1.

Oferta i producia turistic

delimitri conceptuale; factori de influen

Oferta turistic, categorie corelativ a pieei turistice, constituie, n multe situaii, mobilul determinant al efecturii actului turistic. Prin analogie cu clasificarea resurselor turistice, oferta turistic se mparte n primar, care cuprinde totalitatea valorilor (resurselor) naturale i secundar, incluznd ansamblul resurselor create de mna omului (valori istorice, arhitecturale, culturale, folclorice etc.). Ansamblul ofertei primare i secundare constituie oferta turistic potenial a unui teritoriu, care va deveni ofert real (efectiv) numai n msura n care va ntruni o serie de caracteristici pentru stimularea consumului turistic, respectiv atunci cnd se vor dezvolta condi iile necesare de primirea turitilor i de petrecere a se!urului lor n ambian a caracteristic a resurselor primare i secundare, ca rezultat al dezvoltrii bazei materiale a turismului i a infrastructurii sale tehnice. "ferta primar nu are valoare intrinsec# ea se distinge de oferta turistic secundar (produs de mna omului) prin faptul c resursele naturale nu pot fi reproduse artificial, ele fiind create de natur, att n spa iu, ct i n timp. "ferta turistic primar i secundar constituie deci $materia prim$ pentru industria turismului, care se va modela n diferite produse turistice numai printr%un consum efectiv de munc vie, nglobat n presta iile de servicii turistice specifice pentru fiecare produs turistic. &n literatura de specialitate se regsesc i sub numele de resurse turistice antropice. Aceast $materie prim$, dei abundent n aparen , devine din ce n ce mai limitat, ceea ce ngusteaz $spa iul turistic$ i deci posibilitatea folosirii unui teritoriu n scopuri preponderent sau e'clusiv turistice. n acest conte't, se impune o identificare realist a resurselor turistice corespunznd motiva iilor efective, ca i evaluarea corect a posibilit ilor de a transforma resursele poten iale i resursele utilizabile n scopuri turistice. (istinc ia care trebuie eviden iat ntre oferta i produc ia turistic pornete de la definirea celor doi termeni. Astfel % oferta turistic este reprezentat de cadrul i potenialul natural i antropic, echipamentul de producie a serviciilor turistice, ansamblul bunurilor materiale i serviciilor destinate consumului turistic, fora de munc specializat n activitile specifice, infrastructura turistic i condiiile de comercializare (pre faciliti . %producia turistic este dat de ansamblul de servicii care mobilizeaz fora de munc, echipamentul turistic i bunurile materiale i care se materializeaz ntr!un consum efectiv. (eci oferta presupune nu numai produc ia turistic, ci i e'isten a factorilor naturali. )ela ia ofert turistic * produc ie turistic este marcat de o serie de particulariti, care o diferen iaz de aceeai rela ie e'istent pe pia a bunurilor materiale# % produc ia turistic poate fi cel mult egal cu oferta, n timp ce pe pia a bunurilor materiale, oferta este cel mult egal cu produc ia+ % oferta turistic e'ist i independent de produc ie, pe cnd produc ia turistic nu se poate realiza n afara ofertei+ n schimb, oferta bunurilor materiale nu se poate detaa de e'isten a unei produc ii+ % structura ofertei turistice nu coincide ntodeauna cu structura produc iei turistice, n timp ce structura ofertei de bunuri reflect structura produc iei respective+

% oferta turistic e ferm * e'ist att timp ct e'ist i elementele care o compun, pe cnd, produc ia turistic e efemer, ea e'ist att timp ct se manifest consumul i nceteaz o dat cu ncheierea acestuia. )ela ia dintre cele dou elemente este foarte comple', de intercondi ionare reciproc, oferta fiind surs a produc iei turistice iar produc ia fiind cea care d via , mobilizeaz oferta. Caracteristicile ofertei Aa cum rezult i din defini iile prezentate, oferta turistic are# un caracter complex i eterogen, fiind alctuit din mai multe componente, care se pot structura astfel# % poten ialul turistic, ca element de atrac ie a cererii turistice format din totalitatea resurselor naturale i antropice ale unei zone+ % echipamentul turistic, alctuit din ansamblul activelor fi'e i circulante care concur la satisfacerea nevoilor turitilor+ % serviciilor prestate turitilor i bunurilor oferite acestora spre consum, bunuri cu destina ie turistic e'clusiv+ % for a de munc, cea care transform din poten iale n efective celelalte elemente sus%men ionate. ,omple'itatea ofertei turistice (i a produc iei, n egal msur), este dat i de numrul mare de prestatori sau -fabrican i. ai produselor turistice. /aptul c produsul turistic este format dintr%un ansamblu de servicii, fiecare cu specificul su, face aproape imposibil furnizarea de ctre un singur productor a tuturor presta iilor generate de consumul turistic. (e aceea, prestatorii sunt puternic specializa i, au profile diferite, uneori chiar interese diferite i cel mai adesea un mod de organizare distinct. Astfel, la realizarea produsului turistic particip societ i comerciale care au ca obiect de activitate cazarea, masa, transportul, agrementul, -fabricarea. cltoriilor turistice (tour%operatorii), de asemenea pot participa organisme i asocia ii cu voca ie social, organisme locale i teritoriale etc. Pe lng aceast specializare puternic a presta iilor de servicii turistice, trebuie s men ionm i faptul c ntre acetia predomin ntreprinderile mici i mi!locii, fapt care a i dus la o frmi are e'cesiv a ofertan ilor de servicii turistice. Aa cum se poate constata, ns acesta nu e'clude posibilitatea regruprii lor n organisme puternice, bine individualizate, care pot domina pia a turistic, la un moment dat. " alt caracteristic a ofertei turistice, cu multiple implica ii n realizarea actului turistic, o reprezint rigiditatea.Aceast particularitate este datorat, n primul rnd, inadaptabilit ii (adaptabilit ii reduse) la varia iile att cantitative ct i calitative ale cererii turistice. "mposibilitatea deplasrii ofertei, care presupune mobilitatea consumatorului i nu a produsului turistic, constituie o alt particularitate a ofertei turistice. (e asemenea, oferta turistic nu poate fi stocat * odat neconsumat, ea se pierde%, aspect care presupune cheltuieli suplimentare pentru agen ii economici ofertan i n sensul promovrii produselor turistice i adaptrii acestora la muta iile intervenite n structura cererii. "ferta turistic este dependent de echipamentele turistice, de numrul i structura forei de munc. 0nvesti iile, att materiale, ct i umane, n industria turistic, sunt foarte costisitoare, fapt care nu permite nlocuirea rapid a acestora pentru a se adapta la mobilitatea cererii turistice. (up cum se poate observa din analiza caracteristicilor ofertei i produc iei turistice, neconcordan a n timp i spa iu a cererii cu oferta turistic poate fi generatoarea unor efecte economice i sociale de mare amploare, ce se concretizeaz n# satisfacerea necorespunztoare a turitilor, neutilizarea echipamentelor turistice i ca atare, prelungirea

duratei de amortizare a acestora i ncetinirea ritmului de nlocuirea a capacit ilor uzate fizic sau moral etc. (ar, prin eforturile con!ugate ale organizatorilor i prestatorilor de servicii turistice, printr%o bun cunoatere a tendin elor n evolu ia cererii turistice, se poate profita, n anumite limite, de o alt caracteristic posibilitatea substituirii unui tip de ofert cu altul. Acestea presupune ns ca i motiva iile turistice s se poat substitui la un moment dat, dar mai ales ca elementele componente ale ofertei s aib un caracter polifunc ional, s satisfac alternative de consum diverse. Oferta turistic "ferta turistic grupeaz ansamblul elementelor care concur la ob inerea produsului turistic, respectiv# poten ialul natural i antropic, echipamentul de -produc ie. a serviciilor turistice, diversitatea bunurilor materiale(industriale, alimentare), infrastructura turistic i condi iile de comercializare(pre , nlesniri etc.)1. &n aceast accep ie, se poate spune c oferta integreaz ansamblul resurselor economice mobilizate n calitate de factori ai produc iei turistice. "ferta turistic este considerat a fi # - ansamblul atraciilor care pot motiva vizitarea, sau, mai comple# privit$ elementele de atracie care motiveaz cltoria i cele destinate s asigure valorificarea primelor " defini ie mai cuprinztoare a ofertei turistice este urmtoarea# ,, totalitatea resurselor naturale i antropice, mpreun cu ec!ipamentele de producere i comercializare a produselor turistice, bunurile i serviciile destinate consumului turistic, condiiile de comercializare a acestora, infrastructura turistic i fora de munc necesar activitii turistice. "ractic, oferta turistic a unei ri, zone sau staiuni turistice cuprinde totalitatea elementelor turistice care pot fi puse n valoare la un moment dat prin stimularea cererii turistice, dar i infrastructura te!nico#material care permite valorificarea resurselor turistice. $lementele structurale ale ofertei pot fi grupate n dou categorii% $lemente de atracivitate, e'istente la un moment dat numai potential (resurse naturale, socio%culturale, umane, tehnologice). 2le nu au aceiasi valoare turistica in tot timpul anului, ci au variabilitate in timp, determinand sezonalitatea ofertei $lementele funcionale, alctuite din echipamentul i serviciile care fac posibil desfurarea produc iei turistice.

"articularitile ofertei turistice Complexitatea% se refer la structur, elementele componente referindu%se la atrac ia turistic i elementele func ionale+ &igiditatea% se refer la imposibilitatea stocrii, lipsa de adaptabilitate, la varia iile sezoniere+ 'ubstituirea% se refer la utilizarea ofertei n alte scopuri dect cel sezonier.

"ferta turistic se mparte n dou categorii# Oferta turistic primar% este reprezentat de totalul resurselor naturale de interes turistic i se deosebete prin faptul c resursele naturale nu pot fi reproduse artificial+ Oferta turistic secundar% este reprezentat de totalitatea resurselor turistice create de om (antropice). &n func ie de resursele naturale oferta are anumite limite de odin temporal, putnd avea caracter permanent sau sezonier. (iversificarea produselor turistice clasice a cunoscut n perioada 1334%1335 o amploare datorit creia acelai produs turistic poate fi gsit azi ntr%o multitudine de variante, combinate cu oferta de produse turistice noi. Produsele turistice pot fi grupate n forme de voia! determinate de scopul principal al cltoriei, n func ie de care pot fi identificate mai multe tipuri de turism# (urism cultural% este efectuat cu scopul lrgirii cunotiin elor despre istorie, art, monumente religioase, vestigii i apropierea de diferite culturi i oameni. Al i turiti sunt interesa i de cele mai moderne construc ii, inven ii de utiltim or, etc. (urism de afaceri% este o form de turism care include cltorii n interes oficial, vizitele anga!a ilor sau ale altor persoane n interes comercial sau de alt natur, participarea la trguri i e'pozi ii, conferin e, conven ii i cltorii stimulatoare (urism sportiv% este o form a turismului de agrement, motivat de dorin a de a nv a i de a practica diferite activit i sportive (urismul de odi!n! are un caracter mai pu in dinamic dect celelalte forme de turism, cu un se!ur mai lung, petrecut la o destina ie determinat, care ofer condi ii naturale adecvate+ (urismul de tratament% este o form specific a turismului de odihn, legat mai mult de anumite sta iuni cunoscute pentru propriet ile lor terapeutice sau infrastructurii de ngri!ire a snt ii+ (urism rural% activitatea turistic desfurat i condus de popula ia local i bazat pe poten ialul natural i antropic local+ "roducia turistic reprezint ,,ansamblul de servicii care mobilizeaz fora de munc, ec!ipamentul de producie i bunurile materiale, i care, n cadrul unei ambiane specifice se materializeaz ntr#un consum efectiv. "ferta turistic e'ist i independent de produc ia turistic, n timp ce produc ia turistic nu se poate realiza n afara ofertei. "ferta turistic este ferm, e'ist atta timp ct sunt prezente elementele ce intr n structura ei, pe cnd produc ia turistic este efemer ,e'ist ct timp se manifest consumul i se ntrerupe odat cu ntreruperea consumului. Aceast rela ie special dintre oferta turistic i produc ia turistic reliefeaz rolul principal al ofertei ca surs a produc iei turistice, dar i rolul produc iei n mobilizarea ofertei date. )eterminani ai ofertei turistice$ (eritoriul! reprezinta elementul indispensabil al ofertei, intrucat spatiul se constituie in suport al acesteia. 0n turism, teritoriul este definit atat sub aspect cantitativ prin capacitatea de primire a teritoriului dar si sub aspect calitativ prin atractivitatea sau valoarea turistica a acestuia, care poate fi naturala sau creata. ,apacitatea optima de primire e'prima numarul ma'im de turisti ce pot fi primiti de un teritoriu fara a pre!udicia mediul geografic si social. Atractivitatea teritoriului creste o data cu distanta, insa apare un punct de la care atractivitatea scade ca urmare a costului ridicat al transportului si oboselii determinate de parcurgerea distantei. Atractivitatea teritoriului turistic poate fi evaluata luand in cosiderare urmatoarele elemente% %Accesibilitatea# asezare geografica, cai de acces, mi!loace de transport

%,onditii de relief# trepte de relief, rauri, lacuri, monumente ale naturii, rezervatii si parcuri % %,onditii meteorologice# climatul si sezonalitatea, precipitatii, vanturi, puritatea aerului, frecventa zilelor insorite, durata si grosimea stratului de zapada. %/rumusetea peisa!ului natural. %6aloarea terapeutica si volumul unor elemente naturale izvoare de ape minerale si termale, namoluri terapeutice, microclimat si topoclimat. %Patrimoniul cultural%istoric# vestigii si locuri istorice, monumente istorice, de arta, etnografie si folclor, traditii si obiceiuri. %,onditii demografice# numarul, structura si dinamica populatiei, forta de munca, migratia. 'ectorul teriar! se constituie in elementul determinant al ofertei turistice intrucat grupeaza activitati de prestare de servicii care reprezinta premize si factori pentru dezvoltarea ofertei turistice. (iversitatea ofertei turistice este data de proportia in care se combina cele cinci categorii de servicii cuprinse in prestatia turistica# activitatea de organizare si comercializare a ofertei turistice activitatea de transport activitatea de cazare si restaurare activitati producatoare si distribuitoare de bunuri de consum turistic activitatea de agrement, tratament. *aza te!nico#material% cuprinde echipamentul turistic sau capacitatea de productie a ofertei turistice care, impreuna cu forta de munca, creeaza premizele necesare desfasurarii activitatii turistice. 7aza tehnico%materiala a cazarii este importanta pentru ca nu este de conceput un consum turistic fara utilizarea unuia dintre elementele materiale ale capacitatii de cazare. (e dimensiunea si structura bazei tehnico%materiale a cazarii depind si celelalte elemente functionale ale ofertei turistice. (imensiunile bazei tehnico%materiale a cazarii se apreciaza in numar de locuri, paturi sau camere folosite pentru $innoptare$.8tructurile de cazare turistica cuprind structuri hoteliere, e'trahoteliere si nepermanente. ,azarea e'trahoteliera include resedintele secundare, apartamentele mobilate, unitati sociale de cazare. 8tructurile de cazare nepermanente includ campingul. vasele de agrement. "ferta turistica este formata dintr%un grup de elemente e'istente la un moment dat numai potential (oferta potentiala), si dintr%un grup de elemte prin intermediul carora aceasta este pusa in valoarea (oferta reala). 9nele elemente sunt create de activitatea umana, altele sunt naturale. 9nele isi sporesc valoarea in timp (in special cele istorice), devenind tot mai atractive, interventia omului fiind de conservare si ameliorare a valorii lor, altele se uzeaza fizic si moral, trebuind sa fie produse si reproduse in permanenta. :odul acesta propriu de e'istenta al ofertei ii conferta o serie de trasaturi care particularizeaza insasi produsul turistic si determina in mare masura modul concret in care se realizeaza concordanta cu cererea de servicii turistice. 2lementele constitutive ale ofertei turistice satisfac un mare numar de nevoi, fiind foarte diferite ca mod de prezentare, fiecare element constituidu%se de fapt intr%o oferta separata. Aceasta imprima ofertei un caracter eterogen si comple'. "ferta turistica este rigida intrucat pentru a putea fi consumata este necesara deplasarea consumatorului si nu a produsului, ia nu se poate stoca, iar oferta potentiala de servicii nevalorificata intr%o perioada echivaleaza cu diminuarea coeficientului de utilizare a bazei tehnico materiale. )igiditatea ofertei decurge si din imposibilitatea adaptarii sale permanente la variatiile cantitative de tip sezonier ale cererii turistice si la variatiile calitative ale cererii determinate

de diversificarea motivatiilor. Acest lucru are consecinte importante asupra eficientei si riscurilor investitiilor in oferta turistica. %rincipalii factori care determina nivelul si structura ofertei turistice sunt$ &. +actori naturali si antropici (factori naturali de clima, resurse naturale si antropice, fauna si flora etc. . ,u anumite e'ceptii, pentru ca un anumit spatiu sa fie atractiv si sa aiba valoare turistica, el trebuie sa ofere anumite conditii, fie naturale, cum ar fi# peisa!e naturale frumoase si nepoluate, configuratie geografica echilibrata, conditii meteorologice prielnice, fauna rara etc., fie antropice, respectiv resurse de patrimoniu cultural, religios, arhitectural etc., de natura muzeelor, cladirilor istorice, manastirilor etc.. 2'ista insa pericolul ca anumite zone turistice sa se supraaglomereze, iar prin valorificarea e'cesiva a unor resurse turistice sa se degradeze patrimoniul %natural, in special% si sa se diminueze interesul anumitor categorii de turisti, cum ar fi iubitorii de arta sau cei care practica turismul ecologic. '. +actori economici si te!nici (nivelul de dezvoltare a sectorului tertiar, baza tehnico! materiala turistica . ;ivelul de dezvoltare al sectorului serviciilor in general si al turismului, in special, se afla in stransa legatura cu nivelul de dezvoltare economica de ansamblu. (imensiunea sectorului tertiar si aportul acestuia la crearea produsului intern brut, ponderea populatiei ocupate in acest sector, nivelul resurselor materiale si financiare alocate, indica, fara dubii, gradul de dezvoltare a unei societati. ,resterea volumului de activitate in sectorul tertiar constituie, in mod parado'al, nu numai premizele, ci si factorii dezvoltarii ofertei de servicii turistice+ anumite servicii, desi destinate satisfacerii nevoilor individuale ale membrilor societatii, contribuie la formarea ofertei turistice (servicii de transport si telecomunicatii, servicii medicale etc.). Pe de alta aparte, oferta turistica depinde de marimea, structura si calitatea bazei tehnico%materiale (in care sunt incluse structurile de cazare, alimentatie publica, tratament si agrement) , ale carei dimensiuni depind de resursele materiale si financiare investite, precum si de tehnologia prin care este generata. 0n general, prin intermediul unor echipamente bine dezvoltate, care incorporeaza tehnologii de ultima ora, se poate suplini cu succes lipsa resurselor naturale (un parc de distractii bine echipat poate atrage turistii la fel de bine ca si resursele naturale originale+ un e'emplu in acest sens poate fi Apraterul in Austria). ,. +actori umani. ,alitatea resurselor umane care activeaza in turism poate influenta in mod considerabil oferta turistica. Ponderea importanta detinuta de forta de munca in turism particularizeaza aceasta activitate si influenteaza chiar atractivitatea turistica. Personalul bine pregatit din punct de vedere profesional, cu o inalta constiinta morala, constient de raspunderea care ii revine in actul prestatiei, contribuie in mod direct la realizarea unei calatorii turistice reusite si la cresterea prestigiului prestatorilor de servicii turistice. (eterminantii ofertei turistice(factorii care influen eaz< oferta turistic<) 1)Pre ul ofertei turistice%direct propor ional cu oferta(vnz<torii cresc oferta dac< sunt stimula i de un pre ridicat) =),ostul consumului de produse turistice%invers propor ional cu oferta (vnz<torii doresc cheltuieli ct mai sc<zute pentru a%i putea ma'imiza profitul) >),ererea de consum turistic%direct propor ional< cu oferta turistic<(vnz<torii sunt stimula i n momentul n care e'ist< mul i cump<r<tori)

?);um<rul i dimensiunile ofertei turistice(concuren a)%invers propor ional<(un ofertant are anse mult mai mici de supravie uire pe o pia < cu concuren < puternic<) "unctele forte ale turismului romanesc 1))omnia este o destina ie pentru toate vrstele i toate anotimpurile =)/ormele de turism practicate n )omnia sunt multiple#turism montan,balnear, de litoral,cultural,tiin ific , pentru afaceri, de @eeAend etc. >)Poten ialul turistic a!ut< la echilibrarea balan ei de pl< i e'terne ?)2'portator indirect de m<rfuri 4)Benerator de resurse financiare pentru stat prin sistemul de ta'e i impozite C)/actor important n formarea i men inerea imaginii )omniei n lume D)/actor de influen < i uneori determinant n prote!area i conservarea mediului ncon!ur<tor &esursele turistice # naturale i antropice # ale &om-niei .. Cadrul natural ,adrul natural este bogat, variat i comple', cu o structur peisagistic deosebit de armonioas. ,omple'itatea poten ialului turistic, ca i gradul su de atractivitate, n general, sunt n strns corela ie cu treapta de relief i cresc progresiv, de la cmpie ctre mun i % e'cep ie fcnd (elta (unrii i Eitoralul :rii ;egre. *. "otenialul turistic antropic. (e%a lungul e'isten ei sale de peste dou mii de ani, poporul romn a creat un e'trem de variat i bogat patrimoniu cultural, folosit n ntregime n scopuri turistice. )omnia dispune de monumente care, prin specificul lor pot fi (i sunt) considerate unicate mondiale. (e e'emplu# cet ile dacice din :un ii "rtiei care au rezistat mul i ani atacurilor strlucitelor legiuni romane, cet ile rneti i bisericile $fortificate$ din Fransilvania, bisericile de lemn din :aramure, mnstirile din 7ucovina, :oldova i nordul "lteniei, monumentele stilului brncovenesc din :untenia i "ltenia etc., ca i crea iile lui 2minescu, 7rncui, 2nescu sau ale lui Brigorescu .a.m.d. /iecare dintre acestea au o valoare turistic deosebit. 6estigiile antichit ii sunt numeroase i de mare valoare pentru istoria culturii i civiliza iei poporului nostru.

/.)estinatii turistice
Prin destinaie turistic se poate n elege o ar, o regiune din cadrul unei ri, un ora, un sat sau o sta iune. 0ndiferent de tipul destina iei, sarcinile marAetingului sunt aceleai# crearea unei imagini favorabile a destina iei la nivelul segmentelor int de vizitatori, conceperea unor instrumente de sus inere i difuzare a imaginii i, nu n ultimul rnd, promovarea imaginii destina iei n zonele de origine. Aceste subiecte vor fi tratate n a doua parte a acestui capitol. 8 prezentm mai nti cteva din tipurile principale de destinaii turistice% % destinaii clasice. Acestea sunt n general orae care dispun de un bogat patrimoniu arhitectural, cultural i istoric, foarte potrivite pentru petrecerea unei vacan e sau pentru o vizit de durat mai lung (e'emple# Paris, Atena, )oma etc.). Fot aici pot fi incluse i multe din sta iunile montane sau de litoral (cum ar fi 8aint Fropez, GitzbHhel, Aspen i multe altele)+ % destinaii naturale cum ar fi (elta (unrii, rezerva ia 8erengeti din Fanzania sau ,ascada ;iagara din 8tatele 9nite. Aici turitii vin pentru a admira peisa!ele sau pentru a lua contact cu bog iile naturale ale regiunii (flor, faun)+ % destinaii pentru turismul de afaceri. Acestea sunt importante centre industriale i comerciale, unde e'ist facilit i turistice de nalt nivel i posibilit i de agrement variate, fapt care le face atractive pentru oamenii de afaceri. 2'emple# ;e@ IorA, :anchester, Eille etc. % destinaii 0pentru o noapte. 2ste vorba n special de localit ile aflate ntre marile destina ii de vacan i zonele de origine ale turitilor+ % destinaii pentru ederi scurte. Aceste sunt n general orae mai mici n care e'ist obiective de patrimoniu (unele chiar celebre) care le fac atrgtoare. (ou e'emple bune din aceast categorie sunt oraele Pisa din 0talia i 7ruges din 7elgia. &n ceea ce privete principalele elemente componente ale destinaiei turistice , ele pot fi grupate n mai multe moduri. Astfel, unii autori disting trei categorii de elemente ale unei destina ii# % elementele constitutive de baz, numite i Jinima. sau Jmiezul. destina iei# localizarea geografic, climatul, condi iile naturale de la fa a locului, siturile istorice i arhitectonice+ % elementele periferice naturale (mpre!urimile destina iei, popula ia local, ambian a general de la destina ie)+ % elementele periferice create (facilit ile de divertisment, facilit ile de cazare i alimenta ie, serviciile comerciale, infrastructura de transport). Al i autori grupeaz aceleai elemente tot n trei categorii , dar ntr%o manier pu in diferit# % natura, care reprezint de multe ori principalul element care stimuleaz interesul vizitatorilor+ % climatul. /oarte multe persoane cltoresc cu scopul principal de a gsi un climat diferit de cel al regiunii n care locuiesc+ % cultura. 2ste vorba aici att de elementele de patrimoniu istoric i cultural care vorbesc despre trecutul destina iei, ct i de elementele care definesc cultura ei din prezent (oameni, stiluri de via , obiceiuri ale locului etc.).

" alt clasificare este cea care mparte componentele unei destina ii n patru categorii, i anume# punctele de atrac ie de la destina ie, facilit ile i serviciile de la destina ie, cile de acces ctre destina ie i imaginea destina iei. /iecare dintre aceste categorii cuprinde la rndul su mai multe subcategorii. "unctele de atracie de la destinaie Acestea sunt cele care determin n mod decisiv alegerea respectivei destina ii de ctre turiti i influen eaz comportamentul turitilor la destina ie. Putem include aici# % patrimoniul natural# peisa!e naturale, ruri, lacuri, mare, pla!, parcuri i rezerva ii naturale, climatul, n general toate caracteristicile fizico%geografice ale destina iei i resursele sale naturale+ % patrimoniul ar!itectonic, att cel istoric ct i cel modern+ % patrimoniul cultural: teatru, muzic, folclor, muzee etc. % patrimoniul industrial: fabrici i elemente de arhitectur industrial interesante pentru vizitatori+ % atraciile sociale: felul de via al popula iei locale, limb, cultur, oportunit i de contacte sociale etc.+ % atracii sportive# stadioane, patinoare, prtii de schi etc. Aceste elemente constituie de fapt $for a motrice$ a oricrei activit i turistice. luate mpreun, ele alctuiesc ceea ce se numete mediul destina iei respective# natural, economic, cultural, social. ;umrul de vizitatori pe care destina ia l poate primi ntr%o perioad de timp (o zi, o lun, un an), fr riscul deteriorrii mediului i fr diminuarea atractivit ii sale, reprezint capacitatea destina iei. +acilitile i serviciile de la destinaie &n raport cu elementele de patrimoniu, aceste facilit i sunt doar componente accesorii ale produsului turistic. Aceasta nu nseamn ns c nu sunt necesare+ multe din ele sunt chiar indispensabile. Aici avem n vedere n special urmtoarele elemente# % spaiile de cazare# hoteluri, moteluri, vile, apartamente, case particulare, case de vacan , ferme etc.+ % servicii de alimentaie# restaurante, baruri, cafenele, fast%food%uri, cofetrii etc.+ % transportul la destinaie# autobuze, tramvaie, troleibuze, ta'iuri, rent a car, biciclete, teleferic, telescaun etc.+ % centre comerciale i agenii de turism+ % alte servicii# frizerieKcoafur, informa ii, poli ie, pompieri etc. Cile de acces 2lementele enumerate mai !os afecteaz durata, costul i comoditatea cu care turistul a!unge la destina ie# % infrastructura$ osele, ci ferate, poduri, aeroporturi, porturi etc.+ % ec!ipamentele de transport# capacitatea i viteza de deplasare a vehicolelor de transport+ % reglementrile guvernamentale n domeniul transporturilor. 1maginea destinaiei 0maginea unei destina ii nu are neaprat la baz o e'perien anterioar, adic o vizit la destina ia respectiv. (e e'emplu, chiar i o persoan care n%a fost niciodat la Eas 6egas

poate avea o imagine mental a sta iunii (din cr i, din mass%media, de la prietenii care au fost acolo) i probabil c a decis de!a, pe baza acestei imagini, dac se simte atras de Eas 6egas sau dimpotriv. Foate destina iile turistice au o imagine proprie, iar interesul marAeterului este de a dezvolta, sus ine sau modifica anumite elemente de imagine n scopul influen rii comportamentului poten ialilor vizitatori. Acest lucru este foarte important i pentru prestatarii individuali de la respectiva destina ie# imaginea lor tinde a fi apropiat de imaginea global a destina iei. Avnd n vedere importan a deosebit a promovrii imaginii destina iei, urmtorul subcapitol va fi consacrat un mod special acestui subiect. "romovarea imaginii destinaiei Primul pas care trebuie fcut nainte de lansarea unei campanii de promovare a imaginii unei destina ii turistice este evaluarea imaginii sale actuale. &n acest scop, trebuie determinat mai nti segmentul de public pentru care ne intereseaz s evalum imaginea. &n cazul nostru, acest segment este format din vizitatorii actuali i poten iali ai destina iei. ,ercettorul va identifica, n general cu a!utorul unor edin e de focus grup, care sunt principalele variabile care definesc imaginea unui loc, iar apoi va evalua fiecare dimensiune pentru destina ia studiat, cel mai adesea printr%o cercetare pe eantion. 2valuarea se poate realiza cu a!utorul unei scale cu diferen ial semantic, de felul urmtor#
1 9rt Periculos :urdar Plicticos 6echi )ece = > ? 4 /rumos /r pericole ,urat 0nteresant ;ou "spitalier

Pe baza notelor date de responden i, cercettorul va construi un profil al destina iei respective, cu a!utorul cruia pot fi uor descoperite punctele tari i punctele slabe ale acesteia. (up evaluarea imaginii actuale a destina iei, urmeaz etapa de construire a unei imagini adecvate pentru destina ia respectiv, care s e'ploateze punctele tari i s atenueze, pe ct posibil, aspectele negative. "entru a fi eficient (adic pentru a Jprinde. la public) o imagine ar trebui s ndeplineasc urmtoarele condiii% % s fie real. (e e'emplu, sta iunea (uru nu prea ar avea anse s conving publicul c ofer aceleai condi ii pentru schi ca Predealul sau 8inaia+ % s fie credibil. ;u este obligatoriu ca o imagine real s fie i credibil. (e e'emplu, chiar dac am admite c sunt mai interesante canalele Amsterdamului dect cele ale 6ene iei, pentru mul i dintre turiti ar fi greu s cread acest lucru+ % s fie simpl. " imagine care con ine prea multe elemente poate duce la confuzii+ % s fie atrgtoare, s sugereze poten ialilor turiti ca merit pe deplin s vin s viziteze destina ia+ % s fie distinctiv, s aib capacitatea de a deosebi destina ia respectiv de altele asemntoare. 9rmtorul pas este crearea identificarea sau crearea unor instrumente sau Jvehicole. de difuzare a imaginii. 2'ist trei instrumente principale care ne pot a!uta aici# !sloganurile. Acestea pot sintetiza, ntr%o singur fraz, viziunea asupra destina iei. 0at cteva e'emple de slogane reuite, care au fost folosite cu succes n promovarea unor destina ii.

,hamrousse (/ran a) )omnia ,arolina de ;ord (8.9.A.) 9ngaria Austria ;e@ IorA (8.9.A.)

La station ltat pur (8ta iunea n stare pur.) Come as a tourist, leave as a friend (6ii ca turist, pleci ca prieten) Smiling faces, beautiful places (/e e zmbitoare, locuri frumoase) Open doors, open earts, open minds (9i deschise, inimi deschise, min i deschise) !ustria. Sounds great" (Austria. 8un grozavL) # love $e% &or' (0ubesc ;e@ IorA%ul)

simbolurile vizuale. Acestea sunt cel mai adesea folosite n promovarea imaginii oraelor. (e e'emplu# Furnul 2iffel pentru Paris, 7ig 7en pentru Eondra, ,ollosseum%ul pentru )oma, Ateneul )omn pentru 7ucureti, Parlamentul pentru 7udapesta, turnul nclinat pentru Pisa etc.+ % evenimentele (artistice, culturale, sportive) sunt o bun modalitate de a transmite informa ii cu privire la un loc i de a influen a opinia public. (e e'emplu# /estivalul de muzic medieval de la 8ighioara, ,oncertul de Anul ;ou al /ilarmonicii din 6iena, /estivalul Beorge 2nescu de la 7ucureti i altele. Pentru promovarea imaginii unei destina ii se utilizeaz tehnicile promo ionale care vor fi prezentate n capitolele urmtoare# publicitatea n mass%media, publicitatea e'terioar (panouri i afie), marAetingul direct, rela iile publice i vnzarea personal. /iecare dintre acestea are costurile, avanta!ele si dezavanta!ele sale. Alegerea mi'ului promo ional depinde de rezultatele ce se doresc a fi ob inute i de bugetul de care dispun responsabilii cu promovarea destina iei.

&O2341.#destinatii turistice
1. (urism litoral Eitoralul romnesc ofer condi ii naturale dintre cele mai favorabile pentru aezarea i dezvoltarea sta iunilor (inclusiv balneare), prin prezen a unor pla!e ntinse, a unor condi ii climatice cu umiditate redus i prin e'isten a unor nmoluri terapeutice =. Pla!ele cu nisip fin sunt orientate spre est, avnd insola ia diurn de peste 11 ore (luminozitatea este accentuat ca i pe coastele mediteraneene). 2le sunt de dou tipuri# deschise (n golfurile mici unde curen ii litorali au depus cantit i de nisip * :amaia) sau nchise (ncadrate de promontorii i faleze). Alturi de oraele istorice Fomis (Constana) i ,allatis ((angalia) au fost construite n principal dup 1344 o serie de sta iuni# $)vodari (n special pentru tabere de copii), (amaia, *forie $ord, +ec irg iol (pentru cura balnear), *forie Sud, Costine,ti (pentru tineret), $eptun-Olimp, .upiter, Cap !urora, /enus, Saturn.
= M

Pe plan interna ional, cea mai cunoscut sta iune este (amaia, Perla :rii ;egre, una dintre cele mai frumoase din 2uropa. 8chimbrile care au avut loc aici n ultimii ani (inclusiv renovarea hotelurilor, decorarea aleilor, creterea calit ii serviciilor, un mai bun raport calitate%pre ) s%au concretizat ntr%o sporire a numrului de turiti romni dar i strini. ,apacitatea hotelier de cazare n :amaia nseamn# > hoteluri de cinci stele, ? hoteluri de patru stele, 1= de trei stele, >D de dou stele i 4 de o stea la care se adaug popasurile turistice cu csu e, bungalouri i locuri de campare. Pe lng numeroasele restaurante (unele cu specific) i posibilit i de agrement, din anul =NN> func ioneaz i parcul de distrac ii -AOua :agic.. 2l poate primi zilnic =4NN de vizitatori i este dotat tobogane, piscine, bazine, fast%fooduri, baruri, magazine de suveniruri ce ocup =DNNN Ea sud de :angalia se afl localit ile turistice 0 (ai i /ama /ec e, agreate de turitii care vor s%i petreac vacan a ntr%un mediu natural, rustic. 2le sunt confruntate n prezent cu problema ridicrii de numeroase amplasamente ce risc s tirbeasc din intimitatea zonei. /. (urism montan :un ii ,arpa i, care se ntind pe o suprafa de circa =NN.NNNAm =, strbtnd C ri din centrul i estul 2uropei, ating nl imea ma'im n vrful 1erlac ov'a (=CC> m, n masivul Fatra :are, pe teritoriul 8lovaciei), iar pe teritoriul )omniei, n vrful (oldoveanu (=4?? m). 8unt strbtu i de numeroase pasuri i trectori, care permit o bun circula ie turistic# 2rdele (=1?4 m altitudine), 3rislop (1?1C m), 1iuvala (1=?N m), +i ua (1=NN m), 3redeal (1N>>m). Peisa!ul carstic se impune printr%o serie de defileuri ((unrii, :ureului, "ltului, Piului, ,riului )epede), chei (7icazului, ;erei, Furzii, 9rilor, Ftrului, Qnoagei etc.), sau peteri (2r,ilor, Sc)ri,oara, /4ntului, +opolnia, 3olovragi, (uierilor, #alomiei, #zvorul +)u,oarelor). ;u lipsesc nici peisa!ele glaciare (Alpii Fransilvaniei % ,arpa ii :eridionali din )omnia), cu formele specifice# piscuri seme e, vi abrupte, circuri, cascade, lacuri. Ridrografia este bogat, reprezentat de numeroase ruri (3NS din apele care scald ,arpa ii a!ung n :area ;eagr), circa ?4N de lacuri naturale (glaciare, tectonice * cum este Lacul 5o,u, Rarghita % sau vulcanice * lacul Sf4nta !na, Rarghita) i alte 4N lacuri de acumulare (cum sunt cele de pe rurile 8an din Polonia, "rava din 8lovacia, 7istri a, )ul :are, Arge, ,erna i altele din )omnia, cel mai mare fiind 3orile de 6ier, pe (unre). 6aloarea turistic i tiin ific a ,arpa ilor este ntregit de prezen a unei faune bogate i deosebite, cu specii unice n 2uropa. Astfel, ,arpa ii adpostesc circa 5NNN de e'emplare de urs brun (cele mai multe fiind pe teritoriul )omniei), ?NNN e'emplare de lupi (aproape toat popula ia de lupi a 2uropei), >NNN e'emplare de lTnci, la care se adaug marmote (mai ales n Fatra), capre negre, bizoni, vulpi, vulturi i multe alte specii. 8e apreciaz c n :un ii ,arpa i, numrul carnivorelor mari (uri, bivoli, bizoni etc.) este de 1N%=N de ori mai mare dect n Alpi. /lora este i ea de mare importan tiin ific, iar pdurile acoper circa U din suprafa a ,arpa ilor. &ntinsele puni i activit ile pastorale, pstrate din vechime, completeaz acest peisa! minunat. :un ii ,arpa i adpostesc i unele din cele mai frumoase parcuri na ionale din 2uropa (3ietrosu 5odnei, 5etezat, 7omogled, 3iatra Craiului), un important fond piscicol, precum i o e'traordinar bog ie cultural%istoric (castele medievale, cet i, palate, mnstiri) i folcloric. ,asele de lemn din :aramure i 7ucovina sunt o atrac ie deosebit, iar tradi iile populare din ntregul arc carpatic sunt apreciate de turiti din lumea ntreag. (in aceste motive, satele turistice din :un ii ,arpa i au devenit n ultimii ani destina ii turistice ma!ore. ,hiar dac nu au oferte turistice la nivelul sta iunilor din Alpi (cu unele e'cep ii), sta iunile din :un ii ,arpa i atrag numeroi turiti, din arii limitrofe sau mai ndeprtate lan ului carpatic. &n turismul interna ional sunt recunoscute sta iunile montane Sinaia, 3redeal ,i 3oiana 8ra,ov. Acestora li se adaug alte sta iuni cu perspective de a intra n

circuitul interna ional, cum sunt 8or,a, !zuga, 8u,teni, 7ur)u, Semenic, Stra9a, 3)ltini,, 84lea, St4na de /ale. ,.(urism balnear )omnia dispune de un poten ial al apelor minerale i termominerale imens, fiind inventariate peste >NNN de izvoare, din toate tipurile cunoscute pn n prezent pe Blob. (in acest punct de vedere, ara noastr se situeaz pe locul nti n 2uropa, de innd o treime din resursele de ape minerale ale continentului. Alte ri europene cu resurse de ape minerale sunt /ran a (1=NN izvoare), 9ngaria (??D), 0talia (=C?), 2lve ia (=4N), Bermania (1C4), 8pania (1=5), ,ehia, 8lovacia, 8uedia .pele oligominerale con in sub 1gKl mineralizare total i sub 1gKl bio'id de carbon+ pot fi termale (8)ile 6eli:, 8)ile ;(ai, 1eoagiu-8)i, /aa de .os, C)lan, (oneasa ), folosite n cura e'tern sau reci (C)lim)ne,ti, Sl)nic (oldova, 8)ile Ol)ne,ti), folosite n cura intern. .pele minerale carbogazoase con in peste 1gKl bio'id de carbon i pot avea mineraliza ii diferite (clorurate, sodice, sulfatate, feruginoase etc.). 8e folosesc ca ap de mas sau n cura intern la 8uzia,, Lipova, 8iboreni, 8or,a, <izin, 8orsec, S4ngeorz-8)i, /atra 7ornei, +u,nad, S4ncr)ieni, 8alvan=os, (alna, .pele minerale alcaline au o concentra ie de peste 1gKl bicarbonat de sodiu i se folosesc n cura intern+ se gsesc asemenea ape cu caracter mi't%carbogazos (calcice, magnezice, feruginoase) la 8odoc, 3oiana $egri, 8orsec, <izin etc., sau n combina ie cu clorura de sodiu, la Sl)nic (oldova, Covasna, S4ngeorz-8)i. .pele minerale alcalino#feroase, cu peste 1gKl substan e dizolvate, n care predomin mono'idul de carbon alturi de calciu i magneziu, se folosesc n cura intern la Covasna, S4ngeorz-8)i, /4lcele, 8orsec, Lipova, 8iboreni, <izin, /alea /inului, 8odoc etc. .pele minerale feruginoase con in peste 1NgKl fier, folosindu%se n cura intern, la +u,nad, /atra 7ornei, 8uzia,, Lipova, /4lcele, 8iboreni, 8ilbor, /)rg i,. .pele minerale arsenicale sunt cele care con in cel pu in N,Dmg ion arsenKlitru i, de obicei, i fier. 8e folosesc numai n cura intern la Covasna ,i >aru 7ornei. .pele minerale clorurate#sodice cu peste 1gKl clorur de sodiu se folosesc, de asemenea, n cura intern, la 8)ile ?erculane, Ocna Sibiului, Some,eni, dar i n cura e'tern, la +ec irg iol, Sovata, 8azna, Ocna Sibiului, 1ovora, S)cele, Sl)nic 3ra ova, S)rata (onteoru, Ocna (ure,, +elega etc. .pele minerale iodurate con in peste 1gKl iod i se ntlnesc la Ol)ne,ti, C)lim)ne,ti, Cozia, folosite att n cura intern ct i n cea e'tern, dar i la 8azna, 1ovora, S)rata (onteoru, 8)l)te,ti, folosite numai n cura e'tern datorit marii concentra ii de sare i iod. .pele minerale sulfuroase au o concentra ie de sulf de peste 1gKl i se folosesc n cura e'tern la 8)ile ?erculane, C)lim)ne,ti, Ol)ne,ti, S)celu, 3ucioasa, (angalia, 1ovora. .pele minerale sulfatate con in sulf n forma sa o'idat, alturi de sodium, calciu sau magneziu, fiind indicate n curele interne. 8e ntlnesc la C)lim)ne,ti, 1ovora, !mara, /aa de .os, Ocna >ugatag, Sl)nic (oldova, S)rata (onteoru .pele minerale radioactive prezint o concentra ie de minimum 1N%DmgKl sare de uraniu+ n ara noastr, aceste ape au o concentra ie sub normele interna ionale, dar se presupune c ac ioneaz asupra organismului i prin componenta lor radioactiv. 2le se gsesc la 8)ile ?erculane (izvoarele Rercules, RTgeea, ,ele D izvoare calde), S4ngeorz-8)i ,i 8orsec (izvorul P. ,urie)

5acurile terapeutice sunt importante surse naturale n cura balnear+ prin calitatea apelor pe care le con in, dar i prin topoclimatele caracteristice i peisa! atrag numeroi turiti, avnd ca motiva ie odihna sau tratamentul balnear. Apele lacurilor terapeutice sunt n general clorurate%sodice, dar pot fi iodurate sau sulfatate, cu o mineralizare medie de >N%4N gKl&n ara noastr, cele mai folosite lacuri in turismul balnear sunt cele de pe litoral (Fechirghiol, cu ap srat i :angalia, cu ap sulfuroas) sau ,mpia )omn (7alta Alb, Eacu 8rat, Eacul Amara), precum i lacurile din masivele de sare din zonele de deal i podi (lacurile de la 8ovata, 8lnic Prahova, "cna :ure, 8omeeni, ,o!ocna, "cnele :ari, Felega, "cna Vugatag etc.). Foate aceste lacuri con in nmoluri sapropelice, de mare importan n cura balnear 4molurile terapeutice sunt utilizate n cura balnear aproape n toat lumea, provenind fie din apa lacurilor sau mrilor, fie din alte surse+ e'ist astfel n)moluri sapropelice, negre, sulfuroase, specifice lacurilor terapeutice (7alaton, Fechirghiol, Amara, "cna 8ibiului, "cnele :ari etc.) sau mrilor (:rii ;egre, spre e'emplu), n)moluri minerale de izvor (cum sunt la S4ngeorz-8)i, 8)ile 6eli:, dar i !i:-les-8ains, Luc on, 8rambac , (arians'e Lasne, !bano +ermae) sau turbe descompuse c imic (la 3oiana Stampei lng 6atra (ornei, 8orsec, +u,nad, 1eoagiu-8)i etc.). 6azele terapeutice includ emanaiile de dio:id de carbon, utilizate sub forma mofetelor naturale (prin captarea sau e'tragerea gazului din apa mineral i folosit terapeutic) sau artificiale (cu gaz mbuteliat), precum i solfatarele sau emanaiile de idrogen sulfurat, a cror ac iune terapeutic a fost mai pu in studiat pn n prezent. &n ara noastr, mofetele se folosesc n tratamentul balnear n sta iunile 8)ile +u,nad, 8orsec, 8alvan=os, 8uzia,, Covasna (cu cele mai concentrate mofete din 2uropa, 3D%35S ,"=), /atra 7ornei, S4ngeorz-8)i, ?arg ita-8)i i altele, iar solfatarele la +uria, Suga,-8)i ,i S4ntimbru-8)i, fiind unice n 2uropa. 'alinele, prin cantitatea mare de aerosoli pe care o con in, prin temperatura i umiditatea constante, sunt foarte benefice tratamentului unor afec iuni respiratorii. 0n )omnia, au fost construite sanatorii fie n apropierea unor saline (8lnic :oldova, lng salina de la +4rgu Ocna), fie n interiorul lor (la 3raid, Sl)nic 3ra ova). +actorii climatici de cur sunt utiliza i n tratamentul balnear prin climatoterapie. Femperatura aerului, radia ia solar, umiditatea, volumul de aerosoli salini (n zonele litoralelor marine), altitudinea, curen ii de aer pot constitui factori de cur, mai ales n asociere cu celelalte categorii. Fratamentele balneare sunt mult mai eficiente dac utilizarea apelor minerale, a nmolurilor i a altor resurse este asociat unor bioclimate cu calit i terapeutice+ astfel, se vorbete despre un bioclimat e:citant de c4mpie ,i de litoral (asociat cu apele minerale i nmolurile sapropelice), un bioclimat sedativ-indiferent specific zonelor de deal i podi (asociat cu aceleai tipuri de resurse, completnd efectul terapeutic) i un climat tonicostimulent, specific altitudinilor de 5NN * =NNN m (cu recomandri n tratarea anemiilor, a unor afec iuni respiratorii sau neurovegetative). .eroionizarea natural bogat, predominant negativ, poate avea efecte benefice n tratamentul unor afec iuni diverse, sporind valoarea balneomedical a unei sta iuni. (e regul, aeroionizarea sporete odat cu altitudinea, dar, n anumite condi ii geologice, ea poate avea valori negative i la altitudini mici (cum este cazul sta iunii 8)ile ?erculane, care, la altitudinea de 1CN m, de ine 1D4N%13=4 ioniKcm > , concentra ie specific unei altitudini de peste 14NN m) Furismul balnear are tradi ie n )omnia, primele sta iuni balneare * *ile 7erculane, 6eoagiu#*i, *ile Clan, Ocna 'ibiului, Climneti#Cciulata * fiind cunoscute de pe vremea romanilor. :ai trziu, ncepnd ce secolul al W6000%lea, e'ploatarea factorilor naturali de cur a cptat dimensiuni tot mai mari, iar n secolul al WW%lea au fost dezvoltate i

promovate pe plan interna ional sta iuni balneare precum *ile 7erculane, *ile 6ovora, 'ovata, 8atra )ornei, *ile (unad, Covasna, *ile Olneti, Climneti#Cciulata, *ile +elix, $forie 4ord, 4eptun, 'lnic 2oldova i altele. &n prezent, n ara noastr e'ist circa 1CN de sta iuni i localit i balneare, de importan local, na ional i interna ional, care nsumeaz circa 1C%1DS din totalul capacit ii de cazare a )omniei. :ulte dintre sta iunile balneare trec astzi printr%un proces de reconstruire, modernizare, de adaptare a ofertei de produse i servicii la tendin ele pie ei turistice. ,omponentele ofertei turistice mai pot fi clasificate si in# Clasice# vacan e pe litoral, munte etc. Specifice# destinate anumitor segmente de pia * vacan e de tratament ,vacan e la schi Speciale# programe tematice de vntoare i pescuit, evenimente @n funcie de destinaie# pachete turistice pentru litoral, munte, delt etc. @n funcie de clientel)# pachete turistice pentru tineri, pensionari, oameni de afaceri @n funcie de preponderena An oferta tour B operatorului: pachete turistice de sezon (sea, sand sun), pachete de iarn, sta iuni montane+ circuite+ croaziere @n funcie de num)rul de zile# short pachage (= * 4 zile)+ medium (D * 1? zile) + long (1? * =1 zile)+ e'tra long #n functie de motivatia dominanta a consumatorului % "ferta turismului de vacanta# turism balnear, sportiv, recreativ, familial. % "ferta turismului cultural# turism de studii, stagii de initiere tehnica, artistica, festivaluri, turism religios % "ferta turismului de afaceri# turism itinerant, de congrese, cu titlu stimulator. % "ferta turismului pentru ingri!irea sanatatii# turism de tratament, profilactic, etc. 0ndustria turistica este cea care foloseste componentele ofertei turistice la care se adauga forta de munca pentru a obtine o productie formata dintr%o multitudine de produse finale.

Turismul in Romania
Furismul mondial a suferit un mare salt de dezvoltare in cea de a doua !umatate a secolului WW. Acesta se datoreaza preoponderent evolutiei modalitatilor de transport, dar si a cresterii nivelului de trai, precum si sperantei de viata a oamenilor. 0n decembrie 1353, )omania a devenit din nou natiune libera, astfel poate primi turisti din intreaga lume pentru a se bucura de bogatiile ce le ofera. )omania are multe de oferit din punct de vedere turistic. (in punct de vedere cultural, tara este e'trem de diversificata % se pot vizita fortarete medievale, manastiri bizantine, casteluri si case taranesti decorate dupa specificul regional. (e asemeni, 7ucurestiul interbelic era numit pe buna dreptate J:icul Paris., cu arhitectura si viata culturala demne de capitala franceza. :ai mult decat atat, aceste obiective pot fi vizitate si cu beneficiul unor hoteluri si restaurante amena!ate conform standardelor occidentale. Pentru cei ce vor sa evadeze in locuri ferite de mana omului, acestia pot opta pentru drumetii pe traseele turistice ce strabat ,arpatii romanesti * un lant de munti primitori in toate anotimpurile, atat pentru trasee montane vara, cat si pentru facilitatile oferite iubitorilor de sporturi de iarna. Foate aceste trasaturi fac din )omania o tara cu obiective turistice specifice unei zone temperate cu e'punere la o coasta litorala si la o creasta montana. 0nsa, )omania este cunoscuta mai ales pentru particularitatile geomorfologice unice in lume. Prin acest proiect, voi incerca sa le enumar.

(ulcanii noroiosi

6ulcanii noroiosi din 8ubcarpatii 7uzaului au fost apreciati ca fenomen al naturii abia in anul 1344. 8uprafata de 4 ha prote!ata initial, a a!uns la marimea de >N ha in zilele noastre. Acest fenomen unicat se dezvolta in depresiunea 7erca (!udetul 7uzau) pe malul stang al raului 7uzau, la o altitudine de >NN m. 2i au fost grupati in patru areale# Ea /ierbatori, Paclele :ici, Paclele :ari, respectiv 7eciu. 6ulcanii noroiosi nu sunt defapt vulcani, deosebindu *se de ceilalti prin geneza si produsele de eruptie. 2'istenta lor se datoreaza unor factori locali precum# % emanatiile de gaze naturale pe faliile anticlinatului 7erca * Arbanasi+ % apa care pregateste noroiul+ % fragmentele de roci. (atorita presiunii gazelor, vulcanii emit noroi cu urme de petrol. (upa morfologie, vulcanii se impart in doua grupe#

1. vulcanii propriu * zisi# conuri mai mici de > m inaltime, avand in varf un crater. =. fierbatoarele cu noroi# e'cavatii cu dimensiuni variabile (?%C m diametru) care dega!a noroi sau apa noroiasa. ,and presiunea gazelor se micsoreaza si nu poate impinge noroiul la suprafata, vulcanul se stinge, devine fosili, iar conurile se modeleaza sub actiunea fortelor subaeriene. A!unse la baza, conurile se transforma in santuri adanci, iar apoi ogranisme torentiale. Astfel, arealul vulcanilor noroiosi este un adevarat laborator de geomorfologie. 6ulcanii noroiosi reprezinta si un obiectiv pentru botanisti, deoarece datorita prezentei sarurilor emanate de vulcani, au aparut plante deosebite ca ghirinul, branca, pelinul s.a.

Delta Dunarii
(elta (unarii este cea mai tanara formatie geomorfologica din tara. 2a s%a format intr%un golf marin umplut cu aluviunile (unarii. Au mai contribuit si actiunile marii, a vantului si a vegetatiei. 7ratele (unarii cuprind foarte multe lacuri mici si mari, garle si canale legate intre ele sau de fluviu. 0ntre bratele ,hitila si 8ulina se gaseste padurea Eetea, cunoscuta ca rezervatie naturala. 0n depresiunile dintre dune creste o vegetatie lemnoasa formata din numeroase specii de arburi. Ea originalitatea padurii contribuie si abundenta plantelor urcatoare. (e asemeni, aici isi au adapostul peste >.?NN specii de animale vertebrate si nevertebrate, cu numeroase unicate nationale, europene si mondiale. (elta (unarii este o rezervatie naturala de interes mondial. Prin frumusetea peisa!elor sale, ea constituie o importanta zona turistica.

)hei si defilee in *omania

,heii sunt portiuni de vale ingusta cu lungimea intre >NN si 1NN m. 2le sunt locurile unde versantii aproape verticali se intalnesc abia in albia raului. 8trabaterea acestora se face cu mare greutate, in lungul unor poteci cand langa apa, cand langa versant. 0n alte situatii, interventia brutala a omului duce la crearea unor drumuri de cariera sau forestiere, distrugand frumusetea cheilor. /iind importante zone turistice cheii se amena!eaza, antropizand peisa!ul natural care a dus la scaderea mare a valorii initiale.

(efileul, considerat un ansamblu, constituie de asemeni un sector de vae ingusta, dar acesta este de dimensiuni mari si are o infatisare comple'a. 2le au o lungime multiAilometrica, sunt adanci de cateva sute de metri, prezentand versanti ale caror pante permit dezvoltarea si mentinerea vegetatiei bogate. Foate defileele sunt strabatute de cai de comunicatie si au multe amena!ari turistice. /rumusetea deosebita a celor doua sectoare de vale constituie o inflorire a florei si faunei romanesti. (in pacate, ele nu mai sunt cutreierate cu acelasi interes.

Valea Prahovei

8pre deosebire de litoralul romanesc, in 6alea Prahovei are loc turism pe toata perioada anului, nu doar sezonier. 6alea Prahovei este valea unde raul Prahova isi croieste drum intre :untii 7ucegi si 7aiului. 2ste o destinatie turistica populara si datorita conditiilor, dar si situarii la apro'imativ 1NN Am de 7ucuresti. Beografic, raul Prahova separa ,arpatii 2stici de ,arpatii 8udici. (e *a lungul istoriei, coridorul a fost cea mai importanta trecere intre 6alahia si Fransilvania. Actualul (;1, care leaga municipiile 7ucuresti si 7rasov, si viitoarea autostrada A> sunt construite de%a lungul 6aii Prahovei. )egiunea este o destinatie foarte apreciata de alpinisti si fani ai sporturilor de iarna. ,ele mai importante statiuni sunt Predeal, Azuga, 7usteni, 8inaia, ,omarnic si 7reaza. Probabil cel mai circulat masiv din zona 6aii Prahovei este :asivul 7ucegi. :untii 7ucegi sunt localizati in centrul tarii, la sud de orasul 7rasov. /ac parte din ,arpatii 8udici. Ea est, muntii 7ucegi au o panta foarte abrupta catre populara destinatie turistica 6alea Prahovei. Ea o altitudine mai mare gasim Platoul 7ucegi, unde factori metamorfici e'terni * vantul, ploaia * au transformat unele roci in niste figuri spectaculoase cum ar fi 8phin'%ul si 7abele. :asivul 7ucegi este grupat in trei parti# % :untii 7ucegi (varful "mu, =4N4 m) % :untii Eeaota (varful Eeaota, =1>> m) % :untii Piatra ,raiului (varful 7aciului, ==>5 m) 0ntre Piatra ,raiului si :untii 7ucegiKEeaota gasim trecatoarea 7ran, care pe timpuri fusese punct vamal intre 6alahia si Fransilvania, aparat de castelul 7ran.

Manastirea Putna

:anastirea Putna este cea mai reprezentativa manastire a 7ucovinei si una dintre cele mai importante centre culturale, religioase si artistice ale :oldovei medievale. Alaturi de multe altele, este una dintre ctitoriile lui 8tefan cel :are. A fost intemeiata pe malul raului Putna, care izvoraste din muntii "bcina :are din 7ucovina. (upa ce 8tefan cel :are a castigat batalia in urma careia a cucerit cetatea ,hilia, din dorinta de a *0 multumi lui (umnezeu pentru succesul sau, la 1N iulie 1?CC a inceput constructia manastirii Putna, dedicate :aicii (omnului. 8e crede ca terenul pe care a fost construita manastirea era ocupat inainte de o padure bogata. 0ntr *o cronica contemporana se mentioneaza ca 8tefan a cumparat satul 6icovu de 8us de la 8tan 7abici, 0achim 7abici si 8imion 7abici contra a =NN zloti. Ferenul a fost ane'at manastirii. Ea > septembrie 1?DN manastirea Putna a fost sanctificata astfel devenind cel mai important centru religios din zona. 8tefan a participat cu toata familia sa la ceremonie. 8e crede ca manastirea a fost construita de un arhitect grec pe nume Fheodor, insa este o eroare de interpretare a cronicilor gasite in cetatea ,hilia, astfel adevaratul arhitect ramanand necunoscut.

Baile Herculane

7aile Rerculane este un oras in 7anat, !udetul ,aras%8everin, situat in valea raului ,erna, intre muntii :ehedinti la est si muntii ,erna la vest, la o altitudine de 1CN m. 8tatiunea balneoclimaterica 7aile Rerculane are o istorie vasta. ;umeroasele descoperiri arheologice arata ca zona a fost inhabitata inca din Paleolitic. Pestera Rotilor are numeroase nivele, inclusiv una din :usterian, una din :ezolitic si restul din ;eolitic. Eegenda spune ca Rercule, obosit si istovit, s%a oprit in vale pentru a face baie si a se odihni. 0n perioada de 1C4 de ani de dominare romana a (aciei, 7aile Rerculane erau vestite in tot imperiul, acesta fiind un loc vizitate de aristorcratia romana. ;u mai putin de sase statui ale lui Rercule datate din aceeasi perioada au fost descoperite. " imitatie din bronz, sculpata in 15D?, reprezinta un monument in centrul orasului. 0n epoca moderna, statiunea era vizitata pentru calitatile sale de vindecare, izvoare termale continand sulf, clor, sodiu, calciu, magneziu si alte minerale, de asemeni si aer ionizat.

0nainte de cel de al (oilea )azboi :ondial, era in continuare o destinatie populara printre europenii occidentali, astfel orasul devenind unul lu'os. 0n perioada comunista au fost construite facilitati de turism in masa, cum ar fi hoteluri foarte inalte din beton. 2ra foarte apreciata de pensionari, care isi cheltuiau cupoanele alocate de stat in acest loc, pentru imbunatatirea sanatatii. Astazi, turistii sunt mai tineri, fiind atrasi de peisa!ul montan foarte frumos.

Bucuresti

7ucurestiul este capitala si centrul industrial si comercial al )omaniei. 2ste localizat in sudestul tarii, si se afla pe malurile raului (ambovita. "rasul a fost mentionat pentru prima data in 1?43 si a devenit capitala )omaniei in 15C=. (e atunci, a suferit o varietate de schimbari si a devenit centrul mass media, culturii si scenei artistice romane. Arhitectura sa eclectica, ce reprezinta un amestec intre istoric, comunist si modern, reflecta, de asemeni, istoria variata a orasului. 0n perioada interbelica, arhitectura eleganta si sofisticarea 0%a adus titlul de J:icul Paris.. ,u toate ca o mare parte din centrul istoric a fost deteriorat de razboi, cutremure si programul de sistematizare a lui ;icolae ,eausescu, ma!oritatea spatiului a supravietuit si in ultimii ani sufera o e'pansiune economica si culturala.

+orme de turism
Prin patrimoniul natural si cel etno%cultural pe care il detine, acest spatiu ofera posibilitatea dezvoltarii tuturor formelor principale de turism, forme ce vor fi trecute in revista in cele ce urmeaza# (urismul stiintific a aparut ca rezultat al descoperirii pe teritoriul mai multor localit<Xi din regiune, pe ambele maluri ale (efileului (unarii a numeroase situri cu structuri geologice sau cu fauna fosila care au trezit interesul geologilor si paleontologilor,elemente vii de flora si fauna endemica sau rara care au intrat in sfera de atentie a botanistilor, en tomologilor, zoologilor, urme de locuire preistoric<, antic< sau feudal< ceea ce a atras in zona istorici si arheologi

(urismul cultural este o forma asemanatoare de turism dar care se adreseaza unei sfere mult mai largi de turisti si se realizeaza prin vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric (vestigii arheologice, monumente, edificii religioase, muzee etnografice si de obiective de tehnica populara), vizitarea muzeelor, participarea la evenimente culturale (spectacole folclorice, de muzica, dans, sarbatori traditionale, e'pozitii). 8i aceasta forma de turism se adreseaza unui public avizat si reprezinta o forma moderna de a petrece vacanta.Aceasta forma de turism poate fi practicata in de%a lungul malului (unarii. Astfel, pot fi vizitate obiective arheologice din perioada antica (cetatile dacice de la (ivici si 8tenca Eiubcova, ,astrul roman si piciorul Podului lui Apolodor), evul mediu (ruinele cetatilor 8f. Eadislau, (rencova, Fricule), si istoria moderna (Pestera 6eterani, ,omple'ul Ridroenergetic si de ;avigatie Portile de /ier 0) Feritoriul la care facem referire detine si monumente importante pentru identitatea nationala a romanilor (tabula Fraiana, bustul regelui (ecebal)

/oarte importante pentru turismul cultural sunt edificiile religioase cum ar fi# manastirea 8irinia, :raconia, 8f. Ana, 6odita, obiective care pastreaza vie principala religie a populatiei de pe cele doua maluri ale (unarii, dar nu pot fi negi!ate nici bisericile catolice din 7erzasca, 2ibenthal, "rsova.

" forma particulara, derivata din turismul cultural, o reprezinta turismul industrial si9sau te!nic adica vizitarea de obiective economice industriale, ansambluri arhitectonice, elemente sau edificii de tehnica moderna sau traditionala (,omple'ul Ridroenergetic si de ;avigatie Portile de /ier 0, morile de apa, instalatii traditionale de pescuit)

(urismul ecumenic sau monastic a aparut inca din evul mediu si s%a dezvoltat foarte puternic in special in timpurile moderne. Pelerina!ul a condus la construirea de drumuri si asezari, a facut sa infloreasca comertul si industriile, a popularizat aspectele culturale ale acestora (arhitectura, pictura, muzica). (upa 1353, odata cu redobandirea libertatii de credinta, si in zona noastra s%a manifestat o crestere a interesului pentru spiritualitatea religioasa materializata prin vizitarea unor asezaminte ca :anastirea 8f.Ana, :anastirea 6odita, ,atedrala ,atolica din "rsova, etc.

(urismul de odi!n: si recreere ,adrul natural al zonei ofer< condiXii propice pentru dezvoltarea acestei forme de turism, cu atat mai mult cu cat aceasta forma de turism este si cea mai putin costisitoare, adresandu%se, practic tuturor categoriilor de turisti,indiferent de preocupari, pregatire, varsta, religie sau marime

a portofelului. 0n functie de modalitatea de practicare, caracteristice acestei forme de turism, sunt drumetia si turismul balnear. )rumetia este o forma de turism pentru odihna si recreere, cu traditii in teritoriului la care se face referire. ;evoia de repaus si recreere devine din ce in mai importanta in conditiile ritmului de viata stresant contemporan. Practicarea acesteia este accesibila unei categorii largi de populatie care dispune de diferite niveluri ale venitului si care apartine aproape tuturor grupelor de varsta. "rice forma de relief permite practicarea drumetiei, la noi in tara cel mai popular tip de drumetie este cel practicat in perimetrul montan darpoate fi intalnit oriunde turistii cauta locuri fara aglomeratie, peisa!e incantatoare si preturi mai mici.Avand in vedere ca Parcul ;atural Portile de /ier este un parc al carui principal obiectiv este conservarea peisa!ului, drumetia este o forma de turism care poate fi practicata in intreg spatiul parcului valorificandu%se astfel integral intregul potential turistic, intregul patrimoniu natural, etnocultural si peisagistic. ,el mai spectaculos peisa! de pe intreg cursul (unarii este acela al ,azanelor :ari si ,azanelor :ici. Se spune ca aceste locuri se numesc asa pentru ca #ovan #orgovan, ec ivalentul lui ?eracles din mitologia greaca si a lui ?ercules din cea romana, isi facuse salas in varful Ciucarului (are unde astepta corabiile cu marfuri pentru a le cere plata ca sa le treaca in siguranta prin stramtoare. Cand i se facea foame cobora in pesterile despre care se zice ca s-ar gasi pe sub cursul 7unarii unde facea focul pentru a incalzi apa si a fierbe pestele cu care se ranea. 3estele pe care nu-l putea manca plutea odata cu apa calda pana in cazanele mici unde era pescuit de localnicii pe care ii a9uta astfel sa traiasca. 7e la apa care parea ca fierbe se trage denumirea de Cazane.

(urismul rural se defineste prin petrecerea vacantei in spatiul rural. Aceasta forma de turism este motivata de dorinta de intoarcere la natura, la viata si obiceiurile traditionale si presupune sederea in gospodaria taraneasca (ferma sau pensiune agroturistica ) sau intr%o pensiune. Furistul poate fi implicat, mai mult sau mai putin, in activitatile traditionale ale respectivei zone sau gospodarii. Astfel, el poate participa la recoltarea fructelor, mulsul oilor, pescuit, etc. Pentru a fi favorabile agroturismului, localitatile rurale trebuie sa fie situate intr%un mediu fara factori poluanti, detinatoare a unor valori etnofolclorice, culturale si traditii satesti, cu un bogat trecut istoric sau a altor resurse turistice care permit realizarea unor oferte diversificate si personalizate, satisfacand

motivatiile turistilor (recreere, tratament, sport, vanatoare, pescuit, artizanat, muzee si case memoriale, situri arheologice, fenomene carstice, ocupatii traditionale, pastorit, viticultura, pomicultura, apicultura etc.) care, in afara functiilor administrative economice si culturale proprii, asigura servicii pentru turisti, din tara si strainatate.0n ideea unei dezvoltari turistice a comunitatilor rurale, satul turistic este definit ca asezare rurala, pitoreasca, situata intr%un cadru natural nepoluat, pastratoare de traditii si un bogat trecut istoric care indeplineste functia de primire si gazduire a turistilor pentru petrecerea unui se!ur de duratanederminata. 0n functie de caracteristicile geografice ale zonelor, satele turistice se grupeaza in# etnofolclorice, de creatie artistica si artizanala, peisagistice si climatice, viti%pomicole, pescaresti si de interes vanatoresc, pastorale, pentru practicarea sporturilor de iarna.

$coturismul reprezinta vizitarea unei zone relativ neafectate de activitatile umane, cu un impact redus asupra mediului, care are o importanta componenta educationala si care ofera un beneficiu economic direct economiei si populatiei locale. 0nrudit oarecum datorita componentei educative cu turismul cultural, ecoturismul se adreseaza, totusi, persoanelor interesate de natura si de interactiunea acesteia cu activitatile umane traditionale care nu au alterat caracterul natural al habitatelor ci doar le%au transformat in interesul comunitatilor inlocuind diversitatea biologica naturala cu om diversitate biologica diri!ata dar in care legitatile naturale sunt totusi prezente.

*ird;atc!ing#ul este o forma de turism care se adreseaza celor pasionati de fotografierea si urmarirea comportamentului hranirii, cuibaririi si zborului speciilor de pasari. 7ird@atching%ul poate fi practicat fie din amena!ari speciale cum ar fi turnurile sau observatoarele de pasari, fie direct, in habitatele caracteristice, fara amena!ari speciale. Aceasta forma de turism poate fi practicata in zonele umede din parcurile de pe cele doua maluri ale (efileului (unarii, unde e'ista si doua observatoare de pasari amena!ate in acest sens

'ilvoturismul este forma de turism care pune in valoare frumusetea peisa!elor padurilor, cu binecunoscuta varietate a structurilor, formelor si coloritului. 8ilvoturismul este practicat avand ca baza cabanele si contoanele silvice special amena!ate in acest sens si se poate desfasura in siguranta sub indrumarea personalului de teren al ocoalelor silvice sau a agentilor de teren (rangeri) de la parcurile naturale sinationale coordonate de )egia ;ationala a Padurilor )omsilva. 8ilvoturismul are ca forme inrudite turismul cinegetic si pescuitul sportiv.

"escuitul sportiv este o forma de turism care se adreseaza tuturor categoriilor de varsta si care poate fi practicata pe toata lungimea (unarii si a afluentilor sai de pe ambele maluri. Persoanele care nu agreaza in mod deosebit miscarea, dar care sunt inarmate cu multa rabdare isi pot petrece in mod foarte placut timpul liber, chiar daca marimea capturilor nu este intotdeauna pe masura timpului in care s%au aflat pe malul apei.

'peoturismul este una poate valorifica potentialul speopeisagistic al acestei

dintre formele de turism care geologic, speofaunistic si zone. ,ele mai cunoscute si

vizitate pesteri sunt# Ponicova, Baura cu :usca, Pestera cu Apa din 6alea Polevii, Qamonita, 6eterani, fiecare dintre acestea avand propriile legende despre animale fantastice, haiduci sau batalii intre cei care au stapanit de%a lungul timpului aceste meleaguri. 0ata una referitoare la o pestera aflata in abruptul ,iucarului :are. 3estera /eterani se gCseste pe malul st4ng, An masivul Ciucarul (are. *ste o pesterC care actualmente se afla la circa cinci metri de la suprafaDa apei, nu este prea ad4ncC si in dreapta intrarii are deasupra o fereastra naturala pe unde pCtrunde lumina AnCuntru. Sub pesterCse afla vec iul drum pe marginea 7unCrii. @n timpul rCzboiului dintre turci si austrieci, generalul /eterani a primit ordin sC bloc eze complet aceastC Eosea precum si traficul pe 7unare. 3entru aceasta a fCcut un zid de la peEterC p4nC la marginea apei, zid pCzit de ostssi. La un moment dat dupC ce a fCcut zidul si au Anceput luptele, austriecii au fost Ancon9uraDi de turci, fiind constr4nEi sa se ascunda An pesterC. Cu toatC bombardarea dupC DCrmul apus, cu toate siretlicurile AntrebuinDate de turci si cu toatC lipsa cea mare de apC, aceastC bravC garnizoanC a rezistat p4nC la epuizarea munitiei, dupa care s-a predat. Se spune ca generalul /eterani ar fi comandat persoanal garnizoana de FGG de ostasi si cC lupta Dinuse HI zile. 0n prezent e'ista o serie de facilitati tehnice care permit punerea in valoare a formatiunilor geologice din pesteri, accesibilizarea prin constructia de pasarele si iluminarea acestora urmand a crea conditii pentru vizitarea pesterilor de catre turisti din toate categoriile de varsta.

Cicloturismul este o forma tot mai raspindita de turism activ si care poate aduce mari beneficii cu minime eforturi de investitii, organizare si promovare, fiind totodata o activitate cu impact redus asupra mediului incon!urator. "portunitatea de a evita sedentarismul face ca cicloturismul sa fie o forma de turism spotiv in plina e'pansiune, agreat si datorita posibilitatilor de deplasare relativ rapida intre obiective turistice diferite realizata cu costuri e'trem de reduse, accesibile practic oricui.

0n cele doua parcuri cicloturismul este, de asemenea in plina dezvoltare, tot mai multe agentii de turism dorind e'tinderea acestuia si in aceasta zona a (efileului (unarii.

2ountaine#bi<e este o forma de turism sportiv inrudita cu cicloturismul dar care este aplicata pe trasee speciale, de munte, cu biciclete echipate corespunzator. Aceasta forma de turism are un mai pronuntat caracter de aventura datorita riscurilor pe care amatorii si le asuma si este mai prohibitiv datorita costurilor destul de ridicate ale echipamentelor. 0n parcurile de pe malurile (unarii aceasta forma de turism sportiv poate fi practicata de!a pe mai multe trasee. 8e are in vedere dezvoltarea retelei traseelor de mountain%biAe ca alternativa a sporturilor cu masini si motociclete tot%teren.

(urismul nautic este una dintre formele de turism cu cel mai mare impact, datorita e'istentei lacului de acumulare Portile de /ier 0, lac care permite desfasurarea tuturor formelor de turism sportive sau de agreement. ,porturile cu vasle (-aiac, canoe, canota. au de.a o traditie prin infiintarea /azei 0autice de la Orsova, in ultimii ani e#istand si perspectiva dezvoltarii sporturilor cu motor, mai putin recomandate, si a @indsurfing%ului. ;avigatia de agrement este intr%o evidenta e'pansiune, de la navigatia cu barci pana la cea cu marile nave de pasageri care leaga Bermania si Austria de (elta (unarii. ,i inotul poate fi practicat in aceasta zona atat in apele 1unarii cat si in cele ale afluentilor sai. 0u este, totusi, recomandat inotul in 1unare sau in alte zone care nu sunt dotate cu servicii de salvare, ci numai in bazine special amena.ate.

Foate cele prezentate mai sus se constituie intr%o invitatie de practicare a acelei forme de turism care se potriveste cel mai mult personalitatii fiecaruia, turismul reprezentand cea mai eficienta metoda de mentinere a unui tonus fizic si mental capabil sa asigure derularea in bune conditii a activitatilor omului. Turism Considerat a fi un fenomen social si economic specific civilizatiei moderne, turismul este puternic ancorat in viata societatii si ca atare, influentat de evolutia ei. Formata din sase judete (Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si ibiu!, "egiunea Centru se caracterizizeaza printr#un bogat potential turisitc natural si antropic. Cel mai important produs turistic al "egiunii Centru este $%&'" %(A('A) peisagistica, etnica, culturala si religioasa. *rin trasaturile fizico#geografice si patrimoniul cultural se poate e+prima rolul si importanta sociala a turismului in "egiunea Centru.$iversitatea modalitatilor dedicate timpului liber are la baza potentialul turistic natural si antropic ridicat din "egiunea Centru. Turismul ecumenic

;umarul mare de lacase de cult din )egiunea ,entru, in special manastiri si schituri ortodo'e, biserici fortificate, catedrale, vin in spri!inul celor ce sunt in cautarea unui crampei de credinta, istorie si cultura. Practicarea turismului ecumenic este sustinut de o structura confesionala foarte diverse# C>.CS ortodocsi, 14.=S romano%catolici, =.=S unitarieni si 1.DS greco%catolici. Turismul cultural

Fransilvania este o regiune cosmopolita unde diversitatea etnica a determinat o diversitate culturala cu ridicat potential de atractie turistica. 0n fiecare !udet din )egiune e'ista importante atractii culturale, printre care amintim# castele, conace, palate, muzee etnografice, muzee de istorie, arheologie, de arta, case memoriale. Eocalitatile urbane din )egiunea ,entru pastreaza urmele unui infloritor trecut istoric, cultural si economic. Turismul Balnear

Pudetele cele mai bogate in resurse sunt Rarghita si ,ovasna, urmate de :ures, 8ibiu, 7rasov si Alba. 2'ista ? statiuni de interes national si 11 statiuni de interes local cu importante baze de tratament. /actorii de cura sunt foarte diversi. Potential turistic natural

&arietatea peisagistica, a formelor si tipurilor de relief , importanta stiintifica a unor elemente rare da flora, fauna, relief, geologie au dus la incadrarea acestora in patrimoniul natural al "egiunii. '+ista un numar impresionat de rezervatii si monumente ale naturii, dar si cateva parcuri naturale declarate rezervatii ale Biosferei. Turismul feorviar

Frenurile se constituie intr%o atractie turistica importanta mai ales pentru turistii straini. 2'ista in )egiunea ,entru cateva trasee de cale ferata destinate turismului feroviar, acestea practicandu%se pe distante reduse intr%un cadru natural pitoresc. Turismul urban

"rasele )egiunii pastreaza urmele unui infloritor trecut istoric, cultural si economic, amintim in acest sens resedintele de !udet, Alba 0ulia cu ,etatea bastionara (1D14%1D>5) de tip $6auban$ si ,atedrala romano%catolica de sec. W000 , 7rasov cu ,etatea 7rasovului (1>34), 7iserica ;eagra, Piata 8fatului, ,artierul 8chei , 8fantu Bheorghe cu 7iserica reformata fortificata , :iercurea ,iuc cu ,etatea feudala :iAY, Fargu :ures cu cetatea medievala cu sapte bastioane (1CN=%1C4=), biserica reformata, Palatul ,ulturii, 7iserica )omano%,atolica , 8ibiul, declarat oras cultural european in =NND cu ,atedrala 2vanghelica. Turismul de afaceri

2'ista in )egiunea ,entru hoteluri si vile ce ofera servicii specifice turismului de afaceri. Acestea permit desfasurarea intalnirilor de afaceri, avand in dotarea sa o sala de conferinte. Turismul de tineret

0n )egiunea ,entru sunt organizate tabere pentru elevi, tabere pentru studenti, pentru copii cu situatii sociale dificile. Aceste activitati didactice ce se desfasoara in )egiune au menirea de a contribui la o dezvoltare armonioasa a tinerilor si ofera posibilitatea integrarii sociale a tinerilor cu nevoi speciale. Turismul de evenimente 2'ista in )egiunea ,entru o varietate de evenimente culturale, festivaluri, tabere de creatie, sarbatori populare. /estivalurile de importanta nationala sunt concentrate in marile orase in fiecare din !udetele )egiunii ,entru. Turismul rural si agroturismul

Furismul rural si agroturismul este sustinut de cea mai vasta retea de pensiuni agroturistice din tara se afla in )egiunea ,entru, unde se gasesc apro'imativ 4NS din pensiunile cu acest specific din tara. Aflat in plina dezvolatre, turismul rural este sustinut de importante zone etnografice. Turismul montan

Frumusetea si inaltimea reliefului montan favorizeaza dezvoltarea unui turism bisezonal. peoturismul practicat intr#o impresionanta si diversificata arie carstica, bine reprezentata de pesteri, chei, avene, izbucuri, speleoteme, alpinismul si escalada pe crestele cele mai interesante ale muntilor Fagaras, *iatra Craiului, (rascaului, Cheile &arghisului cicloturismul, vanatoarea si pescuitul practicat pe tot arealul montan si submontan al "egiunii, zborul cu parapanta , rafting#ul si canioning#ul, turismul de iarna, reprezinta o parte din paleta activitatilor desfasurate in practicarea turismului sportiv in "egiunea Centru.

,.'erviciile turistice

8erviciile turistice se prezint ca un ansamblu de activit i ce au ca obiect satisfacerea tuturor nevoilor turistului n perioada n care se deplaseaz i n legtura cu aceasta. " parte a activit ilor ce dau con inut presta iei turistice vizeaz deci acoperirea unor necesit i obinuite, cotidiene, (odihn, hran), altele prezint caracteristici specifice turismului i respectiv formelor particulare de manifestare a acestuia. Prin natura lui, serviciul turistic trebuie s asigure condi ii pentru refacerea capacit ii de munc, simultan cu petrecerea plcut i instructiv a timpului liber+ de asemenea, el trebuie astfel conceput, nct, n urma efecturii consumului turistic, individul s dobndeasc un plus de informa ii, cunotin e, chiar deprinderi noi. ;umai astfel se poate vorbi de un con inut al presta iei turistice n concordan cu cerin ele epocii moderne, cu e'igen ele turismului contemporan. 0ar n condi iile actuale ale rii noastre, anga!at pe coordonatele unei noi dezvoltri, o asemenea orientare a serviciului oferit oamenilor imprim turismului caracterul unui important instrument n realizarea unei calit i a ve ii. " alt cerin a consumului turistic, la care serviciul turistic, prin con inutul su, este chemat s contribuie efectiv, o constituie asigurarea unei odihne active a turistului. ,a rezultat al creterii productivit ii muncii i progresului tiin ific i tehnic, se reduce sptmna de lucru, se mresc dimensiunile timpului liber, zilnic i sptmnal. Acesta are drept consecin transformarea ntr%o constant a timpului de odihn pasiv i implicit sporirea solicitrilor fa de formele odihnei active, stimulate i de efectele negative ale concentrrii urbane, ntre care poluarea, stresul etc. "dihna activ tinde, astfel, s devin o component tot mai important a serviciului turistic, ea reprezint totodat, un procedeu modern, eficient de deconectare, de tratament, ameliorarea consecin elor nefavorabile ale suprasolicitrii nervoase. Pornind de la aceste premise, organizatorilor de turism le revine sarcina conceperii unor vacan e, respectiv aran!amente turistice, cu posibilit i multiple de desfurarea a unor activit i recreative# culturale, artistice, sportive, deprinderea i practicarea unor meserii artizanale, stimularea unor pasiuni (-hobbT.) etc., menite s diversifice agrementul tradi ional i s sporeasc atractivitatea manifestrilor turistice, s rspund criteriilor odihnei active. Aceste preocupri sporesc n intensitate odat cu transformarea turismului n fenomen de mas, cu creterea frecven ei de petrecere a timpului liber n afara reedin ei permanente. &n perioada contemporan, se manifest un proces continuu de mbog ire a con inutului presta iei turistice cu noi tipuri de activit i * procese specifice i turismului romnesc * ca e'presie a receptivit ii i adaptabilit ii turismului la schimbrile intervenute n structura nevoilor de consum, a creterii rolului n formarea i educarea oamenilor. 2le se pot clasifica n grupe relativ omogene, opernd cu mai multe criterii. Astfel, activit ile nglobate n con inutul presta iei turistice se pot structura n# servicii legate de organizarea voia=ului i servicii determinate de se=ur . 8erviciile care asigur voia!ul sunt constituite n cea mai mare parte din presta iile oferite de companiile de transport# ele privesc facilit ile i comodit ile de organizare a cltoriei, calitatea lor determinnd op iunea turistului pentru un anumit mi!loc de transport sau tip de aran!ament. Fot n aceast categorie sunt incluse serviciile de publicitate turistic precum i alte servicii prestate de agen iile de voia!. 8erviciile de se!ur sunt mai comple'e, ele vizeaz satisfacerea necesit ilor cotidiene ale turistului i asigurarea condi iilor de agrement. (ar li se mai pot aduga serviciile cu caractere special, determinate de unele forme particulare de turism (tratament * n cazul turismului balneomedical * traduceri n cazul turismului de congrese etc). &n raport cu importan a fa de mobilul cltoriei i motiva ia cererii, serviciile turistice pot fi% de baz (transport, cazare, alimenta ie, tratament sau orice alt activitate ce prezint motiva ia de baz a cltoriei ca# vntoarea, hipism, schi, Tachting etc., i

complementare ori suplimentare (informa ii, activit i culturale * sportive, nchirieri de obiecte s.a). &n general, ponderea cea mai mare o de in serviciile de alimenta ie i cazare, urmate de cele de transport i de agrement. )aportul dintre serviciile de baz i celelalte servicii, ca i n interiorul subgrupelor ntre diferite presta ii, este diferit n func ie de con inutul formelor de turism practicate+ astfel, pentru turitii automobiliti serviciul de transport nu este inclus n presta ie, acetia deplasndu%se cu mi!loace proprii+ n cazul turitilor care se deplaseaz cu cortul sau rulota, aran!amentele pentru cazare sunt lipsite de importan etc. " alt posibilitate de clasificare a serviciilor folosete drept criteriu natura i forma de manifestare a cererii. (in acest punct de vedere se ntlnesc servicii ferme (transport, cazare, programe cultural * artistice etc.), anga!ate anterior desfurrii consumului turistic prin intermediul agen iilor de specialitate i servicii spontane, solicitae n momentul n care turistul ia contact cu oferta. ,aracterul spontan este specific presta iilor suplimentare dar se poate ntlni i pentru presta iile de baz n situa ia turistului pe cont propriu. ,unoaterea con inutului acestor categorii de servicii furnizeaz informa ii privind distribuirea cererii i preferin elor turitilor, favoriznd organizarea i planificarea unor ac iuni, orienteaz dezvoltarea serviciilor n vederea stimulrii cererii. &n func ie de modalit ile de plat sau de rela iile financiare anga!ate ntre prestatori i beneficiari, serviciile pot fi cu plat (ma!oritatea serviciilor), aceasta realizndu%se anterior presta iei, simultan sau posterior acesteia i gratuite sau sub forma unor facilit i, costul lor fiind suportat din cheltuielile generale ale organizatorilor de turism (servicii de publicitate, de intermediere, comision) i avnd drept scop stimularea circula iei turistice, asigurarea accesului larg la turism a unor categorii de solicitan i. (up natura lor, se poate face o delimitare ntre serviciile specifice, generate de desfurarea propriu%zis a activit ii turistice i servicii nespecifice, rezultat al e'isten ei unei infrastructuri economico%sociale generale, care se adreseaz n egal msur turitilor i reziden ilor (transport n comun, telecomunica ii, repara ii % ntre inere, cultural%artistice etc.) 8erviciile turistice se mai pot structura dup aria de localizare a prestrii lor, dup forma de prezentare (global sau n activit i independente), dup caracterul lor, dup formele de turism i modalit ile anga!rii presta iei, n raport cu natura prestatorilor etc. Foate acestea completeaz imaginea bog iei i variet ii structurale a presta iei turistice (vezi figura de mai !os) i sugereaz totodat i direc ii i posibilit i de dezvoltare. 0n categoria serviciilor de baza sunt incluse acelea la care turistul nu poate renunta (transport, gazduire, agrement) ele sunt destinate satisfacerii unor nevoi generale (odihna, hrana). (easemenea ele detin o pondere importatnta in structura consumurilor turistice+ toate celelalte prestatii sunt considerate suplimentare si vizeaza fie mai buna adaptare a prestatiilor de baza la nevoile turistilor, fie ocuparea placuta a timpului liber al vacantei. 0n ordinea derularii lor serviciile de baza incep cu organizarea si realizarea transporturilor. Acestea cuprind serviciul de transport propriu zis, oferit in timpul calatoriei, iar in cazul deplasarii cu mi!loace proprii * servicii de intretinere si repararea acestora. 'erviciile de cazare (gazduire) se refera la crearea conditiilor pentru odihna turistilor. 2le presupun e'istenta unuor mi!loace de cazare adecvate (hoteluri, hanuri, vile, casute) si dotarile necesare asigurarii confortului+ ele privesc deasemenea, activitatile determinate de intretinerea si buna functionare a spatiilor de cazare. 'erviciile de alimentatie (de restauratie) se inscriu, deasemenea, in categoria prestatiilor de baza si au ca destinatie satisfacerea trebuintelor de hrana ale turistilor, dar si a unor nevoi de recreere si distractie. 2le se dezvolta in relatie cu serviciile de cazare sau independent de acestea.0n realizarea efectiva a acestor servicii trebui avuta in vedere adaptarea lor fiecarui moment al calatoriei, specificului formelor de turism si particularitatilor segmentelor de turisti.

'erviciile de agrement * acceptate ca prestatii de baza numai de catre o parte a specialistilor sunt concepute sa asigure petrecerea placuta, agreabila a timpului de vacanta. 2le sunt alcatuite dintr%o paleta larga de activitati avand caracter distractiv%recreati, in concordanta cu specificul fiecarei forme de turism sau forma de se!ur. 8erviciile de agrement reprezinta elementul fundamental in satisfacerea nevoilor turistilor modalitatea de concretizare a motivatiilor deplasarii si capata un rol tot mai important in structura consumurilor turistice. Alaturi de serviciile de baza, o contributie in crestere la succesul actiunilor turistice revine serviciilor suplimentare. Acestea sunt chemate sa sporeasca confortul vacantei, sa stimuleze odihna activa, recreerea, fara a se substitui serviciilor de agrement. 0n general, ele au o pondere modesta in structura consumului turistic si un rol au'iliar. ,u toate acestea, serviciile suplimentare reprezinta o sursa deloc de negli!at de crestere a incasarilor. 0ndiferent de forma de prezentare cele mai importante grupuri de servicii suplimentare sunt% de informare a clientelei turistice, de intermediere (inchirieri, rezervari), cu caracter special (congrese, targuri si e'pozitii, festivaluri, vanatoarea), cultural artistice, sportive, financiare, diverse. 'erviciile de informare intervin in perioada de pregatire si anga!are a prestatiei turistice avand un rol important in formare si concretizarea deciziei de cumparare, dar se manifesta si pe parcursul desfasurarii voia!ului. Prin continutul lor trebui sa permita cunoasterea rapida, comple'a si de calitate a celor mai diverse aspecte legate de deplasare si se!ur (derularea programului pe zile, orariile mi!loacelor de transport, facilitati de pret, conditii obligatorii de calatorie, oferta de prestatii suplimentare). 8erviciile de informare intra in atributiile tuturor organizatorilor de turism, cu precadere in cele ale agentiilor de voia! si touroperatorilor. 2le se realizeaza prin mi!loacele clasice ale publicitatii scrise (a fise plianta, brosuri, cataloage) sau orale (anunturi consilierea turistilor). 'erviciile de intermediere sunt costituite de cele de rezervare de locuri (in unitati hoteliere, mi!loace de transport, la diverse manifestri cultural%artistice, sportive) si cele de inchiriere a unor obiective de inventar pentru cresterea confortului calatoriei sau pentru distractie aparatura de gimnastica, echipament si material sportiv, !ocuri, etc.)+ tot in aceasta grupa unii autori include si reparatiile, serviciile de comision si altele. (in categoria serviciilor de intermediere, un rol deosebit au cunoscut in ultima vreme cel de rezervare, prin introducerea si promovarea pe scara larga a sistemelor de rezervare computerizata.( ,)8 * ,omputer )ezervation 8istems) si mai recent a B(8 * Blobal (istribution 8istems) care permit informarea, rezervare si achizitionarea rapida a locului. (e mare interes, se bucura serviciile de inchiriere a automobilelor (rent a car), mai ales in conditiile dezvoltarii unor retele internationale de centre de inchiriere si conectarii la ,)8. 'ervicii cultural#artistice sunt gandite din perspectiva rolului recreativ distractiv si educativ al turismului. 2le au menirea de asigura ocuparea placuta, agreabila a timpului de vacanta. (intre acesteaa pot fi evidentiate ca fiind mai importante# Z Participarea la diferite spectacole sau evenimente Z 6izite la case memoriale, muzee, galerii de arta, e'pozitii Z 6izitarea unor obiective istorice cuAlturale stiintifice,etc. " mentiune distincta se imppune in legatura cu organizarea programelor (e'cursiilor) tematice, care au capatat o frecventa tot mai mare si o diversificare a subiectelor abordate. Acestea au unrol formativ%educativ deosebit, mai ales cand se adreseaza elevilor si studentilor, completand in mod fericit cunostintele teoretice. "rganizarea acestora trebuie facuta cu gri!a astfel incat, sa nu fie afectata motivataia principala a vacaantei (tratament balnear, cura helio%marina, schi) 'ervicii sportive vin in completarea formelor consacrate ale agrementului si se subsumeaza eforturilor organizatorilor de turism de creare a unor conditii necesare unei odihne active. Aceste servicii sunt de o mare diversitate, ele se diferentiaza in functie de pregatirea turistilor

si pot fi de asistenta si supraveghere (in cazul celor e'perimentati) sau de initiere (pentru incepatori). 'ervicii avand caracter special sunt determinate in ma!oritatea lor de natura particulara a turismului si se asociaza unor forme mai deosebite de manifestare a acestuia. ,a urmare, ele se prezinta intr%o structura diversa, printre cele mai importante numarandu%se# Z 8ervicii traditionale proprii turismului (ghid, animator) Z 8ervicii generate de forme specifice de turism (organizarea de partide de vanatoare, de festivaluri, targurisi e'pozitii)+ Z 8ervicii de ingri!ire a copiilor, persoanelor cu handicap, animalelor domestice proprietatea turistilor+ Z 8ervicii de asigurare a securitatii turistului si de salvare in caz de pericol. 'ervicii suplimentare %8ervicii de cura si tratament balneo%medical sunt prestatii suplimentare in situatiile in care turistul isi completeaza se!urul intr%o statiune (motivat de odihna, cura helio%marina, schi) cu efectuarea unor tratamente simple (gimanstica, Ainetoterapie, aerosoli, cure de ape minerale), avand caracter preventiv. %8erviciile de asistenta medicale, prile!uite de astfel de situatii, fac parte din aceasta categorie. %8erviciile financiare se refera la cele de asigurare a turistului, acoperind o gama larga de situatii, da la starea de sanatate la pierderea banilors sau baga!elor, precum si la diverse tranzactii (sisteme de plata, operatiuni bancare, schimb valutar) si facilitati (reduceri de tarife, servicii pe baza de abonament, credite, etc.). %0n categoria serviciilor suplimentare mai pot fi incluse si alte prestatii precum# comercializarea produselor in sistem JdutT free., pastrarea obiectelor de valoare, efectuarea diverselor comisioane. Eargirea gamei serviciilor,de baza si suplimentare, oferite turistilor si cresterea calitatii lor se reflecta pozitiv asupra activitatii turistice, conducand la mai buna folosire a bazei materiale si fortei de munca, la sporirea eficientei intregii activitati. Fotodata, se impune sublinierea ca serviciile suplimentare au o contributie suplimentara in a cest sens prin prelungirea se!urului si a sezonului turistic, prin cresterea incasarilor medii pe zi%turist. '$&81C1>5 )$ (&.4'"O&( 1.(ransporturile turistice rutiere /.(ransporturile turistice feroviare ,.(ransporturile aeriene ?.(ransporturile turistice maritime si navale 1.(ransporturile turistice rutiere Fransportul rutier este o form de transport terestru i totodat un subsistem al sistemului na ional al transporturilor care asigur deplasarea n spa iu a mrfurilor i persoanelor cu a!utorul vehiculelor (mi!loace de transport autopropulsate) i a mi!loacelor tractate (remorci, trailere). " serie de factori influen eaz dezvoltarea turismului automobilistic# * produc ia industriei de automobile+ * evolu ia pre ului energiei+ * dezvoltarea ntreprinderilor care nchiriaz automobile si tarifele practicate+ * re eaua rutier i de autostrazi+ * facilit i vamale i de frontier. .vanta=ele transportului rutier sunt#

[ autonomia n alegerea rutelor pe care turitii vor cltori n circuitele lor sau spre destina iile de vacan pentru care au optat+ [ o disponibilitate mai mare a mi!locului de transport pe perioada unui se!ur n cadrul unei anumite destina ii turistice+ [ o posibilitate mai mare pentru turistul automobilist de a controla traseul ales, plecarea i timpul de sosire, precum i orice oprire fcut pe parcurs+ [ uurin a n transportul baga!elor personale i n utilizarea acestora fr constrngeri de vreun fel+ [ facilitarea accesului pentru atingerea mai multor destina ii+ dorin a turistului de a cunoate ct mai multe ntr%un interval ct mai scurt primeaz fa de comoditatea cltoriei, uneori, chiar i fa de distan , fcnd ca autoturismul, prin accesibilitatea pe care o asigur, s fie preferat altor mi!loace de transport+ [ diminuarea costului personal, cnd dou sau mai multe persoane cltoresc cu acelai automobil. Fransporturile rutiere se realizeaza cu urmatoarele mi=loace% [ autocare si microbuze pt transporturile de grup+ [ autoturisme proprietate personala pt transporturile individuale si familiale+ [ autoturisme inchiriate in sistem Jrent%a%car., cu sau fara sofer, pt transport individual [ autoturisme inchiriate sau comandate in sistem de ta'imetrie [ transport in comun. Fransportul cu autocarul sau microbuzul# [ poate fi considerat corespondentul transportului automobilistic adaptat la turismul de grup [ pret rezonabil, accesibil [ o contributie importanta la dezvoltarea turismului [ ameliorare semnificativa a echipamentelor si serviciilor (confort, climatizare, radio, F6, bar, ghizi, asistenti), securitatii+ adaptare la necesitatile turismului [ coeficientul de utilizare a capacit ii autocarelor depete D4S, fiind superior celor din transportul feroviar i aerian [ clientela turismului cu autocarul este format, n special, din tineri sau din membrii unor asocia ii, ntreprinderi. [ tariful se calculeaza in functie de capacitatea autocarului sau microbuzului, distan a efectiv parcurs, numrul de ore sau zile efective, ta'ele rutiere, parcarea, ntre inerea autovehiculului. 'erviciile oferite de transportatori specialiti n domeniu se divizeaz n# * 5ute e:pres B interne ,i internaionale. B @nc irierea de autocare sau rute la cerere Jc arterK. B Organizarea de circuite sau e:cursii. B Operaiuni de transfer. "rganizatorii de voia!e n autocar pot fi de trei tipuri% * ,ei care asigur, cu propriile vehicule, pe ntreaga perioad a anului i pe linii regulate, servicii de transport pentru anumite categorii de cltori (elevi, muncitori), completate cu e'cursii i activit i turistice sezoniere (prin curse speciale). * ,ei care, posednd vehicule proprii, se pun la dispozi ia unui tour%operator sau a unei agen ii receptive (ori care i organizeaz propriile produc ii de voia!e). * ,ei care, nedispunnd de vehicule proprii, au servicii specializate n organizarea de voia!e de autocar (apelnd la mi!loacele de transport ale altora). 1nc!irierea automobilelor#

&nchirierile de maini, cu sau fr ofer, reprezint astzi un sector important al turismului auto. (ezvoltarea nchirierilor de maini fr ofer este n mare parte legat de progresele realizate n domeniul transportului aerian, peste =K> din agen iile de nchiriere de maini fiind situate pe aeroporturi. :ai multe formule permit combinarea nchirierii de autoturisme cu alte modalit i de transport, de e'emplu, combina ia -/lT and drive. , -)ail%route. (avion \ main i tren \ main) sau JPacAage%tour. (aran!amet semiorganizat de trasport rutier si croaziera maritima). 1nfrastructura te!nica a transporturilor turistice rutiere [ (otari si servicii necesare# statii de benzina, service auto, servicii mobile de asistenta rutiera, hanuri, moteluri si hoteluri de tranzit, popasuri turistice, magazine specifice pt turisti automobilisti, puncte de schimb valutar, servicii sanitare, locuri de parcare etc. * toate concentrate in comple'e comerciale si de servicii. [ 0nvestitiile pt constructia si intretinerea soselelor si autostrazilor sunt foarte mari+ in plus, si alti factori pot frana derularea traficul rutier# caracterul pronuntat sezonier al traficului, bloca!e, dependenta de conditiile meteo, restrictii de viteza, etc. . (endinte in dezvoltarea turismului automobilistic [ (ezvoltarea continua, pe traseele turistice rutiere, a retelei de unitati de cazare dotate la nivelul actual al cerintelor turistilor [ (ezvoltarea retelei de terenuri de campare [ ,ompletarea echiparii soselelor cu statii de benzina, unitati de intretinere, comerciale si de alimentatie [ (iversificarea itinerariilor si a produselor JPacAage%tour., cu noi destinatii [ )ezervarea prealabila si a unor servicii complementare, specifice turismului automobilistic [ (ezvoltarea formulelor combinate# transport rutier cu transportul aerian, cu cel feroviar (vagoane%platforma pt autoturisme) sau cel maritim (similar, autoturismul se transporta separat, pe autocamioane%platforma) Agentiile ofera , tipuri de servicii de inc!iriere de autoturisme# * inchirieri de masini fara sofer * inchirieri de masini cu sofer * inchirieri pe termen lung, sub forma unui contract de leasing. (arifele practicate sunt de / tipuri% * standard (se aplica pt un interval de timp si un nr. limitat de Am) * cu nr. nelimitat de Am. 9nele agen ii de transport deruleaz activit i de rent a car, n baza unor contracte de franciz (licen ) cu firme de prestigiu interna ional (Rertz, considerat cel mai mare prestator n domeniu, Avis, 7udget, ;ational, (ollar i 2urodollar, 2urocar etc.), cu acoperire foarte larg, conectate la sisteme de rezervare computerizate, colabornd cu diverse formule cu companiile aeriene sau feroviare. &nchirierile de autoturisme pot fi asociate cu programe diverse, atractive pentru turiti, oferindu%se pachete speciale * programe combinate. 8pre e'emplu, firma Rertz ofer tarife speciale pentru vizitarea comple'ului de agrement -(isneTland%Paris., pentru programe cu tarife la zi, tarife per numr de persoane, pachetele includ# transport, asigurare de accidente, asigurare personal, acces nelimitat la mi!loacele de agrement. Pentru asemenea programe turistice, turistul contacteaz oficiul Rertz i alege produsul care l intereseaz.

/.(ransporturile turistice feroviare Fransportul feroviar asigur deplasarea n spa iu i timp a bunurilor i persoanelor cu a!utorul locomotivelor i vagoanelor, care circul dup un program prestabilit, pe trasee fi'ate (cile ferate). Caracteristici% * Fransportul este asigurat, de regul, la pre uri mai sczute dect cele practicate n transportul auto i aerian, ndeosebi pe distan e medii i lungi. * Procesul de transport se desfoar nentrerupt, ziua i noaptea i n tot cursul sptmnii, n condi ii de regularitate i potrivit unor grafice prestabilite. * Prezint un grad ridicat de siguran , ca urmare a respectrii stricte a normelor de siguran a circula iei pe cile ferate. * (pdv turistic, transportul feroviar este aproape e'clusiv Jeuropean.. .vanta=e% [ regularitatea i certitudinea deplasrii, ca urmare a independen ei relative a mi!loacelor feroviare fa de starea vremii+ [ costul relativ mai sczut al cltoriei fa de mi!loacele aeriene, asociat cu viteza mare de deplasare. Pot fi men ionate n acest sens trenurile de mare vitez de tipul 0,2 (0ntercitT 2'press) n Bermania, FB6 (Frain a Brand 6itesse) n /ran a, FA6 (Freno Alla 6elocita) n 0talia asigur, pe lng deplasarea foarte rapid, legturi multiple (sub denumirea 2urostar circul, prin tunelul de sub ,analul :necii, CN de trenuri de mare vitez care leag Eondra cu Paris i 7ru'elles)+ [ comoditatea oferit prin vagonul de dormit i vagonul%restaurant+ [ posibilit i mult mai largi de vizionare a peisa!ului# [ faptul c mbarcarea i debarcarea se realizeaz, n general, n interiorul localit ilor, pentru a!ungerea la hotel nemaifiind necesar transferul. &n ceea ce privete oferta de programe, ntruct s%a constatat un declin al rutelor standard, s%au creat trenuri recreative (n 0talia, ,hina, 8pania, 2lve ia), au fost revitalizate sau create rute care mbin deplasarea cu agrementul (Frans%8iberian 2'press, "rient% 2'press, 6ene ia 8implon "rient%2'pres, American "rient%2'pres). &n organizarea transporturilor turistice cu mi!loace feroviare se folosesc att cursele regulate, c-t i cele speciale @c!arter). &n cazul curselor de linie, agen iile de turism nchiriaz o parte a capacit ii garniturilor+ n situa ia traseelor mai aglomerate se realizeaz suplimentarea capacit ii trenurilor obinuite. ,ursele speciale (charter) sunt organizate n perioadele de sezon i la sfritul sptmnii. 2le pot fi e'ploatate, integral sau par ial, de organizatorii de turism. &n concordan cu evolu iile n domeniul rezervrilor s%a ini iat i pe calea ferat un astfel de sistem (8",)AF2 * 8Tsteme "ffrant a la ,liente la )eservation (]Affaires et de Fourisme en 2urope) n cone'iune cu 8abre, care asigur serviciile de cltorie i cazare, s%au introdus tichete automate (AF7 * Automated FicAet and 7oarding Pass) n vederea standardizrii opera iunilor, se promoveaz cooperarea ntre transportatori diferi i (feroviari, aerieni, rutieri), ntre acetia i agen iile de voia! etc. Farifele interna ionale se determin, n principiu, ca o sum a tarifelor na ionale. /iecare ar i fi'eaz propriile reduceri tarifare (pe perioade de timp, categorii de trenuri, tarife de grup). Agen iile de turism ob in prin 9niunea 0nterna ional a ,ilor /erate, de la re elele rilor membre, un comision de circa 1NS pentru promovarea aran!amentelor turistice feroviare.

.ran=amente pe calea ferata% [ )ail 0nclusive Four ()0F) presupune comercializarea de ctre agen ii de voia! a unui pachet de servicii turistice pentru grupuri organizate, la un pre global, folosind ca mi!loc de transport trenul. [ &n aran!ament )0F clasa 0 sau a 00%a, se pot realiza urmtoarele variante de cltorii# dus%ntors pe un anumit traseu, circuite speciale ntr%o singur direc ie, curse combinate cu folosirea pe anumite parcursuri a autocarului. )estric iile, legate de acest aran!ament turistic, prevd un numr minim de nnoptri hoteliere care variaz de la un aran!ament la altul. [ Fariful se stabilete n contractul ncheiat ntre agentul de voia! i calea ferat i poate fi aplicat n mai multe variante tarifare, n func ie de tipul de aran!amente )0F. 8ariante ale &1(% [ )0F%0 este folosit de turiti individuali i presupune o reducere a tarifului feroviar cu circa =NS, fr a fi limitat volumul minim al traficului n acest aran!ament. [ )0F%0B este utilizat tot de ctre cltori individuali sau de grupuri mici i presupune reduceri tarifare de pn la ?NS. &n contractul ncheiat ntre parteneri se prevede un volum minim de trafic, aliniat celui din anul precedent. [ )0F%BP este folosit de grupuri de turiti care sunt programa i pe subperioade de timp, prevzndu%se pentru fiecare un anumit minim de trafic. )educerea de tarif este de pn la ?4S, genernd pentru agen iile de voia! importante beneficii suplimentare. [ )0F%I i )0F%IP sunt aran!amente destinate tinerilor sub =C de ani, fr programare sau cu programarea transportului i presupunnd reduceri tarifare pn la 4NS. [ )0F%B reprezint o variant de )0F practicat la cele mai sczute tarife, avnd scop promo ional i utilizare con!unctural. 0ndiferent de tipul de aran!ament )0F, condi iile de vnzare sunt# [ vnzarea )0F se face numai prin agen iile de voia! care capt acest drept de comercializare n urma ncheierii unui acord%contract cu administra ia cilor ferate din ara de reedin + [ agen ia de voia! trebuie s lanseze i s fac publicitate pentru un aran!ament )0F ce nu poate depi 1= luni i pentru care precizeaz tipurile de presta ii turistice i datele programate+ [ pre ul minim de vnzare al aran!amentului turistic trebuie s depeasc cu minimum 1NS pre ul transportului pe ruta respectiv, pentru cltorii izola i+ [ tariful transportului nu poate fi publicat separat, ci numai inclus n pre ul 0F al aran!amentului+ [ publicitatea realizat prin materiale uzuale (pliant, brour) de ctre agentul de voia! trebuie s ndeplineasc anumite condi ii privind con inutul. 2a trebuie s cuprind# durata cltoriei, tipul de cazare folosit, clasa calitativ, tipurile de presta ii, pre ul de vnzare. Agentiile de voia! pot oferi legitimatii de calatorie in trafic international, cu tarife reduse, astfel# [ 0;F2)%)A0E % un aran!ament de transport feroviar ce se organizeaz pentru posesorii de legitima ii cu acelai nume i implic acordarea unor reduceri tarifare de 4NS la vagoane de clasa a 00%a pe tot parcursul feroviar al rilor ce au aderat la acest sistem. 8istemul se adreseaz tinerilor sub =1 de ani i este girat de cile ferate franceze. [ 29)A0E (%Fariff...%Broup...%Pass) % adresat turitilor din rile e'traeuropene care pot achizi iona biletele cu acelai nume de la reprezentan ii unor administra ii ale cilor ferate europene sau agen ii de voia! acreditate n America de ;ord i 8ud, Africa, Paponia, Australia, pentru destina ii europene. [ 7.0.P. * tinerilor sub =C de ani, cu reduceri intre =N si 4NS, in functie de destinatie (tara europeana)

[ 7AEGA; /E2W0PA8 * nr. nelimitat de calatorii in tarile balcanice, intr%o luna+ tinerii sub =N de ani au reduceri de ?4S din tariful integral [ 29)" :0;0 B)9P * pt calatorii in 2uropa, pt grupuri de minimum = persoane, din care un tanar sub 1C ani. ,(ransporturile turistice aeriene 2ste utilizat in principal pentru calatoriile pe distante lungi si foarte lungi. (intre avanta=ele transportul aerian# %durata scazuta a calatoriei+ %un grad de confort ridicat+ %o perioada scurta de timp intre momentul achizitionarii aran!amentului turistic. )ezavanta=e% %dependenta de conditiile atmosferice+ %costul ridicat al calatoriei+ %imbarcarea si debarcarea se realizeaza in afara marilor orase ceea ce reclama si utilizarea transportului la sol. Pentru transportul turistic pe calea aerului se utilizeaza cursele regulate si cursele la cerere (,harter). ,ursele regulate se deafasoara dupa un orar bine stabilit cunoscut din vreme de turistii potentiali. (e regula, acestea sunt utilizate de turistii care calatoresc pe cont propriu, care achita costul integral. 0n cazul curselor charter se utilizeaza numai la cerere, rutele se stabilesc in functie de cerintele turistice, iar tarifele sunt mai reduse. 0n transportul aerian de curse regulate se disting urmatoarele tipuri de aran=amente turistice. 2ste vorba de 0inclusiv tour@1.(.A si 0"art C!arter. .ran=amentul 1.(. reprezinta o calatorie turistica organizata de o agentie de voia! impreuna cu o companie de transport aeriana. Agentia organizatoare trebuie sa fie agreata de 0.A.F.A. si ea este aceea care inchiriaza o parte a capacitatii de transport pentru a asigura un grad ridicat de ocupare a spatiilor. Pretul unui asemenea aran!ament include costul de transport, cazare, masa si divertisment. !ran9amentele #.+. se comercializeaza sub 0 forme: -aran9amente de grupL -aran9ament individual. 7iletele pentru o asemenea calatorie trebuie procurate dintr%o agentie de turism, pretul se achita integral inainte de inceperea calatoriei si sunt de regula cu 4NS mai mici decat tarifele neturistice. Aceste tarife sunt publicate si se calculeaza cu a!utorul cartilor de calcul in functie de distanta si in functie de zona 0.A.F.A. respectiva. "art#C!arter presupune folosirea din spatiul aeronavei si vanzarea acestuia in sistem charter. !ran9amente turistice pe curse c arter: -c artere de grup cu sau fara afinitate: -c artere #.+.L -c artere pentru uzul propriuL -c artere speciale. ,ursele charter de grup presupun inchirierea de catre organizatorul de voia! a unui numar minim de locuri, locuri ce trebuie cumparate cu cel putin CN de zile inaintea calatoriei. /iecare pasager plateste o parte egala din costul transportului si e'ista obligativitatea achitarii a minimum =4S din tarif inainte de calatorie. ,ursele charter 0.F.,.(total inchis) presupun un aran!ament organizat de un bun operator care consta intr%o calatorie dus%intors sau in circuit efectuata total sau partial pe calea aerului contra unui tarif corespunzator achitat integral inainte de calatorie. 8e!urul are o durata de

minim ? zile. +ariful de inc iriere in cazul curselor c arter poate imbraca una din urmatoarele forme: %tarif cu sistem c arter propriu-zis sau rotatii avion, caz in care transportatorul primeste o suma constanta pentru fiecare cursa, iar riscul privind coeficientul de utilizare a capacitatii de transport revine firmei de turism. Fariful se calculeaza ca produs intre tarif K ora de zbor si numarul mediu de ore necesar efectuarii cursei in ambele sensuri+ %tariful pe baza sistemului rotatii-grup care se aplica in cazul lanturilor charter (o succesiune de curse efectuate intr%o perioada de timp egala, de regula D, 1?, =1 zile, aceste curse fiind destinate transporturilor unor grupuri de turisti care si%au achizitionat prestatiile prin intermediul unei agentii+ -sistemul rotatii-pasager conform careia firma organizatoare de turism plateste un tarif stabilit pe pasager neasumandu%si nici un risc legat de utilizarea intregii capacitati a avionului+ %sistem de plata la ora de zbor. Acesta ia in calcul tariful pe ora de zbor, facturandu%se numai timpul efectiv realizat. ?.(ransporturile turistice maritime si navale Fransportul pe ap reprezint una din formele de deplasare pu in solicitate, datorit condi iilor mai speciale de realizare, vitezei pe care o realizeaz navele i necesit ile continurii cltoriei, de cele mai multe ori, cu alte tipuri de mi!loace. (rept urmare, transportul naval conteaz doar cu =%>S din traficul turistic interna ional i 1%=S din circula ia turistic a rii noastre, ponderea sa men inndu%se relativ constant. Fransporturile navale se realizeaz n prezent mai mult sub forma croazierelor, transformndu%se de fapt dintr%o modalitate de deplasare ntr%una de agrement. 3roduse turistice oferite de companiile maritime: M +raversari maritime cu preturi preferentialeL M /oia9e forfetare care include transportul dus-intors si servicii de se9ur Jcazare, masaK in fiecare escalaL M Cvasi-croaziere, care ofera transport, cazare JuneoriK si agrement la bordul navelorL M Croaziere, produse turistice forfetare care ofera circuite maritime si fluviale cu plecare si sosire in acelasi port JcircuitK Croazierele Croaziera reprezint), de fapt, un produs turistic (pachet de vacan ) constnd n petrecerea se!urului la bordul unei nave special amena!ate, oferindu%se cltorilor nu numai un voia! maritim obinuit, ci i unele tratamente i condi ii de agrement deosebite, precum i vizitarea unor porturi i localit i n afara grani elor rii, n conformitate cu itinerarul stabilit n prealabil. ,roaziera se poate constitui att ntr%un produs turistic distinct, ct i ntr%un element component al acestuia, sub forma unui circuit complet sau ca deplasare pe un parcurs ini ial. &n combina ie cu transportul turistic aerian, rezult un aran!ament turistic denumit -flT% cruise. ce permite pasagerilor s ating puncte de mbarcare n vase rapide i s revin, la domiciliu, tot rapid la sfritul croazierei, prin continuarea drumului pe calea aerului. Pia a turismului de croazier i%a modificat imaginea n ultimii ani, de la o pia de lu' la o pia i o ofert de mas, destinat unui public mai larg i mai tnr.

Fendin ele recente sunt de scurtare a duratei croazierelor, de combinare a aran!amentelor aer * mare o dat cu liberalizarea transporturilor aeriene i o diversificare a activit ilor ce se desfoar la bordul navelor. 3reurile actuale pentru croaziere oscileaz n !urul unei medii de circa =NN^Kpers.Kzi, interpretat ca fiind un pre relativ sczut, n compara ie cu costul serviciilor turistice ce ar trebui achitate zilnic de un client, ntr%un alt mod de organizare a deplasrii, pentru transport, rezervri la hotel, servirea meselor i agrement. $avlul este tariful convenit n contractul de transport, ncheiat de armator cu operatorul de turism pe o perioad determinat. Acesta este stabilit pe zi i este determinat de totalitatea cheltuielilor de e'ploatare anual a navei. ,u ct aceast perioad este mai mare, cu att navlul este mai mic, putndu%se deci stabili tarife de vnzare pe sezoane i e'trasezoane turistice. Contractele de Anc iriere pot fi de mai multe tipuri: (rip * cltoria se efectueaz spre un anumit port de destina ie i retur+ &ound (rip C!arter * cltoria se efectuaz n mai multe porturi, nava revenind n portul ini ial de plecare+ (ime C!arter * nava este pus la dispozi ia celui care o nchiriaz o perioad de timp determinat. 8erviciile oferite clientelei n domeniul transporturilor navale pot fi subdivizate n# curse de linie+ linii de croazier+ deplasri scurte sau minicroaziere+ cltorii n interior pe ruri, lacuri, canale+ cltorii individuale cu vase de agrement, proprietate privat sau nchiriate. @n funcie de num)rul pasagerilor, mrimea i confortul navelor, calitatea serviciilor, durata cltoriei, tipologia agrementului, se disting: Croaziere de vacan (nave de mare capacitate, 1.NNN%=.NNN de pasageri, itinerarii medii de circa apte zile, clientel divers, destina ii obinuite)+ Croaziere de lux (nave de capacitate mai mic, 14N%3NN de pasageri, confort superior, personal de nalt calificare, itinerarii de 1?%>N zile)+ Croaziere exotice sau de aventur (nave de capacitate mic, destina ii originale, turiti amatori de e'plorri, servicii specifice, personal cu instruire special etc.). ,a principale destina ii sau orientri ma!ore ale liniilor de croazier se eviden iaz# [ :area ,araibelor, cu insulele 7ermude, 7ahamas i coastele de est ale Americii ,entrale i de 8ud+ este apreciat drept cea mai important destina ie, concentrnd !umtate din numrul cltoriilor+ [ ,oasta de 6est a Americii de ;ord, cu trasee pe lng :e'ic, 89A, ,anada, destina ia situat pe locul doi n topul preferin elor turitilor+ [ :area :editeran, cu trasee ce leag rile din vestul i estul bazinului+ [ "rientul &ndeprtat * linii ntre insulele din zonele Pacificului+ [ :area 7altic i legturile ntre capitalele rilor nordice+ [ Africa de vest cu insulele ,anare i :adeira+ [ ,ircuite n !urul lumii. (e asemenea, un loc distinct n structura croazierelor l ocup cltoriile pe rurile interioare, ntre cele mai cunoscute i frecvente trasee numrndu%se cele pe ;il, (unre, )in, :ississippi, Iangzi, Ei, Amazon. &n )omnia, croaziere pe distan e scurte deruleaz firmele turistice -Prestige. pe sectorul romnesc al (unrii i -Atbad. n (elta (unrii. Comercializarea produselor turistice maritime Piata croazierelor este dominata de 89A * circa 1=NN distribuitori+ :iami este capitala mondiala a croazierelor.

0n 2uropa, cele mai mari agentii sunt# PaOuet si ,lub :editerranee (/ranta), ,handria si 2piroteAi (Brecia), ,osta (0talia), Gloster (;orvegia), Fhe 8overeign the 8ea (8uedia), ,housta )oustavelli ()usia), P_", `ihite 8tar Eine (:area 7ritanie) ,ele mai multe companii au agentii distribuitoare care centralizeaza rezervarile, iar acestea sunt incredintate unei agentii generale (Beneral 8ales Agent) care elibereaza titlurile de transport, contra unui comision. '$&81C1>5 )$ C.B.&$ ,azarea reprezinta etapa urmatoare transportului si intruneste caracteristicile unei componente de sine statatoare. Prin continutul sau, cazarea vizeazacrearea conditiilor si confortului pentru odihna calatorului, ea poate fi denumuta rezultatul industriei hiteliere. ,azarea se prezinta ca o prestatie comple'a ce decurge din e'ploatarea echipamentelor de primire si gazduire si este alcatuita dintr%un grupa! de servicii oferite calatorului pe timpull si in legatura cu ramanerea sa in unitatile hoteliere. (imensiunile si calitatea serviciului de cazare hoteliera sunt determinate, in primul rand, de 'istenta unei baze amteriale adecvate din punct de vedere al marimii, tipologiei, dotarilor, etc. ,are sa asigure turistilor conditii optime de inoptare si sa indeplineasca, dupa caz, si alte functii. 0n al doile rand, serviciul de cazare este influentat de incadrarea cu personal a mi!loaclor de gazduire, de nivelul de calificare a lucratorilor, de modul de organizare a muncii. 0n acest conte't, insuficienta spatiilor de cazare, inzestrarea lor necorespunzatoare, neconcordanta intrenivelil confortului oferit si e'igentele turistilor, ca si numarul mic al lucratorilor sau slaba pregatire ainfluenteaza negativ calitatea serviciului de cazaresi, prin intermediul acesteia, dimensiunule circulatiei turistice si gradul de valorificare a patrimoniului. 'tructura serviciului de cazare (estinat satisfacerii nevoilor generate de sederea in afara resedintei permanente, serviciul de cazare hoteliera are un continut comple', rezultat al multitudinii si diversitatii nevoilor pe care turistii le manifesta cu aceasta ocazie, dar si varietatii formelor de turism carira trebuie sa se adapteze. Avand in vedere varietatea necesitatilor turistilor si pornind de la premisa ca principalele momente asociate prezentei acestora in unitatile hotelieresunt primirea, ssederea si plecarea, serviciul de cazare este constituit dintr%o suma de prestatii independente# ,azarea propiu%zisa si serviciile complementare acesteia+ Alimentatia si serviciile specifice asociate ei+ Activitatile cultural%artistice si de agrement+ 8erviciile de informare si intermediere+ Activitatile comerciale+ 8ervicii cu caracter special+ 0ntre aceste servicii sau functii e'ista relatii de interdependenta, circuitele lor tehnologice se interfereaza. 0n raport cu specificul fiecarei unitati de cazare, unele din activitatile mentionate pot fi mai dezvoltate, altele mai putin+ unele pot sa lipseasca, dupa cum pot aparea altele suplimentare. 0n totalitatea lor, aceste prestatii concura la satisfacerea nevoilor clientilor, caracterizand sub aspect cantitativ si clitativ activitatea desfasurata in sectorul hotelier.

,ervicii legate de %rimirea si plecarea 2uristilor

30"24254 15 )464*5
alimentatiei ,evicii complementare ,ervicii complementare cazarii

)azarea propiu!zisa

4limentatia

+ig.&. "nterferenta serviciilor la nivelul unei unitati de cazare

1!<72#5*! JC!<!5*! 35O3#2-<#S!K este functia principala a unitatilor hoteliere, indiferent

de marimea, tipul, categoria de confort, inzestrarea acestora+ ea presupune e'istenta unor spatii adecvate si a dotarilor necesare asigurarii odihnei si igienei turistului. Pe langa caracteristicile fizice ale unitatilor si asezarea lor in spatiu, calitatea serviciului de cazare este influentata de atmosfera din unitate, atentia personalului, viteza de reactie si eficienta acestuia, imaginea si renumele de care se bucura unitatea respectiva.
S*/#C#2L 7* !L#(*$+!+#* presupune e'istenta tuturor acelor compartimente si tipuri de

prestati menite sa satisfaca, pentru toti turisti si in orice moment, nevoia de hrana.
!C+#/#+!+#L* C2L+25!L-!5+#S+#C* S# 7* !15*(*$+ presupune e'istenta unor dotari

adecvate petrecerii timpului liber si divertismentului# terenuri de sport, piscine, saune, sali de gimnastica, etc.
S*5/#C##L* 7* #$6O5(!5* faciliteaza turistului cunoasterea si accsul la oferta specifica.

Aceste servicii sunt realizate de compartimentul -front%office. si pot fi oferite verbal sau prin intermediul mi!loacelor scrise.

4lte sevicii

S*5/#C## 7* #$+*5(*7#*5* unitatile de cazare, in limitele acestei atributii, mi!locesc intre

turistii proprii si prestatorii de servicii specializate realizarea anumtor lucrari, reparatii sau intretineri.
S*5/#C## CO(*5C#!L* vanzarea unor produse necesare turistului pe durata se!urului#

ilustrate si efecte postale, ziare, reviste, carti, bauturi, etc. Oferta unitatilor de cazare a 7otelul este, fr ndoial, cea mai reprezentativ structur de cazare turistic (ntr%o accep iune mai veche asociem, hotelul cu deplasarea i se!urul turistic, statut care ns cel pu in n ultima perioad, a cunoscut transformri nsemnate).&ntr%o defini ie succint, hotelul este o unitate care ofer servicii de cazare i mas oricrei persoane care accept s plteasc tariful pentru serviciile oferite, fr a fi necesar e'isten a pralabil a unui contract . &n ara noastr, conform legisla iei n vigoare, hotelul este considerat o structur de primire amena!at n cldiri sau corpuri de cldiri, care pune la dispozi ia turitilor camere, garsoniere i apartamente dotate corespunztor, care asigur prestri de servcii specifice, dispune de recep ie i spa ii de alimenta ie n incint Spaiile de cazare turistic) &n ara noastr, structura spa iilor de cazare este statuat de "rd. :F C1K1333 i include# % camer cu pat individual, reprezentnd spa iul destinat folosirii de ctre o persoan. E imea paturilor individuale este de minimum 3N cm. % camer cu pat matrimonial, reprezentnd spa iul destinat folosirii de ctre una sau dou persoane. E imea patului matrimonial este de minimum 1?N cm. % camer cu pat dublu, reprezentnd spa iul destinat folosirii de ctre dou persoane. E imea patului dublu este de minimum 1CN cm. % camer cu dou paturi individuale, reprezentnd spa iul destinat folosirii de ctre dou persoane. % camer cu trei sau mai multe paturi individuale, reprezentnd spa iul destinat folosirii de ctre un numr de persoane egal cu numrul paturilor. ,amerele cu peste patru paturi individuale sunt considerate camere comune. % camer cu priciuri, reprezentnd spa iul destinat utilizrii de ctre mai multe persoane. Priciul reprezint o platform din lemn sau din alte materiale, pe care se asigur un spa iu de 1NN cm. l ime pentru fiecare turist. % garsoniera, reprezentnd spa iul compus din dormitor pentre dou persoane, salon, vestibul i grup sanitar propriu. (ormitorul poate fi despr it de salon printr%un glasvand sau alte solu ii de delimitare estetic. % apartament, reprezentnd spa iul compus din unul sau mai multe dormitoare (ma'im cinci), sufragerie, vestibul, echipare sanitar proprie. Ea categoria cinci stele va e'ista un grup sanitar pentru fiecare dou locuri, iar la categoria patru stele, precum i la restul categoriilor, minimum un grup sanitar la patru locuri. b &eedinele secundare @condominiumA reprezint din punct de vedere legal, reedin e aflate n proprietate individual care fac parte dintr%un proiect care include mai multe asemenea propriet i, folosind n comun diverse spa ii i facilit i. Proprietarii acestora beneficiaz de servicii prestate de o societate de gestiune care includ cur enia, servicii de spltorie, ntre inerea spa iilor comune (piscin, terenuri de tenis etc.) iar uneori i anima ia &n perioadele de nefolosire proprietarii pot nchiria aceste reedin e prin intermediul unei agen ii de turism, a unui agent imobiliar, a societ ii de gestiune sau chiar n mod direct de ctre proprietar.

c &eedinele de tip time#s!aring cunoscute i sub denumirea de reedin e secundare n multiproprietate, reprezint achizi ionarea unei locuin e de vacan care este utilizat n anumite intervale de timp (o sptmn sau 14 zile), fiecare perioad fiind vndut separat d "ensiunile sunt, n general, case de dimensiuni mari, transformate n case de oaspe i, care ofer servcii de cazare i mas. :asa este servit n stil familial la ore stabilite i cu meniu fi'. . &n )omnia, n func ie de amplasare facem distinc ie ntre pensiuni turistice urbane i pensiuni turistice rurale. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice avnd o capacitate de cazare de pn la 1N camere, totaliznd ma'imum >N locuri n mediul rural i pn la =N de camere n mediul urban func ionnd n locuin ele cet enilor sau n cldiri independente care asigur n spa ii special amena!ate cazarea turitilor i condi iile de pregtire i servire a mesei. (iferen a ma!or ntre aceste = tipuri de pensiuni const n modalitatea de e'primare a categoriei de confort, pensiunile urbane fiind clasificate pe stele iar cele rurale pe margarete. e >nitile de cazare amena=ate n cldiri istorice ,ldirile istorice precum palate, castele, fortre e sau alte cldiri similare sunt transformate n hoteluri, fiind, n general, unit i de cazare de categorie superioar, sunt modernizate n interior dar vechile fa ade sunt men inute. "fer pensiune complet i e'ercit o atrac ie sporit pentru cei care doresc o ambian romantic, specific epocilor anterioare. g >niti de cazare pentru tineri Furistul folosete propriul sac de dormit i are la dispozi ie dotri specifice pentru prepararea hranei (buctrii), spa ii pentru servirea mesei i uneori facilit i de recreere. Pe plan mondial aceste unit i func ioneaz sub girul /edera iei 0nterna ionale A Rotelurilor Pentru Fineret, cu sediul la `ashington (,. Fipurile de unit i de cazare care func ioneaz pe teritoriul )omniei, denumite structuri de primire turistice cu func iuni de cazare, se diferen iaz dup# %amplasament+ %felul amena!rii i organizarea interioar+ %serviciile oferite. Pornind de la aceste trei criterii de baz, n )omnia pot func iona urmtoarele tipuri de structuri de primire turistic cu func iuni de cazare, identificndu%se totodat i tipurile de produse de cazare turistic# hoteluri+ hoteluri%apartament+ moteluri+ hoteluri pentru tineret+ hosteluri+ vile+ bungalouri+ cabane turistice, cabane de vntoare, cabane de pescuit+ sate de vacan + campinguri+ spa ii de campare organizate n gospodriile popula iei+ popasuri turistice+ pensiuni turistice urbane pensiuni turistice rurale+ apartamente sau camere de nchiriat n locuin e familiale ori n cldiri cu alt destina ie.

structuri de primire cu func iuni de cazare pe nave fluviale i maritime. '$&81C1>5 )$ .512$4(.(1$

" parte nsemnat a plcerilor unei cltorii constau n a servi masa ntr%un restaurant sau alt tip de unitate de alimenta ie. &n plus, cltorii consider acest lucru nu doar o plcere, ci i o necesitate. 8ectorul alimenta iei poate fi divizat n principal n mai multe segmente# unit i comerciale de alimenta ie (restaurante, fast%food, snacA%baruri, etc.) unit i institu ionale (coli, spitale, magazine, etc.), serviciile de alimenta ie din unit ile militare i cluburile private .,u e'cep ia unit ilor comerciale, celelalte segmente au o importan direct sczut n industria turismului, dei un cltor (turist) pe durata shopping%ului, poate s%i procure hrane de la magazin. (e importan primar pentru turism este alimenta ia comercial care include unit ile de alimenta ie rapid (restaurante cu autoservire i de tip fast%food, coffee% shop%uri, snacA%baruri, unit i specializate n livrarea la domiciliu) i unit i ale alimenta iei tradi ionale (restaurante cu specific i restaurante clasice) &n ceea ce privete con inutul activit ii, alimenta ia se caracterizeaz prin comple'itate, reunind ntr%un tot unitar activit i (procese) independente, identice sau comparabile cu cele din alte ramuri ale economiei, respectiv un proces de produc ie, unul de comercializare i unul de servire. Activitatea de produc ie, sensibil asemntoare celei desfurate n industria alimentar, asigur realizarea preparatelor culinare i de cofetrii, prin transformarea materiilor prime al cror consum , cel mai adesea, nu este posibil fr o prelucrare prealabil de tip industrial sau casnic. Procesele de produc ie care includ fierberea , coacerea, pr!irea, uscarea, etc., se desfoar, n cadrul activit ilor de alimenta ie n analiz, fie la nivelul spa iilor de produc ie (buctriilor) din componen a restaurantelor de diferite profiluri, fie la nivel industrial, caz n care vorbim de -fabricile de mncare., care eviden iaz con inutul activit ilor de catering * industria serviciilor de alimenta ie ). /unc ionarea acestor fabrici de mncare se bazeaz pe principiul separrii n spa iu i timp a produc iei de servire, iar organizarea de acest tip este mai rspndit n cadrul alimenta iei pentru colectivit i i al serviciilor de alimenta ie la bordul aeronavelor (catering aerian), fr a fi e'clus aplicarea nici n cadrul alimenta iei comerciale, cel pu in sub forma semipreparatelor i materiilor prime prelucrate primar (e'#cartofi pr!i i, etc.).. ,ea mai mare organiza ie care se bazeaz pe acest principiu este :c(onald]s, n care spa iile de produc ie la nivelul fiecrui restaurant au caracterul unor buctrii de asamblare. &n activitatea acestui lan de restaurante, de notorietate pe plan interna ional, materiile prime i componentele diferitelor meniuri sunt achizi ionate de la furnizori autoriza i :c(onald]s (e'. fabrica de hamburgeri). (e asemenea, cateringul este prezent n organizarea unor evenimente care reunesc un numr mare de participan i, de tipul banchete, recep ii, nun i Pe plan interna ional, activitatea de alimenta ie se bucur de un statut privilegiat, influen at fiind n mare msur de nivelul de dezvoltare economico%social, de tradi iile e'istente dar i de e'perien a acumulat n organizarea acestei activit i. &n /ran a, de e'emplu, circa U din popula ie servete masa de prnz n afara cminului i per ansamblu, mai mult de >NS din bugetul alocat satisfacerii nevoilor de hran se cheltuiete n sectorul alimenta iei publice. &n :area 7ritanie, ara european cu cel mai bine pus la punct sistem de alimenta ie rapid, propor ia se ridic la 4NS+ n ri ca Bermania, ,ehia, 9ngaria, Polonia, =N%>NS din popula ie servete cel pu in o mas pe zi n sectorul alimenta iei

&n 89A, ara cu cel mai dezvoltat sector de alimenta ie, partea din bugetul alimentar destinat consumurilor n afara domiciliului este de 3NS, iar pe total, mesele luate n ora reprezint apro'imativ D4S din totalul vnzrilor din aceast ar. 8itua ia din ara noastr este din acest punct de vedere, mult mai modest, popula ia alocnd apro'imativ =NS din bugetul alimentar i mai pu in de 1NS din totalul cheltuielilor de bunuri i servicii pentru consumurile efectuate n unit ile de alimenta ie public.. Activitatea din cadrul acestui departament se desfasoara la nivelul spatiilor de productie (in primul rand bucatarie) si a spatiilor de servire (saloane de servire, baruri). 0n principiu, un restaurant cupride o bucatarie si unul sau mai multe saloane. 0n hotel, o bucatarie poate sa deserveasca mai multe unitati de alimentatie publica. 2'# la Rotelul 8ofitel 7ucuresti, bucatarie unica deserveste ambele restaurante # (arclea * restaurant clasic cu specialitati frantuzesti si romanesti 6olubilis * cu serviciu rapid, la masa si bufet 0n alte cazuri, se face distinctie intre -bucatarie centrala., bucatarii satelit, etc. *ucataria centrala * fabrica de mancare * presupune o separare a productiei de servire in spatiu si timp. "rganizarea de acest tip este mai raspandita in alimentatia colectiva si cateringul aerian, dar nu este e'clusa in alimentatia comerciala, in special sub forma semipreparatelor si a materiilor prime prelucrate primar . (e e'emplu, 3DS din restauratorii 89A utilizeaza produse congelate (cartofi pra!iti) care simplifica activitatea propriei bucatarii. 0n cazul cand productia si consumul au loc in acceasi zi, cu separarea in spatiu, se creaza un lant de distibutie cald. Preparatele calde sunt introduse in recipiente la o temperatura cat mai mare posibila (\5Nb,), sunt transportate in conditii izoterme si mentinute la bucataria%terminus la temperaturi de minim C4b,. 0n cazul cand productia si consumul sunt separate si in timp, (cateva zile%1an) vorbim de un lant de distributie rece. (aca perioada de pastrare este de pana la Czile, lantul de distributie are la baza refrigerarea preparatelor. Acestea sunt racite rapid, stocate si transportata la Nb,%>b,. Ea bucataria%terminus, inaintea consumului, preparatele sunt aduse la o temperatura de minim C4b,. (aca perioada de pastrare este de pana la 3%1=luni, lantul de distributie se bazeaza pe congelarea preparatelor la temperatura de %15 b,. Femperatura este mentinuta pe intreaga durata a stocarii si transportata. la bucataria%terminus unde sunt aduse la o temperatura de minimum C4b,. :arile hoteluri (de lant), in cadrul carora functioneaza o varietate de unitati de alimentatie, au o bucatarie principala, unde se obtin preparate si semipreparate care vor fi finisate in bucatariile#satelit aferente celorlalte unitati (la fel carmangeria, laborator de cofetarie%patiserie) Activitatea acestor bucatarii%satelit consta in pregatirea preparatelor care le particularizeaza oferta si finisarea preparatelor livrate de bucataria%principala. Astfel de bucatarii satelit se amena!aza la nivelul unitatilor de tip snacA%bar, caffe% shop, room%service, etc. Sectorul de productie in sistemul clasic al unui restaurant cuprinde mai multe zone de lucru: % prelucrarea primara % laborator de cofetarie%patiserie % bufet de serviciu (bucatarie rece) % produse de mic de!un, deserturi, bauturi nealcoolice calde livrate chelnerilor % cofetarie % prelucrare termica (bucatarie calda) % spalator

oficiul restaurantului.

&egula fundamentala de igiena e'clude orice incrucisare a# % circuitul materiilor prime care necesita operatiuni de curatire, cu circuitul materiilor prime curate % circuitul deseurilor si resturilor cu circuitul materiilor prime si preparatelor % a tuturor celorlalte circuite cu circuitul clientilor 8uccesiunea fazelor prin care trec materiile prime pana la stadiul de preparat in farfuria clientului# % depozitarea in spatiile frigorifice pentru produsele alimentare care nu necesita pastrarea in conditii de temperatura scazuta % productia in zone distincte de prelucrarea primara pentru# carne, peste, legume, oua, etc % distributia * la nivelul oficiului restaurantului, cu evitarea luarii de contact a preparatelor care%si urmeaza drumul spre client, cu resturile inscrise de!a intr% un circuit aparte % servirea si consumul preparatelor in salonul de servire 7ucatariile marilor restaurante sunt organizate pe partizi# % sosuri * functia de sosier % preparate lichide * functia de ciorbar % peste * functia de poissonnier % gratar (grataragiu) % legume (legumier) % gustari (bufetieri), etc 'ervirea consumatorilor &. ,alonul de servire '. /aruri 7. %articularitatile alimentatiei rapide 1.'alonul de servire ,u variatii de la un tip de unitate la altul, in medie, salonul de servire reprezinta 4NS din suprafata totala a restaurantului, cate =4S sunt atirbuite suprafetelor de depozitare si bucatariei. 8uplimentare salii de servire, tot spatii destinate clientelei sunt# holul de intrare, garderoba, grupurile sanitare. 5oom-service-ul * se asigura fie numai pentru micul%de!un, fie permanent. 0n restaurant pentru hotel de >%4stele * room%service%ul este un criteriu obligatoriu de clasificare. 8ervirea micului *de!un ( inclus sau nu in tariful de cazare ) se face in baza fiselor de comanda atarnate de clienti de clanta usii la e'terior (-8ofitel 7ucuresti. inainte de ora > dimineata) 0n cazul serviciului permanent, la orice ora poate fi lasata telefonic orice comanda de preparate si bauturi din lista aflata la dispozitie in camera. 2'ista chelneri de eta!, acestora li se adauga dispeceri pentru servirea in camere care receptioneaza si transmit comenzile telefonice ale clientilor. 0n restaurant e'ista mai multe sisteme de efectuare a serviciului# a) serviciul direct Jenglez) * chelnerul prezinta la masa platoul pe care se afla preparatul comandat. 0n cazul unui meniu c la carte, mise%en%place%ul -de asteptare. a fost completat dinainte in functie de comanda clientului. Prin stanga clientului, folosind tacamul

de serviciu, numit uneori cleste, dar format din lingura mare si furculita mare, chelnerul efectueaza serviciul propriu%zis, asezand preparatul in farfurie. Femperatura farfuriei trebuie sa fie corespunzatoare preparatelor servite. (aca este vorba de un preparat cald, incalzirea prealabila a farfuriei se face in loverator. 8imilar,servirea preparatelor lichide se face la supiera. 2ste apreciat ca un serviciu de clasa. b) serviciul indirect Jfrancez) * dupa prezentarea platoului, prin stanga oricarui client, chelnerul il va apropia cat mai mult de farfuria.,lientul se servete singur, cu a!utorul tacamului de seviciu. " varianta (corespunzatoare unui nivel scazut de prestatie) este asezarea platoului sau supierei la mi!locul mesei, de unde clientii se servesc singuri. c) serviciul la NfarfurieOJamerican) * gata servit pe farfurie, preparatul este adus in salon pe mana, tava sau carucior. ,helnerul aseaza farfuria in fata oricarui client, prin dreapta acestuia. 2mblema farfuriei trebuie pozitionata catre centul mesei, bucata de friptura in partea opusa emblemei (catre client). Prin stanga clientului se aseaza salatiera. ,ele mai multe operatii (inmanarea listei%meniu, turnarea in pahare, servirea la farfurie, debarasarea farfuriei, prezentarea notei de plata) se efectuaza pa partea dreapta a clientului. d) serviciul la g eridon Ja la russeK * se efectueaza operatii de transare, flambare, filetare(scoaterea fileurilor la petele rasol i la crapul pregtit saramur ntreg, ndeprtndu% se aripioarele, pielea i ira spinrii), pregtire, por ionare. (upa transare, etc. preparatul este servit la masa potrivit sistemului -la farfurie. sau direct. /lambarea presupune, ntr%o prim etap, finisarea la flacr a preparatului (pregtirea sosului i tragereaKnaparea cltitelor, etc), urmat de turnarea unei buturi fine. &nclinnd tigaia, alcoolul se prelinge pe pere ii acesteia, la e'terior i ia foc. 8e flambeaz deserturi, fructe, crnuri, dar i vinarsul (coniacul) nsui. 2ste un serviciu de inalta clasa. e) autoservirea tip bufet Jbufet suedezK * utilizeaza inventarul de servire la dispozitiile, clientii isi aseaza singuri preparatele de pe masa * bufet in farfurie. 8istemul nu e'clude prezenta chelnerilor. (ebarararea se efectuaza cu tavi sau carucioare. 0n tara noastra n hotelurile de >%4 stele este sistem obligatoriu de servire a micului de!un. "rdinea de servire a preparatelor intr%un meniu complet# % gustari calde si reci % preparate lichide (supe, creme, ciorbe, borsuri, consomma%uri) % preparate din peste % antreuri calde si reci (preparate din oua, paste fainoase, organe la gratar, etc.) % preparate de baza insotite de legume si salate % branzeturi (la romani la gustare, francezii dupa preparatele de baza, la englezi si americani la sfarsit impreuna cu fructele) % dulciuri de bucatarie, cofetarie%patiserie, inghetata (icul de9un: % continental bauturi calde nealcoolice (ceai, cafea, ciocolata cu lapte, lapte cald sau rece) unt, gem (dulceata sau miere) produse de panificatie uneori suc de fructe % american# este mult mai consistent * se adauga preparate de bucatarie, cofetarie%patiserie, sucuri. (eniul desemneaza -totalitatea preparatelor de bucatarie, cofetarie, patiserie si alte marfuri alimentare, care se ofera la o singura masa. :eniurile se diferentiaza, in principal, in functie de gradul de libertate in alegerea preparatelor. a) meniu P la carte, care asigura posibilitatea alegerii dintr%o lista%meniu. " lista% meniu completa cuprinde un numar de preparate pentru fiecare gama (fel) in parte.

b) meniuri cu pret fi: care simplifica alegerea si asigura clientul de suma care trebuie platita. 8unt nelipsite in restaurantele mici si in special la pranz. Preturile sunt atragatoare, dar nu pot decadea sub un anumit nivel decat cu riscul degradarii imaginii. 9n restaurant poate oferii concomitent mai multe variante de asemenea meniuri, la preturi diferite. 9n loc aparte detine -specialitatea zilei. (plat de !our), al carui pret are, de aemenea, caracter fi'. 0n general, meniul cu pret fi' este propus in paralel ca meniu d la carte. c) meniuri cu specific, pentru copii, pentru diabetici, etc. e'# RappT :eal * la :c(onald]s d) meniu impus * caracteristic se!uririlor, cu achitarea anticipata a serviciilor de masa si asigurarea acestora in sistem -circiut inchis., cu incadrarea in barem (alocatie) % turistilor li se ofera posibilitatea alegerii, cu o zi in avans, dintre preparatelel catorva variante de meniuri proprii si alimentatiei colective. e) meniul comandat * cand preparatele si bauturile servite se stabilesc cu anticipatie (banchete, receptii, etc.) /.*aruri 0n principal orice preparat al meniului trebuie insotit de o bautura alcoolica in special vin. (aca vinurile albe se servesc racite, vinurile rosii se servesc la temperatura mesei. 6inul spumant, ca si vinurile dulci se servesc la o temperatura de e = b,. Activitatea de ridicare a temperaturii vinurilor rosii, prin aducerea sticlei, cu cateva ore inainte de servire, in barul de serviciu se numeste ,ambrare. Ea masa, primul serviciu * inainte chiar de completarea mise%en%place%ului i aducerea pinii * l constituie turnarea apei in pahare. 0mediat dupa paine se serveste aperitivul (tuica, vodca, @hisAT, gin, bitter, vermut, cocteiluri). 6inul spumant se bea la desert.8erviciul se incheie cu cafea, insotita de bauturi digestive (cognac (vinars) si lichior, dar nu numai). Aproape toate bauturile comercializate sunt ob inute prin combinarea mai multor bauturi f cocteiluri realizate de barman, cu cateva reguli de combinare " importanta particularitate prezinta asocierea vinurilor cu preparatele culinare Preparate din peste , antreuri si preparate din carne de pasare se asociaza cu vinurile albe, seci si demidulci Preparatele de baza se asociaza cu vinurile rosii seci si deniseci (esert vinuri dulci si spumante 6inurile noi se servesc inaintea celor vechi 6inurile usoare se servesc inaintea celor tari 6inurile seci se servesc inaintea celor deniseci si dulci 6inurile albe seci si deniseci inaintea celor rosii 6inurile albe dulci dupa cele rosii 0n afara barului de serviciu care functioneaza in cadrul restaurantului, e'ista numeroase alte tipuri de baruri si alte unitati specializate in servirea si comercializarea de bauturi alcoolice si nealcoolice. ,."articularitatile alimentatiei rapide% (intre acestea# coffe%shop%urile, snacA%barul si braseria sunt adesea amplasate in hoteluri. Pentru restaurantele cu autoservire, elementul%cheie l reprezint sistemul de distributie. 6iecare sistem asigura o anumita fluenta a clientilor, si este factor in determinarea suprafetei salii de consum.

!lti factori: ;umarul de clientifse apreciaza ca un restaurant cu autoservire nu poate fi rentabil pentru mai putin de 4NN clientiKzi. Fimpul mediu in care un client isi alege preparatele si ia masa este de >N minute. 8uprafata salii de consum aferenta unui loc la masa )istingem , sisteme de distributie Self-service liniar Jclasic)# clientul deplaseaza tava de%a lungul liniei de autoservire, alege preparatele si le plateste la capatul liniei. /ormatia de servire este formata din lucratori pentru aprovizionarea liniei, casiere si debarasatoare. ;umarul mediu de clienti serviti intr%o ora pe lucrator este de CN, in comparatie cu un restaurant de nivel mediu, cu servire la masa, unde un chelner bun poate servi simultan la masa =N clienti. (eci productivitatea difera%> la 1 in favoarea self%service liniar. Principalul inconvenient il constituie blocarea firului de asteptare, in principal in faza sectorului de preparate calde, datorita indeciziei clientilor si ruperilor de ritm in aprovizionarea de la bucatarie. Pentru reducerea timpului de alegere, se recurge la limitarea numarului de preparate. Alte inconveniente# % tentatia de a repeta alegerea persoanei din fata, clientul neavand timp suficient pentru alegere % trecerea clientilor de%a lungul intregii linii de autoservire, chiar daca cineva nu doreste decat un preparat aflat la capatul liniei sau o bautura "rdinea de prezentare# % tavi, tacamuri, pahare % gustari % branza % deserturi % inghetata % preparatul de baz % paine Avanta!e# % productivitatea inalta a persoanei de servire % posibilitatea observarii directe a reactiei clientului % folosirea intensiva a suprafetei de distributie 7istributia free-flo%# amena!area se realizeaza sub forma de posturi de distributie specializate (gustari, preparate cu garnitura, deserturi, bauturi, eventual amplasate insular, separate prin zone de acces. ,lientul trece cu tava prin fata acestora, liber, dega!at, alegand preparatele in ordine in care doreste. Posturile de distributie se pot prezenta sub forma de standuri, fiecare, eventual, incluznd o casa pentru efectuarea platii. 0nconveniente# % productivitatea este mai mica decat la sistemul liniar, dar mai mare decat la restaurantele cu servire la masa % suprafata este mai mare, investitia este mai mare, numarul de personal este mai mare Avanta!e#

inconvenientele sistemului liniar rela iile clienti%personal se realizeaza prin intermediul lucratorilor care aprovizioneaza posturile de distributie, precum si a responsabilului care poate avea si rolul de a intampina si indruma clientii Sistemul O5#O$: in cadrul oricarui stand, bucatarul pregateste preparatele comandate sub ochii clientului, din materia prima e'pusa in fata sa+ timpul mediu de ateptare este de1Nminute Avanta!e# % prospetimea preparatelor % adaptarea la gusturile clientilor % raporturi nemi!locite client%bucatar % scad cheltuielile de stocare Sistemul carusel$ se foloseste un sistem de autoservire g carusel, organizat pe ? niveluri (eta!e). Produsele sunt etalate pe carusel, care efectueaza o miscare de rotatie, in plan orizontal. Accesul la preparate se efectueaza prin ghusee de distributie (in general C la numar). Aprovizionarea caruselului se face neintrerupt, de la bucatarie. Avanta!e# % reducerea suprafetei de distributie * chiar si fata de sitemul liniar % indecizia unui client duce la blocarea unui singur ghiseu din cele sase (ezavanta!e# % vizualizarea cu o anumita dificultate a preparatelor din cauza rotatiei % stabilirea greoaie a contactului client%personal. '$&81C1>5 )$ .6&$2$4( ,resterea rolului turismului in realizarea unei noi calitati a vietii presupune, prioritar, asigurarea unei odihne active a turistilor. 0n acest sens, amplificarea preocuparilor pentru realizarea dezideratului de odihna activa%caracteristica fundamentala a vacantelor in epoca contemporana%stimuleaza eforturile de dezvoltare a acelor prestatii care sa contribuie la satisfacerea nevoilor fizice si psihice ale turistului, conturind cadrul necesar petrecerii placute si instructive a timpului liber. Activitatile avind acest obiectiv se prezinta intr%o mare diversitate tipologica, in concordanta cu varietatea modalitatilor si locurilor de petrecere a vacantei. 2le sunt definite cu termenul generic de agrement si se constituie intr%o componenta distincta si importanta a produsului turistic. .grementul turistic se poate defini prin ansamblul mi!loacelor, echipamentelor, evenimentelor i formelor oferite de unit , sta iuni sau zone turistice, capabile s asigure individului sau unei grupri sociale o stare de bun dispozi ie, de plcere, s dea senza ia unei satisfac ii, unei mpliniri, sa lase o impresie i o amintire favorabile. Aceasta defini ie i respectiv accep iune a conceptului de agrement turistic eviden iaz pe de o parte, varietatea activit ilor care intr n componen a acesteia, iar pe de alt parte faptul c reprezint o latur esen ial a presta iei turistice. 8ectorul agrementului turistic ofer distrac ie, modalit i de petrecere a timpului liber care ntrunesc deziderate comune precum uurin , implicare i evadare din rutina zilnic. &n literatura de specialitate, acest sector al ospitalit ii turistice cunoate diferite abordri, att n ceea ce privete terminologia utilizat, ct mai ales referitor la tipologia activit ilor ce sunt incluse n componen a agrementului turistic. )eferitor la primul aspect, cel terminologic, n literatura de profil din ara noastr, termenii consacra i sunt Jagrementul turistic. sau Janima ia.

% %

Continutul si functiile agrementului ,onceput in calitate de componenta de baza a serviciului turistic, alaturi de cazare, alimentatie, agrementul raspunde unor nevoi si interese specifice turistilor si organizatorilor din domeniu. )ealizarea scopului fundamental al vacantei *odihna, recreere si distractie, evadarea din cotidian%presupune, intre altele, crearea unui cadru, unei ambiante de deconectare. 8emnificind etimologic placere, distractie, agrementul turistic se poate defini prin ansamblul mi!loacelor, echipamentelor evenimentelor si formelor oferite de unitati, statiuni sau zone turistice, capabile sa asigure individului sau unei grupari sociale o stare de buna dispozitie, de placere, sa dea senzatia unei satisfactii, unei intimplari, sa lase o impresie si o amintire favorabile. Privit in calitate de componenta de baza a produsului turistic, agrementul indeplineste si o serie de functii particularizate in raport cu nevoile turistului sau al organizatorilor. - agrementul vizeaza destinderea si reconfortarea fizica ale turistului, divertismentul si dezvoltarea capacitatilor sale. 0n cazul acoperirii nevoilor fizice, activitatile sportive, cele care pun in miscare organismul% de la simpla plimbare pina la realizarea unor performante% detin un loc important. 0n ceea ce priveste latura psihica, activitatilor cultural%distractive si celor instructiv%educative le revine un rol hotaritor# ele au ca obiectiv crearea unei atmosfere de destindere, amuzament si comunicare, contribuind la imbogatirea baga!ului de cunostinte ale turistului. - din perspectiva organizatorilor de turism, agrementul se manifesta, in primul rind ca un factor de competitivitate a statiunilor sau unitatilor, de crestere a atractivitatii acestora prin diferentierea ofertelor. Fotodata, el se constituie ca un mi!loc de individualizare a produselor si de personalizare a destinatiilor, cu efecte stimulative asupra circulatiei turistice. Prezenta agrementului si varietatea formelor sale trezesc interesul turistului pentru o anumita zona si asigura, de cele mai multe ori, revenirea acestuia. - agrementul reprezinta o sursa importanta de incasari, de crestere a eficientei economice a activitatii. 0n general, in practica turistica, agrementul detine in medie cca. 1N%14S din totalul cheltuielilor de vacanta, dar cu diferente semnificative pe forme de turism+ astfel schiul, vinatoarea, iahtingul, sporturile e'treme presupun alocarea pentru aceste activitati a unor sume peste nivelul mediu. ,a urmare, dezvoltarea si diversificarea prestatiilor de agrement se concretizeaza in sporirea volumului global al incasarilor si, corespunzator, in modificarea locului acestor activitati in structura bugetului de vacanta. Agrementul reprezinta un element important de care trebuie sa se tina seama in amena!area zonelor turistice. 0n acest conte't, tot mai frecvent se vorbeste% in procesul de amena!are% despre o strategie a agrementului care sa valorifice componenta economica a fiecarei zone, sa realizeze o planificare de ansamblu si pe termen lung a raporturilor om%natura, sa asigure o dimensionare ponderat%rationala a dotarilor, o adaptare a acestora la configuratia spatiilor si peisa!elor. 6orbind despre semnificatiile agrementului nu trebuie omis aportul acestuia la prelungirea sezonului turistic si, respectiv, la atenuarea sezonalitatii activitatii. 2'istenta a numeroase si variate posibilitati de petrecere a timpului, puse la dispozitie de mi!loacele si formele de agrement, reduce sensibil dependenta ofertei de cadrul natural, diminuind influenta acestuia asupra cererii si permitind manifestarea interesului pentru anumite destintii perioade mai indelungate.

0n general, apreciaza specialistii, strategia de dezvoltare a agrementului trebuie sa aiba in vedere, pe de o parte, motivatiile, aspiratiile si asteptarile turistilor, iar pe de alta parte, de profilul, structura si specificul statiunilor. ,oncluzionind, putem afirma ca dezvoltarea activitatilor de agrement influenteaza direct orientarea flu'urilor turistice si implicit desfasurarea unei activitati utile si eficiente (ipologia serviciilor de agrement )eprezentind o componenta de baza a serviciilor turistice, activitatile de agrement se grupeaza si se regrupeaza, in timp, in functie de locul unde se desfasoara, de nivelul de organizare (statiune, unitate de cazare si alimentatie publica, sau de catre terti pentru intreaga activitate turistica), de forma de participare a turistilor etc. 9na din cele mai e'presive si complete modalitati de clasificare a prestatiilor de agrement are in vedere continutul acestora, respectiv# - animatia de pura deconectare, de ruptura in raport cu activitatile cotidiene+ sunt cuprinse in aceasta categorie activitati precum baile de soare si mare, plimbarile% drumetia, vizitarea diferitelor obiective, intilnirile cu rudele si prietenii etc.+ - animatia recreativa, constituita, in principal, din parcurile de loisir# generale (cu instalatii de distractie siKsau populate cu persona!e din basme sau benzi desenate), tematice (nautice, planetariu, zoologice), rezervatii si cazinouri. /iecare dintre aceste componente se bucura de aprecierea unui numar mare de vizitatori, reprezentind, nu de putine ori, motivatia principala a calatoriei. animatia comerciala % generata de faptul ca efectuarea unor cumparaturi uzuale sau specifice (cadouri, amintiri, articole de artizanat) detine o pondere importanta (cca.CS) in structura motivelor calatoriei si reprezinta un mod agreabil de ocupare a timpului liber. - animatia orientata spre realizarea unei cat mai bune forme fizice se refera la tipologia larga a curelor * de la cea balneara, ca produs medical, la cele de slabire, infrumusetare, fitness * si practicarea diferitelor sporturi ca modalitate de intretinere a sanatatii. Bama ofertelor avind caracter sportiv este foarte larga, cuprinzind diverse !ocuri (tenis, volei, golf), innot, schi dar si activitati care implica o pregatire speciala si o anumita doza de risc (sarituri cu parasuta, deltaplanul, plon!ari subacvatice etc.). Animatia culturala avand ca obiectiv cunoasterea, formarea si educarea turistului, cu accente pe latura morala a personalitatii sale, se prezinta intr%o multitudine de fatete si se realizeaza printr%o gama larga de activitati intre care# vizite la muzee si case memoriale, participarea la diverse evenimente culturale, circuite legate de viata si opera uno personalitati ale literaturii, muzicii, artei nationale si universale, burse de studii, se!ururi de invatare a unor limbi straine. 0ntre formele ce mai intilnite si cunoscute amintim# - cea religioasa * privitoare la vizitarea unor edificii de factura religioasa si efectuarea de pelerina!e. - cea istorica * referitoare la vizitarea unor obiective istorice si participarea la comemorarea unor evenimente sau personalitati istorice. - animatia spectacol cunoaste o varietate de forme de manifestare+ intre subiectele privite si admirate de turisit in calatoriile lor se numara natura, pentru diversitatea peisagistica, bogatia florei si faunei, evenimentele teatrale, cinematografice, muzicale, de arta, folclorice si competitiile sportive% campionate nationale sau internationale, olimpiade, raliuri, concursuri etc.

animatia gastronomica, e'primata prin prezenta la e'pozitii sau concursuri de arta culinara precum si circuite cu tematica specifica (cunoasterea bucatariei traditionale a unor zone, degustari de vinuri). - animatia profesionala, care se adreseaza, de regula, unui public specializat, avizat+ intre formele sale cele mai cunoscute sunt tirgurile si e'pozitiile, congresele, circuite avind un continut industrial, agricol. " alta modalita de structurare a serviciilor de agrement o reprezinta forma de turism sau destinatia de vacanta. Astfel putem vorbi de agrement specific turismului de litoral, montan, balnear, de @eeA%end, rural etc. Pentru toate aceste destinatii pot fi identificate, in primul rind, prestatii comune precum# practicarea diferitelor sporturi, vizitarea de muzee sau de alte obiective naturale sau cultural%istorice, participarea la spectacole, parcuri de distractie, cazinouri si apoi forme particulare. (e e'emplu, in cazul destinatiilor de litoral se remarca, in calitate de forme specifice# talazoterapia, sporturile nautice, inot, schi, iahting, plon!ari subacvatice% si bineinteles amena!area pla!elor pentru o cura helio%marina activa, realizarea de porturi de agrement si clubuir nautice, organizarea de regate. 0n privinta destinatiilor de @eeA%end, agrementul va fi caracterizat prin simplitatea si diversitatea formelor, avindu%se in vedere durata redusa a deplasarilor, motivatia si tipologia larga a clientelei. Prestatiile de agrement se mai pot grupa si in functie de modalitatea de participare a vizitatorilor in# active% caracterizate prin implicarea efectiva a turistului in desfasurarea programelor recreativ%distractive% si pasive% in care turistul este simplu spectator# vizitarea diverselor atractii, prezenta la evenimente culturale, sportive. ,u deosebita valoare practica se prezinta clasificarea activitatilor de agrement in functie de nivelul de organizare. (in acest punct de vedere se disting trei trepte# - servicii organizate de catre unitatile de cazare siKsau alimentatie% este specifica hotelurilor si restaurantelor de clasa superioara si includ# practicarea unor sporturi, formatii muzicale si de dansuri, discoteca, bar de zi siKsau de noapte, gazduirea unor evenimente% e'pozitii, festivaluri. - 8ervicii organizate la nivelul statiunilor, realizate prin conlucrarea intre societatile comerciale turistice siKsau intre acestea si administratiile locale+ aceste prestatii sunt mai diversificate avind un grad mai mare de comple'itate. - 8ervicii organizate de terti, de regula, forme de mare comple'itate ce reclama implicarea unor organisme specializate, altele decit cele turistice+ de e'.# parcuri de distractie, turnee ale ansamblurilor teatrale, de dansuri, muzicale, mi!loace de transport de agrement (aviatie sportiva, ambarcatiuni, trenulete). 0n general, buna organizare si desfasurare a agrementului, asociate continutului atractiv al actiunilor, reprezinta un mi!loc suplimentar de atragere a flu'urilor turistice, de stimulare a calatoriilor. 'ervicii de agrement Serviciile de agrement reprezinta un factor motivational pentru sporirea atractivitatii unei destinatii turistice. *le pot fi servicii independente si servicii incluse intr-un program turistic. Carusele: Londra B ;HIm Q /iena B RGm Q Copen aga B 0S.FGm. +impul liber nu mai este considerat timpul rezidual al timpului de lucru. 7aca este bine folosit se transforma intr-o noua calitate a vietii: - ocupat activitatii productive - discretionat. h Sport B avanta9e: plamanii ventileaza o cantitate mai mare de aer -

inima pulseaza mai mult sange creste rezistenta si forta musculaturii a!uta la scaderea masei de grasime creste capacitatea de a dilua concentratia de fructoza creste capacitatea muschilor de a prelua grasimi din sange creste imunitatea organismului a!uta tranzitul intestinal prin prevenirea constipatiei creste viteza de reactie. h Conceptul de animatie: miscare creativitate cultura * vizite, e'cursii aventura diri!ata * nu depaseste o anumita limita a organismului calm, destindere. h $ivele de atractivitate, de animatie: 2'perienta de e'plorare# inferior * plimbari in !urul hotelului K mediu K superior * e'perienta de e'plorare * croaziere scurte 2'perienta biotica * e'perienta asociata cu diferite cure de tratament+ urmareste ca satisfactie descoperirea, redescoperirea propriului corp# inferior * baile termale, bronza! K mediu * degustarile organizate 2'perienta sociala 2'perienta optimizanta .grementul% concept i rolul su n realizarea unui se=ur turistic agreabil Agrementul poate fi definit prin ansamblul mi!loacelor materiale i al activit ilor umane capabile s asigure turistului individual sau a unui grup de turiti, o stare de bun dispozi ie, de plcere i care dau senza ia unei satisfac ii, a unei mpliniri crend o impresie i o amintire plcut. Aceast accep iune eviden iaz, pe de o parte diversitatea activit ilor de agrement i multitudinea planurilor pe care ele se manifest iar pe de alt< parte, faptul c< agrementul se constituie ca un element fundamental pentru satisfacerea nevoilor turitilor, ceea ce i confer statutul de component< de baz a presta iei turistice. &n concordan cu cerin ele turistului, agrementul vizeaz destinderea i reconfortarea lui fizic i psihic, dezvoltarea capacit ilor sale. &n cazul satisfacerii unor nevoilor fizice, activit ile sportive, cele care pun n micare organismul uman, de la simpla plimbare pn la realizarea de performan e, de in un loc important. &n ceea ce privete latura psihic<, activit ile culturale distractive i cele instructiv%educative au un rol hotrtor# ele au ca obiectiv crearea unei atmosfere de destindere, de amuzament i comunicare, contribuind la mbog irea baga!ului de cunotin e al turistului. Fotodat, agrementul reprezint pentru firma de turism, un mi!loc important de individualizare a ofertei turistice, de diversificare a produselor sale. (e asemenea, agrementul stimuleaz circula ia turistic fiind o surs< important< de ncasri, de cretere a rentabilit ii economice. Agrementul vizeaz destinderea i reconfortarea fizic a turistului, divertismentul i dezvoltarea capacit ilor sale. &n cazul acoperirii nevoilor fizice, activit ile sportive, cele care pun &n micare organismul de la simpla plimbare pn la realizarea unor performante de in un loc important. &n ceea ce privete latura psihic, activit ilor cultural%distractive i celor instructiv%educative le revine un rol hotrtor deoarece ele au ca obiect crearea unei atmosfere de destindere, amuzament i comunicare, contribuind la mbog irea baga!ului de cunotin e ale turistului.

Agrementul reprezint un element important de care trebuie s se in seama n amena!area zonelor turistice. Activit ile de agrement se pot structura n func ie de# % locul unde ele se desfoar+ % nivelul de organizare (unitate de cazare, alimenta ie public<, sta iune)+ % forma de participare a turitilor. 2ipologia echipamentelor de agrement turistic 2chipamentele de agrement din sta iunile turistice pot fi structurate n patru categorii i anume# a) legate de natur# terenuri de clrie, parcuri naturale, zoologice, muzee oceanografice+ b) cu caracter sportiv care, la rndul lor, pot fi pentru sporturi# % nautice % ambarca iuni, schi nautic, plon!ri submarine+ % !ocuri terestre % sli de gimnastic, terenuri pentru !ocul copiilor, terenuri de tenis, volei, minigolf, piscine, saune, stadioane de fotbal, elemente pentru sporturi de iarn, de munte# diverse utila!e mecanice de remorcare, telecabine, piste de schi, sniu, bob, patinoare+ % aeriene+ c) cu caracter cultural# teatre, sli pentru spectacole, concerte, cinematografe, muzee, biblioteci, galerii, ateliere de artizanat, pentru congrese sau reuniuni diverse. Pot fi adugate la acestea, activit ile de formare sportiv+ d) pentru divertisment# discoteci, cabarete, sli de bal, cluburi, baruri, !ocuri mecanice, bo@ling%uri. Pot e'ista i alte genuri de echipamente n afar de cele prezentate mai sus, lista acestora putnd fi completat. .nimatia Animatia a aprut si s%a dezvoltat ca o component a agrementului, avnd ca scop petrecerea n mod plcut si de cele mai multe ori si util a timpului liber, a turistilor, att pe perioada cltoriei ct si n timpul se!urului. Fermenul de animatie provine din limba greac, de la verbul ianimai care se traduce prin ia da viati si este utilizat n mai multe domenii ca# cinematografie, marAeting, management si ncepnd cu anii iCN si n turism, perioada din care dateaz si primele definitii date conceptului de animatie n turism. )olul animatiei n turism este de a da viat activittilor de agrement, a antrena mai mult sau mai putin activ participantii la actiunile programului turistic. Astfel, animatia n turism poate fi privit ca o tehnic de organizare a activittilor menite s antreneze participarea turistilor n scopul de a petrece util si plcut timpul, de a se distra, de a se rela'a activ, dnd posibilitatea tuturor de a%si e'prima personalitatea si spiritul creativ. ,onceptul de animatie n turism nu reprezint o simpl dezvoltare a activittii de agrement, liberul acces al turistului la mecanismul formelor de agrement sau un simplu e'ercitiu de creativitate, ci constituie un proces comple' de dezvoltare a comunicrii umane si a vietii sociale prin metode de integrare semidirective, un mod de dezvoltare a personalittii umane sub aspect cultural, etic, moral si estetic. Eund n considerare rolul si functiile atribuite timpului liber, se observ c acesta se afl n strns legtur cu# "dihna si recreerea, care permit recuperarea dup oboseala fizic, tensiunea nervoas sau intelectual (stresul), provocate de diverse activitti+ (istractia si divertismentul care permit evadarea din cotidian si nlturarea rutinei+ (ezvoltarea personalittii conform aspiratiilor fiecruia, un aspect n care timpul liber creeaz noi conditii favorabile pentru mbunttirea capacittilor fizice, mentale si spirituale.

Animatia n hotel este considerat ca o metod de integrare si de participare, pornind de la trei procese strns unite# 9n proces de dezvluire prin crearea de conditii ca orice grup sau individ s se descopere pe el nsusi+ 9n proces de punere n legtur a grupurilor de oameni ntre ei, cu opere si creatori sau cu centre superioare, fie prin acceptare ( acordul prtilor ), fie printr%un conflict formalizat ( de e'emplu !oc de echip )+ 9n proces de creativitate, prin interactiunea indivizilor si grupurilor cu mediul ambiant prin propria e'primare, propria initiativ si propria responsabilitate+ ,rearea tuturor conditiilor pentru petrecerea ntr%un mod ct mai plcut si util a se!urului+ 0nformarea clientilor si stimularea consumului serviciilor hoteliere cu plat si fr plat+ Antrenarea clientilor n diferite activitti recreative, cultural * sportive, ca participanti activi sau pasivi+ Antrenarea clientilor n activitti inedite, altele dect cele pe care le desfsoar n mod obisnuit n timpul anului, rentoarcerea la copilrie si la esenta lucrurilor+ ,rearea unei atmosfere plcute pe tot parcursul se!urului. Pentru unii, animatia are ca functie dezvoltarea comunicrii sociale, stabilirea cldurii si intimittii n relatii. Pentru altii are ca functie, raportat la traditia culturilor populare, de a pregti ucenicia si achizitionarea marilor limba!e rationale ale fiintei umane, cu scopul unei eliberri totale, o metod de organizare estetic, poetic si economic. &ntr%o alt viziune, animatia nu se ntrevede dect printr%o perspectiv de lrgire a constiintei, a petrecerii timpului liber si de a face turism n genul tehnicilor de divertisment sau rela'are nord%americane, ntr%o conceptie de a ocupa timpul liber al indivizilor si o miscare social pe timpul cltoriilor sau al se!urului lor de vacant. "rganizarea activ de animatie turistic presupune analiza urmtoarelor componente# Animatorii, caracteristicile animatorilor, motivatiile, proiectele, formatia acestora+ Publicul animatorilor+ :etodele propuse si tehnicile utilizate+ 2chipamentul n care se desfsoar activittile+ ,ontinutul activittii de animatie+ ;ivelul cultural sau sportiv al activittilor+ )ezultatele obtinute+ 2valuarea animatiei+ ,ostul animatei. /r a negli!a efectele economice ale animatei, un rol important revine aspectului social reflectat prin# " functie de adaptare si de integrare care urmreste s asigure socializarea indivizilor si%i pregteste pentru schimbrile multiple legate de societate din punct de vedere cultural, precum si social * economic+ " functie de recreere K rela'are, legat de petrecerea timpului liber, societatea actual avnd tendinta de a se ocupa organizat cu divertismentul si activitatea zilnic a

indivizilor, mai ales cu a!utorul echipamentelor sociale si culturale adaptate si a personalului specializat+ " functie educativ, cum ar fi scoal n paralel, contra%scoal complementar, animatia oferind uneori posibilitatea s se completeze formatia de baz si s se aprofundeze anumite interese culturale+ " functie de cori!are, n msura n care animatia permite acoperirea anumitor carente educative sau culturale, mascarea anumitor dezechilibre sau prevenirea conflictelor posibile, limitarea devierii socio%culturale+ " functie critic, avnd o functie de normalizare, animatia poate, de asemenea, s permit e'ercitiul unui spirit critic si s fie locul cutrii de noi raporturi ntre indivizi si grupuri, a cutrii unui nou mod de viat calitativ superior, mai putin obsedat de productivism, de goana dup bani, confort, refuznd mpotmolirea material si spiritual si pasivitatea. 0ncluderea programelor de animatie n pachetele de servicii turistice oferite de touroperatori, poate determina cresterea gradului de atractivitate a ofertei si mrimea duratei de se!ur, att n cazul turistilor romni, ct mai ales a celor strini. Pentru a se putea pune n aplicare un astfel de proiect, hotelierii, cu spri!inul administratiilor locale si a guvernului trebuie s se preocupe pentru realizarea unor investitii care s permit crearea bazei materiale ssi a premiselor de realizare a acestor programe prin# construirea de piscine, prote!area si amena!area pla!elor, amena!area teraselor pentru a putea permite desfsurarea de activitti specifice pe tot parcursul zilei. &n cazul statiunilor balneare, aceste investitii sunt mult mai mici, ntruct fiecare hotel care dispune de baz proprie de tratament, ndeplineste ma!oritatea criteriilor necesare pentru organizarea de activitti de animatie. Programele de animatie trebuie s satisfac toate categoriile de preferinte si s fie accesibile tuturor categoriilor de clienti. 8e pot organiza programe de animatie cultural, de recreere, sportic, gastronomic, precum si programe specifice pentru clientii sositi la tratament sau pentru programe de punere n form. 8tudierea diferitelor elemente ale unei veritabile politici de animatie impune necesitatea anga!rii si formrii unui personal de specialitate. ,hiar de la nceput, la nivel de hotel este nevoie de o persoan calificat care s cunoasc motivatiile turistilor si s fie n msur s# Participe la planificarea si punerea n functiune a instalatiilor de animatie+ 8 organizeze si s coordoneze activittile si facilittile+ 8 elaboreze programe de animatie si s supravegheze realizarea lor+ 8 asigure informarea turistilor si publicitatea referitoare la posibilittile de petrecere a timpului liber n hotel. &ntr%un hotel pot e'ista mai multi animatori, fiecare fiind specializat pe un anumit segment de activitate, precum# animatie cultur, animatie sportiv si animatie pentru copii. 8e prefer ns animatorii care pot desfsura toate tipurile de activitti pentru adulti si animatorii specializati pentru copii. &n ma!oritatea hotelurilor se face o diferentiere a programelor pentru copii de cele pentru adulti, desi n multe situatii, la programul de dimineat se lucreaz mi't, pentru toti clientii hotelului, indiferent de vrst. Animatorii specializazi pot avea una sau mai multe specializri de baz, principala problem fiind sezonalitatea muncii lor.

)ealizarea unei activitti de animatie poate fi ncredintat si ghizilor locali, colaboratori sau chiar personalului care locuieste n statiuni si care se ocup cu alt activitate n afara sezonului turistic. (esi organizarea si punerea n aplicare a programelor de animatie este costisitoare, n timp ea produce efecte economice ma!ore prin cresterea gradului de ocupare, cresterea se!urului mediu si implicit a ncasrilor medii pe turist. &n ceea ce privete cel de%al doilea aspect, cel referitor la con inutul agrementului turistic, ne ntlnim, de asemenea, cu abordri diferite. I. Finard ofer una dintre cele mai complete modalit i de clasificare a presta iilor de agreement, respective )# anima ia de pur deconectare, de ruptur n raport cu activit ile uzuale precum bai de soare i mare, plimbri, drume ii, vizitarea diferitelor obiective, ntlniri cu rude i prieteni, etc+ anima ia recreativ care cuprinde n special parcurile de loisir generale (cu instala ii de distrac ie), tematice (nautice, zoologice, planetariu), rezerva ii i cazinouri+ anima ia comercial, generat de faptul c efectuarea de cumprturi de ine o pondere important (apro'imativ CS) n structura motivelor cltoriei i reprezint un mod agreabil de petrecere a timpului liber+ anima ia orientat spre ob inerea unei forme fizice depline * cure balneare, programe de slbire, nfrumuse are, fitness i practicarea diferitelor sporturi n scopul ntre inerii snt ii+ anima ia cultural * care urmrete cunoaterea, formarea i educarea turistului i include o gam larg de activit i , ntre care vizite la muzee, edificii istorice i culturale, participarea la diverse evenimente culturale, se!ururi de nv are a unor limbi strine, etc+ anima ia spectacol * care cunoate, la rndul su, forme dintre cele mai diverse de manifestare# festivaluri teatrale, evenimente cinematografice, musicale, de art, folclor, cunoaterea naturii, a florei, faunei, participarea la competi ii sportive, etc+ anima ia gastronomic * care include prezen a la e'pozi ii sau concursuri de art culinar, precum i circuite cu tematic specific (buctria tradi ional a unei zone, degustri de vinuri)+ anima ia profesional * se adreseaz unui public specializat, avizat i se manifest sub forma trgurilor i e'pozi iilor, congreselor, circuite cu tematic industrial, agricol, etc. P. ,h. Rollo@aT consider c putem identifica cel pu in trei categorii de atrac ii, clasificare care ne a!ut s e'aminm natura acestor presta ii (41)# atrac ii naturale i atrac ii antropice. &n prima grup includem parcuri na ionale, cascade, lacuri sau alte fenomene geografice, iar n cea de%a doua grup ne referim la cldiri de orice tip sau atrac ii precum :arele Qid ,hinezesc. Atrac iile naturale pot fi subdivizate, la rndul lor, n func ie de condi iile climaterice i sezon+ atrac ii nodale sau lineare sub aspectul caracterului acestora. Astfel, sta iunile litorale sau oraele%capital invit turistul la o focalizare a vizitei ntreprinse n limitele unei zone, arii bine delimitate, n timp ce atrac ia linear implic deplasarea turistului dintr%un loc ntr%altul, cum ar fi, de e'emplu, circuitul pe teritoriul unei ri sau n scopul vizitrii unei coaste litorale, etc+ atrac ii care implic e'isten a unui amplasament si cele care implic prezen a unui eveniment. " parte din evenimente sunt temporare, altele sunt de foarte scurt durat+ ambele pot fi naturale sau antropice+ ceremonia de schimbare a grzilor la Palatul 7ucAingham din Eondra atrage cu certitudine numeroi turiti strini, n

timp ce migrarea anual a animalelor din Parcul 8erengeti din Africa de 2st sau erup ia geizerului "ld /aithful din Parcul ;a ional Iello@stone(89A), sunt e'emple de evenimente naturale care reprezint o atrac ie i corespunztor, o motiva ie a deplasrii turistice. :ulte locuri, amplasamente, au devenit atrac ii datorit unor evenimente produse n trecut# oraul Eiverpool a devenit un loc de pelerina! n principal pentru c este oraul natal al grupului rocA 7eatles sau Eourdes n /ran a este un loc de pelerina! religios a crui faim este legat, n totalitate, de evenimentul care a avut loc n anul 1545, cnd o feti de 1? ani * 7ernadette 8oubirons * se spune c a vzut%o pe /ecioara :aria. &n final, m voi referi la clasificarea activit ilor de agreement n func ie de nivelul de organizare, care are un caracter practic deosebit, realizat de ). :inciu n lucrarea J2conomia Furismului.. (in acest punct de vedere putem distinge trei trepte (4=)# serviciile organizate de ctre unit ile de cazare iKsau alimenta ie + este o modalitate specific hotelurilor i restaurantelor de clas superioar, iar activit ile sunt n general simple i nu presupun eforturi deosebite de personal sau investi ionale. &n aceast categorie pot fi incluse# practicarea (nv area) unor sporturi ca not, schi, patina!, golf, tennis, forma ii musicale i de dansuri, discotec, videotec, bar de zi, bar de noapte, gzduirea unor evenimente%e'pozi ii, festivaluri+ servicii organizate la nivelul sta iunilor, realizate prin conlucrarea ntre societ ile comerciale turistice (ntreprinderi hoteliere, touroperatori, ntreprinderi specializate n agrement) iKsau ntre acestea i administra iile locale+ aceste presta ii sunt mai diversificate i au un grad mai mare de comple'itate, ca de e'emplu# centre de echita ie, centre sportive multifunc ionale, poligoane, cluburi de vacan , porturi de agreement, etc+ servicii organizate de ter i, de regul, forme de mare comple'itate ce reclam implicarea unor organisme specializate, altele dect cele turistice, de e'emplu# parcuri de distrac ii, turnee ale ansamblurilor teatrale, de dansuri, musicale, mi!loace de transport de agreement (avia ia sportiv, ambarca iuni, trenule e). Pornind de la aceste abordri, voi ncerca s prezint, n mod succinct, cele mai importante componente ale agrementului turistic (acest subiect avnd amploarea necesar unei lucrri n sine) i s eviden iez dimensiunea acestui sector turistic n ara noastr, n msura informa iilor furnizate de organismele coordonatoare (care sunt, n unele situa ii, altele dect Autoritatea ;a ional a Furismului). .rii prote=ate Ariile prote!ate ocup n )omnia o suprafa de 1 =4? CNN ha, respective 4,=CS din teritoriul na ional. Pe teritoriul )omniei sunt declarate 5?? areale prote!ate, cu statut de# parcuri na ionale * (11 la numr), reprezint =>,5=S din totalul suprafe ei prote!ate. Foate aceste zone permit practicarea turismului active sub diferite forme# ture obinuite pentru nceptori (,eahlu, :cin, ,ozia)+ pn la trasee dificile pentru avansa i (,heile 7icazului * Rma, Piatra ,raiului, )etezat)+ canioning+ rafting+ alpinism+ mountain 7iAe, speoturism. Acestea sunt# :un ii )odnei, :un ii ,eahlu, ,heile 7icazului * Rna, :un ii :cinului, :un ii Piatra ,raiului, :un ii ,ozia, :un ii )etezat, :un ii (omogled%6alea ,ernei, ,heile ;erei% 7euni a, 8emenic%,heile ,araului. parcuri naturale ( C ) constiuie >N,=4S din totalul suprafe ei prote!ate# 6ntori% ;eam , 7alta :ic a 7rilei, :un ii 7ucegi, Brditea :uncelului%,ioclovina n :un ii 8ebeului, Por ile de /ier, :un ii Apuseni. Qona Brditea :uncelului este

renumit pentru cet ile dacice construite n urm cu =NNN de ani i care sunt incluse pe lista patrimoniului mondial al 9;28,". :un ii Apuseni i 7ucegi ofer toate condi iile practicrii turismului activ rezerva ii ale biosferei ( > ) (elta (unrii (cu o suprafa care reprezint ?4,3>S din totalul suprafe ei prote!ate), :un ii )etezat, :un ii )odnei rezerva ii tiin ifice ( 4= ) monumente ale naturii ( ==5 ) rezerva ii naturale ( 4=D ) &n curs de constituire sunt# C parcuri naturale (1D3 NNN ha) i ?= rezerva ii naturale (4>). &n Ane'a =.1. sunt prezentate rezerva iile biosferei, parcurile na ionale i parcurile naturale de pe teritoriul )omniei. Parcul ;a ional )etezat este membru PA; ParAs, o funda ie european care i propune s promoveze parcurile na ionale din 2uropa ca destina ii eco%turistice deosebite la nivel 2uropean. Parcul )etezat este a cincea arie prote!at certificat PA; ParAs, alturi de parcuri na ionale din Polonia, 7ulgaria, /inlanda i 8uedia. Parcurile na ionale s%au concretizat ntr%o idee ce a reuit s fac ncon!urul Pamntului. &n anul 15D= a fost declarat n America primul parc na ional din lume# Iello@stone. (e atunci, s%au mai nfiin at pe toate continentele peste 1CNN parcuri na ionale pentru a men ine i prote!a medii de via deosebite sau specii i peisa!e rare. Astzi, menirea acestora const i n prote!area proceselor ecologice care au loc * natura urmnd a fi conservat ca atare, n ntregime. &n 89A, sub egida ;AF0";AE PA)G, func ioneaz >55 parcuri naturale, multe dintre acestea fiind declarate monumente ale naturii, numrul anual al vizitatorilor acestora ridicndu%se la ?4N milioane persoane. ,el mai renumit este fr ndoial I2EE"`8F";2, nfiin at la data de 1 martie 15D=, desemnat rezerva ie interna ional a biosferei n anul 13DC i monument al naturii n 13D5. 8e ntinde pe o suprafa total de 533= Am =, pe teritoriul a trei state (`Toming 31S, :ontana D,CS i 0daho 1,?S). Eungimea parcului de la ;ord%8ud este de 1N1 Am, iar de la 2st la 6est de 5D Am. (e ine 1N NNN izvoare termale, =4N geizere, 1NN cascade (cea mai mare Brand ,anTon of the Iello@stone * are o nl ime de 3? Am), precum i unul dintre cele mai largi cratere vulcanice (?4 Am ' D4 Am). &n ceea ce privete numrul vizitatorilor * n 15D= (anul nfiin rii) acesta era de >NN persoane, n 13NN * 53=3 persoane, n 134N * 1 1N3 3=C persoane, n anul =NN> * > N13 >5? persoane * cu un total cumulat din 15D= de 1>N 544 5CN persoane (4?). Obiective geonaturale )omnia este foarte bogat n fenomene geomorfologice care reprezint obiectul interesului nu doar pentru specialitii din domeniu, ci i pentru o ptur mult mai larg de public, n rndul crora ponderea cea mai mare o au turitii. Aceste obiective naturale se pot grupa astfel# % carsturi >5 % cascade ?> % chei 1ND % circuri glaciare ?? % cratere vulcanice 1N % defilee 14 % izbucuri == % lacuri 1CN % peteri 1D> % rezerva ii naturale D3

stnci

15D

&esursele naturale, termale i balneare )omnia de ine 1K> din apele minerale ale 2uropei, unele fiind simple, altele fierbin i, altele radioactive. Prin 8ta iunea 7ile Rerculane s%au mplinit 154N ani de la practicarea turismului balnear n ara noastr, unde n prezent e'ist apro'imativ 1CN sta iuni balneare, unele de talie european, altele cu caracter local. "rganiza ia Patronal a Furismului 7alnear din )omnia ("PF7)), creat n anul 133>, numr n prezent >? de membrii care i desfoar activitatea n domeniul turismului de ntre inere i sntate. 8ta iunile balneo sunt clasificate dup tipurile de afec iuni care sunt tratate. Acestea sunt prezentate n tabelul =.15. 2abelul '.&8. 9ista staiunilor balneare care fac parte din O%2/* Afec iuni tratate 8ta iuni Afec iuni cardiovasculare 7alvanTos, Funad, ,ovasna, 7uzia, 6atra (ornei Afec iuni reumatismale "cna 8ugatag, /eli', :oneasa, Rerda, 7azna, 7ile Rerculane, 2forie ;ord, 8aturn, :angalia, Eacul 8rat Afec iuni respiratorii 8lnic :oldova, 8ovora, 8lnic Prahova Afec iuni digestive i 8ngeorz 7i, Pucioasa, ,limneti%,ciulata, 7aile boli interne "lneti Afec iuni ginecologice 8ovata Afec iuni ale sistemului 8ove!a, 8inaia, 6oineasa, Beoagiu%7i nervos 2onumente istorice Eegea nr. 4KC martie =NNN privind Aprobarea Planului de Amena!are a teritoriului na ional, public n Ane'a nr 000, o list a valorilor de patrimoniu cultural de interes na ional. Acestea sunt inventariate n urmtoarele grupe# 1. :onumente i ansambluri de arhitectur a) ,eta i * >4 b) Ansambluri cur i domnesti ruinate * 4 c) 7iserici fortificate%cet i * == d) ,astele conace, palate * =5 e) ,ule * 11 f) ,ladiri civile urbane * DN g) Ansambluri urbane * =N (de e'emplu ,entrul istoric al :unicipiului 7ucureti) h) 7iserici din lemn * 51 i) :uzee etnografice n aer liber * D !) 7iserici rupestre * C A) 7iserici i ansambluri mnstireti * 13D l) Arhitectur industrial# amena!ri ci de comunica ie * 1> m) :onumente de arhitectur pupular (locuin e steti) * 14 n) Ansambluri tradi ionale rurale * D =. a) b) c) d) e) :onumente i situri arheologice ,omple'e paleolitice * C Aezri neolitice i eneolitice * 11 Aezri necropole din epoca bronzului * C /ortifica ii i aezri din prima epoc a fierului * 3 /ortifica ii dacice * >4

;ecropole i zone sacre * epoca fierului * 5 ,astre i aezri civile aferente+ fortifica ii romano%bizantine * >> "rae antice * 1N 2dificii * C :onumente medievale identificate pe baza cercetrilor arheologice * 14 )ezerva ii arheologice * C Acestor monumente istorice li se adug cele 15 NNN lcae de cult e'istente la sfritul anului =NN? (Ane'a =.>.), cele DNN muzee care func ioneaz pe teritoriul rii noastre, o colec ie bogat de incunabula e'istente n )omnia i de asemenea acordarea statutului de ora medieval urmtoarelor 1C orae# Alba%0ulia, 7aia :are, 7istri a, 7raov, ,lu!%;apoca, /gra, :edia, :iercurea%,iuc, "radea, 8ebe, 8ibiu, 8ighioara, 8uceava, Frgovite, Frgu%:ure i Fimioara. $venimente 8pre deosebire de atrac iile prezentate anterior, care au drept caracteristic principal localizarea, deci o latur material, evenimentele se identific cel mai bine prin natural or temporal, respectiv organizarea acestora n anumite momente ale anului. /recven a producerii lor este e'treme de variat * zilnic, ca n cazul schimbrii Brzii la Palat, altele se organizeaz anual (marea ma!oritate), unele se organizeaz periodic * la ? ani de e'emplu * precum Pocurile "limpice &ntre acestea festivalurile de art se bucura de o faim deosebit i participare numeroas. &n 2uropa func ioneaz o /edera ie a /estivalurilor de Art (2/A) sub egida creia se organizeaz anual 3N festivaluri de muzic de camer n >1 ri. )omnia face parte din aceast organiza ie prin /estivalul 0nterna ional de :uzic * Beorge 2nescu (membru din anul 133D). &ntre rile vecine )omniei, trebuie remarcat o participare mai numeroas. Astfel# % 7ulgaria * cu dou festivaluri % 8ofia * festival de cultur vocal, oper, balet % 6arna * festival de muzic clasic pentru tineri % 9ngaria * cu trei festivaluri % 7udapesta % 2sterhazT * festival RaTdn % :isAolc * festival interna ional de oper % ,ehia * cu patru festivaluri % Praga % "strava % 7rno % ,oncentus :oraviae &n :area 7ritanie se organizeaz anual >4D festivaluri de art cu o durat cuprins ntre dou zile i cteva sptmni, iar n marea lor ma!oritate sunt spri!inite financiar de autorit ile locale. &n topul acestor evenimente, innd cont de vnzrile ob inute, sunt /estivalul 2dinburg i ,oncertele de la Promenada 77,. Pentru multe din oraele 2uropei, organizarea unui festival reprezint o cale de ieire din anonimat i includerea localit ii respective n circuitele turistice. &n ;orvegia, se organizeaz nu mai pu in de =NN de festivaluri, de toate tipurile i mrimile, de la festivaluri de camer, festivaluri na ionale de mari dimensiuni pn la festivaluri rocA moderne. Ane'a =.?. cuprinde lista celor mai bune festivaluri de art organizate n 2uropa 0n anul =NN4 (4D). &n acelai registru de manifestri se nscrie i desemnarea J"raului 2uropean al ,ulturii., n fiecare an, ncepnd cu anul 1354 de ctre o comisie specializat a 9.2. Eista oraelor nominalizate este prezentat n tabelul =.13. 2abelul '.&:. Oraele 5uropene ale )ulturii An "ra 1354 Atena 135C /loren a

f) g) h) i) !) A)

135D 1355 1353 133N 1331 133= 133> 133? 1334 133C 133D 1335 1333 =NNN (milenium) =NN1 =NN= =NN> =NN? =NN4 =NNC =NND =NN5

Amsterdam 7erlin Paris (1NN ani de la construc ia Furnului 2iffel) Blasgo@ (ublin :adrid Ant@erp Eisabona Eu'embourg ,openhaga 8alonic 8tocAholm `einear Avignon, 7ergen, 7ologna, 7ru'elles, ,racovia, RelsinAi, Praga, )eTA!aviA, 8antiago de ,ompostela Porto, )otterdam, 7asle, )iga 7ruges (7elgia), 8alamanca (8pania) Braz (Austria) Benova (0talia), Eille (/ran a) ,orA (0rlanda) Patras (Brecia) Eu'embourg, 8ibiu (decizie luat de 92 =D mai =NN?) Eiverpool, 8tavanger (ambele din :area 7ritanie) Pstrarea tradi iilor este un lucru important pentru oricare na iune din lume. 8rbtorile religioase i cele de ntemeiere a statului sunt completate de o serie de evenimente prin care romnii srbtoresc etape importante din via a lor. Fabelul =.=N prezint cele mai importante evenimente culturale organizate anual n )omnia. 2abelul '.';. 5venimente i festivaluri organizate n *om<nia (enumire Perioada /estivalul de celebrare a primverii * Roteni :aramure 1 * 1? mai /estivalul de film interna ional Fransilvania => * >1 mai Frgul :eteugarilor 0unie &n !ur de =N iulie Frgul de /ete de la :untele Bina (smbta i duminica) /estivalul medieval 8ighioara =4 * =D iulie Rora de la Prislop * festival de dans folcloric :i!locul lunii august 8mbra "ilor * 7ran, 8ibiu i mpre!urimi 8eptembrie /estivalul 6inului "ctombrie ,erbul de Aur * 7raov Pelerina! la :iercurea%,iuc (cea mai mare srbtoare religioas i de folclor a secuimii) Qiua ;a ional (ecembrie Foate acestea sunt completate de o serie de srbtori i evenimente cu caracter specific pentru fiecare parte a rii sau al oraelor. "arcurile tematice i de distracie Aceste parcuri se nscriu n grupa serviciilor de agrement recreative, care e'ercit o atrac ie e'traordinar asupra publicului cltor, fiind ele nsele adevrate destina ii turistice (i deci motiva ie principal a deplasrii).

Ea nivel mondial, n anul =NN>, nivelul global de vizitare a parcurilor tematice a sczut cu 1,4S, iar numrul total al vizitatorilor nregistra i de operatorii de parcuri tematice a fost de aproape =?D milioane. Activitatea din 2uropa a fost marcat de un decline de opt procente al nivelului de vizitare, n timp ce primele 4N de parcuri din America de ;ord au raportat o scdere de 1,4S (45). 8uccesul incontestabil n materie de construc ie i operare a acestui tip de anima ie, apar ine companiei `alt AisnaT, iar 89A reprezint cea mai important gazd a parcurilor tematice i centrelor de agreement pentru familii din toat lumea. ,ele mai mari parcuri de acest tip fac parte din urmtoarele familii# (sneT ParAs 8i' /lag Fheme ParAs care are >N parcuri n 89A, unul n ,anada (:ontreal) i unul n :e'ico ,itT. (eservete >? dintre cele mai mari 4N zone metropolitane din 89A 9niversal ParAs Anheuser * 7usch ParAs ,edar /air ParAs Paramount ParAs GennT@ood ParAs ,ompania `alt (isneT a fost fondat n anul 13=>, iar n present este divizat n patru mari segmente de afaceri# 1. (isneT 8tudio 2ntertainment se ocup de activitatea mai multor studiouri cinematografice (`alt (isneT Pictures, Fouchstone Pictures, RollT@ood Pictures, :irama' /ilms i (imension /ilms) i de distribu ia peliculelor realizate, n special prin 7uena 6ista 0nternational =. (isneT ParAs and )esorts * recreaz, n lumea real, imaginea filmelor de desene animate. &n present, opereaz 1N parcuri tematice pe trei continente, iar al 11%lea parc, cel din Rong Gong, este n construc ie, iar mpreun cu acestea func ioneaz >4 hoteluri, = vase de croazier de lu' i o gam e'trem de variat de modalit i de distrac ie. &n anul =NN>, D dintre parcurile tematice (isneT s%au nscris n clasamentul primelor 1N cele mai vizibile asemenea parcuri din lume, conform Amusement 7usiness :agazine. Primul parc (isneT deschis a fost cel din ,alifornia+ cel care a nregistrat numrul cel mai mare de vizitatori n =NN> este cel din "rlando, /lorida (statut de inut de c iva ani buni)+ (isneTland )esort Paris este destina ia (parcul) numarul 1 din 2uropa, iar FoATo (isneT )esort este destina ia turistic numrul 1 din Asia (43). &n plus, compania de ine i un club de vacan * (isneT 6acation ,lub >. (isneT ,onsumer Products * e'ploateaz marca (isneT folosit pentru o gam foarte variat de produse de la !ucrii, decora iuni interioare, cr i, pn la aparate electronice, !ocuri electronice i chiar obiecte de art ?. (isneT :edia ;et@orA * de ine posturi de F6 (A7, Felevision ;et@orA), posturi de radio (de ine n acest sens D= sta ii radio na ionale) Parcurile (isneT sunt parcuri tematice (:agic Gingdome, 2pcot, (isneT * :B: 8tudious, (isneT]s Animal Gingdome ParA) i parcuri acvatice (7lizzard 7each, FTphoon Eagoon). Rotelurile (structurile de cazare n general) sunt clasificate pe 4 categorii de confort (delu'e, moderat, valoare, club, camping). ;umai n ,alifornia, ncasrile din activitatea parcurilor i structurilor de cazare (=NN?) au nregistrat valoarea de >,C miliarde ^, iar numrul anga!a ilor era de C4 DNN persoane. &ncasrile numai din segmentul al doilea al companiei, respective (isneT ParAs and )esorts n anul =NN?, era de D, D4N miliarde ^.

&n 89A sunt operate numeroase alte parcuri de distrac ii i petrecerea timpului liber, care sunt organizate pe tematici precum soft@are, comedii, muzic, golf, circuite, Aarting, breaAdance, etc. &n 2uropa, principalele parcuri de distrac ii sunt (isneTland Paris, AOualand el Arenal din :allorca, parcul Fivoli din ,openhaga, Prater n 6iena, Alton Fo@ers n Anglia, 2uropa ParA n Bermania, Bardaland n 0talia, 8i' /lags n "landa i 7elgia, etc. &n )omnia oferta este foarte redus din acest punct de vedere. Proiectul (racula ParA ar fi reprezentat construirea primului parc tematic din ara noastr, proiect ns, dup cum tim, abandonat. /unc ioneaz trei parcuri acvatice, respectiv# AOua :agic n :amaia (inaugurat la 1 iulie =NN>), AOua ParA 7alada 8aturn i AOua Parc 7ucureti. .lte atracii (orin a de a oferi atrac ii noi pentru a satisface preferin ele tot mai sofisticate ale turitilor este practice nelimitat. &n multe cazuri, atrac iile au character de unicat n limitele unui anumit spa iu, dar au trsturi commune cu alte atrac ii, din alte zone sau ri. (e e'emplu, multe orae pe glob sunt cunoscute i pentru cldirile lor nalte, turnurile lor * o atrac ie permanent pentru turism, mai ales dac sunt deschise vizitrii de ctre publicul larg i dac ofer o imagine panoramic asupra oraului respectiv. /edera ia :ondial a celor mai nalte Furnuri (`/BF) reprezint o asocia ie a celor mai nalte turnuri i zgrie%nori din ntreaga lume. A fost creat din 1353, nu cuprinde construc iile cele mai nalte, ntruct criteriul de includere n clasamentul su impune construc iei respective s poat fi vizitat de public i s aib amena!at o Jpunte. de observare. Fabelul =.=1 prezint cele mai nalte == turnuri i cldiri din lume din clasamentul `/BF. 2abelul '.'&. )ele mai nalte cldiri =+>2 ;r. Anul (enumire "ra, ar &nl ime crt inaugurarii 1 ,. ;. Fo@er Foronto, ,anada 13DC 44>,> m = Furnul "stanAino :oscova, )usia 13CD 4?N m > Furnul Perlei "rientale 8hanghai, ,hina 133? ?C5 m ? Pohn RancocA ,enter ,hicago, 89A 4 2mpire 8tate 7uilding ;e@ IorA, 89A ??> m C :enara Fo@er Guala Eumpur, :alaiezia 1334 ?=1 m D Furnul )adio _ F6 Fian!in, ,hina 1331 ?14 m 5 Furnul ,entral de F6 7ei!ing, ,hina 133= ?N4 m 3 Furnul FashAent FashAent, 9zbeAistan 1354 >D4 m 1N Furnul /ernsehturn 7erlin, Bermania 13C3 >C5 m 11 Furnul din FoATo FoATo, Paponia 1345 >>> m 1= 8AT Fo@er AneAland, ;oua Qeeland 133D >=5 m 1> 8TdneT Fo@er 8TdneT, Australia 1351 >N3 m 1? "limpia Fo@er :Hnchen =3N m 14 ,ollserola Fo@er 7arcelona, 8pania 133= =55,? m 1C )ialto Fo@ers :ellbourne, Australia =4> m 1D (onauturn 6iena, Austria 13C? =4= m 15 8eoul Fo@er 8eul, ,oreea de 8ud 13D4 =?N m 13 Furnul de F6 Fallin, 2stonia =N Fhe 2uromast )otterdam, "landa 154 m =1 "lTmpic Fo@er :ontreal, ,anada 1D4 m == 7lacApool Fo@er 7lacApool, :area 7ritanie 145 m

Alte turnuri se bucur de un prestigiu interna ional deosebit datorit interesului istoric pe care%l suscit, n special cele care au devenit simboluri ale oraelor lor, precum# Furnul 2iffel din Paris * >51 m nl ime+ este cunoscut n ntrega lume ca simbol al /ran ei+ atrage anual vizitatori n numr apro'imativ de 4,4 milioane. A fost inaugurat n anul 1553 cu ocazia celebrrii a 1NN de ani de la )evolutia francez. 2ste construit din 15 N>5 piese de fier i cntrete 1N 1NN tone 2uromast din )otterdam 154 m 9n alt turn celebru este Furnul nclinat din Pisa, cu o nl ime de 44 m, o nclina ie prezent de apro'imativ 1NS i o greutate estimat de 1? ?4> tone.