LOCUL UNIUNII EUROPENE CA O ENTITATE N POLITICA I COMERUL MONDIAL

STOICESCU MARILENA SPTARU IONICA

-2010-

CUPRINS

I. Introduc r !!!!!!!!!!!!!!!!!!..pg.3 II. Econo"# "ond#$%$!!!!!!!!!!!!!!...pg.& III. Mon d$ un#c$!!!!!!!!!!!!!!!!. .pg.10 I'.In(%u nt$ Un#un## Euro) n ) *c n$ "ond#$%$!!!.pg.12 '. Locu% Un#un## Euro) n #n cono"#$ "ond#$%$!!.....pg.1+ 'I. Conc%u,# !!!!!!!!!!!!!!!!!!..pg.&2 'II. -#.%#o/r$(# !!!!!!!!!!!!!!!!.)/.&&

I.

INTRODUCERE

Caracteristica cea mai pregnanta a economiei mondiale postbelice o constituie intensificarea fara precedent a interdependentei economice dintre tari. Procesul a rezultat ca urmare a dezvoltarii economice si adancirii specializarii internationale, sub impulsul noilor realizari ale stiintei si tehnicii.llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll Doua forte principale, dinamice si oarecum contradictorii conduc acest proces si anume: aparitia si dezvoltarea aran amentelor economice regionale si adancirea procesului de globalizare a economiei mondiale. !egionalizarea presupune ca statele nationale cultiva relatii integrative tot mai stranse intre ele cu grade diferite de comple"itate. #n acest conte"t integrarea economica si politica din $uropa de %est, e"tinderea acestui proces spre $st reprezinta unul din fenomenele cele mai semnificative, atragand atentia unor largi cercuri politice si economice, precum si a mai multor oameni de stiinta.

II. ECONOMIE MONDIALA

&u e"ista nici o unanimitatea in ceea ce priveste definirea economiei

mondiale.'i este firesc sa fie asa,mai ales atunci cind fenomenul studiat este comple" si cunoaste un ritm de schimbare tot mai rapida. Economia Mondiala- reprezinta ansamblul economiilor nationale si a relatiilor economice stabilite intre acestea in virtutea interdependentilor dintre tari,generate de diviziunea mondiala a muncii ,precum si mecanismele ,normele juridice,institutiile cu caracter national,regional sau cu vocatie universala pe baza carora aceste relatii se desfasoara.

(!#)#&#*$ +# ,(!-.!$. $C(&(-#$# -(&D#.*$

*a originea economiei mondiale se afl/ proprietatea privat/, deoarece aceasta permite realizarea schimburilor economice. *a 0nceputuri, proprietatea era colectiv/. .lti

doi factori au contribuit la formarea economiei mondiale: diviziunea muncii 1specializarea23 aparitia plus4produsului 1ceea ce se produce peste nevoile proprii2. .paritia economiei mondiale a fost favorizat/ de dezvoltarea schimburilor la mare distant/, precum 5i de aparitia pietei mondiale.Piata este locul 0n care cererea se 0ntalneste cu oferta. 6n evolutia formarii economiei mondiale, un moment important a fost reprezentat de sec. 7%#, c8nd prima dat/ toate regiunile cunoscute la acea data au fost unite prin relatii economice. 9rmatorul moment important este reprezentat de prima revolutie industriala care se produce la sf8rsitul sec. 7%### : 0nceputul sec. 7#7 0n .nglia. Pe baza revolutiilor istorice, formarea economiei mondiale a cunoscut 2 etape: 12 -ondializare prin comert e"terior 1Desfasurare de relatii economice internationale prioritar preponderent prin intermediul comertului23 a 0nceput odata cu revolutia industriala si a durat pana la 0nceputul sec. 77. 22 -ondializare prin intermediul interventiilor straine 1!elatiile dintre factori economici de pe tot globul se realizeaz/ prin intermediul interventiilor straine23 de la sf8rsitul primului razboi mondial. $conomia mondiala este un studiu al schimbului de activitati economice la care participa ma oritatea agentilor economici de pe glob. .ceste schimburi economice nu se limiteaz/ doar la comert, ele includ si schimburi 0n domeniul cercetarii, produsului, consumului. ;rasaturile actuale ale economiei mondiale sunt urmatoarele: : : : : : Principalii actori sunt reprezentati de economiile nationale Prezenta unor fenomene de globalizare, integrare 5i regionalizare $conomia mondial/ este caracterizat/ de concurenta $conomia mondiala este un sistem caracterizat de interdependente. 6n economia mondiala 1si 0n orice economie de piata2, perioadele de dezvoltare alterneaza cu perioade de recesiune <

Caracterul sau eterogen : $conomia mondial/ este format/ din actori foarte diferiti

$conomia mondiala poate fi reprezentat/ ca un sistem format din component fundamentale si elemente de cone"iune: statele nationale, societatile trans4nationale, organizatii economice interstatale. $lementele de cone"iune sunt: diviziunea muncii, rela=iile economice

interna=ionale si piata mondiala. Puterea este capacitatea unei entitati de a impune vointa sa asupra altei entitati, fie pe cale pozitiv/ 1prin liber/ acceptare2, fie pe cale negativa 1prin constrangere2. Puterea economica reprezinta capacitatea de a controla procese si fenomene din economia mondiala sau de a impune anumite optiuni unor parteneri 0n relatiile economice internationale. ,actorii de determinare a puterii la nivelul statelor nationale sunt urmatorii: : : : : : : Puterea fizica 1data de suprafata si resurse naturale2 Puterea politic/ 1stabilitatea sistemului politic, spri inul populatiei pentru guvernanti, gradul de pregatire al administratiei Puterea militara Puterea economica Puterea sistemului national de valori 1inclusiv cele religioase2 Puterea comunicationala 1capacitatea de a genera si transmite mesa e2

.plicand aceste criterii, pe plan mondial e"ista trei tipuri de puteri: : : : Puterea regionala 1un stat2 Puterea mondiala 1un stat care are posibilitatea de a uca un rol hotarator pe mai multe planuri2 'uperputerea 1un stat capabil sa manifeste o influen=a semnificativa pe toate planurile !aporturile economice intre state au e"istat din timpuri destul de indepartate.#n antichitate, fenicienii si romanii faceau comert cu un important numar de popoare. >

;otusi,nici la inceputul epocii moderne si cu atat mai mult in antichitate sau in evul mediu,nu se putea vorbi de o economie mondiala in acceptiunea pe care o dam astazi acestui concept. ,ormarea economiei mondiale este rezultatul unui proces indelungat de evolutie a diviziunii muncii si a schimburilor economice de macroeconomice ale economiilor nationale,la scara la nivelurile micro4 si internationala,regionala si

universala,a trecerii de la economia de piata de tip capitalist, a descoperirilor geografice.#n prezent economia mondiala constituie un sistem dinamic, evolutia lui fiind determinata de nivelul de dezvoltare si calitatea economiilor nationale,de natura relatiilor care se dezvolta intre acestea si a mecanismelor economice de desfasurare a acestor relatii,de caracterul normelor si al institutiilor e"istente la un moment dat. Daca se face o pivire directa asupra economiei mondiale,atat in evolutia sa istorica,cat si asa cum se prezinta ea la hotarele secolelor 77477#, descoperim elemente comune, precum si numeroase particularitati nationale si regionale care duc la concluzia ca economia mondiala are doua caracteristici fundamentale: 1. Caracterul unic al acestei economii 2. $terogenitatea ei sub diferite aspecte social4politice ale dezvoltarii fortelor de productie. $volutia 4 4 4 s4a desfasurat pe parcursul a mai multor secole si cuprind urmatoarele trei etape de evolutie: Crearea premiselor economiei mondiale Procesul formarii economiei mondiale Cristalizarea economiei mondiale

9niunea $uropeana : !$.*#?.!# '# P$!'P$C;#%$

#n cele peste patru decenii de e"istenta, 9$ a intreprins pasi insemnati in realizarea prevederilor ;ratatului de la !oma, care a pus bazele asocierii, si a inscris ca obiective esentiale armonizarea politicii economice a statelor, realizarea de politici comerciale comune, de politici agrare si crearea unitatii economice si monetare. Pe @

parcursul functionarii sale, piata comuna conceputa la !oma in 1A>B a spri init cooperarea dintre statele membre, a contribuit la o anumita stabilitate a pietei muncii si la realizarea unor progrese notabile in domeniul politicii agrare, sociale si de securitate. 9n moment deosebit in evolutia 9$ il constituie crearea, la 1 ianuarie 1AA3, a Pietei unice, prevazuta in .ctul 9nic $uropean din 1ACB. #n urma punerii in aplicare a acestui act, 9$ devine piata cea mai unificata din lume, cu efecte benefice asupra performantelor pietelor integrate si a sistemului de adoptare a deciziilor. (data cu intrarea in vigoare a ;ratatului de la -aastricht 1noiembrie 1AA32, Comunitatea $uropeana devine 9niunea $uropeana, noua denumire fiind motivata de orientarea ei spre integrarea domeniilor politic si social. ;ratatul are in vedere crearea unui spatiu fara frontiere interioare, prin accentuarea coeziunii economice si sociale si crearea unei uniuni economice si monetare care sa dispuna de o moneda unica. 9niunea $uropeana se spri ina pe trei piloni: Dimensiunea economica a integrarii 1piata unica si uniune economica 4 Dimensiunea sociala 1politica de securitate sociala si e"terna comune23 Dimensiunea politica 1actiuni comune in domeniile ustitiei si al politicii interne : Consecintele economice ale realizarii pietei unice sunt apreciate de analisti prin efectele ei directe si indirecte, care reprezinta tot atatea pierderi daca nu s4ar realiza. %or apare astfel beneficii directe rezultate din inlaturarea barierelor vamale, benficii indirecte prin integrarea completa a pietei 1efecte de scara, ale adancirii concurentei etc.2 si efecte generale asupra bunastarii 1cresterea ocuparii, diminuari de preturi2. *a capitolul realizari pot fi inscrise si actiunile avansate pe linia crearii 9niunii $conomice si -onetare prin infiintarea Dancii Centrale $uropene si anga area statelor de a raspunde criteriilor de aderare la moneda unica. Uniunea Europeana in perspectiva. .ctiunile in perspectiva ale 9niunii $uropene vizeaza doua planuri: pe de o parte realizarea prevederilor ;ratatului de la -aastricht, iar pe de alta parte, e"tinderea 9niunii spre est. monetara23

imigratie, vize, azil etc.2

(rganizatia care se ocupa cu realizarea obiectivelor ;ratatului de la -aastricht este 9niunea -onetara si $conomica 19-$2 care are doua componente: Cresterea functionalitatii pietei unice3 #nfaptuirea unitatii monetare, trecerea la moneda unica : $9!( 4 in statele in

care s4au indeplinit criteriile de intrare in 9niune 1rata inflatiei, deficitul bugetar, rata dobanzii, datoria publica2 moneda unica europeana a intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2EE2. Extinderea spre estul Europei reprezinta una din directiile importante ale evolutiei 9$ in urmatorii 1E : 1> ani. ( asemenea orientare isi are premisele intr4o serie de deschideri si acorduri incheiate de 9$ cu aceste tari, inainte de 1AAE. Pe langa acordurile comerciale bilaterale incheiate cu unele tari din zona, 9$ a instituit si asa : numitul sistem generalizat de preferinte comerciale unilaterale pentru produsele importate din aceste tari, care au facilitat accesul unor anumite categorii de produse 1te"tile, siderurgie2 pe piata comunitara. Pentru a veni in spri inul statelor din centrul $uropei, a fost conceput si pus in aplicare Programul PHARE 1.sociatia pentru !econstructie economica2. .ccesul la acest program, limitat initial la Polonia si 9ngaria, s4a e"tins ulterior si pentru alte tari, intre care si !omania. !elatiile comerciale intre 9$ si tarile din centrul si estul $uropei s4au dezvoltat sistematic, lor revenindu4le in anii 1AA3 : 1AA< <,>F din importul 9niunii si >,@F din e"portul acesteia. #n acelasi timp, 9$ detine in comertul e"terior ale acestor tari peste >EF, iar unele din ele chiar peste @EF. #nteresul pentru e"tinderea relatiilor catre est este reciproc. Pentur 9$ el este motivat de iportanta economica si politica a zonei: marile nevoi de modernizare a capacitatilor de productie si a tehnologiilor, cererea de consum dinamica, atractivitatea pietelor pentru producatori si investotorii din 9niune, resursele naturale si de forta de munca de care dispun aceste tari. *a randul lor, tarile din centrul si estul $uropei se simt atrase de 9$ din considerente politice 1ca foste partenere ale tarilor din 9niune in anii antebelici2, dar si economice: tratamentul comercial preferential de care ar beneficia ca membre si accesul liber pe piata 9$, posibilitatea obtinderii de subventii si acces la fondul de dezvoltare

regionala, fondul pentru agricultura si alte forme de spri in si atragerea de investitii straine. $"tinderea spre est a 9$ comporta realizarea prealabila a unor a ustari structurale menite sa pregateasca largirea 9niunii de la 1> membrii la 2E sau chiar mai multi. 'chimbarile pe care ar trebui sa le opereze 9$ in interiorul sau vizeaza: !estructurarea institutional/ 5i a sistemului de adoptare a deciziilor3 'implificarea procesului legislativ3 . ustarea politicii agricole comune si a politicii e"terne si de securitate comuna #n acelasi timp, e"tensia 9$ implica cheltuieli de a ustare, cele mai ridicate costuri de integrare solicitand Polonia si !omania. #n vederea integrarii spatiului central si est european 9$ a incheiat in anii AE o serie de acorduri de asociere cu ma oritatea tarilor din zona. 'tatutul de asociere permite atat acestor tari, cat si 9niunii sa pregateasca conditiile aderarii si integrarii depline. Pornind de la nivelul precar al indicatorilor ce marcheaza situatia economico : sociala a tarilor din zona 1P#D pe locuitor, ponderea agriculturii in populatia activa si in P#D, deficitele bugetare ai ale balantei de plati s.a.2, 9$ a elaborat o strategie 1adoptata de Consiliul $uropean2 de pregatire a tarilor asociate pentru a accede la statutul de membru deplin, care prevede si masuri de spri inire ca tarile candidate la aderare sa4si perfectioneze infrastructura, transporturile, sistemul enrgetic, cercetarea stiintifica si protectia mediului, sa realizeze armonizarea legislatiei si a politicilor de securitate interna. Perioada de preaderare este pentru tarile asociate o perioada consacrata infaptuirii unor reforme de anvergura in domeniul pietelor, al politicii monetare, de preturi, de comert e"terior si al renuntarii la toate vestigiile politicii de comanda: subventii, sustinerea de agenti neperformanti etc. $le trebuie sa faca dovada indeplinirii conditiilor privitoare la: )arantarea stabilitatii institutiilor si a democratiei3 $"istenta unei economii de piata functionale3 Capacitatea de a rezista concurentei din interiorul 9$3 #ndeplinirea obligatiilor rezultand din calitatea de membru al 9$. A

pentru a putea functiona cu un numar mai mare de membri.

Conditiile de aderare sunt sintetizate in Cartea Alba adoptata de Consiliul $uropean in 1AA>, la Cannes, care contine o lista detaliata a masurilor si etapelor ce trebuie parcurse in vederea aderari.

III. MONEDA UNIC

Uniunea monetara faa de uniunea economica presupune o moneda comuna, care sa circule intre tarile membre si o politica monetara unitara, comuna, pentru tarile membre. $"emplul cel mai recent il constituie uniunea monetara 0n $uropa, prin introducerea monedei unice $9!(, precum si crearea Dancii Centrale $uropene, responsabila de stabilirea coordonatelor de politica monetara in tarile care au aderat la moneda unica. Uniunea economica totala implica o completa unificare a economiilor implicate si o politica comuna in cele mai importante domenii. #n fine, cel mai inalt stadiu al integrarii este reprezentat de uniunea politica, ce implica, pe langa o politica externa si de securitate comuna, o cetatenie comuna, o constitutie comuna si un guvern comun. Pana astazi, cel mai 0nalt grad de integrare este atins de 9niunea $uropeana, care este 0n faza de uniune economica si monetara, dar care si4a propus si realizarea uniunii politice. ;oate formele de integrare implica un permanent dialog intre statele participante cu privire la procedurile de armonizare a intereselor, obtinerea consensului, elaborarea si aplicarea noilor forme de conduita economica. Prin urmare, cu cat este mai inalt stadiul de integrare, cu atat devine insuficienta armonizarea institutionala si se dovedeste necesara transferarea unor abilitati decizionale de la nivel national la nivel unional.

1E

Nasterea monedei europene este in mod cert evenimentul financiar mondial cel mai important de la caderea sistemului Dretton Goods. $a este o etapa importanta a constructiei europene, care se inscrie intr4un proces inceput de peste <E de ani, o data cu crearea Comunitatii $uropene a Carbunelui si (telului 1C$C(2, in 1A>1 si semnarea ;ratatului de la !oma din 1A>B. Primele proiecte de unificare economica si monetara au vazut lumina zilei acum aproape 3E de ani3 prin urmare ideea este departe de a fi noua. $uro4ul este o evolutie si nu o revolutie. $l incoroneaza o lunga pregatire a economiilor europene, cu crearea unei piete comune 1in anii @E2, liberalizarea miscarii de capital 11AAE2, realizarea pietei unice in 1AA3 si, dupa semnarea ;ratatului de la -aastricht, convergenta economiilor inspre cele mai bune performante in materie de inflatie, rata dobinzii si a deficitului. Euro 1$9!, sau H2 este moneda unic/ a 9niunii $uropene 19$2. . fost introdus/ pe 1 #$nu$r# 1000, la miezul nop=ii, succed8nd vechea unitate monetar/ european/ $C9 1European Currenc Unit2. -onedele na=ionale ale =/rilor participante au 0ncetat s/ e"iste legal, devenind simple subdiviziuni ale monedei europene. ;otu5i bacnotele 5i monedele na=ionale au continuat s/ fie folosite 0n =/rile respective, p8n/ la introducerea noilor bancnote 5i monede pe 1 ianuarie 2EE2. %echile monede 5i4au mai p/strat valoarea legal/ p8n/ la data limit/ de 2C februarie 2EE2. 9n euro este divizat 0n 1EE cen=i, sau centime 1nu conteaz/ ce declinare este folosit/, centimos spanioli sau centesimi italieni2. #n prezent zona $9!( este formata din urmatoarele state: .ustria, Delgia, Cipru, ,inlanda, ,rana, )ermania, )recia, #rlanda, #talia, *u"emburg, -alta, (landa, Portugalia, 'pania, 'lovenia, 'lovacia. -oneda $9!( a intrat de a in circulatie la data de 1 ianuarie 2EE2. $a se prezinta sub forma de bancnote de >EE, 2EE, 1EE, >E, 2E, 1E si > $9!( si sunt identice in toate 11

cele 12 state. -onedele sunt de 1 si 2 euro, >E, 2E, 1E, >, 2 si 1 cent. -onedele sunt emise de fiecare stat si au fata identica, iar pe verso sunt individualizate cu motive specifice fiecarui stat.

I'. In(%u nt$ Un#un## Euro) n ) *c n$ "ond#$%$

Pe plan economic, comercial si monetar, 9niunea $uropeana a devenit o mare putere mondiala. .cest gigant economic ramane totusi, pentru unii, un Ipitic politicJ. .ceasta este, bineinteles, o e"agerare. 9niunea $uropeana are o influenta considerabila in cadrul organizatiilor internationale cum ar fi (rganizatia -ondiala a Comertului 1(-C2, organismele specializate ale (rganizatiei &atiunilor 9nite 1(&92, si in cadrul summit4 urilor mondiale pentru mediul 0ncon urator si dezvoltare. &u este mai putin adevarat ca statele membre ale 9niunii $uropene mai au multe progrese de facut pe plan diplomatic si politic, inainte de a se putea e"prima la unison in problemele mondiale ma ore cum ar fi: pacea si stabilitatea, relatiile cu 'tatele 9nite ale .mericii, terorismul, (rientul -i lociu si rolul Consiliului de 'ecuritate al &atiunilor 9nite. -ai mult, sistemele militare de aparare, piatra de temelie a suveranitatii nationale, raman sub autoritatea guvernelor nationale, ale caror legaturi s4au sudat in interiorul unor alian=e precum &.;(. Cum tehnologia militara devine din ce in ce mai scumpa si mai sofisticata, guvernele 9$ considera ca este imperios necesar sa lucreze impreuna la fabricarea armelor. -ai mult decat atat, daca fortele lor armate trebuie sa e"ecute misiuni in comun, sistemele lor trebuie sa fie interoperationale, iar echipamentele suficient de standardizate. Consiliul $uropean de la ;esalonic a decis, in 2EE3, sa creeze o .gentie $uropeana pentru .parare . Din 2EE3, 9$ a intreprins o serie de misiuni de mentinere a pacii si de gestionare a crizelor. Cea mai importanta dintre acestea a fost in Dosnia si Kertegovina, unde misiunea de B EEE de soldati condusa de 9niunea $uropeana 1$9,(!2, a inlocuit in decembrie 2EE< trupele &.;( de mentinere a pacii.

12

9niunea $uropeana nu are incheiate totusi acorduri comerciale specifice cu principalii sai parteneri comerciali din randul tarilor dezvoltate, cum ar fi 'tatele 9nite ale .mericii si Laponia. #n acest caz, relatiile comerciale sunt gestionate prin intermediul mecanismelor (-C. 'tatele 9nite ale .mericii si 9niunea $uropeana cauta sa dezvolte relatii bazate pe egalitate si parteneriat. Cu toate acestea, tarile membre ale 9$ nu sunt intotdeauna de acord asupra tipului de legaturi diplomatice, politice si militare ce trebuie stabilite cu 'tatele 9nite. 9niunea $uropeana isi e"tinde schimburile comerciale cu noile puteri ap/rute 0n alte p/r=i ale lumii, cum sunt cele din .merica *atina, .merica Centrala, China sau #ndia. .cordurile comerciale cu aceste tari includ, de asemenea, cooperari de ordin tehnic si cultural. R %$t##% d#ntr Un#un $ Euro) $n$ *# t$r#% " d#t r$n n Data fiind apropierea lor geografica, afinit/tile istorice si culturale, precum si flu"urile migratoare prezente si viitoare, tarile din sudul -editeranei sunt parteneri de prima importanta. #ata de ce 9$ a ales traditional sa urmeze o politica de integrare regionala. #n cadrul Conferintei de la Darcelona din noiembrie 1AA>, la care au participat toate tarile membre 9$ si tarile mediteraneene 1e"ceptie facand .lbania, *ibia si tarile din fosta #ugoslavie2 9niunea $uropeana a pus bazele unui nou parteneriat euro4 mediteraneean. .ceasta conferin=a a facut posibila definirea unui nou parteneriat care sa cuprinda: dialogul politic intre tarile participante si un parteneriat de securitate bazat, in special, pe mecanismul controlului armelor si pe rezolvarea pe cale pasnica a conflictelor3 consolidarea relatiilor economice si comerciale intre cele dou/ regiuni: cheia catre aceasta este crearea unei zone de liber schimb euro4mediteraneene pana in 2E1E3 parteneriate in domeniile social si cultural. Pentru perioada 2EEE42EE@, 9niunea $uropeana acorda a utoare financiare catre tarile mediteraneene, in valoare de >,3 miliarde de euro. Pentru perioada bugetara

13

2EEB42E13, #nstrumentul $uropean de %ecinatate si Parteneriat 1$&P#2 decurge din si se contopeste cu programul de sine statator, anterior program de spri in pentru intra utorarea tarilor mediteraneene si a tarilor invecinate, dintre statele aparute dupa destramarea fostei 9niuni 'ovietice.

'. LOCUL UE IN ECONOMIA MONDIALA

Pro/r * % cono"# # "ond#$%$ du)$ 10+1

Dupa al doilea razboi mondial au avut loc schimb/ri de o mare diversitate 5i comple"itate 0n ansamblul condi=iilor tehnico4stiintifice, politico4sociale, economice 5i culturale care formeaz/ cadrul general de miscare a economiei mondiale. *a nivel mondial 0n aceast/ perioad/ se produc mutatii semnificative 0n economia mondial/ 1globalizarea, economia post4industriala, mutarea centrelor de greutate ale lumii, trecerea de la o lume bipolar/ la o lume multipolar/, unde al/turi de '.9.. coe"ista mai multe puteri regionale 1$uropa (ccidental/, !usia, China2. $conomia mondiala este rezultatul unui proces 0ndelungat avand ca rezultat totalitatea economiilor nationale legate 0ntre ele printr4un comple" de relatii internationale generate de participarea statelor la diviziunea internationala a muncii si la circuitul mondial fiind guvernate de o ordine economic/ international/ specific/ etapei istorice date. Datele statistice arat/ ca umatatea din populatia globului 1cca >@,1F2 se afla 0n tarile cu economie subdezvoltata, 0n care produsul national brut este situat 0ntre AE dolari 5i <AA dolariMlocuitor3 aceste tari contribuind la productia mondial/ cu doar C,>F 0n timp ce tarile dezvoltate detin peste @CF din productia mondiala, desi reprezinta doar 1C,BF din populatia lumii. Cresterea sau scaderea preturilor la materii prime si combustibili, cresterea sau scaderea dobanzilor la creditele acordate diferitelor tari precum si ponderea datoriilor e"terne au facut sa creasca sensibilitatea economiilor nationale fat/ de evolutia 5i tendintele vietii economice internationale, imprimand interdependentelor dintre tari o dinamica pe care n4au avut4o pana acum. *uand 0n calcul doar trei centre de putere: $uropa (ccidentala, .merica de &ord si .sia de 'ud4$st si un singur indicator 1P#D2 se evidentiaz/ faptul ca .sia de 'ud4$st si 1<

Laponia continua sa avanseze spre primul loc, '9. avand tendinta sa decada, venind din urma tarile din $uropa (ccidentala. #nca din ultimul deceniu al secolului trecut aproape din umatate din productia mondiala, calculata ca pondere 0n P#D global, apartin .siei din zona Pacificului. 'chimbari ca acestea sunt de natura sa e"ercite o anumita reorientare 0n ceea ce priveste interdependentele internationale. Dupa al doilea razboi mondial, in special ca urmare a revolutiei tehnico4stiintifice contemporane, au aparut si au capatat o larga e"tindere cooperarea economica 5i tehnico4 stiintifica. ;oate aceste forme de legaturi economice intre state precum si multe altele poarta denumirea de flu"uri economice internationale. .cestea constituie o forma concreta de manifestare a interdependentelor dintre unitatile economice din diferite tari, dintre state 5i organisme internationale in cadrul circuitului economic mondial. #negalitatea de fort/ economica dintre tari determina inegalitati 0n schimburile internationale. $"ista o stransa corelatie intre potentialul economic al unei tari si participarea ei la circuitul economic mondial si 0ntre nivelul dezvoltarii economice si intensitatea antrenarii economice nationale 0n schimburile cu strainatatea. $conomia mondiala cuprinde o mare varietate de economii nationale, aflate 0n stadii diferite ale evolutiei lor. 9nele tari sunt puternic dezvoltate din punct de vedere economic si detin o pondere importanta 0n P#D4ul mondial 1'9., )ermania, Laponia, .nglia, #talia, Canada etc2 altele sunt tari 0n curs de dezvoltare si foarte multe alte tari sunt slab dezvoltate. )radul deschiderii economiilor nationale spre economia mondiala depinde de un comple" de factori dintre care cei mai importanti sunt: Capacitatea de a produce bunuri si servicii cerute de piata mondiala ,orta de a sustine si asimila rezultatele cercetarilor stiintifice si de proiectare integrate productiei .sigurarea unui management de calitate permanent care sa permita realizarea unei 0nalte productivitati a muncii cat si costuri de productie scazute !ealizarea unei rate de economisire 5i de investitii suficient de mari pentru a asigura echilibrul si cresterea economica Din analiza cresterii economice mondiale 0n perioada 1ACE42EEB se constata o evolutie puternica a tarilor cu mare potential tehnic si tehnologic care realizeaz/ o dezvoltare intensiv4inovativa. #n perioada 1A@E41ACE e"porturile mondiale au sporit de 1>

peste 1> ori iar 0ntre 1A>E41AC> ponderea tarilor dezvoltate industrializate 0n e"porturile mondiale a crescut de la @E,CF la @>,@F, pe cand a tarilor 0n curs de dezvoltare a scazut de la 31,1F la 23,AF. .ctualmente e"ista tendinte de tripolizare a schimburilor comerciale internationale. Comunitatea vest europeana impreuna cu '9. si Laponia au a uns sa totalizeze trei sferturi din valoarea e"porturilor mondiale.

9niunea $uropeana in lume. Politica e"terna a 9niunii $uropene

Constienta de importanta sa mondiala din punct de vedere economic si comercial,9niunea $uropeana isi foloseste influenta atat 0n interes propriu, cat si 0n interesul celorlalti. 9niunea promoveaza prosperitatea 5i spri ina valorile democratice 0n lumea intreaga3 0n acelasi timp, aceasta spri ina consolidarea stabilitatii 5i bunastarii pentru cetatenii din interiorul frontierelor sale. #ntegrarea de noi state membre 0n 9$ consolideaza rolul acesteia pe scena international/. 9$ este cel mai mare partener comercial mondial, dar, 0n acelasi timp, este cel mai mare furnizor de a utor pentru tarile 0n curs de dezvoltare. 9niunea a creat o politica e"terna si de securitate proactiva, cu posibilitatea de a efectua misiuni de gestionare a crizelor si de mentinere a pacii 0n $uropa si in 0ntreaga lume. #n conte"tul international comple" de astazi, 9$ a adaugat noi instrumente la instrumentele traditionale ale politicii e"terne. . preluat, de e"emplu, initiativa pentru a rezolva aspecte precum 0ncalzirea planetara 5i schimbarile climatice. Problemele globale necesita solutii globale... #n numar de apro"imativ cinci sute de milioane, populatia 9niunii $uropene este a treia ca m/rime din lume, dupa China si #ndia. #ntinderea sa si impactul sau din punct de vedere comercial, economic si financiar fac din 9niunea $uropeana o putere importanta pe plan mondial. .ceasta realizeaza cea mai mare parte a comertului mondial si genereaza o patrime din bunastarea mondiala.NNNNN -arimea si puterea economica genereaza responsabilitati. 9niunea este cel mai mare furnizor de asistenta financiara si de consultanta pentru tarile mai sarace. Confruntata 0n prezent cu o ordine mondiala comple"/ si fragila, 9niunea se implic/ din ce 0n ce mai mult 0n prevenirea conflictelor, in mentinerea pacii si 0n activitatile de combatere a terorismului, spri inind eforturile de reconstructie a #raNului si

1@

.fganistanului. 9niunea a preluat initiativa 0n abordarea problemei incalzirii planetei 5i a emisiilor de gaze cu efect de sera. !eunificand continentul, 9niunea $uropeana incearca sa construiasca o legatura stransa cu vecinii sai, astfel incat vechile diviziuni sa nu fie inlocuite cu o noua divizare artificiala. .stazi, 9niunea $uropeana ofera cetatenilor sai stabilitate si prosperitate si lucreaza impreuna cu partenerii sai, intr4o lume interdependenta, la diseminarea avanta elor oferite de deschiderea pietelor, de cresterea economica si de un sistem politic bazat pe responsabilitate sociala si democratie.llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll 9niunea $uropeana nu incearca sa impuna sistemul sau celorlalti, dar este mandra de valorile sale. (rice tar/ europeana democratica poate sa4si depuna candidatura pentru a deveni membra a 9niunii3 cateva tari au ales sa nu devina membre. #n >E de ani, 9niunea a reunit 2B de tari care si4au pus 0n comun, cu succes, resursele economice si politice 0n slu ba interesului comun. .stfel, 9niunea a devenit un model de cooperare 5i integrare pentru alte tari, din alte regiuni ale lumii. 9niunea $uropeana ac=ioneaza pentru propriul sau interes dar bineinteles si pentru solidaritatea internationala. #ntr4o lume caracterizata din ce 0n ce mai de interdependenta, spri inirea dezvoltarii economice si stabilitatii politice in lumea intreaga reprezint/ o investitie pentru propriul sau viitor. . utandu4i pe altii, 9niunea actioneaza pentru crearea unui mediu de siguranta 0n interiorul frontierelor sale, pentru proprii sai cetateni. #n timp ce lumea multipolarizarea planetei devine o realitate, statele membre ale 9niunii trebuie sa adopte o pozitie comuna, daca doresc ca opinia lor sa fie luat/ in considerare. .cordurile incheiate de 9$ cu partenerii sai din 0ntreaga lume merg mai departe decat simplele schimburi comerciale si asistenta traditional/ pentru dezvoltare. .cestea se refera la spri inul in favoarea reformelor economice, la sanatate si educatie, la programele pentru dezvoltarea infrastructurii si 0n anumite cazuri la cooperarea 0n domenii precum cercetarea si dezvoltarea si politica de mediu. De asemenea, acordurile furnizeaza un cadru pentru discutarea aspectelor politice precum democratia si drepturile omului. .cordurile mai recente prevad, de asemenea, ca partenerii 9niunii sa se anga eze 0n favoarea neproliferarii armelor de distrugere 0n masa.l I)estionareaJ relatiilor e"terne ale 9niunii este un proces dinamic: deoarece 9$ defineste propria sa politica e"terna, aceasta trebuie, de asemenea, sa ia 0n considerare

1B

factorii e"terni. .cesti factori se refera la interdependenta economica din ce 0n ce mai mare produsa de efectele combinate ale unui val de liberalizare a pietelor in 0ntreaga lume, ale revolutiei mondiale a comunicatiilor si ale accelerarii progresului tehnologic. 9niunea a trebuit sa4si actualizeze prioritatile in conte"tul unei concurente internationale din ce 0n ce mai puternice, ale unor flu"uri de investitii transfrontaliere din ce 0n ce mai mari si a cresterii cererii mondiale de materii prime, in special de petrol si de gaz. #n economia mondiala e"ista zeci de asocieri regionale, diferind intre ele prin diversitatea obiectivelor sau gradul de institutionalizare. Conform datelor (-C, au fost notificate peste 2EE de acorduri comerciale regionale, de tipul uniunilor vamale, zonelor de comert liber sau alte tipuri de aran amente preferentiale3 mai mult de 1>E fiind astazi in functiune. 'e asteapta ca pana in anul 2EEB, numarul acordurilor regionale negociate sa creasca la 3EE. 'tructura acestor acorduri este deosebit de comple"a si multe tari fac astazi parte din mai multe acorduri. Comertul international constituie un factor mult mai important in cadrul dezvoltarii economice pentru tarile mici decat pentru cele mari. De aceea, pentru acestea, regionalizarea constituie o modalitate mai eficienta de integrare in economia globala. Cele mai multe intelegeri de acest tip sunt intre tarile dezvoltate, in special cele europene 1@EF2, tarilor in dezvoltare revenindu4le o parte mai mica 11>F2. !estul sunt intelegeri ce implica ambele categorii de tari. )ruparile integrationiste regionale sunt e"trem de diferite si sub aspectul motivatiilor ce determina tarile sa initieze astfel de acorduri. #mpulsionarea comertului dintre statele, cel mai adesea, vecine, accesul la o piata de desfacere mai mare sau la o sursa de aprovizionare ce poate deveni mai ieftina, compensarea deficitului sau e"cedentului de forta de munca 1in functie de gradul de integrare2 pot constitui cateva dintre motivatiile economice. -ulte dintre acordurile comerciale preferentiale sunt mai ambitioase in ceea ce priveste anga amentele comparativ cu punerea in aplicare a prevederilor acestora. 'i din punct de vedere institutional e"ista deosebiri semnificative intre diversele acorduri regionale. )ruparile din .sia si Pacific, spre e"emplu, sunt mai putin institutionalizate decat cele din .merica *atina sau .merica de &ord. #n general, gradul de institutionalizare este direct proportional cu profunzimea integrarii. Cea mai

1C

institutionalizata grupare este 9niunea $uropeana, in .sia Pacific, nee"istand nici o uniune vamala, nu este nevoie de o structura institutionala pentru negocierea cu alte state din afara acordului. )ruparile integrationiste regionale si subregionale aparute dupa cel de4al doilea razboi mondial au urmarit armonizarea politicilor lor economice, asigurand, in functie de gradul de integrare, libera circulatie a produselor, serviciilor, capitalurilor si a fortei de munca. Prin constituirea acestora, tarile lumii si, in special, tarile in dezvoltare au urmarit sa4si potenteze eforturile in vederea cresterii economice sustinute, sa contracareze efectele relatiilor e"terne inechitabile si sa lichideze subdezvoltarea. $uropa reprezinta e"emplul cel mai semnificativ al acestui proces de regionalizare a economiilor nationale, respectiv 9niunea $uropeana este cea mai avansata pe calea punerii in practica a unui aran ament de integrare regionala. 'uccesul dobandit aici a oferit motivele imitarii si copierii acestui fenomen si in alte parti ale lumii. 1.Pr#"u% 2$% de regionalizare a comertului international a debutat la inceputul anilor O>E in $uropa, prin crearea Comunitatii $uropene, a continuat in .frica, din considerente de realizare a unor deziderate economice stringente sau, pur si simplu, din ratiuni de imitare a marilor metropole, si s4a e"tins in .merica Centrala si de 'ud, .sia de 'ud4$st si (rientul -i lociu. 'pecifica acestei perioade a fost dorinta de a dinamiza schimburile intraregionale. .cest val de regionalism reprezinta inceputul unui proces de mare comple"itate. 2.A% do#% $ 2$% de regionalizare a comertului international a debutat la mi locul anilor OCE, perioada in care '9. a devenit principalul actor. #n aceasta perioada C$$ a pus bazele pietei interne unice. #n acelasi timp, dupa semnarea si incheierea unor acorduri de liber schimb bilaterale cu #srael si Canada, '9. a lansat propunerea de creare a unei zone de liber schimb la nivel nord4american, concretizata in crearea &.,;.. %echile uniuni vamale sau zonele de liber schimb din .frica, .sia si .merica *atina au fost revizuite sau au fost completate cu altele noi. &oi dimensiuni ale colaborarii se inregistreaza in Piata Comuna a Americii Centrale si in A!EA". #n partea de sud a .mericii *atine a fost creata Piata Comuna a !udului 1-$!C('9!2, intr4o regiune in care e"istau si alte grupari integrationiste regionale.

1A

9ltimele evenimente arata ca procesele integrationiste au capatat un nou impuls si noi dimensiuni. *argirea fara precedent a 9niunii $uropene, eforturile sustinute ale '9. de a pune bazele unei zone de liber schimb la nivelul celor doua .merici constituie dovezi ale dinamismului regionalismului. Privit din perspectiva economica, procesul de integrare regionala a inregistrat o dinamica ascendenta datorita, in special, a urmatoarelor evenimente: cresterea posibilitatii obtinerii de efecte de creare de comert, cresterea rolului in negocierile internationale si scaderea costurilor de distributie3 incapacitatea organizatiilor internationale, in special a (rganizatiei -ondiale a Comertului, de a solutiona cu succes problemele legate de liberalizarea schimburilor comerciale la nivel multilateral, ducand la reanalizarea rolului gruparilor integrative regionale in construirea unui sistem de comert liber global. '4a demonstrat ca aran amentele comerciale regionale sunt generatoare de deturnare de comert prin instituirea unui tratament comercial preferential intre participanti, in raport cu tertii. Pe de alta parte se sustine ideea ca aran amentele comerciale regionale promoveaza ideea de comert liber si consolideaza prin aceasta conduita comerciala multilaterala, cel putin, prin doua cai: pe de o parte, crearea de comert, si pe de alta parte, adancirea integrarii contribuie atat la dinamica interna, cat si la dinamica e"terna a liberalizarii globale. .naliza efectelor blocurilor comerciale regionale poate fi analizata si pe cateva directii, cum ar fi: A. E( ct % d cr $r d co" rt *iberalizarea schimburilor in cadrul blocului comercial regional are efecte de creare de comert, permitand surselor de aprovizionare ieftine sa le inlocuiasca pe cele mai putin eficiente. $fectele de creare de comert sunt cu atat mai mari, iar cele de deturnare de comert cu atat mai mici cu cat comertul dintre state era mai puternic inaintea constituirii blocului, partenerii au un nivel de dezvoltare mai ridicat si o economie cat mai diversificata, apropierea preturilor produselor comercializate in interiorul gruparii fata de preturile mondiale este mai mare, nivelul ta"elor vamale inaintea formarii gruparii era mai ridicat, tarile au dimensiuni mari, nivelul ta"elor e"tragrupare este mai redus.

2E

-. ' n#tur#% d#n t$3 % 2$"$% !educerea sau eliminarea ta"elor vamale determina dezvoltarea altor alternative 1;%.2 pentru a compensa reducerile vamale. #n esenta, deturnarea de comert implica inlocuirea unei surse eficiente de aprovizionare din afara uniunii vamale cu o sursa ineficient/ din interiorul uniunii vamale, dar transformata in mod artificial in sursa eficienta, ca urmare a efectului ta"elor vamale. Crearea de comert presupune inlocuirea unei surse ineficiente din e"teriorul uniunii vamale cu o sursa eficienta din interior, ca urmare a suprimarii ta"elor vamale din calea schimburilor comerciale intragrupare. ,enomenele de creare de comert, ca si cele de deturnare d comert au fost puse in evidenta de teoria lui %inner. #mplicarea in astfel de acorduri implica restructurarea sistemului vamal si fiscal, ceea ce in multe cazuri presupune o armonizare a acestor sisteme intre membri gruparii, cu efecte benefice, dar si cu costuri pe termen scurt. C. In2 *t#t##% *tr$#n d#r ct #n general, efectele sunt benefice, pentru ca acordurile comerciale regionale presupun o piata mai mare, un cadru legislativ armonizat, elemente favorizante investitiilor. D. Concur nt$ Dlocurile comerciale regional induc o crestere a concurentei, ceea ce are efect asupra cresterii eficientei si eliminarii monopolurilor. De asemenea, se creaza premise pentru aparitia economiilor de scara, acces liber la o piata mai mare, pentru initierea de reforme economice, cu efecte directe asupra cresterii concurentei, pentru integrarea la nivel de firma 1asa cum s4a intamplat in cazul &.,;.2. De cealalta parte, instituirea unor bariere pentru cei din afara gruparii, are efect de reducere a concurentei. .cordurile comerciale regionale constituie, totodata, sursa pentru numeroase controverse. Dat fiind numarul lor foarte mare, volumul semnificativ al flu"urilor comerciale care intra sub incidenta lor, gruparile cu caracter integrationist suscita dezbateri din ce in ce mai aprinse.

21

Principalele aspecte aduse in discutie se concentreaza pe: 4 beneficiile si costurile pentru statele membre, comparativ cu promovarea globalizarii si neimplicarea in acorduri regionale, 4 efectele asupra statelor nemembre ale unor astfel de grupari, 4 masura in care astfel de acorduri submineaza sistemul comercial multilateral creat sub egida (-C, 4 masura in care reglementarile (-C cu privire la crearea si functionarea acestor acorduri sunt adecvate situatiei internationale actuale, 4 diferentele in capacitatea de negociere in cadrul (-C dintre diferitele grupari cu caracter integrationist, pe de o parte si tarile membre (-C si gruparile regionale, pe de alta parte. Proliferarea blocurilor comerciale regionale poate conduce la scaderea credibilitatii (-C, dat fiind faptul ca acestea constituie derogari de la principiile liberalizarii comertului. Dlocurile comerciale regionale satisfac cerintele anumitor grupuri de interese, care, a ungand la o anumita suficienta, nu mai manifesta nici un fel de interes pentru liberalizare. De altfel, din tarile membre (-C, doar -ongolia nu face parte din nici un acord regional, ABF din comertul mondial este derulat de state ce sunt membre in cel putin o grupare integrationista 1fata de BEF in 1AAE2, iar cele trei mari grupari 19$, &.,;. si .P$C2 detin BEF din comertul mondial. #n plus, cresterea fortei blocului in comertul international poate face nediscriminarea dintre membri (-C, reflectata de principiul clauzei natiunii celei mai favorizate care prevede ca avanta ele acordate de catre fiecare dintre membri sai cu privire la ta"ele vamale, alte ta"e, reguli si proceduri unui stat membru (-C trebuie acordate neconditionat tuturor membrilor. (ri acordurile comerciale regionale sunt o e"ceptie de la clauza natiunii celei mai favorizate, pentru ca avanta ele membrilor gruparilor cu caracter integrationist nu se rasfrang asupra membrilor aflati in afara gruparii. #n concluzie, tendinta de regionalizare, manifestata prin crearea si perfectionarea de grupari cu caracter integrationist este dincolo de o realitate, un fenomen dinamic, cu profunde implicatii la nivel economic, politic si social.

22

UE *# r %$t##% co" rc#$% 4 )r#c#)$%## )$rt n r# Procesul propriu4zis de integrare vest4europeana a fost demarat, acum peste o umatate de secol, de ,ranta, )ermania, #talia, (landa, Delgia si *u"embourg, celelalte noua tari care compun actualmente 9$ aderand pe parcurs, in mai multe etape. ,aptul ca numarul tarilor care au aderat ulterior la 9niunea $uropeana a sporit considerabil : cu 1>E F : fata de cel initial, acest lucru atesta atractia data de performantele deosebite realizate de aceasta forma integrationista europeana, prin activitatea sa de unire a eforturilor tarilor membre si de orientare a acestor eforturi in directia obtinerii progresului si prosperitatii. #n functie de dimensiunea resurselor umane, patru din cele cincisprezece tari ale 9niunii $uropene, si anume )ermania, ,ranta, -area Dritanie si #talia sunt tari mari, doua 1'pania si (landa2 fac parte din grupa tarilor mi locii, iar celelalte sunt considerate tari mici. R %$t##% Un#un## Euro) n cu r#2$%## !U##$%U& A#ER$CA"'(EUR'PEA" )$ RE&A*$$&E %RA"!A%&A"%$CE+ #n iunie 2EE@ a avut loc intalnirea la nivel inalt dintre '9. si 9$. Participantii, intre care presedintele 'tatelor 9nite, s4au straduit sa4si semnalizeze armonia. Dar 0n fundal s4au manifestat divergente serioase intre americani si europeni. #n centrul discutiilor se aflau domenii sensibile, precum politica energetica, schimburile comerciale globale si cooperarea transatlantica intre altele in (rientul .propiat si -i lociu si 0n campania impotriva terorismului. .ceasta cooperare e grevata de numeroase disensiuni. Colaboarera lor s4a impus si 0n combaterea pirateriei tehnologice, care a luat amploare indeosebi in China si estul $uropei. .mericanii si europenii doresc sa puna la punct un program de lucru comun, care prevede pentru prima data conlucarera dintre vami si politici in acest domeniu. &erezolvata, din pricina subventiilor agrare americane si europene, risca sa ramana orice tentativa de scoatere din fundatura a negocierilor din cadrul organizatiei mondiale a comertului. *a fel si incercarile de incheiere a unui acord comercial care sa confere societatilor aeriene accesul pe pietele interne americana si europeana. Probleme ridica si circulatia persoanelor. #nvocand ratiuni de securitate Congresul american e pe cale sa anuleze turismul fara vize in '9..

23

Nr. Crt. 1. 2. &. +. ;. :. 9. 1. 0. 10. 11. 12. 1&. 1+. 1;.

T$r#% Au*tr#$ - %/#$ D$n "$rc$ <#n%$nd$ <r$nt$ = r"$n#$ =r c#$ Ir%$nd$ It$%#$ Lu3 ".our/ U> O%$nd$ Portu/$%#$ S)$n#$ Su d#$

PN-7%oc. 5"#%. 8 SUA6 29020 2:9&0 &+100 2+900 2:&00 21210 11:+0 19900 20190 +;000 20190 2;1&0 11010 1++00 2:210

Locu% #n UE + ; 2 0 : & 1+ 12 11 1 10 1 1; 1& 9

d t#nut #n %u" 12 10 9 20 1; 11 +0 &0 2+ 2 22 11 ;2 &1 1:

Produ*u% n$t#on$% .rut ) %ocu#tor #n t$r#% " ".r $% Un#un## Euro) n 520026

Sur*$: G(!*D D.&P .;*.' 2EE2. 9niunea $uropeana, in ansamblul sau, face parte din triunghiul mondial de putere economica, alaturi de '9. si Laponia.

2<

Pr#nc#)$%## #nd#c$tor# $# tr#un/?#u% "ond#$% d )ut r C ntr % d )ut r SUA UE AAPONIA cono"#c$ Su)r$($t$ 5#n @".26 Po)u%$t#$ 5#n "#%. Loc.6

cono"#c$ PN8 SUA ) %oc. %$ )$r#t$t $ PC2C.B<E 3C.>2C 23.<EE

M%d. 8 SUA %$ )$r#t$t PCB.@AE 1<.3B1 2.A>1

A.3@3.<E> 3.23A.2BE 3@A.@@E

2B2 3BB,@ 12@

Sur*$: K9-.& D$%$*(P-$&; !$P(!; 2EE2. Pond r $ )r#nc#)$%#%or )$rt n r# co" rc#$%# $# Un#un## Euro) n 5Bn C 20006 T$r# E3)ort %$ UE I")ort %$ UE SUA 20D: 2+D1 A$)on#$ 0D1 +D9 A" r#$ L$t#n$ +D9 :D9 T$r#% ACP 2D1 2D0 T$r#% c$nd#d$t %$ UE 12 1;D: T$r#% ASEAN5($r$ A$)on#$6 1;D9 11D1 A%t t$r# &1D; &1D: Sur*$E .vram #on 4 9niunea $uropean/ 5i aderarea !om8niei, $ditura 'Qlvi 2EE1,pag. 2@. 9$ promoveaza liberul schimb prin: - reducerea reciproca a tarifelor e"terne3 - acorduri economice3 - acorduri asociative3 - acorduri de piata reglementate pentru domeniile sensibile3 - masuri defensive in cazul unor practici comerciale neloiale3 - cooperare in cadrul (rganizatiei -ondiale a Comertului. Conform estimarilor Comisiei $uropene, intre 1E si 12 milioane de slu be depind direct de e"porturi. Chiar ignorand schimburile comerciale care au loc intre statele membre, 9niunea este cel mai important partener comercial din lume. '9. sunt primul partener e"tracomunitar al tuturor tarilor 9$, cu e"ceptia Danemarcei si in acelasi timp, 9$ este, dupa Canada, partenerul principal al '9., atat in ceea ce priveste importul cat si e"portul.

2>

Comertul 9niunii $uropene cu '9. a crescut considerabil ca valoare intre 1AA> si 2EEE. Comertul total 1e"port Rimport2 s4a dublat intre primul trimestru al anului 1AA> si al treilea trimestru al anului 2EEE, crescand cu >EF la sfarsitul anului 1AAC si cu inca >EF din valoarea initiala la inceputul anului 1AAA. $"porturile au crescut in valoare de la 2@ miliarde de $C9 in 1AA> la >C miliarde de $uro in al treilea trimestru al anului 2EEE si importurile au crescut de la 2@ miliarde de $C9 la <C miliarde de $uro. Dalanta comerciala s4a imbunatatit considerabil in aceasta perioada ramanand pozitiva din al doilea trimestru al anului 1AAC pana in prezent 1desi a scazut la 3,> milioane $uro in primul trimestru al anului 1AAA23 in al treilea trimestru al anului 2EEE a atins cel mai mare e"cedent, in valoare de A,@ miliarde $uro. )ermania este principalul e"portator al 9niunii $uropene catre '9. 12AF din totalul e"porturilor 9niunii $uropene in 2EEE2, in timp ce -area Dritanie este principalul importator 12>F din importurile 9niunii $uropene 0n 2EEE2. E3)ortu%7I")ortu% Un#un## Euro) n c$tr 7d#n SUA ) t$r#% " ".r #n $nu% 2000 Econo"#$ SUA $ $2ut c % "$# $% rt r#t" d cr *t r du)$ $nu% 101+ Cresterea economiei americane a fost cea mai rapida din peste 1A ani in trimestrul al treilea, in conte"tul in care consumatorii, cu venituri rotun ite in urma masurilor de reducere a impozitelor, au iesit la cumparaturi si firmele au marit cheltuielile. Produsul #ntern Drut al '9. a crescut intr4un ritm anual de B,2F in perioada iulie4septembrie, cresterea fiind cea mai abrupta din primul trimestru al anului 1AC< si de doua ori mai importanta decat rata de 3,3F din trimestrul precedent. !itmul e"pansiunii, care a reflectat si o accelerare a investitiilor realizate de companii, a surclasat previziunile avansate pe Gall 'treet, unde ma oritatea economistilor au estimat un nivel mai apropiat de @F. Cheltuielile consumatorilor au sporit cu @,@F, rata de crestere fiind cea mai importanta de la 0nceputul lui 1ACC si reprezentand aproape doua treimi din cresterea P#D.

2@

Companiile au cheltuit fonduri mai ridicate cu 11,1F in trimestrul trei. Diminuarea investitiilor 0n sectorul corporatist a fost mult/ vreme veriga lipsa pentru o redresare economica sustinuta, in conditiile in care firmele s4au aratat reticente fata de planurile de cheltuieli pe termen lung. Diminuarea deficitului comercial al '9., pe fundalul progresului e"porturilor, a a utat de asemenea economia. %anzarile de servicii si bunuri produse in '9. au crescut cu B,CF, performanta fiind cea mai puternica din peste 2> de ani. .ctivitatea economica s4a intensificat in trimestrul al treilea, insa <1.EEE de locuri de munca din afara sectorului agricol au fost pierdute, marind totalul din perioada mandatului presedintelui )eorge G. Dush la 2,@ milioane. .dministratia Dush a anuntat cu satisfactie rezultatul pe care recentele reduceri ale impozitelor le4au avut asupra economiei, anga andu4se totodata sa impulsioneze si piata muncii. T$r#% EFPORT = r"$n#$ 20C M$r $ -r#t$n# 20C <r$nt$ 1&C It$%#$ 11C O%$nd$ +C - %/#$GLu3 ".our/ ;C A%t % 11C Sur*$: $9!(';.; 4 'tatistics in focus4e"ternal trade 2EE1. IMPORT 10C 2;C 1;C :C 11C 1C 1:C

Pe piata asiatica, 9niunea $uropeana este mai degraba slab reprezentata, comparativ cu prezenta ei pe piata nord 4 americana. De aceea, scopul 9niunii $uropene este sa:si asigure un segment din evolutia pietei asiatice in urmatorul deceniu, pentru a4si putea mentine pozitia importanta pe care o detine in cadrul economiei mondiale. 9niunea $uropeana ocupa al treilea loc in importurile Chinei si al patrulea loc in e"porturile Chinei. #n acelasi timp, pe baza 'istemului )eneralizat de Preferinte, China este a treia sursa de importuri pentru 9$ dar a unge pe pozitia a saptea cand vine vorba de e"porturi. Cea mai mare parte a comertului dintre 9$ si China se desfasoara cu produse industriale, in timp ce comertul cu produse agricole inregistreaza cifre modeste, mai putin de 3F din importurile si e"porturile dintre 9$ si China. #ntre 1AA> si 2EEE e"porturile 9$ catre China au crescut cu aproape 11,CF pe an, pe cand importurile europene de produse industriale din China au crescut cu o medie anual/ de 22F pe an. 2B

Produsele industriale domina comertul dintre 9$4!usia si 9$4China. )rupele de produse care fac obiectul schimburilor comerciale dintre acestea difera insa. De e"emplu, echipamentele electrice si electronice, impreuna cu autoturismele, au o pondere de 3CF din e"porturile 9$ catre !usia si de @EF catre China. .ceste produse sunt urmate de materialele plastice, optice si instrumentele fotografice. #mporturile 9$ din !usia sunt foarte diferite de cele din China, aproape umatate din acestea sunt sub forma de produse petroliere, fier, otel si metale pretioase. #mporturile 9$ din China includ produse care au un inalt grad de prelucrare. #n anul 2EEE peste o treime din acestea erau reprezentate de echipamente electrice si electronice, ucarii si ocuri pe calculator 1C,<F2, imbracaminte si accesorii 1@F2, produse din piele 1<F2 si materiale plastice 13,@F22E. Co" rtu% Un#un## Euro) n cu Ru*#$ ) t$r#% " ".r 100; EU1; 1111& 100: 212:1 1009 2:211 1001 22192 1000 20&;2 2000 &2:;;

'ALOARE 5"#%#o$n ECU7EURO6 D#*tr#.ut#$ ) t$r#% " ".r 5C6 = r"$n#$ M$r $ -r#t$n#$ <r$nt$ It$%#$ O%$nd$ - %/#$GLu3 A%t % &&D2 :D2 11D0 1+D0 9D& ;D2 2&D1 &2D; :D+ 11D; 1&D0 9D2 ;D1 2+D& &1D9 9D: 10D1 1&.: 1D2 ;D2 2&D: &2D0 1D& 0D2 1&D1 1D0 +D; 2&D& &2D; 9D2 10D1 1+D: 1D2 +D1 2&D& &2D0 :D: 0D9 1:D: 1D9 &D; 2&D0

Sur*$E $9!(';.; 4 'tatistics in focus4e"ternal trade 2EE2 #ntre anii 1AA>42EEE comertul dintre 9$ si !usia a inregistrat o importanta crestere 1de la 1CC13 milioane $C9M$9!( in 1AA> la 32@>> milioane $C9M$9!( in 2EEE2. Ca si in cazul Chinei )ermania este principalul partener comercial din 9$ al 2C

!usiei, aceasta tara alaturi de #talia si ,ranta in anul 2EEE au inregistrat un procent de >C,3F din totalul comertului 9$ cu !usia. De4a lungul acestei perioade relatiile comerciale ale 9$ cu !usia au inregistrat un ritm constant, singura tara a 9$ care a inregistrat o usoara crestere in aceasta perioada a fost #talia 1de aproape 2EF2. UE O<ERA RUSIEI O HONA ECONOMICA DE LI-ER SCIIM-E $"porturile de petrol si gaz natural au facut din ,ederatia !usa cel de4al treilea partener comercial al 9niunii $uropene, dupa 'tatele 9nite ale .mericii si China. Peste 2M3 din e"porturile !usiei catre 9$ sunt de energie. Puternica dependenta a tarilor din 9niunea $uropeana de aceasta din urma a fost dovedita in iarna 2EE> cand ,ederatia !usa a sistat temporar livrarile de gaz catre 9craina, fapt ce a avut drept consecinta o reducere a livrarilor catre 9$. De atunci, energia ocupa primul loc pe agenda 9$ in relatia cu !usia. Deficitul comercial al 9$ pe aceasta relatie s4a dublat din 1AAA. #n 2EE>, volumul e"porturilor rusesti catre 9niunea $uropeana s4a cifrat la 13@ miliarde 9'D si a depasit cu mult importurile din 9$ care au inregistrat o valoare de B2 miliarde 9'D. !usia a e"portat in 9$ in special petrol, gaz, carbune si nichel si a importat din tarile vest4 europene indeosebi aparatura, automobile, echipamente de telecomunicatii, medicamente, componente pentru avioane, computere si masini de spalat. )ermania, cea mai mare economie din 9$, este si cel mai important partener comercial al !usiei, detinand 3EF din totalul e"porturilor 9$ si 1AF din totalul importurilor din !usia. LosS -anuel Darroso, presedintele Comisiei $uropene, a propus crearea unei zone economice comune cu !usia in 2EE@ iulie, dupa ce aceasta tara va fi primita in (rganizatia -ondiala a Comertului. Darroso nu ascunde faptul ca ceea ce intereseaza mai mult 9niunea $uropeana este latura energetica. (ferta presedintelui Comisiei $uropene este parte dintr4un plan mai vast, de reinnoire a relatiilor economice cu !usia, mai ales ca actualul Parteneriat de Cooperare intre 9$ si !usia va fi renegociat in 2EEB. Dupa evenimentele din 2EE@ ianuarie, europenii au pus la indoiala credibilitatea !usiei ca principalul furnizor cu gaz al $uropei de %est.

2A

Co" rtu% Un#un## Euro) n cu Ru*#$ *# C?#n$ 520016 I")ortur#2001 I")ort200172000 E3)ortur#2001 E3)ort200172000 5M%d.EURO6 5C6 5M%d.EURO6 5C6 CIINA 9;&+& 9D2 2091+ 1:D1 RUSIA +90+1 2D0 29:+: &1D1 Sur*$E $9!(';.; 4 'tatistics in focus4e"ternal trade 2EE2. #n anul 2EE1 fata de anul 2EEE importurile 9$ din China au crescut cu B,2F atingand un nivel de B>3<3 mld. pe cand cele din !usia au inregistrat o crestere de doar 2,AF 1<BE<C mld.2, de asemenea si e"porturile in aceasta perioada au inregistrat cresteri fata de anul precedent, in relatiile cu China s4a inregistrat o crestere de 1@,CF iar e"porturile 9$ catre !usia au crescut cu aproape <EF fata de anul precedent. Desi e"porturile 9$ catre !usia au crescut cu 3CF in anul 2EE1 fata de anul 2EEE acestea au inregistrat o valoare mai mica 12B@<@ mld.2 decat cele pe care le4a realizat 9$ in China 123BC< mld.2. #n timpul celei de4a doua umatate a anilor 1AAE comertul dintre 9niunea $uropeana si Laponia a crescut foarte putin in comparatie cu comertul mondial. #ntre 1AA>42EEE comertul mondial a crescut cu o medie de 13,3F pe an : iar comertul 9niunii $uropene din aceasta perioada a crescut cu 12F 4 in timp ce comertul dintre 9niunea $uropeana si Laponia a crescut doar cu C,<F avand o valoare de doar <<,C miliarde $uro pentru importuri si C@ miliarde $uro pentru e"porturi. #n consecinta, cota de piata a Laponiei in comertul e"terior al 9niunii $uropene a scazut de la B,CF in 1AA> la @,@F in 2EEE.

Cresterea economiei in 9$
Comisia $uropeana a estimat o crestere de 2,2 procente pentru economia 9niunii $uropene, 0n anul 2EE@, iar pentru cele 12 state ale zonei euro a estimat o crestere de 1,A procente. #n anul 2EE<, economia celor 2> de state ale 9$ s4a ma orat cu 1,> la suta, iar eurozona a inregistrat o crestere de 1,3 procente. $stimarile sunt o e"trapolare a

3E

prevederilor de crestere economica a celor cinci economii puternice ale 9$, respectiv )ermania, ,ranta, -area Dritanie, #talia si 'pania, tari care acoper/ B> la sut/ din productia economica a 9$ si CE la suta din cea a zonei euro. Comisia a prevazut o inflatie de 2,2 la suta, pentru anul 2EE@, atat pentru 9$ cat si pentru zona euro, estimare neschimbata de la cea facuta in toamna anului 2EE>. #nflatia si preturile la petrol, adesea precursoare ale inflatiei, conduc la previziunea conform careia Danca Centrala $uropeana ar putea ridica, la intrunirea din martie, rata dobanzii de referinta de la 2,2> la 2,> procente. #n 2EEB, cresterea economica se estimeaza ca va atinge 2,2F 0n 9$ si 1,CF 0n ?ona $uro. Dupa aproape 3 milioane de noi locuri de munca create in ultimii doi ani, prognozele indica o crestere de 3,> milioane pentru perioada 2EE@4EB. Ca urmare, soma ul va scadea de la TvarfulT de peste AF inregistrat in 2EE<, la C,2F 0n 2EEB in 9$. #nflatia va ramane la o valoare usor peste 2F, in ciuda pretului 0n crestere al petrolului 4 principalul risc in calea cresterii economice. Cresterea economica se va baza pe consolidarea cererii interne, in special pe sporirea investitiilor in echipamente 1minimum >F 0n ambele zone2. $"porturile vor continua sa fie sustinute de puternica e"pansiune a economiei mondiale si de imbunatatirea competitivitatii companiilor 9$ in unele 'tate -embre. 'i situatia in )ermania se va imbunatati, daca se are in vedere prognoza de crestere economica de 1,BF pentru anul 2EE@ 1E,AF in 2EE>2, dar 0n 2EEB se va inregistra o noua scadere temporara, pana la 1.EF. .cest profil al cresterii este rezultatul masurilor de planificare bugetara, care se estimeaza ca vor avea per total un efect neutru asupra cresterii economice.

#&%$';#;##*$ #& D$?%(*;.!$. .,.C$!#*(! 4 -(;(!9* C!$';$!## $C(&(-#C$: %olumul productiei va urma trendul crescator in mare masura ca urmare a sporirii investitiilor. $"plicatia consta in refacerea increderii in climatul de afaceri, imbunatatirea perspectivelor privind profitul, usoar/ imbunatatire a conditiilor de finantare si reluarea

31

investitiilor dup/ o perioad/ de recul. Consumul privat va inregistra doar o crestere modesta, deoarece imbunatatirea situatiei de pe piata muncii se va face treptat. P$!'P$C;#%$*$ )$&$!.*$ !.-.& ,.%(!.D#*$, D.! !#'C9!#*$ P$!'#';.: !eluarea cresterii economice in 9$ este sustinut/ de perspective generale favorabile. Cresterea economiei mondiale se estimeaza ca va atinge valoarea de <,3F in 2EEB. #n 'tatele 9nite, cresterea economica va fluctua usor in urul valorii de 3F, in timp ce pentru .sia se estimeaza rate de crestere de peste B,>F, cu e"ceptia Laponiei, pentru care se prognozeaz/ valori de 2,<F in 2EEB. Dezechilibrele e"terne continua insa sa ameninte cresterea economica in $uropa. Corectia dezordonata a balantelor de cont curent ramane unul dintre principalele riscuri. Pe termen scurt, riscul principal este reprezentat de piata petrolului. Capacitatile neutilizate foarte reduse fac ca pietele sa fie e"trem de vulnerabile la perturbatiile actuale si potentiale ale operatiunilor de aprovizionare. Cum pretul al petrolului include o prima considerabila de risc datorata tensiunilor geopolitice, reviziunile pentru pretul petrolului 1o medie de @C,A dolariMbaril pentru 2EE@ si de B1 euroMbaril pentru 2EEB2 raman supuse unui risc considerabil de variatii.

'I. CONCLUHIE
Ca e"ponent al intereselor tarilor pe care le prezinta si purtatoare a ideilor si nazuintelor de progres si prosperitate in lume, 9niunea $uropeana se bucura de o larga recunoastere pe plan international. Drept urmare, ea a stabilit si intretine relatii diplomatice cu peste 13E de state de pe diverse meridiane ale globului si are statut de observator la (&9, participa la lucrarile (rganizatiei de Cooperare si Dezvoltare $conomica 1(CD$2 si ale (rganizatiei pentru 'ecuritate si Cooperare $uropeana 1('C$2, in 1AAE semnand cu alte state europene si nord4americane ICarta de la Paris pentru o noua $uropaJ, care a urmarit sfarsitul divizarii continentului si al razboiulu rece.

32

'II. -I-LIO=RA<IEE

1. #ntroducere in economia politica moderna,Philip KardUicN,Lohn *angmead,Dahadur Phan,$d. Polirom,#asi 2EE2 2. #ntroducere in dreptul $uropean4Prof univ. dr. -arin %oicu,9niversul uridic,Ducuresti 2EEB 3.http:MMUUU.euractiv.roMuniuneaeuropeanaMarticlesV displaQ.rticleMarticle#DWCA3BM$ur-onitor4Dusiness4Danca4-ondiala4 !omania4risca4supraincalzirea4economica.html <. !omania si 9niunea $uropeana, Daniel Daianu, !adu %ranceanu. $d. Polirom, #asi, 2EE2 >. !omania in conte"tul globalizarii si integrarii europene, Constantin Ciupagia, -arcel -oldoveanu, $d. $"pert, Ducuresti, 2EEB @.http:MMUUU.referat.roM B. X$conomie european/X4-irela Diaconescu 4$d. 9!.&9' Ducure5ti, 2EE< C.X$conomie european/X4Dinu -arin, Cristian 'ocol, -arius -arina54$d. $conomic/ Ducure5ti, 2EE<

33

#ntrebari si raspunsuri
1. Precizati etapele formarii economiei mondiale. a2 -ondializare prin comert e"terior a 0nceput odata cu revolutia industriala si a durat pana la 0nceputul sec. 77. b2 -ondializare prin intermediul interventiilor straine de la sf8rsitul primului razboi mondial. 2. -entionati cel putin 3 trasaturi actuale ale economiei mondialeY a2 $conomia mondial/ este caracterizat/ de concurenta3 b2 $conomia mondiala este un sistem caracterizat de interdependente3 c2 6n economia mondiala perioadele de dezvoltare alterneaza cu perioade de recesiune. 3. Care sunt cei trei piloni pe care se spri ina 9niunea $uropeanaY a2 Dimensiunea economica a integrarii3 b2 Dimensiunea sociala3 c2 Dimensiunea politica. <2 Ce implica uniunea economica totala Y 9niunea economica totala implica o completa unificare a economiilor implicate si o politica comuna in cele mai importante domenii. >2 -entionati numarul tarilor care compun zona $uro si cel putin > din acestea. ?ona euro este formata din 1@ tari, dintre care: ,inlanda, )ermania, 'pania, #talia, .ustria, Cipru, Delgia. @2 Care sunt factorii de care depinde deschiderea economiilor nationale spre economia mondialaY Capacitatea de a produce bunuri si servicii cerute de piata mondiala3 !ealizarea unei rate de economisire 5i de investitii suficient de mari pentru a asigura echilibrul si cresterea economica3 .sigurarea unui management de calitate permanent care sa permita realizarea unei 0nalte productivitati a muncii. B2 Prin ce promoveaza 9$ liberul schimbY 9$ promoveaza liberul schimb prin: - acorduri economice3 - cooperare in cadrul (rganizatiei -ondiale a Comertului. - reducerea reciproca a tarifelor e"terne3 C2 ,actorii de determinare a puterii la nivelul statelor nationale sunt urmatorii: Puterea fizica, puterea politic/, puterea militara, puterea economica.

3<

A2 !egionalizarea economiilor nationale avand ca e"emplu concret $uropa s4a produs in cate etape si in ce aniY a2 Pr#"u% 2$% de regionalizare a comertului international a debutat la inceputul anilor O>E in $uropa, prin crearea Comunitatii $uropene3 b2 A% do#% $ 2$% de regionalizare a comertului international a debutat la mi locul anilor OCE, perioada in care '9. a devenit principalul actor. #n aceasta perioada C$$ a pus bazele pietei interne unice. 1E2 .naliza efectelor blocurilor comerciale regionale poate fi analizata si pe cateva directii, cum ar fi: $6 E( ct % d cr $r d co" rt *iberalizarea schimburilor in cadrul blocului comercial regional are efecte de creare de comert, permitand surselor de aprovizionare ieftine sa le inlocuiasca pe cele mai putin eficiente. .6 ' n#tur#% d#n t$3 % 2$"$% !educerea sau eliminarea ta"elor vamale determina dezvoltarea altor alternative 1;%.2 pentru a compensa reducerile vamale c6 In2 *t#t##% *tr$#n d#r ct #n general, efectele sunt benefice, pentru ca acordurile comerciale regionale presupun o piata mai mare,elemente favorizante investitiilor.

3>