CURS 11 FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

MOTILITATEA TUBULUI DIGESTIV 1. Masticaia 2. Degl tiia !. Ca"acte"istici ale # sc lat "ii $ete%e gast"&'i$testi$ale (. M&tilitatea gast"ic) *. M&tilitatea i$testi$al) +. De,ecaia
1. MASTICATIA Masticatia este procesul de prelucrare mecanic a alimentelor introduse n cavitatea bucal si de nsalivare a acestora cu formarea bolului alimentar. 1.1. C&#-&$e$tele #asticatiei (a). COMPONENTA PA !"# $ aparatul dento$ma%ilar $ este alctuit din& dinti $ reali'ea' o suprafat triturant cu rol n tierea( 'drobirea( mcinarea alimentelor si o suprafat ocluzant prin premolari si molari mandibul articulatia temporo-mandibular (b). COMPONENTA ACT!"# repre'entat de& muschii masticatori $ prin contractie asi)ur miscrile mandibulei si prin tonusul lor de repaus asi)ur po'itia oclu'ant* muschii masticatori se clasific n& musc+i ridictori ai mandibulei $ musc+ii maseter( temporal si pteri)oidieni interni musc+i cobor,tori ai mandibulei $ musc+ii pteri)oidieni e%terni( milo+ioidian( )enio+ioidian si p,ntecele anterior al di)astricului muschii limbii $ asi)ur propulsia alimentelor pe suprafata triturant muschii oro-faciali $ mentin saliva si alimentele n cavitatea bucal -n cadrul masticatiei( mandibula mai e%ecut miscri de& diductie $ contractia alternativ a musc+ilor pteri)oidieni e%terni propulsie $ contractia simultan a musc+ilor pteri)oidieni e%terni si interni retropulsie $ contractia m.temporal 1.2. C&$t"&l l #asticatiei Masticatia repre'int o succesiune de refle%e neconditionate de cobor,re . ridicare a mandibulei la care se adau) un control voluntar. (a). Reflexul miotatic (trigeminal) - de ridicare a mandibulei $ desc+iderea voluntar a cavittii bucale determin ntinderea m.maseter si stimularea terminatiilor sen'itive primare ale fusului neuro$muscular ce repre'int terminatii sen'itive de tip a ale nervului ". Aferentele a/un) n nucleul sen'itiv bulbar al " si au efect de activare a centrului masticator din punte ce corespunde cu nucleul de ori)ine a nervului ". Eferenta motorie( tri)eminal( determin contractia m.maseter si ridicarea mandibulei. (b). Reflexul miotatic inversat - de coborre a mandibulei $ contractia musc+iului maseter determin ntinderea or)anului tendinos 0ol)i ce pre'int terminatii sen'itive de tip b ale nervului ". Aferentele a/un) la nucleul sen'itiv " din bulb si au efect de in+ibare a centrului masticator pontin( cu rela%area musc+iului maseter si cobor,rea mandibulei. (c). Reflexul linguo-maxilar - este un refle% de stimulare a cobor,rii mandibulei( av,nd ca punct de plecare contactul alimentelor cu mucoasa )ustativ si aferente prin nervii "!! si !1 ce a/un) la bulb si de aici la nucleul masticator pontin. Reflexul masticator neconditionat cuprinde& aferente $ n. " pentru stimuli tactili si proprioceptivi $ n. "!! si !1 pentru stimuli )ustativi centru masticator n punte $ nucleul de ori)ine a nervului "

 eferente $ n ." pentru musc+iul maseter $ n. "!! pentru musc+ii oro$faciali $ n. 1!! pentru musc+ii limbii Coordonarea cortical a masticatiei are la ba'& circuite cortico$pontine cu ori)inea n aria motorie cortical. 3e'iunea acestei arii determin un refle% de masticatie fr coordonare lin)ual si oro$facial( cu imposibilitatea formrii bolului alimentar circuite cortico$reticulo$corticale care asi)ur tonusul de repaus al musc+ilor masticatori pe ba'a aferentelor proprioceptive. 1.!. Val&a"ea , $cti&$al) a #asticatiei. durata masticatiei depinde de natura alimentelor si de obisnuint o bun masticatie asi)ur a o bun di)estie consumul de alimente cu consistent crescut asi)ur de'voltarea masivului facial si are un rol trofic asupra acestuia* stimulea' secretia salivar( autocurtirea si inte)ritatea cavittii bucale intervine n receptia olfactiv si )ustativ are rol n stimularea refle% a secretiei si motilittii di)estive 2. DEGLUTITIA 4e)lutitia este procesul mecanic prin care alimentele sunt deplasate din cavitatea bucal prin farin)e si esofa) n stomac. 2.1. Ti#-ii %egl titiei T!MP53 65CA3 $ durea' 7(8 sec. $ repre'int traversarea istmului buco$farin)ian de ctre bolul alimentar. $ Prin ridicarea v,rfului limbii( care ia punct de spri/in pe arcada dentar si pe bolta palatin( bolul alimentar este plasat pe ba'a limbii. $ Traversarea istmului buco$farin)ian presupune& ridicarea limbii prin contractia musc+ilor milo+ioidian( stilo)los( palato)los si +io)los desc+iderea istmului buco$farin)ian prin rela%area st,lpilor vlului palatin si ridicarea vlului palatin aspiratia farin)ian a bolului alimentar de ctre presiunea ne)ativ farin)ian ($97 cm:9O) T!MP53 ;A<!N0!AN $ durea' 7(9 sec $ repre'int traversarea farin)elui de ctre bolul alimentar si nc+iderea altor ci de ptrundere a bolului dec,t cea esofa)ian& calea nazal este nc+is prin contractia ridictorului si tensorului vlului palatin calea bucal este nc+is prin nc+iderea istmului buco$farin)ian ca urmare a contractiei prelun)ite a musc+iului milo+ioidian calea laringian este nc+is prin nc+iderea orificiului larin)ian ca urmare a ridicrii larin)elui sub actiunea m.supra+ioidieni( a micsorrii orificiului )lotic prin contractia m.aritenoi'i si prin acoperirea orificiului )lotic cu epi)lota. Pro)resiunea bolului alimentar spre esofag se face cu participarea musc+ilor farin)ieni si sub actiunea presiunii de mpin)ere a bolului alimentar ce poate a/un)e la =7 $ 277 cm :9O. T!MP53 E O;A0!AN $ durea' >$= sec( dar varia' n functie de consistenta bolului alimentar si vectorul )ravitational. $ Pro)resiunea bolului alimentar prin esofa) este asi)urat de unde peristaltice primare si secundare care trebuie s nvin) re'istenta cardiei si s mpin) alimentele n stomac. Undele peristaltice primare $ sunt contractii succesive( cranio$caudale( ale fibrelor musculare circulare( declansate prin stimularea c,mpului receptor al de)lutitiei. O und peristaltic debutea' odat cu rela%area sfincterului esofa)ian superior( ntins pe o portiune de ? cm. Contractia acestui sfincter( dup ce el este traversat de alimente( de'volt o presiune de 97$=7 cm:9O care mpiedic ptrunderea aerului n esofa) si re)ur)itatia alimentelor. Contractia fibrelor lon)itudinale a/ut la pro)resiunea bolului alimentar prin scurtarea esofa)ului. Undele peristaltice secundare sunt produse prin supradistensia esofa)ului( atunci c,nd unda peristaltic primar nu poate asi)ura deplasarea bolului spre stomac.

$ Propa)area bolului alimentar prin esofa) se face cu o vite' variabil n cele ? portiuni ale esofa)ului. "ite'a este crescut n re)iunea cervical cu musc+i striat( sc'ut n re)iunea toracic cu musc+i striat si neted si foarte sc'ut n re)iunea abdominal si diafra)matic ce pre'int numai musc+i neted. $ e)mentul superior al esofa)ului este parcurs de ctre bolul alimentar n apro%imativ 2 sec( se)mentul mi/lociu n 9 sec.( iar se)mentul inferior n 8 sec. $ fincterul esofa)ian inferior( care se ntinde pe ultimii = cm ai esofa)ului( poate opri temporar pro)resiunea bolului alimentar si poate de'volta o presiune de 27 cm:9O cu rol n prevenirea reflu%ului )astric. 2.2. Regla"ea %egl titei $ este e%clusiv nervoas. $ Timpul bucal este voluntar( iar timpii esofa)ian si farin)ian sunt involuntari. Reflexul de deglutitie cuprinde 'one refle%o)ene $ istmul buco$farin)ian e%citat de particulele de saliv si materialul de)lutabil umed aferente $ nervii cranieni "( !1 si 1 centrul de)lutitiei $ bulb eferente $ nervii cranieni 1!!( "( !1 si 1

Peristaltica esofa)ian mi/locie si inferioar (musc+i neted)( inclusiv activitatea sfincterului cardial( este coordonat de ple%ul mienteric Auerbac+( situat ntre fibrele musculare lon)itudinale si circulare si care repre'int inervatia intrinsec a tubului di)estiv. 3a acest nivel se nc+id refle%e locale declansate de distensia esofa)ian. !nervatia e%trinsec este& parasimpatic $ va)al care stimulea' peristaltica esofa)ului si rela%ea' sfincterul cardial si simpatic $ cu ori)inea n simpaticul toracal( care in+ib peristaltica esofa)ului si contract sfincterul cardial.

!. CARACTERISTICI ALE MUSCULATURII /ETEDE GASTRO'I/TESTI/ALE 0VEZI FIZIOLOGIE GE/ERAL12

(. MOTILITATEA STOMACULUI (.1. Acti3itatea c&$t"actil) a st&#ac l i Activitatea contractil@ a stomacului este continu@( at,t n perioadele di)estive( c,t si interdi)estive( dar difer@ ca intensitate la nivelul forni%ului si corpului )astric $ rol de re'ervor functional al stomacului( n comparatie cu re)iunea piloric $ rol de amestec si evacuare )astric. (a). ACT!"!TATEA CONT<ACT!3# 4E ;OAME cuprinde 8 tipuri de contractii& tip ! $ slabe si i'olate( pe fond tonic redus

 tip !! $ pe un fond tonic ridicat( apar contractii cu caracter peristaltic care se succed nere)ulat( la intervale scurte( av,nd fiecare o durat de 29$9A sec. tip !!! $ contractii !tetaniforme"( cu durata 2$A min( dureroase (b). ACT!"!TATEA CONT<ACT!3# A OC!AT# ;5NCT!E! 4E 4EPOB!TA<E A A3!MENTE3O< . -n perioadele interdi)estive( volumul continutului )astric este de apro%imativ A7 ml. $ -n perioada di)estiv alimentele in)erate alunec de$a lun)ul micii curburi si se depun n straturi. $ tocarea alimentelor se face fr modificri nsemnate ale presiunii intra)astrice deoarece cresterea continutului )astric p,n la 2A77 ml ntretine fenomenul de relaxare receptiv la nivelul forni%ului si corpului )astric. Relaxarea receptiv repre'int adaptarea tonusului muscular la continutul )astric $ distensia )astric declansea' la nivelul ple%ului mienteric Auerbac+ eliberarea de mediatori ca "!P si NO cu puternic efect rela%ant muscular. Activitatea contractil redus la nivelul forni%ului si corpului )astric determin sta)narea alimentelor nedi)erate cel putin 2 or si stratificarea continutului )astric n functie de densitate. (c). ACT!"!TATEA CONT<ACT!3# A OC!AT# ;5NCT!E! 4E AME TEC A A3!MENTE3O< are la ba' activitatea pacemaCerului )astric situat n imediata vecintate a cardiei( care descarc potentiale cu frecventa de 8 cicli.min( )ener,nd dou tipuri de miscri $ tonice si peristaltice. #iscrile tonice $ sunt contractii de intensitate mic ale fibrelor lon)itudinale care ncep n apropierea cardiei si avansea' spre pilor. <eali'ea' asupra continutului )astric o presiune de > $27 cm:9O care contribuie la amestecarea alimentelor cu sucul )astric si propulsarea straturilor periferice spre antrul piloric. #iscrile peristaltice $ sunt contractii ritmice ale fibrelor circulare care apar pe fondul unei contractii tonice( n /umtatea distal a corpului )astric( pro)res,nd apoi spre pilor cu amplitudine cresc,nd. O contractie peristaltic tine apro%imativ 2 minut( observ,ndu$se concomitent 9$8 unde peristaltice. Ea poate fi o contractie de amestec - retropulsiv sau de evacuare - propulsiv. -n primul ca'( unda peristaltic nu are forta necesar pentru nvin)erea re'istentei pilorului( determin rentoarcerea continutului )astric n antrul piloric si reali'ea' la acest nivel cea mai important activitate de amestec. 4ac intensitatea contractiei este mare si re'istenta sfincterului piloric este nvins( unda peristaltic va propulsa spre duoden 2$8 ml de c+im )astric.

(d) ACT!"!TATEA CONT<ACT!3# A OC!AT# ;5NCT!E! 4E E"AC5A<E 0A T<!C#. - Atunci c,nd stomacul este )ol( pilorul este ntredesc+is si las s treac secretia )astric si saliva n)+itit( conform unui )radient antro$bulbar de 8 $ A cm :9O. $ -n perioada di)estiv undele peristaltice evacuatorii e%ercit la nivelul re)iunii antrale o presiune care rela%ea' sfincterul piloric si asi)ur un )radient antro$bulbar de 97 $ 87 cm :9O. $ 4up evacuarea a 2$8 ml din c+imul )astric( pilorul se nc+ide( iar peristaltica bulbar mpin)e mai departe continutul n intestinul subtire si mpiedic reflu%ul duodeno$)astric. Evacuarea )astric este complet dup > $= ore de la in)estia alimentelor. (.2. Regla"ea #&tilit)tii gast"ice Inervatia vegetativ extrinsec $ este repre'entat de nervul va) si de fibre simpatice apartin,nd ple%ului celiac. o !nervatia parasimpatic va)al stimulea' peristaltica )astric si scade tonusul sfincterului piloric favori',nd evacuarea. o !nervaDia simpatic are efecte opuse( favori',nd retentia alimentelor n stomac. Inervatia vegetativ intrinsec $ este repre'entat de ple%urile nervoase intramurale $ retele de neuroni sen'itivi( motori si intercalari( interconectati prin sinapse e%citatorii si in+ibitorii( care stabilesc cone%iuni sinaptice si cu inervatia e%trinsec. Ple%urile intramurale sunt plexul submucos - #eissner si plexul muscular - $uerbach (dispus ntre tunica muscular lon)itudinal si cea circular).

dendritele neuronilor sen'itivi sunt mecanoreceptori( c+emoreceptori( osmoreceptori( al)oreceptori( etc. si asi)ur calea aferent a unor refle%e locale( intramurale( de re)lare a secretiei si motilittii )astrice n functie de distensia mecanic( e%citatia c+imic si dureroas. neuronii motori excitatori $ au ca mediator c+imic acetilcolina si stabilesc sinapse cu fibre coliner)ice e%trinseci( si inhibitori - au ca mediator c+imic "!P sau NO si stabilesc sinapse at,t cu fibre adrener)ice c,t si coliner)ice e%trinseci. Mecanismul endocrin de re)lare a motilittii )astrice are la ba' eliberarea de +ormoni in+ibitori cum ar fi )astrina( secretina( colecistoCinina (CCE) si peptidul )astro$in+ibitor (0!P( entero)astron) din mucoasa duodenal n conditiile distensiei mecanice si a contactului cu componentele c+imului )astric& aciditate (p:F8(A) pentru secretin produsi de di)estie lipidic pentru CCE si 0!P produsi de di)estie proteic (AA) pentru )astrin +ipertonia c+imului )astric $ +ormon neindentificat (.!. V&#a ' este un act refle% comple%( care const n evacuarea continutului )astric (uneori si intestinal) prin cavitatea bucal. $ 4e cele mai multe ori este precedat de )reat( +ipersalivatie( transpiratie si uneori +ipotensiune. $ Mecanism& Actul vomei ncepe printr$un inspir profund cu oprirea respiratiei. "lul palatin si larin)ele se ridic( )lota se nc+ide( n timp ce esofa)ul si stomacul se rela%ea'( iar canalul piloric si pilorul se contract. Musc+ii presei abdominale (diafra)m si musculatura abdominal) se contract puternic comprim,nd stomacul si asi)ur,nd evacuarea continutului su prin esofa)ul rela%at. $ Centrul vomei se )seste n bulb( n imediata vecintate a centrilor respirator( salivator si vasomotor( ceea ce e%plic aparitia n timpul vomei a modificrilor respiratorii( a salivatiei si a modificrilor vasculare (paloare). !mpulsurile motorii eferente sunt transmise pe calea nervilor cranieni "( "!!( !1( 1( 1!! si a nervilor spinali pentru diafra)m si musc+i abdominali. <efle%ul de vom poate fi declansat de la nivelul stomacului ca urmare a unor e%cese alimentare( e%ces de alcool sau alimente )rase( alimente alterate* de la nivelul unora din viscerele abdominale (apendice( colecist( intestin( ci urinare( uter) sau toracice (miocard). !ritarea filetelor sen'itive din farin)e declansea' rapid voma. !ritatia menin)eal si +ipertensiunea intracranian( iritatia labirintic (rul de masin) se asocia' cu vrstura. Mirosurile de'a)reabile sau vederea unor alimente neplcute declansea' voma prin mecanism cortical. ubstante to%ice e%o)ene sau endo)ene (acido'a diabetic( insuficienta renal( )raviditatea) pot determina vrsturi prin iritarea receptorilor )astrici sau prin stimulare central. Principalele medicamente care induc voma sunt ipeca (prin iritatia mucoasei )astrice) si apomorfina (actiune asupra centrului vomei). *. MOTILITATEA I/TESTI/ULUI SUBTIRE *.1 Misc)"ile i$testi$ale !ntestinul subtire are o motilitate comple% ba'at pe activitatea pacemeCer$ului situat la nivelul duodenului( n apropierea ampulei lui "ater. Activitatea contractil a tunicii circulare si lon)itudinale este repre'entat de ? tipuri de miscri( la care se adau) miscrile musc+iului vilo'itar. (a). M! C#<! TON!CE $ sunt contractii ntinse ale fibrelor longitudinale( fr modificarea lun)imii se)mentului contractat. unt oscilatii intermitente( neperiodice( ale tonusului ba'al intestinal( care se produc pe toat ntinderea intestinului( indiferent de continutul c+imului sau volumul su. Aceste miscri favorizeaz contactul %ntre chimul intestinal si suprafata de absorbtie si particip %ntr-o oarecare msur la propagarea continutului intestinal. (b). M! C#<! PEN453A<E $ sunt contractii i'olate ale fibrelor longitudinale( care parcur) bidirectional un se)ment intestinal scurt( asi)ur,nd alunecarea anselor intestinale una peste alta si avnd si o contributie important %n amestecarea continutului intestinal. (c). M! C#<! E0MENTA<E $ sunt contractii stationare( i'olate( inelare( ale fibrelor circulare care debutea' n se)mentul n care sunt destinse de bolul alimentar. 4atorit acestor miscri ntre) intestinul subtire este divi'at n se)mente scurte. ;iecare se)ment contractil are o ntindere de apro%imativ 2 cm( iar frecventa cu care se succed este de 28 cicli.min la nivelul duodenului si de G$H cicli.min la nivelul ileonului.

;recventa este constant pentru aceeasi 'on si nu este influentat de inervatia e%trinsec sau de dro)urile neurotrope. Miscrile se)mentare sunt cele mai importante miscri de amestec& ele fragmenteaz chimul intestinal si %l amestec cu sucurile intestinale& favoriznd absorbtia. (d). M! C#<! PE<! TA3T!CE - sunt miscri comple%e ale musculaturii circulare care asigur progresiunea bolului alimentar cu o vite' de 2$9 cm.min pe se)mente scurte n ca'ul undelor peristaltice lente si de 27 cm.sec n ca'ul undelor peristaltice rapide care deplasea' continutul intestinal pe distante mari. 5nda peristaltic e%ercit se formea' conform legii intestinului tarlin) $ distensia ntr$un punct a intestinului determin contractia refle% a fibrelor circulare din se)mentul pro%imal( pe o distant de 9$8 cm si rela%area fibrelor circulare din se)mentul distal( pe un teritoriu ceva mai mare. Conform acestei le)i( contractia peristaltic este format dintr$o und de contractie precedat de o und de rela%are. e descriu( deasemenea( unde peristaltice ce apar ritmic la interval de =A$H7 de minute si care debutea' n re)iunea piloric si se propa) p,n la nivelul ileusul terminal( asi)ur,nd evacuarea complet c+iar dac continutul intestinal este redus $ functia de I mena'er a intestinului subtire". -n acelasi timp( in+ib mi)rarea coloniilor bacteriene din colon n ileonul terminal. Persoanele care nu pre'int aceasta activitate numit si mioelectric periodic de'volt un sindrom diareic cronic( ntretinut de flora bacterian cu ori)ine n colon care populea' n mod patolo)ic intestinul subtire. (e). M! C#<!3E M5 C:!535! "!3OB!TA< $ asi)ur functionarea !pompei vilozitare". $ contractia propulsea' continutul vilo'ittii n circulatia venoas si limfatic submucoas( iar rela%area contribuie la reali'area )radientelor dintre lumenul intestinal si vilo'itate( favori',nd absorbtia intestinal. ;iecare vilo'itate se contract n ritm propriu( n )eneral nere)ulat( mai rapid n duoden si /e/un unde absorbtia intestinal este intens. *.2. Regla"ea #&tilit)tii i$testi$ale Inervatia extrinsec $ este asi)urat de& o nervul va) care creste frecventa si amplitudinea contractiilor musculare si o fibre simpatice cu ori)inea n ple%ul me'enteric superior care in+ib tonusul si motilitatea intestinal. Cele dou sisteme activea' simultan( dar predomin tonsul nevos va)al. Inervatia intrinsec $ ple%ul mienteric intestinal pre'int o autonomie functional semnificativ n comparatie cu ple%ul mienteric )astric. 4eclansat prin stimuli mecanici (distensia mecanic( contactul mucoasei cu alimentele) sau c+imici( re)larea nervoas intrinsec are un rol esential n coordonarea activittii contractile peristaltice. Reflexele intestinale unt refle%e di)estive lun)i mediate prin mecanism va)o$va)al( n str,ns coordonare cu ple%urile intramurale& Reflexul entero-enteric - distensia unui se)ment al intestinului subtire in+ib motilitatea n restul intestinului Reflexul gastro-ileal $ distensia )astric determin cresterea motilittii ileonului terminal Reflexul ileo-gastric inhibitor $ distensia ileonului in+ib motilitatea stomacului. Reglarea endocrin $ miscrile intestinale sunt in+ibate de pre'enta n duoden a )rsimilor si a solutiilor +ipertone ()luco'). Efectul componentelor c+imului duodenal asupra motilittii intestinale are la ba' eliberarea de +ormoni di)estivi si amine bio)ene de la nivelul mucoasei duodenale si intestinale. Motilinul( )astrina( colecistoCinina( serotonina stimulea' motilitatea intestinului( n timp ce secretina( peptidul in+ibitor vasoactiv ("!P) si NO o in+ib. Eliberarea din mucoasa intestinal a +istaminei si bradiCininei (mediatori ai inflamatiei) cresc peristaltica intestinal( iar administrarea de adrenalin sau beladon in+ib peristaltismul intestinal. +. MOTILITATEA I/TESTI/ULUI GROS +.1. Acti3itatea c&$t"actil) a i$testi$ l i g"&s. Colonul primeste A77$2A77 ml de c+im intestinal pe 'i din care absoarbe apa si mineralele( astfel nc,t materiile fecale contin ntre A7$277 ml de ap. $ Contractiile colonului pro%imal sunt adaptate functiei de absorbtie a apei si de omo)eni'are a c+imului intestinal( n timp ce contractiile colonului distal asi)ur propulsarea continutului intestinal n rect prin miscri peristaltice si miscri de transport I %n mas". -n )eneral( activitatea contractil a colonului este lent si se caracteri'ea' prin ? tipuri de miscri&

>

 #iscrile segmentare - de tip ( $ contractie local( nepropa)at( a fibrelor circulare( care ec+ivalea' cu miscrile pendulare ale intestinului subtire. unt miscri de amestec si sunt frecvente la nivelul cecului si colonului ascendent. #iscrile segmentare - de tip (( $ sunt contractii circulare mai desfsurate $ numite si +austratii care se propa) de o parte si de alta a punctului de unde iau nastere( functia lor principal fiind de a favoriza absorbtia apei #iscrile de tip ((( $ sunt variatii lente ale tonusului bazal& pe care se grefeaz miscrile de tip ( si ((& precum si miscrile peristaltice& asemntoare celor din intestinul subtire( dar cu frecvent mai redus. <itmul contractil peristaltic creste pro)resiv dinspre cec spre colonul si)moid si asigur progresiunea continutului intestinal spre rect. #iscrile de tip () sau miscrile de tip transport n mas $ sunt miscri cu un puternic efect de evacuare a continutului intestinal( caracteristice intestinului )ros. Aceste contractii apar de 8$? ori pe 'i si de'volt o presiune mare n 'ona de producere. Miscrile !%n mas" sunt declansate prin refle%e lun)i va)o $ va)ale ()astro$colice si duodeno$colice( prin refle%e locale (colono$colonic) si sunt puternic influentate de emotii si e%citanti conditionati.

+.2. Regla"ea #&tilit)tii i$testi$ l i g"&s. (nervatia extrinsec o parasimpatic( stimulatoare( este repre'entat de nervul va) pentru colonul pro%imal si de nervii pelvici sacrati ( 9$ ?) pentru colonul distal. o simpatic( in+ibitoare( este repre'entat de fibre din me'enteric superior pentru /umtatea dreapt a colonului si de fibre din ple%ul me'enteric inferior pentru /umtatea st,n) a colonului. (nervatia intrinsec repre'entat de plexului mienteric asi)ur colonului pro%imal o autonomie mai mare( acesta put,nd s$si efectue'e aproape normal functia motorie n conditiile va)otomiei bilaterale. Colonul distal pre'int posibilitti reduse n acest sens. *actorii endocrini cu rol n stimularea motilittii intestinului )ros sunt )astrina( serotonina si colecistoCinina. Medicamentele parasimpaticomimetice (neosti)mina) stimulea' motilitatea colonului si n special miscrile propulsive. Morfina creste tonusul musculaturiii colonului si intensific miscrile se)mentare( n sc+imb suprim activitatea propulsiv. +.!. De,ecatia $ este un act comple% care reali'ea' evacuarea portiunii terminale a colonului si eliminarea materiilor fecale din rect. $ e desfsoar n dou fa'e& colic $ de e%presie si rectal $ de evacuare.

#ecanism $ 4istensia colonului si)moid declansea' contractii !%n mas" ce propulsea' materiile fecale n ampula rectal. $ Pe ba'a e%citrii mecanoreceptorilor locali( distensia rectului produce !apelul pentru defecatie". $ !mpulsuri aferente se transmit mduvei sacrate pe calea nervilor pelvici si rusinosi interni. $ 4e la centrul ano$spinal al mduvei sacrate ( 9$ ?)( pe calea nervilor pelvici este comandat contractia peristaltic a rectului si rela%area concomitent a sfincterului anal intern. $ Centrul ano$spinal functionea' sub control cortical( care este complet dup a 2A$a lun de viat. $ ub influenta corte%ului( sfincterul anal e%tern este rela%at prin intermediul nervilor rusinosi (somatici). $ Apoi are loc o inspiratie profund urmat de e%pir cu )lota nc+is( musc+ii presei abdominale sunt contractati( iar presiunea intrarectal creste de la 97 mm:) la 277$977 mm:)( favori',nd e%pul'ia bolului fecal. $ Contractia musc+ilor ridictori anali comprim apoi peretii rectului( elimin,nd ultimele resturi. +emporizarea defecatiei se reali'ea' voluntar prin nc+iderea fortat a sfincterului anal e%tern. <eceptorii rectali se adaptea' pe cale simpatic $ nervii +ipo)astrici( tributari mduvei lombare 39$3? si care induc in+ibarea miscrilor peristaltice si contractia sfincterului anal intern. Miscrile antiperistaltice rectale pot trece din nou materiile fecale din rect n colonul si)moid. 4up un timp( dilatarea portiunii recto$si)moidiene a colonului si cresterea presiunii intrarectale de la 97 mm:) la ?7$A7 mm:) determin reaparitia sen'atiei de defecare.