregeste cu? N registrul special de intrareC N planul de identificare a corpurilor de proprietateC N repertoarul corpurilor de proprietate indicand numarul cadastral al parcelelor si numarul de ordine al cartii funciare in care sunt inscriseC N indexul alfabetic al proprietarilorC N mapa cu cererile de inscriere. Drepturile reale privind corpurile de proprietate inscrise in cartea funciara sunt denumite " drepturi tabulare". :cestea sunt? N N N N N N N dreptul de proprietateC dreptul de superficieC dreptul de uzufructC dreptul de uzC dreptul de abitatieC dreptul de servituteC dreptul de ipoteca si privelegiul imobiliar.

+n sistemul de publicitate al cartii funciare, pe baza publicitatii este imobilul si nu persoana, pentru ca imobilul este vesnic iar proprietarii trecatori, se perinda prin fata lui prin operatiuni juridice de vanzare, succesiune, partaj, etc.. Cartea funciara este organizata pe trei parti , continand numele teritoriului cadastral pe care este situat corpul de proprietate si are un numar.

##

ART)A I* a numita si " foaia de avere" sau "foaia imobilului" in care se inscriu toate informatiile te6nice si economice ale bunului imobil respectiv? N numarul de ordine si cel cadastral al fiecarui corp de proprietateC N suprafata terenului, categoria de folosinta si, dupa caz, constructiveC N amplasamentul si vecinatatileC N valoarea impozabila. ART)A II * a denumita si "foaia proprietatii" cuprinde toate informatiile privind drepturile inscrise, respectiv? N numele proprietaruluiC N actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum si mentionarea inscrisului pe care se intemeiaza acest dreptC N stramutarile proprietatiiC N servitutiile constituite in folosul bunului imobilC N faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile privitoare la proprietateC N orice modificari, indreptari sau insemnari care s ar face in titlu, in partea + a sau a ++ a a cartii funciare cu privire la inscrisurile facute. ART)A III* a denumita si "foaia de sarcini" cuprinde inscrierile privind dezmembrarile dreptului de proprietate si sarcinilor, respectiv? N dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosinta, abitatie, ipoteca, privelegiile imobiliare,precum si locatiunea si cesiunea de venituri pe timp mai mare de / aniC N faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile privitoare la drepturile reale inscrise in aceasta parteC N sec6estrul si urmarirea imobilului sau venirurilor saleC N orice modificari, indreptari sau insemnari care s ar face cu privire la inscrierile facute in aceasta parte. 7artea funciara ocroteste drepturile reale imobiliare si garanteaza insusirea sporurilor de productie obtinute ca urmare a investitiilor facute asupra bunului imobil.

#3

%rezentarea general a unei staii totale &ahimetrele electronice sunt instrumentele geodezice cel mai des utilizate n msurtorile terestre. 'voluia lor, din punct de vedere electronic, a condus la denumirea de staie total care presupune att o msurare a elementelor caracteristice pentru un tahimetru clasic, ct i o serie de controale i calcule direct pe teren, cum ar fi:stocarea automat a datelor, calcule prin programe specifice a orientrii, coordonatelor, elementelor de trasat etc. Componentele principale ale unei staii totale sunt: "teodolitul "telemetrul "tastatura i afia!ul "microprocesorul. Teodolitul este electronic. Constructiv, teodolitele electronice au forma, elementele componente i a(ele asemntoare teodolitelor clasice, diferenele cele mai importante aprnd la construcia cercurilor gradate i la dispozitivele de efectuare a lecturilor. Dispozitivele de citire genereaz impulsuri care sunt transformate de un microprocesor n semnale codificate ce sunt transmise ctre echipamente periferice. %e afia! vor aprea valorile direciilor sau unghiurilor msurate. )e poate introduce orice lectur *inclusiv valoarea zero+ pe direcia origine. nregistrarea citirilor se face pe supori magnetici, fie pe o dischet introdus n aparat. 'rorile care afecteaz msurtorile au, n general, acelai caracter *sistematic sau ntmpltor+, aceleai surse de provenien i aceleai moduri de determinare i eliminare ca la teodolitele clasice. Diferena const n faptul c microprocesorul poate

efectua automat medierea lecturilor corespunztoare am,elor poziii ale lunetei i poate semnala eventualele erori de punctare. Telemetrul este de tip electrooptic i este ncorporat n teodolit. &oate coreciile ce se aduc distanelor msurate i care pot fi evaluate cu a!utorul unor relaii matematice, sunt aplicate automat. Tastatura i afiajul asigur comunicarea operator instrument n efectuarea msurtorilor i controlul acestora. &astatura este din ce n ce mai simplificat, evitndu"se tastele multifuncionale,aplicnd tehnica meniurilor. 'cranul de afiare este cu cristale lichide, n sistem alfanumeric, cu tendine de mrire pentru a permite afiarea simultan a tuturor informaiilor *date msurate, comenzi e(ecutate, corecii aplicate etc.+ Microprocesorul este componenta cea mai important a staiei totale, avnd funcii multiple. %rin intermediul programelor e(istente n memoria acestuia ce acioneaz asupra perifericelor i n memoria de date. '(ist posi,ilitatea cuplrii cu carnete electronice de teren pentru facilitarea stocrii datelor i utilizarea n prelucrare a unor date mai vechi precum i a unor programe de calcul specificemsurtorilor topografice. Dintre cele mai utilizate staii totale de la noi din ar se pot enumera produsele firmei -./D"/eica, &opcon, %enta( care s"au impus pe pia datorit caracteristicilor lor. )taii totale produse de firma /eica )taiile totale ale firmei /eica din gama &%)011 au o memorie a datelor de minim 11 111 msurtori oferind avanta!ul e(ecutrii lucrrilor de intindere mare n timp relatic scurt. 2anevrarea pe teren este rapid i precis cu a!utorul sistemului laser de centrare i afiarea digital a nivelei torice. 3uru,urile de micare micrometric pe orizontal au posi,ilitate de rotaie infinit oferind

rapiditate i precizie la msurare. 2surarea unghiurilor se face cu o deviaie standard cuprins ntre $4i 54 la gama &%)011. Distana ma(im msurat cu o prism este de 6511m ntr"un timp mai mic de 1 secund. )oftul de transfer al datelor ofer posi,ilitatea afirii simultane pe monitorul calculatorului att a datelor preluate din staia total ct i a hard dis7"ului calculatorului pentru o operare rapid asupra fiierelor din am,ele sensuri.