Curs R11

USH Facultatea ARHITECTUR
Note de curs Restaurare 3, conf dr arh I.Kisile ic!
UNIVERSITATEA SPIRU HARET Bucureti FACULTATEA de ARHITECTUR
METODE SI TEHNICI CONTEMPORANE DE CONSERVARE

Conf. dr. arh Ileana KISI"E#IC$
1
NOTE de CURS Restaurare 3
Coninutul tematic al disciplinei 1. Managementul proiectului de conservare. Definirea cadrului juridic care reglementeaz interveniile asupra monumentelor istorice i a imobilelor din zone construite protejate, precum i reglementri privind patrimoniul mobil n Romnia. . Etapele programului de conservare. !azele proiectului de conservare de la cercatrile analitice, fi"area primelor concluzii pn la stabilirea ordinii operaiilor de intervenie. #roiectul de conservare si releveul de degradare$ definiii i metode grafice. Definirea altor instrumente de nregistrare a strii de degradare i adaptarea lor la scara i tipologia obiectului avut n observaie. %. Morfologia suprafeelor de arhitectur. Recunoaterea materialelor naturale i compozite utilizate n structurile i pe suprafeele de ar&itectur' caracteristici fizice specifice i modul de valorificare a calitilor estetice n istoria ar&itecturii. (. Anamneza cauzelor de degradare i evaluarea efectelor. )etoda Rolf *net&lage i ierar&izarea formelor de degradare specifice n funcie de amploarea i gravitatea lor. +. Rolul cercetrilor interdisciplinare n definirea strii de conservare a monumentelor istorice. ,olaborarea interdisciplinar dintre ar&itect i specialiti. -"periena ar&itecilor interbelici. .. Metode distructive si nedistructive de nregistrare a formelor de degradare. /bservaii vizuale, instrumente de msurare specifice, msurtori pe baza unor eantioane. 0nregistrarea formelor de degradare i detalierea reprezentrii n funcie de e"igenele proiectului. 1. Metode de restaurare. *oluii de restaurare, conservare, reabilitare i punere n siguran mpotriva prbuirilor accidentale 2 studii de caz 3. Monitorizarea i ntreinerea curent. )etode de monitorizare a operaiilor de restaurare pe antier. )onitorizarea strii de consevare, msuri de protecie, msuri depunere n siguran, metode de ntreinere curent i e"traordinar dup nc&eierea lucrrilor.
Bi liografie recomandata studentilor Reviste de specialitate 4uletinul ,omisiei )onumentelor 5storice Revista )onumentelor 5storice ,ri 67-**68DR585, 9., 4-7:R6)5, ,., ,/RD6R/, )., :/RR6,6, 9., ; Pattine, pellicole, patinature, 5n$ Diagnosi e progetto per la conservazione dei materiali dell<arc&itettura, -dizioni de 7uca, Roma, 1==3, p. +=; .3 6R,/76/, ,arla ; Le ricette del restauro. Malte, intonaci, stucchi dal XV al XIX secolo , )arsilio, >enezia, 1==3 6*?@R*:, Ao&n 2 Conservation of ruins, 4utterBort& 2 ?einemann -ditor, 7ondon, CC1 6*?@R*:, Ao&n si 6*?@R*:, 8icola 2 Practical buiding conservation, vol.I Stone masonr , vol.55 !ric", terracota earth , 9oBer :ec&nical #ress, 1==C. 46-R, 8.*., *8-:?769-, R.DeditoriE ; Saving our architectural heritage# $he conservation of historic stone structures, 7ondon, 1==1 4R68D5, ,esare 2 $eoria restaurarii, -ditura )eridiane, 4ucuresti, 1==. ,6)@!/, Dario, 4-R86RD5, 6driana ; Microclimatic factors affecting the $ra%an Column , 5n$ :&e science of t&e total environment, 1 3, p. 1==%. ,6R4/86R6, 9iovanni 2 &estauro architettonico, @:-: -ditore, )ilano, CC1 ,6R4/86R6, 9iovanni 2 &estauro dei monumenti. 'uida agli elaborati grafici , 7iguori -ditore, 8apoli, 1==1. ,R5F68, Rodica 2 &eabilitarea locuirii urbane tradi(ionale, -ditura #aideia, 4ucureti, CC( ,@R58*,?5 >/R/86, 9&eorg&e 2 )rhitectur*. +rbanism. &estaurare., -ditura :e&nic, 4ucureti, CC. 1; ++,
D-7 )/8:-, )arco, >5::/R5, /ttavio ; )ir pollution and stone deca # the case of Venice, 5n$ -ndeavour. 8eB series, vol.=, no.%, pp. 111;1 1, 1=3+ D5)-*, !rancis 9. 2 Sedimentar p..1;1%(. !-RR/85, 6.)., )6R5/::585, )., ; Lessico dei materiali lapidei, 5n$ Diagnosi e progetto per la conservazione dei materiali dell<arc&itettura, -dizioni de 7uca, Roma, 1==3, p.1=1; C !5:H8-R, 4., ?-58R5,?*, I., I/J86:HI5, R. ; ,eathering forms - classification and mapping, 5n$ 8atursteinGonservierung in der DenGmalpflege, 4and 3C, )unc&en, 1==+. !/R:585, #atrizia ;$ecnica edili.ia romana, 6ntiKuarium di )onte Romano, 1== 958/@>-*, Rene, )6R:58, Roland Ded.E, ; /ictionnaire methodi0ue de l1architecture gre0ue et romaine, vol.1, -cole !rancaise de Rome, 1=3+. 95@!R-D5, 6ugusto 2 Il cantiere di restauro. Materiali . tecniche. )pplica.ioni. , 6linea -ditore, !irenze, 1==3 A/I57-?:/, A@II6 ; 6 &istorL of arc&itectural conservation, /"ford, 1=== 76HH6R585, 7orenzo, 7aurenzi :abasso )arisa ; Il restauro della pietra, ,-D6), #adova, 1=3.. )6)57768, )arc 2 Pathologie et restauration des constructions en pierre , ,entre 5nternational dMetudes pour la conservation des biens culturels, Rome, 1=1C. )5896RR/ )6R:58, !rancisco Ded.E; /egradacion ar0uitectonico, -ditorial ,omplutense, )adrid, 1==. /#R5F, 5oan 2 Monumentele istorice din &om2nia 34567 48679 , -ditura >remea, 4ucureti, CC1 #5986:5, :erisio ; Le scuole di Vene.ia, -lecta, )ilano, 1=31 #/75H@, >irgil 2 Memoria arhitecturii. Contribu(ii privind restaurarea monumentelor istorice, -ditura @niversitar N5on )incuO, 4ucureti, CC. #/#-*,@, #aul 2 /egradarea constructiilor, -ditura !undaiei Romnia de )ine, 4ucureti, CC R/,,?5, 9iuseppe 2 Istitu.ioni di restauro dei beni architettonici. Cause accertamenti, diagnosi, preven.ioni, collaudi , ?oepli, )ilano. >676D5-R, 9iuseppe ; L1architettura pratica, vol 5>, Roma, 13%% conservacion del patrimonio roc"s, Conservation of building and decorative stone, 4utterBort&;?einemann, Reed 4ooG *ervices 7td., 1==C,
ZBIRNEA, Ileana - Rasegna veneziana. I tagliapietra e la loro arte, Annuario del Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica, Venezia, 2001.
Conservarea Definitia conservarii Dcfr. R.,risanE ,onservarea. 5n sens larg, se refera la ansamblul actiunilor menite sa prelungeasca viata mostenirii culturale si naturale' conceptul general implica diverse masuri si tipuri de tratament Dv.prezervare, consolidare, restaurare, reabilitareE. 5n sens restrans, cu referire directa la obiectul depatrimoniu, c. are ca obiectiv mentinerea sub control DstopareaE proceselor de degradare a materiei, scopul primordial al interventiei astfel denumite fiind cel de a pastra autenticitatea si integritatea resursei culturale' tratamentul conservativ se limiteaza la eliminarea cauzelor degradarii Din masura in care este posibilE, curatarea, consolidarea si protectia materialului originar. 5n sensul definit pot face obiectul unei operatii de conservare atat obiectele sau imobilele cu valoare de patrimoniu cat si cele cu o valoare artistica minora si care nu sunt protejate din punct de vedere al legii. )otivatia conservarii ,e factori ne obliga sa abordam conservareaP - degradari provocate de$ catastrofele, cataclismele, - starea de degradare avansata sau de colaps, 5n Romania e"ista programe de punere in siguranta si in valoare a monumentelor istorice. D#rogramul 8ational de Restaurare 2 unde sunt propuse lucrari de salvare, conservare si restaurare pentru$ 5
situri ar&eologice, monumente istorice, componente artistice, etc.E ,ine declanseaza procesul de conservare P entitati publice$ administratia 2 locala sau centrala, entitati private$ fundatii culturale, corporatii industriale, bancare,... , persoane fizice 2 proprietari, c&iriasi, ... ,ine plateste operatiile de conservareP se constituie parteneriate pentru marile obiective de interes public intre proprietarii m.i. parteneriate intre autoritatile localeQcentrale, fundatii, corporatii si persoane fiizice.
,um se reglementeaza juridic operatiile de conservareQprotejare P ,u ajutorul instrumentelor juridice. 7egile de protejare a monumentelor istorice ( Q CC1 si a bunurilor mobile 13 Q CCC. definitia m.i., categoriile de importanta si modul de dobandire al acestei calitati, drepturile si obligatiile proprietarului m.i. obligatiile autoritatilor publice si modul in care se pot implica in operatii de protectie, modul de selectare a solutiilor de conservare dpdv legal si te&nic, monitorizarea starii de conservare a m.i. si institutiile care se ocupa de monitorizare, *tabilesc$ la m.i.
la bunuri mobile o definitia patrimoniului cultural national mobil, categoriile de bunuri ; semnificatie$ ar&eologice, istorico;documentare, artistica, etnografica, stiintifica. o ,lasificare$ :ezaur !ond o ,ercetarea, inventarierea si clasarea o #astrarea, conservarea, copierea o ,irculatia bunurilor clasificate in patrimoniu,
*tabilirea programelor de conservare 5n Romania. *e stabilesc obiectivele de conservatQrestaurat pentru un an fiscal in functie de$ lista de propuneri, parteneri interesati, programe culturale locale sau centrale de reabilitare si punere in valoare. Etapele unui program de conservare 5n domeniul conservarii monumentelor istorice multe lucrari care se realizeaza respecta normativele legale pentru e"ecutia lucrarilor publice. 4unurile conservate fiind la randul lor in proprietate publica De"$ edificii cu valente istorico;artistice aflate in proprietate publica si amplasate fie in zone centrale istorice fie in ansambluri istorice, etc.E pot fi atat laice cat si religioase sau militare.
6partenenta monumentelor la domeniul public beneficiaza de avantajul unei finantari din fonduri publice siQsau private. 7ucrarile de conservare sunt supuse unor norme speciale care influenteaza direct toate fazele de realizare a lucrarii$ !aza 5 2 dupa selectarea obiectivului care va fi conservat in baza unei argumentari privind starea fizica, importanta si posibilitatile economice locale si regionale 2 se realizeaza proiectul. !aza 55 2 e"ecutia lucrarilor proiectate !aza 555 2 inspectia si receptia finala a lucrarilor R eventuale completari si corectari de detaliu acolo unde studiile preliminare nu au anticipat necesitatea acestora. #roiectul de conservare, realizat conform normelor in vigoare, pune la dispozitia antreprenorilor si conservatorilor$ cunostinte aprofundate asupra monumentului istoric, privind$ cauzele si efectele degradarilor si capacitatea portanta, solutii de remediere a degradarilor si de stopare a cauzelor. :oate datele adunate avand scopul final de atingere a obiectivelor de conservare a monumentului istoric. -"ecutia lucrarilor se face respectand urmatoarele principii$ a. realizarea proiectului, b. respectarea graficului de lucrari. :oate in vederea garantarii calitatii lucrarilor, economia de mijloace.
#roiectul de conservare parcurge % etape$ 5. #roiectul preliminar 2 este o faza necesara obtinerii resurselor financiare pentru realizarea si punerea in opera a proiectului. 6cesta este compus din urmatoarele$
raport complet Drealizat de preferinta la fata loculuiE privind$ observatiile inregistrate privind fenomene naturale$ vanturi dominante, insolatie e"cesiva, ing&et e"cesiv, efecte indirecte ale unor lucrari realizate in vecinatate, efectele unor accidente provocate intentionat sau nu de catre oameni, descrierea amplasamentului si a pozitiei cladirii intr;un ansamblu, sc&imbarea de functiune sau abandonul, descrierea cladirii indicand puncte cardinale si cote de nivelQetaje, descrieri detaliate privind$ fundatiile, incarcarile si impingerile suplimentare, lipsa de consitenta a solului in zona fundatiilor, zonele prabusite, sprijinirile si structuri de protectie, e"itenta vegetatiei si a animalelorQpasarilor, umiditatea, starea zidurilor si a acoperisului, straturi de finisaj, instalatii, amenajari ale terenului din imediata vecinatate, mobilierul fi" .
rezumatul cercetarilor si analizelor, dar si analiza metodelor si solutiilor alese pentru interventie. releveul monumentului istoric in care sunt indicate materiale e"istente, te&nicile de e"ecutie. releveul de degradare la care sunt marcate atat degradarile superficile cat si cele structurale. sc&ite si sc&eme desenate pentru interventiile propuse. evaluarea sumara a costurilor globale.
55. #roiectul definitiv 2 aprofundeaza toate aspectele atinse in faza preliminara, accentuand aportul cercetarii stiintifice si a evaluarilor economice. -ste compus din$ - toate cercetarile stiintifice necesare determinarii starii fizice in functie de comple"itatea monumentului istoric Dcercetari geologice, c&imice, fizice, geodezice, termice, e"pertiza te&nica structurala, etc.E - toate calculele structurale, - toate calculele pentru instalatii si conectarea la utilitatile publiceDapa, canal, gaze, electricitate, cabluE, - calcule economice defalcate pe specialitati, - caiete de sarcini pentru antreprenori si conservatori, - programul de lucrari si coordonarea specialitatilor, - contractul cu antrepriza, - planul de siguranta privind prevenirea accidentelor si evacuarea lucratorilor. 555. #roiectul de e"ecutie contine toate piesele scrise si desenate necesare punerii in opera a lucrarilor. *cara pieselor poate varia de la 1Q+C 2 1Q C 2 1Q1, necesarul de materiale, antemasuratoare pentru fiecare tip de lucrari, precum si costurile, planul de intretinere al cladirii.
Releveul !cf. "E#$ 9
)asurarea, desenarea si reprezentarea la scara a elementelor unei constructii, ale unui ansamblu de constructii sau ale unui detaliu constructiv. *c&ita in care sunt reprezentate la scara aceste elemente. Releveul este un instrument stiintific. #e de o parte pentru rigoarea geometriei data de masurile precise,pe de alta parte pentru interpretarea critica data observatiilor obiective si pentru acea necesara intelegere a obiectului istoric pe care se bazeaza. 8u se diferentiaza total de releveul fotografic. Releveul este important pentru completitudinea datelor pe care le inregistreaza si la care apeleaza cei care il cerceteaza. /rice lucrare de restaurare va fi urmata in viitor de o alta lucrare de restaurare care va adopta alte metode si te&nici de operare. ,a o prima necesitate este necesar, inainte de desc&iderea noii lucrari, saintelegem complet atat starea fizica a edificiului, lucrarile realizate anterior cat si releveele realizate cu ocazia acelei etape. Releveul insumeaza doua momente diferite si care se desfasoara succesiv$ masurarea sau relevarea, reprezentarea grafica a tuturor informatiilor culese Nin situO. Din cele doua operatii rezulta desene e"plicite si absolut clare prin intermediul unui desen de mana, a redarii fidele a imaginii si uneori poate fi abstract prin sc&ematismul cu care sunt reprezentate zonele decorate. -"ista numeroase conventii grafice raspandite, iar unele au capatat caracter de norma. *unt necesare conditii speciale pentru realizarea releveului, in scopul obtinerii unui rezultat optim, util publicarii desenelor, fotografierii si ar&ivarii lor. Desenele se realizeaza doar in tus si creion tare$ ? si ?, pe &artie alba groasa cu porozitate redusa. Desenul va fi realizat cu o linie nu prea subtire, lizibila. Diferentele in grosime ale liniilor vor viza doar diferentierea dintre liniile de sectiune si liniile marcand zonele nesectionate Dbolti, arce, pavimenteE. #utand astfel sa reprezentam ipoteze constructive, finisaje si zone degradate. Desenele vor fi in permanenta insotite de indicatia asupra scarii grafice, un sistem de a"e si cote de nivel. #lansele vor contine totdeauna date de referinta privind titlul lucrarii, desenatorul, proprietarul, DlocalitateaE, anul si punctele cardinale.
10
6ctivitatea de restaurare presupune atentie, concentrare si verificari sistematice' capacitate de cercetare istorice si o constiinta critica, familiarizarea cu problemele din domeniul protejarii monumentelor istorice. #e de o parte sunt de neinlocuit cunostintele generale de istoria ar&itecturii si capacitatea de aprofundare cu ajutorul noilor mijloace de cercetare, sprijinirea pe rezultatele obtinute prin intermediul altor discipline cum sunt$ c&imia, fizia, biologia sau geologia. -valuarea rezultatelor stiintifice vor capata o mai mare consistenta in momentul in care releveul este complet, demonstrand astfel ca releveul este un instrument de neinlocuit.
Releveul de degradare !cf.prof. Car onara$ *urprinde toate etapele de degradare e"istente in momentul observatiei. -ste o metoda ne;distructiva aplicabila pentru orice tip de material. *uprapunerea mai multor tipuri de degradare se marc&eaza simbolic si se e"plica in legenda. Rolf *net&lage a dezvoltat o te&nica de reprezentare a degradarilor pentru suptafetele din piatra, a propus si o clasificare a formelor de degradare, de la 1 la +, in functie degravitatea degradarii. Releveul fotografic !cf. prof. Car onara$ -ste o metoda de inregistrare a datelor foarte comple"a din punct de vedere al e"igentelor te&nice pe care le impune pentru obtinerea unor rezultate de calitate. #resune instalarea urmatorului ec&ipament$ sc&ela metalica de inaltimea si desc&iderea obiectivului, sau o macara cu brat mobil, surse de lumina artificiale, camere foto macro, computer si programe specifice de prelucrarea imaginilor. !otografiile realizate se realizeaza frontal la cote prestabilite atent conform unui plan prestabilit. !otografiile sunt realizate de la o distanta egala fata de obiectiv, folosind o sursa de lumina laterala sau in penumbra totala.fotografiile vor avea arii de suprapunere utile montajului care se realizeaza dupa. *e utilizeaza in permanenta in zona vizata un martor de scaraQscarar cu gradatii vizibile bicolore, amplasat in marginea zonei evitand acoperirea detaliilor. @n instrument omniprezent intr;o astfel de actiune este trepiedul. *e e"ecuta succesiv
11
fotografii cu si fara flas& in functie de profunzimea dedetaliilor si a gradului de refle"ie a suprafetelor.e". foita de aur. !otografiile e"ecutate se fac din pozitii relevante pentru surprinderea imaginilor dorite. !otografiile se realizeaza fie frontal fie in planuri razante in functie de scopul urmarit. @n documentar fotografic nu va putea surprinde toate informatiile de ordin stilistic, structural sau functional al cladirii, deaceea acestui tip de releveu ii sunt rezervate valorile figurative$ perspective spatiale, decorative, cromatice, tratamente de suprafata. Morfologia suprafetelor de arhitectura %uprafete din piatra. 5n clasificarea epocilor preistorice, epoca pietrei este prima epoca istorica. ,alciul este o substanta constituenta atat pentru piatra cat si pentru sc&eletul uman, pe langa mici cantitati de siliciu, magneziu, si alte componente. :ratatele antice si medievale trateaza cu multa atentie piatra si modurile de utilizare in ar&itectura$ &itruviu, antic&itate, 9recia, De arc&itettura 'ilarete, 1(.1;(, !irenze, :rattato di arc&itettura (iorgio &asari, !irenze, 1+.3, 7e vite dei piu celebri arc&itetti, pittori et scultori italiani, da ,imabue insino a<tempi nostri 'rancesco (riselini, 1111, >enezia, Dizionario delle arti e de<mestieri )ommaso )emanza, 1113, >enezia, >ite dei piu celebri arc&itetti e scultori veneziani Ernesto Belavitis, 133., #adova, 8ozioni teoric&e pratic&e sul taglio delle pietre insegnateS -ste deja cunoscuta clasificarea moderna a rocilor in % mari clase referinduse la modalitatea de formare si prezenta lor pe scoarta terestra$ magmatice, sedimentare, metamorfice. Rocile magmatice
12
*unt acele roci formate prin consolidarea magmei la diverse niveluri ale crustei terestre. Rocile magmatice formate prin solidificarea i rcirea magmei la suprafaa pmntului se numesc vulcanice. ,ele mai cunoscute sunt$ bazaltul, andezitul i tra&itul. Rocile formate din magm la adncimi mari, prin rcire lent se numesc plutonice. 9ranitul, dioritul i sienitul fac parte din aceast categorie.
Rocile magmatice contin o mare cantitate de dio"id de siliciu D*i/ E si pot fi clasificate in functie de cantitatea prezenta. Rocile magmatice se impart in$ acide T.+U *i/ , intermediare ++;.+U, bazice (+;++U, ultra bazice V(+U. *unt roci cristaline sau sticloase care nu demonstreaza un mod secundar de formare. )ineralele constitutive sunt in ec&ilibru si intr;o asociere stabila in conditii date. 9ranitul DintrusivE si porfirul DefuzivE sunt caracterizate de asocierea cuarului 1 cu feldspaii alcalini si mica%. 9ranitul provine din magme bogate in siliceD*iE si are o structura granulara caracterizata de asc&ii de mica. *ienitele si tra&itele provin din magme sarace in silice si au o te"tura uniforma cu cristale mici Dse prelucreaza usorE. 4azaltul este format din piro"en si feldspai care cristalizeaz foarte fin. :uful este o roca piroclastica format din cenua vulcanic.
- Cuartul !" este dur nu #oate $i distrus mecanic sau c%imic cu usurinta. &imensiunea $ra'mentelor marturiseste intensitatea si durata interactiunii cu o alta $orta. 2 - (elds#atii (" - ) Al, *i"+,- ) . Na, /, Ca, Ba. 0rin distru'erea lor se 'enereaza ! si 1. *unt cele mai a2undente minerale sunt ataca2ile c%iar de o #loaie usor acida 'enerand saruri solu2ile /, Na, Ca" si ar'ile. 3 - 1ica 1" - re#rezinta o $amilie de silicati minerali care se di$erentiaza 4ntre ei #rin com#ozitia c%imica. Cele mai cunoscute sunt 2iotitele si musco5itele. Au o cli5are #er$ecta si sunt rezistente la atacul c%imic si la de'radare.
13
Rocile sedimentare *unt roci formate ca urmare a degradrii c&imice i fizice a rocilor cauzat de factori diveri$ o"idarea , a transportului i depunerii aluviunilor aduse de apele curgtoare. si apoi litificate, se numesc si endogene. 6u o geneza secundara pentru ca deriva direct sau indirect din roci vulcanice, metamorfice sau sedimentare. ,ompozitie curenta$ cuart, feldspati, numuliti(, mica. 9eneza rocilor sedimentare se formeaza ca urmare a degradarii altor roci Dde orice naturaE pn la crearea altor sedimente si a solutiilor, transportul, elaborarea si depunerea sedimentelor, diageneza si litificarea+ sedimentelor
,lasificarea organogene, mi"te.
rocilor
sedimentare$
aluvionare
sau
clastice,
c&imice
sau
/ alta clasificare ; rocile conglomerate' roci &eterogene continand agregate si cimentQlegant matricial. ,lasificare dup te"tura$
- Numuliti - 7iti$icarea este re#rezentata de ansam2lu de reactii $izico-c%imice su$erite de sedimentele care se trans$orma in roci coerente.
6
14
/rtoconglomeratele, granulele sunt in contact unele cu celelalte iar cimentul matricial este T1+U din volumul rocii. *e formeaza in depozite marine la presiuni mari. *e divid dup vec&ime$ oligomictic., polimictic1. #araconglomeratele. 9ranulele nu se ating unele pe celelalte dar sunt inconjurate de un ciment matricial fin, sunt sedimente depuse in timpul transportului de mase, unde matricea ocupa V1+U din volumul rocii. #. nu pot fi considerate niciodata mature. :ipuri de roci sedimentare3$ 8isipurile roci nelitificate. 6reniteleQgresiile sunt caracterizate de o lipsa de maturitate in te"tura si structura mineralogica. ,ompuse din W au matrici calcito;Qsilico; argiloase. 9ranulele sunt e"trem de angulare provenind din fragmente ale altor roci, incluzand W,!,). *tructura instabila este e"trem de alterabila. ,alcarenitele sunt gresii la care domina granulele calcaroase. 6rgilele provin din roci bogate in ! neconsolidate. *isturile argiloase contin +CU calcar si sunt argile consolidate. ,alcarul este litotipul cel mai utilizat in ar&itectura data fiind usurinta prelucrarii. :ravertinul se formeaza prin sedimentare in mediu marin sau fluvual. 6labastrul Dstalactite sau stalacmiteE sunt produse de precipitarea, dizolvarea si depunerea altor rociS Rocile metamorfice R.m. #rovin dintr;o modificare de roci petrecute la temperaturi joase si la presiuni deosebit de inalte ; rezulta in general in urma miscarilor unor placi ale litosferei una impotriva celeilalte. *tructura rocii se modifica dand nastere unor cristale de dimensiuni mari sau prin recristalizarea unor noi minerale si care sunt stabile in noul ambient. !actorii de metamorfoza sunt presiunea si temperatura adeseori cei doi factori sunt concomitenti, in masuri diferite dau efecte diferite. Roci metamorfice )armurele se produc in urma unor procese metamorfice petrecute la temperaturi inalte Doricum rocile de origine sunt de natura calcaroasaE.
8 :
au la 2aza litoti#uri $oarte sta2ile9 cuartitele realizate din mai multe litoti#uri di$erite sunt in 'eneral insta2ile caracterul sedimentar se mani$esta si #rin e;istenta straturilor sedimentare, a sensului de de#unere.
15
)armura ; procesul diagenetic are loc la CC ; 3CCX,, temperatura magmei. ). provine din procesul metamorfic pe care il sufera rocilor Dcare pot fi de diferire naturiE. 6re o structura granulare datorata recristalizarii calcitelor si o structura sistoasa datorata presiunii orientate. -"ista o stransa legatura intre varietatea de pietre, regiunea geografica si ar&itectura locala creata de;a lungul timpului. ,and ne referim la prelucrarea pietrei trebuie gandit diferit de zidarie sau orice alta operatie in constructie. !iecare pas in prelucrare implica o sc&imbare de forma si o eliminare de material in acelasi timp. Deaceea sunt indispensabile instrumentele de prelucrare si de inlaturare a materialului. 8u se poate face abstractie de faptul ca in timpul prelucrarii artistul se adapteaza materialului Dinstrumente, desen c&iarYE. 5ndemanarea ; sunt persoane care prelucreaza piatra cu usurinta cu care altii deseneaza. *unt fle"ibile in lucru si capabile sa se adapteze usor situatiilor neprevazute. Alegerea si utilizarea pietrei. ,onditii necesare si suficiente -conomicitatea materialului in functie de cantitatea necesara, pentru$ zidarii, placaje sau decoratii. -"$ !ortificatii facute din piatra de rau in evul mediu
16
Distanta fata de sursa. 5n perioada augustiniana marmura de ,ararra Dca proprietate romanaE era sursa comuna de material de sculptura. 5n evul mediu, incet, se restabileste legatura intre materialele locale si santier.
-conomicitatea transportului Dmijloace si costuri impliciteE. 7a >enetia piatra de 5stria era adusa de la carierele de pe coasta dalmata. -"igentele proiectarii ; alegerea anumitor litotipuri in functie de rezistenta si de efectele plastice dorite. 5n ar&itectura renascentista dar mai ales cea baroca marmurele colorate dominau aparatul decorativ fapt ce conducea la un import masiv de marmure policrome la preturi fabuloase si deaceea in cantitati insuficiente.
-"emple$ #ietrele silicioase$ gresia si gneiss;ul, apar des utilizate la realizarea pavimentelor, Calcarele pentru usurinta prelucrarii au fost deseori utilizate in diverse scopuri$ pavimentari, zidarii structurale, finisaje de serie sau foarte fine. Marmurele utilizate pe scara larga in antic&itate Din blocuri mariE sunt la fel de apreciata in evul mediu fiind reciclate pietrele provenind de la ruine sau cele rezultate din demolarea unor monumente antice. E*tragerea )etodele de e"tractie specifice antic&itatii se pastreaza pana in secolul Z5Z. -ste vorba de o serie de operatii in aparenta simple care utilizeaza energia umana si pe cea animala dar mai ales ingeniozitatea. 5n evul mediu pana prin in secolul Z55 dificultatile de e"ploatare si mai ales de trasport ale pietrei determina o cautare a carierelor apropiate, sitului de construit, avand litotipuri de duritate medie si cele care ofereau facilitatii transportului Dpe calea apei fiind cea mai lesnicioasaE. Dupa secolul Z555 imbunatatirea te&nicilor de e"tractie conduce la o marire a diversitatii materialelor e"trase, ajungandu;se la e"ploatarea pietrelor cu duritate ridicata precum granitul si porfirul. )etode moderne$ e"tragerea obisnuita, se face in functie de calitatile pietrei, in general fara e"plozibil. ,autandu;se modalitatile de desprindere a blocurilor din masa fara a;i provoca fracturi interne. -scavarea cu aer comprimat, -scavarea cu discuri diamantate, folosit in 4elgia pentru granit. -scavarea cu fir elicoidal$ in mici si in mari mase. 17
Etape in prelucrarea pietrei 68:5,?5:6:- ; elementele se definitivau in cariera aproape integral, c&iar si piesele de decor izolate. ->@7 )-D5@ ; piatra deja montata, in locul final, putea sa fie in continuare prelucrata. Din secolul Z555, la >enetia, apar atelierele de sculptura unde soseau blocuri de piatra taiate in cariera. !inisajul se facea aproape integral in atelier, dupa norme riguros respectate. 7a montarea pieselor, incepand cu antic&itatea elenistica, se folosesc in permanenta g&idajele realizate din lemn sau din aramaDfurnizate de catre ar&itectE. 1. -"tragerea blocului
,uie de lemn sau din metal ,iocane
4locurile de regula se desprind in lungul straturilor sedimentare sau Ddupa cazE in lungul fisurilor pre"istente. *e deseneaza conturul de dizlocat pe fiecare plan si se practica gauri in lungul desenului la o distanta de ma"im %Ccm. si adanci de + cm. *e fi"eaza cuiele in gauri$ cele din lemn se acopera cu apa, iar cele din metal se bat cu ciocanul ; astfel se realizeaza o despicare a pietrei. #ot aparea devieri in profunzime dupa microfisuri necunoscute. *e practica decuparea blocurilor cu fierastraul atunci cand se e"trage material pretios$ marmura. . *c&itarea volumului final. #ana in sec >55 i.,. se foloseau instrumente de prelucrare din piatra DbazaltE apoi instrumente metalice Dcupru si bronzE. 5n -gipt obeliscurile din porfir sunt decorate in relief. *ec. >55 ; >5 i.,. 6par primele obiecte decorate in 9recia. #erioada imperiului roman. *e specializeaza instrumentele si se perfectionaza cele perforatoare. Dupa caderea imperiului roman. *cade calitatea si numarul instrumentelor, metalul devine mai rar. 5n evul mediu timpuriu sunt folosite foarte mult instrumentele abrazive. #iatra se pune in opera putin fasonata si in asize naturale, in cazul zidariilor. 18
*ec. 5Z. 6par instrumente de prelucrare mai fine. Hidariile de piatra se fac in continuare cu pietre neregulate, fiind mereu acoperite de tencuieli. *ec. Z555. *e perfectioneaza instrumentele de prelucrare a pietrei moi si apar instrumente speciale specifice detaliilor gotice. *ec. Z5Z. #relucrarea pietrei se face partial mecanic.
-c&ere, ,ompase,
era folosit din plin la replicarea unor piese celebre sau c&iar a acelor fragmente care urmau sa fie inlocuite.
8ivela, !ir cu plumb, )arGer
#erforatoare
,iocane
#iatra, lemn metalice sau pneumatice.

,iocane Vbus& &ammerT
@tilizat la prelucrea granitului si la suprafeteleQfinisajele finale in ar&itectura. 8u se foloseste prea mult in sculptura
Dalta lata
!olosita la degrosari. *e lucreaza cu ea fiind asezata in ung&iuri ascutite.

Dalta ascutita
3+U din piatra prelucrata la o statuie se lucreaza cu acest instrument. #oate fi folosita ca instrument de finisaj. Dalta dintata !olosita la finisaje pentru obtinerea unor te"turi dorite in suprafata. *e toceste usor si poate da rezultate diferite de;a lungul unei zile de lucru. DornQdalta cu cap rotund !olosit in finisaje finale 6brazive !ierastraie !olosit atat la e"tragerea blocurilor cat si la formarea volumului dorit. Rasc&eta !olosita mai ales in prelucrarea marmurei la realizarea detaliilor foarte fine. 6brazivi !olositi si cunoscuti de catre antici erau folositi in slefuirea suprafetelor finale dar si la e"tragerea blocurilor$ piatra poce si gresia.
19
%. Definitivarea volumului 9radinarea )artelarea DaltuireaQsculptarea Rotunjirea Dfrecarea cu pietre abrazive sau cu nisipE !inisarea Dfrecarea cu terecota sfaramataE Dupa finisare se stuc&eaza golurile si se refiniseaza cu piatra ponce. 7ustruirea
,u folie de plumb si alti produsi din ce in ce mai fini. @ltimul lustru dat cu inalbitor Dera o solutie de o"id de staniu sau pulbere de oase calcinate sau o"id de fier in cazul marmurelor colorateE. / practica difuza fie pentru pietre noi cat si pentru cele vec&i era ceruirea, apoi lustruirea cu praf de os si stofa. (. 5ntegrarea volumului. 5ntegrarea partilor lipsa. *e foloseau masticuri preparate dupa diverse retete Drasina de pin, ceara, pulbere de marmuraE sau D sulf, rasina naturala, ceara, pulbere de piatraE.
+unerea in opera 1. Ridicarea si deplasarea. 4ucatilor mari din piatra a beneficiat de solutii ingenioase si studiate. )ai ales in antic&itate in -gipt si 9recia antica.
*anturi sapate pe fetele verticale Din prelucrare rezultau profile laterale care inlesneau agatarea si transportarea blocului de piatra.
. *olidarizarea blocurilor de piatra intre ele a aparut necesara in tarile caracterizate de miscari tectonice ale solului$ 9recia, imperiul roman 20
6grafe din lemn sau din bronz innecate in plumb topit #ene in dubla coada de randunica
Din evul mediu tencuielile si mortarele inlocuiesc in buna masura agrafele de solidarizare a pietrelor. Dimensiunile blocurilor scad simtitor in marime, piatra ca material devine mai rara iar forta de munca necesara deplasarii si prelucrarii este simtitor diminuata. Devine importanta compatibilitatea mortarului cu piatra, apar si aici retete de succes si te&nologii respectate foarte strict Dudarea prealabila a pietrei peste care se aplica mortarul si apoi tencuialaE. -ste tratata cu atentie sensul de punere in opera al pietrei dupa sensul de sedimentare. *e scriu multe tratate de stereotomie si se ajunge la recordul fatadelor autoportante. ,ulmea este atinsa odata cu goticul. ,colile veneiene -rau organizate, in varianta laica, dupa modelul fraternitatilor religioase catolice. #rimul capitolat al unei meserii apare in 3+ , la putina vreme dupa fondarea >enetiei D311 d.,.E. 8u este un caz singular, la !lorenta si la Roma acelasi tip de asociatii de mestesugari se numea confraternitate sau companie. Rolul era acelasi. 6sociarea avea ca scop unirea micilor patrimonii, administrarea si protejarea lor in comun. *colile, ca asociatii la >enetia, erau fie specializate pe meserii, fie erau dedicate cultului unui sfant. 6cestea reuneau oamenii de diverse cetatenii$ venetienilor cat si strainilor stabiliti in oras. / conditie necesara pentru obtinerea dreptului de a e"ercita o meserie la >enetia Dfie in cadrul unui atelier, fie independentE' era inscrierea intr;una dintre aceste scoli. 5nscrierea prevedea plata unei ta"e anuale, prestarea unor servicii in ajutorul comunitatiiQasociatii si respectarea unor reguli de comportament civic si profesional. 5n sc&imb cel inscris beneficia de dreptul de libera practica a meseriei Dstrict acelei pentru care se inscrieseseE, de un ajutor in caz de imbolnavire si putea lasa c&iar o pensie urmasilor, in caz de deces prematur. De cele mai multe ori, mestesugarului ii era interzis sa paraseasca >enetia, impreuna cu instrumentele meseriei, in caz contrar era considerat [tradator[ si pedepsit ila intoarcere. Regola d<arte pentru sculptori si pietrari care stipula Dobligatia de a da sfaturi competente clientului in ac&izitionarea materialelor in functie de rolul si locul punerii lor in operaE -ra interzisa acceptarea unei comenzi care a fost deja comisionata altui pietrar, 8ici un tamplar sau un zidar nu avea dreptul sa e"ecute lucrari de pietrarie, 21
/rice pietrar care a parasit >enetia, la intoarcere, pentru a putea reprinde dreptul de a lucra era obligat sa se renscrie intr;una dintre scoli si sa plateasca o ta"a speciala. -ra interziza prelucrarea pietrelor cu calitati necunoscute sau inferioare celor prelucrate deobicei #iatra de 5stria, inca din 1%13, era recomandata pentru realizarea glafurilor la ferestre, balcoane, arce si colonete, jg&eaburi, trepte 8u era permisa amestecarea pietrelor de calitati diferite intr;un acelasi produs Derau atenti la piesele structuraleE. #roductia curenta a acestor ateliere era cea de cornise, trepte, detalii de ar&itectura, fantani. @nii sculptori, dar cei mai importanti, faceau proiecte de ar&itectura integrale$ 6ndrea #alladio 4artolomeo 4uon )ic&elangelo 4uonarotti 4ernini -rau si sculptori si ar&itecti in acelasi timp. 6telierul, spre deosebire de cel al pictorilor, era in curtea casei. !apt ce nu permitea sculptorilor depozitarea si vanzarea concomitenta 8ormarea 5n general dimensiunile pietrelor aduse de la carierele de pe coasta dalmata erau fi"e$o lungime de ( piciaore D1%. cm.E #ietrele se incarcau pe barci care puteau duce pana la 1 t. ,onstructia barcilor putea fi subventionata de catre stat, in acest caz proprietarii fiind obligati sa faca cel putin + voiajeQan si daca reuseau sa depaseasca acest numar de transporturi, materialul rezultat prin diferenta era ac&izitionat de catre stat. 6cea dimensiune a condus la o modulare a detaliilor de ar&itectura realizate in piatra de 5striaY 8umerotarea si semnele conventionale *e gasesc frecvent, la demontarea elementelor structurale sau decorative numere si semne care aveau rolul ordonarii in asamblaj al pieselor ; pentru ca printre lucratori erau putini cei care stiau sa scrie si sa citeasca. 5ar semnele ii ajutau sa ordoneze piesele. 5nstrumente *e foloseau sabloanele si g&idajele mobile pentru controlul profilelor DstandardE sculptate. 22
'inisa-ele si protectia lor :e&nicile romane conduc la perfectionarea finisajelor din piatra de pana la 1 cm grosime ; lucru ce permitea o montare a placilor prin intermediul mortarelor. 5n cazul blocurilor de grosime de peste %cm. se apeleaza la agrafarea lastrelor cu sisteme asemanatoare celor contemporane. 5n renastere proiectarea fatadelor Dimbracate cu piatraE autoportante era o practica curenta mai ales la >enetia Dunde terenul si casele cu structuri elasticeE nu permit structuri rigide si greoaie. /biectivele acestor procedee, in buna masura abandonate incepand cu secolul Z5Z erau variate. *traturile protective aveau rolul sa protejeze suprafetele de piatra de atacul atmosferic pe care il aveau de suportat. 5n acelasi timp finisajul de suprafata putea induce valente cromatice diferite de cele ale pietrei de dedesubt, macar simuland pietrele mai pretioase, sau creeind impresia unui material uzatQmai vec&i, armonizand de multe ori bucatile noi integrate in paramente vec&i. 5n alte cazuri grosimea tencuielii egaleaza lastra de piatra niveland asperitatile pietrei ajungandu;se in acest fel la te&nicile stucului. *unt tratamentele cu diluanti transparenti DuleiuriE care aveau rolul intensificarii culorii pietrei. @n caz particular il reprezinta insa straturile de pictura aplicate suprafetelor de piatra Dincepand cu antic&itatea continuand in renastere cu te&nici diferiteE straturi preparate cu alb de zinc, culori pe baza de ulei ; amintind lucrul pe panza. /"alatii de calciu ; au fost determinati pe suprafete sculptate ale unor monumente antice, insa raman posibile in continuare doua ipoteze care pot e"plica prezenta lor$ aE ,olonizarea lic&eniana, bE Resturile unui tratament protectiv Dvar si legant organic care in timp a produs o"alatii de calciuE. 5n cursul secolului Z5Z au fost utilizati silicatii si fluorsilicatii D,u, ,r, !e, )gE ca si protectivi. 6lte patine pe baza de ulei sau ceara aveau rolul obtinerii unor suprafete lucioase, care din pacate se prafuiau in timp si se intunecau.
23
)aterialele moi si care aveau alveole naturale Dtravertin, tufE erau adeseori stucate Dfie pentru a crea deformatii mai interesante, fie pentru a imita materiale mai pretioase precum marmura. %uprafete din zidarie de caramida. 6rgila este materia prima din care se fabrica caramida si este o substanta minerala cu granulatie foarte fina 2 de origine sedimentara Dargile marine, fluviale, lacustre, moreniceE. Dpdv c&imic argila este compusa din siliciu, alumina si calciu' e"ista si magneziu,mangan, potasiu, titan, plumb, sodiu, fier, sulf in diferite cantitati. Dpdv mineralogic argila contine cuart, calcite, ilite, feldspati, clorite, caolinite, smectite... ,ompararea materiei prime cu ar&itectura locala demonstreaza o stransalegatura intre utilizarea argilei si sursa de provenienta. / analiza amanuntita ar trebui sa ateste legatura e"acta intre informatiile date de &artile geologice, denumirile unor zone, manuscrise si documente referitoare la cuptoarele de ardere a caramizilor. @tilizarea @tilizarea caramizilor nearse sau arse poate fi pusain legatura cu functiunea finala si rapiditatea de e"ecutie' ambele tipuri sunt utilizate pana in zilele noastre. Dimensiuni uzuale #relucrarea argilei e"tragerea materiei prime, cernerea argilei si separarea materilei fine de cea grosiera, realizarea amestecului$ pulbere de argila, apa, balast;nisip, paie vibrarea, baterea in forme pentru eliminarea bulelor de aer.
,uptoarele traditionale erau sapate in pamant si acoperite cu material lemnos si apoi cu pamant. 6rderea avea loc in intervalul a cateva zile. ,uptoarele moderne sunt din zidarie au cos de fum si gura de alimentare cu combustibil. ,alitatea caramizilor depindea de$ calitatea componentelor din amestecsi proportiile dintre ele, calitatea si materialul formelor, pozitia in cuptorul de coacere si tempertura, Dputeau rezulta fisuri sau vitrificari pe anumite portiuni, variatii cromatice de la galben la brunE, 24
!orma era conditionata de locul de montaj si calitatea detaliului cerut de proiect. :ipologia caramizi pt. zidarie, caramizi pt. ,oloane, caramizi pt. #avimente, pt. ,ornise, detalii decorative, tigla, olane, alte detalii ar&itecturale sau functionale, caramizi cu tratamente speciale Na vistaO si smaltuite,
Caramida ,ompozitia caramizilor moderne nisip 6rgila >ar nestins /"id de fier 6pa +;%CU .pasta presata in forme si arsa la =CC;1CCCX , +C;.CU C;%CU ;+U +;.U
/"id de magnesiu 1U
sau $ 8isip
,aramizi e"trudate. #asta de argila si nisip contine 1C;1+U apa sau c&iar C; +U. ,aramizile preformate se lasa la uscat C;(C ore la +C;1+CX , ,uloarea caramizii depinde de continutul de minerale si de reactiile c&imice generate la temperaturi de coacere dar si de atmosfera din cuptorul de ardere. Roz 2 concentratie mare de fier, 9alben 2 concentratie mare devar. ,uloarea variaza de la brun roscat la brun violet. Caramida glazurata.smaltuita -ste folosita pentru placarea suprafetelor decorative. %uprafete tencuite/ tratate/ policrome. Mortar \ amestec avand calitati plastice compus din leganti si material de umplutura, avand rol de montaj al zidariei. 7eganti 2 pamant argilos, ipsos, var, ciment,
25
)aterial deumplutura 2 paie, material organic, pietris, nisip, spartura de piatra, caramida #lasticitatea amestecului este data de prezenta in compozitie a unei cantitati de apa. 6daugarea unor materiale de umplutura pot influenta lucrabilitatea pastei, creste aderenta materilului la stratul suport si influenteaza timpul de intarire 6stazi in terminologia curenta toate amestecurile pe bazade argila sau ipsos, sau
ciment cu material de umplutura DagregateE pietris, nisip sunt denumite mortare. >itruviu da primele indicatii de folosire a mortarelor in diferite tipuri de zidarii. #alladio indica dozarea mortarelor in functie de provenienta materiei prime. %p nisip cariera R 1p var stins p nisip de rau R 1p var stinsR 1p caramida pisata
0psosul \ sursa este piatra de ipsos DselenitE se coace in cuptoare la 11C;1.C,. #rodusul se macina si se foloseste in amestec cu var, nisip, apa in diverse proportii. &arul piatra de calcar se coace la 3CC;=CC, si obtinem var aerian utilizat la mortare si tencuieli. #iatra de calcar se coace la 1CCC;1 CC, ne da varul &idraulic utilizat pentru moratre si tencuieli care se intaresc in contact cu apa. Dupa coacere rezulta var nestins. *tingerea se face in gropi in care este adus varul si este acoperit cu nisip. 6ici in contact cu apa meteorica, peparcursul a cca. 1 luni procesul este lent si de durata, daca se doreste obtinerea unui var pt tencuieli fine. *tucatura 2 se realizeaza din mortar usor modelabil obtinut din amestecuri cu agregate foarte fine. de interior 2 este pe baza de ipsos R var si se usuca repede. 8ecesita viteza in modelare si aplicare. de e"terior 2 este pe baza de var R nisip sau caramida macinata se usuca lent. 8ecesita indemanare pentru ca pasta este mai greu modelabila. Cimentul 2 coacerea marnelor la 1%+C;1(CC, 2 calcar argilor, dar si alte tipuri de calcare cu continut mare de argila T pulbere. 6spectul betonului aparent depinde de compozitie si modul depunere in opera. 8isip R ciment #ortland R apa U ; cimentul #ortland. ,oacerea duce la formarea desilicati si aluminati de calciu 2 clinGer care sunt macinati pana la stadiul de
26
)ortare pe baza de ciment 2 se intaresc mai repede si sunt rezistente la uzura mecanica. Metale. #roducerea otelului din minereu, prin metoda reducerii directe, a ramas un mestesug rudimentar pana in secolul al Z>;lea. 5ncalzirea minereului in contact cu carbonul degajat de materialele de ardere lemn sau carbune conduceau la formarea carbonatului de fier. Din carbonatul de fier continand cca. C, ; U carbon rezulta otelul Din carbonatul de fier continand peste U carbon rezulta fonta )etoda moderna de obtinere a otelului este metoda reducerii indirecte. #rocedeul se desfasoara in doua etape$ in prima etapa prin topire se obtine direct fonta' in a doua etapa fonta obtinuta se reincalzeste, masa topita este supusa vibratiilor in scopul reducerii cantitatii de carbon si ulterior pasta rezultata este prelucrata prin procedee mecanice menite sa elimine zgura si sa usureze prelucrarea. 5ncepand cu secolul al Z>555;lea fierul forjat a inceput sa fie utilizat la elementele cu rol structural la cladiri de mari dimensiuni, fiindu;i apreciate calitatile elastice. /data cu 13(C, dupa perfectionarea laminoarelor industriale apar grinzile laminate la toate tipurile de cladiri. 9rinzile laminate erau folosite in special in combinatie cu lemnul si caramida. *tructurile metalice de mici dimensiuni apar la jumatatea secolului Z5Z la serele de flori, pavilioane e"pozitionale. Deja la inceputul secolului ZZ structurile metalice pentru poduri rutiere si feroviare desc&id o noua epoca in constructiile civile. 'onta datorita capacitatii reduse la intindere dar cu o buna capacitate la compresie este folosita in special la elementele decorative$ balustrade, capitele sau la elementele cu solicitari mecanice reduse$ trepte, calorifere... 1emnul 2 este materialul de origine organica folosit pe scara larga in orice regiune geografica. -ste folosit la$ fundatii 2 pentru zonele cu terenuri bogate in apa si nisip$ >enetia, 4ucuresti, structuri portante 2 locuinte, poduri, decorarea e"terioarelor si interioarelor locuintelor si altor cladiri.
27
7emnul este usor de prelucrat, transportat si reciclat. ,ompozitie$ (CU carbon si ( U o"igen, contine 11;.CU apa in functie de specie, varsta, zona geografica si anotimpul in care este taiat. 7emnul taiat in padure in elemente cu sectiune mare se foloseste neuscat la structurile portante fie pentru sc&ele pe santier, fie pentru grinzi, stalpi, fundatii in constructii. 7emnul taiat pe scara industriala in elemente cu sectiune mica se folosesc dupa uscare pentru suprafete de finisaj si mobilier.
Anamneza cauzelor degradarii 5n cazul specific al pietrei degradarea priveste atat materialul pus in opera cat si cel din cariera. )ecanismele care stau la baza proceselor de alterare = sunt evident aceleasi, dar pot avea efecte diferite ; dpdv subiectiv ; daca ne referim la o roca in cariera sau la un monument, realizat in piatra, intr;un ambient determinat. Diagnosticarea Dfolosind terminologia medicalaE s;a facut incepand cu anii <.C. Diagnosticarea degradarii pietrei este posibila in baza cunoasterii $ litotipului si a caracteristicilor intrinseci, morfologiei, proceselor si cauzelor de alterare, patologiei, si ca urmare se face alegerea tipului de interventie conservativa motivata de aceste cunostinte. Deteriorarea ; -ste o faza importanta a ciclului geoc&imic al rocilor si are ca efect producerea de solutii si sedimente. Deteriorarea ; -ste o faza importanta a ciclului geoc&imic al rocilor si are ca efect producerea de solutii si sedimente. "egradarea pietrei depinde de urmatorii factori2 58:R58*-,5 ; compozitia c&imica si mineralogicaQ petrografia si caracteristicile fizice$ - te"tura,
<
5)#@*5 ; asuma un rol fundamental in definirea raportului de interactiune ambientQobiect - forma,
-Z:R58*-,5
- ,lima,
6lterarea ; /rice material, inserat intr;un mediu determinat, tinde sa atinga punctul de ec&ilibru in raport cu acel ambient' daca parametrii ambientali se modifica in timp sc&imbarea provoaca ca efect pierderea ec&ilibrului, abia atins, si de aici apare nevoia unei noi reec&ilibrari a materialului cu ambientul. :ransformarile inevitabile care insotesc aceste procese constau in sc&imbari mai mult sau mai putin rapide, Ddar evidenteYE, ale caracteristicilor originare ale materialului, si conduc la ceea ce numim in mod obisnuit alterare. -"emple$ metalul o"ideaza, vernis;ul unui tablou se ingalbenesteQintuneca, ceramica se acopera cu diverse incrustazii, piatra se patineaza sau se e"foliaza.
28
structura, granulometria, porozitatea, permeabilitatea, densitatea, duritatea, coeficientul de imbibare cu apa, rezistenta la compresiune, rezistenta la fle"iune, rezistenta la lovituri, rezistenta la uzura, difuziunea termica,
tratamentele de suprafataQfinisajele, tratamentele datorate restaurarilor anterioare, utilizarea obiectului.
- )icroclima Dpozitia edificiului in functie de punctele cardinale, vantul, ploaia' fie microclimatul din spatii inc&iseE, - #oluarea tamosferica, - >ibratiile si alte stresuri ambientale
D/mul este responsabil pentru factorii intrinseci, direct responsabil pentru factorii impusi, direct sau indirect responsabil pentru cei e"trinseci.E 3. Agenti e*teriori 4 mecanisme fizice a. actiunea apei$ porozitatea, ascensiunea capilara, permeabilitatea, b. actiunea ing&etului$ mecanisme de degradare, c. manevrarea mecanica, d. actiunea vantului, e. actiunea temperaturii. Degradarea fizica a avut loc atunci cand rocile s;au fragmentat fara ca acestea sa fi suferit modificari c&imice. 6cest fenomen este specific climelor reci unde degradarea este legata de ciclul ing&et;dezg&et sau climelor foarte calde si uscate unde insolatia provoaca fisuri Dclima deserticaE. !actorii care influenteaza degradarea fizica sunt$ compozitia mineralogica a rocii, granulometria, te"tura, forma componentelor minerale. Rocile cu elemente mari se distrug fizic foarte repede, cele cu elemente mici se desfac in fragmente poliminerale Dcazul rocilor metamorfice si sedimentareE, care foarte rar se dezintegreaza in fragmente de dimensiunea sedimentelor originare. Degradarea fizica conduce la o diminuareQpierdere a clastelor marind astfel suprafata disponibila degradarii c&imice. :e"tura rocilor sedimentare este formata din planuri paralele de stratificare, dand astfel un sens preferential degradarii$ decojirea, e"folierea.
29
0nghetul si dezghetul. 6pa ca lic&id ce umezeste suprafetele de piatra este absorbita in interiorul capilarelor cu o forta invers proportionala diametrului capilarelor insele. Daca temperatura apei din capilare scade vaporii de apa care intai condenseaza si apoi ing&eata transformandu;se in g&eata ; crescand volumul cu =U. -forturile mecanice, e"ercitate asupra peretilor capilarelor, conduc fie la o depasire a rezistentei materialului adica la fisuri, fie la o largire a capilarelor microfracturi viitoare fisuri. &ariatiile de temperatura. (C;+CX,Qzi produce cresteri de volum blocurilor masive de piatra, iar in placile subtiri ; curbari. \ - \ -lQl Rosturile lasate intre blocurile de piatra au rolul de a impiedica o degradare prematura a pietrelor. 5n prezenta apei degradarile se accentueaza provocand e"folieri. Alte cauze ale degradarii fizice2 sarurile solubile in apa si cristalizarea sarurilor ; provoaca o crestere de volum si e"ercita presiuni ridicate in interiorul rocii poroase Dcare rezista putin, asa cum s;a afirmat, la fortele taietoare si la tractiuneE, plantele crescand in fisuri, miscarile tectonice. 5n procesul de deteriorare, de o mare importanta sunt caracteristicile rocii precum$ compozitia c&imico;mineralogica, structuraQte"tura. De e"emplu$ 5n mediul acid rocile carbonatice sunt usor degradate spre deosebire de cele silicioase. D9resiile cu matrice silicioasa sunt mai rezistente spre deosebire de cele cu matrice calcaroasa, acestea la randul lor rezista mult mai bine decat cele cu matrice argiloasaE. Rocile cu compozitie mineralogica asemanatoare. Rocile compacte au o rezistenta superioara celor poroase. Rocile cu te"tura izotropica Ddistributie omogena a componentelorE nu prezinta directii preferentiale de fractura sau de alterare. Cristalizarea sarurilor. #asajul de la starea de nesaturatie la conditia de cristalizare spontana se poate verifica c&iar daca concentratia ramane constanta. /ricarui stadiu de &idratare ii corespunde un volum specific si ca urmare cand trecerea de la o faza la alta are loc in interiorul spatiilor poroase ale materialelor, aceasta poate conduce la verificarea fenomenului de crestere a volumului implicit a eforturilor de incarcare a structurii in interior.
30
5ntr;o piatra continand o solutie salina, precipitarea sarurilor cauzate de evaporarea apei poate aparea in interiorul structurii poroase sau pe o suprafata e"terna. !enomenul este reglat de doua mecanisme concomitente$ difuzarea vaporilor de apa prin stratul e"tern, deja uscat, al materialului, si migrarea solutiei in reteaua poroasa a zonei interne, inca umeda, catre cele e"terne care se usuca. Daca viteza de difuzare a vaporilor este inferioara vitezei de migrare a solutiei aceasta poate ajunge pana la suprafata e"terna, unde va incepe sa cristalizeze 5n caz contrar ec&ilibrul intre cele doua fenomene se poate face la o anumita distanta de la suprafata e"terna, cristalizarea realizandu;se in profunzime. -ste vorba in primul caz de eflorescente si in al doilea de subflorescente. -"folierea si desprinderea crustelor superficiale deseori intalnite la materialele poroase alterate din cauza sarurilor solubile sunt provocate tocmai de formarea subflorescentelor si de concentrarea, in consecinta, a eforturilor de suprafata. Morfologia alterarii provocata de sarurile solu ile =
cristalizarea, alveolarea1C
nu este studiata sau cel putin nu sunt rezultate ale studiilor comparative privind alterarea provocata de alte substante care vin contact cu piatra$ uleiurile, rugina, sarea. 10 degradare profunda care provoaca dezintegrari foarte grave, in general la materialele foarte poroase. >arianta #aulL ; porozitatea ridicataQnivel de salinitate ridicatQturbulente ale aerului puternice in contact cu suprafata pietrei faciliteaza ciclurile frecvente de cristalizare;dizolvare, &idratare;des&idratareQturbulentele
31
5. Agenti e*teriori 4 mecanisme fizico4chimice a. poluarea urbana b. actiunea sarurilor solubile Alterarea chimica. Rezulta dintr;o profunda modificare a rocii initiale care se transforma in material argilos, solutie salina sau materiale solubile. Alterarea fizica in sc&imb poarta materialul litic la un reziduu de material rocios Dcare d.p.d.v. c&imic este stabil.E @n fenomen comun, oricarei specii rocioase terestre, de deteriorare este o"idarea. Rocile umezite de precipitatii, apoi uscate de caldura radiata de soare suporta o o"idare. Rezultatele acestei interactiuni variaza in intensitate cu clima, timpul geologic, topografia si activitatea biologica si sunt in functie de tipul rocii. !actorii de alterare$ Clima Dtemperatura, vaporii de apa prezenti in atmosferaE in climele e"treme se pot diferentia degradarile c&imice de cele fizice, in climele moderate rezultatul degradarii este reprezentat de un amestec al celor
doua actiuni. Din zonele polare, degradarea fizica conduce la o fracturare a rocilor pe cand in clime tropicale, alterare c&imica este ma"imaE, in climele temperate o mare importanta, d.p.d.v. c&imic, o are cantitatea de Reactiile &idrolitice care au loc in natura intre silicati si apa sunt guvernate de legi c&imice ale solutiilor si de ec&ilibrul realizat in roca intre energia eliberata si de potentialul de o"ido;reducere. #&;ul are o mare importanta, Din mare parte dintre cazuriE pentru apa care intra in reactie cu mineralele care au valori cuprinse intre % si =. 5n clime temperate umede domina apele usor acide sau cele neutre. 5ntr;un prim stadiu al alterarii c&imice aceste ape produc un atac asupra feldspatilor, in rocile magmatice, formand solutii usor alcaline, care in timp se pierd. Relativ la precipitatii conteaza foarte mult nu numai cantitatea de apa care vine in contact cu roca dar s;a observat ca efectele de alterare cresc in relatie cu porozitatea rocii, deci cu volumul de apa care poate patrunde si cu timpul de contact.
de aer spulbera acumularile de material incoerentQfenomen care provoaca o actiune abraziva asupra suprafetelor de material.
precipitatii anume cantitatea de apa si timpul de contact al pietrei cu apa.
32
-fecte vizibile nedorite ale &idratarii ; cresterea volumului si fisurarea rocii, ; albirea stratului superficial si pulverizarea lui, ; variatia cromatica a o"izilor care fac parte din compozitia rocii. #rocesul de disolutie a rocilor carbonatice care are loc 2 in prezenta apei ; conduce la$ ; distrugerea formatiilor calcaroase, ; creeaza alte formatii calcaroase de tipul ; travertinului, alabastrului, care prin dizolvare devin stalactite si stalacmite.
+oluarea atmosferica. ,auzelor ambientale de alterare care pot fi considerate pana la urma naturale, li se alatura de decenii o alta cauza de natura entropica reprezentata de poluarea aerului. ,alitatea si cantitatea poluantilor intr;o zona determinata nu depinde doar de tipul sursei, dar si de caracteristicile topografice si de conditiile meteorologice care influenteaza dispersia si transportul poluantilor la scara locala sau la distanta. ,onditiile normale de vant si de turbulenta a aerului favorizeaza indepartarea orizontala fata de sursa a substantelor emise. >ariatiile de temperatura ale aerului in functie de cota de la sol, la randul lor, influenteaza puternic miscarea verticala si deci capacitatea de dispersie a poluantilor. 5n mod normal temperatura se diminueaza incet; incet cum ne departam de sol. Daca dimpotriva, temperatura ramane constanta sau creste cu inaltimea Dconditiile de izotermieYE, miscarile verticale sunt puternic blocate si provoaca o stagnare a poluantilor. 8u e usor de cuantificat influenta poluarii atmosferice fata de alte cauze de alterare a materialelor lapidee. !ara indoiala ca aceasta provoaca efecte vizibile si rapide in timp, fiind deosebit de periculoase pentru marmure si pietrele calcaroase. 6. "eteriorarea provenind de la agenti e*teriori 4 mecanisme iologice a. actiunea bacteriilor "egradarea :ema biologului$ 33 iologica. 6ctioneaza diferit in functie de natura pietrei si este foarte
activa in climele calde si umede.
; identificarea agentilor deterioranti, ; definirea conditiilor ambientale care favorizeaza dezvoltarea microorganismelor, etc., ; alegerea biocidului si evaluarea eficacitatii. )edii prielnice$ lumina, o"igenul, an&idrida carbonica, apa, unele saruri. 6lgele si celelalte microorganisme se fi"eaza pe pietrele poroase sau deja degradate, fie sub fragmentele deja dizlocate. 7ic&enii apar in medii putin poluate si sunt usor de recunoscut dupa culorile vii. ,iupercile, organiemele macroscopice, vegetatia, pasarile. ,oncluzie$ mediile Chimia poluarii aerului2 :oate rocile si materialele e"puse intr;un mediu deteriorant se degradeaza continuu ca un rezultat al proceselor fizice, c&imice, mecanice si biologice. 5n ultimile decenii e"pansiunea aglomerarii urbane si concentrarea industriilor adiacente au condus la o crestere masiva a nivelului agresiv al impuritatilor in aer. Degradarea accelerata a monumentelor urbane cu suprafete placate cu piatra in ultimii ani a fost atribuita cresterii rapide a poluarii atmosferice. 5n mediul rural poluarea produsa de oameni este in limite normale' in mediul urban emisia de */ depaseste de cateva ori pe cea produsa de natura. #oluantii11 naturali si artificiali identificati in cazul pietrei sunt$ compusii sulfuluiD*/ , ? * si aerosolii sulfatiE, compusii azotului D8/ E, ?,l, ?!, ,/ .
"epuneri uscate si umede din aerul poluat pe suprafata pietrei Depunerea uscata -ste o acumulare pe suprafata pietrei de particule purtate de curentii de aer. Depunerea depinde de' dimensiunea particulelor si porozitatea suprafetei pietrei si asperitatile. -fectul de termoforeza \ #articulele antrenate de curentul cald la contactul cu suprafata rece a pietrei Ddeja fiind cunoscuta conductivitatea scazuta a pietreiE prin condensarea aerului acestea se vor lipi de suprafata. Depunerea umeda. *e face fie prin contact directQspalare, fie indirectQstropire. -ficienta depinde de$ intensitatea precipitatiilor, dimensiunea picaturilor, p?, Xt apei. 0mportanta caracteristicilor suprafetelor 11
rugozitatea, prezenta turbulentelor de aer,

; */ ; este cel mai activ poluant. ,rustele negre au la baza reactia intre gips si dio"idul de sulf.
34
prezenta tratamentului de finisaj Dcat de lipicios esteE, o suprafata cu puternice evaporari va fi dificil atacata de crusteQdepuneri ; o suprafata de condens dimpotriva. Clasificarea mecanismelor si depozitelor de gaze si particule @miditatea Dprecipitatii, ceataE / ploaie intensa poate inlatura sau dilua impuritatile scazand agresivitatea lor. /
ploaie molcoma lasa si mentine un film umed timp in care poluantii gazosi au intrat deja in reactie. 6erosolii &igroscopici cresc umiditatea si se fi"eaza prin atractie gravitationala sau ca o alternativa vantul ii antreneaza intr;o actiune abraziva. :emperatura aerului ,ele mai multe reactii c&imice se desfasoasa la temperaturi in crestere. 5nsolatia si vantul 6cesti factori influenteaza racirea sau incalzirea pietrei creeand spatiu condensului sau evaporarii umezelii. Racirea pietrei noaptea sta la baza condensului apei pe o suprafata uscata' racirea si incalzirea pietrei afecteaza rata de crestere a depunerilor ca si procesele de evaporare si condensare. >antul )iscarea aerului deasemenea determina energia cinetica a particulelor abrazive si gradul impactului asupra pietrei. Mecanisme de deteriorare a pietrei #rocese de condensare #e timpul zilei fi"area poluatilor pe piatra va fi mai mare pe partile reci ale pietrei e"puse poluantilor. :emperatura si umiditatea ridicata inregistrata pe suprafata poate promova deasemenea depunerea depozitelor de particule. ,and se formeaza condensul flu"ul de particule si de gaz in zona creste. #rezenta umezelii pe suprafata pietrei este periculoasa din doua motive$ 1. cantitatea de poluant este foarte mare pe cand cea de apa implicata este mica, . aceste solutii poluante concentrate precum si produsii lor de reactie pot ramane pentru mult timp pe suprafata pentru ca nu sunt [indepartati[. 5n faza lic&ida poluantii vor avea o aderenta mai mare, iar in faza gazoasa particulele vor fi captate usor de catre suprafata. 0n procesul de umezire solutiile acide
35
penetreaza in interiorul pietrei la o adancime care depinde de porozitatea pietrei si de cantitatea de solutie disponibila pe unitatea de suprafata. ,and */ , ? */( si particulele de praf intra in contact cu suprafata de calcit, sulfatarea incepe si astfel o cantitate de solid este dizolvata. 6lternanta umedQuscat este intalnita in orele de ma"ima insolatie. 6pa se evapora si cristale de saruri solubile DgipsulYE sunt depozitate pe suprafata pietrei. ,icluri repetate de umedQuscat cauzeaza absorbtia apei in piatra desc&izand canale in crusta asa cum trec printre granulele de calcit. 5n timpul uscarii succesive, substantele dizolvate se depun pe canale si pe suprafata. ,ristalele de gips sunt repede erodate de apa datorita solubilitatii lor marite. ,rusta de gips incorporeaza particule aduse de aer, cenusa, praf apoi se lipesc dar raman in continuare poroase. 9rosimea crustei poate fi mare, dar cu o rata mica de crestere. ,oncluzii$ 9eometria fatadelor influenteaza zonele de depunere a crustelor. 5n locurile adapostite de ploaie, praful se acumuleaza ca o stratificare incoerenta fie ca o pulbere lipicioasa si aderenta la piatra sau c&iar ca o incrustatie. 6cest lucru marc&eaza vizibil zonele de contact adapostite de ploaie. Depunerile scad dinspre partea superioara spre partea inferioara a cladirii. ,ompozitia c&imica si proprietatile fizice ale crustei, comparate cu restul pietrei sunt diferite$ densitatea mare, permeabilitatea scazuta la apa si o totala sau partiala inlocuire a ,a,/% cu ,a* Dsulfat de calciuE. 6ceasta diferentiaza si viteza de degradare a pietrei, din urmatoarele motive$ ; variatiile de volum ; gipsul are un volum mai mare decat volumul de calcit generand crapaturi si pori de suprafata insotite de tensiuni in suprafata, ; diferentele in dilatarea termica a gipsului fata de calcit. Diferenta este marita de crusta neagra de e"terior Dcauzata de fum si particule carbonaticeE care tind sa absoarba o cantitate mare de radiatii fata de straturile albe din piatra si fata de incapacitatea de transfer termic al pietrei, ; reducerea permeabilitatii mareste retentiile de apa si toate efectele asociate. *uprafetele direct e"puse ploii au un aspect stralucitor data fiind inlaturarea constanta Dde catre ploaieE a produsilor de deteriorare. 6ceste arii au aspect nealterat dar defapt sunt acoperite de un strat subtire de calcit recristalizat. *ulfatarea este practic absenta datorita produsilor de deteriorare formati pe suprafata pietrei si 36
indepartati de actiunea mecanica a ploii. #rocesul de deterioarare in ariile albe mentin aspectul aparent al pietrei dar rezulta o erodare a pietrei. Morfologia si geneza crustelor2 Crustele 7egre. *unt rezultatul fi"arii particulelor de carbon Dprezente in aer de la poluantii casnici sau industriali, in general combustibiliE in ipsosul format pe suprafetele de piatra ca urmare a umezirii acestora. 5n acest fel piatra sufera procese de sulfatare in mediul urban ,a,/% R ? */( R ? / ,a*/( ? / R ,/ */ este responsabil pentru formarea crustelor negre ,a,/% */(;; R (? / ,a*/( ? / R ,/%;; 8/ DamoniaculE nu apare in crustele negre dar joaca un rol important in procesul de degradare$ asprirea suprafetelor Ddoar ca sarurile de azot nu lasa urme ale prezentei lor fiziceE. 6spectul crustelor negre$ indica prezenta unui strat deteriorat strans legat de straturile pietrei, de 1;1Cmm, sunt formate din particule de carbon legate cu ipsos intre ele, au culoarea neagra intensprovine din poluare, dar si de la umezirea constanta a suprafetelor, pelicula de apa formata pe suprafata nu actioneaza in sens decoeziv asupra crustei, se constata o activitate c&imica constanta evoluand in sensul cresterii grosimii, complicand starea pietrei. Crustele Al e. 6par in absenta crustelor negre pe suprafetele intens umezite prin recristalizarea calcitelor. 6spectul$ este inselator$ suprafetele total libere de deterioranti, apar pe suprafetele de piatra intens spalate de apa meteorica, eliberanduse astfel de prezenta oricarei particule de carbon, prezenta lor este semnalul unei intense deteriorari, locale, manifestata printr;un consum al pietrei, insa nu se constata un proces c&imic activ. D@sor de recunoscut la pietrele sedimentare unde componentele cu duritate mare sunt puternic reliefateE Crustele (ri 37
sunt depozite de murdarie nepericuloase, care se pot compacta dar nu interactioneaza cu straturile pietrei, apar in zone protejate de turbulente de aer si de ploaie si care nu modifica geometria pietrei. "eteriorarea provenind din defecte naturale ale pietrei a. &eterogeneitatea materialului ; diferente de structura, b. straturi moi Dprezenta argilelor in structuraE, c. fisuri interne.
8tilizarea eronata a unui material a. greseli de proiectare b. asocierea de materiale incompatibile, c. alegerea pietrei cu calitati neconcordante functiunii de destinatie.
+unerea in opera defectuoasa35 a. asize naturale de stratificare neobservate la punerea in opera,

12
; Degradarea pietrei prelucrate 1. fortele concentrate pentru e"tragerea blocului din cariera, . incorecta punere in opera si alegerea gresita a litotipului pus in opera sau alaturarea de pietre cu caracteristici contrastante, %. efectele prelucrarii ; folosirea unor instrumente de prelucrare inadecvate, prea dure, (. punerea in opera ; corectaQincorecta in functie de te"tura rocilor sedimentare sau metamorfice Dcare trebuiesc mereu puse cu straturile de sedimentare in sens orizontal. *e fac si e"ceptii din motive$ estetice Dplacaje mult mai aspectoaseE sau pentru usurinta e"tragerii si a prelucrarii.
38
b. prezenta apei de cariera, c. microfisuri cauzate de socuriQlovituri de e"tractie sauQsi de transport, d. prelucrarea cu instrumente neadecvate, e. corodarea partilor metalice ; care au menirea solidarizarii elementelor, f. proasta distributie a mortarului de jonctiune, g. mortare incompatibile cu piatra, &. rosturi prea stranse. 0nvestigatii tehnice distructive 5n domeniul restaurarii operelor de arta se impune inaintea oricarei operatii de restaurare realizarea unei serii de investigatii menite sa largeasca gama de informatii referitoare la materialelor care compun obiectul in studiu. :oate aceste investigatii au menirea de a conduce restauratorul catre alegerea unor metode de restaurare care sa conduca la stoparea procesului de degradare, implicit a pierderii obiectului de arta. De aici apare necesitatea unei documentari preliminare operatiilor de salvare si de restaurare. 5ndiferent de valoarea in sine pe care o are obiectul sau monumentul cercetarea trebuie condusa cu atentie. ,ercetarea incepe cu$ relevee fotografice si de detaliu, cercetarile de ar&iva ; care pot furniza informatii referitoare la operatii e"ecutate anterior, ajungandu;se la efectuarea unor analize care vor ilustra morfologia macroscopica ; lucru care va conduce in buna masura la alegerea metodelor de interventie apropriate. ,ercetarile de natura petrografica furnizeaza urmatoarea gama de informatii$ stabilirea sursei materialului, compozitia mineralogica si c&imica Dcantitativa si calitativaE a materialului si a crustelor negre sau de murdarie care o acopera, se va ajunge astfel la o diagnosticare comple"a, care va putea fi completata cu un studiu al altor variabile
- alaturarea a doua materiale incompatibile$ agrafe din fier utilizate la montarea sau restaurarea unor placi desprinse, alternarea pietrelor de culori diferite poate conduce la o colorare nedorita a celor desc&ise din vecinatate, - in cazul dilatarilor Dinsolatia pe fatadele puternic luminateE lipsa spatiilor de dilatare poate conduce la fisurari sau dizlocari grave.
39
Dale pietrei si ale ambientuluiE care conduc la o interventie fara derogari si care poate fi condusa in mod optim -"emple$ #entru spalarea de fatade pot fi foarte importante e"amenele vizand caracteristicile te&nice ale materialului de baza dar si a crustelor care trebuiesc indepartate. #entru punerea la punct a consolidarii si a protectiei este important studiul structurii poroase a materialului si a capacitatii de absorbtie a apei. -tape generale E*tragerea esantioanelor2 o prisma de min. Q%Q1 cm de piatra, sau fragmente de crusta, pulberi, tratamente, organisme biotice, se doreste o e"tragere de esantioane care sa nu afecteze opera de arta, si deaceea se apeleaza la fragmente deja desprinse si care in general nu sunt fragmente de decoratie, in ca.ul petelor - prin impachetari locale se pot e:trage in forma de solutie poluantii; Dupa prelevare este de dorit o tratare cat mai rapida a esantionelor pentru ca acestea sa nu;si modifice morfologia sau starea de agregare. Analize mineralogico4petrografice. / determinare cu oc&iul liber poate fi facuta de catre un specialist in cazul zonelor libere de cruste sau nealterate.
*tudiul microscopic de sectiuni subtiri localizarea sursei prin stabilirea$ ,ompozitiei mineralogice, :e"turaQmicrostructura, )icrofauna fosila prezenta, 9ranulometria Droci sedimentareE
C;%C , conduc la clasificarea rocii si
40
] ; analize difractometrice cu raze Z, pot impiedica curatarile energice Ddaca este vorba de pietre argiloaseE si mecanismul de degradare, indicand$ ; prezenta argilei in compozitie, ; determinarea fazelor cristaline, prezente in crustele negre sau in depozitele superficiale. ] ; analize la microscopul stereoscopic, ; determina structura mineralogica, ; grosimea crustei negre, omogeneitatea acesteia, stratificarea, interferenta altor factori. Analize chimice. ,ompleteaza in mod util analizele petrografice prin determinarea caracteristicilor materialelor deteriorante sau a rezidurilor , DeventualeYE, ramase din interventiile precedente. 6cestea pot confirma sau anula anumite decizii in alegerea produselor folosite. Pentru rocile calcaroase se identifica in mod necesar pre.enta si cantitatea de#Ca, Mg, <e, )l, Si, =a, >, P. Pentru rocile silicioase se identifica in plus cantitatea de# $i, Mn. @rmeaza analize aprofundate si de durata$ 6nalizele in mediu umedQuscat, )icroanalize, 6naliza sarurilor solubile, a crustelor negre, a petelor.
Analize iologice Alte masuratori. Daca apar semne ale unui flu" de vapori de apa migrand in zidaria de piatra se pot face teste corespunzatoare relative la cantitatea si compozitia apei. / structura poate fi considerata sanatoasa c&iar daca prezinta 3;1CU apa. )etode de masurare a umiditatii m. &igrotermice in interiorul si in e"teriorul cladirii, masurarea diferentelor de temperatura intre aer si structura, masurarea cantitatii de apa din zidarie, determinarea sarurilor solubile in apa, test de absorbtie &igroscopica la temperatura camerei, test de absorbtie capilara si a ratei de evaporare, precum si a capacitatii materialului. Ddeterminarile de laborator care implica o prelevare de probe ; deci teste distructiveE. 41
Informatiile furni.ate de aceste masuratori a%uta la o prescriere cat mai apropiata a metodei de restaurare, care de multe ori se reduce la aplicarea unei bariere de vapori sau a unei hidrofobi.ari.
Analize )ehnice 7edistructive 5nvestigatii vizuale ; folosind o lupa, poate furniza urmatoarele informatii$ te"tura materialului DcristalinaQgranularaQaltaE, dimensiunea componentelor D E, altele$ Dprezenta mineralelorQ fosilelor ; suprafata umezita reliefeaza prezenta lor; Q compactitatea QfriabilitateaQ culoareaQ transparentaQ rugozitateaQ fracturi prezenteE 5nregistrarea observatiilor ,artarea formelor de degradare este o metoda care permite inregistrarea formelor de degradare a pietrei e"tinderea si distributia formelor aparente de degradare.
42
Deaceea este utila realizarea unei sc&eme apropiate ideii de releveu care sa indice locul in care a fost inregistrata degradarea. !ormele de degradare sunt descrise dupa formaQaspect, modificarile de culoare si de geometrie a suprafatei, in functie de prezenta depozitelor si a materialelor detasabile. 6cesta metoda de inregistrare s;a generalizat deja, in -uropa, si s;a dovedit ca fiind o metoda utila in evaluarea degradarilor si a cantitatii de lucrari necesare. 6ceste cartari pot acoperi aproape 1CCU din investigatiile utile cercetarii inlaturand astfel investigatiile distructive si care implica pierderi materiale. ,lasificarea formelor de degradare !ormele si cauzele pot fi identificate cu e"actitate si cuantificate doar in urma unor investigatii ample si de durata. ,riterii de ordonare Ddupa *net&lageE #ierderi de material Degradarea in profunzime a stratului paralel cu scoarta, datorate 1. pierderilor de fragmente, . pierderilor de fragmente depinzand de structura pietrei, %. pierderilor crustei (. pierderilor unor elemente nedefinite de suprafata. *c&imbarea morfologica a suprafatei e"terioare a pietrei 1. ciobirea, . degradarea alveolara, %. degradare depinzand de structura pietrei (. degradarea componentelor, +. reliefarea componentelor, .. tocirea, 1. microGarst Dcorodarea elementelor solubileE, 3. ciupirea. #ierderea de elemente compacte 1. cauze antropogenice, . cauze constructive, %. cauze naturale, 43
(. cauze necunoscute. ,olorareaQDepozite Decolorarea colorarea, spalareaQdecolorarea. )urdarirea 1. poluanti din atmosfera, . poluanti din apa, %. murdarie de pasari, (. cauze directe antropogenice #ierderi de depozite de saruri 1. eflorescente . subflorescente ,ruste ; depozite aderente la suprafata pietrei 1. crusta neagra, . crusta neagra modificand aspectul geometric al suprafetei, %. crusta alba, (. crusta alba modificand aspectul geometric al suprafetei, +. crusta colorata .. crusta colorata modificand aspectul geometric al suprafetei, ,olonizari biologice ; microopganisme si plante inalte 1. colonizare microbiologica . colonizare cu plante inalte. Decolorarea crustelor )urdarirea crustelor #ierderea sarurilor din cruste ,olonizarea biologica a crustelor Detasarea materialului Dezintegrare granulara 1. in pulbere, . in nisip, %. in mici agregate *faramarea in fragmente poliminerale Despicarea 44
Desprinderea in elemente mici 1. monostrat . multistrat Detasarea dupa conturul sculptat 1. stratul aparent finisat DstriurileE . un strat %. multistrat Detasarea elementelor de piatra in functie de structura pietrei 1. e"foliere . despicare Detasare de cruste impreuna cu elemente din piatra Dezintegrare granulara pana la despicare Despicare dupa conturul sculptat Despicare cu sfaramare Dezintegrare granulara cu sfaramare *faramare cu despicare *faramare dupa conturul sculptat Despicare dupa conturul sculptat !isuriQdeformari ; individuale sau intersectate. @na singura sau in retea. !isuri 1. independente de structura pietrei . dependente de structura pietrei !isuri dependente de structura pietrei pana la despicare Deformatii plastice -valuarea rezultatelor ; degradari foarte usoare, ; degradari usoare, ; degradari moderate, ; degradari grave, ; degradari foarte grave.
45
/ cartare e"acta este o &arta completa, toate formele individuale de degradare sunt inregistrate ca urmare a unui ea"amen vizual complet si atent. 5n plus suprafata este DpalpataE si masurata cu atentie pentru identificarea unor fragmente care nu sunt vizibil detasabile. !orma ideala de documentare o reprezinta fotografiile de dimensiuni mari. 5n mod normal pe suprafata unei pietre diversele forme de degradare sunt suprapuse in diverse moduri ; si este important de inregistrat acest lucru. 5ncercandu;se ca fiecare forma sa fie marcata distinct si corespunzator gravitatii degradarii. ,onditiile Dnecesare si suficienteE unei astfel de documentari sunt sc&elele care faciliteaza vizitarea intregii suprafete. 5lustrarea, cartarea se face in te&nici la alegere avand ca suport un releveu Dla o scara convenabila si e"trem de detaliatE a elementelor interesante pentru studiu. -valuarea cantitativa si calitativa a degradarilor este usurata de materialul realizat Dfoto R cartareE. >or fi urmarite$ e"tinderea, frecventa, distributia si corelarea cu orice fenomen, mediu, material cu care vine in contact. / concluzie imediata se poate forma folosind lista categoriilor de degradare care indica nivelul de gravitate. ,orelarea este stricta pentru cate un material. :rebuie facuta o evaluare distincta pentru detaliile ar&itecturale intrinseci ; cat si pentru ansamblu. / inregistrare directa a categoriilor de degradare pe releveu nu este oportuna, pentru ca acestea nu sunt obiective. 46
Rezultatele cartarii aduc informatii calitative si cantitative cercetarii si mai tarziu deciziei de luat in restaurare. Rezultatele sunt importante pentru evaluarea, mai departe ele sunt o baza pentru interpretarea comple"ului de factori care le provoacaS
47
Metode de restaurare 9peratii in procesul de restaurare2 preconsolidarea/ spalarea.curatarea de cruste si alte depuneri/ consolidarea finala/ protectia.
+reconsolidarea 2 doar pentru foarte degradate si afectate de atac biologic si cruste. %palarea.curatarea de cruste in general si a altor depuneri este o operatie delicata in sine si ireversibila' se pot vatamaQdistruge, din neatentie, detalii importante' trebuie urmata cu atentie si in urma unor decizii justificate de studii stiintifice. Criterii generale de aplicare# ; procesul de curatare trebuie sa fie bine controlat in orice etapa, sa fie gradabil si selectiv, in functie de depozitele gasite, ; in procesul de curatare nu este de dorit folosirea unor materiale daunatoare conservarii pietrei, ; curatarea nu trenuie sa produca, la randul ei, microfracturi, modificari, abraziuni puternice si marirea porozitatii superficiale ; efecte ce conduc inevitabil la o accelerare a degradarii materialului. Criterii secundare, dar intalnite in practica# ; economicitatea operatiei Dmetode industriale si uniformizarea interventiei. 48
Metode comune de curatare a crustelor negre2 *palarea cu jet de apa la presiune mica ; ,+;( atm. -ste util in cazul crustelor solubile Dformate din saruriE si se face in general cu apa normala de robinet. :rebuie lucrat cu economie de apa pentru a nu$ mari porozitatea unor roci, pentru a evita umezirea inutila si periculoasa a zidariilor retrostante, provoca migrarea sarurilor in profunzime, patarea suprafetelor curatate cu o"izi de fier, cresteri nedorite de plante si microorganisme. 5n acest caz de spalare trebuie asigurata o buna evacuare a apelor utilizate si nu in ultimul rand o protejare a suprafetelor invecinate acestor operatii Dtamplarii, geamuriE. *ablajul controlat 6ceasta metoda trebuie folosita ca o complementara a primei metode si limitand;o numai la suprafetele cu incrustatii cu aderenta mare si duritate deosebita *palarea c&imica #entru aceasta metoda a fost adoptata o gama restransa de substante. @nele saruri sau argile absorbante DsepioliteleE joaca rolul unor medii disperdente si absorbante, murdaria fiind indepartata aproape complet. Curatarea crustelor 4 metode speciale ,uratarea mecanica -ste o operatie deosebit de delicata care obliga operatorul la alegerea instrumentelor potrivite si la organizarea lucrului pe un interval foarte lung. 5nstrumente$ !oarte adaptate sunt instrumentele folosite de dentist Dfle"ibile si versatileE. #entru suprafetele plane si putin denivelate se pot folosi si pietrele ponce sau &artia abraziva foarte fina prinse pe lemn de balsa. ,uratarea cu apa atomizata
49
6pa atomizata este antrenata de o instalatie speciala. ,apacitatea de dizolvare si inmuiere este deosebit de mare, de aceea materialul se aplica in picaturi. -ste avantajoasa lipsa actiunii mecanice de e"ercitata la nivel superficial. ,uratarea cu ultrasunete 5nstrumentul folosit este de mare precizie si este foarte util in indepartarea straturilor de murdarie de pe obiectele tratate policrom, deoarece permite o diferentiere intre materiale de naturi si consistente diferite. #entru incetineala instrumentului este de recomandat folosirea lui la obiecte de dimensiuni reduse. ,uratarea cu instrumente aeroabrazive #resiunea jetului este reglabila, pana si cantitatea de abraziv. 6cest lucru permite folosirea lui la orice tip de piatra c&iar unul degradat, dar care in precedenta a fost asigurat de o preconsolidare. 5n 4elgia au fost e"perimentati si alti abrazivi$pulberi din samburii de caise sau cojile de nuca. ,uratarea cu argile speciale )etoda foloseste doua argile Dsepiolita si atapulgineE in cazul unor curatari de cruste, de consistenta scazuta, de pe suprafete situate la inaltimi mari si deci dorindu;se eliminarea folosirii unei mari cantitati de apa. /peratia trebuie precedata de o degresare prealabila sau de inlaturarea unor depuneri de ceara, folosindu;se diluantii oportuni Dacetona, clorura de metilenE in scopul maririi capacitatii de umezire a pietrei. *e aplica in etape succesive pana la inmuierea completa a crustei. #asta se lasa (;(3 ore sa reactioneze si se inlatura cand incepe suprafata sa se usuce. *e trece la o spalare atenta a pietrei dupa inlaturarea argilei. 6ceasta metoda poate fi folosita si la indepartarea petelor de grasime sau de rugina. ,uratarea cu impac&etari biologice 6ceasta metoda a fost pusa la punct pentru curatarea sculpturilor aflate in aer liber si pe suprafata carora s;au format cruste groase si dure. )ecanismul de reactie nu a fost bine pus in evidenta, pana acumY ,uratarea cu laser -ste o metoda promitatoare dar foarte costisitoare. )arele avantaj al folosirii acestuia consta in faptul ca actioneaza selectiv si sigur, nederanjand straturi care 50
trebuiesc pastrate. )ecanismul Ddesi nu este un instrument mecanicE se bazeaza pe o ardere superficiala a straturilor de culoare inc&isa pana la nivelul in care intalneste straturi de culoare diferita, si care automat provoaca o reflectare a razelor. Din cand in cand este recomandata umezirea suprafetei in lucru pentru punerea in evidenta a culorilor, favorizand selectivitatea. @n alt avantaj consta in posibilitatea utilizarii pe suprafate degradate, deja preconsolidate ,uratarea de incrustatii calcaroase, ,a,/% R ? / R ,/ ,aD?,/%E 6ceasta reactie este influentata de temperatura, de presiune si alti factori, formand stalactite si depozite de incrustatii. 6 fost pusa la punct o metoda de inlaturare a incrustatiilor avand la baza rasinile cu sc&imb ionic. 5n cazul crustelor de grosime deosebita este mult mai economica o inlaturare mecanica VgrosieraT si o aplicare de rasini care sa finalizeze operatiunea doar pentru straturile aderente. #etele de rugina, *e pot forma astfel de pete in suprafata sau in profunzime, mai ales in pietrele poroase, a caror inlaturare este dificila. #entru a alege produsul cel mai adaptat este nevoie sa distingem pietrele calcaroase de cele silicioase. 5n cazul pietrelor silicioase se foloseste cu relativ succes acidul fosforic, fluoruratii, citratii in sc&imb este mult mai complicata eliminarea acestor pete de pe pietrele calcaroase. #etele provocate de substante organice, #ana in trecutul recent erau cunoscute tratamentele cu materiale organice Duleiuri de in, nuci si castane, ceruri graseE care intr;adevar au salvat integritatea pieselor vizate dar au si provocat patari ale suprafetelor. 6cestea sufera un proces rapid de invec&ire si de o"idare care are ca efect modificari de culoare. -"tragerea sarurilor solubile, 5n cazul pietrelor cu porozitate elevata se recomanda impac&etarile cu pudra de &artie imbibata in apa deionizata, acoperita cu folii impermeabile si lasate pana la uscarea completa a stratului de tratament Consolidarea 51
este un tratament care are ca scop imbunatatirea caracteristicilor de coeziune si de adeziune intre componentele pietrei. *e doreste imbunatatirea rezistentei mecanice a materialului la tractiune si compresiune, *tructura interna, in urma consolidarii, se va modifica in sensul impermeabilizarii la apa si la solutiile saline sau acide Ddaca se reuseste si impermeabilizarea atunci consolidarea are si un rol protectorE.
58 #R6,:5,6 ; o tratare uniforma si eficienta, in sensul consolidarii si impermeabilizarii, este dificil de realizat. ,u alte cuvinte este foarte greu de stabilit pentru fiecare litotip, care valori pentru porozimetrie si distributie a porilor, este cea optima si catre care se tinde cand se efectueaza consolidarea ; ->5D-8: ca pe langa eficacitate se doreste un produs reversibil DsolubilE. *i aici posibilitatile de e"tragere a consolidantului sunt partiale, mai ales cand se opereaza pe elemente de dimensiuni notabile [in situ[ si nu in laborator. )etode de aplicare a consolidatilor / operatie reusita depinde in buna masura de profunzimea de penetrare a solutiei consolidante si de distributia in interiorul materialului in acelasi timp, care la randul ei depinde de$ concentratia solutiei, tipul de solvent, timpul de contact, presiunea si temperatura la care se lucreaza. Consolidanti anorganici ?idro"idul de bariu. -ste un tratament care se poate aplica numai in laborator in conditii speciale =CX, pentru o zi. Daca tratamentul se face [in situ[ solutia se aplica pana la saturarea straturilor superficiale. :ratamentul creste in eficenta odata cu porozitatea materialului. #entru a preveni o prea rapida evaporare a solutiei trebuie adaugata o anumita cantitate de glicerina. 5n general rezultatele date sunt optime si se realizeaza o compatibilitate cu caracteristicile pietrei. 6pare in timp o albire data de prezenta &idro"idului, lucru care poate limita raza de aplicabilitate la pietrele desc&ise la culoare.
52
6luminatul de potasiu. 6lumina precipita in porii materialului lapideu si adera la peretii acestora, prin intermediul legaturilor secundare de tip electrostatic, la suprafetele polare aleS ,onsolidanti pe baza de siliciu 1. silicati anorganici si organici 5n prezenta apei acestia se &idrolizeaza dand loc formarii de siliciu &idratat care precipita ca material amorf si se poate lega, prin intermediul legaturilor electrostatice, la reticulii polari ale mineralelor costituente sau pot condensa cu eventualele grupuri o"idrilice ale acestor materiale. *ilicatul de etil este foarte des folosit astazi, mai ales pentru arenarie, cu care are o afinitate c&imica deosebita. Rezultate pozitive au fost obtinute si cu materiale calcarose. 8atura c&imica a silicatilor oraganici si anorganici le permite doar o actiune consolidanta dar nu si una impermeabilizatoare, in prezenta apei. 5n acest caz totdeauna dupa o consolidare de acest tip urmeaza aplicarea unei substante care impermeabilizeaza piatra. !luosilicati *arurile cele mai des folosite sunt cele de )g si Hn. !luoruratul de ,a e un materil cu o solubilitate scazuta. 5n timp rezultatele optice inregistrate in urma tratamentului au fost de alterare cromatica. ,onsolidanti organici / prima clasificare a polimerilor organici poate fi facuta pe baza structurii moleculelor, unele fiind lineare celelalte tridimensionale. 5n stare solida moleculele sunt dispuse dezordonat. *unt fle"ibile si sunt tinute impreuna de legaturi secundare, genul electrostatic. )aterialele termoplastice pot fi deformate prin incalzire dar si prin aplicarea timp indelungat a unei forte de presiune. @nii polimeri se dizolva c&iar la temperatura ambientului in solventi organici. 6poi nu sufera polimerizari odata intrati in structura interna a pietrei, mentinand tratamentul ireversibil. !orta de adeziune este la fel de mare ca si cea de coeziune intre moleculele consolidantului. Rasinile termoindurente sunt puternic adezive, fiind recomandate ca adezivi structurali.
53
1. R6*585 6,R575,- sunt solubile in solventi oportuni, rezista bine la invec&ire, la agentii c&imici si la lumina. #uterea adeziva este destul de buna dar fiind polimer termoplastic nu sunt adezivi structurali. *unt sensibile la apa. . R6*585 !7@/R@R6:-. )area lor stabilitate c&imica conferita de fluor le da o rezistenta marita la ultraviolete. 8u sunt suficient de cunoscuti si adaptati restaurarii inca. %. #/75-:57975,/85, #/75/Z5--:57-8-. *unt destul de stabili dpdv de vedere c&imic si la lumina. *unt solubili in apa si in diversi solventi organici, si destul de fluizi la temperatura ambientului. *unt folositi mai mult la consolidarea lemnului imbibat cu apa. -ste un consolidant reversibil si adecvat tratarii obiectelor care se gasesc in ambiente inc&iseQcontrolate. (. R6*585 -#/Z5D5,-. 6u o buna rezistenta c&imica, rezista la apa si la solventi organici, mai putin la radiatiile solare ; provocandu;le o degradare superficiala, aspect farinos. 6u proprietati mecanice optime Drezista la compresiune, tractiune si fle"iuneE este un adeziv structural. 6u o viscozitate ridicata care impiedica o patrundere buna in straturile profunde ale pietrei. +. #/75@R-:685. 6u proprietati mecanice bune si sunt buni adezivi. *unt folositi pe scara larga in scopuri industriale si foarte putin la nivel artizanal. .. R6*585 #/75-*:-R-. Rezistenta mecanica si proprietatile adezive sunt destul de bune. *unt folosite ca adezivi de catre marmisti. ,&iar si atunci trebuie evitata e"punerea rasinii la lumina pentru a se evita transformarile de culoare ulterioare. +rotectia 6cest tip de interventii au ca scop transformarea cat mai lenta a suprafetei de piatra. 6cesta este ultimul tratament la care este supus materialul corelat cu gesturi e"terioare care incearca o imbunatatire a conditiilor de ambient sau eliminarea cauzelor care au provocat modificari de aspect. #entru o alegere corecta a tipului de protectie este suficienta o intelegere corecta a tipului de deterioranti care au provocat acele modificari, individuand rolul jucat de diversii parametrii ambientali si modul in care au interactionat intre ei si cu suprafata de piatra. :rebuie anticipat care vor fi consecintele unei solutii de protectie in viitorul apropiat pentru a se putea evita o alterare [cu bune intentii[ inutila. Din pacate aceste 54
masuri nu sunt aplicabile sau total eficiente in cazul constructiilor de mari dimensiuni sau in cazul sapaturilor ar&eologice. ,ea mai simpla si eficienta protectie o constituie aplicarea unui strat de tencuiala, pelicula netrasparenta, care are insa dezavantajul mascarii suprafetei de interes. Desigur aplicarea este e"trem de limitataY
-"igente impuse unui protectiv$ influenta minima asupra proprietatilor optice ale monumentuluiQobiectului, stabilitatea la agentii c&imici, mai ales la poluantii acizi din atmosfera, stabilitate la radiatiile @>, impermeabilitate la apa lic&ida, permeabilitate la vaporii de apa, reversibilitate sau la rigoare usoara indepartare cand protectivul si;a pierdut eficacitatea, absenza de subprodusi daunatori, usurinta aplicarii. Dupa aplicare primul efect care apare este aspectul lucios al suprafetei, aspect apos. 6plicarea poate fi contraindicata la structuriile care au un flu" de absobtie al apei din pamant, intens. *au la suprafetele placate cu material de culoare inc&isa$ granit. )ateriale$ pentru calcare precum$ piatra de 5stria, calcarul de >erona un amestec util este acela de acril;silicon. ,eara microcristalina sunt folosite pentru materialele compacte, marmure, conservate in ambiente controlate. *;a demonstrat ca timpul de eficienta este limitat si ca o refacere periodica a stratului protector este indicata. 'i*area fragmentelor desprinse ; se poate face prin insertia unor tije sauQsi cu aplicarea unui adeziv.
55
:ijele din fier au fost folosite inca din antic&itate pentru solidarizarea pietrelor intre ele. Din pacate o"idarea acestui metal in prezenta apei a provocat in multe cazuri daune considerabile$ fracturi, pete' ca urmare a cresterii de volum ca o consecinta a formarii o"izilor pe suprafata tijei. 8ici tijele de alama sau bronz, folosite mai tarziu, nu sunt imune la o"idare. 6cum se prefera folosirea tijelor de titaniu sau de otel ino"idabil care dau absoluta garantie a stabilitatii c&imice in timp. :ija modelata special, prelucrata cu [spirale[, pentru a asigura o buna aderenta si posibilitatea de e"tragere si inlocuire, fara a provoca daune e"cesive, este fi"ata in locul respectiv prin intermediul unui adeziv epo"idic. Rasina poate juca c&iar un rol protector asupra tijei, reducand contactul cu apa. #entru reconjugarea unor fragmente de greutate limitata sunt folosite tije realizate din rasini ; epo"idice si poliesterice ; consolidate cu fibre de sticla. 6cestea au o buna rezistenta dpdv mecanic, sunt usoare si stabile dpdv c&imic. 5n orice caz insertia de tije in interiorul fragmentelor este o operatie traumatizanta pentru material. 6ceasta consta in perforarea unei sectiuni de material deci o reducere a sectiunii solide. 5n cazul lipirii materialelor foarte poroase, cu rezistenta mecanica modesta, trebuie avut grija ca adezivul sa penetreze suficient in profunzime in fragmentele care urmeaza sa fie reconjugate. 5n caz contrar se poate constat dupa un timp reaparitia fisurilor si agravarea lor. 5n momentul in care folosim rasini epo"idice ca adezivi, si ele se stie ca sunt sensibile la razele @>, trebuie evitat ca acestea sa ramana pe suprafata pietrei, unde ar putea crea pete inestetice. 5n acest scop partea cea mai apropiata d suprafata poate fi inc&isa cu un produs mai stabil la raze @>, cum ar fi o rasina acrilica un mortar cu pulbere de piatraS %tucarea 6re ca scop acoperirea lacunelor prezente pe suprafate. 5n acest mod se reduce posibilitatea de patrinderea apei si a altor solutii agresive. : /peratiunea se efectueaza cu multa atentie si se poate e"tinde ca aplicare si la fisuri mai mici. /ricum trebuie stiut ca acesta operatie modifica aspectul obiectului 56
7ocurile unde se aplica o stucatura trebuie bine justificat, in functie de$ caracteristicile obiectului Dmateriel si gravitatea golurilorE. #asta pentru stucatura este un amestec de [inert[ si legant si care trebuiesc sa intruneasca caracteristici de culoare, porozitate si rezistenta mecanica cat mai apropiate de piatra tratata. ,a inert este folosit in generat pulberea din aceeasi piatra cu un eventual adaos de pigment inorganic ; stabil dpdv c&imic, pentru a obtine tonul de culoare dorit. 9ranulometria pulberei este decisa de la un caz la altul, in functie de caracteristicile de porozitate si omogenitatea ale pietrei. /ricum stucatura aplicata pe materiale compacte cer o granulometrie fina, pe cand cele cu bobul gros si poroase sunt necesare pulberi cu granulatie mare si neomogene. DDimensiunea bobului poate fi controlata prin trecerea pulberei prin site de dimensiuni stabiliteE. 7egantul poate fi un adeziv organic sau substante anorganice. Raportul inertQlegant influenteaza porozitatea, rezistenta mecanica si contractarea stucaturii, c&iar si aspectul. *tucaturile total anorganice folosesc ca legant varul stins sau pulberea de var nestins. Dpdv mecanic aceste stucaturi nu sunt optime. 0nlocuirea 5n cazul unei deteriorari foarte grave care nu permite suporta nici o operatie de consolidare sunt constransi la o inlocuire completa a unor fragmente de piatra. /peratiunea este cu atat mai mult ceruta cand este vorba de elemente structurale. Criterii generale cerute unei operatii de inlocuire# +. .. identitatea sau asemanarea foarte mare cu litotipul original Dte"tura, culoarea, porozitateaE. Diferentierea fragmentelor originale de cele noi puse in opera. 8u este o codificare generalizata si oricum se trateaza de la caz la caz. Daca se aplica un protectiv se va aplica si pe fragmentele noi. Controlul Materialelor )etodele de interventie sunt e"trem de variate si gama este in continua largire. Dintre acestea se alege din cand in cand produsul cel mai adaptat problemelor din 57
[situ[. 8u e"ista un remediu general, dar este destul de usor de alcatuit o lista de operatii care nu trebuiesc efectuate sau de produse a nu se folosi. 5n general se pleaca de la criterii de baza, deja asumate intr;o e"perienta anterioara. ,unoasterea unor detaliiQcaracteristici te&nice ale materialelor este o conditie necesara dar, din pacate, nu suficienta si determinativa pentru o alegere corecta. ,and nu se detin referinte relative la o aplicare anterioara este absolut necesar efectuarea unor probe de laborator, pentru o evaluare a rezultatelor care se pot obtine cu unul sau mai multe sisteme de tratament pe un litotip dorit. 6cesta evaluare poate satisface doua aspecte, eficacitatea si nocivitatea produsului. )etodologiile de control se diversifica in functie de tratament, in esenta fiind conform urmatoarei sc&eme$ procurarea unei serii de campioniQesantioane disponibile pentru e"periment, aplicarea tratamentului, masurarea parametrilor fizici si c&imici asupra esantioanelor tratate, e"punerea esantioanelor unui proces de invec&ire artificiala Dmai putin cei pe care se testeaza curatareaE, repetarea masurilor efectuate, evaluarea rezultatelor. -ste cunoscut faptul c rezultatele obtinute in laborator nu au o valoare absoluta, dar permit o estimare relativa la rezultatele pe care le poate da un produs in raport cu altulQsau de un esantion tratat fata de unul netratat. -ste de amintit ca sunt diferente notabile intre testele facute in laborator si cele pe santier. *au intre cele aplicate pe esantioane si cele aplicate pe m pe care;i reprezinta obiectul supus tratamentului. Controlul metodelor de curatare -ficacitatea unui sistem de curatare se poate defini ca o capacitate de inlaturare a incrustatiilor si a depozitelor de materiale straine prezente pe suprafat pietrei, e"ercitand o vatamare minima a suprafetei materialului. ,azurile atat de dificile care apar [in situ[ obliga la o prima proba [ad &oc[ efectuate in conditii operative controlate si repetabile.
58
-santionul la randul lui trebuie supus evaluarii unui specialist in domeniuY Djudecata multicriteriala trebuind sa asume punctele de vedere ale ar&itectului, istoricului de arta, restauratorului, ar&eologului, cel putinSY 5nformatii DnecesareYE pentru alegerea sistemului de curatare$ compozitia c&imico;mineralogica, caracteristici te&nice, D!.5mportantYE caracteristicile metodei, e"periente anterioare, Dla curatarea cu produse c&imiceYE individuarea componentelor, masurarea p?;ului si conductibitatea electrica in conditii de solutie, DsablareaE verificarea naturii abrazivului ; natural sau artificial DPE$ dimensiunea si forma particulelor pentru o estimare a efectului pe care;l poate produce pe diferite materiale. >erificarea suprafetei de curatat duritatea. sclerometrul )artens se masoara, dupa efectuarea testului, dimensiunea ciobiturii cu un tub microscopic. razuirea manuala sablarea cu nisip umed cu o cantitate fi"a de nisip se fectueaza proba de curatare. 7a sfarsitul operatiunii se cantareste materilalul rezultat ; prin diferenta rezulta cantitatea de crusta indepartata. masurarea porozitatiiQporilor desc&isi dispozitiv cu mercur imersia in apa la presiunea atmosferica controlul de laborator sectiuni subtire ale abrazivilor si ale suprafetelor curatate, rugozimetru, capacitatea de absorbtie a apei ; modificataY,
59
conductibitatea electrica. / suprafata curatata se scufunda in apa deionizata pentru (ore. *olutia astfel obtinuta se supune unei electrolize DPE. oricum conductibilitatea este superiora stadiului anteriorS 8u se stie inca intre ce limite se pot mentine valorile proprietatilor masurate
pentru ca un sistem sau altul de curatare sa fie considerat mai bunY ,&iar daca consolidarea si protectia sunt operatiuni cu finalitate distincta, foarte des controlul eficacitatii lor vin efectuate considerand rezultatul ; de obtinut ; dupa aplicarea unui produs care are in acelasi timp calitati de consolidant si izolator &idricQsau un comple" de substante diferite aplicate alternativ si cu roluri distincte Dde consolidant si izolator &idricE. >erificarea in timp a comportamentului tratamentelor este de dorit. !actorii e"terni de mediu pot actiona [capricios[ si crea reactii necontrolate sau neanticipate. ,ontrolul [in situ$ este doar partial. *e poate face o evaluare generica a omogenitatii distributiei produsului si a penetrarii in pori. )etodele nedistructive, folosite, sunt putine$ auscultarea dinamica Dse bazeaza pe conpararea masuratorilor efectuate inainte si dupa aplicarea tratamentului, studiul colorimetriei. )odul in care s;a modificat culoarea suprafetei omogenaQneomogena dupa tratament, capacitatea de absorbtie a apei. #rin aplicarea unei pipete gradate si masurarea volumului de apa absorbit in timp. ,ontrolul in laborator$ prima problema de rezolvat este a procurarii esantioanelor disponibile studiului. / prima limitare a studiului este simularea invec&irii materialului. 9ama conditiilor de e"punere Da esantioanelor tratateE este urmatoarea$ reproducerea unor cauze de degradare, cicluri de$ ing&etQdezg&et, cristalizarea sarurilor, tratarea cu an&idrida sulfuroasa,
60
e"punerea la raze@> simularea unor cauze reale de alterare$
presupune termene de studiu indelungate. -"punerea esantioanelor la cicluri umedQuscat, ceata, radiatii solareS :oate aceste masuratori au menirea de a aprofunda cunostintele relative la modul in care reactioneaza produsul, si apoi la alegerea aceluia care se comporta mai bine in conditii de mediuY ,oeficientul de dilatare termica sau de saturare &icrica poate elimina multi produsi care intrunesc celelalte calitati de stabilitate c&imica si fizica. 8ici in acest caz nu s;au stabilit limitele de acceptabilitate la care sa face referin. Audecata poate lua n considerare diversele caracteristici ale comportamentului, luate n proporii diferite n funcie de caracteristicile materialului i de scopul final al tratamentului.
!""
61

Curs R11

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs R11

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

USH Facultatea ARHITECTUR

Note de curs Restaurare 3, conf dr arh I.Kisile ic!

UNIVERSITATEA SPIRU HARET Bucureti FACULTATEA de ARHITECTUR

METODE SI TEHNICI CONTEMPORANE DE CONSERVARE

USH Facultatea ARHITECTUR

Note de curs Restaurare 3, conf dr arh I.Kisile ic!

NOTE de CURS Restaurare 3

USH Facultatea ARHITECTUR

Note de curs Restaurare 3, conf dr arh I.Kisile ic!

USH Facultatea ARHITECTUR

Note de curs Restaurare 3, conf dr arh I.Kisile ic!

USH Facultatea ARHITECTUR

Note de curs Restaurare 3, conf dr arh I.Kisile ic!

USH Facultatea ARHITECTUR

Note de curs Restaurare 3, conf dr arh I.Kisile ic!

USH Facultatea ARHITECTUR

Note de curs Restaurare 3, conf dr arh I.Kisile ic!

USH Facultatea ARHITECTUR

Note de curs Restaurare 3, conf dr arh I.Kisile ic!

USH Facultatea ARHITECTUR

Note de curs Restaurare 3, conf dr arh I.Kisile ic!

Releveul !cf. "E#$ 9

USH Facultatea ARHITECTUR

Note de curs Restaurare 3, conf dr arh I.Kisile ic!

USH Facultatea ARHITECTUR

Note de curs Restaurare 3, conf dr arh I.Kisile ic!

USH Facultatea ARHITECTUR

Note de curs Restaurare 3, conf dr arh I.Kisile ic!

USH Facultatea ARHITECTUR

Note de curs Restaurare 3, conf dr arh I.Kisile ic!

USH Facultatea ARHITECTUR

Note de curs Restaurare 3, conf dr arh I.Kisile ic!

,lasificarea organogene, mi"te.

USH Facultatea ARHITECTUR

Note de curs Restaurare 3, conf dr arh I.Kisile ic!

USH Facultatea ARHITECTUR

Note de curs Restaurare 3, conf dr arh I.Kisile ic!

USH Facultatea ARHITECTUR

Note de curs Restaurare 3, conf dr arh I.Kisile ic!

USH Facultatea ARHITECTUR

Note de curs Restaurare 3, conf dr arh I.Kisile ic!

USH Facultatea ARHITECTUR

Note de curs Restaurare 3, conf dr arh I.Kisile ic!

#iatra, lemn metalice sau pneumatice.

!olosita la degrosari. *e lucreaza cu ea fiind asezata in ung&iuri ascutite.

USH Facultatea ARHITECTUR

Note de curs Restaurare 3, conf dr arh I.Kisile ic!

USH Facultatea ARHITECTUR

Note de curs Restaurare 3, conf dr arh I.Kisile ic!

USH Facultatea ARHITECTUR

Note de curs Restaurare 3, conf dr arh I.Kisile ic!

USH Facultatea ARHITECTUR

Note de curs Restaurare 3, conf dr arh I.Kisile ic!

USH Facultatea ARHITECTUR

Note de curs Restaurare 3, conf dr arh I.Kisile ic!

USH Facultatea ARHITECTUR

Note de curs Restaurare 3, conf dr arh I.Kisile ic!

USH Facultatea ARHITECTUR

Note de curs Restaurare 3, conf dr arh I.Kisile ic!

USH Facultatea ARHITECTUR

Note de curs Restaurare 3, conf dr arh I.Kisile ic!

USH Facultatea ARHITECTUR

Note de curs Restaurare 3, conf dr arh I.Kisile ic!