Trind cu sufletul limbii, n spaiul ei nelept, mi construiesc propriul dicionar spiritual.

La nceput a fost cuvntul, i cuvntul era la Dumnezeu, i Dumnezeu era cuvntul. Cuvntul, vrem noi sau nu vrem, dar gndete, simte, vede, ndur, se bucur, triete prin om, prin noi, prin materia noastr. Iar noi prin el, prin materia lui, n spaiul creat de el pe care l mai numim limb matern i n care ne percepem inima i tririle interioare pe deplin. Limba e forma cea mai sublim n care se poate exprima sufletul unui om , e primul mare poem al unui neam, e primul izvor de-nelepciune din care i alimenteaz condeiul inspiraiei poetul, din care pruncul nva divinul cuvnt mama ce-i asigur prima conexiune cu lumea, de unde fiecare dintre noi pornete ai construi propriul univers spiritual. E cea mai bun surs pentru a pune bazele unui dicionar spiritual cu adevrat valoros, atta timp ct limba este cea care oglindete ntreaga istorie a unui neam, cu toate bucuriile i tristeile lui, victoriile i nfrngerile trite, visele realizate i speranele spulberate. n spaiul ei nelept se pstreaz vie amintirea trecutului nostru, zestrea noastr strmoeasc, a originilor cu care am fost nfrii nc de la natere. Aici suntem ghidai de eroismul i suflul patriotic al strmoilor notri care ne motiveaz n parcurgerea demersului de formare personal. Ea ne ofer lecia cea mai bun de credin, devotament, omenie i patriotism din care nvm a iubi, a tri demn i cu credin n suflet, a ne educa gustul pentru frumos, a pstra cu sfinenie tot ce este autentic i al nostru. Suntem cu toii elevi la imensa coal Pmnt, n clase diferite, cu predare n limbi diferite prin care fiecare naiune i primete partea ei de suflet i nva a poseda inteligena spiritualitii, singurul lucru care ne este necesar pentru a simi cu adevrat bucuria vieii. Este acel atribut divin de care suntem menii s ne apropiem, s-l nelegem, s-l stpnim. Un proverb romnesc spune c limba e cea mai de pre comoar a unui neam, ea nu poate fi vndut sau cumprat, n schimb poate fi pstrat, cultivat i transmis drept motenire. E altarul n jurul cruia ne adunm pentru a ne cultiva spiritualitatea, pentru a ne defini personalitatea. Trind cu sufletul limbii materne, avem cea mai bun ans de a fi o personalitate pe arena mondial, ansa la individualitate, la existen continu precum i la rezisten sigur i cu verticalitate n timp.