CURS PARTENERIATUL EDUCAIONAL MANAGEMENT EDUCATIONAL ANUL II, SEMESTRUL I Lect-univ.dr.Rodica Enac e !. TEMATICA CURSULUI !.

Conce"tu# de "arteneriat educationa# $. Partenerii actiuni#or educative %. Ca#itatea vie&ii co"ii#or 'n Ro()nia conte("oran* +. Co("orta(ente#e "arenta#e ,i ro#u# ace-tora .. Stadii a#e re/o#v*rii "ro0#e(e#or cu"#u#ui ,i 1a(i#iei 2. Ro#uri#e con3u4a#-"arenta#e. Di-1unc&ii#e de ro# con3u4a#-"arenta# 5. Di(en-iuni#e "arteneriatu#ui educationa# 6. Eta"e in evo#utia re#atiei -coa#a-1a(i#ie 7. Mode#e teoretice a#e "arteneriatu#ui ,coa#*-1a(i#ie !8. Con1#icte#e cu "*rin&ii ,i "o-i0i#it*&i#e de re/o#vare Re1erin&e 0i0#io4ra1ice 1. Bran Pescaru, Emilia Familia azi. O perspectiv sociopedagogic, Editura Aramis, Bucure ti, !""# !. Bistriceanu, $orina %ociologia &amiliei, Editura Funda'iei (om)nia de m)ine, Bucure ti, !""* +. $ristea, %orin ,ic'ionar de pedagogie, Editura -itera. -itera .nterna'ional, $/i inu0Bucure ti, !""" #. ,avid, Eugen .ntroducere 1n sociologie, Editura Psi/omedia, %i2iu, !""# *. ,ima, %ilvia $ei apte ani de acas, Editura ,idactic i Pedagogic, (. A., Bucure ti, 1333 4. 5a6es, 7ic86 9 Orrell, %ue .ntroducere 1n psi/ologie, edi'ia a ...0a, Editura B.$ A--, Bucure ti, !""+ :. ;acavei, Elena Pedagogie. <eoria educa'iei, Editura Aramis, Bucure ti, !""1 =. ;ara, ,aniel Educa'ie pentru educa'ie, Editura A-;A ;A<E(, %i2iu, !""4 3. ;itro&an, .., ;itro&an, 7. Familia de la A la >, Editura ?tiin'i&ic, 1331 1". ;itro&an .., $iuperca $. 0 .ntroducerea 1n psi/osociologia Alternative, Bucure ti 133: 1 i psi/ose@ologia &amiliei Ed.

11.;itro&an ., $iuperca $ .ncursiune 1n psi/osociologia i psi/ose@ologia &amiliei Ed. ;i/aela Press, Bucure ti 133= 1!. ;itro&an .olanda i 7icolae 0 Elemente de psi/ologia cuplului, Ed. %ansa, Bucure ti 133: 1+. 7icola, .oan <ratat de pedagogie colar, Editura Aramis, Bucure ti, !""" 1#. Plugaru, -iviu .ntroducere 1n sociologia educa'iei, Editura Psi/omedia, %i2iu, !""# 1*. Popescu 7eveanu, P., >late, ;., 0 Psi/ologie colar, Editura Aniversit'ii Bucure ti, 13=: 14. %ta/l, Paul 5. Familia i coala contri2i'ii la sociologia educa'iei, Editura Paidea, Bucure ti, !""! 1:. %tnciulescu, Elisa2eta %ociologia educa'iei &amiliale, vol. ., Editura Polirom, .a i, 133: 1=. %tnciulescu, Elisa2eta %ociologia educa'iei &amiliale, vol..., Editura Polirom, .a i, 133= 13. Brasmas, Ecaterina Adina $onsilierea i educa'ia prin'ilor, Editura Aramis, Bucure ti, !""!

!. CONCEPTUL DE PARTENERIAT EDUCATIONAL Parteneriatul educa'ional este unul dintre cuvintele c/eie ale pedagogiei contemporane. Este un concept i o atitudine 1n c)mpul educa'iei. $a atitudine, parteneriatul presupuneC D acceptarea di&eren'elor i tolerarea op'iunilor di&eriteE D egalizarea anselor de participare la o ac'iune educativ comunE D interac'iuni acceptate de to'i parteneriiE D comunicare e&icient 1ntre participan'iE D cola2orare Fac'iune comun 1n care &iecare are rolul su di&eritE D cooperare Fac'iune comun 1n care se petrec interrela'ii i roluri comuneG. Parteneriatul educa'ional tinde s devin un concept central pentru a2ordarea de tip curricular &le@i2il i desc/is a pro2lemelor educative. Hn a2ordarea curricular a educa'iei se identi&ic nevoia cunoa terii, respectrii i valorizrii diversit'ii. Este vor2a de o diversitate care presupune unicitatea &iecrei &iin'e umane multiculturalitatea. $opiii nu sunt normali sau anormali, ci unici, cu particularit'i di&erite, determinate de caracteristicile lor su2iective individuale i de apartenen'a lor la un spa'iu i o identitate socio0 cultural. Fiecare este purttorul unor particularit'i ce nu pot &i de&ecte sau anormalit'i, ci sunt caracteristici, rspunsuri personale la solicitrile mediului. Anicitatea vine din ecua'ia su2iectiv a &iecruia, dar i din stilurile de 1nv'are, ritmurile dezvoltrii, trsturile personale, capacit'ile, competen'ele i comportamentele &iecruia. Amprenta cultural este important pentru c determin 2og'ia diversit'ii la nivelul grupului social. Parteneriatul educa'ional este &orma de comunicare, cooperare i cola2orare 1n spriIinul copilului la nivelul procesului educa'ional. El presupune o unitate de cerin'e, op'iuni, decizii i ac'iuni educative 1ntre &actorii educa'ionali. Parteneriatul educa'ional se des& oar 1mpreun cu actul educa'ional propriu0zis. El se re&er la cerin'a ca proiectarea, decizia, ac'iunea educa'ionali. i cola2orarea dintre institu'ii, in&luen'e i agen'i i

$. PARTENERII ACTIUNILOR EDUCATI9E Parteneriatul educa'ional se realizeaz 1ntreC D institu'iile educa'ieiC &amilie, coal i comunitateE D agen'ii educa'ionaliC copil, prin'i, pro&esori, speciali ti 1n rezolvarea unor pro2leme educa'ionale Fpsi/ologi, consilieri psi/o0pedagogi, terapeu'i etc.GE D mem2rii ai comunit'ii cu in&luen' asupra cre terii, educrii i dezvoltrii copilului Fmedici, &actori de decizie, reprezentan'ii 2isericii, ai poli'iei etc.GE D in&luen'ele educative e@ercitate la anumite momente asupra copiluluiE D programele de cre tere, 1ngriIire i educare a copiluluiE D &ormele educa'iei 1n anumite perioade.

%. ARGUMENTE PENTRU DE:9OLTAREA PARTENERISTELOR EDUCATIONALE CALITATEA 9IEII COPIILOR ;N ROM<NIA CONTEMPORAN= $opilul reprezint o resurs esen'ial a oricrei societ'i, pentru simplul &apt c asigur perpetuarea societ'ii 1nse i. ,e i 1n mod tradi'ional copilul reprezint o valoare central, iar &amilia rom)neasc a investit i investe te 1n copii, perioada comunist, dar i perioada tranzi'iei au generat pro2leme sociale comple@e legate de copil i de protec'ia lui. An anumit segment din copiii (om)niei s0au con&runtat i se con&runt cu pro2leme dintre cele mai serioaseC srcie sever, sntate precar, a2andon colar, delicven', in&estarea cu virusul 5.BJ%.,A, consumul de droguri etc. Hn acest conte@t, protec'ia copilului i respectarea drepturilor sale au devenit unul din punctele0c/eie 1n preocuprile structurilor guvernamentale, ale unor institu'ii specializate i O.7.K.0uri, dar, din pcate, i 1n monitorizarea 'rii noastre de ctre organismele interna'ionaleE de asemenea este i una din condi'iile de 1ndeplinit 1n vederea integrrii 1n structurile europene. !. Nata#itatea Politica pronatalist din perioada socialist a avut e&ecte mai mult pe termen scurt i asupra anumitor categorii de popula'ie. ,ac 1n anul urmtor emiterii decretului prin care se interzicea avortul Fprin decretul nr. ::"J1344 acesta era permis doar pentru &emeile 1n v)rst de peste #* de ani, pentru cele care aveau deIa # copii sau mai mul'i i pentru cele ale cror vie'i ar &i &ost puse 1n pericol de ctre sarcinG numrul de nou0nscu'i practic s0a du2lat Frata natalit'ii aIung)nd de la 1#,+L 1n 1344 la !:,#L 1n 134:G, 1n timp msura nu a &ost la &el de e&icient, &amilia gsind miIloace su2versive de #

rezisten', ast&el 1nc)t 1n 13=3 natalitatea aIunsese aproape de cea ini'ial 0 14L. Pe de alt parte, msura a avut implica'ii di&erite pentru di&erite categorii de popula'ie. ,ac natalitatea a crescut, de i nu semni&icativ, 1n cazul clasei de miIloc, 1n sc/im2 segmentul srac, lipsit de resurse economice, sociale i culturale, a a2andonat orice 1ncercare de a controla activ dimensiunile &amiliei i a intrat 1ntr0 un proces de dezorganizare social i personal. $eea ce reprezenta o2iectivul politicii socialiste, anume stimularea cre terii numrului de copii 1n &amilie, va reprezenta p)n la urm cea mai ne&ericit consecin' a politicii respective. Familiile numeroase au devenit, din 'inta deli2erat a politicii, o pro2lem social ale crei implica'ii sunt vizi2ile i astzi. Hn acest conte@t a aprut i o ,,sciziune valoric 1n cultura natalit'ii. Hntruc)t statul nu acoperea dec)t 1n mic msur nevoile suplimentare ale &amiliei cu copii, numrul de copii dintr0o &amilie a devenit un &actor esen'ial al inegalit'ii de anse. Pe acest &ond, s0a cristalizat o cu#tur* a nata#it*&ii re-tr)n-e #a nive#u# (a3orit*&ii "o"u#a&iei, a crei cerin' central este reglarea numrului de copii 1n raport cu posi2ilit'ile &amiliei de a le o&eri spriIinul necesar reu itei 1n via'. Pe l)ng toate aceste e ecuri, politica promovat 1n scopul cre terii natalit'ii a condus i la cre terea semni&icativ a mortalit'ii i mor2idit'ii materne. (eglarea na terilor s0a realizat mai ales prin avorturi ilegale, 1n condi'ii precare din punct de vedere sanitar, ceea ce a condus la cre terea alarmant a ratei mortalit'ii materne, aIung)nd 1n 13=3 s &ie de 1" ori mai mare dec)t 1n orice alt 'ar european. ,e asemenea, propor'ia copiilor nedori'i a crescut semni&icativ, &apt care a generat supraaglomerarea copiilor a&la'i 1n institu'ii Faceasta constituie o pro2lem social grav i 1n prezentG. ,up 13=3, li2eralizarea avortului i, 1ntr0o mai mic msur, introducerea metodelor de contracep'ie moderne au condus la diminuarea mortalit'ii materne. Hn !""" rata mortalit'ii materne era de +!,4L, Fde peste cinci ori mai mic &a' de 13=3, 1ns rm)ne 1n continuare una destul de ridicatG. ,ac 1n 133" s0au 1nregistrat 3=".""" de avorturi Fpeste + avorturi la un nscut viuG, rata men'in)ndu0se &oarte ridicat i ulterior, astzi ci&rele o&iciale 1nregistreaz !*#.=** avorturi Fun avort pentru &iecare nou0nscut, &r a include avorturile din a&ara sistemului sanitar de statG. ,ac 1n 13=3 indicatorul conIunctural al &ertilit'ii indica o valoare de !,!" copii pe &emeie, 1n prezent a aIuns s reprezinte apro@imativ Iumtate 1,+" copii pe &emeie. Pe plan mondial, indicele se situa la nivelul a !,3 copii pe &emeie, dar la nivelul Europei era de doar 1,#. E@ist 'ri cu o &ertilitate mai sczut ca a (om)niei, 1n special cele estice, centrale i sudiceC (usia, Estonia, -etonia, $e/ia, %lovenia, Bulgaria, Krecia, .talia, %pania, altele cu o &ertilitate apropiat de a noastrC Austria, Angaria, Kermania, Belarus, Acraina, Polonia. * i altele cu o &ertilitate mai mare, apropiindu0se de ! copiiJ&emeieC Al2ania, ;alta, .slanda, .rlanda, 7orvegia, ,anemarca, Finlanda, Anglia, Fran'a,

Hn (om)nia, rata natalit'ii se a&l 1ntr0o continu scdere, aIung)nd 1n !""" s reprezinte numai dou treimi din valoarea ini'ial. Pe de alt parte, reducerea numrului de copii pe gospodrie s0a &cut at)t prin 1nmul'irea gospodriilor &r copii, c)t i prin scderea gospodriilor cu doi i mai mul'i copii. Kospodriile &r copii 1n 1ntre'inere au crescut sim'itor, de la apro@imativ +*M la #*M, 1n timp ce gospodriile cu doi copii s0au redus aproape la Iumtate de la apro@imativ +"M la 1=M, iar cele cu trei i mai mul'i copii cu o treime de la 11M la =M. Hn acela i timp, gospodriile cu un copil 1n 1ntre'inere au 1nregistrat o cre tere u oar de la !#,+M la !=,+M. $. S*n*tatea ,i a-i-ten&a (edica#* Bunstarea copilului este str)ns legat de starea de sntate a acestuia. ,in pcate, (om)nia ocup unul din primele locuri 1n Europa 1n ceea ce prive te mor2iditatea i mortalitatea la copii. $auzele acestei situa'ii se gsesc &r 1ndoial 1n conte@tul socio0economic al perioadei de tranzi'ie dar sunt 1n mare msur tri2utare din nou situa'iei mo tenite din perioada socialist. Hn ciuda unei scderi a mortalit'ii in&antile cu mai mult de +"M &a' de 13=3, rata se men'ine 1n continuare prin cele mai ridicate din Europa. %tarea de sntate a copiilor continu s &ie o pro2lem. Hn primul r)nd constatm o cre,tere a inciden&ei 0o#i#or -*r*ciei F2oli in&ec'ioase i parazitareG, decesele datorate acestora cresc)nd de aproape patru ori. .nciden'a <B$ a crescut de +,* ori. Ponderea copiilor su2ponderali 1n totalul nscu'ilor vii cre te de la :,+M 1n 13=3 la =,:M 1n 1333, &iind mai mare 1n Iude'ele srace ale 'rii i 1n Iude'ele cu pondere mare a popula'iei de rromi. Kreutatea medie la na tere, a&lat 1nc din 1331 la +!"" g, valoare cu !"" g. su2 aceea a copilului din 'rile occidentale a sczut i mai mult, aIung)nd la +1+" g. 1n 133:. Faptul sugereaz o nutri'ie de&icitar a &emeii gravide, dar i insu&icienta urmrire medical prenatal. Hn 1333 e@istau 1+,+ cazuri de copii distro&ici la 1""" de copii su2 + ani, inciden'a aIung)nd la !!L 1n Iude'ele din nord0estul 'rii F!4L 1n .a i i !# L 1n BasluiG. Anemia este una din cele mai rsp)ndite pro2leme de sntate la copii, ci&rele av)nd mici varia'ii de0a lungul timpuluiC circa !* L dintre copii de !0* ani i c/iar *"M dintre copii de su2 ! ani. <otu i, 1m2olnvirile de /epatit au sczut de mai 2ine de trei ori &a' de 133". ,e asemenea, ponderea copiilor vaccina'i a crescut 1n cazul tuturor tipurilor de vaccin, apropiindu0se de acoperirea complet. .at c)teva e@empleC la vaccinul ,<P a crescut de la :3,+M 1n 13=3 la 3:,+ 1n 133=, la vaccinul antipolio de la =3,#M la 3:,#M, iar cel 1mpotriva <B$ de la 34M la 33,3M.

%. Partici"area ,co#ar* Anul din &actorii care au a&ectat negativ procesul educa'ional este srcia. Pe &ondul accenturii gradului de srcie, 1n condi'iile 1n care aproape 4"M dintre &amiliile cu + i mai mul'i copii sunt srace i #"M dintre copii triesc 1n ast&el de &amilii, cre te riscul ne colarizrii, al a2andonului colar, al inegalit'ii de anse 1n plan educa'ional. Pornind de la un nivel nu &oarte ridicat, gradul de cuprindere 1n 1nv'm)ntul pre colar 1nregistreaz 1n primii ani o u oar scdere. $re terea semnalat 1n ultimii ani se datoreaz pro2a2il instituirii o2ligativit'ii anului pregtitor. a. Hn 1nv'm)ntul primar s0au 1nregistrat cele mai mari progrese, aIung)ndu0se ca practic to'i copii s &ie cuprin i 1n 1nv'm)nt. Hnregistr)nd ini'ial valori 1n continu scdere, 1ncep)nd cu 1333 rata de cuprindere 1n 1nv'm)ntul gimnazial aIunge 1n Iurul a 3#M, dep ind valoarea din 133". Faptul c e@ist copii necuprin i 1n 1nv'm)ntul o2ligatoriu se datoreaz 1n maIoritatea cazurilor srciei. Hn alte cazuri este vor2a pro2a2il de lipsa de interes a unor prin'i &a' de educa'ia copiilor sau de condi'iile di&icile de &recventare a colii din localit'ile rurale izolate. 0. P)n 1n 133+ 0 133#, rata 2rut de cuprindere colar 1n 1nv'm)ntul secundar scade dramatic Fcea mai mare scdere 1nregistr)ndu0se c/iar la 1nceput, 1n 1331G, pentru ca apoi s se 1nregistreze o cre tere u oar dar continu. %cderea ratei de cuprindere 1n 1nv'm)ntul secundar s0a datorat i restr)ngerii duratei 1nv'm)ntului o2ligatoriu de la 1" la = ani i o&ertei neatractive pentru a2solven'ii de liceu i coal pro&esional pe pia'a &or'ei de munc 0 di&icult'ile materiale ale &amiliei rm)n)nd totu i, 1n maIoritatea cazurilor, cauza principal. Ameliorarea participrii colare la nivel gimnazial i secundar este legat 1n mare parte de condi'ionarea acordrii aloca'iilor de stat pentru copii de &recventarea colii. ,e asemenea i ponderea copiilor de :01# ani necuprin i 1n coal F grupa de v)rst corespunztoare celor de = ani de 1nv'm)nt o2ligatoriuG a sczut de aproape trei ori &a' de 1333. Procente ridicate se 1nregistreaz p)n 1n 133# i se datoreaz 1n principal a2andonului la nivelul 1nv'm)ntului gimnazial. A2andonul colar s0a 1nscris de la 1nceput pe o linie descendent, ci&ra sta2iliz)ndu0se 1n ultimii ani 1n Iurul valorii de !M. (ata este 1n continu scdere la toate ciclurile de 1nv'm)nt. $el mai mare a2andon se 1nregistreaz 1n cadrul colilor de ucenici sau pro&esionale. +. Co"iii din 1a(i#ii -*race Hnc de dinainte de 13=3, &amiliile cu mul'i copii prezentau o situa'ie aparte 1n procesul de polarizare social. %itua'ia lor s0a agravat apoi datorit ocului tranzi'iei i lipsei unei politici de suport :

corespunztoare, ast&el 1nc)t copilul a aIuns s reprezinte una din categoriile cele mai dezavantaIate 1n procesul de tranzi'ie, propor'ia celor a&la'i 1n srcie &iind 1n general mai mare dec)t cea a popula'iei adulte sau dec)t cea a v)rstnicilor. ;ul'i dintre copii triesc 1n &amilii lipsite de resursele necesare pentru o dezvoltare optim. ,e i propor'ia &amiliilor cu trei i mai mul'i copii este relativ redus 1n totalul &amiliilor cu copii F1#,3MG, dac lum 1n considerare copii care triesc 1n aceste &amilii, ei reprezint apro@imativ #"M dintre copii. $opiii care triesc 1n &amilii cu cel pu'in doi copii reprezint !J+ din totalul copiilor. $opii din &amiliile numeroase se a&l 1n marea lor maIoritate 1ntr0o stare de srcie cronic. ,in ,iagnoza calit'ii vie'ii pe 1333 rezult c venitu# (ediu a# 4o-"od*rii#or cu co"ii re"re/int* nu(ai 58> din venitu# (ediu a# 4o-"od*rii#or 1*r* co"ii, valoarea scz)nd dramatic o dat cu cre terea numrului de copii pe &amilieC venitul mediu al gospodriilor cu un singur copil 1n 1ntre'inere reprezint =+,3M din cel al gospodriilor &r copii, cel al gospodriilor cu ! copii 4+,4M, cel al gospodriilor cu + copii +=,#M i cel al gospodriilor cu # i mai mul'i copii !=,3M. ,ate mai recente arat c situa'ia nu s0a 1m2unt'it. ?a(i#ii#e cu (u#&i co"ii re"re/int* 'n continuare 4ru"u# ce# (ai a1ectat de -*r*cie, inc#u-iv de -*r*cie -ever*. 7umrul de copii 1n &amilie pare s devin un predictor important al situa'iei de srcie. Fiecare copil 1n plus &a' de doilea spore te considera2il riscul ca o &amilie s intre 1n starea de srcie i, mai mult c/iar, 1ntr0o situa'ie de srcie sever. Percep'ia su2iectiv a standardului de via' concord cu datele prezentate p)n acum. ;edia cea mai mare o reprezint &amiliile cu un singur copil, &iind aproape du2l &a' de cea a &amiliilor cu # i mai mul'i copii. O categorie aparte o reprezint &amiliile monoparentale. 7ee@ist)nd dec)t un singur aductor de venit, acest tip de &amilie 1n&runt riscuri crescute, cu at)t mai mult cu c)t 1n general este vor2a de &emei singure cu copii Fveniturile &emeilor sunt 1n medie mai mici dec)t ale 2r2a'ilorG. $opiii care triesc 1n ast&el de &amilii tre2uie s dep easc nu numai situa'ia di&icil generat de lipsa unuia dintre prin'i, ci adesea i starea de srcie cronic 1n care se a&l. %pre e@emplu, venitul mediu pe mem2ru 1n ast&el de &amilii reprezint numai #+,=M din venitul mediu per capita pe ansam2lul &amiliilor, *+,3M din cel al &amiliilor cu copii i numai +=,4M din cel al &amiliilor &r copii. Aprecierea veniturilor vine s con&irme ipoteza =*M s0au declarat nemul'umi'i de situa'ia material. .. Co"iii 'n di1icu#tate Pe l)ng copiii &oarte sraci, a cror situa'ie a &ost analizat anterior, e@ist i alte categorii de copii care necesit o aten'ie special din partea statului i a societ'iiC copiii a2andona'i temporar sau =

permanent 1n institu'ii de ocrotire, a&la'i 1n plasament &amilial sau adop'ie, copiii cu diza2ilit'i sau cu anumite 2oli cronice F5.BJ%.,AG, copiii supu i unor rele tratamente Fa2uza'i sau negliIa'iG, copiii a&la'i 1n con&lict cu legea i copiii strzii. ..!. Co"iii a0andona&i, in-titu&iona#i/a&i Hn perioada socialist, sistemul de ocrotire a copilului a &ost unul prin e@celen' centralizat, orientat dup un model medical care diagnostica lipsurile din &amilia copilului i gsea ,,remediul 1n internarea copilului 1n institu'ie. (om)nia continu s ai2 i 1n prezent un numr ridicat de copii institu'ionaliza'i. ,atele statistice o&erite de A7$PA eviden'iaz &aptul c 1n (om)nia sunt apro@imativ 4 milioane de copii, din care apro@imativ !M se a&l 1n eviden'a %erviciilor Pu2lice %pecializate pentru Protec'ia $opilului. Adop'ia a &ost unul din su2iectele cele mai disputate din perioada tranzi'iei. Hn 133", (om)nia a &urnizat o treime din e&ectivul de copii adopta'i la nivel interna'ional. Hntre timp, situa'ia a revenit su2 control, ci&ra adop'iilor interna'ionale sta2ilindu0se 1n Iurul anilor 133+0133#. <otu i, 1n &iecare an, numrul adop'iilor interna'ionale l0a dep it cu mult pe cel al adop'iilor na'ionale Fspre e@emplu, 1n !""" este de aproape dou ori i Iumtate mai mareG. ,e alt&el, 1ncep)nd cu octom2rie !""1, adop'iile interna'ionale au &ost stopate pe o perioad de 1 an, datorit sistemului de&icitar de monitorizare. ..$. Co"iii cu di/a0i#it*&i Hn perioada socialist, copilul cu de&icien'e a &ost considerat ,,mai 1nt)i de&icient i apoi copil. ;edicalizarea e@cesiv 1n a2ordarea pro2lematicii acestor copii a condus la inducerea unui /andicap sever la un numr mare dintre ei. ;are parte din atitudinea negativ &a' de copiii cu diza2ilit'i care se simte i astzi la nivelul opiniei pu2lice se datoreaz politicii de institu'ionalizare i izolare anterioare anului 13=3. Hn legisla'ia noastr se 1ntre2uin'eaz termenul de persoane cu /andicap, de&inite ca persoane care, datorit unor de&icien'e &izice, senzoriale, psi/ice sau mentale, au un dezavantaI care le 1mpiedic sau le limiteaz accesul 1n condi'ii egale la via'a social, necesit)nd 1n consecin' msuri de protec'ie special 1n vederea integrrii lor sociale. Ast&el, 1n categoria copiilor cu diza2ilit'i intr persoanele cu /andicap pe urmtoarele categoriiC &izic, locomotor, somatic, auditiv, vizual, mintal, neuropsi/ic, asociat, social, 5.BJ%.,A, 2oli rare. $on&orm datelor de la ;inisterul %nt'ii i Familiei, la s&)r itul anului !""1 se 1nregistrau *3:#4 de copii cu diza2ilit'i, dintre care marea maIoritate *=4== copii triau 1n &amiliile naturale i 3

numai 1"*= de copii erau institu'ionaliza'i. Hn anul colar !"""J!""1 erau cuprin i 1n 1nv'm)ntul special un total de *"=!4 de copii cu diza2ilit'i.

..%. Co"iii cu @I9ASIDA O categorie aparte de copii 1n di&icultate o reprezint cea a copiilor seropozitivi. (om)nia are *!M din totalul copiilor seropozitivi din 1ntreaga Europa. Pe de alt parte, 3#M dintre copiii 2olnavi de %.,A sunt nscu'i 1n perioada 13=:0133". $a tendin', identi&icm men'inerea numrului mare de noi cazuri pediatrice. $opiii cu 5.BJ%.,A sunt considera'i persoane cu /andicap, cele mai grave cazuri &iind tratate ca persoane cu /andicap de gradul ., 2ene&iciind de msuri de protec'ie speciale at)t din partea statului, c)t i din partea unor O7K0uri. -a +1 decem2rie !""1, !+:: de copii %.,AJ5.B erau 1nregistra'i ca persoane cu /andicap, !!++ &iind de gradul ., 3+ de gradul .. i *1 de gradul .... ..+. Co"iii -u"u,i unor re#e trata(ente ,e i prin mass0media i prin serviciile Iude'ene de protec'ie a copilului sunt semnalate numeroase cazuri de a2uz &izic F2taie, 1n&ometare, a2uz se@ual etc.G asupra copiilor, nu e@ist o statistic o&icial sistematic sau studii reprezentative la nivel na'ional care s contureze dimensiunile &enomenului. Anual, la nivelul 'rii, sunt raportate c)teva mii de cazuri de copii0victime ale a2uzurilor de tot &elul, cele mai multe dintre ele consum)ndu0se 1n &amiliile de origine. $onte@tul socio0economic actual, dar i lipsa unor servicii specializate de identi&icare, investigare i rezolvare a acestui tip de pro2leme determin cre terea i perpetuarea anumitor tipuri de comportament a2uziv. ,atele disponi2ile privesc a2uzurile cu vizi2ilitate mare, cum ar &i cele se@uale sau cele &izice. ,e e@emplu, 1n anul 1333, statisticile indic &aptul c !3M din totalul minorilor care su&er un a2uz sunt victime se@uale. Asupra altor &orme de a2uz nu e@ist nici un &el de date, 1ntruc)t nu sunt declarate, ne&iind con tientizate ca atare de ctre victime sau de ctre ceilal'i. .... Co"iii care au co(i- in1rac&iuni Hn privin'a in&rac'ionalit'ii copiilor se constat o cre tere a &enomenului 1n ultimii ani. Hntruc)t a crescut in&rac'ionalitatea pe ansam2lul popula'iei, ponderea in&rac'iunilor Iuvenile nu 1nregistreaz varia'ii mari de la un an la altul, &iind 1n general de 301"M, 1ns, 1n ci&r a2solut, cre terea &a' de 1"

133" devine semni&icativ Fde peste !,* oriG. <otu i dup un ma@im atins 1n 133=, c)nd numrul total de in&rac'iuni comise de minori a dep it #"""", ponderea 1n total in&rac'iuni aIung)nd la 11M, 1n ultimii ! ani &enomenul pare s se 1nscrie pe o cur2 descendentC ponderea in&rac'iunilor comise de minori 1n total in&rac'iunilor era 1n !""" de doar :,!M. $ele mai rsp)ndite in&rac'iuni 1n r)ndul minorilor sunt &urtul i t)l/ria. Hn privin'a condamnrilor, acestea au crescut at)t ca numr, dar i ca pondere. $a numr, punctul ma@im a &ost atins 1n 133:0133= ani 1n care a &ost de mai 2ine de # ori mai mare &a' de 13=3. Ponderea copiilor condamna'i 1n totalul popula'iei condamnate a crescut mai ales 1n ultimii ani, aIung)nd de la *04M la 1"M i c/iar 1!,!M 1n !""1. Hn intervalul men'ionat, copiii au &ost condamna'i 1n special cu 1nc/isoarea. ,e e@emplu, 1n 133=, #4M din sentin'ele aplicate au &ost cu 1nc/isoare. ..2. Co"iii con-u(atori de dro4uri ,atele din ultimii ani eviden'iaz &aptul c numrul consumatorilor de droguri, ca i re'elele de tra&ican'i au crescut 1ngriIortor, iar v)rsta la care tinerii 1ncep s consume droguri a sczut &oarte mult. Hn 133:, #,*M dintre elevii liceelor 2ucure tene consumaser droguri, pentru ca 1n 1333 valoarea s aIung la 1"M. Pe l)ng &aptul c sunt consumatori, mul'i sunt coopta'i i 1n re'ele de tra&ic, periclit)ndu0 i li2ertatea i via'a. ,e e@emplu, 1n !""" au &ost depistate un numr de +* de in&rac'iuni privitoare la tra&ic de stupe&iante comise de minori. ..5. Co"iii -tr*/ii Hn perioada socialist, e@isten'a copiilor &r adpost era total negat. 7umrul lor era 1ntr0 adevr mult mai mic dec)t 1n prezent, 1n mare parte datorit politicilor de institu'ionalizare &oarte stricte. ,up 13=3, &enomenul ,,copiii strzii a devenit unul dintre cele mai a2ordate su2iecte, av)nd i o mare vizi2ilitate. 7umrul copiilor strzii este 1ns mult mai mic dec)t ar sugera imaginea pu2lic. %tudiile au estimat c ar e@ista +""" de poten'iali ,,copii ai strzii, mul'i dintre ei &iind doar temporar pe strad, numrul celor a&la'i e&ectiv 1n strad &iind de su2 1""". ;area maIoritate a acestor copii provin din &amilii cu pro2leme srcia, certurile, violen'a, alcoolismul, indi&eren'a sau dezorganizarea &amiliei reprezent)nd &actorii determinan'i pentru prezen'a lor 1n strad. ;ai mult c/iar, e@ist &amilii care, neav)nd nici o surs de venit, au aIuns s0 i trimit copiii 1n strad la cer it. .nstitu'iile de ocrotire sunt cel de0al doilea &urnizor de copii ai strzii datorit 11

condi'iilor proaste de via', izolrii de comunitate, violen'ei copiilor mai mari i uneori c/iar a personalului de 1ngriIire. O treime din ,,copiii strzii nu tiu s citeasc, restul av)nd pe ansam2lu un nivel colar deose2it de sczut. ;ul'i dintre ei sunt a2uza'i se@ual Fviol, rela'ii /omose@uale, prostitu'ie, realizare de materiale pornogra&iceG, o parte devenind ei 1n i i a2uzatori, angaIa'i 1n re'ele de racolare i tra&ic. Bolile cu transmitere se@ual sunt &recvente, dar rsp)ndirea 5.B nu este cunoscut, &iind semnalate numai c)teva cazuri. 2. CONCLU:II $/iar dac 1n perioada de dup 13=3 s0au 1nregistrat progrese considera2ile 1n privin'a protec'iei copilului, analiza situa'iei actuale pune 1n eviden' c)teva aspecte care necesit o aten'ie special. a. Situa&ia 1a(i#ii#or cu (u#&i co"ii "are -* -e a4rave/e 'n ti(" . %rcia i implicit riscurile la care sunt supu i copiii 1n ast&el de &amilii 1nregistreaz un trend ascendent. Con,tienti/area ace-tei "ro0#e(e r*()ne e-en&ia#* 'n de/vo#tarea viitoare#or -trate4ii 1n plan social, 1ntruc)t, prin consecin'elor sale, poate crea i alte pro2leme pentru comunitate. O ast&el de consecin' o reprezint pro2lema copiilor negliIa'i sau a2uza'i care devine un &enomen tot mai vizi2il. ,e asemenea, starea de sntate a copiilor i participarea lor colar continu s prezinte multe aspecte pro2lematice. 0. Inte4rarea co"ii#or cu nevoi -"ecia#e 'n cadru# 'nv*&*()ntu#ui nor(a# a#*turi de "roce-u# de de/in-titu&iona#i/are ,i diver-i1icare a -ervicii#or a#ternative sunt c)teva dintre rezultatele pozitive ale ini'iativelor ultimilor ani. .nclusivitatea colar pentru copiii cu diza2ilit'i moderate sau desc/iderea colilor o2i nuite pentru copiii cu diza2ilit'i moderate sau u oare, ci i desc/iderea colilor speciale pentru elevii cu diza2ilit'i severe. <re2uie avut 1ns 1n vedere c integrarea necesit o ada"tare a "ro4ra(e#or ,co#are, "re4*tirea cadre#or didactice "entru a #ucra cu ace,ti e#evi, ca("anii de in1or(are ,i "re4*tire a actori#or -ocia#i i("#ica&i 'n acea-t* -c i(0are, 1n general de/vo#tarea unei atitudini to#erante 1a&* de ace,tia. c. Nu(*ru# co"ii#or in-titu&iona#i/a&i e-te 'n -c*dere, 'n ti(" ce nu(*ru# co"ii#or "rote3a&i 'n -i-te( 1a(i#ia# are o evo#u&ie a-cendent* continu*, 1n anul !""1 &iind de peste + ori mai mare &a' de anul 133:. <rans&erul institu'iilor de la ;E$ Funit'ile colare din sistemul specialG, ;%F Finstitu'iile sau sec'iile de spital cu pro&il de recuperare distro&ici, recuperare i rea2ilitare neuropsi/omotorie sau pentru copii 5.BJ%.,AG sau %%P5 Finstitu'iile de protec'ie special a persoanelor cu /andicapG 1n cadrul %erviciilor Pu2lice %pecializate pentru Protec'ia $opilului, cu toate di&icult'ile 1nt)mpinate, a condus la o a2ordare mai cuprinztoare a nevoilor copilului i a permis o mai 2un cola2orare cu O7K0urile. <otu i, &r a pune 1n discu'ie aspectele pozitive ale 1!

dezinstitu'ionalizrii, tre2uie amintit c e@ist i unele riscuri ale acestui proces, cu at)t mai mult cu c)t se des& oar 1ntr0un ritm destul de rapid. <ocmai de aceea este necesar o eva#uare atent* a "o-i0i#it*&i#or (ateria#e ,i a1ective a#e 1a(i#ii#or de a 1ace 1a&* reinte4r*rii co"i#u#ui.

+. COMPORTAMENTELE PARENTALE BI ROLUL ACESTORA Prin structura sa ereditar &iecare individ uman este unic. Fiecare om se na te cu o anumit constitu'ie, rezultant a programelor ereditare meta2olice ca genitorilor. Hn'elegem prin constitu'ie o structur organo0psi/ic individual, 1n totalitate 1n acela i timp de ordin ereditar i do2)ndit. ,urata vie'ii individuale, rezisten'a la 2oal sau gradul dezvoltriii sanogene a individului sunt rezultatul unor procese meta2olice, de ordin &izico0c/imic de la nivelul celular av)ndu0 i originea 1n celulele se@uale parentale. Aneori aceste procese c/imice determin di&erite displazii sau mal&orma'ii traduc)ndu0se prin de&icien'e &unc'ionale latente sau mani&este, aprute &ie 1n copilrie, &ie 1n decursul vie'ii. Bom putea 1n'elege ast&el cuprinz)nd toate procesele cu determinare primar 1n structura genetic a individului i cu determinri secundare 1n &elul su de via', msura 1n care personalitatea este condi'ionat de ansam2lul proceselor genetice ini'iale dar i de 1ntregul condi'iilor de via' individuale intra si e@trauterine, de ordin individual0psi/ologic sau psi/o0social i cultural. Anicitatea constitu'iei 2io0psi/ice determin ast&el unicitatea modalit'ilor di&eren'iale ale reac'iilor individuale la 1mpreIurimi e@terne. Hn aceast a2ordare, individul uman nu este determinat e@clusiv de &actorii 2iologici constitu'ionali. El se dezvolt 1ntr0un c)mp psi/ologic FNurt -eOinG, mani&est)nd adesea procese de compensare sau de supra compensare, reu ind nu numai s s corecteze i s ec/ili2reze o de&icien' congenital a unor aptitudini ci i s le dep easc, omul a&irm)ndu0 i personalitatea pe alte planuri. $ondi'iile dezvoltrii individuale, &orma'ia personalit'ii nu sunt dependente a adar numai de datele 2iologice ini'iale ci i de &actori psi/osociali care intevin /otr)tor 1n destinul individual. Printre aceste condi'ionri multiple vom strui asupra semni&ica'iei rolurilor educative parentale accentu)nd nevoia pro&und a individului uman i cu deose2ire a copilului de a iu2i i de a &i iu2it. Rolul mamei i a particularit'ilor constitu'iei

1+

Rolul educativ al mamei a constituit mult vreme tema privilegiat a studiilor privind dezvoltarea copilului i integrarea sa social. Prioritatea 2iologic dar i educa'ional, revine mamei. Ea se a&l 1n cel mai str)ns i mai 1ndelungat contact cu nou0nscutul. Hn anii 13*"0134" a &ost acreditat ca universal, o segrega'ie net a rolurilorC 2r2atul e@ercit o activitate pro&esional, e@tradomestic, &iind cel ce asigur resursele economice ale grupului &amilial, iar &emeia este cea care asigur continuitatea &amiliei nsc)nd i cresc)ndu0 i copiii. ;aternitatea a &ost trans&ormat 1ntr0un cult, iar &emeia mam glori&icat. %tudii din 13=3 sus'in importan'a e@trem a mediului &amilial asupra dezvoltrii copilului. 7umeroase varia2ile sunt astzi recunoscute ca &iind determinan'i care ac'ioneaz puternic asupra dezvoltrii intelectuale 1n copilaria mic. Aceste varia2ile puse 1n eviden' la ora actual suntC P...0ul mamei, atitudinile sale educative, trsturile sale de personalitate, comportamentele sale educative, stilul sau interac'ional etc. Fc&. Pourtois i ,esmetG. Relaia mam-copil a &ost trans&ormat 1n Qc/eie a 1n'elegerii procesului de umanizare i socializare a copilului. ;ama devine, instrumentul prin care se traseaz destinul copiluluiC 1ntreaga dezvoltare intelectual i emo'ional a acestuia, reu ita sa colar, integrarea sa social, totul este pus pe seama rela'iei precoce cu mama care este considerat o prezen' indispensa2il i de ne1nlocuit. Acest punct de vedere a condus la o e@agerare a 1nsemnt'ii mamei. %0a aIuns de la imaginea mitic a mamei, care asigur 2unstarea copilului ctre o imagine a mamei culpa2ile de toate relele care i se pot 1nt)mpla acestuia. ;ama reprezint centrul e@perien'elor copilului pe plan &iziologic, psi/ologic Fa&ectiv i intelectualG. Ea reprezint sursa esen'ial a 1ntregii dezvoltri mentale a copilului precum i sursa de stimuli a&ectivi orienta'i ctre copil. Pentru copil mama este primul contact cu lumea, cu semenii. (ela'ia dintre mam i copil se realizeaz prin voce, /ran, miros, mi care, vedere, sentimentul de securitate, satis&ac'ie, Ioc. O2serva'iile comparative sv)r ite pe scar intins 1n di&erite 'ri au &ost concordanteC $opilul, de i 1ngriIit su2 raport &izic, dup toate criteriile tiin'i&ice, pericliteaz i moare dac este lipsit de dragoste matern i patern sau de a&ectivitatea unor in&irmiere devotate. Beri&icarea acestui &apt a &ost &cut printr0un studiu statistic comparativ 1ntre copiii interna'i 1ntr0un cmin0spital 1n care condi'ia &izic i coe&icientul intelectual al copiilor erau 1n scdere, iar mortalitatea atingea +:M i starea copiilor unor delincvente 1n general prostitutate, care au re&uzat s se despart de copiii lor 1ngriIindu0i 1n 1nc/isoareC copiii acestor condamnate, de i triau 1n condi'iii igienice mai pu'in corespunztoare s0au dezvoltat normal. 1#

Beri&icri multiple au &ost sintetizate de %piltz i al'i autori 1n urma unor o2serva'ii privind recuperarea rapid 1n greutate, condi'ie &izic i coe&icient intelectual la copii reintegra'i 1ntr0o atmos&er a&ectiv, &ie prin prezen'a mamei, &ie a unei persoane care tie s 1nlocuiasc dragostea matern. Beri&icri statistice tot at)t de concludente au &ost &cute i la adul'ii care, 1n timpul copilriei au &ost victime ale acestei caren'e a&ectiveC numrul delincven'ilor, nevroticilor sau al indivizilor prezent)nd di&icult'i de adaptare social era cam de #0* ori mai mare la indivizii care nu au cunoscut 1n copilrie a&ec'iunea matern. Atitudini#e (aterne nocive pot declan a apari'ia unei game largi de 2oli la copil, pe plan somatic, psi/ic sau psi/o0somatic. Hn sensul acesta psi/analiza a sta2ilit o coresponden' 1ntre atitudinile materne nocive i 2olile copilului. %emni&icative sunt din acest punct de vedere coresponden'ele sta2ilite de K. ;auco Fapud. Enc/escuGC Atitudini (aterne nocive Re-"in4ere "a-iv* Re-"in4ere activ* So#icitudine anDioa-* eDa4erat* An4oa-* (a-c)nd o-ti#itatea O-ci#a&ii 'ntre r*-1*& ,i o-ti#itate 9aria&ii cic#ice de di-"o/i&ie O-ti#itate con,tient re1u#at* Privare a1ectiv* "ar&ia#* Privare a1ectiv* tota#* Gocuri 1eca#e @i"erti(ie a4re-iv* De"re-ie Mara-( Co#i#e co"i#u#ui Co(a nou-n*-cutu#ui 9o(i-(ente ,i 0o#i re-"iratorii Co#ici di4e-tive Ec/e(e @i"er(o0i#itate E0a#an-areF

Putem o2serva ast&el c mama reprezint pentru copil din punct de vedere psi/analitic nu numai o surs de stimuli cu e&ect pozitiv ci i o surs de &rustrri i caren'e cu e&ect negativ, 1*

mor2igenetic se pare c 1n sensul acesta, mama 1n raport cu tatl are un e&ect mult mai direct, mai important i imediat asupra dezvoltrii copilului. E&ectele negative ale modelului patern se vor mani&esta mai t)rziu 1n comportamentul i atitudinile copilului, 1n modelul personalit'ii acestuia. E&ectele negative ale modelului matern se mani&est precoce 1n special 1n s&era emo'ional0a&ectiv, vegetativ i somatic. Putem distinge ast&el urmtoarea tipologie a mamelor C mama captiv, caracterizat prin egoism, ar/aism al comportamentului a&ectiv, caracter imperios, vigilentE mama abuziv este tipul care nu poate desprinde dragostea matern de propria persoanE mama nesecurizant este cea care prive te copilul ca pe un miIloc i nu ca pe un scopE mama intelectual se caracterizeaz prin ordine, corectitudine, metod, griI de ec/ili2ru alimentar i igienic, preval)nd 1n &elul acesta asupra aspectelor emo'ional0a&ectiveE mama copiilor infirmi este /ipergriIulie, scrupuloas, agresiv uneori &a' de in&irm cruia 1i rne te orgoliul cre)ndu0i un sentiment de in&erioritate.

Rolul tatlui Potrivit investigatiilor lui ,urning F133*G, a2ia dup anii R:" implica'iile prezen'ei tatlui au atras aten'ia speciali tilorE 1n literatura tiin'i&ic european aceast tem &iind a2ordat doar la s&)r itul anilor R=". ;odelul tatlui autoritar, impus de tradi'ia &unc'ionalist ca universal, este departe de a prezenta o imagine a tatlui care s corespund realit'ii zilelor noastre. .storia, tiin'ele Iuridice i cele sociologice o2serv c 1ncep)nd din secolul S.S, autoritatea patern a &ost sistematic sla2it. Fein F13:=G avanseaz ideea unei evolu'ii a atitudinilor parentale de la perspectiva tradi'ional tipic anilor R#"0R*", con&orm careia tatl nu se ocupa de copiii si, ocup)ndu0 se de succesul pro&esional personal, rolul su de printe const)nd 1n a asigura un nivel corespunztor al veniturilor i un statut social, la perspectiv 1n emergen'. Aceasta este 2azat pe postulatul c 2r2a'ii sunt, din punctul de vedere al naturii lor, tot at)t de capa2ili ca i &emeile s se implice activ 1n tot ceea ce 'ine de educa'ia i 1ngriIirea copilului, singurele comportamente ce 1i rm)n inaccesi2ile &iind purtarea sarcinii i alptarea. O ast&el de implicare este util &unc'ionrii &amiliei ca 1ntreg, dar i 2r2atului 1nsu iC acord)nd 1ngriIiri copilului el poate o2'ine un pro&it 1n planul 2unstrii personale, dat &iind c rela'ia cu copilul 1i o&er resurse a&ective importante. 14

Kaut/ier F13=:G utiliz)nd e@presia noul tatH arta cC valorizarea sentimentului patern se caracterizeaz printr-o puternic investire emoional a brbatului n sarcina partenerei sale. 7a terea i primele mi cri ale copilului genereaz un Qcoup de &oudre care pecetluie te ata amentul a&ectiv al tatlui &a' de copilul su. 7oii ta'i atri2uie o &oarte mare valoare rela'iei conIugale i sentimentelor care o 1nso'esc. <eza unei legturi 1n mod natural, deci implaca2il, mai sla2e 1ntre copil i tat este a2andonat. $opiii se pot sim'i lega'i de ta'i asa cum se simt lega'i de mame, dac tatl petrece su&icient timp cu ei i le acord su&icient 1ngriIire i aten'ie. Fc&. %a@ton, 133"G. %ingl6 F1334G considera c a doua Iumatate a secolului S.S reprezint o nou etap 1n evo#u&ia 1a(i#iei (oderne, caracterizat prin &aptul c di&eren'ierea &emininJmasculin nu mai urmeaz a@a a&ectivitateJautoritate, iar autoritatea patern este desta2ilizat progresiv. Are loc o revolu'ie a raporturilor tatlui cu copilul, raporturi care se su2sumeaz din ce 1n ce mai pu'in unei logici statutare i din ce 1n ce mai mult unei logici rela'ional0a&ective. $orel)nd rezultatele cercetrilor, s0ar putea a&irma c societatea contemporan repune 1n discu'ie nu autoritatea patern FparentalG, ci resursele i criteriile ei de legitimare, &ac)nd din a&ec'iunea, disponi2ilitatea, altruismul, sacri&iciul prin'ilor resurse importante i unul din criteriile esen'iale de legitimare a puterii lor. <otu i, 1n po&ida revolu'iei semnalate 1n domeniul paternit'ii, se pare c toate anc/etele, indi&erent de metodologia utilizat, indic o implicare mai mare a mamelor i una comparativ mai redus a ta'ilor 1n 1ngriIirea i educarea copiilor. %tudii sintetizate de %egalen, 13=1, arat c, c/iar i atunci c)nd c/estionarele su2liniaz c, la nivelul opiniilor, su2iec'ii au atitudini Qegalitare, consider)nd c mama i tatl tre2uie s &ie preocupa'i 1n egal msur de pro2lemele copiilor lor, 1n practicile cotidiene apar mari di&eren'e 1ntre con'inuturile rolului masculin i ale celui &eminin. <eza unei sla2e implicri paterne este con&irmat i de alte studii. Neller/als i ;ontandon, 1331, arat c, ta'ii intervin direct 1n reglarea comportamentului copiilor de dou ori mai pu'in dec)t mamele, iar atunci c)nd o &ac, interven'ia lor este mai mult normativ, const)nd 1n a comenta, 1n a impune, a permite sau a interzice o activitate, a e@plica principii morale. $on&orm cercetrilor acestor doi autori, pu'ini sunt cei care urmresc e&ectiv i sistematic activitatea copilului i o sus'in emo'ional. Aceea i implicare comparativ mai sla2 este identi&icat i 1n domeniul comunicrii. %e pare, con&orm acelora i studii c, e@ist o comunicare sensi2il mai ampl cu mamele, iar caren'ele 1n comunicarea cu tatl sunt, de regul, compensate printr0o comunicare mai intens cu mama. O caren' 1n comunicarea cu mama, 1ns, nu este aproape niciodat compensat prin comunicarea cu tatl. Pe de alt parte, de i activit'ile comune prin'i0copii sunt &recvente, tatl este i 1n acest caz mai pu'in prezent dec)t mama. 1:

Neller/als i ;ontandon pun 1n eviden' un rol instrumental sla2 al tatlui i un rol comple@, simultan instrumental i e@presiv, al mameiC Qrolul patern este mai degra2 secundar dec)t speci&ic i, reciproc, rolul matern este &oarte cuprinztor. <otu i o anumit specializare instrumental a 2r2atului e@ist Fresursele pe care el le o&er copilului &iind in&orma'ie, clarviziune, cooperare, &ermitateG, &emeile pr)nd a avea cvasi0e@clusivitatea resurselor e@presive F1n'elegere, protec'ie, complicitateG . %ingl6 F1334G vor2e te mai degra2 despre o alt manier de a &i printe, &r ierar/ii, rolul matern i rolul patern fiind specifice i complementare. (ealiz)nd un e@amen calitativ al gestiunii timpului autorul arat c duratele pe care prinii le petrec alturi de copiii lor ndeplinesc trei funcii explicite : &unc'ie de 1ntre'inere i repara'ie, corespunz)nd activit'ii menaIere Fpregtirii mesei, 1ntre'inerii o2iectelor de 1m2rcminte etc.G sau unor activit'i legate de sntatea copilului E alta Qde recon&ort FIocuri comune, momente de tandre'e i con&esiuneGE &unc'ie de Qdezvoltare, corespunztoare unor o2iective educative e@plicite. $on&orm acestei clasi&icri di&eren'ele dintre 2r2a'i i &emei apar cu claritateC 1n timp ce &emeile asigur toate cele trei &unc'ii, independent de a2sen'a sau prezen'a so'ilor, 2r2a'ii sunt Qspecializa'i e@clusiv 1n &unc'ia de recon&ort. <atl intr de unul singur 1n contact cu copilul numai pentru a se Iuca, a tri satis&ac'ia unor gesturi de tandre'e reciproc sau pur i simplu pentru a se convinge, dup Qaerul senin al copilului, c Qtotul este 1n regul. ,ac intervine 1n alte momente el o &ace pentru Qa da o m)n de aIutor mamei, dac nu 1ntotdeauna 1n prezen'a acesteia, cel pu'in la solicitarea ei. Paternitatea contemporan se caracterizeaz pentru %ingl6 prin trei trsturiC Puine relaii directe cu copilul; Responsabilitatea familiei ca unitate; econdarea soiei n activitatea cotidian.

(olul educativ al tatlui nu este, 1n cele mai multe cazuri, 1n'eles ca secundar nici de 2r2a'i nici de &emei. ,eose2irile dintre rolul masculin i cel &eminin vizeaz modul, natura implicrii i nu gradul, mai mic sau mai mare de implicare, care nici nu poate &i evaluat, 1ntruc)t nu pot &i calculate cantitativ comportamente di&erite calitativ. Ele relev 1n esen' dou raporturi cu timpul i cu spa'iul, dou viziuni asupra lumii, dou morale. 1=

Hn timp ce spa'io0temporalitatea matern este continu, duratele i spa'iile &iind indistincte, multi&unc'ionale i multirela'ionale, cea patern este discontinu, duratele i spatiile sunt delimitate clar 1n &unc'ie de activitatea des& urat i de tipul de rela'ie. An modus vivendi di&erit orienteaz ac'iunile celor doi parteneriC mama munce te Qpentru ceilal'i, alturi de ei E tatl munce te Q singur, pentru ceilal'i. <atl este sim2olul autorit'ii care regleaz rela'iile colective, asigur securitatea i 1ncrederea &amiliei. Prin aceasta el devine centrul de greutate al &amiliei i modelul principal de re&erin'. ;odul 1n care tatl 1 i e@ercit rolurile sale di&er 1n raport cu caracteristicile sale. Ast&el putem vor2i despreC aG tatl agresiv! violent! autoritar! intolerant! b" tatl bl#nd! cald! prietenos! c" tatl depresiv! anxios. $ei mai mul'i cercettori sunt de acord 1n privin'a &aptului c tre2uie &cute mai multe studii privind adaptarea rolului! a comportamentului patern. Par$e! un ini'iator al acestui domeniu, a aIuns la concluzia c nu sunt di&eren'e semni&icative 1ntre adaptarea rolului matern i a celui patern. %inguri, cu copii lor, ta'ii au acela i comportament ca i al mamelor. Par$e consider c dac trio0ul este reu it, ta'ii au tendin'a de dou ori mai mult ca mamele, s m)ng)ie copilul pu'in mai mult, dar aceasta z)m2e te mai pu'in. An studiu recent arat c ta'ii care stau cu copiii imediat dup na tere demonstreaz c interac'ioneaz cu nou0nscutul, sunt mai griIulii &a' de acesta i o2'in satis&ac'ie personal. Prezena tatlui la na tere i contactul tat0copil imediat dup na tere este &oarte important. <impul petrecut cu nou0nscutul 1n primele zile dup na tere in&luen'eaz comportamentul a&ectiv al tatlui. $u c)t un tat poate petrece mai mult timp cu copilul 1n primele zile dup na tere, cu at)t va &i mai mare interesul i plcerea de a interac'iona cu el. ,up primele zile de la na tere F1n spital i pro2a2il, urmtoarele c)teva zileG, munca i alte o2iceiuri 1i distrag aten'ia tatlui. El trece, de asemenea, prin sc/im2are de rol. ,ac acesta e primul lor copil datorit aten'iei pe care o acord mama nevoilor copilului, ta'ii s0ar putea sim'i negliIa'i sau 1n competi'ie cu el. $)nd sunt i al'i copii 1n &amilie, tatl 1 i va asuma un rol mai a&ectiv i va avea griI de ei.

13

Comportamentul afectiv al primilor copii fa de nou-nscut $)'iva &actori in&luen'eaz reac'ia primului copil &a' de nou0nscutC 1. !. +. #. *. 4. :. v)rsta copiluluiE participarea la educa'ia prenatal F1nso'irea mamei la vizitele prenatale, ascultarea pregtirea evenimentuluiE sentimente de protec'ie i dragoste parental i calitatea vie'ii de &amilieE discu'ii despre sentimentele lui legate de nou0nscut, 1nainte ca acesta s aparE prezen'a la na tereE posi2ilitatea de a interac'iona imediat cu nou0nscutulE

2tilor inimii &tului, aIutarea la pregtirea camerei pentru nou0nscutGE

(spunsul nou0nscutului o&er &ratelui mai mare acela i sentimente ca i prin'ilor. Anele e@presii ale primului copil pot &iC ,,copilul nostru, ,,surioara mea, ,,&r'iorul meu. Pot mani&esta m)ndrie, 1nc)ntare, curiozitate, ner2dare 1n a0 i accepta rolul de frate mai mare. Pentru al'ii, 2rusca apari'ie a unui nou0nscut i pierderea aten'iei prin'ilor pot na te sentimente de nesiguran! frustare! m#nie. Ace ti copii se pot sim'i 1nlocui'i 1n su&letul prin'ilor iar ei nu tiu s cear a&ec'iune. Al'ii se pot 1nc/ide 1n sine. $opii mici vz)nd apropierea dintre mam i sugar din timpul alptrii, vor dori i ei s sug. Anii pot mani&esta ostilitate &a' de sugar, ori pot regresa comportamental sug)ndu0 i degetul, ud)nd patul. Comportamentul bunicilor ;aIoritatea 2unicilor sunt 1nc)nta'i de apari'ia unui nou0nscut. Pentru mul'i evenimentul re1nvie amintiri clduroase, &ericite, zilele de mult ale rela'iei lor, ziua na terii copilului care acum devine mam sau tat, copilria acestora. Pe de alt parte, nepotul asigur continuitate &amiliei. Bunicii prezint deseori acela i comportament cu al prin'ilor &a' de copil. Ei, de asemenea, caut s ai2 un contact vizual i ver2al cu copilul, prin care s0l controleze. ,e o2icei, 2unicii sunt cei mai sta2ili 1n in&luen'a copilului. Pentru cei mai mul'i dintre noii prin'i, proprii lor prin'i reprezint o surs de inspira'ie. Ace tia F2uniciiG 1 i sus'in emo'ional copiii, 1 i 1mprt esc e@perien'ele i cuno tin'ele i o&er con&ortul psi/ic necesar 1n timpul crizelor minore F i maIoreG care apar 1n orice &amilie nou creat. -a nevoie, 2unicii pot o&eri aten'ie, dragoste i siguran' prin'ilor c)nd sunt !"

demoraliza'i.O separare legal sau psi/ologic ar putea, de asemenea, priva noua &amilie de acest spriIin important. Influenele culturale ,eseori rolul parental, comportamentul este determinat de valorile, principiile morale i culturale. ,e e@emplu, rolul activ al 2r2atului 1n cre terea nou0nscutului este determinat de mediul cultural 1n care trie te. Hn anumite culturi c/iar i implicarea &emeii 1n cre terea nou0nscutului poate &i limitat. (esponsa2ilitatea 1ngriIirii copilului 1n primele luni din perioada postnatal revine altor &emei din &amilie. Bunicile pot e@ercita in&luen'e mari 1n comportamentul noilor prin'i. $uplul 1 i 1ngriIe te copilul 1n perioada postnatal in&luen'at de practicile i metodele culturii respective. Aceste culturi impun metode speci&ice de 1m2iere, diete speciale i c/iar restric'ii la anumite activit'i proaspetelor mame Rolul familiei ,in punct de vedere psi/ologic copilul este i rezultatul naturii rela'iilor dintre prin'ii si. Acest aspect este deose2it de important i analiza lui va pune 1n eviden' aspecte atitudinale di&eren'iale ale tatlui i ale mamei &a' de copil. ;orala matern se 2azeaz pe Qaltruismul pro@imit'ii, 1n timp ce morala patern dezvolt un Qaltruism la distan'. %peci&icitatea paternit'ii const 1n desc/iderea ctre lumea e@terioar, tatl reprezent)nd intermediarul 1ntre aceasta din urm i copil. Hn compara'ie cu egocentrismul pe care 1l cultiv atitudinea matern, atitudinea tatlui arat copilului c nu este centrul universului i 1l o2lig s0 i dimensioneze nevoile, dorin'ele, 1n &unc'ie de constr)ngerile raporturilor sale cu lumea. .. STADII ALE RE:OL9=RII PROCLEMELOR CUPLULUI BI ?AMILIEI Familia ca realitate sociala comple@a este su2iect si o2iect a numeroase cercetari inter si multi0disciplinare, asa cum arata .. ;itro&an si $. $iuperca F133=G, intre care cele de psi/ologie sociala, sociologie, antropologie, psi/oterapie si psi/opatologie detin pozitii prioritare. $a urmare, o serie de paradigme, &iecare cu concepte, metode proprii de investigare, cu virtuti si limite, incearca sa e@plice &unctionalitatea &amiliei. !1

.n prezentarea acestei teme, am optat pentru clasi&icarea realizata de .. ;itro&an si $. $iuperca F133=, pp. 1#+014+G, dar in&ormatiile au la 2aza mai multe surse de in&ormatii FP. .lut, !""*, A. Baran0 Pescaru, !""# s.a.G. <eoreticienii dezvoltarii trateaza ciclurile vietii individuale si &amiliale in termeni de stadii speci&ice. %c/ema ciclurilor vietii &amiliale, ela2orata de (. 5ill F13:"G precizeaza intervalele de timp in care se produc sc/im2ari in dezvoltarea &amiliei. Aceste stadii sunt urmatoarele Fc&. .. ;itro&an, $. $iuperca, 133=GC stadiul initial al relatiilor familiale ale cuplului fara copii cuplul este dominat de e@pansiunea dorintei de intretinere a con&ortului a&ectivE stadiul vietii cuplului cu copii prescolari este stadiul in care se FreGsta2ilesc regulile de 2aza ale vietii conIugale, zonele de toleranta si intoleranta in cresterea copiilor care sunt inca miciE stadiul familiei cu copii de varsta scolara reprezinta stadiul in care rolul de parinte al &iecarui partener devine mai di&icil datorita intrarii copiilor in scoalaE este o perioada propice crizelor in cadrul relatiilor de cuplu, crize care se pot solda c/iar cu inevita2ila destramare a cupluluiE stadiul familiei parasita de copiii deveniti adulti % rolul parental devine mai comple@ prin plecarea copiilor din casa parinteascaE asistam, de multe ori, si la o criza a identitatii pro&esionale datorata dezagregarii rolului pro&esionalE in general, aceasta perioada este caracterizata &ie prin tensiune Fnervozitate, an@ietate a mamei, ca urmare a menopauzeiG, &ie prin liniste su&leteasca Freinstalandu0se, la un nivel mai inalt, iu2irea si tandretea, pentru a in&range singuratatea si 2atraneteaGE stadiul &familiei' omului singur (vaduvia" % apar pro2leme noi legate de pierderea sotuluiJsotieiE in sc/im2, aparitia nepotilor re&ace ec/ili2rul vietii. <eoria dezvoltarii analizeaza, asadar, sc/im2arile la care se pot astepta mem2rii &amiliei pe parcursul e@istentei lor. <eoria structurala aduce in discutie pro2lema sc/im2arilor care intervin in interiorul cupluluiC tranzitia cuplului de la structura de tip institutional (traditional" la cea de tip democratic (modern" % se dez2ate, cu deose2ire, pro2lema rolului &iecarui partener in cuplu F rolul T comportamentele pe care ceilalti le asteapta de la individul care ocupa o pozitie sociala determinanta, un statut social %toetzel, 134+GG. <ranzitia cuplului de la structura de tip traditional la cea de tip modern a adus o serie de sc)imbari in ceea ce priveste factorul afectiv. !!

Familia traditionala era in primul rand o unitate de productie si reproductie si, nu in mod deose2it, a&ectiva. Ea constituia un mecanism de transmitere a proprietatilor si a rangului social din generatie in generatie. Astazi, ordinea acestor prioritati s0a inversat. -egaturile cu lumea e@terioara au sla2it, in timp ce relatiile dintre mem2rii cuplului s0au intarit. .n societatea moderna, &actorul a&ectiv primeaza atat in relatia cu partenerul, cat si in relatiile dintre copii si parinti. Bar2atii si &emeile cauta acum intimitatea iu2irii, considerata e@trem de importanta, esentiala pentru supravietuirea emotionala. $and intimitatea esueaza, personalitatea este pusa in pericol. .n spatele lui te iu2esc arata ,ruta F133=, p. =3G se a&la niste mize si asteptari care dovedesc ca relatia de dragoste nu este simpla. A trai in cuplu este adesea in imaginea multora, o posi2ilitate de a0ti gasi &ericirea, de a0ti realiza propria identitate, de a cauta verita2ilul sens al vietii care sa nu &ie egoist. Biata in doi tre2uie sa compenseze, ast&el, toate &rustrarile vietii, &iind locul unde omul se intareste a&ectiv, unde recastiga &orte si unde gaseste ec/ili2rul. .nca din deceniul al #0lea al sec. SS, in psi/ologia sociala americana, se incearca e@plicarea armonieiJdizarmoniei cuplului conIugal prin magnitudinea di&erentelor dintre la ce s0au asteptat partenerii privitor la viata de cuplu si ceea ce0au gasit ei in realitate, dintre rolurile e@pectate si rolurile e&ectiv per&ormante. Pro2lematica rolurilor, asteptarilor, aspiratiilor si perceptiilor de rol este pro&und prezenta in cuplul conIugal. $u privire la divizarea rolurilor in cuplu! unii cercetatori au evidentiat tendinta unei sla2e diviziuni a rolurilor in &amilia moderna, mai ales datorita integrarii &emeii in viata pro&esionala. ,e asemenea, structura rolurilor conIugale este conditionata si de nivelul instructional si cultural al partenerilor, de categoria socio0pro&esionala careia ii apartin, dar si de relatiile e@terioare ale nucleului conIugal cu &amilia e@tinsa, prieteni, vecini etc. %0a pus pro2lema in ce masura cuplul cu dubla cariera! in care atat &emeia cat si 2ar2atul au sluI2e ce presupun o inalta cali&icare si un nivel de responsa2ilitate compara2il, gaseste modalitati de a impaca e@igentele pro&esionale cu cele domestice. $e &el de compromisuri si strategii tre2uie sa adopte partenerii si cum sa aIunga la o cola2orare cat mai e&icientaU .n termeni de pierderi si castiguri, cei doi parteneri angaIati intr0o asemenea incercare tre2uie sa tina seama de cateva aspecteC a" beneficii o2tinute dintr0o &ormula conIugala de du2la cariera, cu pretul supraincarcarii de rol Fsarcini pro&esionale si domesticeG, ceea ce presupune a renunta la unele activitati care par mai putin importanteE !+

2G rezolvarea unor dileme privitoare la sc)imbarea de mentalitate Fcare norme sa &ie o2tinute si care inlaturateG. Atitudinea &ata de &emeia care lucreaza in a&ara gospodariei este una dintre normele disputateE cG mentinerea identitatii personale este o alta pro2lema, intrucat daca 2ar2atul si &emeia e@ercita aceleasi roluri se atenteaza la propria identitate a &iecaruiaE dG relevanta rolurilor si ciclurilor de rolC deoarece &emeia si 2ar2atul sunt angaIati concomitent in trei sisteme de roluri Fsistemul pro&esional al unuia, sistemul pro&esional al celuilalt, sistemul conIugal al amanduroraG, este greu de indeplinit la cote onora2ile aspiratiile de rol. (. <ouzard F134*G enumera 3 tipuri de interactiuni posi2ile ce de&inesc conduitele de rol in cadrul cuplului. $lasi&icarea este realizata pornind de la doua varia2ileC autoritatea si puterea in cuplu! respectiv actiunea si decizia. *" +utonomia barbatului (barbatul actioneaza si decide". ," +utonomia femeii (femeia actioneaza si decide". -" +utocratia barbatului (barbatul decide! femeia actioneaza". ." +utocratia femeii (femeia decide! barbatul actioneaza". /" 0onducerea barbatului (barbatul decide! actioneaza impreuna". 1" 0onducerea femeii (femeia decide! actioneaza impreuna". 2" 3iviziunea sincretica a rolurilor (el actioneaza! decid impreuna". 4" 3iviziunea sincretica a rolurilor (ea actioneaza! decid impreuna". 5" 0ooperarea sincretica (actioneaza impreuna! decid impreuna" Fc&. .. ;itro&an, $. $iuperca, 133=, p. 1#:G. $uplul conIugal contemporan se caracterizeaza printr0o accentuata &le@i2ilitate a structurii de autoritate si putere. 7u mai e@ista un model unic, dominant, in care 2ar2atul decide, atat in privinta /otararilor care vizeaza viata conIugala, cat si a celor care privesc relatia parentala, asa cum se intampla in traditionalitate. (elatia moderna surprinde reciprocitatea puterii si autoritatii! pe di&erite nivele si in di&erite intensitati, in conte@tul mai general al unui egalitarism a&irmat, si tot mai des, pus in practica. Partea negativa a ideologiei egalitariste a societatii noastre rezida, insa, din &aptul ca orice di&erenta este vazuta ca o sursa de inegalitate, ceea ce ar putea crea impresia eronata ca toate sarcinile, toate rolurile pot &i indeplinite atat de &emeie, cat si de 2ar2at F;endras, 133:G. E@ista anumite elemente de speci&icitate care di&erentiaza cele doua se@eE de asemenea, de la un cuplu la altul e@ista deose2iri in ceea ce priveste rolurile asumate, in &unctie de particularitatile partenerilor implicati in relatie. !#

(olul conIugal se &ormeaza initial prin imitatia sau negarea FconstientaJinconstientaG modelelor de rol similar, deIa cunoscute in &amilia consangvina. ,aca partenerul se sustrage de la rolul e@pectat, toate consecintele aparute in urma acesteia conduc la accentuarea unui sentiment de an@ietate si &rustrare. %i aceasta, deoarece partenerii se raporteaza unul la altul con&orm normelor relationale si &unctionale ale comportamentului conIugal al parintilor lor F.. ;itro&an, $. $iuperca, 133=, p.1*"G Fe@.C parintii mei nu au &acut niciodata lucrul acestaE tatal meu nu i0a &acut niciodata asa ceva mameiG. %tudiile sus'in c &amilia se 1ndreapt 1n general ctre relaii de tip sincretic i ca asistam la ela2orarea unui nou model cultural al structurii familiale F.dem, p. 1#:GC tendinta semni&icativa la egalizare a nivelurilor de participare a sotilor in munca domestica, educarea copiilor si repartizarea 2ugetului &amilial, in special la &amiliile tinere sau la cele in care sotul are un inalt nivel de pregatire. E&ecteC conduitele de rol au &luen' i sta2ilitate, este diminuat riscul dis&unc'ionalit'ilor, cu c)t tendin'a de egalizare a rspunderilor celor doi so'i este mai apropiat, cu at)t gradul de satis&ac'ie este mai mare. Anii autori apreciaz c 1n aceste cazuri, &recven'a satis&ac'iei este de zece ori mai mare dec)t insatis&ac'ia. Hn str)ns legtur cu acest model se propun i noi modele culturale de rol &amilial, respectiv parental i &ilial Fstudiul realizat de Duva##, 13:1, in scopul relevarii conceptiilor despre rolul de mama 2una si copil 2un, evidentiind e@istenta a doua modele de rolC traditional si modern, in .. ;itro&an, 13=3, pp. +40#"G. Ast&el, modelul mamei moderne acord 1nt)ietate asigurrii suportului a&ectiv, crerii unui climat tonic de 1ncredere care s sus'in cre terea i dezvoltarea copilului. Fr a negliIa rolul menaIer, ea este preocupat de dimensiunea instructiv0&ormativ a copilului, de pregtirea sa pentru via'a pro&esional. 6odelul tatlui modern asigur suportul economic, prive te paternitatea ca pe un 2un, ca pe un privilegiu care i0l asum cu rspundere, se implic 1n cre terea i educarea copilului, &a' de care mani&est i severitate i 1n'elegere, 1l disciplineaz cu oarecare &le@i2ilitate, urmrind realizarea scopurilor propuse. %e implic 1n pro2lemele casnice. ;odelul conduitei de rol a copilului modern 0 este considerat 2un, copil care0 i iu2e te prin'ii, dornic s 1nve'e, are ini'iativ, se adapteaz a&ectiv, prezint competen' rela'ional. Aceasta teorie pleaca de la premisa ca &amilia FcuplulG tre2uie sa realizeze anumite &unctii. .n raport cu realizareaJnerealizarea acestor &unctii, &amiliile FcuplurileG au &ost clasi&icate in familii functionale si familii disfunctionale. $lasi&icarea este relativa, avand in vedere ca anumite con&iguratii &amiliale ma@imizeaza anumite &unctii si minimizeaza altele. !*

Paradigma &unctionala are implicatii asupra a # a2ordari Facestea se raporteaza la &unctionalism, dar ar putea sa ai2a si o e@istenta de sine0statatoareG, si anumeC aG a2ordarea comunicationalaE 2G a2ordarea interactionist0sim2olicaE cG a2ordarea din perspectiva con&lictuluiE dG a2ordarea sociala a sc/im2ului. aF A0ordarea co(unicationa#a .n cadrul paradigmei comunicationale sunt elucidate tipurile, cantitatea si calitatea intercomunicarilor maritale F.. ;itro&an, $. $iuperca, 133=, pp. 1*+01**G. 7ipurile de intercomunicare sunt legate de tipurile de interactiuni speci&ice cupluluiC senzual0 senzitive, erotico0a&ective, de petrecere a timpului li2er, socioeducationale, decizionale, practic0 menaIere si de plani&icare a 2ugetului. 0antitatea intercomunicarii &ace re&erire la &recventa mesaIelor emise si receptate pe diverse canale simultane si succesiv, in con&ormitate cu tre2uintele si disponi2ilitatle individuale de relationare. 0alitatea intercomunicarii &ace apel la invatarea deprinderilor de a comunica. ,e modul in care se comunica depinde &unctionalitatea &amiliei sa stii ce, cand si cum sa comunici in situatia de parteneriat, constituie o disponi2ilitate esentiala pentru continuarea vietii in cuplu si pentru corectia succesiva a stilului interactional. 0F A0ordarea interactioni-t--i(0o#ica .nteractionismul sim2olic a &ost inspirat de pragmatismul &iloso&ic. G. @. Mead, principalul sustinator al acestei a2ordari, considera, la inceputul sec. SS, ca oamenii se spriIina pe sim2oluri impartasite pentru a se adapta la mediu. .nteractionistii sim2olici FE. Cur4e--, !7$2, este primul care aplica punctul de vedere interactionist la studiul &amiliei, ca unitate de personalitati a&late in interactiuneG studiaza modul in care oamenii construiesc si comunica asemenea sim2oluri in cursul interactiunii lor, in ce masura reprezentarile despre propria &amilie a tuturor mem2rilor ei sunt consensuale Fe@.C un cuplu ce provine din etniiJreligii di&erite descopera ca sim2olurile pot &i nu doar di&erite, ci si structural opuseE in acest sens, sim2olurile pot ridica mari di&icultati in relationarea de cupluG. Asadar, conceptele &undamentale ale acestei paradigme suntC interactiunea! simbolul! semnificatia. .deea centrala este urmatoareaC cuplul ofera posibilitatea comunicarii cu el insusi si cu ceilalti prin ve)icularea de simboluri verbale8nonverbale F.. ;itro&an, 133=G. ;em2rii cuplului interactioneaza perpetuu intre ei, dar prin intermediul imaginilor, al perceptiilor reciproce, al &elului in !4

care se de&inesc unul pe celalalt. Biata de cuplu este rezultatul acestei mereu construite si reconstruite realitati sim2olice. ,up Su##ivan, mecanismul &unc'ional al cuplului 1l reprezint sistemul de imagini pe care &iecare partener i0l construieste despre cellalt, i mai ales modul 1n care se com2in aceste imagini, sistemul eu si ea cu sistemul eu si el. ,ac se com2in sistemele de reprezentari compati2ile, rela'iile pot sau nu pot &i agrea2ile. ,ac se com2in prin /azard, consecin'ele sunt &oarte grave. .maginea despre cellalt este instrumentul care diriIeaz i controleaz via'a de cuplu, rela'ia dintre parteneri. ,in aceeasi perspectiva interactionala, @. @. Io#1 insista asupra semni&icatiei notiunii de identitate, desemnand acele trasaturi psi/ologice individuale, dezvaluite in relatiile de cooperare cu altii si, in primul rand, cu propria &amilie. .n acest sens, autorul consider c respectul pentru propria identitate atrage dup sine respectul pentru identitatea si nevoile partenerului si ale celorlal'i, &r)neaz pornirile nepermise i contri2uie la solu'ionarea situa'iilor de criz. .nteractionismul sim2olic, cu toate variantele sale, a &ost criticat, in general, pentru &olosirea unor concepte vagi, centrarea pe ideile individului si nu pe emotiile sale etc. cF A0ordarea din "er-"ectiva con1#ictu#ui Aceasta isi are originea in &iloso&ia politica a lui T o(a- @o00e-, in &iloso&ia lui @e4e#, in istoriogra&ia dialectica a lui MarD -i En4e#- si in sociologia lui Geor4 Si((e#. <eoriile con&lictului pornesc de la premisa ca acesta este normal in cadrul grupului, dar si intre grupurile sociale, pentru ca lipsa resurselor &ace ca interesul unei persoane sau al unui grup sa se ciocneasca cu al altora. $on&lictul depinde de structura grupului Fmarime si compozitieG, precum si de resurse, care incuraIeaza &ie competitia, &ie cooperarea Fc&. A. Baran0Pescaru, p. *"G. %e iau in discutie mai multe variante ale teoriei con&lictului. ,e e@emplu, teoriile structurale ale conflictului F%immelG se centreaza pe modul in care con&lictul este a&ectat de marimea si compozitia grupului. 7eoria microsistemelor a lui Scan/oni e@plica cum poate aparea con&lictul marital dintr0un sc/im2 de resurse initial ec/ita2il, pentru ca partenerii isi reduc sau sporesc contri2utiile nonreciproc Fde pilda, sotul care nu mai contri2uie &inanciar sau sotia care o&era mai mult &inanciar, dar nu0l poate determina pe sot sa participe mai mult in gospodarieG F.dem, p. *"G. P. I#ut F!""*. p. !+0!#G aduce in discutie ! variante ale teoriei con&lictuluiC aG una de sorginte mar@ista si care sustine ca &amilia este micromediul ce re&lecta proeminent e@ploatarea omului si con&lictul inerent prezent in societatile 2azate pe clase cu interese opuse. Femeile sunt e@ploatate de catre 2ar2ati si copiii de catre parinti. .n aceasta viziune, &emeia este du2lu victimizataC daca este casnica, lucreaza pana la epuizare, &ara ca munca ei sa &ie platita, iar cand intra in campul muncii, castiga mult mai putin decat 2ar2atul, c/iar daca are aceeasi pregatire si e@perientaE !:

2G varianta amar@ista si apolitica, larg impartasita de aproape toti cei ce analizeaza si asista &amilia, este ca intre mem2rii &amiliei apar tensiuni inevita2ile. Participantii la viata de &amilie au pro&iluri psi/ocomportamentale di&erite, aspiratii nonconsensuale, interese opse, uneori, mai mult sau mai putin maIore. .n societatea patriar/al0autoritara, resursele celorlalti mem2ri, in a&ara de tata, erau limitate, astazi insa, pe langa legitimitate si 2ani speci&ice parintilor si mai ales tatalui conteaza si alte resurse de putereC inocenta copiilor, puterea data de dragoste, calitatile psi/ointelectuale deose2ite etc. 7u e de negliIat nici &orta &izica, invocata de analistii &amiliali, nu doar ca amenintare si agresivitate in rezolvarea con&lictelor, dar si ca satis&acere a po&telor se@uale, ca viol al sotiilor si a2uz se@ual &ata de propriii copii, mai cu seama in cazul copiilor vitregi. %0a construit o ti"o#o4ie a con1#ictua#itatii din punct de vedere al delimitarii dintre normaldinamogen versus patogen-dezorganizator. Aceasta tipologie indica = tipuri de con&licte, in &unctie de anumiti parametrii F.. ;itro&an, 13=3GC 1G gradul de tensiune generat de natura con&lictului FridicatJmoderatJscazutGE !G &orma de mani&estare predominanta a con&lictului Fmani&estaJlatentaGE +G durata con&lictualitatii FcontinuaJintermitentaG. Posi2ilitatile com2inatorii intre cei trei parametrii conduc la urmatoarea tipologie F.. ;itro&an, $. $iuperca, 133=, p. !=:GC *" cupluri cu conflictualitate ma9ora de aspect manifest! continuu! cu tensiune crescuta; ," cupluri cu conflictualitate manifesta! intermitenta! cu tensiune crescuta; -" cupluri cu conflictualitate manifesta! continua! cu tensiune moderata; ." cupluri cu conflictualitate manifesta! intermitenta! cu tensiune moderata; /" cupluri cu conflictualitate submanifesta! continuua! cu tensiune moderata; 1" cupluri cu conflictualitate submanifesta! continua! cu tensiune scazuta; 2" cupluri cu conflictualitate submanifesta! intermitenta! cu tensiune moderata; 4" cupluri cu conflictualitate submanifesta! continua! cu tensiune scazuta. <eoriile con&lictului spriIina interventiile asistenta sociala, terapia si autoterapia indreptate catre rezolvarea con&lictului si im2unatatirea a2ilitatilor de negociere, precum si actiunile de diminuare a inec/itatilor sociale e@tinse. dF A0ordarea -ocia#a a -c i(0u#ui .si are originea in utilitarismul &iloso&ic si psi/ologic. $el mai cunoscut teoretician al sc/im2ului este sociologul Ivan NJe. :amenii formeaza grupuri sociale! doar pentru ca este in interesul lor sa procedeze astfel. ;ndivizii sunt motivati de propriul interes; sunt calculatoare rationale ale recompenselor si costurilor. Acestea sunt principalele ipoteze ale teoriei sc/im2ului. !=

.n ceea ce priveste &amilia, se porneste de la ideea ca relatia interpersonala dintre parteneri se &ormeaza in scopul intalnirii propriilor nevoi individuale. Relatia intima este redusa la o situatie tranzactionala in care costurile sunt contrabalansate de beneficii F.dem, p. 1*3G. .n viata cotidiana, dupa aceasta teorie &unctioneaza legea reciprocitatii Fti0am dat ma astept sa0mi daiE oc/i pentru oc/i si dinte pentru dinteE cat dai, atat primesti etc.G. %e apreciaza ca o cauza maIora a disolutiei maritale este perceptia unei inegalitati pro&unde in raporturile &amiliale. An e@emplu de aplicare a teoriei sc/im2ului este si analiza ma@imizarii pro&itului in deciziile de divort. Pro2a2ilitatea de divort descreste odata cu acumularea de capital marital speci&ic, cum ar &i proprietatea si copiii, a caror valoare ar descreste daca &amilia s0ar dizolva FP. .lut, !""*, p. !4G. Aceste teorii &urmizeaza un cadru pentru terapeutii &amiliali, care pot sa0i determine pe parteneri sa trans&orme relatia in una mai recompensatoare si mai putin costisitoare pentru &iecare dintre ei. <otusi, accentuarea rationalitatii in detrimentul emotiilor, ca 2aza pentru constituirea grupului &amilial, a condus la numeroase critici. Paradigma sistemica este o a2ordare compre/ensiva a comportamentului sistemelor vii. .si are originea in organicismul lui @. S"encer, care cauta principiile generale si procesele care guverneaza toate &iintele vii, precum si in teoria moderna a in&ormatiei. Perspectiva sistemelor a aparut in studiile despre &amilie initial prin terapeutii de &amilie, cum ar &i Gre4orJ Cate-on -i Don GacK-on, iar mai tarziu a aparut in &ormulari mult mai teoretice, cum ar &i &unctionalismul lui Par-on- si teoria generala a sistemelor a lui CucK#eJ. <eoreticienii sistemelor considera ca un sistem de parti interconectate este un model util pentru intelegerea oricarui o2iect. ,atorita intercone@iunilor, intregul inseamna mai mult decat suma partilor. %istemele se a&la in relatii dinamice cu mediul lor prin &eed2ac8, care trans&orma unele iesiri ale sistemului in intrari. $onceptele c/eie includ sistemul! legaturile! regulile de transformare! feedbac$ul! varietatea (flexibilitatea"! ec)ilibrul si subsistemele Fc&. A. Baran0Pescaru, !""#, p. #3G. ,in perspectiva teoriei sistemelor, cuplul reprezinta un sistem alcatuit din doua personalitati care interactioneaza! avand la baza o structura! o functionalitate! o serie de proprietati si caracteristici. Paradigma se concentreaza asupra caracteristicilor comportamentale ale &iecarui partener. 3in punct de vedere al functionalitatii, se au in vedere e&ectele comunicarii, calitatea si sta2ilitatea relatiei maritale. %atis&acerea necesitatilor Eul0ui in cadrul &amiliei este recunoscuta ca o &unctie de 2aza a &amiliei si devine argument important de com2atere a teoriei disparitiei &amiliei F(. BellG. Familia presupune, in acest sens, sc/im2ul a&ectiv 1ntre so' i so'ie, 1ntre prin'i i copii, empatia avand un impact &oarte puternic 1n &unc'ionarea rela'iilor interpersonale de tip a&ectiv. !3

3in perspectiva campului de proprietati si caracteristici! paradigma sistemica se canalizeaza pe e&ectele mediului e@tern asupra relatiei conIugale, pe &actorii economici, sociali, politici, culturali, de mediu &izic care alctuiesc contextul situaional al familiei. %unt cercetate pro2leme privindC separarea 1ndelungat a so'ilor Fcondi'ii de rz2oi, de deplasare pro&esional, naveta pe distan'e mari etc.G si e&ectele acesteia. Mc. Cu00in, Da # si @unter F13:4G analizeaz &enomenul de separere a so'ilor si consecin'ele lor dis&unctionale in sanul &amiliei C mani&estari depresive ale sotiei, an@ietate, devitalizare, acte deviante, tul2urri psi/osomatice E capacitatea de adaptare la stresul provocat de cutremure, inunda'ii, pierderea nea teptat a 2unurilor, 1m2olnvirea irecupera2ila a unuia din mem2rii grupului &amilial etc. $apacitatea &amiliei Qde a &ace &ata, de a se mo2iliza, depasi si apara de agentii stresori, a &ost analizata si masurata de numerosi autoriC @i##, Curr, Mc.Cu00in, Da #, @unter, Cen-on, prin prisma teoriei stresului familial F;c.$u22in, 13:3G. Curr F13:+G prezint &amilia dintr0o perspectiv du2lC reactor la stres i agent de focalizare a resurselor interioare pentru adaptare! combatere <i dep<ire a stresului. %e dezvolta, arata autorul, strategii de adaptare si aparare la stres cum ar &iC cresterea coeziunii intra&amiliale, cresterea tranzactiilor si legaturilor cu comunitatea. Paradigma are ca speci&ic &olosirea metodei longitudinale, metoda ce se concentreaza asupra microistoriei si genealogiei &amiliei. Ar2orele genealogic reprezinta instrumentul cu aIutorul caruia se pot ela2ora ipoteze privind comportamentul si atitudinile generatiilor mai tinere prin raportarea la ascendentii lor.

2. ROLURILE CONGUGAL-PARENTALE. DIS?UNCIILE DE ROL CONGUGAL-PARENTAL Privind 1ndeplinirea rolurilor conIugal0parentale se delimiteaz dou tipuri de &amiliiC 1. Familii 1n care rolurile conIugale sunt asumate 1n con&ormitate cu normele, cerin'ele care reglementez &unc'ionalitatea normal a vie'ii. Aceste &amilii au un stil propriu ce se 1nscrie 1ntr0o traiectorie normal, datorit unei structuri de rol conIugal armonioas, complet, care va asigura 1ndeplinirea &unc'iilor &amiliei. !. Familia 1n care rolurile conIugale sunt doar 1n parte realizate la un nivel necorespunztor, 1ntr0un cadru, &ie tensional, &ie de semiprezen', &ie de indi&eren'. +"

Familia trie te rela'ii con&lictuale, tensionale, ceea ce a&ecteaz i rela'iile sociale i via'a pro&esional. <raiectoria este dis&unc'ional, marcat de tensiuni, prezen'a iminent a riscului de distur2are rela'ional, evolueaz spre con&lict i culmineaz cu divor'. Princi"a#e#e cate4orii de di-1unc&ii suntC 1. Adoptarea i e ercitarea unor roluri neadecvate aG E@agerarea sau diminuarea trsturilor comportamentale speci&ice se@ului. O trstur este activismul, propriu am2ilor parteneri, numai c, 1n 2aza ar/etipurilor de se@, a istoriei normative socio&amiliale e@ist o anume dominan'C la 2r2at 1n componenta motric i cea intelectual, iar la &emeie, cu precdere pe plan senzitiv0a&ectiv. ;inimalizarea, su2aprecierea poate &i mutual, dar i e@plicit prin a&irma'ii. =rbatul i se adreseaz: >tii tu.... sau 3e unde s <tie ea.......... Feste o minimalizare a capacit'ii de 1n'elegereG. Femeia 1i repro eazC ?u m preuie<ti pe msura druirii mele! devoiunii mele0&emeia 1i diminueaz resursele empatice, a&ective. ,is&unc'ia, de regul este dat de repro urile reciproce care e@prim ceea ce su2apreciaz unul &a' de cellalt 1n raport cu un mod de re&erin' normativ. ,ilatarea, e@agerarea rolului &eminin sau masculin este generat de tendin'a unuia de a considera c rolul se@ului su este cel mai important pentru via'a 1ntregii &amiliiC so'ul tiran, dominator adopt un rol /ipertro&iat. Aneori, acesta este suportat de tipul &eminin, /ipotro&iat din punct de vedere al rolului de se@, &emei marcate de am2iguit'i, ne/otr)ri cu dependen' decizional, cu unele tendin'e masoc/iste. Familia poate interac'iona pentru c rolurile conIugale sunt e@ercitate 1ntr0o direc'ie relativ0 complementar i compensatorie, dar e&ectele derulrii rolurilor parentale sunt pro2lematice. .ncomod este i /ipertro&ierea rolului matern care decurge la conduiteC duplicitare, de acoperire a gre elilor, /iperprotec'ie privind 1ndeplinirea unor 1ndatoriri igienico0sanitare, colare su2stituirea Fmama 1ntocme te re&eratele colareG. An asemenea &enomen poate men'ine structura &amilial, dar cre te riscul de distur2are a rela'iilor &amiliale prinC 0acutizarea con&lictelor c)nd copiii aIung la pu2ertate, adolescen', 0instalarea unei perioade de criz a cstoriei 1n intervalul 1*0!" de ani de e@isten' a acesteia, ceea ce reprezint o eclatare a unei atmos&ere mutuale distorsionate. Hn acest caz, e@ersarea inadecvat a rolului de se@ induce o dis&unc'ie i la nivelul rolului parental. 2GO alt inadecvare este centralitatea rolului &eminin 1n cuplu, e@presie a dorin'ei de putere mani&estat prin conduite restrictive, punitive, ciclitoare, an@ioase, prin lacrimi, repro uri, uneori 2azate pe disimularea a ceea ce prezint ca su&erin', ne1n'elegere. +1

(olul masculin 1n asemenea cupluri este trit printr0o participare redus, in/i2i'ie, reac'ii imature, dependen' ac'ional, rela'ional, disimularea unei &ericiri ce ascunde renun'ri, tumultul interior. aG Hn aceea i categorie dis&unc'ional, o alt modalitate de inadecvare este inversarea rolurilor speci&ice se@elor sau travestiul psi/osocial marital. Este o distorsiune 1n care cei ! intr 1ntr0un &or'at Ioc de rol, 1n travesti rolul &emeii este preluat de 2r2at i invers. Este o su2stitu'ie mutual 1ntre cei ! so'i care are a&ecte distructive at)t 1n privin'a vie'ii de cuplu c)t mai ales asupra evolu'iei personalit'ii copiilor. Femeia 1 i asum c)t mai multe conduite masculnieC &umeaz, o&eaz, decide, organizeaz, consider lipsit de importan' prezen'a so'ului 1n via'a de &amilie. Femeia a&irmC el nu face nimic bine! este nepriceput! etc. Br2atul 1i acord prioritate 1n orice direc'ie, a 1ncercat s o aIute, dar mai mult strica dec)t &cea, treptat i s0a diminuat ini'iativa, se simte 1nlturat, ironizat i se g)nde te dac nu i s0ar &i potrivit o &emeie mai 1n'elegtoare, mai atent, mai tandr. ... An alt tip de dis&unc'ie este inco("#etitudinea a-u(*rii ro#u#ui .a &orma semicsniciei, c)nd unul dintre so'i se implic doar par'ial pentru c 1n paralel dezvolt rela'ii e@traconIugale sau re&uz s e@ercite o parte din 1ndatoririle de rol revenite. Poate lua &orma e@ercitrii 1n comun a menaIului, a administrrii 2ugetului, dar cu e@ercitarea autonom a &unc'iei se@ual0a&ective de ctre unul sau de ctre am2ii parteneri 1ntr0un cadru de in&idelitate conIugal unilateral sau 2ilateral, sau o alt variant se consum pe des& urarea 1n comun a vie'ii se@ual0a&ective, pe e@ercitarea redus a &unc'iilor administrativ0organizatorice de ctre so' Fde o2iceiG dar pe realizarea autonom a &unc'iei de loisir tot de ctre so', &emeia neav)nd acces la grupul de prieteni la programul personal. .ncompletitudinea asumrii rolului apare i 1n cuplurile imatur dependente, sau cupluri0copil tutelate de prin'i, de socri. -ocuind 1mpreun cu ace tia apar &enomene de reticen', in/i2i'ie, nemul'umire, de i aIutorul celor v)rstnici poate &i su2stan'ial. III. Di-1unc&ii a#e ro#u#ui "arenta#-educativ, ro# ce tre2uie s rspund &unc'iei de 1ngriIire, cre tere, educare a copiilor, consilierii colare, orientrii i sus'inerii acestora pentru a do2)ndi o pregtire pro&esional temeinic. I9. Di-1unc&ii 'n eDercitarea ro#u#ui or4ani/atoric ad(inin-trativ care tre2uie s satis&ac &unc'ia de interac'iune i decizie 1n plan economic, material, igienic0sanitar, asigurarea con&ortului material. +!

9. Di-1unc&ii a#e ro#u#ui re#a&iona# ,i de inte4rare -ocia#* a noii 1a(i#ii 'n 4ru"uri#e de a"artenen&* F&amilie e@tins, prieteni, colegi, veciniG sau de integrare 1n mediul civic0pro&esional. Aneori apare pe &ondul unei 2une, c/iar per&ormante &unc'ionalit'i a rela'iilor 1n mediu strict conIugal. 9I. Di-1unc&ii a#e unor inco("ati0i#it*&i -eDua#e, &ie datorit unor &actori organici, mor&ologici, &ie unor de&ecte interac'ionale 1n cuplu. $omunicarea ver2al i nonver2al sincer, lapidar cu 1ncrctur emo'ional reprezint c/eia psi/ologic a unei se@ualit'i tonice, sntoase, ec/ili2rate. 5. DIMENSIUNILE PARTENERIATULUI EDUCATIONAL $onceptul de parteneriat educa'ional are valoare de principiu 1n pedagogie i este o e@tensie de la principiul unit'ii cerin'elor 1n educa'ie. Aceasta presupune nevoia unei comuniuni 1n ceea ce prive te o2iectivele propuse actului educativ. El se adresa 1n principal prin'ilor i pro&esorilor i se re&erea la ac'iunea 1n acela i sens. $eea ce /otr te &amilia tre2uie s &ie 1n acord cu msurile colare i ceea ce &ace un printe s nu &ie negat de cellalt. Actual, conceptul de parteneriat are 1n vedere o alt rela'ie cu copilul, care este parte a deciziilor educative, dup posi2ilit'ile i dimensiunile alegerilor sale. Educa'ia are 1n sarcinile ei, de la v)rstele cele mai mici educarea responsa2ilizrii sociale i luarea rapid a deciziilor. (ela'ia educator copil are sensuri noi, este o rela'ie de parteneriat, datorit aspectelor ei de conducere democratic i &le@i2ilit'ii 1n luarea deciziilor. 7u numai copilul 1nva' i se dezvolt su2 in&luen'a educatorului, ci i acesta se &ormeaz i se trans&orm prin rela'ia educativ. (ezolvarea &iecrei pro2leme educative adaug noi competen'e educatorului. Fiecare genera'ie este alt&el. 7umai un educator de tip re&le@iv, &le@iv, creator i dinamic, care accept sc/im2area, va gsi rspuns la noile 1ntre2ri. Prin'ii, copiii i comunit'ile se in&luen'eaz puternic unii pe al'ii. ;ediul 1n care triesc poate spriIini sau devia vie'ile lor, poate determina multe dintre valorile lor. Poate s se comporte ca o surs de &or' i siguran', sau ca o restric'ie a dezvoltrii. -a r)ndul lor, prin'ii pot in&luen'a comunitatea deopotriv ca indivizi sau ca mem2rii ai unui grup. Ei pot contri2ui la dezvoltarea valorilor comunit'ii i la &i@area priorit'ilor sociale. -a educarea copilului contri2uie, ca institu'ii 2ine determinate ale societ'ii, &amilia, coala i comunitatea. Hn momentele di&erite ale cre terii, dezvoltrii i devenirii &iin'ei umane, &iecare din aceste institu'ii sociale are un rol important. ;ai mult, azi, este determinat nevoia unui parteneriat educa'ional 1ntre acestea, 1n &avoarea unei educa'ii e&iciente pentru individ i pentru societate.

++

L Re#a&ii#e 1a(i#iei cu ,coa#a ;ult vreme s0a considerat c coala Ioac rolul central i c &orme di&erite de ac'iuni organizate ar putea 1nlocui &amilia, care de multe ori nu are aspira'iile sau resursele culturale pentru ceea ce propune societatea. Hn rezolvarea multiplelor pro2leme de dezvoltare i 1nv'are, coala dezvolt o serie de structuri de spriIin 1n &avoarea copilului i a &amiliei. Hn acela i timp este nevoie de activit'i de sus'inere 1n a&ara clasei i de activit'i de spriIin at)t a copilului a&lat 1n situa'ii di&icile sau de risc, c)t i a &amiliei i a cadrelor didactice. %tructurile de spriIin ale colii merg pe linia ca2inetelor de asisten' psi/opedagogic, de consiliere, de rezolvare a unor pro2leme speci&ice Fca2inete de logopedie i orientare pro&esionalG i a centrelor de resurse pentru &amilie sau pentru pro&esori. -a nivelul acestor structuri se dezvolt programe speci&ice de spriIin individualizat i de grup pentru copii, prin'i i pro&esori. %peciali tii care des& oar aceste activit'i tre2uie s ai2 e@perien' didactic i pregtire special 1n domeniul psi/opedagogiei. ?coala de azi nu se poate per&ec'iona dec)t evalu)nd permanent nevoile sale i apel)nd la stucturile de spriIin care s organizeze, s plani&ice i s intervin 1n rezolvarea pro2lemelor mai mult sau mai pu'in speciale. Pentru realizarea unor coli e&iciente 1n care to'i elevii s 1nve'e i s &ie valoriza'i, pac!etul de resurse pentru profesori tre2uie s includ urmtoareleC 0 pro&esorii tre2uie s &ie interesa'i ca to'i elevii s 1nve'eC D pro&esorii s 1 i cunoasc &oarte 2ine &iecare elevE D elevii tre2uie s &ie aIuta'i s 1n'eleg ceea ce 1ncearc s 1nve'eE D clasele tre2uie ast&el organizate 1nc)t elevii s &ie permanent ocupa'iE 0 pro&esorii e&icien'i 1 i aIut elevii dacC D accentueaz scopul 1nv'riiE D o&er diversitate i op'iuni variate elevilorE D sunt re&e@ivi i se spiIin permanent pe evaluarea prin miIloace variate a procesului instructiv educativE D utilizeaz &le@i2il resursele din coal, dar i resursele comunit'iiE D coopereaz cu to'i ceilal'i colegi i agen'i educativi. 0 colile e&iciente 1ncuraIeaz pe &iecare pro&esor 1n parte, o&erindu0i C D coducere e&ectivE D 1ncredereE D sentimentul de optimismE D spriIinE +#

D preocupri privind continua per&ec'ionare a curriculumuluiE D metode variate de control ale progresului 1nregistrat.

Au &ost identi&icate dou dimensiuni principale ale implicrii prin'ilor 1n activitatea colar a copiilorC dimensiunea relaiei printe-copil" viz)nd controlul &recven'ei, al rezultatelor colare, al temelor, aIutorul acordat de prin'i 1n rezolvarea temelor i, 1n general, 1n 1ndeplinirea sarcinilor i suportul, respectiv sus'inerea moral i material a activit'ii colare a copiluluiE dimensiunea relaiei familie-coal care se re&er, 1n principal, la alegerea &ilierei i unit'ii colare i la contactele directe ale prin'ilor cu reprezentan'ii institu'iei colare, cadre didactice i administratori. Aceste contacte pot 1m2rca &orma unor 1nt)lniri colective des& urate 1n cadrul &ormal al negocierilor dintre administra'ia colar i asocia'iilor prin'ilor, al reuniunilor de in&ormare a prin'ilor cu privire la con'inuturile i metodele colare, orarelor, e@igen'elor cadrelor didactice sau 1n cadrul in&ormal al unor e@cursii, vizite, ie iri ale elevilor la di&erite activit'i sportive ser2ri, aniversri etc. Ele 1m2rac, 1ns, i &orma unor 1nt)lniri interindividuale, 1n cadrul &ormal al unor 1nt)lniri programate la ini'iativa cadrului didactic sau a printelui ori 1n cadrul in&ormal al 1nt)lnirilor, mai mult sau mai pu'in 1nt)mpltoare, la ie irea din coal sau 1n di&erita spa'ii pu2lice, al tele&oanelor i scrisorilor, al vizitelor la domiciliul elevilor. ?coala e&icient realizeaz un parteneriat cu elevul, prin valorizarea i respectarea identit'ii sale cu &amilia, prin recunoa terea importan'ei acesteia i atragerea 1n procesul didactic i cu toate resursele educative ale societ'ii, pe care le identi&ic, le implic i le &olose te activ $onceptul care st la 2aza acestei orientri este parteneriatul educa'ional. .denti&ic)nd i valoriz)nd dimensiunea personal a individului, realizm 1ns nevoia valorizrii i aprecierii &amiliei ca mediu primordial i a&ectiv necesar &ormrii individuale. ,ac &amilia este mediul de dezvoltare a primelor v)rste ale copilului, v)rste pe care cercetrile le dovedesc &undamentale dezvoltrii personalit'ii, devine clar c aceasta tre2uie spriIinit, i nu 1nlocuit 1n educa'ia tinerei genera'ii. ?i pe parcursul v)rstelor colare, &amilia rm)ne mediul a&ectiv cel mai via2il de securitate i stimulare. ?coala, singura institu'ie care 1 i propune plani&icat i organizat s spriIine dezvoltarea individului prin procesele de instruc'ie i educa'ie, concentrate 1n procesul de 1nv'm)nt, simte tot mai mult nevoia s realizeze un parteneriat activ cu &amilia i comunitatea 1n care se dezvolt copilul. # ist o reea comple de relaii $n cadrul unei coli, care au un poten'ial important de in&luen'are a educa'iei copiilor, at)t 1n sens pozitiv, c)t i 1n sens negativ. $ele mai importante rela'ii suntC +*

0 0 0 0

rela'iile dintre pro&esor i elevE rela'iile interindividuale Fdintre elevi, dintre pro&esori, dintre pro&esori i speciali ti care spriIin coala, dintre pro&esori i personalul administrativ al coliiGE rela'iile dintre pro&esori i prin'iE rela'iile dintre pro&esioni tii care spriIin dezvoltarea copilului cu prin'ii i pro&esorii Flucrul 1n ec/ip pentru a lua decizii i a 1ntreprinde ac'iuni 1n &avoarea copilului. Colaborarea dintre coal i familie presupune o comunicare efectiv i eficient" o unitate

de cerine i o unitate de aciune c%nd este vorba de interesul copilului . Ea concepe cele dou institu'ii sociale e@prim)ndu0se 1n sc/im2uri de opinii i 1n discu'ii, iar atunci c)nd este vor2a de decizii, pstr)ndu0 i &iecare identitatea i aportul speci&ic. (aporturile active ale &amiliei cu coala sunt stimulate de apari'ia unor importante mize &amiliale ale colarit'iiC instrumentale, statutare, a&ective i culturale. 7umeroase cercetri pun 1n eviden' preocuparea prin'ilor pentru viitorul economic al copiilor lor, pentru plasarea acestora 1n c)mpul muncii pe o pozi'ie convena2il din punctul de vedere al sta2ilit'ii i nivelului veniturilor ori a condi'iilor de munc. ;aIoritatea prin'ilor, inclusiv cei apar'in)nd claselor sociale de&avorizate, se dovedesc a &i departe de a accepta ideea lipsei lor de competen' i de a ceda integral prerogativele lor educative colii. Prin'ii pot &i parteneri 1n educa'ie pentru c de'in cele mai multe in&orma'ii despre copiii lor. Ei pot da in&orma'ii pre'ioase despre pro2lemele, crizele de cre tere, dorin'ele, a teptrile, ne1ncrederile, pasiunile elevilor. Pentru realizarea parteneriatului cu prinii este esenial ca C D prin'ii s &ie privi'i ca participan'i activi, care pot aduce o contri2u'ie real i valoroas la educarea copiilor lorE D prin'ii s &ie parte la adoptarea deciziilor privitoare la copiiE D s se recunoasc i s se aprecieze in&orma'iile date de prin'i re&eritoare la copiii lorE D s se valori&ice aceste in&orma'ii i s se utilizeze 1n completarea in&orma'iilor pro&esionaleE D responsa2ilitatea s &ie 1mpr'it 1ntre prin'i i pro&esori. (ela'ia dintre prin'i i pro&esori implic ie irea din &rontierele colii i determin o alt a2ordare a pro&esiei didactice. Hn pedagogia tradi'ional aceast tem era tratat su2 denumirea de cola2orarea dintre coal i &amilie. Actualmente, dimensiunile acestei rela'ii sunt mult mai cuprinztoare datorit lrgirii conceptului de cola2orare spre cel de comunicare prin cooperare i, mai nou, prin conceptul de parteneriat care le cuprinde pe toate i, 1n plus, e@prim i o anumit a2ordare pozitiv i democratic a rela'iilor educative.

+4

Re#a&ii#e 1a(i#iei cu a#te ti"uri de -"ecia#i,ti ai educa&iei

(aporturile &amiliei cu di&erite tipuri de speciali ti F1n puericultur, 1n pediatrie, 1n psi/ologie .a.m.d.G nu reprezint o inven'ie a societ'ilor actuale, ci au o istorie relativ 1ndelungat. <otu i, 1n ultimele decenii, aceste raporturi prezint anumite particularit'iC 1G !G +G #G contactele &amiliilor cu speciali tii sunt din ce 1n ce mai &recventeE serviciile specializate ai cror 2ene&iciari pot &i &amiliile sunt tot mai diversi&icateE ini'iativa nu apar'ine e@clusiv speciali tilorC &amiliile apeleaz ele 1nsele la serviciile acestoraE natura raportului se modi&icC prin'ii accept din ce 1n ce mai pu'in s &ie trata'i ca ignoran'i 1n pro2lemele educative, ceea ce 1nseanm c pun su2 semnul 1ntre2rii legitimarea unui raport de putere ierar/ic, 1n care specialistul d indica'ii, iar printele se plaseaz pe pozi'ie de e@ecutant &idel. # emplul relaiilor familiilor cu instituiile medicale este, poate, cel mai semni&icativ, 'in)nd cont de &aptul c aceste rela'ii au deIa o tradi'ie i c, dat &iind miza lor &r egal sntatea i, 1n utim instan', via'a copilului interesul prin'ilor 1n 1ntre'inerea lor este ma@im. %tudiile indic, pe de o parte, o cerere mare a &amiliilor pentru serviciile educative o&erite de aceste institu'ii Fin&orma'ii avizate despre igiena corporal, educa'ia se@ual, prevenirea to@icomaniei, 2oli transmisi2ileG, iar, pe de alt parte rela'ia cu cadrele medicale este marcat de ne1ncredere i numeroase re'ineri, din cauza aspectelor &inanciare, diagnosticelor controversate, di&icult'ii cadrelor medicale de a construi o rela'ie adecvat cu copilul. O categorie aparte i relativ recent aprut de speciali ti o reprezint speciali tii 1n interven'ia socio0educativ. Aceasta cuprinde un ansam2lu de ac'iuni &inan'ate, organizate i des& urate de societate 1n direc'ia sus'inerii, orientrii, corectrii sau suplinirii activit'ii educative a prin'ilor. <oate tipurile de speciali ti cu care &amilia intr 1n contact prin copil Fcadre didactice, pediatrii, medici, psi/ologi, Iuri ti etc.G e@ercit un rol e@plicit sau implicit pe l)ng prin'i. Educa'ia copiilor a devenit, 1n societ'ile moderne, o pro2lem de interes na'ional i a &ost preluat 1n responsa2ilitatea statului care dezvolt, 1n acest scop, un sistem de institu'ii specializate. Practicile cotidiene au artat c in&luen'a acestor institu'ii nu este a2solut, iar cercetarea tiin'i&ic a pus tot mai clar 1n eviden' importan'a &amiliei. A &i printe este, astzi, o pro&esie care tre2uie 1nv'at ca oricare alta. Balori&icate 1n planul teoriei sociologice, cercetrile empirice arat c paradigmele transmiterii intergenera'ionale i reproduc'iei sunt utile, dar insu&iciente pentru 1n'elegerea proceselor educa'ionale des& urate 1n &amilie 1n toat comple@itatea lor. (elatia scoala0&amilie este un su2iect des a2ordat in literatura de specialitate si supus atentiei pu2licului larg, mai ales pe &ondul sc/im2arilor sociale multiple din ultim timp. Bor2im cu totii despre +:

integrarea tarii noastre in Aniunea Europeana. Acest proces atrage dupa sine o serie de sc/im2ari, la nivel macro socio0economic, dar si in scoli. &na dintre aceste sc!imbari se refera la relatia scoala-familie. 'aca pana in prezent acest parteneriatul scoala-familie a fost dezvoltat unilateral" fiind de multe ori considerat (responsabilitatea scolii)" acest lucru trebuie sa se sc!imbe pe viitor. Analizand documentele recente emise in cadrul $onsiliului Europei Forganizatie internationala cu rol important in sta2ilirea standardelor educationale internationale, si care in&luenteaza maIor politicile sociale, respectiv educationale, in cadrul Aniunii EuropeneG se remarca o noua a2ordare privind dezvoltarea acestui parteneriat. $on&orm acestor documente, in cadrul cola2orarii scolii cu &amilia accentul este pus pe un angaIament mutual clar sta2ilit intre parinti si pro&esori, pe 2aza unui *contract parental). Acest tip de contract se contituie ca un sistem de o2ligatii reciproce in cooperarea parintilor cu pro&esorii si implica cola2orarea parintilor in activitatile scolare, nu numai su2 aspect economic, respectiv de a participa, sustine si evalua e&orturile si actiunile &inanciare ale scolii, ci si su2 aspect educational0cultural. Acesta tendinta prezenta deIa in unele tari vest0europene, in cazul societatii romanesti este doar un proiect. 6. ETAPE IN E9OLUTIA RELATIEI SCOALA-?AMILIE ,in literatura de specialitate si din analiza rezultatelor unor studii de cercetare derulate in scoli s0a constatat ca in evolutia relatiei scoala &amilie e@ista in principal trei eta"e de "arcur-M eta"a -co#ii auto-u1icienteN eta"a de incertitudine "ro1e-iona#aN eta"a de de/vo#tare a increderii (utua#e "ro1e-ori-"arinti.

In prima etapa scoala este considerata o institutie inc/isa, care nu in&luenteaza mediul &amilial si nu se lasa in&luentata de el. .n acest caz contactele cu parintii sunt rare, &ormale. Parintii accepta ideea ca nu au nimic de &acut in legatura cu activitatea derulata in scoala. Ei nu participa la consiliile de administratie scolara, &ormarea asociatiilor de parinti nu este incuraIata, iar in cadrul &ormarii viitorilor pro&esori su2iectul parteneriatului scoala0&amilie este negliIat sau c/iar omis. In a doua etapa pro&esorii incep sa recunoasca in&luenta &actorilor &amiliali asupra rezultatelor scolare ale elevilor, dar parintii continua sa creada ca scoala este autosu&icienta. Ast&el se mani&esta tendinta de acuze aduse de &amilie scolii, pentru rezultate scolare sla2e ale elevilor, atunci cand e cazul. Administratia scolara are tendinta de a conserva atitudinea din etapa anterioara, contactele cu +=

&amiliile elevilor &iind inca &ormale. Punctual incepe sa se dezvolte initiative precumC o mai 2una comunicare a pro&esorilor cu parintiiE apar organizatiile voluntare de parintiE se constituie consilii de gestiune scolara in care participarea parintilor are un rol minor, nedicizional. ,e asemenea, pe parcursul &ormarii viitoarelor cadre didactice e@ista a2ordarea tematica a relatiei scoala0&amilie, dar ca o pro2lema de importanta secundara. In a treia etapa parintii si pro&esorii descopera impreuna ca neincrederea este putin cate putin inlocuita cu increderea unora &ata de altii. (elatia cu &amiliile este din ce in ce mai incuraIata de scoalaE consiliul scolar include reprezentanti ai FasociatiilorG parintilor, cu rol decizional in toate pro2lemele educationaleE organizatiile de parinti sunt acceptate si incuraIate in activitatea scolaraE pro&esori specializati FconsilieriG trateaza pro2lemele e@ceptionale ale cola2orarii cu &amiliile elevilorE organizatiile de pro&esori recunosc statutul si rolul asociatiilor de parintiE &ormarea pro&esorilor a2ordeaza pro2lema relatiei scoala0&amilie ca &iind una din pro2lemele importanteE se organizeaza cursuri pentru pro&esori si parinti. ,in studiile e&ectuate in ultimii ani in cadrul .nstitutului de %tiinte ale Educatiei pe aceasta tema s0a constatat ca obstacolele ma+ore intalnite in relatia scoala-familie pot &i de ordin comportamental Fintalnite, atat intre parinti, cat si la pro&esori si manageriJ directori scolariG sau de ordin material Frelatia scoala0&amilie cere un surplus de e&ort material si de timpG.

.n cadrul acestui parteneriat, adesea dificultatile rezulta din disputa unor idei divergente privindC responsa2ilitatea statului si a &amiliei privind educatia copiilorE li2ertatea de alegere a scolii de catre parinti sau unicitatea invatamantuluiE impactul mediului &amilial asupra rezultatelor scolare ale copiluluiE participarea parintilor la gestionarea si procesul decizional in institutia scolara. $el mai greu de inlaturat este o2stacolul de ordin atitudinal. ;entalitatea oamenilor parinti, cadre didactice, elevi, pu2licul larg, in general si cutumele sociale inradacinate si intarite prin comportamente repetate sunt &actori greu de in&luentat si de sc/im2at, dar acest lucru nu este imposi2il de realizat.

+3

Hnc de la 1nceputul secolului trecut, ,ant 0 urmrind un proiect de emancipare a condi'iei umane 0 scriaC -Prinii care au primit ei $nii o educaie sunt de+a modele dup care se $ndreapt copiii. 'ar pentru a-i face pe acetia mai buni" este necesar s facem din pedagogie un studiu. altfel" nu este nimic de sperat de la d%nsa" iar educaia este $ncredinat unor oameni cu pregtire rea-. Accelerarea trans&ormrilor sociale, democratice, modi&icarea statutului copilului, dispersia &amiliei, 1ncercarea de a restitui prestigiul educa'iei &amiliale Fpe care l0a avut p)n la introducerea 1nv'm)ntului o2ligatoriuG, progresele sociologiei i psi/ologiei, precum i alte cauze au dus la 1n'elegerea &aptului c orice sistem de educa'ie rm)ne neputincios dac se iz2e te de indi&eren'a sau de opozi'ia prin'ilor. ?coala capt ast&el o misiune suplimentar. V,eoarece a@a directoare a civiliza'iei occidentale este 1naintarea persoanei spre mai mult li2ertate i &ericire, 1naintarea societ'ilor spre mai mult 1n'elegere i Iusti'ie... i dat &iind demisia unui numr de prin'i, un numr cresc)nd de copii vin din &amilii destrmate, iar o comunicare 1ntre prin'i i copii nu se &ace 1ntotdeauna &oarte 2ine Fprin'i nscu'i 1ntr0o lume aproape imo2il 1nc au copii care sunt nscu'i 1ntr0o lume 2ulversatG, pentru toate aceste motive coala are 1n sarcin o misiune suplimentarV F,omenac/G. Au e@istat 1ntotdeauna educatori e@celen'i i prin'i iu2itori, care nu i0au pus pro2a2il at)tea pro2leme i totu i au reu it &oarte 2ineE dar poate c acest lucru era mai u or 1ntr0o lume &oarte statornic, 1n care tradi'ia avea ultimul cuv)nt. ;odi&icarea pe care au su&erit0o, 1n curs de o genera'ie sau dou, rela'iile dintre prin'i i copii, dintre adul'i i tineri, apare mai vdit 1n considera'ia pentru copilul ce Vare semni&ica'ia de recunoa tere intim i pro&und a valorii persoanei copilului i de 1ncredere 1n poten'ialul lui de dezvoltareV FOsterriet/G. /entimentul de siguran - singurul care permite copilului s se emancipeze i s-si dob%ndeasc personalitatea - depinde de urmtoarele condiii FOsterriet/GC W Protec'ia 1mpotriva loviturilor din a&arE W %atis&acerea tre2uin'elor elementareE W $oeren'a i sta2ilitatea cadrului de dezvoltareE W %entimentul de a &i acceptat de ai siC ca mem2ru al &amilieiC s &ie iu2itE s druiasc dragoste, s &ie izvor de 2ucurie i de mul'umire pentru adul'iE #"

 s &ie condus i 1ndrumatE ca &iin' umanC s i se accepte caracteristicile individualeE s ai2 posi2ilitatea de ac'iune i e@perien' personalE s ai2 asigurat o anumit arie de li2ertate. %0ar putea spune c aceste condi'ii sunt constant indispensa2ile, dac ele nu ar cere s &ie satis&cute 1ntr0un mod care di&er riguros de la o v)rst la alta. An raport asupra rela'iilor dintre coal i &amilie 1n 'rile $omunit'ii Europene FAl.;ac2et/, 13=#G, 2azat pe cercetri comparative, documentate i empirice Fprin anc/eta de opinie cu c/estionare aplicate pe un lot de 1:## conductori de institu'ii colareG enumer patru motive pentru care coala i &amilia se strduiesc s sta2ileasc legturi 1ntre eleC

prin'ii sunt Iuridic responsa2ili de educa'ia copiilor lor Flegisla'ia re&lect ast&el li2ertatea prin'ilor de a0 i cre te copiii a a cum dorescGE e@ist di&eren'e 1ntre 'ri privindC msura 1n care prin'ii pot alege 1ntre di&eritele coli i cursuri pe care s le urmeze copiii lorE msura 1n care prin'ii tre2uie consulta'i de responsa2ilii colariGE 1nv'm)ntul nu este dec)t o parte din educa'ia copiluluiE 2un parte a educa'iei se petrece 1n a&ara coliiE cercetrile pun 1n eviden' in&luen'a atitudinii parentale asupra rezultatelor colare ale elevilor, 1n special asupra motiva'iilor 1nv'rii, precum i &aptul c unele comportamente ale prin'ilor pot &i &avorizate datorit dialogului cu coalaE

grupurile sociale implicate 1n institu'ia colar F1n special prin'ii i pro&esoriiG au dreptul s in&luen'eze gestiunea colar. (epro urile care li se &ac prin'ilor privind cola2orarea cu coala suntC

apatia Fnu vin la reuniunile anun'ateGE lipsa de responsa2ilitate Fa teapt ini'iativa pro&esorilorGE timiditatea Flipsa de 1ncredere 1n sineGE participarea cu ingerin'e Fcritic cu impertinen' coalaGE preocuprile e@cesive Fe@clusiveG pentru randamentul colar Fnotele copiluluiGE rolul parental ru de&init Fnu 1n'eleg corect &unc'iile i rolurile 1n educa'ia copiluluiGE contactele limitate cu coala Fnumai 1n situa'ii e@cep'ionale, de criz, 1n comportarea copiluluiGE

#1

conservatorismul Freac'ii negative la idei noiG. (epro urile care li se &ac pro&esorilor privind cola2orarea cu &amiliile elevilor sunt similare Fnu identiceXG, inclusiv privind di&icult'i de a sta2ili rela'ia cu adul'ii Ftrateaz prin'ii ca pe copii i nu ca parteneri 1n educa'ia copilului, deciz)nd autoritar la reuniunile cu prin'iiG. ,e&inirea imprecis a rolului de pro&esor, lipsa pregtirii privind rela'ia coal0&amilie Foscileaz 1ntre autonomia tradi'ional i perspectivele noi ale parteneriatuluiG. 7. MODELE TEORETICE ALE PARTENERIATULUI BCOAL=-?AMILIE .n&ormarea i &ormarea prin'ilor 1n ceea ce prive te colaritatea copilului presupune, cel pu'in, ca &iecare printe s cunoascC o2liga'iile legale privind educa'ia copilului, drepturile de care dispune pentru educa'ia copilului, importan'a atitudinii lui pentru reu ita colar a copilului, metodele de cola2orare cu coala. Hn acest scop este necesar un dialog 1ntre pro&esori i prin'iE pro&esorii tre2uie s primeasc o

pregtire 1n materie de rela'ie cu prin'ii, iar competen'a lor 1n aceast materie tre2uie considerat ca o aptitudine pro&esionalE prin'ii tre2uie s &ie pregti'i pentru a Iuca rolul lor educativ 1n cooperare cu pro&esorii, colile tre2uie s asigure Fasocia'iilorG prin'ilor asisten'a necesar. Pentru o cooperare e&icace se consider necesar adoptarea unor comportamente corespunztoare de ctre mem2rii consiliului pro&esoralC comunicarea li2er de in&orma'ii, toleran'a c)nd lim2aIul pro&esional nu este 1n'eles de nespeciali ti Fdintre prin'iG, 1ncuraIarea dez2aterilor pe pro2leme educa'ionale maIore F i nu doar discu'ii pe pro2leme administrativ0gospodre tiG, considerarea reciproc a prin'ilor i pro&esorilor ca parteneri. E@ist dou teorii importante privind rela'ia coal0&amilieC
o

teoria profesionalismului, care consider ca un element esen'ial serviciul &cut altora, &r a g)ndi la avantaIe personale Fcriteriile acestei teorii suntC competen'a, servirea clien'ilor, un cod de etic pro&esionalGE teoria sc!imbului, care consider ac'iunea uman 1n &unc'ie de un c) tig personal Fse consider privilegii tradi'ionale ale pro&esorilorC un grad de autonomie, un salariu asigurat, o competi'ie restr)nsG.

#!

Hn literatura de specialitate se recunoa te &aptul c a &ost dezvoltat o mare varietate de modele cu privire la di&eritele aspecte ale implicrii prin'ilor. ,e i e@ist o unanimitate 1n identi&icarea importan'ei vitale pe care o are implicarea prin'ilor 1n dezvolatrea intelectual i emo'ional a copilului, rm)ne destul incertitudin/e cu privire la de&inirea i modalit'ile implicrii prin'ilor 1n actvitatea colar a copiilor. An studiu interesant prin care se propun 4 tipuri de implicare prezint Epstein i cola2oratorii si F133:G. Analizate din punct de vedere calitativ acestea suntC parentalitatea saul calitatea de printe, comunicarea sau capacitatea de a comunica, voluntariatul sau capacitatea de a ac'iona ca voluntar, 1nv'area acas luarea deciziilor cola2orarea 1n comunitate Alte modele &ac deose2irea dintre di&erite grade de implicare a prin'ilor. Ast&el, modelul lui (asins8i i Frederi8s F13=3G prezint o ierar/ie a gradelor de parteneriat care cuprinde prin'iide la cea mai sla2 implicare p)n la stadiul participrii i 1n &inal al 1mputernicirii. An alt model FBloom, 1331G speci&ic drept cel mai pro&und mod de implicare, promovarea i argumentarea Fadvocat6G. Aceast din urm implicare prevede activitatea cu grupuri de agen'i care au impact direct asupra politicilor i guvernrii colare. 0odelul piramidal ierar!ic al implicrii prinilor este un model care promoveaz 1mputernicirea prin'ilor i a colii 1n aceea i msur. $om2in)nd e ementele din modele di&erite i 2az)ndu0se pe teoria lui Bandura care se re&er la autoe&icacitate un grup de autori F%/eperd, <rim2erger, ;c$lintoc8, -ec8linderG sta2ile te un model ierar/ic compre/ensiv 1n patru trepte sau niveluri. Acest model se a@eaz pe organizarea activit'ilor de implicare a &amiliei, pe tema 1ntririi mutuale reciproce, prin parteneriatul coal0&amilie. $ele # trepte suntC $omunicarea ,ezvoltarea &amiliei Atragerea comunit'ii Promovarea i argumentarea

#+

Ideea centra#* "e care -e 1oca#i/ea/* (ode#u# e-te c* 'n re#a&ia de "arteneriat 'ntre ,coa#* ,i 1a(i#ie are #oc un -c i(0 de co("eten&e ,i de i("#ic*ri care duc 'n 1ina# #a e1ecte de 'nt*rire E'("uternicireF a a(0i#or 1actori. Bcoa#a ,i 1a(i#ia ',i cre-c reci"roc '("uternicirea ,i -e 'nt*re-c reci"roc.

!8. CON?LICTELE CU P=RINII BI POSICILIT=ILE DE RE:OL9ARE ,atorit di&eren'elor de scopuri i o2iective, percep'ii i atitudini, resurse, pregtire, valori, nevoilor di&erite, de &oarte multe ori e@ist posi2ilitatea apari'iei unor con&licte 1ntre prin'i i pro&esori. Aceste con&licte pot &i determinate deC %la2 cola2orare, -ipsa in&orma'iilor necesare, .ntoleran'a la stilul de via' a celuilalt, la opiniile sau c/iar la prezen'a lui &izic, 7eacceptarea unor di&eren'e de prgtire, condi'ie social0economic, moral, religie, se@, na'ionalitate -ipsa unor preocupri 1n sensul construirii rela'iilor de cola2orare0nu sunt plani&icate ca atare, 7umrul limitat al 1nt)lnirilor dintre prin'i i pro&esori, Amintirile negative ale unora sau altora re&ritoare la rela'ia coal0&amilie 7eclaritate 1n rolurile &iecruia i 1n repsonsa2ilit'ile ce le revin speci&ic Putem enumera ca cele mai importante ci pentru rezolvarea con&lictelor urmtoareleC $unoa tere reciproc, $omunicare periodic i e&ectiv, cu aspecte &ormale i in&ormale $ooperarea 1n anumite activit'i Acceptare reciproc i 1n'elegere i toleran' &a' de di&eren'e, Evaluarea permanent i periodic a rela'iilor comune, %priIinul acordat &amiliei, 1n raport cu cre terea i educarea copilului, ca o component as procesului didactic, Atmos&era 1nt)lnirilor i activit'ilor cu prin'ii s &ie destins, non0&ormal i pozitiv Putem enumera 1n continuare o serie de msuri practice 1n rezolvarea unor situa'ii pro2lematice 1n cola2orarea dintre pro&esori i prin'i. Acestea se re&er la comportamentele pozitive necesare de tipulC ##

 $)nd un printe are o discu'ie aprins cu dumneavostr, nu v asum'i nimic p)n c)nd nu ti'i despre ce este vor2a %ta'i calm i nu trage'i concluzii pripite -sa'i prin'ii s vorneasc at)t timp c)t vor, da'i aceast posi2ilitate i nu 1i 1ntrerupe'i 7u 1i Iudeca'i (e&lecta'i la ceea ce vise potrive te Fi'i pregtit'i cu materiale care s spriIine activit'ile i deciziile Fi'i sigur c a'i &ost 1n'eles c)nd e@plica'i Folosi'i spriIinul altor colegi 7u promite'i prea des i 'ine'i0v promisiunile (ecunoa te'i0v limitele i gre elile 7egocia'i solu'ii comune K)ndi'i0v c poate sunte'i i dumenavoastr prin'i Foricum a'i &ost copiiG Ave'i o atitudine pozitiv, vor2i'i de ceea ce are 2un copilul i apoi arta'i pro2lemele Arta0'e prin'ilor c)t sunt de importan'i pentru activitatea dumneavoastr (spunde'i la 1ntre2ri personale i dovedi'i c i dumneavostr ti'i ce 1nseamn s &ii printe 7u uita'i c rela'iile 2une necesit timp. Ti"uri#e de acitiv*&i "e care #e "ot or4ani/a cadre#e didactice cu "*rin&ii EDi-t* o varietate (are a activit*&i#or care -e "ot de-1*,ura 'n ,co#i cu "*rin&ii 'n "arteneriat. Noi v* "ro"une( cate4orii#e ce#e (ai i("ortante care "ot -* -e deru#e/e 'n ,coa#*. !. Activit*&i#e de -"art 4 ea&a care -e re1er* a "ri(e#e 'nt)#niri cu "*rin&ii "re4*tite anu(e "entru a rea#i/a o co(unicare e1icient* ,i de durat* $. In1or(area "*rin&i#or de-"re activit*&i#e ,co#are Eo0iective, con&inuturi, (etode, orare, de-1a-urare, (i3#oaceF, de-"re co"i#u# #or Ete(e, "artici"are, "erce"&ia "er-ona#it*&iico("orta(ente, re/u#tate #a eva#u*ri, re#a&ii, -"ro3inu# nece-ar, etcF, de-"re a#te te(e E,coa#a "*rin&i#or, -*n*tate, educa&ie, #e4i-#a&ieF %. Con-i#iere "-i o"eda4o4ic* 'n re/o#varea unor -itua&ii "ro0#e(* cu co"iii #or +. Orientare --"re -ervicii de -"ri3in "eriodice -au "er(anente #*

--"re anu(ite ,co#i ,i tre"te de ,co#aritate --"re co#a0orare ,i i("#icare 'n "roce-u# in-tructiv educativ dar ,i 'n via&a co(unit*&ii #oca#e. S1aturi "entru o co(unicare inter"er-ona#* e1icient* $omportamentele cadrelor didactice, 1n cola2orarea cu prin'ii tr2uie s &ie desc/ise, transparente, empatice, re&le@ive i pozitive. Enumerm 1n continuare o serie de sugestii practice pentru determinarea unei comunicri c)t mai e&iciente i pe pozi'ii de parteneriatC Hncerca'i s cunoa te'i prin'ii, ceea ce 1i intereseaz, munca lor, &amilia lor. Hnt)mpina'i 1ntotdeauna prin'ii cu 2l)nde'e, &ace'i0i s se simt 2ineveni'i. Hncerca'i s &olosi'i sugestiile pe care prin'ii le0ar putea da. Atunci c)nd ei simt c ideile le sunt luate 1n serios, aproape sigur se vor implica mai mult 1n spriIinirea copilului i a colii K)ndi'i0v la pr'ile 2une ale copilului i aminti'i0le prin'ilor acele lucruri pe care el le0a &cut 2ine Fi'i pregti'i s asculta'i Fi'i interesa'i Asculta'i cu aten'ie i cu interes Pstra'i0v mintea desc/is Armri'i ideile principale Asculta'i critic -ua' noti'e dac e necesar 7u trage'i concluzii pripite AIuta'i vor2itorul prin mimic Yine'i lec'ii desc/ise pentru prin'i i, 1n general, da'ile voie s asiste la anumite lec'ii .mplica'i prin'ii la acele lec'ii i activit'i la care v pot aIuta0 nu umai material ci c/iar aIutor 1n predare01nv'are Programa'i 1nt)lnirile cu prin'ii i edin'ele periodice ast&el 1nc)t s &ie un moment de cola2orare i de rela@are 7u etic/eta'i copiii 1n &a'a grupului de prin'i i nu emite'i Iudec'i de valoare care s0i st)nIeneasc pe unii prin'i

#4

Hn 1nc/eiere v orezentm c)teva strategii pentru a spriIini &amilia i a lua 1mpreun decizii e&icienteC Fi'i pozitivi, ave'i desc/idere ctre opiniile prin'ilor 7u re&uza'i niciodat dialogul c)nd e vor2a de a lua o decizie Armoniza'i punctele de vedere ale &amiliei cu ale dumneavoastr i cu ale speciali tilor, dac e nevoie de o opinie avizat E@plica'i orice decizie a'i luat %intetiza'i mereu discu'iile re&eritoare la luarea unei decizii ,ecide'i numai dup ce v'a'i s&tuit cu &amilia $entra'i0v deciziile pe o viziune c)t mai adecvat despre copil i cuta'i s ave'i o2iective comune cu &amilia /ugestii practice pentru prini Printele 1i o&er copilului condi'ii de via', securitate a&ectiv educa'ia de 2az este primul model pentru copil. Practic de modul 1n care printele 1 i 1ndepline te rolul depinde viitorul copilului % 1l 1nve'i pe copil cu independen'a i s 1l &aci s 1 i asume responsa2ilit'i 7evoia de a&ec'iune este cea mai mare nevoie a copilului. O&eri'i0o necondi'ionat copilului. %tima de sine este pro&und legat de raportul dintre sinele autoperceput i sinele idealFdoritG .mplicarea pozitiv 1n &ormarea prieteniilor 1i aIut la construirea a2ilit'ilor sociale E@ersarea unor calit'i pozitive F2untatea, generozitatea,aIutorareaG 1i &ace pe copii s se imt importan'i i creeaz satis&ac'ie personal % respec'i sentimentele i dorin'ele copilului, c/iar dac nu corespund propriilor tale norme An copil are nevoie de mult r2dare i multe demonstra'ii pentru &ormarea comportamentelor <e po'i apropia su&lete te de cel mic intr)nd 1n lumea lui prin Ioc i comunicarea emo'iilor Anii prin'i presupun incorect, c dac sunt 2uni, copiii vor coopera imediat i 1ntotdeauna ,ac se simte 1n centrul aten'iei pentru gre elile pe care le &ace, copilul le va repeta Printele indulgent cre te un copil nesigur i &r autocontrol HncuraIa'i copilul luda'i0l &r a condi'iona reu itele de rezultate materiale

#:

Parteneriatulo educational scoala- familia 'in aceast perspectiv se pune $ntrebarea1 ce c%tig profesorul $ntr-o cooperare cu familia2 %e apreciaz c acest c) tig poate &i un statut revalorizator 1n oc/ii societ'ii, cooperarea cu &amilia poate &i un test pro&esional i poate &i considerat ca &c)nd parte din datoria pro&esional a pro&esorului deoarece prin'ii sunt clien'i ai colii. E&icacitatea 1nv'm)ntului Fevaluat la coli i pro&esoriG poate &i ameliorat prin cooperarea 1ntre coal i &amilie, prin'ii sunt responsa2ili legali de educa'ia copiilor lor i pot avea e@igen'a de a evalua rezultatele activit'ii colare

Analizand atitudinile parintilor, pro&esorilor si ale elevilor, prin intermediul mesaIelor lor postate pe site0ul ;inisterului Educatiei si $ercetarii F;Ed$G, pe Forumul educational de discutii, putem sustine adevarul a&irmatiei de mai sus. .n primul rand mi0a atras atentia &aptul ca nu e@ista niciun su2iect care sa dez2ata in mod direct aceasta pro2lema, a cola2orarii scolii cu &amilia. Ea este atinsa indirect, atunci cand se discuta despre ierar/iile elevilor rezultate in urma testarilor nationale, sau despre structura sistemului de invatamant, cat si in cazul altor pro2leme de ordin administrativ, prezente in scoala. ,aca veti avea curiozitatea sa va uitati pe acest Forum de discutii veti o2serva ca, in general, parerea parintilor este ca nu sunt luati in consideratie atunci cand vine vor2a despre organizarea activitatilor scolare si a celor administrative, in scoala unde invata copiii lor. ;ai interesant este &aptul ca elevii au initiat o discutie pe acest Forum, care se re&era la atitudinea parintilor &ata de activitatea lor de invatare la scoala si acasa. Ei sustin prin rezultatele unui sondaI care se adreseaza elevilor din clasele B0B..., la care au participat #= de elevi, ca in maIoritatea cazurilor parintii ii intrea2a daca invata si ce &ac la scoala, dar nu mai mult de atat. ,aca veti analiza motivatia raspunsurilor lor, veti o2serva ca elevii sunt constineti de &aptul ca parintii sunt &oarte ocupati cu pro2lemele lor cotidiene. Ei spun ca parintii lor merg la scoala doar la sedintele cu parintii si sunt interesati doar de notele pe care le o2tin, mai ales din perspectiva participarii copiilor lor la o testare #=

nationala. Elevii &ac unele comentarii interesante pe marginea o2tinerii notelor la scoala, din care rezulta ca ei nu pretuiesc &oarte mult nota, mai ales la acele materii de studiu unde comunicarea cu pro&esorul este di&icila si in cazurile in care ei o2serva ca notele sunt acordate potrivit unor criterii su2iective, personale, ale cadrelor didactice. Putem spune ca avem de &ace cu un parado@. Atunci cand ii intre2am pe parintiC care este rolul scolii in devenirea copiilor lorU 0 acestia vor raspunde invaria2ilC sa ii invete cum sa se descurce mai 2ine in viata &ie sa invete o meserie, &ie sa stie sa comunice si sa &aca &ata situatiilor de viata cotidiana. Analizand insa raspunsurile elevilor re&eritor la ce ii intereseaza pe parinti privind activitatea lor scolara, sesizam ca parintii isi intrea2a copiii in special de note si ii preseazaC Fcitez din raspunsul unui elevG sa ia note 2une. %timati parinti, scoala tre2uie sa indeplineasca un rol mult mai important in viata copiilor vostri decat acela de a le o&eri o diploma in 2aza careia sa isi poata continua studiile. $omunicarea cu copiii, re&eritor la activitatea lor scolara, comunicarea cu pro&esorii, re&eritor la a2ilitatile si aptitudinile pe care le au copiii dumneavoastra, la posi2ilitatea si moda0litatile de dezvoltare a acestora, si implicarea in acti0vitatile scolii, sunt pasi de parcurs in relatia scoala0&a0milie, pentru 2una dezvoltare a personalitatii copiilor. %tand de vor2a cu un pro&esor de la -iceul 7ic/ita %tanescu din $apitala, cadru didactic si parinte, acesta a spus ca, din e@perienta personala, vin la scoala indi&erent de motivul apelului de a0i invita pe parinti Fsedinte cu parintii, in&ormari pe diverse teme, activitati comuneG in maIoritatea cazurilor, parintii copiilor care invata 2ine, &ara pro2leme comportamentale. .n sc/im2, a &ost suprins de atitudinea parintilor care atunci cand au &ost invitati la scoala pentru a discuta rezultatele sla2e la invatatura sau comportamentul care lasa de dorit, ale copiilor lor, acestia le iau apararea, &ie aducandu0 le scutiri medicale pentru o 2una parte din a2sentele nemotivate, &ie, simtindu0se vinovati ca ii negliIau neavand posi2ilitatea de a petrece mult timp cu ei, le acopera &aptele, invocand tot &elul de motive. $um am putea remedia ast&el de situatii si cum am putea dezvolta o cola2orare reala intre scoala si &amilieU E@ista mai multe cai. Pentru pro2lemele de ordin administrativ, ele se rezolva atunci cand parintii si pro&esorii dispun de mecanisme de evaluare comune ale activitatii scolare. (elatia &amilie0scoala apare Iusti&icata in masura in care se resta2ileste increderea colectivitatii de parinti, a comunitatii, in institutia scolara. An rol deose2it, atat pentru cola2orarea &amilie0scoala si participarea la gestiunea scolii, cat si pentru educatia parintilor il are in&iintarea asociatiilor de parinti, ca reprezentanti ai vocii reale a acestora, privind rezolvarea diverselor pro2leme aparute in scoala. (e&eritor la atitudinea de cola2orare a parintilor, respectiv la pro2lemele de ordin atitudinal in relatia scoala0&amilie, reciprocitatea este elementul care adesea lipseste, in scoala romaneasca. ,aca prin #3

intermediul scolii sunt organizate diverse activitati si parintii sunt invitati, dupa cum am spus anterior, parintii elevilor cu note 2une si cu un comportament e@emplar vor veni. $at despre initiative ale parintilor de a derula unele activitati impreuna cu copiii si cu pro&esorii in scoala, acestea sunt e@trem de rare. $/iar daca scoala organizeaza activitati &rumoase si utile pentru parinti si pentru copiii lor, prin initiativa parintilor de a organiza la randul lor unele activitati, s0ar vedea cu adevarat ca le pasa, si ar o2liga scoala la mai multa desc/idere si cooperare. %ituatia initiativelor organizate doar de catre angaIatii scolii este asemanatoare cu cea a unui medic care este in &ata unui copil mic, ce nu poate vor2i si nu stie sa spuna e@act ce il doare. .n acest conte@t el propune un tratament pe 2aza unui diagnostic pus cu un grad de pro2a2ilitate de eroare destul de ridicat. .nsa atunci cand copilul incepe sa vor2easca, si medicul poate estima cu o e@actitate mult mai mare cauzele 2olii, impreuna pot comunica si remedia aceasta situatie. Initiative ca acest 3orum de discutii, in&iintarea si a&ilierea in &ederatii a asociatiilor parintilor, participarea deocamdata la invitatia scolii in cadrul diverselor activitati scolare, impreuna cu elevii si cadrele didactice sunt etape importante privind cresterea parteneriatului scoala0&amilie in scoala romaneasca. .nsa ele odata declansate tre2uie sustinute nu doar cu vor2e, ci mai ales prin &apte.

*"

Ordonanta nr. !!. din 86A%!A$888 Parteneriatu# -ocia# in educatie -i 1or(are "ro1e-iona#a initia#a Monitoru# O1icia# nr. +%$ din 87A8$A$888 .n temeiul prevederilor Art. 1":. din $onstitutia (omaniei si ale Art. 1. lit. ., pct. 1 din -egea 1!*J!""" privind a2ilitarea Kuvernului de a emite ordonante, Kuvernul (omaniei adopta prezenta ordonanta. Art. 1.Parteneriatul social in educatie si &ormare pro&esionala initiala contri2uie la dezvoltarea resurselor umane ca resursa strategica a dezvoltarii economice, la asigurarea coeziunii sociale prin com2aterea &ormelor de e@cludere sociala prin educatie si &aciliteaza interactiunea dintre mediul educational si cel cultural, social si economic, prin &ormularea e@plicita a raspunderilor sociale ale scolii si partenerilor acesteia. Art. !.F1G Parteneriatul social in educatie si &ormare pro&esionala initiala presupune o relatie de cola2orare intre institutiile sistemului educational 0 unitate de invatamant, inspectorat scolar, ;inisterul Educatiei 7ationale si alte institutii su2ordonate acestora siC aG agenti economici si institutii reprezentand alte autoritati pu2lice cointeresateE 2G universitati, institutii de cercetare si dezvoltare, centre de e@pertiza, alte institutii care pot &urniza date si in&ormatii relevante pentru dezvoltarea educatieiE cG alte categorii de 2ene&iciari, precum parinti, elevi, comunitatea de a&aceri, grupuri si asociatii pro&esionale, sindicate, organizatii neguvernamentale, comunitatea localaE dG mass0media ca &orma principala de trans&er al in&ormatiei privind raspunderea sociala a educatiei. F!G Partenerii sociali pot &i persoane &izice sau Iuridice, romane sau straine. Art. +..n conditiile descentralizarii si consolidarii autonomiei institutionale in cadrul invatamantului preuniversitar, realizarea parteneriatului social urmareste urmatoarele o2iectiveE aG sa asigure coerenta *1

politicilor si a strategiilor nationale in care educatia si invatamantul reprezinta o prioritateE 2G sa consolideze cadrul institutional si legislativ al dezvoltarii umaneE cG sa asigure instrumente si practici de asistare a unitatilor de invatamant in dezvoltarea programelor speci&iceE dG sa implice comunitatile locale, autoritatile administratiei pu2lice locale si alti parteneri in &ormele de asigurare a calitatii educatieiE eG sa asigure cola2orarea scolii cu 2ene&iciarii in acordarea sanselor egale de cuprindere si participare ec/ita2ila a tuturor mem2rilor societatii la procesul educationalE &G sa ela2oreze programe comune ale scolii si ale partenerilor ei in vederea integrarii socio0pro&esionale a a2solventilor si a &acilitarii tranzitiei de la scoala la locul de muncaE gG sa dezvolte programe compensatorii de Va doua sansaV pentru populatia de&avorizataE /G sa intareasca rolul unitaplor de ii0nvatamant ca centre de dezvoltare a resurselor umane la nivelul comunitatii localeE iG sa asigure articularea programelor europene si internationale care determina masuri de inovare si de dezvoltare la nivel local, Iudetean si regionalE IG sa asigure prin cola2orarea cu mass0media in&ormarea completa si sistematica a pu2licului 2ene&iciar, precum si a pu2licului larg in ceea ce priveste impactul social al programelor si masurilor din domeniul educatiei. Art. #.Formele de parteneriat social pot &i institutionalizate prin contract, conventie, protocol de cola2orare, alte &orme, inc/eiate intre institutiile sistemului de invatamant si partenerii prevazuti la Art. +. Art. *.F1G %tructurile parteneriale pot &i 2i0, tri0 sau pluripartite, cum ar &iC $onsiliul 7ational pentru (e&orma invatamantului, $onsiliul 7ational pentru Formare si Educatie $ontinua, consiliul de administratie al inspectoratului scolar, consiliul consultativ al inspectoratului scolar. $omitetul -ocal de ,ezvoltare a Parteneriatului %ocial in .nvatamantul Pro&esional si <e/nic, consiliul de administratie al unitatii de invatamant, consiliul scolar al unei unitati sau al unor grupuri de unitati de invatamant. F!G .n a&ara structurilor mentionate la alin. F1G ;inisterul Educatiei 7ationale poate in&iinta si alte structuri cu atri2utii in domeniu prin ordin al ministrului educatiei nationale. Art. 4.Politicile de dezvoltare parteneriala sunt ela2orate prin acord intre parteneri, prin programe strategice, iar practicile de implementare sunt reglementate prin structuri parteneriale speci&ice. Art. :.Activitatile des&asurate de partenerii sociali pot &i derulate in urmatoarele domeniiC aG dezvoltarea 2azei de cunoastere si a capacitatilor de inovareJsc/im2areE 2G dezvoltarea resurselor umane proprii sistemului educationalE cG dezvoltarea capacitatii institutionaleE dG plani&icarea educationala si a &ormarii pro&esionale initiale F/arta scolara, plan de scolarizareGE eG consilierea si orientarea pro&esionalaE &G dezvoltarea componentelor optionale si &acultative ale curriculumului *!

nationalE gG sta2ilirea cali&icarilor pro&esionale pentru care &ormarea se realizeaza prin sistemul educational si ela2orarea standardelor de pregatire pro&esionalaE /G &ormarea, initiala si certi&icarea pro&esionalaE iG asigurarea coerentei &ormarii pro&esionale initiale cu &ormarea pro&esionala continuaE IG protectia si sustinerea educationala a colectivitaplor vulnera2ile 0 copiilor institutionalizati, copiilor strazii, persoanelor cu de&iciente, copiilor sau tinerilor necuprinsi intr0o &orma de invatamant sau in piata muncii, grupurilor minoritareE 8G educatia comunitara si interculturalaE lG &inantarea educatiei si a &ormarii pro&esionale initiale de la 2ugetul de stat si 2ugetele localeE mG diversi&icarea si cresterea surselor de venituri ale unitatilor de invatamantE nG diversi&icarea o&ertei de servicii dezvoltata de scoala pentru comunitateE oG promovarea unor masuri, programe, reglementari si legi &avora2ile dezvoltarii educatiei si &ormarii pro&esionale initialeE pG comunicarea pu2licaE ZG alte domenii de interes comun. Art. =.Evaluarea activitatilor parteneriale se realizeaza prin instrumente si programe de e@pertiza ela2orate de institutiile partenere sau de terti in raport cu o2iectivele strategice ale programului partenerial, in conditiile cresterii raspunderii pu2lice a managementului &iecarei institutii din sistemul educational.

PR4I#C5 '# PAR5#6#RIA5 #'&CA7I46A8 COORDONATORI PROIECTM

Bcoa#a Nr. !+ ,,Ion 7uculescu) Craiova O In-tit. Daiana C*#in Bcoa#a coordonatoare cu c#a-e#e I O 9III Podari O In-tit. Diana St*nc*#ie

SCOPUL PROIECTULUIM $onstituirea unui grup partenerial care s promoveze valori comune la nivelul partenerilor implica'iC deciden'i, oameni ai colii, elevii, &amiliile, reprezentan'i ai institu'iilor guvernamentale i ai celor nonguvernamentaleE Promovarea dialogului i a comunicrii 1ntre elevii din coli i medii di&erite Fur2an ruralGE dezvoltarea cooperrii i a cola2orrii 1ntre cadre didactice din unit'i di&erite de 1nv'm)nt, urmrindu0se armonizarea condi'iilor speci&ice &iecrei coli cu e@igen'ele sociale de ordin generalE Pregtirea elevilor 1n sensul asigurrii egalit'ii anselor 1n educa'ie, al dezvoltrii personale i al inser'iei 1n comunitate, al ameliorrii modalit'ilor de in&ormare adresate elevilor, 1n sensul revigorrii spiritului civic i a mentalit'ilor comunitareE Atragerea e&ectiv a elevilor 1n organizarea unor activit'i cu caracter e@tracurricular, conduc)nd la cre terea numeric i calitativ a acestor activit'i.
*+

ARGUMENTM ?colile implicate 1n aceast cola2orare dispun de resurse materiale i umane ce se pot adapta la cerin'ele societ'ii rom)ne ti actuale. Hn conte@tul unei societ'i care se sc/im2, oper)nd modi&icri de &orm i de &ond la nivelul tuturor su2sistemelor sale, 1nv'm)ntul rom)nesc tre2uie s 1 i asume o nou perspectiv asupra &unc'ionrii i evolu'iei sale. Hn cadrul acestei perspective inedite, parteneriatul educa'ional devine o prioritate a strategiilor orientate ctre dezvoltarea educa'iei rom)ne ti. Pentru trans&ormarea parteneriatului 1n principiu &undamental al re&ormei educa'ionale au avut in&luen' &actorii sociali 1n sus'inerea educa'iei, duc)nd la descentralizare, consecin'ele educa'iei primite de t)nra genera'ie asupra societ'ii, orientarea copiilor 1ntr0un univers in&orma'ional dinamic, diversi&icat i, uneori, contradictoriu. Parteneriatul educa'ional urmre te trans&ormarea real a elevilor 1n actori "rinci"a#i ai demersului educa'ional, urmrindu0se atingerea unor o2iective de natur &ormal, in&ormal, socio0comportamental. OCIECTI9EM - s comunice cu elevii din coli i medii di&eriteE - s des& oare o serie de ac'iuni civiceE 0 s con tientizeze a&ectivitatea de grup ca suport al prietenieiE 0 s dovedeasc un comportament atent, tolerant, civilizatE 0 s do2)ndeasc sentimente de 1n'elegere, respect &a' de to'i oamenii, indi&erent de pozi'ia social, lim2, orientare religioas sau politicE 0 s &ie un aprtor al vie'ii, al naturii. GRUPURILE INT=M

Elevi ai ?colii 7r. 1# ,,;on @uculescu $raiova, 1ndruma'i de instit. ,aiana $linE Elevi ai ?colii cu clasele . B... Podari, 1ndruma'i de instit. ,iana %tnclie.

RESURSE TEMPORALEM 0 !""* !""4, ast&elC semestrul al ..0lea al anului colar !""# J !""* i 1ntreg anul colar !""* J !""4. E9ENIMENTE ;NSCRISE ;N CALENDARUL PROIECTULUIM !8.8!.$88. O !8.8%.$88. Bizitarea ora ului $raiova Fmuzee, Parcul (omanescu etc.GE Bizitarea comunei PodariE -una Pdurii drume'ie 1n pdurea de pe dealul Kura BiiE
*#

!..8%.$88. O !..8+.$88.

$8.8+.$88. O $8.8..$88.

%us'inerea unui program artistic la un cmin de 2tr)ni din $raiova cu ocazia sr2torii Pa teluiE $..8..$88. O !..82.$88. * .unie 0 >iua ;ediului 0 activit'i independente de colectare de de euri i valori&icare la centre speciale F1ntrecereGE !..87.$88. O !..!!.$88. !+ septem2rie >iua ;ondial a $ur'eniei activitate de cur'are a Parcului (omanescuE Hnt)lnire cu oamenii de seam ai comunei PodariE !..!!.$88. O $8.!$.$88. 1" decem2rie >iua ,repturilor Omului mas rotundE E@pozi'ii de lucrri Feduca'ie plastic, a2ilit'i practiceGE !8.8!.$882 O !8.8$.$882 Bizionarea unui spectacolE !..8%.$882 O !..8+.$882 -una Pdurii 0 ac'iune ecologic de cur'are a pdurii Podari i a malurilor [iuluiE $8.8+.$882 O %8.8..$882 Ac'iune de colectare de plante medicinaleE Bizitarea ;)nstirii Brani teE 8!.82.$882 O !..82.$882 E@cursie pe Balea Pra/ovei. MODALIT=I DE REALI:ARE A OCIECTI9ELORM - antrenarea elevilorE - ela2orarea proiectelor, re&eratelorE 0 o2'inerea de &onduri e@tra2ugetare. MODALIT=I DE E9ALUAREM $ompuneri literareE ,eseneE Porto&oliiE $oncursuri de desene, de colectare a de eurilor etc.E $/estionarulE Acordarea unor diplome pentru lucrrile, desenele, porto&oliile, proiectele ce se remarc prin originalitate i spirit civicE Analiza activit'ilor independenteE Programe artistice cu ocazia sr2torilor de Pa ti, = ;artie, 1 .unie, 1n prezen'a prin'ilor, a autorit'ilor locale etc. RESURSE MATERIALE IMPLICATEM 0 &ondul claseiE 0 &ondurile adunate prin colectareE 0 sponsorizri.
**

RESURSE UMANE IMPLICATEM 0 0 0 0 0 directoriE cadre didacticeE eleviE &amiliileE reprezentan'i ai autorit'ilor locale.

ACIUNI COMUNEM Bizitarea celor dou localit'iE E@cursia pe Balea Pra/oveiE %us'inerea programelor artistice la $minul de Btr)niE $olectarea de plante medicinaleE Ac'iunile ecologiceE Bizitarea ;)nstirii Brani teE ;asa rotund.

ACTI9IT=I DE IN?ORMARE BI DOCUMENTAREM 0 1nt)lniri periodice 1ntre coordonatorii de proiectE 0 1nt)lniri cu prin'ii elevilorE 0 1nt)lniri cu reprezentan'i ai comunit'ii locale. TEMATIC=M (aporturi interumane i interac'iunea Fcoa2itareaG om J mediu. RESPONSACILIM .nstit. ,aiana $lin 0 ?coala 7r. 1# ,,;on @uculescu' $raiovaE .nstit. ,iana %tnclie 0 ?coala coordonatoare cu clasele .B... Podari. RE:ULTATE ABTEPTATEM 0 Formarea i ac'iunea 1n scopuri civiceE 0 Hntre'inerea unor spa'ii ecologiceE 0 O2'inerea unor &onduri e@tra2ugetare.
STRATEGIA DEZVOLTRII ACTIVITII EDUCATIVE COLARE I EXTRACOLARE 1. CONTEXT Secolul XXI a marcat un punct de turnur n evoluia conceptelor de educaie formal i non-formal, aflate din ce n ce mai frecvent n centrul discursului educaional internaional. n plan european, iniiativa promovrii activitii educative colare i extracolare aparine Consiliului Europei prin Comitetul de initri care i-a concreti!at demersurile n recomandrile *4

adresate n acest domeniu statelor mem"re. Cel mai relevant document l constituie #ecomandarea din $% aprilie &%%$, care menionea! direciile de aciune referitoare la recunoaterea statutului ec'ivalent al activitii educative colare i extracolare cu cel al educaiei formale din perspectiva contri"uiei e(ale la de!voltarea personalitii copilului i a inte(rrii lui sociale. )stfel, s-a accentuat* statutul activitii educative colare i extracolare ca dimensiune a procesului de nvare permanent+ necesitatea recunoaterii activitii educative colare i extracolare ca parte esenial a educaiei o"li(atorii+ importana activitii educative colare i extracolare pentru de!voltarea sistemelor relaionate de cunotine, a a"ilitilor i competenelor+ oportunitatea oferit de activitatea educativ colar i extracolar pentru crearea condiiilor e(ale,ec'ita"ile de acces la educaie pentru de!voltarea deplin a potenialului personal i reducerea ine(alitii i exclu!iunii sociale+ stimularea implicrii tinerilor n promovarea valorilor i principiilor etice* dreptate, toleran, pace, cetenie activ, respectarea drepturilor omului+ utili!area potenialului activitii educative colare i extracolare ca mi-loc complementar de inte(rare social i participare activ a tinerilor n comunitate+ promovarea cooperrii n vederea utili!rii diverselor a"ordri didactice necesare ridicrii standardelor calitii procesului educaional+ asi(urarea resurselor umane i financiare pentru implementarea i recunoaterea valoric a pro(ramelor educative colare i extracolare din perspectiva re!ultatelor nvrii+ recunoaterea activitii educative colare i extracolare ca dimensiune semnificativ a politicilor naionale i europene n acest domeniu.

n consecin, activitatea educativ colar i extracolar repre!int spaiul aplicativ care permite transferul i aplica"ilitatea cunotinelor, a"ilitilor, competenelor do".ndite n sistemul de nvm.nt. /rin formele sale specifice, activitatea educativ colar i extracolar de!volt (.ndirea critic i stimulea! implicarea tinerei (eneraii n actul deci!ional n contextul respectrii drepturilor omului i al asumrii responsa"ilitilor sociale, reali!.ndu-se, astfel, o sim"io! lucrativ ntre componenta co(nitiv i cea comportamental. #eiter.nd mesa-ul Consiliului Europei transmis n cadrul sesiunilor de la 0isa"ona din anul &%%% i de la 1russels, din anul &%%2, cu privire la rolul educaiei n societatea contemporan, statele mem"re consider educaia o prioritate a"solut i un a(ent c'eie al asi(urrii coe!iunii sociale capa"il s contri"uie la m"untirea climatului democratic european. 2. VIZIUNE *:

Strate(ia de de!voltare a activitii educative colare i extracolare proiectat de inisterul Educaiei i Cercetrii pornete de la premi!a c a"ordarea educaional complementar formal 3 non-formal asi(ur plus valoarea sistemului educaional. )stfel, se valorific rolul definitoriu pe care educaia l exercit n pre(tirea tuturor copiilor de a deveni ceteni activi ntr-o societate dinamic, n continu sc'im"are, contri"uind totodat la procesul permanent de m"untire a calitii vieii. 4ormularea unor o"iective clare i coerente n lumina 5ratatului European Constituional cu privire la importana respectrii valorilor fundamentale ale drepturilor omului, ale li"ertilor, ale democraiei i e(alitii i racordarea la standardele educaionale europene repre!int "a!a strate(ic a acestui document. Strate(ia urmrete m"untirea calitativ a nivelului de educaie a"solut necesar n contextul unor sc'im"ri complexe la nivelul vieii de familie, a pieei forei de munc, a comunitii, a societii multiculturale i a (lo"ali!rii. Educaia de "un calitate presupune aplicarea modelului diversitii prin a"ordarea difereniat, iniierea de proiecte n care s fie implicai elevi, cadre didactice de diferite specialiti, parteneri educaionali, pornind de la prini, societatea civil, media i comunitate. n sistemul de nvm.nt rom.nesc, cadrul activitii educative colare i extracolare constituie spaiul capa"il de a rspunde provocrilor societii actuale, n sensul n care conceperea flexi"il a acesteia permite o continu actuali!are a coninutului nvrii i a metodelor didactice centrate pe elev, precum i o monitori!are i evaluare de calitate a re!ultatelor nvrii. 5otodat particularitile specifice facilitea! implementarea noii a"ordrii didactice prin care elevul devine resurs, productor, lider de opinie, deci participant activ. /entru a stimula de!voltarea co(nitiv, spiritual, interpersonal i social, activitatea educativ colar i extracolar are mereu n atenie nevoia de adaptare la cerinele individuale, diverse ale tuturor copiilor, la interesele de cunoatere i potenialul lor. Contextele create de diversele modaliti de concreti!are a acestui tip de educaie* proiecte, manifestri punctuale, aplicaii tematice etc, ofer posi"ilitatea a"ordrilor interdisciplinare, crosscurriculare i transdisciplinare, exersarea competenelor i a"ilitilor de via ntr-o manier inte(rat, de de!voltare 'olistic a personalitii. Strate(ia accentuea! importana multiplicrii experienelor po!itive nre(istrate n domeniul activitii educative colare i extracolare i impune extinderea spaiului de intervenie n procesul educaional curricular, n scopul valorificrii tuturor valenelor educative ale coninutului nvrii n interesul superior al copilului. )nali!a S675 a evideniat* puncte tar ! *=

experien n domeniul activitii educative colare i extracolare+ o personal didactic calificat, cu competene necesare evalurii i valorificrii valenelor educative derivate dintr-o pro"lematic educativ divers+ o reea coerent de coordonare a activitilor educative colare, extracolare i extracurriculare* inspectorul educativ i inspectorul colar cu pro(rame i proiecte de cooperare internaional -la nivel -udeean, coordonatorul de pro(rame i proiecte colare - la nivelul unitii de nvm.nt consilierul diri(inte i corpul profesoral 3 la nivelul clasei+ structurile or(ani!aionale ale elevilor i prinilor la . nivelul unitii colare+ o diversitatea pro(ramului de activiti educative la nivelul fiecrei uniti de nvm.nt+ o experiena cadrelor didactice do".ndit n derularea proiectelor de cooperare european+ o instituii speciali!ate n activiti educative extracolare * palatele i clu"urile copiilor+ o modaliti alternative de petrecere a timpului li"er prin activitile derulate, pe tot parcursul anului, n palatele, clu"urile copiilor i clu"urile de vacan or(ani!ate sistematic+ o "a! material didactic relativ modern n unitile de nvm.nt, palatele i clu"urile copiilor 8spaii, ec'ipamente, material didactic etc.9. o existena ofertelor educaionale n uniti de nvm.nt, palate i clu"uri ale copiilor+ o (ratuitatea activitilor de timp li"er oferite de palatele i clu"urile copiilor+ o calitatea coninutului pra(matic al nvrii care menine i promovea! specificul tradiional alturi de elementul de noutate+ o experiene po!itive n ceea ce privete de!voltarea personal i inte(rarea social a copiilor+ o re!ultatele de excepie ale copiilor la manifestri educative naionale i internaionale+ o finalitatea proiectelor i pro(ramelor educative ale copiilor prin participarea la competiii -udeene, naionale i internaionale 8Calendarul /roiectelor Educative9+ o " # $ % tatea actu%u e&uca' (na% )n c(*un tate + ,(c etate pr n *e& at #area act " t-' %(r e.tra+c(%are + e.tracurr cu%are /,pectac(%e0 rec ta%ur 0 c(ncur,ur 0 c(*pet ' 0 e* , un %a care part c p- c(p 12 o transferul de metode didactice neconvenionale centrate pe elev utili!ate n cadrul activitilor educative colare i extracolare n vederea ridicrii calitii i eficienei actului educaional+ o desc'iderea oferit de disciplinele opionale n conformitate cu interesele copiilor i perspectivele de de!voltare ale societii+ o existena parteneriatului educaional cu familia, comunitatea, or(ani!aiile (uvernamentale i non-(uvernamentale n vederea
o

*3

responsa"ili!rii acestora n susinerea i m"untirea actului educaional. puncte ,%a$e! activitatea suprancrcat a inspectorului educativ i a coordonatorului de pro(rame i proiecte de la nivelul unitii de nvm.nt 0a nivelul multor -udee exist numai : norm pentru postul de inspector educativ, av.nd aceeai ncrctur ca pentru o norm ntrea( 8 inclusiv la nivelul unicipiului 1ucureti 3 ; norm pentru &<%.%%% elevi, &<= uniti colare i > clu"uri ale copiilor9+ o activitatea coordonatorului de proiecte i pro(rame educative este vast, complex. )cesta nici nu este de(revat de un anumit numr de ore, nici nu este remunerat suplimentar+ o n cadrul educaiei formale, accentul cade pe transmiterea cunotinelor i nu pe caracterul educativ al coninutului+ o inexistena, de cele mei multe ori, a dimensiunii sociale n cadrul proiectrii orelor de curs+ o ne(li-area impactului po!itiv pe care activitatea educativ extracolar i extracurricular o are asupra de!voltrii personalitii elevului+ o perpetuarea mentalitii eronate potrivit creia elevul tre"uie s se dedice inte(ral studiului specific educaiei formale+ o minimali!area activitii educative colare i extracolare de ctre prini, cadre didactice, or(ane de ndrumare i control+ o lipsa de formare n iniierea, proiectarea, implementarea pro(ramelor educative+ o a"sena formrii n domeniul activitii educative colare i extracolare+ o fondurile insuficiente pentru desfurarea activitilor educative colare i extracolare, o de!interesul pentru reali!area de proiecte pentru atra(erea fondurilor extra"u(etare+ o carene n mana(ementul directorilor de uniti colare, palate i clu"uri ale copiilor+ o imposi"ilitatea financiar a unor uniti de nvm.nt 8n special din mediul rural9, palate i clu"uri ale copiilor de a-i m"unti "a!a material+ o a"sena cola"orrii cadrelor didactice la nivel de coal+ o insta"ilitatea cadrelor didactice n sistem 8at.t n coli, c.t i n /C i CC9+ o retri"uie necorespun!toare a cadrelor didactice, lipsa altor faciliti+ o rutina cadrelor didactice de a se limita numai la transmiterea de cunotine+ o nerecunoaterea activitii educative a elevilor reali!at n afara orelor de curs+ o numr insuficient de consilieri psi'opeda(o(i+
o

4"

incapacitatea colilor de a deveni ofertani de proiecte pentru partenerii educaionali.

o

(p(rtun t-' ! redimensionarea ?colii @ ca o comunitate autentic, temporal, contextual, racordat la viaa pu"lic, prin promovarea unor politici de compati"ili!are ntre starea de fapt i standardele de atins+ o desc'iderea activitii educative spre implicare i responsa"ili!are n viaa comunitii+ o amplificarea dimensiunii europene prin accesarea noii (eneraii de pro(rame i proiecte de cooperare internaional+ o valorificarea parteneriatului educaional n !ona formrii profesionali!ate pe diferite tipuri de educaie complementar+ o diversificarea ofertei educaionale, creterea calitii actului educaional din perspectiva descentrali!rii i a concurenei pe piaa educaiei+ o valorificarea coninutului, a"ilitilor i competenelor do".ndite n sistemul de nvm.nt formal n contexte practice, "ine ancorate n realitatea cotidian, o recunoaterea statutului educaiei non-formale de component esenial a nvrii permanente+ o valorificarea potenialului creativ al elevilor prin iniierea de noi proiecte educative i asumarea de roluri+ o interesul elevilor de a participa la procesul de luare a deci!iilor n coal+ o interesul elevilor de a se implica n c.t mai multe activiti extracolare+ o valorificarea voluntariatului i de!voltarea contiinei utilitii sociale a tinerilor+ o promovarea dialo(ului intercultural n vederea creterii calitii vieii comunitii+ o iniierea tinerilor n mana(ementul de proiect, n activiti antreprenoriale i n procesul deci!ional n vederea finali!rii demersurilor lor.
o

a*en n'-r ! atitudinea i demersurile pur formale sau meninute la nivelul tradiional n or(ani!area activitilor educative colare i extracolare+ o promovarea unei mentaliti dispreuitoare la adresa activitii educative colare i extracolare+ o a"sena unui cadru le(islativ care s re(lemente!e i s certifice activitatea educativ colar i extracolar+ o de!avanta-ul creat de pro(ramele colare ncrcate care nu permit de!voltarea componentei educative+ o pasivitatea cadrelor didactice+
o

41

neimplicarea conducerii unitii de nvm.nt n susinerea i or(ani!area proiectelor educative+ o oferta redus a CCA n domeniul educaiei non-formale 8inexistent9 i a metodelor activ 3 participative+ o oferta ne(ativ a str!ii.
o

3. 4RINCI4II I VALORI Strate(ia activitii educative colare i extracolare este proiectat conform urmtorului set de principii* principiul prioritii educaiei, ca responsa"ilitate asumat de (uvernul #om.niei principiul accesului e(al la educaie 3 conform Constituiei i Conveniei 7BC a Arepturilor Copilului, fiecare copil are dreptul la educaie+ principiul interculturalitii+ principiul continuitii activitilor care au caracter permanent i se "a!ea! pe experiena anterioar+ principiul complementaritii formal 3non-formal+ principiul flexi"ilitii or(ani!aionale i informaionale+ principiul descentrali!rii autoritii educaionale i al asi(urrii unitii demersurilor educaionale locale prin coordonare+ principiul a"ordrii (lo"ale, unitare, multidisciplinare i inte(rate+ principiul transparenei implementrii strate(iei, cu participarea societii civile, alturi de instituiile (uvernamentale n vederea reali!rii o"iectivelor+ principiul cooperrii 3 implementarea strate(iei are la "a! cooperarea instituional, at.t la nivel naional, c.t i internaional. )lturi de respectarea i promovarea acestor principii, la "a!a strate(iei a stat i principiul educaiei centrate pe valori* respect, non 3 discriminare, e(alitate, solidaritate, toleran, adevr, li"ertate, inte(ritate, demnitate, onoare, onestitate ori(inalitate, dra(oste, ncredere. n acest context, valorile asi(ur cadrul n care normele sociale sunt sta"ilite i explicate. Ele stau la "a!a formrii atitudinilor, a procesului de luare a deci!iei i influenea! puternic comportamentul. Este important identificarea valorilor elevilor, profesorilor, adulilor n vederea (sirii unui numitor comun al valorilor repre!entative ale comunitii care s produc sc'im"ri po!itive la nivelul eficienti!rii sistemului educaional. mpreun, copiii, profesorii i prinii pot face din coal un loc plcut pentru toi cei implicai n procesul educativ, un mediu "a!at pe ncredere, comunicare, respect i flexi"ilitate. 5. SCO4 n conformitate cu conclu!iile extrase, inisterul Educaiei i Cercetrii a definit ca ,c(p ma-or al strate(iei* ridicarea standardelor calitative ale educaiei formale i non-formale prin complementari!area lor n vederea 4!

valorificrii potenialului elevilor i a formrii lor ca ceteni europeni proactivi. 6. O7IECTIVELE pr nc pa%e " #ea#-* recunoaterea activitii educative colare i extracolare ca dimensiune fundamental a procesului instructiv 3 educativ+ permanenta actuali!are a coninutului nvrii i accentuarea dimensiunii educative a acestuia+ ntrirea statutului activitii educative colare i extracolare ca spaiu de de!voltare personal+ recunoaterea educaiei non-formale ca spaiu aplicativ pentru educaia formal+ profesionali!area activitii educative colare i extracolare prin de!voltarea acesteia pe tipuri de educaie complementar+ de!voltarea dimensiunii europene a activitii educative colare, extracolare i extracurriculare prin multiplicarea pro(ramelor i proiectelor educative de cooperare internaional+ creterea vi!i"ilitii eficienei activitii educative colare i extracolare prin prevenirea i reducerea fenomenelor antisociale, de a"andon colar, a"senteism i analfa"etism+ formarea resursei umane n domeniul activitii educative colare i extracolare+ asi(urarea eficienei activitii educative colare i extracolare prin monitori!area i evaluarea impactului acesteia n comunitate+ ntrirea parteneriatului educaional (uvernamental 3 non(uvernamental n vederea responsa"ili!rii tuturor factorilor sociali implicai n susinerea procesului instructiv 3 educativ. 8. CADRUL DE I94LE9ENTARE Spaiul de implementare a acestei strate(ii nu se reduce numai la sistemul de nvm.nt preuniversitar, ci vi!ea! i !ona de iradiere a influenei acesteia* familie, societatea civil, comunitate, societate. Dalorificarea mecanismelor i instrumentelor coerente de aciune existente i crearea de noi reele speciali!ate n diverse su"componente ale activitii educative colare i extracolare vor avea ca re!ultat ridicarea calitii actului educaional. #edimensionarea acestui tip de educaie va ncepe de la nivelul micro 3 unitatea de nvm.nt, prin* de!voltare componentei educative n proiectarea activitii didactice+ complementari!area dimensiunii curriculare cu cea cross-curriculare i extracurriculare a activitii educative+ crearea ec'ipelor interdisciplinare pentru iniierea, or(ani!area i implementarea proiectelor educative+ de!voltarea proiectelor educative pe tipuri de educaie complementar 4+

5otodat se nfiinea! nuclee re(ionale de aciune formate din elevi, cadre didactice, repre!entani ai or(ani!aiilor non-(uvernamentale, economice, ai administraiei locale i comunitii, practic de-a pilotat n extinderea pro(ramelor naionale i internaionale la nivel re(ional nu vor face dec.t s transforme educaia, n ansam"lul ei, n promotorul pro(resului la nivel local. /rin valorificarea spaiului democratic oferit de activitatea educativ colar i extracolar de a experimenta noi posi"iliti de de!voltare, de atra(ere, ncura-are i stimulare a tinerei (eneraii n m"untirea calitii vieii, societatea nu va avea dec.t de c.ti(at, investiia n educaie av.nd un feed-"acE i un re!ultat concret al eficienei sale. /rin satisfacerea dorinelor i intereselor de cunoatere a tinerilor, sistemul educaional va deveni centru resurs de de!voltare a comunitii locale.

:. GRU4UL INT 1. Grup ' nt- pr *ar . Strate(ia vi!ea!, ca "eneficiari direci, elevii din nvm.ntul preuniversitar, cadrele didactice care activea! at.t n unitile de nvm.nt, c.t i n palatele i clu"urile copiilor, precum i mana(erii educaionali. 2. Grup ' nt- ,ecun&ar. Ain perspectiva impactului pe care educaia o are asupra societii, de re!ultatele demersurilor iniiate vor "eneficia, indirect, familia, societate civil, comunitatea, societatea n ansam"lul ei. ;. REZULTATE ATE4TATE Ca efecte ma-ore pe care strate(ia i le propune s le produc, se pot meniona* o creterea calitii actului educaional i a re!ultatelor nvrii+ o introducerea o"li(atorie elementului educativ n proiectarea i desfurarea activitii didactice la fiecare o"iect de studiu+ o proiectarea activitilor educative extracurriculare ca aplicaii concrete a cunotinelor acumulate i a a"ilitilor i competenelor formate n cadrul o"iectelor de studiu+ o stimularea interesului elevilor i a cadrelor didactice de a se implica n proiecte i pro(rame educative curriculare, extracolare i extracurriculare la nivelul fiecrei uniti de nvm.nt+ o stimularea i multiplicarea iniiativelor tinerilor n de!voltarea vieii comunitii colare,comunitii+ o reducerea procentului fenomenelor antisociale, a a"andonului i a"senteismului colar+ o creterea ratei promova"ilitii colare+ o asi(urarea anselor e(ale de de!voltare personal+ 4#

o ridicarea calitii resursei umane din sistemul educaional+ o formarea resursei umane necesare de!voltrii societii cunoaterii+ o asi(urarea sustena"ilitii proiectelor educative prin contienti!area comunitii cu privire la potenialul pe care pro(ramele educaionale le au asupra formrii tinerei (eneraii ce urmea! a se inte(ra+ o transformarea educaiei n surs de de!voltare comunitar.

4LANUL DE ACIUNE 4RIVIND I94LE9ENTAREA STRATEGIEI DEZVOLTRII ACTIVITII EDUCATIVE COLARE I EXTRACOLARE

O7IECTIVUL 1. ASIGURAREA CADRULUI LEGISLATIV S4ECI<IC ACTIVITII EDUCATIVE COLARE I EXTRACOLARE 9SURA.1.1. Elaborarea i aprobarea actelor normative de reglementare a activitii educative colare, extracolare i extracurriculare, la nivelul MEdC i cu alte instituii guvernamentale (MI, MS, MIE, MAE, MCC, AN , AN!C etc" Ac'iuni o )pro"area, prin 7 EdC, a #egulamentului de organi$are i %uncionare a palatelor i cluburilor copiilor& o Introducerea n cadrul metodolo(iilor i re(ulamentelor specifice nvm.ntului preuniversitar a normelor ce re(lementea! activitatea educativ colar i extracolar+ 0 #e(ulamentul de inspecie colar+ 0 #e(ulamentul de evaluare instituional+ 0 etodolo(ia de formare a personalului didactic din nvm.ntul preuniversitar+ 4*

0 etodolo(ia de ocuparea a funciei de director al unitii de nvm.nt, al palatului,clu"ului copiilor+ 0 etodolo(ia de ocupare a funciei de inspector cu activitatea educativ+ 0 etodolo(ia de acordare a (radaiei i salariului de merit pentru cadrele didactice din palatele i clu"urile copiilor. o )pro"area Calendarului !roiectelor Educative 'colare i Extracolare& o )pro"area, prin 7 EdC, a pro(ramelor de Consiliere i orientare cls. I 3 XII i a reperelor metodolo(ice minimale pentru activitatea de cerc din palatele i clu"urile copiilor+ o Aefinitivarea statutului inspectorului educativ, iar la nivelul unitii de nvm.nt 3 a directorului educativ, coordonatorului de pro(rame i proiecte i a consilierului diri(inte 9SURA 1.2. Actua% #area acte%(r %e= ,%at "e )n " =(are pr n *(& > c-r 0 c(*p%et-r + a&-u= r . Ac' un o odificarea FG $=H privind finanarea activitilor educative colare i extracolare O7IECTIVUL 2. RIDICAREA CALITII ACTULUI EDUCAIONAL 4RIN! 2.1. .A7ORDAREA CO94LE9ENTAR! INTRA?0 CROSS? I EXTRACURRICULARE @N 4ROIECTAREA ACTIVITII DIDACTICE COLARE I EXTRACOLAR 9-,ura 2.1. Implementarea abordrii intra(, cross( i extracurriculare )n procesul instructiv * educativ Ac' un o #estructurarea pro(ramelor colare i a coninutului nvrii specifice fiecrei discipline de studiu pentru a facilita a"ordarea inte(rat+ o /roiectarea aplicaiilor practice n forma activitilor utile n viaa cotidian+ o Proiectarea activit'ilor e@tra colare ca modalitate e&icient de realizare a &eed2ac80ului activit'ii didactice derulate la clas.

2.2. REALIZAREA UNUI RA4ORT ECAILI7RAT @NTRE CONINUTUL EDUCATIV I CEL TIINI<IC @N ACTIVITATEA DIDACTIC DE 4REDARE ? @NVARE 9-,ura 2.2. Introducerea i valori%icarea elementului educativ )n %iecare unitate de )nvare Ac' un

44

o Introducerea o"li(atorie, n diferite etape ale leciei, a elementului educativ, n mod sistematic, coerent i inte(rat. o Atilizarea elementului educativ ca punct de plecare 1n implementarea a2ordrii cross0 curriculare. 2.3. RACORDAREA CONINUTULUI @NVRII I A DIDACTICILOR TENDINELE DE DEZVOLTARE ALE SOCIETII LA

9-,ura 2.3.1. !ermanenta actuali$are a coninutului )nvrii pentru a rspunde nevoilor de de$voltare ale societii cunoaterii+ Ac' un o Introducerea elementului tiinific actuali!at n coninutul nvrii pentru ridicarea interesului elevilor n procesul instructiv 3 educativ+ o Aimensionarea acestuia cu latura educativ,de natur pra(matic+ o .ntroducerea 1n o&erta educa'ional a unit'ii de 1nv'm)nt a disciplinelor op'ionale con&orm intereselor de cunoa tere ale elevilor i necesit'ilor comunit'ii 9-,ura 2.3.2. +tili$area, cu preponderen, a metodelor activ * participative centrate pe elev Ac' un o .mplementarea metodelor activ participative pentru ridicarea calit'ii rezultatelor 1nv'rii 9-,ura.2.3.3. #edimensionarea orei de consiliere i orientare,dirigenie din perspectiva valenelor educaiei de impact Ac' un Actua#i/area con&inutu#ui activit*&i#or de 'nv*&are o Inte(rarea componentelor i su"componentelor educaiei i racordarea acestora la pro"lematica de actualitate 8fenomene antisociale etc9 o (ealizarea unui studiu re&eritor la nevoile 1n educa'ia de tip &ormal i non0&orma

2.5. CO94LE9ENTARIZAREA EDUCAIEI <OR9AL 4RIN INIIEREA DE INTERDISCI4LINARE DIVERSE

<OR9ALE CU ACTIVITI

CEA NON? EDUCATIVE

9-,ura 2.5.1. #estructurarea activitii educative colare i extracolare n funcii de prioritile n educaie la nivel local, -udeean i naional+ Ac' un o Ela"orarea -.idului de bune practici+

4:

o Ela"orarea planului -udeean de activiti educative colare i extracolare pe "a!a propunerilor transmise de unitile de nvm.nt, a prioritilor -udeene, specificului -udeean i a celor naionale+ o Ela"orarea planului de activiti educative colare i extracolare de ctre ec'ipe interdisciplinare la nivelul unitii de nvm.nt, -udeean i naional, la propunerea Consiliului elevilor, Comitetului de prini, comunitii locale i a potenialilor parteneri n educaie+ o 4ormarea (rupului de lucru a coordonatorilor de proiecte i pro(rame educative la nivelul localitii, n vederea ela"orrii unui plan comun de activiti educative colare i extracolare i a facilitrii sc'im"ului i diseminrii exemplelor de "une practic+ o 7r(ani!area de ntrunire de diseminare i sc'im"uri de experien n domeniul activitii educative colare i extracolare la nivel re(ional+ o 7r(ani!area de concursuri de proiecte educative colare i extracolare.

4=