ECONOMIA INTEGRARII EUROPENEi

NOTE DE CURS

PROF.UNIV.DR. GABRIELA DRAGAN

BUCURESTI 2007

Pentru informatii detaliate, vezi Dragan,G (2005), Uniunea Europeana intre federalis inter!u"erna entalis # Politi$i $o une ale UE, Editura ASE.

si

CUPRINS PARTEA I# Istoria si de%"oltarea pro$esului de inte!rare europeana############################ & Inte!rare e$ono i$' european' ( repere teoreti$e) e"olu*ii $on$rete############################# & +e la Uniunea ,a ala) prin Piata Uni$a $atre Uniunea E$ono i$a si Monetara######### Piata Uni a......................................................................................................................... ! Uniunea E onomi a "i #onetara...................................................................................... 10 Evolu$ii %o"t&#aa"tri 't & (a avea Uniunea Euro%ean) o *on"titu$ie +......................... 1, PA-.EA a //&a. /n"titu$ii 0i %ro e"e de izionale 1n adrul Uniunii Euro%ene......................... 12 Siste ul de drept $o unitar############################################################################################## ./n"titu$ii 0i %ro e"ul de izional la nivelul UE........................................................................... 12 *on"iliul Euro%ean............................................................................................................ 13 *on"iliul Uniunii Euro%ene (*on"iliul de #ini0trii)........................................................ 20 Parlamentul Euro%ean....................................................................................................... 2, *omi"ia Euro%ean)........................................................................................................... 24 Me$anis e de$i%ionale####################################################################################################### &0 PA-.EA a ///&a. Politi i omune ale Uniunii Euro%ene ........................................................ ,5 Politi$a /n do eniul $on$uren*ei####################################################################################### &0 /nterzi erea a ordurilor 0i %ra ti ilor re"tri tive 1ntre firme (%oliti a 1n domeniul artelurilor 0i a altor %ra ti i re"tri tive)........................................................................... ,5 /nterdi $ia a6uzului de %ozi$ie dominant) 0i %ro6lema ontrolului on entr)rilor (%oliti a 1m%otriva mono%olurilor).................................................................................................. ,5 *ontrolul interven$iilor %u6li e are %ot deforma on uren$a 1ntre firme........................ ,2 A7utoarele de "tat ............................................................................................................ ,2 Politi$a de $oe%iune e$ono i$' 1i so$ial'########################################################################## &2 *adrul legal ...................................................................................................................... ,3 /n"trumente finan iare de realizare a P*ES in %erioada 2000&2002................................ ,3 Prin i%ii de 6az) 1n alo area 8ondurilor Stru turale......................................................... 50 96ie tive ale PD- %entru %erioada 2000&2002................................................................ 50 9 nou) ar'ite tur) a P*ES du%) 2004.............................................................................. 51 *adrul finan iar al UE %entru %erioada 2004& 201,......................................................... 52 96ie tivele %oliti ii de oeziune a UE 2004 &201,.......................................................... 55 Politi$a a!ri$ol' $o un'#################################################################################################### 0Prin i%ii "i o6ie tive ale %oliti ii agri ole omune (PA*)............................................... 52 #odul de fun $ionare al organiza$iilor omune de %ia$) ................................................. 54 8inan$area %oliti ii agri ole omune ................................................................................ 5! Se $iunea Garantare a 8E9GA......................................................................................... 5! Se $iunea 9rientare a 8E9GA.......................................................................................... 50 -eforma PA*.................................................................................................................... 51 Bi3lio!rafie orientati"a####################################################################################################### 4&

PARTEA I. europeana

Istoria si dezvoltarea procesului de integrare

Integrare economic european repere teoretice, evoluii concrete

Expresia integrare economic poate acoperi o multitudine de aspecte, de la poziia unei !iliale "n cadrul unei companii, la cea a unei economii naionale "n cadrul unui spaiu regional. #intre multiplele de!iniii existenteii, ne vom opri asupra celei care consider integrarea drept un proces de eliminare gradual a frontierelor de orice natur ntre dou sau mai multe state independente, menit s permit respectivelor state s !uncioneze ca o unic entitate $Pel%mans, &''(, p. (), de!iniie care se apropie destul de mult de cea o!erit de *. *allace, con!orm cruia integrarea presupune crearea i meninerea unor modele intense i diversificate de interaciune ntre uniti anterior autonome $*. *allace, +,,', p. ,). E. #o-rescu $&''+) o!era o trecere "n revist a c.torva din cele mai rezonante de!iniii/

Proces "n cadrul cruia actori politici din di!erite structuri naionale sunt convin0i s10i trans!ere loialitatea, speranele 0i activitile politice, catre un nou centru, ale crui instituii posed sau pretind ca poseda 2urisdicie asupra statelor naionale preexistente $Ernest 3. 4aas, +,56, +,78)9 Punerea la un loc a mai multor operaii, e!ectuate de aceea0i !irm integrare pe vertical sau de !irme di!erite "ncorporate "n aceea0i unitate economic integrare pe orizontal $:rancois Perroux, +,5;)9 Procesul prin care naiuni, p.n atunci doritoare 0i capa-ile s10i conduc independent politica intern 0i extern, "ncearc s ia "mpreun anumite decizii sau s delege procesul lurii deciziilor unor organe centrale, respectiv procesul prin care actori politici din mai multe state di!erite sunt convin0i s10i trans!ere speranele 0i activitile politice ctre un nou centru $<ean =. <ind-erg, +,8().

>. =?e $+,86, p. 655) consider c exist trei tipuri de integrare/ economic, politic 0i social. Integrarea economic este de!init ca reprezent.nd un "nalt nivel al sc@im-urilor economice "ntre entitile componente, integrarea social drept proces de uni!icare la nivelul maselor, grupurilor speci!ice 0i elitelor, iar integrarea politic ca incluz.nd o multitudine de !enomene, inclusiv decizii 0i atitudini similare la nivel internaional si al statelor mem-re. Aa2oritatea anali0tilor percep "ns integrarea drept un !enomen "n primul r.nd economic, "ncerc.nd ast!el s rspund la "ntre-ri privind nivelurile de interdependen, condiiile ce tre-uie "ntrunite, e!ectele generate etc. #eoarece termenul de integrare economic poate !i interpretat at.t "n sens dinamic, c.t 0i static, "n continuare vom prezenta cele dou a-ordri/

a) Dinamic integrarea este privit ca un proces prin care !rontierele economice dintre
statele mem-re sunt treptat des!iinate $ec@ivalent cu a a!irma c discriminrile naionale sunt ast!el eliminate), duc.nd la apariia unui spaiu economic nou9

ii

Larousse Dictionnaire (200,) define0te integrarea a fiind a ea %ro%rietate a unui element in lu" de la "tadiul de on"tru $ie 1ntr&o "tru tur) "au 1ntr&un an"am6lu din are fa e %arte, iar integrarea economic: un an"am6lu de %ro eduri %rin are dou) "au mai multe "tate reeaz) un "%a$iu e onomi omun (ea %oate 1m6r) a forme diferite, de la zone de li6er " 'im6, la uniuni vamale, %ia$) omun), uniune e onomi ) "au integrare e onomi ) total)). :a r;ndul "au, Marele dicionar de neologisme (2005) define0te integrarea a a $iunea de reunire a mai multor %)r$i 1ntr&un 1ntreg iar integrarea economic a re%rezent;nd un %ro e" de inten"ifi are a interde%enden$elor e onomi e dintre diferitele "tate ale lumii.

6) Static integrarea este de!init ca re!lect.nd o situaie "n care componentele

naionale ale entitatii economice nou create desi nu mai sunt separate prin !rontiere economice, !uncioneaz "n continuare ca entiti distincte. Tre-uie !cut o-servaia c interpretarea dinamic este cea care revine "n ma2oritatea lucrrilor de gen, !iind 0i cea pe care o vom adopta "n continuare 0i "n cadrul acestui curs. Integrarea economic presupune deci eliminarea -arierelor economice dintre dou sau mai multe state, bariere care, la r.ndul lor, pot !i de!inite ca reprezent.nd orice tip de o-stacole care "mpiedic sau distorsioneaz mo-ilitatea !actorilor de producie. Tre-uie reinut "ns c, de cele mai multe ori, -arierele economice nu coincid cu cele teritoriale, Pel%mans a!irm.nd c "n vreme ce rile sunt demarcate de !rontiere teritoriale, economiile sunt demarcate de !rontiere economice $Pel%mans, &''&, p. &). Bn acela0i timp, experiena european demonstreaz c e!orturile de eliminare a -arierelor economice 0i teritoriale nu elimin automat toate distorsiunile care se mani!est la nivelul pieei unice, distorsiuni determinate de di!erene "n calitatea in!rastructurii, a nivelului de dezvoltare sau de existena aglomerrilor industriale 0i care continu s se mani!este 0i dup eliminarea -arierelor economice. Bntr1o lume ideal, "n care nu exist state1naiune 0i nici guverne, integrarea economic ar putea rm.ne o simpl integrare a pieelor, !r s su!ere nici o in!luen politic. Bntr1o lume real "ns, integrarea economic este in!luenat de !actorii politici, "n cazul procesului de integrare economic european, acest lucru !iind c@iar extrem de evident. Aai mult, relaia sta-ilit "ntre procesul de integrare economic 0i cel de integrare politic a !ost evident "nc de la "nceput. Apelul !cut de Ainistrul !rancez al A!acerilor Externe, Ro-ert Cc@uman, "n mai +,5', de a pune dou din cele mai importante sectoare ale industriei de rz-oi, respectiv cr-unele 0i oelul, su- coordonarea unei singure autoriti naionale, era menit "n primul r.nd s duc la evitarea unii nou con!lict !ranco1german. Dlterior, Tratatul de la Roma, din +,57, !ace trimiteri explicite la o posi-il integrare politic, menion.nd dorina de a crea an ever closer Union among the people of Europe . Bn acest mod, integrarea economic a !ost privit 0i ca un mi2loc de instaurare a pcii, con!lictele politice !iind tot mai golite de coninut pe msur ce -arierele "n calea sc@im-urilor comerciale sunt eliminate iar msurile de li-eralizare a sc@im-urilor de persoane, capital 0i servicii, precum 0i de realizare a unei uniuni economice 0i monetare devin tot mai evidente. Integrarea economic nu a !ost privit niciodat ca un scop "n sine, 0i pe msur ce relaiile economice devin tot mai str.nse, ideea integrrii politiceiii revine tot mai !recvent, cele dou !orme de integrare poten.ndu1se reciproc. Ericum, dac apare ca ne"ndoielnic !aptul c la "nceputurile procesului de integrare economic au stat motive politice, la !el de evident este 0i !aptul c, pe msur ce procesul integrrii economice a avansat, "n principal prin intermediul integrrii pieelor dar 0i prin aplicarea unor politici economice speci!ice, consecinele politice nu au "nt.rziat s se mani!este $vezi, de pild, dez-aterile 0i consecinele adoptrii euro). A sta-ili "ns cum 0i "n ce msur o-iectivele economice au in!luenat natura 0i cursul procesului de integrare economic se dovede0te a !i extrem de di!icil $Pel%mans, &''(). Stadiile integrrii economice
Fel mai cunoscut model este cel propus de alassa $+,8+), model "n care se regsesc cinci stadii ale integrrii economice, respectiv/

1. zona de liber schimb! taxele vamale 0i cotele sunt eliminate "n cazul importurilor "ntre statele mem-re ale zonei9

statele mem-re "0i pstreaz propriul tari! vamal $0i sistemul de cote) !a de statele tere. "aracteristici/ nu presupune integrare pozitiv, caracteristicile eseniale se regsesc "n de!iniia GATTHEAF.
iii

Integrarea politic %oate fi definit) a %ro e"ul %rin are liderii %oliti i 0i et)$enii din diferite "tate "unt 1n ura7a$i ") reeze un "et omun de in"titu$ii )rora ") le fie tran"ferate anumite om%eten$e, "%e ifi e %;n) 1n a el moment numai in"titu$iilor na$ionale.

2. uniunea vamal/
eliminarea discriminrilor existente "ntre statele mem-re pe piaa -unurilor9 existena unui tari! vamal comun cu terii. "aracteristici/ nu presupune integrare pozitiv, caracteristicile eseniale se regsesc "n de!iniia GATTHEAF. 3. piaa comun: o uniune vamal care elimin toate restriciile privind li-era circulaie a !actorilor de producie. "aracteristici/ nu presupune integrare pozitiv.

5. uniunea economic!
o pia unic cu un oarecare grad de armonizare a politicilor economice naionale, menit s reduc discriminarea pe piaa comun. "aracteristici/ presupune integrare pozitiv, dar la un nivel destul de vag. 5. integrare economic total: uni!icarea politicilor monetare, !iscale, sociale 0i ciclice9 crearea unei autoriti supranaionale ale crei decizii sunt o-ligatorii pentru statele mem-re. "aracteristici/ viziune speci!ic unui stat unitar, centralist9 a-ia acum se introduce conceptul de supranaionalitate.
Sursa! #$ %el&mans, *+++, p$, European Integration$ 'ethods and Economic (nal)sis, %earson Education,

Procesul de integrare economic include deci dou procese care se susin reciproc/ procesul de integrare a pieelor 0i cel de integrare a politicilor economice. Esena integrrii economice o reprezint "ns integrarea pieelor $vezi de!iniia integrrii economice), care se materializeaz "ntr1o circulaie trans!rontalier semni!icativ a -unurilor, serviciilor, capitalului 0i !orei de munc. Pe o pia a -unurilor 0i H sau serviciilor per!ect omogen sau pe o pia !inanciar de un anumit tip, gradul de integrare s1ar putea msura prin gradul de convergen al preurilor. Bn cazul integrrii la nivelul politicilor delimitarea conceptual este mult mai di!icil de realizat. Integrarea politicilor poate acoperi di!erite categorii de politici, cu trimitere la di!erite categorii de instrumente, al cror grad de o-ligativitate 0i caracter comun variaz !oarte mult $de la consultare 0i cooperare, prin coordonare sau armonizare, la politici comune sau centralizare deplin). Bn plus, "n timp ce unele elemente de politici pot !i exprimate prin reglementri speci!ice, altele pot lsa o important mar2 de manevr, mi2loacele nonreglementare, precum 0i c@eltuielile -ugetare, variind 0i ele "n mod di!erit. Fa atare, integrarea politicilor nu poate !i msurat "n mod direct, precum cea a pieelor. Aai mult c@iar, "n timp ce "n cazul integrrii pieelor exist supoziia c integrarea pieelor, atunci c.nd nu este distorsionat, poate duce la cre0terea -unstrii, "n cazul integrrii politicilor, rezultatul nu mai poate !i anticipat $Pel%mans, &''(, p. 7). Bn legtur cu procesul de integrare economic se mai cer de!inite noiunile de integrare negativ $care se re!er la eliminarea discriminrilor "n planul reglementrilor economice 0i politice, su- supraveg@erea unor instituii comune) 0i pozitiv $se re!er la trans!erul ctre instituiile comune a anumitor puteri, competene), cu precizarea c, "n realitate, distincia "ntre cele dou concepte este mult mai greu de o-servat pentru c cele dou !orme de integrare se regsesc de cele mai multe ori "mpreun $>. Tin-ergen, +,85). DE s1a anga2at "n !oarte am-iioase !orme de integrare economic, care au necesitat 0i necesit com-inaii adecvate de integrare pozitiv 0i negativ, !r a exista o !ormul unic sau reguli a-solute, vala-ile pentru toate situaiile posi-ile. Bn plus, la scar mondial, com-inaiile de integrare negativ 0i pozitiv, "nregistrate pe pieele din Fanada, CDA sau DE sunt di!erite 0i speci!ice !iecrei zone $Pel%mans 0i Ian@eu%elen, +,66). #e o-servat c, pe msur ce etapele integrrii economice se apropie de ultimele niveluri, cu at.t caracteristicile !ederalismului economic sunt mai evidente. #eoarece !ederaiile din EF#E $respectiv, Fanada, CDA, Australia, Germania, Elveia, Austria, 3elgia 0i, "ntr1o oarecare msur 0i Cpania 0i Italia) nu au numai trsturile unei uniuni vamale $"n sensul

de!iniiei GATTHEAF)iv, ci pe cele ale unor piee comune sau c@iar ale unei uniuni economice 0i monetare, considerm util ca "n capitolul urmtor s !acem o trecere "n revist a principalelor concepte privind integrarea european, din perspectiva 0tiinelor politice.

#e la Dniunea Iamala, prin Piata Dnica catre Dniunea Economica si Aonetara

UE prefigureaz oare modelul de organizare al societii viitoare ? Cecolul JJI va !i secolul continentelor organizate sau al naiunilor continente K
Istoria secolului JJ demonstreaz !aptul c nici o construcie statal -azat pe !or nu este via-il/ "n acest interval s1au pr-u0it pe r.nd marii imperii $ Austro1Dngar, Etoman, Larist), dup al doilea rz-oi mondial marile imperii coloniale, iar "n +,6,, -locul comunist din Estul Europei. DE !ace "ns dovada perenitii unui model constituit pe asociaii voluntare. Dn lucru este cert, dup al doilea rz-oi mondial, meninerea !ragmentrii politice 0i economice "n Europa ar !i !cut imposi-il rezistena individual "n !aa CDA 0i mai apoi a >aponiei. F@urc@ill, "ntr1un discurs pronunat la +, septem-rie +,;8, se pronun "n !avoarea reconcilierii !ranco1germane, precum 0i pentru crearea unor Ctate Dnite ale Europei. Fooperarea economic reprezenta pentru Europa o necesitate/ Europa unit se trans!orma "ntr1o pavz "mpotriva unui eventual agresionism german/ T@omas Aann, MTre-uie s existe o Germanie europenizat pentru a nu exista o Europ germanizat , reprezent.nd totodat o du-l garanie, Mat.t "mpotriva trecutului german c.t 0i a prezentului sovietic .

#in dorina de a pune capt di!icilei perioade de dup rz-oi, cu spri2inul CDA, apare "n 1948, prima instituie economic european, -rgani.aia European de "ooperare Economic /-E"E0$ Iniial a !ost creat pentru a coordona reconstrucia european prin gestionarea "n comun, de ctre statele europene, a a2utorul american alocat prin planul Aars@all.
Dniunea Covietic a Mconvins rile Europei Fentrale 0i Estice, "n special Fe@oslovacia, s nu se ralieze planului Aars@all. EEFE va asigura "n mod e!icient solidaritatea statelor europene, permi.ndu1le acestora s a-andoneze treptat condiia de asistat de ctre CDA. Bn a!ara repartizrii a2utorului american, organizaia va coordona politicile economice naionale, va pune la punct un sistem multilateral de pli, menit s in locul converti-ilitii monedelor, va urmri li-eralizarea sc@im-urilor. #oisprezece ani mai t.rziu, economia Europei odat redresat, vine 0i vremea re!ormrii EEFE, care va !i "nlocuit de EF#E $Erganizaia de Fooperare 0i #ezvoltare Economic) si va include 0i ri non europene $CDA, Fanada, >aponia, etc). Pentru c iniial rile europene, "n special :rana, doreau s10i pstreze intacte prerogativele naionale, !r s admit crearea unor instituii care ar putea o!eri imaginea unui stat !ederalv $Generalul #e Gaulle/ Mnu putem crea o alt Europ, dec.t cea a statelor independente ) s1a luat decizia crerii unor !orme de cooperare cu competene -ine delimitate, "n domenii clar sta-ilite.

Bn +,5+, Paris, +6 aprilie $"n vigoare din &( iulie +,5&), ia !iin Comunitatea European a Crbunelui i Oelului /"E"-0, prin reunirea a 8 ri/ 3elgia, Elanda, <uxem-urg, Germania, Italia 0i :rana, !orm.nd ceea ce s1a numit Mmica Europ . FEFE instituie o pia comun a oelului 0i cr-unelui, produse eseniale "n desv.r0irea reconstruciei. Erganul de decizie era reprezentat de Bnalta Autoritate a Fr-unelui 0i Eelului, care putea interveni "n pro-leme privind nivelul preurilor, al salariilor, al investiiilor, repartizarea cotelor de producie, etc. Tratatul includea si o clauza con!orm creia statele mem-re puteau decide daca mai este necesara mentinerea sa dupa 5' de ani de existenta. Fa atare, in &''&, FEFE si1a incetat existena.
iv *onform arti olului <</( GA.., =%rin uniune vamal) "e 1n$elege 1nlo uirea a dou) "au mai multe teritorii vamale u un "ingur teritoriu vamal a"tfel 1n ;t (i) ta>ele vamale 0i alte reglement)ri re"tri tive ale omer$ului ... "unt eliminate %entru e"en$a omer$ului dintre teritoriile om%onente 0i (ii) 1n e"en$) "unta%li ate a elea0i ta>e vamale 0i alte reglement)ri ale omer$ului de )tre fie are dintre mem6rii uniunii %entru omer$ul u teritorii nein lu"e 1n uniune?. v

8edera$ia %re"u%une e>i"ten$a unei %uteri entrale federale, are di"%une de anumite atri6u$ii e nu %ot fi %u"e 1n di" u$ie de $)rile mem6re ( Elve$ia, SUA, Germania, "unt "tate federale), 1n tim% e onfedera$ia re%rezint) o gru%are de $)ri "uverane are&0i %arta7eaz) anumite fun $ii %oliti e. De regul), 1n adrul unei onfedera$ii, fie are $ar) di"%une de un dre%t de veto iar de iziile onfederale tre6uie ratifi ate de %arlamentele na$ionale. Din a e"t %un t de vedere, A ordul de la #aa"tri 't a re%rezentat un om%romi" 1ntre ei are doreau rearea Statelor Unite ale Euro%ei, re"%e tiv o Euro%) federal), 0i ei are "e %ronun$au %entru men$inerea unei Uniuni de "tate are ")&0i %)"treze %rerogativele "uveranit)$ii na$ionale (de i %entru o Euro%) onfederal)). 8)r) a men$iona e>%li it termenul de @federa$ie?, .ratatul a %u" 1n fun $iune me ani"me are ondu la a%ari$ia unei Euro%e federale.

FEFE a avut un du-lu merit/ Bn plan politic, a iniiat reconcilierea 0i cooperarea !ranco1german 0i a pus -azele Europei Fomunitare. Bn plan economic, prin li-eralizarea produciei 0i sc@im-ului de materii prime, cr-une 0i oel, eseniale pentru industrie, a contri-uit la redresarea Europei.

Tratatul FEFE propunea crearea a patru institutii/ Inalta Autoritate $institutie supranationala, puteri executive), Fonsiliul de Ainistri $institutie ce reprezenta interesele guvernelor statelor mem-re, prin ministrii de resort), Adunarea Fomuna $Adunare Parlamentara ce avea rolul de a supraveg@ea activitatea Inaltei Autoritati, !ara a dispune insa si de instrumente e!ective de actiune) 0i Furtea de >ustitie. Bn +,57, la &5 martie, la Roma, cele sase ri semneaz doua noi tratate, Tratatul privind crearea Comunitii Europene a Energiei tomice /EU1(2-'0 i Tratatul privind crearea Comunitii Economice Europene /"EE0 $"n vigoare incepand cu + ianuarie +,56). EU1(2-' ul are ca o-iectiv Mcrearea condiiilor de dezvoltare a unei industrii nucleare puternice , prin aciuni comune viz.nd cercetarea 0i di!uzarea cuno0tinelor, crearea de "ntreprinderi comune, "n!iinarea unei piee comune "n domeniul nuclear. "EE are ca principal o-iectiv asigurarea progresului economic 0i social prin eliminarea -arierelor care divizeaz Europa, reducerea decala2elor "ntre regiuni, ameliorarea condiiilor de via 0i munc ale popoarelor europene, consolidarea pcii. Aceste o-iective urmau a !i puse "n practic prin c.teva msuri concrete, care s duc la/ Realizarea unei uniuni vamale industriale, prin eliminarea taxelor vamale intracomunitare 0i a restriciilor netari!are $"n principal cantitative), precum 0i instituirea unei politici comerciale comune !a de teri9 Realizarea unei piee "n care s circule li-er -unurile, serviciile, capitalurile 0i persoanele $cele ; li-erti din articolul ()9 Foordonarea anumitor politici economice naionale, urmrindu1se realizarea de verita-ile politici comune, "n special "n domeniul agrar $politic agricol comun), dar 0i "n alte domenii precum energetic, al transporturilor, !iscal, concurenial, etc.

Ce creau institutii similare FEFE, respectiv/ FEE 0i Euratom aveau !iecare cate o MFomisie $corespunzatoare Inaltei Autoritati a FEFE) 0i un Fonsiliu de Ainistri9 Furtea de >ustitie 0i Adunarea Fomun $redenumita Adunare Parlamentara Fomuna in +,56 0i PE in +,8&) erau comune pentru cele trei comunitati. Executivele noilor Fomisii aveau insa puteri mult mai limitate decat IA a FEFE, spre deose-ire de Fonsiliul de Aini0tri, care -ene!icia de prerogative sporite $re!lecta diminuarea entuziasmului pentru institutii supranationale).

Asemnrile si legaturile str.nse dintre institutiile celor trei Fomunitati au impus semnarea, in +,85, la 3ruxelles, a unui Tratat de uni!icare a institutiilor $Fomisiile si Fonsiliile de Ainistri). #e la intrarea in vigoare acestui Tratat, respectiv + iulie +,87, putem vor-i de o singura Fomisie 0i de un singur Fonsiliu de Ainistri, desi cele trei Fomunitati raman entitati independente $desi, in!ormal va !i !olosit termenul de Fomunitate Europeana, a-ia in +,,(, expresia va inlocui "n mod o!icial denumirea de Fomunitate Economic European). !niunea vamal a !ost realizat "ntr1o perioada de +' ani $cu & ani "nainte de termenul plani!icat), consider.ndu1se a !i "n linii mari "n!ptuit la + iulie +,86. #omeniul agricol a !ost unul din cele mai di!icile capitole ale integrrii, de-utul acestui proces !iind marcat de adoptarea, "n +,8&, a acordului de la 3ruxelles, prin care se puneau -azele viitoarei " C $prote2area pieei comunitare, sistem de garantare a preurilor, reglementarea pieelor).

Etape sucesive in procesul de extindere al UE

Tabelul nr.# Evoluii comparative privind e$tinderile succesive ale !niunii Europene

UE de la - la 7 7 la .2 .2 la .4 .4 la 248 e 3ri e 3ri e 3ri e 3ri

Anul e5tinderii 1!4, 1!31&1!32 1!!5 2005

Popula*ie (A total UE) 25 13 2 15

Teritoriu (A total UE) 22 ,1 24 1!

PIB (A medie UE) 20 ! 4 5

PIB6lo$ (A medie UE) !5 20 105 52

B *i%ru, Ungaria, E"tonia, :etonia, :ituania, Slova ia, Slovenia, Polonia, #alta, -e%u6li a *e') au 1m%reun) 45 milioane lo uitori, un teritoriu de 4,3.541 Cm2, P/D de 505 mld. euro 0i P/DElo . de 10.3!5 euro. Sursa: *omi"ia Euro%ean), 2005

Primul val extinderea spre Nord: o 197 , UK, Irlanda, Danemarca Al doil!a val extinderea spre Sud o 19"1, Grecia o 19"#, Spania si Portugalia Al $r!il!a val extinderea spre C!%$ru &i Nord: o 199'( ustria, Suedia, !inlanda Al )a$rul!a val extinderea catre E&$ o *++,: "e#ia, $stonia, Lituania, Letonia, Polonia, Slo%acia, Slo%enia, Ungaria & "ipru si Malta' o *++7: (omania si )ulgaria

Piata Dnica
#e0i era prevzut "n Tratatul de la Roma, procesul realizrii "ieei !nice a !ost unul deose-it de lent. Anii 7', marc@eaz "ncetinirea ritmului integrrii $pe !ondul unor dezec@ili-re economice "n Europa), o nou accelerare a acestui proces !iind realizat "n anii 6'. Ast!el, la iniiativa pre0edintelui Fomisiei Europene, >aNues #elors, "n iunie +,65 se pu-lic documentul cunoscut su- numele de MFartea Al- 0i care mentiona "nlturarea, "ntr1 un interval de 7 ani, a tuturor o-stacolelor viz.nd li-era circulaie "n interiorul Fomunitii. Fonsiliul European de la Ailano, din &, iunie +,65, apro- Fartea Al-, document care include &6' msuri $directive comunitare) necesare eliminrii controalelor la !rontier. Dn an mai t.rziu, "n !e-ruarie +,68 este semnat Actul Unic est European $ADIE), "n vigoare de la + iulie +,67. ADIE urmrea crearea unei piee unice, "n care s circule li-er mr!urile, serviciile, capitalul 0i !ora de munc, p.n la (+ decem-rie +,,&. Asurile "ntreprinse urmreau armonizarea legislaiilor naionale privind !rontierele !iscale $di!erene mari "ntre nivelul TIA de la un stat la altul), te@nice $norme sanitare, !itosanitare, de protecie, proprii !iecrui stat), piaa pu-lic $suprimarea sau limitarea aciunii monopolurilor pu-lice naionale) 0i !izice $controlul vamal). ilanul pieei unicevi poate !i sc@iat urmrind principalele domenii "n care s1au o-inut rezultate nota-ile/ a) #omeniul o-stacolelor !izice Toate controalele asupra mr!urilor realizate anterior la !rontierele intracomunitare au !ost suprimate9 Ce suprim 0i controlul vamal al persoanelor, urm.nd ca toate controalele poliiei, determinate de lupta "mpotriva criminalitii 0i a drogurilor, s ai- loc ocazional. Bn iunie +,65, se semneaz Fonvenia de la Cc@engen, $Fonvenia nu a !ost semnat nici atunci 0i nici ulterior de Aarea 3ritanie 0i Irlanda), prin care se organizeaz cooperarea poliieneasc, politic comun a azilului 0i imigrrii, msuri menite s !ac posi-il a-olirea total a controalelor asupra persoanelor la !rontierele intracomunitare. Fei #oisprezece adopt, pentru cea mai mare parte a produselor, principiul recunoa0terii mutuale a reglementrilor naionale/ orice produs !a-ricat legal 0i comercializat "ntr1un stat mem-ru poate !i comercializat pe piaa oricrui alt stat mem-ru. Recunoa0terea acestui principiu are la -az @otr.rea Furii de >ustiie a Fomunitii europene, din +,7,, "n a0a numitul MFassis de #i2on . Fartea Al- precizeaz meninerea parial a principiului armonizriivii, pentru a !i evitate e!ectele nedorite care pot deriva din aplicarea principiului recunoa0terii mutuale. Aplicarea acestuia poate cre0te riscul ca rile s se anga2eze "ntr1o competiie din care, cea ale crei reglementri sunt mai puin restrictive s ias "nvingtoare. #in acest motiv, principiul recunoa0terii mutuale se va aplica cu rezerva respectrii o-iectivelor 0i reglementrilor europene considerate, ast!el "nc.t s !ie "mpiedicat orice concuren neloial 0i s !ie prote2at sntatea 0i securitatea consumatorilor. <i-eralizarea sectorului serviciilor este realizat prin aplicarea principiului recunoa0terii mutuale sau coordonrii reglementrilor naionale privind accesul la anumite pro!esiuni sau modul de exercitare $avocatur, medicin, turism, -nci, asigurri).

b) #omeniul o-stacolelor te@nice

c) #omeniul o-stacolelor !iscale

vi

Pa" al 8ontaine, *on"tru $ia euro%ean) de la 1!55 %;n) 1n zilele noa"tre, Editura /n"titutul Euro%ean, 1!!3, %ag. 25 vii Dertrand *ommelin, Euro%a e onomi ), Editura /n"titutul Euro%ean, 1!!3, %ag. 11

Acestea au !ost reduse prin armonizare TIA $nivelul TIA variaz "ntre +5O 1 Germania, Cpania, <uxem-urg 0i &5O 1 #anemarca), "n domeniul !iscalitii privind veniturile capitalurilor mo-iliare nea2ung.ndu1se "nc la o armonizare.
d) #omeniul adoptrii deciziilor/ se "nlocuie0te votul pe principiul unanimitii cu votul prin

ma2oritate cali!icat $cel puin &H( din mem-ri) cu excepia domeniului !iscale, al circulaiei persoanelor, aderarea de noi mem-ri sau modi!icarea tratatelor constitutive. Avanta!ele realizrii "U# sunt legate de reducerea costurilor prin dispariia controalelor la !rontier, cre0terea PI3 comunitar, crearea de noi locuri de munc, intensi!icarea sc@im-urilor intracomunitare, etc. Drmarea logic a realizrii pieei unice, care !uncioneaz dup reguli economice 0i !inanciare comune, "n care existena mai multor monede "n acela0i spaiu economic devine nevia-il, o reprezint crearea unei monede unice.

Dniunea Economica si Aonetara

Tratatul de la Roma $+,57), de0i nu prevedea realizarea unei DEA propriu1zise, enuna anumite principii privind necesitatea coordonarii politicilor macroeconomice in general, si a celor monetare, in particular, "ntre rile mem-re.
Bn anii 8', datorit sistemului cursurilor !ixe instaurat de acordurile de la 3retton *oods, Europa a -ene!iciat de sta-ilitate monetar. Bn +,7+, decizia CDA de a renuna la converti-ilitatea "n aur a dolarului a pus capt sistemului cursurilor de sc@im- !ixe, marc.nd trecerea spre sistemul cursurilor de sc@im- !lotante. Pe !ondul insta-ilitii aprute "n cadrul sistemului monetar internaional, rile europene au luat decizia crerii Sistemului $onetar European $CAE). Acesta intr "n vigoare la +( martie +,7, 0i se -aza pe ( elemente/ 1. E"U ! moned compozit, Mco0 compus din monedele statelor mem-re9 2. 'ecanismul de schimb presupune respectarea unor mar2e de !luctuaie de &,&5O !a de cursul pivot9 dep0irea acestor mar2e impune intervenia autoritilor monetare9 3. 'ecanisme de credit! statele mem-re trans!er :EFEA1ului &'O din rezervele lor "n devize 0i aur. CAE !uncioneaz relativ -ine p.n la "nceputul anilor ,'. Bn +,,&, pe !ondul anumitor speculaii valutare dar 0i al crizei economice, lira sterlin 0i cea italian prsesc CAE. Bn septem-rie +,,(, statele mem-re i1au decizia lrgirii temporare a mar2elor de !luctuaie la +5O. Bn +,,;, Fonsiliul IAE @otr0te Mmeninerea aran2amentelor actuale , respectiv a mar2ei de +5O 0i nu pe cea de &,&5O existent "n momentul semnrii Tratatului de la Aaastric@t, @otr.re spri2init ulterior de Fonsiliul DE.

<a +' decem-rie +,,+, 0e!ii de state 0i guverne adopt, la $aastric%t, &ratatul asupra UE, tratat care reprezint cea mai important modi!icare "n spaiul integrrii europene de dup +,57 $circa &H( din dispoziiile sale sunt modi!icri ale Tratatului de la Roma). Acordul va !i semnat de mini0trii de externe 0i de !inane ai Fomunitii la 7 !e-ruarie +,,& 0i va intra "n vigoare la + noiem-rie +,,(. Tratatul de la Aaastric@t lanseaz termenul de Uniune European, care va reuni ( domenii de aciune $piloni), di!ereniate "n !uncie de raportul de putere existent "ntre di!eritele instituii comunitare/
o

%ilonul comunitar, care include domeniile de competen exclusiv ale Fomunitilor sau "n care instituiile comuntare sunt actorii principali. Pilonul poart numele de Fomunitate European, dispare cali!icativul de Meconomic pentru a se marca 0i mai -ine extinderea integrrii europene 0i "n plan politic.

10

o o

Pilonul dedicat cooperrii n materie de politic e3tern i de securitate $pilon interguvernamental 0i doar parial supranaional)9 Pilonul dedicat cooperrii n materie de politic intern i de 4ustiie $pilon interguvernamental).

Tratatul menoneaz ca o-iectiv ma2or al Dniunii Europene lansarea 0i implementarea Dniunii Economice 0i Aonetare $DEA). Fon!orm Tratatului, DEA urma a se realiza "n trei etape, ast!el/
1. Prima !az $"ntre + iulie +,,' 0i (+ decem-rie +,,() avea ca o-iective importante/

<i-eralizarea mi0crilor de capital9 #esv.r0irea pieei unice9 #e-utul procesului de convergen economic, pe !ondul supraveg@erii multilaterale a politicilor economice ale statelor. 2. Bn a doua !az $+ ianuarie +,,; (+ decem-rie +,,8 sau +,,6) au !ost urmrite urmtoarele o-iective/ Frearea Institutului Aonetar European $IAE), cu sediul la :ran%!urt, care avea ca misiune "ntrirea cooperrii monetare "ntre 3ncile Fentrale 0i coordonarea politicilor monetare "n vederea asigurrii sta-ilitii preurilor9 Ctatele mem-re aveau o-ligaia s respecte urmtoarele criterii de convergen/ 1. Stabilitatea preurilor/ rata in!laiei nu poate dep0i cu mai mult de +,5 puncte procentuale media realizat "n cele mai per!ormante ( ri9 2. 5inanele publice/ de!icitul pu-lic s nu dep0easc (O din PI3 iar datoria pu-lic s nu dep0easc 8'O din PI39 3. Stabilitatea cursurilor de schimb/ respectarea mar2elor normale de !luctuaie prevzute "n CAE, vreme de cel puin & ani, !r devalorizri din iniiativ proprie9 criza CAE din +,,&H+,,(, caracterizat prin ie0irea lirei sterline 0i a celei italiene din sistem, a determinat lrgirea mar2elor de !luctuaie de la &,&5O la PH11 +5O, "n 2urul cursului pivot9 4. Stabilitate monetar/ rata do-.nzii pe termen lung s nu dep0easc cu mai mult de & puncte, media celor mai per!ormante trei ri.
3. Bn a treia etap urmau a intra numai rile care "ndeplineau criteriile de convergen, !aza

urm.nd s "nceap !ie la + ianuarie +,,7, dac 2umtate plus unul din mem-ri "ndeplinesc criteriile, !ie la + ianuarie +,,,, cu rile cali!icate, indi!erent de numrul lor. E-iective urmrite "n acest etap/

Bncepe s !uncioneze Sistemul European al ncilor "entrale $!ormat din 3FE 0i 3ncile Fentrale naionale) precum 0i 3anca Fentral European. 3FE are rolul de a de!ini 0i pune "n aplicare politica monetar a DE, de a deine 0i gestiona rezervele o!iciale de sc@im- ale rilor mem-re, de a promova o mai -un !uncionare a sistemelor de pli. Frearea 3FE reprezint cel mai important avans "n materie de trans!er al suveranitii $c@iar "n condiiile "n care, 3F ale rilor mem-re au o politic independent). Acest lucru !ace necesar conceperea unui corespondent Mpolitic la nivel european, prin "ntrirea puterii acordate Parlamentului, Fonsiliului de Aini0tri 0i Fomisiei, ale cror roluri "n selectare rilor participante la a treia etap a DEA a reprezentat un semn al recunoa0terii puterii politice la nivel european. :ixarea irevoca-il a ratelor de sc@im- 0i introducerea monedei unice9

Bn legtur cu trecerea la a treia etap, "n momentul rati!icrii Tratatului au existat dou excepii/
a) Aarea 3ritanie, care -ene!iciaz, con!orm unui protocol anexat la Tratat, de o Mclauz de

opiune , con!orm creia prime0te dreptul de a trace la a treia etap a DEA atunci c.nd va considera c este cazul.

11

-) #anemarca, care "ntr1o prim !az a rati!icrii, respinge Tratatul $respins cu 5',(O). <a un al doilea re!erendum, Tratatul este rati!icat $ "n mai +,,(, cu numai 58,7O) dar numai dup ce 0i #anemarca prime0te aceea0i derogare. A treia excepie privind trecerea la a treia etap a DEA o reprezint Cuedia $ar care adera in +,,5).
Programul privind introducerea monedei unice a !ost sta-ilit "n cadrul "onsiliului European, din 67869 decembrie 6::7, de la 'adrid. Bn cadrul acestei "ntruniri s1a decis asupra denumirii monedei unice, EDRE, asupra numrului de -ilete care vor !i emise $7), valoarea celui mai mare $5''), a celui mai mic $5), precum 0i asupra unui calendar te@nic de lansare a EDRE. Fon!orm acestui calendar, principalele momente sunt/ 1998 vor !i nominalizate rilor participante, "n !uncie de modul "n care au rspuns criteriilor de convergen9 1999 ' ())1/ intr "n !unciune DEA sunt !ixate, de o manier irevoca-il, ratele de sc@im- EDRE monedele naionale ale rilor mem-re "ncepe s !uncioneze 3FE iar CE3F urmeaz a de!ini 0i pune "n practic politica monetar unic "n rile mem-re EDRE va !unciona iniial numai ca moned scriptural, plile cas@ realiz.ndu1se "n continuare "n moned naional ())(, 1 ianuarie/ "nceputul punerii "n circulaie a -ancnotelor 0i monedelor EDRE "n paralel cu retragerea -anilor naionali ())(, 1 iulie/ -ancnotele 0i monedele naionale sunt retrase din circulaie. Bn realitate, procesul de retragere a -anilor naionali a durat numai dou luni de zile.

Bn cadrul "onsiliului European inut la Dublin, n 6;86< decembrie 6::=, se adopt a0a numitul Mpact de sta*ilitate +i cre+tere . Fon!orm acestuia, rile participante la EDRE vor !i sancionate !inanciar "n cazul "n care vor dep0i limita de (O din PI3. Excepii se admit numai pentru situaii extreme, ca de exemplu o recesiune mai mare de &O viii. Canciunea, su- !orma unei amenzi, va reprezenta ',5O din PI3, decizia de aplicare a sanciunii urm.nd a nu !i luat automat, ci de ctre Fonsiliul de Aini0trii ai DE. Lrile pretendente la EDRE vor putea implementa, dup + ianuarie +,,,, un CAE-is, "n cadrul cruia, monedele naionale vor !lluctua "n 2urul EDRE "ntr1o -and de PH1 +5O $mar2ele lrgite "n +,,()9 participarea la CAE1-is nu este o-ligatorie dec.t pentru rile care doresc s treac la EDRE, ele av.nd o-ligaia s rm.n "n acest sistem cel puin & ani "nainte de admiterea lor "n zona EDRE. Principalele pro-leme discutate "n cadrul "onsiliului European de la >u3emburg, din 6*86; decembrie 6::,, au vizat apro-area MPactului de sta-ilitate 0i cre0tere 0i a textelor legislative privind statutul 2uridic al EDRE. Bn plus, s1a decis ca IAE, alturi de Fomisie, s prezinte p.n la !inele lunii martie +,66, un raport privind "ndeplinirea criteriilor de convergen. Bn cadrul reuniunii de la ru3elles, din *7 martie 6::9, au !ost anunate cele ++ ri recomandate a !ace parte din zona EDRE, n cadrul "onsiliului European, din +1( mai, anun.ndu1se @otr.rea de!initiv. Bn urma reuniunii de la 3ruxelles, din + mai +,,6, a !ost anunat 0i numele pre0edintelui 3FE, olandezul *im #uisen-erg. Tot la + mai +,,6, a !ost lansat o!icial !a-ricarea monedei unice, "n prezena 0e!ilor de sate 0i guverne din toate cele +5 ri mem-re DE. Parlamentul DE s1a pronunat !ormal asupra listei celor ++ ri care urmau a utiliza incepand cu + ianuarie +,,, moneda unic $mai "nt.i ca moned scriptural). Fele ++ ri care au intrat "n DEA in +,,, $:rana, Germania, Italia, 3elgia, Elanda, <uxem-urg, Cpania, Portugalia, Austria, :inlanda), erau si cele care "ndeplineau la acel moment criteriile de convergen 0i acceptau -enevol s intre "n sistemul monetar unic EDRE. Cingura ar care nu "ndeplinea inca criteriile de convergenta era Grecia9 "n ceea ce prive0te Aarea 3ritanie, #anemarca 0i Cuedia, aceste ri "ndeplineau criteriile de
viii

Un "tat mem6ru UE, onfruntat u o re e"iune e onomi ) u%rin") 1ntre F0,45A 0i F 2A %oate invo a ir um"tan$e atenuante (redu erea P/D, a %rodu $iei), 1n tim% e 1n azul unei re e"iuni de %;n) la F0,45A, nu %oate invo a ir um"tan$e e> e%$ionale %entru " utirea de "an $iuni finan iare.

12

convergen dar pre!erau s rm.n "n a!ara DEA. #e la + ianuarie &''+, odat cu intrarea Greciei "n zona Euro, aceasta numr +& ri. Incepand cu + ianuarie &''7, Clovenia a devenit al 1, stat mem*ru al zonei Euro.

Evoluii post1Aaastric@t 1 Ia avea Dniunea European o Fonstituie K

<a c.iva ani dup Aaastric@t, pe !ondul evoluiilor generate de extinderea din +,,5, dar 0i a preconizatei extinderi spre Est, leaderii europeni decid iniierea de negocieri privind reorganizarea instituional a Dniunii, prin lansarea unei noi Fon!erine Interguvernamentale, la Torino $+,,7). #ez-aterile s1au !inalizat dup circa un an de negocieri, prin semnarea &ratatului de la Amsterdam, "n +,,7 $"n vigoare din +,,,). C1a considerat c Tratatul de la Amsterdam a reprezentat un e0ec parial, deoarece a am.nat soluionarea principalelor pro-leme privind re!orma instituional necesitat de extindere. Principalele realizri pot !i considerate, pe l.ng introducerea procedurii de cooperare ntrit ? consolidatix $contestat de unii anali0ti), cre0terea prerogativelor Parlamentului European, prin implicarea acestuia "n desemnarea pre0edintelui Fomisiei, dar 0i extinderea procedurii de codecizie "n noi domenii $procedur introdus prin Tratatul de la Aaastric@t). Bn plus, se ia decizia trans!erului ctre pilonul comunitar a unor domenii incluse "n pilonul >ustiie 0i a!aceri interne , precum regimul vizelor, azil, imigraie ilegal 0i cooperarea 2uridic. Fa atare, dup Amsterdam, pilonul menionat anterior se va numi cooperare poliieneasc i 4udiciar n materie penal . Pro-lemele rmase nerezolvate au impus desc@iderea unei noi Fon!erine Interguvernamentale $&'''), care a permis semnarea, "n &''+, unui nou tratat, a &ratatului de la -isa $"n vigoare de la + !e-ruarie &''(). Tre-uie spus c "n ciuda rezultatelor o-inute, s1a considerat c acestea sunt dezamgitoare, re!ormele iniiate !iind considerate nesemni!icative. Tratatul introduce msurile am.nate prin Tratatul de la Amsterdam 0i impuse de extinderea Dniunii de la +5 la &5H&7, privind distri-uia voturilor "n cazul votului ma2oritate cali!icat, a numarului de voturi "n Parlamentul European, Fonsiliu, Fomitetul Regiunilor, Fomitetul Economic 0i Cocial, dimensiunea 0i structura Fomisiei. #eoarece Tratatul de la =isa nu a reu0it s rezolve o serie de pro-leme privind e!iciena 0i transparena procesului decizional, "ntr1o #eclaraie anexat Tratatului a !ost menionat iniierea unei ample dez-ateri pu-lice privind revizuirea tratatelor, su- !orma unei .onvenii Europene privind iitorul Europene. Fonvenia 0i1a propus ela-orarea unui proiect de Tratat Fonstituional, menit s simpli!ice cadrul politic 0i legislativ european. Tratatul Constituional a unit cei trei piloni de0i "n continuare sunt meninute proceduri speciale "n domeniul politicii externe, de securitate 0i aprare. Pentru prima dat "n istoria revizuirii tratatelorx, proiectul de Tratat Fonstituional a !ost rezultatul unor discuii organizate "n cadrul unei .onvenii, des!0urat "ntre &''& 0i &''( 0i la care au participat +'5 reprezentani ai guvernelor statelor mem-re 0i candidate, parlamentelor naionale, Parlamentului European, Fomisiei Europene, o-servatori din partea Fomitetului Regiunilor, ai Fomitetului Economic 0i Cocial, ai partenerilor sociali 0i a Aediatorului european. Prin aceast Fonvenie s1a "ncercat, pentru prima dat "n istoria DE, s se asigure discuii desc@ise, transparente, o!erindu1se posi-ilitatea exprimrii c.t mai multor puncte de vedere
i>

*oo%erarea on"olidat) %ermite unui gru% de "tate mem6re ") ini$ieze 0i finalizeze un %roie t, la are o minoritate de "tate nu dore" ") %arti i%e. > Un moment identifi at de "%e iali0ti, a re%rezent;nd =originea "%ontan) 0i natural)? a dez6aterilor %rivind viitorul Euro%ei, l&a re%rezentat di" ur"ul ro"tit de mini"trul german de e>terne, Go" 'Ca 8i" 'er, la Univer"itatea Hum6olt din Derlin, la 12 mai 2000, =De la onfedera$ie la federa$ie. Pun te de vedere %rivind finalitatea integr)rii euro%ene?. Pozi$ia e>%rimat) de a e"ta, %re um 0i r)"%un"ul e>trem de riti e>%rimat de Ga Iue" Delor", au de lan0at o avalan0) de rea $ii, on retizate 1n adev)rate " enarii de reform) la nivelul ar'ite turii euro%ene. Di'otomia modelelor fran ez 0i german e"te "ituat) de anali0ti la nivelul lu%tei 1ntre a%)rarea =reali"mului na$ional? 0i a0a&numita =uto%ie a %o"t&na$ionalului?.

1,

naionale 0i europene. Pentru a g@ida dez-aterile a !ost constituit un Prezidiu !ormat din +& personaliti, respectiv/ pre0edintele I. Giscard dQEstaigne, doi vice1pre0edini $Amato 0i #e@aene), reprezentani ai guvernelor celor trei state mem-re care au deinut pre0edinia Fonsiliului "n perioada Fonveniei, doi reprezentani ai parlamentelor naionale, doi reprezentani ai PE 0i doi reprezentani ai Fomisiei $3arnier 0i Iitorino). Bntre momentul desc@iderii lucrrilor $&6 !e-ruarie &''&) 0i cel al "nc@eierii $&' iunie &''(), respectiv "n cele +5 luni de dez-ateri s1au organizat at.t sesiuni plenare de &1( zile, c.t 0i "ntruniri ale grupurilor de lucru $prezidate de ctre un mem-ru al Prezidiului)xi. Rezultatele tuturor acestor e!orturi s1au concretizat "n proiectul de &ratat .onstituional prezentat de ctre pre0edintele conveniei, I. G dQEstaigne, "n cadrul Fonsiliului European de la Calonic $&' iunie &''(). Dlterior, proiectul a !ost analizat de statele mem-re ale DE "n cadrul unei .onferine #nterguvernamentale/ii $care a reunit reprezentani ai guvernelor, ai Fomisiei Europene 0i ai PE), care 0i1a "nceput lucrrile "n octom-rie &''(. #up aproape un an de negocieri, tergiversri 0i reculuri, "n cele din urm, "n cadrul Fonsiliului European din +6 iunie &'';, s1a a2uns la un acord asupra unui text nu !oarte di!erit de cel al proiectului iniial. &ratatul .onstituional a !ost semnat la Roma, la &, octom-rie &'';, de ctre reprezentanii celor &5 de state mem-re, ulterior urm.nd a !i supus rati!icrii, con!orm procedurilor constituionale naionale, ast!el "nc.t s poat intra "n vigoare la + noiem-rie &''8. #e0i, din punct de vedere te@nic, avem de a !ace cu un tratat, adoptat con!orm procedurilor de revizuire a TFE H TDE, din punctul de vedere al coninutului, avem de a !ace cu o constituie, care genereaz drepturi, proclam separarea puterilor "n stat, precum 0i garanii privind independena unor instituii unele !a de altele.
Bn voca-ularul 2uridic, noiunea de tratat este di!erit de cea de Constituie/ Bn vreme ce tratatul este un act care prive0te dreptul internaional, Fonstituia prive0te ordinea intern9 Tratatul este un acord "ntre pri, Fonstituia un act universal9 Tratatul este ela-orat de state suverane, Fonstituia de ctre naiuni9 Tratatul reprezint rezultatul negocierilor internaionale, mai mult sau mai puin secrete, Fonstituia este rezultatul deli-errilor pu-lice 0i al votului cetenilor. Expresia tratat constituional apare, deci, ca un monstru 2uridic . <a limit, singura de!iniie compati-il din punct de vedere 2uridic ar !i tratat prin care statele europene semnatare decid s convoace o Adunare aleas de ceteni europeni, pentru a redacta 0i supune spre apro-are popoarelor europene un proiect de Fonstituie european .
/>e 'onde, *6 octombrie *++*0

Tratatul Fonstituional, care "nlocuie0te, printr1un text unic 0i din raiuni de claritate, toate celelalte tratate existente, este !ormat din patru pri mari/

>i

%rima parte/ %e&iniia i obiectivele !niunii o #e!inirea obiectivelor, competenelor, procedurilor deci.ionale i instituiile UE@ %artea a doua/ Carta drepturilor &undamentale ale !niunii

>ii

Dez6aterile "&au %urtat 1n adrul a 11 gru%uri de lu ru, re"%e tivJ Su6"idiaritatea, *arta Dre%turilor 8undamentale, Per"onalitatea 7uridi ), Parlamentele na$ionale, *om%eten$ele om%lementare, Guvernarea e onomi ), A $iuni e>terne, A%)rarea, Sim%lifi area %ro edurilor 0i in"trumentelor, :i6ertate, "e uritate 0i 7u"ti$ie, Euro%a "o ial). */G K *onferin$) /nterguvernamental), termen folo"it %entru a de" rie nego ierile dintre "tatele mem6re 1n " o%ul modifi )rii tratatelor. */G "unt e>trem de im%ortante deoare e %ermit modifi )ri ale "tru turii 7uridi e 0i in"titu$ionale, "au numai ale tratatelor. De e>em%lu, a 0a"ea */G, are a 1n e%ut la 2! martie 1!!2 0i "&a finalizat la 14 iulie 1!!4, a %ermi" ado%tarea .ratatului de la Am"terdam. A 0a%tea */G a avut lo 1n anul 2000 0i "&a finalizat %rin ado%tarea .ratatului de la Li"a. :u r)rile %reg)titoare "unt realizate de un gru% format din re%rezentan$i ai mini0trilor afa erilor e>terne din "tatele mem6re, omi"arul re"%on"a6il u %ro6lemele in"titu$ionale, "e retariatul *on"iliului.

15

o "arta drepturilor fundamentale $proclamat cu ocazia Fonsiliului European de la

=isa, din decem-rie &''' 0i "ncorporat acum "n proiectul constituional)9

%artea a treia/ "oliticile i &uncionarea !niunii o %olitici i aciuni ale UE $"ncorporeaz un numr important de prevederi ale tratatelor actuale, departa2ate "n politici 0i aciuni interne 0i !uncionarea Dniunii )9 %artea a patra/ %ispoziii generale i &inale o "lau.e finale, inclusiv procedurile privind adoptarea 0i revizuirea acestei Fonstituii.

Fonstituia european nu este un lucru revoluionar, ea nu este precum Fonstituia CDA la timpul ei. Ea este la !el de nou, precum este noul <ogan #acia !a de vec@iul model derivat din Renault +&.
Sursa! prof$ #acAues Biller, Institutul 1omCnia, *9 septembrie *++< European din 5lorena, discurs rostit la Institutul European din

#e0i reprezint un text care re!lect un compromis, Tratatul Fonstituional consolideaz procesul integrrii europene, "ntrind recunoa0terea 0i respectarea suveranitii statelor mem-re, a diversitii instituionale, culturale 0i lingvistice. #e asemenea, el consolideaz piaa intern unic, "ntrind totodat 0i dimensiunea social a DE, mai ales "n ceea ce prive0te respectarea drepturilor politice 0i sociale !undamentale. Fonstituia european a !ost adoptat de liderii !E la #' iunie ())*, "n cadrul Fonsiliului European de la 3ruxelles, organizat de pre0edinia irlandez a Dniunii. #e0i, "n mod tradiional, tratatele sunt semnate "n ara care deine pre0edinia "n momentul adoptrii lor $"n semestrul II &'';, Elanda deine pre0edinia Fonsiliului), premierul Italiei, Cilvio 3erlusconi, a insistat 0i o-inut ca semnarea tratatului s ai- loc la Romaxiii, la &, octom-rie &'';. Ctatele mem-re au la dispoziie ( ani pentru a+l rati&ica: ma2oritatea statelor mem-re vor rati!ica proiectul "n cadrul unui proces parlamentar9 un numr mai mic de state urm.nd a organiza "n acest scop re&erendumuri9 #ac toate statele mem-re ar !i rati!icat tratatul, el ar !i urmat s intre "n vigoare la + noiem-rie &''8. Drmare a nerati!icrii Tratatului Fonstituional "n :rana 0i Elanda $&, mai, 0i, respectiv, + iunie &''5), intrarea "n vigoare a Tratatului, c@iar la un alt moment decat cel prevazut iniial, este discuta-ila.

>iii

=Le vom afla %e 20 noiem6rie la -oma %entru "emnarea 1n a ela0i %alat, 1n a eea0i "al) 1n are "&a "emnat .ratatul de la -oma? a de larat %remierul Sivio Derlu" oni F vezi, revi"ta Integrare european nr. 24, 2005, %. 24.

15

"A0&EA a ##1a2

#nstituii +i procese decizionale 3n cadrul Uniunii Europene

Cistemul de drept comunitar

,istemul normativ al !E se supune urmtorului principiu/ dispoziiile naionale sunt "nlocuite de acte comunitare numai atunci c.nd un text precis, comun tuturor statelor mem-re, este necesar9 "n caz contrar, tre-uie s se in cont de ordinea 2uridic naional.

%reptul comunitar primar-originar! tratatele fondatoare, respectiv cele trei tratate care
au dus la crearea Fomunitilor, precum 0i modificrile ulterioare ale acestora/ Actul Dnic, TA, TA, $T=), precum 0i diferitele acorduri de aderare. Ele !ormeaz cadrul constituional al DE, pe care instituiile comunitare tre-uie s1l urmeze "n interesul comunitii, prin puterile administrative 0i legislative de care dispun9
Fele trei tratate &ondatoare au !ost 2ratatul instituind "omunitatea European a "rbunelui i -elului $FEFE), +,5+, 2ratatul instituind "omunitatea European $FEE), +,57, 0i 2ratatul care a instituit "omunitatea European a Energiei (tomice, +,57. Al patrulea Tratat !ondator este 2ratatul de la 'aastricht sau 2ratatul asupra Uniunii Europene $+,,&H+,,(). Tratatele !ondatoare au !ost amendate de c.teva ori/ prin 2ratatul de UnificareH Aerger Treat? $+,85), (ctul Unic European $+,68H+,67), 2ratatul de la (msterdam $+,,7H+,,,) 0i 2ratatul de la Disa $&''+H+.'&.&''(). 2ratatele de aderare, semnate cu noile state mem-re, reprezint exemple de noi amendamente la tratate.

%reptul comunitar secundar-derivat, creat de instituiile comunitare pe -aza tratatelor.

Include acte 2uridice enumerate 0i de!inite "n art. &;, al TFE, art.+8+ al Tratatul Euratom 0i art. +; al TFEFE $regulamente, directive, deci.ii, recomandari, opinii, comunicari, etc0@

.urisprudenta Curtilor Europene /"E# si 2%I0$

Instituii 0i procesul decizional la nivelul DE

Faracterul de originalitate al DE rezid 0i "n !aptul c principiul separrii puterilor n stat nu se regse0te "n structura instituional a DE9 cu excepia puterii 2uridice $"ncredinat Furii de >ustiie), celelalte puteri $executiv 0i legislativ) sunt parta2ate "n cadrul a0a1numitului triunghi instituionalE "ntre Parlamentul European, Fonsiliul de Aini0tri 0i Fomisia European, !iecare instituie reprezent.nd anumite interese speci!icexiv. Bn con!ormitate cu Tratatele, !iecare instituie tre-uie s10i exercite puterile "n condiiile 0i pentru scopurile pentru care a !ost creat 9 "n cazul "n care prerogativele unei instituii sunt preluate de o alta, care "0i dep0e0te ast!el competenele, instituia lezat poate veni "n !aa FE> pentru a cere prote2area principiului balanei instituionale sau al echilibrului instituionalxv. Ec@ili-rul instituional se re!lect "n procedura aleas "n momentul "n care se ia o decizie. Bn !uncie de tipul de politic avut "n vedere, care re!lect nivelul de competene ale DE, se vor regsi proceduri care acord mai mult putere !ie Fonsiliului, !ie PE, care permit Fomisiei s ai- o in!luen mai mare sau mai mic, care o!er FE> 2urisdicie, sau nu.
>iv

>v

PE re%rezint) intere"ele %o%oarelor din Uniune, *on"iliul de #ini0tri, %e ele ale "tatelor mem6re iar intere"ele generale ale UE "unt re%rezentate de )tre *omi"ie. A e"t %rin i%iu nu 1n"eamn) ) in"titu$iile vor avea %uteri egale i numai ) e 'ili6rul on e%ut %rin tratate tre6uie re"%e tat.

12

Fu toate acestea, tre-uie spus c nu exist o clar diviziune a muncii "ntre instituiile comunitare "n cadrul ciclului politic, de vreme ce, "n !uncie de reglementrile aplicate "ntr1un domeniu anume, deciziile se iau "n mod di!erit. Fa atare, complexitatea acestui sistem !ace !oarte di!icil identi!icarea unui singur decident $decision8ma&er) "n cazul "ntregului sistem decizional al DE $decision ma&ing s)stem). Fu alte cuvinte, dup cum a!irma cineva la un moment dat $G. Ccappucci, +,,6), este practic imposi-il s identi!ici persoana responsa-il "n cazul "n care o politic este e!icient sau ine!icient. Elementele de originalitate 0i unicitate privind melan2ul "ntre concepii aparent opuse precum !ederalismul 0i interguvernamentalismul se regsesc 0i "n structura @i-rid a instituiilor DE. Aic@el Flamen, !c.nd trimitere la sistemul instituional al DE, a!irm c avem de a !ace cu o organi.aie de tip france. funcionCnd dup model engle. , de vreme ce "n esena sa, "nc din anii Q5', structura administraiei -ruxelleze a !ost inspirat de sistemul !rancez $"ntre cei 0ase, :rana avea la vremea respectiv cea mai avansat structur administrativ). Bn timp "ns, pe msur ce numrul de mem-ri a crescut, aceste instituii s1au dezvoltat "ntr1o am-ian de ezitri perpetue, de -alans "ntre !ederal 0i interguvernamental, de !olosire @i-rid a dreptului, -alans.nd "ntre dreptul roman, care "0i propune s de!ineasc 0i s prevad toate situaiile posi-ile 0i dreptul anglo1saxon, care se -azeaz pe cutume, tradiii, o-iceiuri dar 0i controlului democratic $A. Flamen, +,,8, pp. &'1&5). Raporturile "n continu mi0care din cadrul triung@iului instituional H Fomisie, Fonsiliu, Parlament) s1au organizat "ntr1o structur complicat, considerat de unii autori ca reprezent.nd un sistem n reeaE $ Faracterul de unicitate al procesului decizional comunitar deriv 0i din rolul care revine statelor mem-re, ale cror interese sunt aprate nu "n cadrul Parlamentului, a0a cum se "nt.mpl "n cazul statelor !ederale, ci "n cadrul Fonsiliului de Aini0tri. E alt trstur speci!ic este cea privind rolul activ 2ucat de administraiile naionale "n pregtirea 0i aplicarea deciziilor, administraii care, la r.ndul lor, se constituie "n adevrate sub8reele .
"e scurt despre instituiile !E

Consiliul European reune0te 0e!ii de stat 0i de guverne, o!er impulsurile necesare dezvoltrii Dniunii 0i !ixeaz orientrile politice generale9 Consiliul de /initri principalul organ de decizie, reune0te mini0trii statelor mem-re, pentru !iecare din !ormaiunile sale $Fonsiliul A!acerilor Externe, Fonsiliul Agriculturii etc.)9 acest reprezentat este singurul competent s reprezinte statul mem-ru respectiv 0i s10i exercite dreptul de vot9 Fonsiliul este a2utat "n activitatea sa de "omitetul 1epre.entanilor %ermaneni $FEREPER)9 Comisia European are iniiativa proiectelor legislative, pune "n aplicare aceste decizii 0i veg@eaz la respectarea dreptului comunitar9 "0i exercit atri-uiile "n deplin independen, "n "ndeplinirea sarcinilor lor, comisarii nu solicit 0i nu accept instruciuni din partea unui guvern sau organism9 "arlamentul European exercit, alturi de Fonsiliul de Aini0tri, !unciile legislative 0i -ugetare, precum 0i pe cele de control politic 0i consultative9 parlamentarii sunt ale0i prin vot universal direct, pentru un mandat de cinci ani, reprezentarea cetenilor europeni !iind asigurat "n mod proporional degresiv, cu sta-ilirea unui prag minim9 Curtea de .ustiie 0&ormat din Curtea European de .ustiie1 Tribunalul de 2nalt 3nstan i tribunale specializate4 tran0eaz litigiile privind dreptul comunitar 0i se pronun asupra interpretrii 0i aplicrii legislaiei europene9 5anca Central European alturi de -ncile centrale naionale, !ormeaz Cistemul European al 3ncilor Fentrale, care conduce politica monetar a Dniunii pentru statele care au adopatat euro9 3FE are personalitate 2uridic 0i este singura a-ilitat s autorizeze emisiunea de euro, !iind independent "n exercitarea prerogativelor sale9 Curtea de Conturi asigur controlul conturilor 0i -una gestiune !inanciar privind veniturile 0i c@eltuielile Dniunii9 este o instituie care acioneaz "n deplin independen9 Comitetul Economic i ,ocial exercit o !uncie consultativ pe l.ng PE, Fonsiliul de Aini0tri 0i Fomisie 0i este !ormat din reprezentani ai organizaiilor patronale, sindicale, reprezentani ai societii civile, "n special din domeniile socio1economice, civice, pro!esionale 0i culturale9

14

Comitetul 6egiunilor exercit o !uncie consultativ pe l.ng PE, Fonsiliul de Aini0tri 0i Fomisie 0i este !ormat din reprezentani ai colectivitilor regionale 0i locale, care sunt !ie titulari ai unui mandat electoral "n cadrul unei colectiviti regionale sau locale, !ie sunt rspunztori din punct de vedere politic "n !aa unei adunri alese.

Fonsiliul European
#aca "n primii +5 ani de existen ai FEE au avut loc numai 0ase reuniuni ale se!ilor de state si guverne, -loca2ul instituional creat de compromisul de la <uxem-ourg $+,85) impunea tot mai mult gasirea unei soluii. Fonsiliul European, autentic structur interguvernamental, a !ost creat la iniiativa pre0edintelui !rancez Ialer? Giscard d Estaign, "n urma unei reuniunii des!asurate "n ,1+' decem-rie +,7;, la Paris. <a propunerea acestuia s1a luat decizia organizrii periodice a unor "nt.lniri la nivel "nalt "ntre 0e!ii de stat 0i guverne. Ast!el, 0e!ii de state 0i guverne au decis s se reuneasc, alturi de mini0trii a!acerilor externe, de trei ori pe an sau ori de c.te ori este necesar, su- !orma unui Fonsiliu al Fomunitaii ... $punctul ( al Fomunicatului !inal, Paris, decem-rie +,7;). Acest organism, care nu !usese prevzut "n tratatele !ondatoare, a !ost pentru prima data menionat "n Actul Dnic European $+,67) 0i a capatat un statul o!icial prin Tratatul de la Aaastric@t $+,,(). A-ia prin Tratatul Fonstituional $"n prezent, "n curs de rati!icare) con!er acestei reuniuni un caracter de instituie deplin a DE. Trec.nd dincolo de aspectele istorice, de natura 2uridico1instituional, rolul Fonsiliului European, de principal instrument de !ormulare a principiilor, direciilor 0i strategiilor speci!ice procesului de integrare europeana, este de netagaduit. Bn !apt, aceasta instana a devenit instana decisiva "n ar-itarea di!eritelor su-iecte sensi-ile , "n special generate de alocarea -ugetului comunitar, de la politica agricola, la ra-atul -ritanic. C1a apreciat, de pild, c "n cele aproape o sut de Fonsilii Europene care au avut loc p.n acum, s1au luat decizii extrem de importante, precum crearea unei uniuni politice europene, modi!icarea tratatelor !undamentale, extinderea Dniunii sau crearea Dniunii Economice 0i Aonetare. Structura .onsiliului European (ctul Unic $"n vigoare din + iulie +,67) stipula urmatoarele/ Fonsiliul European reune0te 0e!ii de state 0i guverne ale statelor mem-re, precum 0i pre0edintele Fomisiei Fomunitailor Europene. Ace0tia sunt asistai de mini0trii a!acerilor externe 0i de un mem-ru al Fomisiei . Fon!orm Actului Dnic, Fonsiliul se reune0te de cel puin dou ori pe an. 2ratatul de la 'aastricht con!irm dispoziiile anterioare, menion.nd !aptul c reuniunile se!ilor de stat 0i guverne se vor organiza de regul de dou ori pe an, la !inele !iecrui semestru, "n momentul sc@im-rii pre0ideniei turnante a DE, de0i pot !i organizate 0i alte reuniuni, atunci c.nd este cazul. Fon!orm 2ratatului "onstituional, Fonsiliul European !ace parte din structura instituionala a DE, alaturi de PE, Fonsiliul de Aini0tri, Fomisia European 0i Furtea de >ustiie a DE. El se "ntrune0te "n !iecare trimestru, la convocarea pre0edintelui su iar "n cazul "n care situaia o impune, pre0edintele poate convoca 0i o reuniune extraordinar. #e remarcat !aptul c la reuniunile Fonsiliului, destul de restr.nse, particip "n !apt trei pre0edini/ al :ranei, al :inlandei 0i al Fomisiei. Atunci c.nd sunt decise c@estiuni legate de DEA, particip 0i mini0trii de !inane ai statelor mem-re. Bn cazul "n care mini0trii de externe nu pot participa, locul lor este luat de un secreatr de stat 0i, "n cazuri rare, de reprezentanii permaneni ai statelor mem-re pe l.ng DE $mem-rii FEREPER). Bn plus, la reuniuni mai particip 0i personal te@nic $traductori, secretari, etc.), accesul altor persoane !iind "ns interzis. =umai "n mod excepional pot avea acces "n sal c"te doi delegai pentru !iecare stat mem-ru, pe -az de ecusoane securizate, pentru a aduce materiale sau transmite mesa2e, nu 0i pentru a participa la discuii $Enciclopedia Dniunii Europene, &''5, p.7(). Fu toata lipsa de transparen, la !inele reuniunilor $cu excepia celor in!ormale) sunt !acute pu-lice concluziile "nt.lnirilor. .ompetenele .onsiliului European

13

Rolul care revine Fonsiliului, de organism instituie coordonatoare a DE, este !ormulat "ntr1 un mod similar, 0i "n Tratatul de la Aaastric@t 0i in Tratatul Fonstituional, menion.ndu1se urmatoarele/ Fonsiliul European va da Dniunii impulsurile necesare dezvoltrii 0i "i va de!ini orientrile politice generale . "re+edinia .onsiliului European Ctatul mem-ru care prezideaz Fonsiliul European, prezideaz 0i Fonsiliul de Aini0trii, precum 0i celelalte organisme legate de activitatea Fonsiliului $FEREPER, grupurile de lucru, comitetele). Ctatul care prezideaz 2oac un rol decisiv "n sta-ilirea agendei, pregtirea procedurilor de vot 0i in!luenarea deciziei !inale. Bn plus, statul care prezideaz 2oac un rol c@eie "n reprezentarea internaional a Dniunii, ca 0i "n reprezentarea poziiei Dniunii "n cazul politicii externe 0i de securitate. (locarea %reediniilor rotative n perioada *++7 F *+*+ este urmtoarea! &''8HI &''7HI &''6HI &'',HI &'+'HI &'++HI &'+&HI &'+(HI &'+;HI &'+5HI &'+8HI &'+7HI &'+6HI &'+,HI &'&'HI Austria Germania :rana Fe@ia Cpania Dngaria #anemarca Irlanda Grecia <etonia Elanda Aalta Estonia Austria :inlanda &''8HII &''7HII &''6HII &'',HII &'+'HII &'++HII &'+&HII &'+(HII &'+;HII &'+5HII &'+8HII &'+7HII &'+6HII ()194## :inlanda Portugalia Clovenia Cuedia 3elgia Polonia Fipru <ituania Italia <uxem-urg Clovacia Aarea 3ritanie 3ulgaria 0omania

1!

Fonsiliul Dniunii Europene $Fonsiliul de Aini0trii)

Fonsiliul Dniunii Europene $sau, pe scurt Fonsiliul) este principalul organism decizional 0i legislativ al Dniunii. Fonsiliul reprezinta interesele statelor mem-re, permi.ndu1le acestora s10i exprime di!eritele puncte de vedere. Structura .onsiliului Fonsiliul este !ormat din reprezentani, la nivel ministerial, din !iecare stat mem-ru, de regula mini0trii $sau Cecretari de stat) responsa-ili de domeniul "n discuie. Fa atare, Fonsiliul se reune0te "n con!iguraia impus de agenda 0i politica "n discuie la reuniunea respectiv. =umele Fonsiliului respectiv depinde de domeniul "n care mini0trii respectivi acioneaz. #e exemplu, mini0trii de !inane se reunesc "n cadrul Fonsiliului A!acerilor Economice 0i :inanciare $EFE:I=), "n vreme ce mini0trii agriculturii, "n cadrul Fonsiliului pentru Agricultur iar mini0trii a!acerilor externe, "n Fonsiliul pentru A!aceri Generale. Bn cadrul Fonsiliului European de la Cevilia din &+1&& iunie &''& s1a luat decizia modi!icrii structurii Fonsiliului de Aini0trii, noul sistem devenind operaional "n a doua 2umatate a anului &''&. Ast!el, Fonsiliul A!acerilor Generale a !ost redenumit Fonsiliul A!acerilor Generale 0i Relaiilor Externe iar numarul Fonsiliilor a !ost redus la urmatoarele nou/

Fonsiliul A!acerilor generale 0i relaiilor externe 9 Fonsiliul A!acerilor economice 0i !inanciare 9 Fonsiliul >ustiiei 0i a!acerilor interne 9 Fonsiliul Politicii Cociale privind ocuparea !ortei de munca, sanataii 0i proteciei consumatorilor 9 Fonsiliul Fompetitivitii $Pia Intern, Industrie 0i cercetare, inclusiv turism) 9 Fonsiliul Transporturilor, telecomunicaiilor 0i energiei 9 Fonsiliul Agriculturii 0i pescuitului 9 Fonsiliul Aediului 9 Fonsiliul Educaiei, tineretului 0i culturii $inclusiv a!aceri "n domeniul audiovizualului) .

Fonsiliile A!acerilor generale 0i relaiilor externe , Agriculturii 0i pescuitului , A!acerilor economice 0i !inanciare 0i >ustiiei 0i a!acerilor interne se reunesc de regul o dat pe lun, "n vreme ce celelalte Fonsilii se reunesc de dou10ase ori pe an. Cediul Fonsiliului este "n 3russels dar "ntruniri la intervale !ixe $aprilie, iunie 0i octom-rie) au loc 0i "n <uxem-urg iar "nt.lniri in!ormale se des!soar "n capitalele statelor care dein Pre0edinia. Pentru a asigura -una des!a0urare a reuniunilor Fonsiliului 0i Pre0ediniei sunt asistate de un Cecretariat General !ormat din aproximativ &5'' de !uncionari, a cror principal responsa-ilitate este de a pregti "nt.lnirile Fonsiliului 0i organismelor a!erente. El este condus de un secretar General, un !uncionar independent responsa-il de domeniul Politicii Externe 0i de Cecuritate $Bnalt Reprezentant pentru PECF). Cecretarul General ad2unct gestioneaz activitatea de zi cu zi, precum pregtirea "nt.lnirilor Fonsiliului. Sistemul de vot 3n cadrul .onsiliului Fonsiliul poate adopta decizii prin intermediul a trei modaliti di!erite de vot/ Fu ma2oritate simpl, Fu ma2oritate cali!icat $IAF) In unanimitate $consens).

Tratatele identi!ic sistemul de vot de aplicat "n !iecare caz. Ast!el, sistemul votului cu ma2oritate simpl se utilizeaz numai "n relaie cu di!erite aspecte procedurale sau atunci c.nd nici un alt sistem de vot nu este menionat "n tratate. Bn cazul unor aspecte de coninut, precum "n cazul actelor legislative, se aplic IAF sau "n unanimitate. Iotul cu unanimitate

20

$consens) a !ost !olosit apropoape "n mod exclusiv "n trecut $"n ciuda re!eririi la IAF din TR) 0i asta, "ndeose-i, ca urmare a a0a numitului compromis de la >u3emburg . <a vremea respectiva $+,88), pre0edintele #e Gaulle a reu0it oarecum instituionalizarea dreptului de veto, spri2inindu1se pe meniunile incluse "n Protocolul reuniunii Fonsiliului din +6 ianuarie +,88, con!orm crora statele mem-re vor continua negocierile, atunci c.nd sunt "n discuie aspecte de interes naional, p.n c.nd se va atinge consensul "ntre prile "n discuie. IAF a "nceput s "nlocuiasca votul "n unanimitate, devenind modalitatea de vot dominant, odata cu Actul Dnic 0i lansarea programului pietei unice. Procedura IAF a rmas, "n linii mari, nemodi!icat de la origini, respectiv din momentul 2ratatului de la 1oma 0i vala-il "nainte de + mai &'';. :iecrui stat mem-ru "i erau alocate un numr de voturi, statele mai populate -ene!iciind de un numr mai mare de voturi decat statele mici $de exemplu, :rana, cu 5, milioane, avea dreptul la +' voturi, #anemarca, cu 5 milioane, ( voturi). =umrul total de voturi pentru DE1+5 a !ost de 67. Pragul pentru atingerea ma2oritii, cunoscut ca prag al ma2oritii cali!icate , era de 8& de voturi, ceea ce "nsemna o ma2oritate de circa 7+O $mai exact 7+.&8O, 8&H67) din voturi pentru adoptarea unei propuneri. Tre-uie de asemenea remarcat !aptul c, de0i IAF reprezint procedura de -az "n luarea deciziilor Fonsiliului, acesta pre!er totu0i procedura consensului , ceea ce nu diminueaz "ns semni!icaia votului ma2oritar. Extinderea spre Est a impus re!orma IAF. #e remarcat c cea mai mare parte a noilor venii sunt state mici sau medii $cu o singur excepie, Polonia), iar meninerea procedurii de alocare a voturilor practicat "n cazul extinderile anterioare ar !i dus la apariia de pro-leme noi "n procesul decizional. Fa atare, s1a pus pro-lema re!ormrii procedurilor decizionale, !apt care a reprezentat un exerciiu politic experimentat "n cadrul Fon!erinei Interguvernamentale care a dus la semnarea 2ratatului de la (msterdam. Exerciiul, ce a !ost "n !apt un e0ec, a !ost reluat "n cadrul urmtoarei Fon!erine Interguvernamentale, cea care a permis semnarea Tratatului de la =isa. Bn ciuda !aptului c &ratatul de la -isa $&''() a o!erit o soluie, respectiv un nou cadru instituional pentru o Dniune cu &7 de mem-ri, de0i soluia a !ost considerat de unii anali0ti ca !iind una neiz-utit , care nu a permis procesului decizional al DE s devin unul e!icient 0i legitim $R. 3aldRin, &''(, p. (). Tratatul de la =isa extinde numrul domeniilor n care se aplic G'", !r a renuna "ns la unanimitate "n cazul unor domenii precum !iscalitatea, anumite prevederi privind politica !iscala, 2ustitie si a!acei interne sau politica externa 0i de securitate. Cistemul anterior de ponderare !avoriza statele mem-re cu populatie redus, ceea ce !acea ca limita de 7+O $8&H67) s !ie atins, "n anumite situaii, prin implicarea a numai 56O din populatia Dniunii. =oul val al extinderii, !ormat "n principal din ri mici, ar !i perpetuat 0i c@iar agravat aceasta situaie, duc.nd la situaii "n care o decizie luata prin IAF ar !i implicat poate mai putin de 2umatate din populatia DE. Fa atare, modi!icrile aduse procedurilor deci.ionale au avut "n vedere urmtoarele dou aspecte/

Aeninerea principiilor de -az ale sistemului $cu o-servaia c numrul total de voturi cre0te de la 67 la (&+ iar ma2oritatea cali!icat de la 8& la &(&)9

Ce repondereaz voturile "ntre statele mem-re/ se trece de la -anda ('1) 5numarul minim maxim de voturi) la *anda , ' (9, menin.ndu1 se situaia !avorizat a statelor mici.

Adaug trei noi criterii de "ndeplinit/

o Triplul criteriu sau tripla ma!oritate impune c.0tigarea a/

cel puin 7&O din voturile "onsiliului $&(& de voturi din (&+ alocate celor &5 de state ale DE sau &55 voturi din (;5 "n cazul DE1&7), cel puin 5'O din statele membre $in DE1&5, cel putin +( state, "n DE1&7, cel putin +; state)9

21

cel puin 8&O din populaia Uniunii /daca aceasta conditie nu este indeplinita, decizia nu este adoptat).

realoc numrul de voturi "ntre state "n !avoarea statelor mari, dup cum rezult 0i din ta-elul 8.

locarea numrului de voturi 7n cadrul Consiliului de /initri con&orm Tratatului de la msterdam i con&orm Tratatului de la 8isa
Tabelul 9
,oturi $onfor Tratatului ,oturi $onfor de la A sterda Tratatului de la Nisa Stat e 3ru Popula*ia 9 ilioane: 9inaintede . ai 2000 si 9dupa . noie 3rie in perioada . ai ( . 2000: noie 3rie 2000: 1 Germania 10 2! 32 2 #area Dritanie 10 2! 5! , 8ran$a 10 2! 5! 5 /talia 10 2! 54 5 S%ania 3 24 50 2 Polonia & 3 24 ,3 4 9landa 5 1, 12 3 Gre ia 5 12 11 ! *e'ia & 5 12 10 10 Delgia 5 12 10 11 Ungaria & 5 12 10 12 Portugalia 5 12 10 1, Suedia 5 10 ! 15 Au"tria 5 10 3 15 Slova ia & , 4 5 12 Danemar a , 4 5 14 8inlanda , 4 5 13 /rlanda , 4 5 1! :ituania & , 4 5 20 :etonia & , 5 2 21 Slovenia & , 5 2 22 E"tonia & , 5 1.5 2, *i%ru & 2 5 0.3 25 :u>em6urg 2 5 0.5 25 #alta & 2 , 0.5 22 -om;nia & 15 22 24 Dulgaria & 10 3.1 Total "oturi .20 &04 020#2 Ma;oritatea $alifi$ata 22 244 Minoritatea de 3lo$a; &7 7. Sur"aJ Prelu rare realizata de autor du%) M.Horvat', Hand6ooC on t'e Euro%ean union, 2005, %.150

Fu alte cuvinte, regulile impuse la =isa $care devin operaionale, con!orm Tratatelor de aderare, "ncep.nd cu + noiem-rie &'';), pot opera e!ectiv numai dac cele dou praguri, privind numrul de state 0i populaia, sunt "ndeplinite.

22

Parlamentul European
Parlamentul European $PE) reprezint organismul reprezentativ, ales direct de cetenii Dniunii din cinci "n cinci ani, "n luna iunie. :uncia sa esenial este de a exprima voina 0i interesele cetenilor europeni, implic.ndu1se pentru aceasta "n procesul decizional alturi de Fonsiliu, care reprezint interesele sattelor mem-re 0i Fomisie, care exprim interesele Dniunii, "n ansam-lul su. Tratatul privind Fomunitatea European a Fr-unelui 0i Eelului $"n vigoare din +,5&) a dus la crearea Adunrii $(ssemblee 8 fr, (ssembl) 8 eg) !ormat din mem-rii delegai de parlamentele naionale ale statelor mem-re. Prin Tratatul de la Roma devine prima instituie menionat "n Tratat, atat pentru FEE c.t 0i pentru Euratom iar din +,8&, denumirea se modi!ic "n Parlamentul European, prin Actul Dnic $+,67) !iind marcat 0i modi!icarea 2uridic o!icial a acestei denumiri. #e0i Tratatul de la Roma "i acorda numai atri-uii de consultare 0i monitorizare, nu "ns 0i legislative, puterile sale au crescut de la o perioad la alta. Puterile sale au crescut considera-il ca urmare a celor dou Tratate -ugetare adoptate "n +,7' 0i +,75, care i1au con!erit acestuia competene "n adoptarea -ugetului, alturi de Fonsiliu. #e atunci, puterile PE au !ost "ntrite ast!el "nc.t "n prezent, -ugetul nu mai poate !i adoptat !r apro-area Parlamentului. Dn moment extrem de important "n existena PE a !ost reprezentat de anul +,7,, c.nd au !ost organizate primele alegeri directexvi. Cemni!icaia acestor alegeri directe rezid "n !aptul c urmare a acestora, PE a do-.ndit legitimare democratic 0i, urmare a mandatului venit din partea cetenilor europeni, poate cere cre0terea competenelor de care se -ucur "n cadrul procesului decizional comunitar. Procesul de trans!ormare a PE "ntr1un real corp legislativ a !ost marcat "n mod o!icial de Actul Dnic $+,68H67), competenele acestuia !iind ulterior "ntrite prin !iecare din urmatoarele tratate $Tratatul de la Aaastric@t $+,,&H,(), Amsterdam $+,,7H,,) 0i mai apoi =isa $&''+H&''(). #e remarcat !aptul c, "ncep.nd cu Actul unic, numrul domeniilor "n care nu pot !i adoptate decizii !r acordul PE a crescut constant. Bn plus, c@iar 0i "n acele domenii "n care apro-area PE nu este necesar, puterea acestuia de in!luen este considera-il. Fu toate acestea, PE nu are putere legislativ singur, put.ndu10i exercita competenele numai alturi de Fonsiliu $"n cadrul procedurii de co1decizie). Tratatul de la Amsterdam introduce o-ligaia apro-arii nominalizrii Pre0edintelui Fomisiei 0i, "n consecin, a "ntregului executiv, de ctre PE. Bn plus, PE supraveg@eaz activitile Fomisiei, av.nd dreptul de a1i cenzura activitile cu &H( din voturi $0i ma2oritatea parlamentarilor prezeni), ceea ce poate duce la demisia Fomisiei. #e asemenea, Fomisia este o-ligat s prezinte rapoarte "n !aa PE. 6unciile "E

funcia legislativ deinut de PE alturi de Fonsiliu. Ce exercit prin intermediul a trei proceduri di!erite, la care se !ace apel "n !uncie de tipul propunerii legislative respective/ o o o procedura de consultare procedura de cooperare procedura de codecizie o procedura de aviz con!orm

funcia *ugetar rolul PE "n adoptarea -ugetului comunitar este indiscuta-il9 c@eltuielile -ugetare sunt "mprite "n dou categorii mari, o-ligatorii $FE) 0i neo-ligatorii $F=E)xvii, rolul PE !iind cov.r0itor "n cazul celor neo-ligatorii9

>vi Bn !apt, PE, "n momentul de !a, este singura instituie internaional ale cror mem-ri sunt ale0i prin vot direct.
>vii F@eltuielile o-ligatorii au !ost de!inite drept acele c@eltuieli care rezult cu necesitate din tratate sau din actele adoptate "n concordan cu acestea . >.Pinder $&''5, p.;5)

considera ca ele au !ost g.ndite pentru a evita controlul parlamentar asupra c@eltuielilor agricole, c@eltuieli pe care :rana le considera a !i de interes ma2ore iar PE se

2,

funcia de control politic asupra instituiilor europene PE este cel care apro- mem-rii Fomisiei Europene, pre0edintele acestuia, poate demite Fomisia printr1o moiune de cenzur $cu o ma2oritate de &H( din voturi), poate institui comisii temporare de anc@etxviii, poate primi petiii $printr1o comisie parlamentar, creat "n +,67 1 responsa-il de primirea 0i analizarea petiiilor)xix, poate numi un mediator european. PE exercit 0i !uncii de control -ugetar 0i descarc Fomisia de execuia -ugetar.

.azul .omisiei Santer 1 Comisia ,anter 0#::5+#:::4 a demisionat colectiv 7n urma publicrii unui raport al Comitetului de e$peri independeni1 7nsrcinai cu anchetarea cazului de ;&raud1 gestiune de&ectuoas1 nepotism< 7n cadrul Comisiei. <a +7 decem-rie +,,6, cu &7' voturi contra, &&5 pentru 0i &( de a-ineri, PE re!uz s descarce -ugetar Fomisia pentru execuia -ugetar a exerciiului +,,8. PE a sancionat ast!el Fomisia Canter pentu proasta gestionare a !ondurilor comunitare, !raud 0i di!erite alte iregulariti. Re!uzul PE a condus la o grav criz european "n +,,,, !r precedent "n istoria construciei europene $de0i, "n !apt, nu era pentru prima data c.nd PE re!uza descarcarea Fomisiei, acest lucru petrec.ndu1se iniial "n +,6;, pentru exerciiul din +,6&, !r a exista "ns 0i urmarile din +,,,). Bn ianuarie +,,,, un grup de 8, de euro1parlamentari, reprezent.nd opt grupuri politice, la iniiativa euro1parlamentarului 4erve :a-re1Au-resp?, depun o moiune de cenzur la adresa Fomisiei, susin.nd c executi-ul -ruxellez poat rspunderea pentru !raud 0i proast gestiune a !ondurilor comunitare. #e0i a o-inut spri2inul a numerori ali parlamentari,pragul de &H( nu a !ost atins 0i moiunea a !ost respins. Fu toate acestea, respingerea s1a !cut la limit, cu &,( voturi contra !ata de &(& pentru 0i &7 de a-tineri. Era pentru prima data "n istoria PE c.nd o moiune de cenzur o-inea un suport at.t de categoric. Fa atare, eurodeputaii au decis crearea unui comitet de experi independeni "nsrcinat s examineze modul "n care Fomisia a tratat cazurile de !raud, proast gestiune 0i nepotism . #up consultarea Fomisiei, la &7 ianuarie +,,,, PE alege cinci "nelepi "nsrcinai s anc@eteze acuzaiile aduse Fomisieixx. Fomitetul de experi independeni pu-lic un prim raport la +5 martie +,,, denun.nd cazurile de corupie indu-ita-il 0i de !avoritism evident . Raportul a antrenat demisia colectiv a Fomisiei Canter. #emisia colectiv a !ost considerat o victorie a PE 0i s!.r0itul unei ere, a te@nocrailor, dar 0i un electro0oc necesar pentru modi!icarea regulilor 2ocului 0i a instituiilor europene. <a 6 aprilie +,,,, Romano Prodi este cel care se anga2eaz s resta-ileasc "ncrederea "n instituia Fomisiei. <a +( aprilie +,,,, el promite, "n !ata PE, o transparena totala , la 5 mai +,,, o-ine votul de "ncredere al Parlamentului iar la , iulie "0i prezint ec@ipa de comisari $dintre care, +( mai exercitaser responsa-iliti ministeriale iar patru proveneau din Fomisia Canter). Al doilea raport al comitetului de experi independeni, din +' septem-rie +,,,, a scos "n eviden numarul mare de nereguli speci!ice administraiei comunitare 0i, respectiv, Fomisiei europene, impun.nd, din partea acesteia un program de re!orm a "ntregii administraii europene.
Sursa! Informaii prelucrate dupa #ean8"laude Bar&a, >Hessential des institutions de lIUnion Europeenne, 7 e edition, *++*

$em*rii "arlamentului European Aem-rii PE, asemenea colegilor lor din parlamentele naionale, sunt direct ale0i de ctre ceteni. #e asemenea, precum "n parlamentele naionale, euro1parlamentarii !ormeaz grupuri politice transnaionale. Ei au "nceput a !i ale0i direct "n +,7,, de ctre cetenii europeni, pe o perioad de cinci ani.
strduia s le limiteze.
>viii Bn iulie +,,8, PE a instituit o comisie parlamentar de anc@et pentru a cerceta responsa-ilitile "n cazul propagrii virusului EC3 $ence!alopatia spongi!orm -ovin),

etc.
>i> Ce primesc peste +5'' petiii pe an, "ndeose-i privind respectarea drepturilor omului, a mediului, etc >> Fei cinci erau/ !rancezul :rancois Pierre <elong, !ostul pre0edinte al Furii de Fonturi Europene, spaniolul >uan Antonio Farrillo Calcedo, !ost mem-ru al Furii Europene a

#repturilor Emului, suedeza Inga13ritt A@lenius, !osta pre0edint a Erganizaiei Europene a Furilor de Fonturi, olandezul Andre Aiddel@oe%, !ost presedinte al Furii Fonturi Europene 0i -elgianul *alter Ian Gerven, !ost avocat general al Furii Europene de >ustiie.

25

Fondiiile "n care sunt organizate alegeri pentru PE di!er de la o ar la alta 0i de0i au existat "ncercri "n a !orma un sistem electoral european uni!icat, s1au adoptat numai anumite principii comune menite s o!ere un cadru comun alegerilor parlamentare europene. Fon!orm acestor principii, !iecare stat mem-ru este li-er s aleag sistemul de alegere a reprezentanilor europeni. Principalul principiu comun este acel con!orm cruia !iecare stat mem-ru tre-uie s accepte principiul reprezentrii proporionale "n cazul alegerilor europene, aplic.nd !ie sistemul listelor !ie pe cel al votului unic trans!era-il. Bn +6 state mem-re $Austria, Fipru, Fe@ia, #anemarca, Estonia, :inlanda, Grecia, 4ungaria, <etonia, <ituania, <uxem-urg, Aalta, Elanda, Portugalia, Clovacia, Clovenia, Cpania 0i Cuedia) "ntreaga ar !ormeaz o singur constituant iar cetenii voteaz pe liste naionale. Bn 0ase state mem-re $3elgia, :rana, Irlanda, Italia, Polonia 0i Aarea 3ritanie) sunt !olosite constituantele teritoriale 0i populaia voteaz pe liste regionale $cu excepia Irlandei, care !olose0te votul unic trans!era-il). Germania reprezint un caz unic deoarece sistemul ei electoral permite partidelor politice s creeze liste !ie la nivel naional, !ie al <anderelor, de0i locurile sunt alocate la nivel naional. =umrul de mandate alocate !iecrui stat mem-ru depinde de numrul de locuitori, sistemul !avoriz.nd "ns rile mici $"ntr1o msur mai redus "ns dec.t "n cazul voturilor pentru Fonsiliu). &ratatul de la -isa limiteaz la 7(& numarul de locuri pentru DE1&7. Fu toate acestea, alocarea locurilor va deveni e!ectiv numai dup aderarea celor +& noi state mem-re. Fa atare, deoarece numarul de locuri "n PE ar !i !ost su- 7(& urmare a unui numar mai mic de noi state mem-re, s1a decis aplicarea unui mecanism corector, prin realocarea celor +7 si respectiv (( locuri alocate 3ulgariei 0i Romaniei. Bn consecin, numarul de locuri "n PE va cre0te dup aderarea Romaniei 0i 3ulgariei, dac cele dou ri vor adera "n legislatura &'';1&'',, ceea ce este !oarte pro-a-il. Pentru aceasta perioada, urmare a cre0terilor de care au -ene!iciat celelalte ri, 0i ultimele dou venite vor -ene!icia de un numar suplimentar de locuri $Romania (5, 3ulgaria 1+6). Bn aceste condiii, p.n la urmtoarele alegeri, numarul total de locuri va cre0te la 788, urmand ca pentru alegerile din &'',, numarul de locuri sa revina la 7(&. #eoarece &ratatele de Aderare au corectat unele erori din Tratatul de la =isa $Fe@ia 0i Dngaria aveau cu cate & locuri mai putin decat 3elgia, Grecia 0i Portugalia, "n ciuda unor populatii compara-ile ca dimensiune), numarul de locuri disponi-il "n ())9 va !i "ns de 7,9, pentru o DE cu &7 de mem-ri.
2abel nr$,
Statul mem*ru Germania Aarea 3ritanie :rana Italia Cpania Polonia Elanda Grecia Portugalia 3elgia Fe@ia Dngaria Cuedia Austria Clovacia #anemarca :inlanda Irlanda <ituania <etonia Clovenia Estonia Fipru <uxem-urg Aalta &:&A;

Dumrul de locuri n %E, dup alegerile din iunie *++<

-umarul de locuri ,, 76 76 76 5; 5; &7 &; &; &; &; &; +, +6 +; +; +; +( +( , 7 8 8 8 5 7,(

25

REAA=IA 3ulgaria &:&A; UE1(7

(5 +6 788

Bn interiorul PE, europarlamentarii nu se grupeaz dup naionalitate ci "n !uncie de a!ilierea politic, "n a0a1numite grupuri politice. #eoarece acestea re!lect caracterul transnaional, un numar de minim +, mem-ri din cel puin o cincime din statele mem-re $5 state mem-re pentru DE1&5) pot !orma un grup politic. #up alegeri, grupurile politice existente sunt re!ormate iar unele noi sunt create. Grupurile politice tradiionale au creat partide politice la nivel european/ cele mai mari sunt Partidul Popular European, care grupeaz cre0tin 1 democraii 0i conservatorii 0i Partidul Cociali0tilor europeni, care grupeaz partidele socialiste 0i social1democrate. #e regul, cele dou mari grupuri politice ocup "ntre S 0i +H( din locuri, ocup.nd "mpreun circa 8'O din mandate. Felelate grupuri parlamentare sunt <i-eralii, cu rdcini ad.nci "n tradiia european, Ierzii, care c.0tig "n greutate sau euroscepticii, grupai su- numele de Dniunea pentru o Europa a =atiunilor , care se opun tendinelor !ederaliste. E tendin recent este reprezentat de cre0terea ponderii celor care se opun actualei !orme a DE 0i procesului de integrare "n general, "n &''; ei !iind cei care au alctuit grupul IndependenilorH#emocraiei
,tructura politica a "E dupa alegerile din iunie ())*
Grupul Partidului Popularilor Europeni 0i #emocrailor Europeni $EPP1E#, Group o! t@e European Peoples Part? and European #emocrats) Grupul Cocialist $PEC Cocialist Group in t@e EP) Grupul Alianei <i-eralilor 0i #emocrailor pentru Europa $A<#E Group o! t@e Alliance o! <i-erals and #emocrats !or Europe) Grupul IerzilorHAliana <i-er European $GreensHE:A Group o! t@e GreensHEuropean :ree Alliance) Grupul Fon!ederal al Ct.ngii Dnite Europene Grupul IndependenilorH#emocraiei Dniunea pentru o Europa a =atiunilor Aem-ri neata0ai unui grup parlamentar &:&A; &86 &'' 66 ;& ;+ (7 &7 &, 7,(

22

Fomisia European
>ocali.are! russels, 1ue de la >oi *++ (dresa internet! JJJ$europa$eu$int?comm

Fomisia European $pe scurt, Fomisia) reprezint organismul responsa-il de acivitatea de zi cu zi a DE, inclusiv pregtirea deciziilor, realizarea de propuneri, luarea de iniiative, precum 0i monitorizarea, reprezentarea 0i, "n anumite cazuri, realizarea anumitor sarcini. Fomisia este considerat a reprezenta un organism supranaional, care nu serve0te interesele statelor mem-re ci pe ale Dniunii, "n "ntregul su9 "n calitate de gardian al tratatelor 0i intereselor comunitare, serve0te 0i reprezint interesele Dniunii 0i nu pe ale statelor mem-re individuale. #e menionat !aptul c, "n calitate de instituie supranaional, care reprezint interesele Dniunii, ca "ntreg, Fomisia !uncioneaz din +,87, dup Tratatul de !uziune a instituiilor comunitare. Ea este succesoarea Bnaltei Autoriti a FEFE, a Fomisiei FEE 0i a Fomisiei Euratom. Termenul Fomisie acoper at.t ec@ipa de conducere, !orma, "n acest moment, din &5 de persoane numite de !iecare stat mem-ru, c.t 0i "ntreaga instituie ca un "ntreg $cuprinz"nd circa &5.''' de !uncionari). =unciile Comisiei Fomisia "ndepline0te patru importante !unciuni/ iniiator legislativ9 gestioneaz 0i implementeaz politicile DE 0i -ugetul9 urmre0te respectarea legislaiei comunitare $alturi de Furtea de >ustiie) reprezint Dniunea "n plan internaional, "n special "n cazul negocierilor dintre DE 0i alte ri

Fomisia 2oac un rol esenial "n procesul decizional din cadrul DE, -ene!iciind de drept de iniiativ , respectiv de dreptul de a ela-ora propuneri pentru noua legislaie comunitar, propuneri prezentate spre decizie 0i adoptare Fonsiliului 0i PE. Propunerile respective tre-uie s re!lecte interesele uniunii 0i ale ctenilor si, nu ale unui anumit stat mem-ru sau grup industrial. Pentru anumite propuneri legislative, Fomisia consult 0i dou organisme consultative, FEC 0i FR sau solicit opinii din partea parlamentelor naionale 0i a guvernelor. Bn plus, pentru su-satna te@nic a propunerilor, Fomisia consult di!erii experi, prin intermediul di!eritelor comitete sau grupuri. Bn calitate de organ executiv, Fomisia este responsa-il de gestionarea +i utilizarea *ugetului UE. #e0i cele mai multe pli se deruleaz prin intermediul autoritilor naionale 0i regionale, Fomisia este responsa-il de supraveg@erea modului "n care !ondurile sunt c@eltuite, su- controlul Furtii de Fonturi. =umai daca este mulumit de raportul Furii de Fonturi, PE descarca Fomisia de execuia -ugetar. #e asemenea, Fomisia are responsa-ilitatea gestionrii politicilor adoptate de Fonsiliu 0i PE, precum PAF. Bn domeniul concurenei, Fomisia are puterea de a autoriza sau interzice !uziuni, ac@iziii, etc, precum 0i de a interzice anumite a2utoare de stat care pot distorsiona concurena. Fomisia acioneaz 0i "n calitate de <gardian= al tratatelor. Bn cazul "n care constat o "nclcare a legislaiei comunitare, Fomisia poate aplica o procedur de sancionare, care presupune parcurgerea urmtoarelor etape/

1. =aza preliminara/ Fomisia adreseaza statului mem-ru o Mscrisoare de atentionare

$letter of formal notice) privind posi-ila incalcare a o-ligatiilor privind transpunerea sau aplicarea directivelor DE9 statul mem-ru are posi-ilitatea de a lua masuri de remediere a situatiei semnalate, "n termenul indicat de Fomisie9

24

2. =aza &ormala/ Fomisia transmite un Maviz motivat $reasoned opinion)9

Fomisia adopta o decizie adresata statului mem*ru respectiv, a carei nerespectare poate atrage !ormularea unei actiuni pe langa .E> $Art.&&6 TFE)

,. Bn cazul "n care .E> constata incalcarea o-ligatiilor de sm, adopta o %otarare prin
care cere statului mem*ru adoptarea de masuri de remediere a situatiei respective.

5. =erespectarea @otaririi FE> va atrage sanctiuni de ordin pecuniar 5amenzi?2

Fon!orm 3nternal /ar>et ,coreboard $iunie &''5), in perioada &''(1&''5, numarul procedurilor de sanctionare declansate impotriva tarilor UE118 nu a scazut !oarte mult $Italia +5& proceduri de sanctionare pe rol, :ranta ++7, Cpania ++(, Germania +'5)9 -oile state mem*re incep si ele a avea pro-leme/ Polonia +( sanctiuni pe rol, Dngaria, Clovenia, <ituania si Estonia Mdoar 5. "olonia@ Transpunerea necorespunzatoare a Directivei *+++?7:?"E $instalatii portuare de receptie a deseurilor pe nave) Taviz motivatU9 =etranspunerea Directivei *++;?77?"E $Gaz) Tscrisoare atentionareU .e%ia@ =etranspunerea Directivei ,7?66,?"EE $egalitatea dintre !emei si -ar-ati domeniul salarizarii) Taviz motivatU9 =etranspunerea Directivei *++;?7<?"E $Electricitate) Tscrisoare atentionareU

Bn ceea ce prive0te !uncia de reprezentare a intereselor DE "n exterior, Fomisia este cea care apr 0i promoveaz interesele Dniunii "n cadrul negocierilor internaioanle purtate "n EAF sau EEF#. Fomisia este responsa-il "n !aa PE, care o poate dizolva cu &H( din voturi. Fomisia este o-ligat s explice 0i s 2usti!ice aciunile sale "n !aa PE 0i, atunci c.nd i se solicit, s o!ere rspunsuri scrise sau orale interpelarilor PE. Structura .omisiei Fon!orm Tratatului de la =isa 0i a Tratatelor de Aderare semnate de cele +' noi state mem-re, "ncep.nd cu + noiem-rie &'';, !iecare stat mem-ru nume0te c.te un comisar. #e reinut c anterior acestei extinderi, !iecare din cele cinci ri mari $:rana, Germania, Italia, Aarea 3ritanie 0i Cpania) numeau c.te doi comisari, iar celelalte state c.te unul, ast!el c. "n DE1+5, numarul de comisari a !ost de &'. #aca s1ar !i meninut acest principiu, "ntr1o DE cu &7 mem-ri, numarul comisarilor ar depasi cu mult numarul porto!oliilor disponi-ile. Tratul de la =isa a stipulat !aptul c se menine principiul o ar un comisar p.n "n momentul "n care numprul lor atinge ci!ra &7, moment "n care, Fonsiliul, acion.nd "n unanimitate, va sta-ili numrul de comisari ast!el "nc.t el s !ie mai mic dec.t numrul de state, precum 0i un sitem de rotaie care s acorde 0anse egale tuturor statelor. Fomisarii dein porto!olii, similar mini0trilor dintr1un guvern naional. Ei sunt numii pe o perioad de cinci ani, cu posi-ilitatea re"noirii. Procedura numirii Fomisarilor $"n perioada celor 8 luni destinate alegerilor pentru PE) este urmtoarea/ guvernele statelor mem-re convin "mpreun asupra viitorului Pre0edinte al Fomisiei9 Pre0edintele desemnat al Fomisiei este apro-at de PE9 Pre0edintele Fomisiei, prin discuii cu statele mem-re, alege ceilali mem-ri ai Fomisiei9 =oul Parlament European intervieveaz !iecare mem-ru al Fomisiei 0i prezint opinia asupra "ntregii ec@ipe. Edata apro-ata, Fomisia "0i poate "ncepe activitatea.

Actualul Pre0edinte al Fomisiei "0i va des!0ura activitatea p.n la (+ octom-rie &'',. =umele su este >ose Aanuel 3arroso 0i este portug@ez.
Componena Comisiei Europene ())* + ())'
+. >ose Aanuel 3ARRECE Pre0edintele Fomisiei Europene

23

&. (. ;.

5.
8. 7. 6. ,. +'. ++. +&. +(. +;. +5. +8. +7. +6. +,. &'. &+. &&. &(. &;. &5.

22.
&7.

Ciim VA<<AC Iicepre0edinte, Fomisar pentru pro-leme administrative, de audit 0i anti1!raud :ranco :RATTI=I Iicepre0edinte, Fomisar pentru 2ustiie, li-ertate 0i securitate Gunt@er IER4EDGE= Iicepre0edinte, Fomisar pentru "ntreprinderi 0i industrii >acNues 3ARRET Iicepre0edinte, Fomisar pentru transporturi >oaNuin A<AD=IA Fomisar pentru a!aceri economice 0i monetare Aargot *A<<CTREA Iicepre0edint, Fomisar pentru relaii instituionale 0i strategii de comunicare Elli RE4= Fomisar pentru extindere Ctavros #IAAC Fomisar pentru mediul "ncon2urtor Iiviane RE#I=G Fomisar pentru societatea in!ormaional 0i media #alia GRW3ADCVAITE Fomisar pentru programare !inanciar 0i -uget #anuta 4D3=ER Fomisar pentru politic regional >an :IGE< Fomisar pentru educaie, pregtire pro!esional 0i multilingvism >anez PETEF=IV Fomisar pentru 0tiin 0i cercetare >oe 3ERG Fomisar pentru pescuit 0i a!aceri maritime Aar%os VWPRIA=ED Fomisar pentru sntate 0i protecia consumatorului Andris PIE3A<GC Fomisar pentru energie 3enita :ERRERE1*A<#=ER Fomisar pentru relaii externe 0i politica european de vecintate F@arlie AFFREIW Fomisar pentru serviciile pieei unice <aszlo VEIAFC Fomisar pentru impozite 0i uniunea vamal <ouis AIF4E< Fomisar pentru dezvoltare 0i asisten umanitar Aariann :ICF4ER 3EE< Fomisar pentru agricultur 0i dezvoltare rural =eelie VREEC Fomisar pentru concuren Peter AA=#E<CE= Fomisar pentru comer Iladimir CPI#<A Fomisar pentru ocupare, a!aceri sociale 0i 0anse egale. <eonard ER3A= Fomisar pentru multilingvism Aeglena VD=EIA Fomisar pentru protecia consumatorului

2!

Aecanisme decizionale
Procesul decizional "n DE, generator al metodei comunitare , nu a "ncetat s evolueze de1 a lungul anilor, su- semnul a dou trsturi distincte, prima privind procedurile de vot "n cadrul Fonsiliului, a doua privind extinderea puterii acordate Parlamentului Europeanxxi, am-ele evoluii in!luen.nd, direct 0i indirect, 0i rolul 2ucat de Fomisie. Toate procedurile care vor !i prezentate "n continuare au un element comun, !aptul c "ntreg procesul este declan0at de propunerea venit din partea Fomisiei, dar 0i un element distinctiv ma2or, respectiv puterea care revine PE. Bn legtur cu originea propunerilor !cute de Fomisie, con!orm datelor colectate 0i prelucrate c@iar de ctre Fomisie xxii, (5O reprezint o-ligaii internaionale, "ntre &51('O sunt amendamente la legislaia existent, &'O reprezint rspunsul la solicitri venite din partea altor instituii ale DE, state mem-re sau grupuri de interes, +'O sunt generate de prevederile incluse "n tratate 0i numai 51+'O reprezint iniiative pure, spontane ale Fomisiei. #e0i, "n continuare, vom "ncerca s ne oprim numai asupra celor mai importante proceduri decizionale, tre-uie menionat totu0i !aptul c numrul lor este relativ complicat de sta-ilit. Aa2oritatea anali0tilor sunt "ns de acord c numrul acestor proceduri variaz "ntre &' 0i (', un raport al Fomisiei din +,,5 identi!ic.nd &, asemenea proceduri, respectiv/ && su- pilonul FE, ; su- pilonul PECF 0i ( su- pilonul >AI $Fommission, +,,5, pp. 6'16;). =umrul lor ridicat este generat de particularitile procesului politic al DE, de lipsa de consens "ntre elitele politice vis1X1vis de direcia 0i modul de evoluie al procesului de integrare european $opinii divergente apr.nd at.t "n ta-ra interguvernamentalist, c.t 0i "n cea !ederalist). #i!erendele 0i controversele dintre statele mem-re, re!lect.nd poziiile di!erite "n ceea ce prive0te !ie direcia supranaional, !ie interguvernamental, au !ost relansate la mi2locul anilor Q6' $cele mai multe iniiative au aparinut guvernului -ritanic, mult mai declarat interguvernamental dec.t celelalte). <ipsa unor puncte de vedere comune privind sensul procesului de integrare au !cut ca deciziile privind procesul decizional, care se iau, "n principal, "n cadrul "onferinelor Interguvernamentale $FIG), s produc un sistem decizional tot mai complicat. Acest sistem a !cut ca, "n timp, s apar noi proceduri decizionale 0i variaii considera-ile "n cadrul procedurilor existentexxiii.
=. =ugent propune clasi!icarea procedurilor decizionale ale DE "n dou mari categorii/

%ecizii constituionale ma?ore i decizii privind direcia procesului de integrare acest tip de decizii $acoperind aspecte precum modi!icarea tratatelor, principii 0i etape ale DEA, aderarea de noi state mem-re) sunt luate, sau cel puin apro-ate, de Fonsiliul European. #eoarece ei se "nt.lnesc numai c.teva zile pe an, des!0urarea acestor "nt.lniri este pregtit de Fonsiliul de Aini0tri "n str.ns cola-orare cu Fomisia. #eciziile Fonsiliului European se iau, cu rare excepii, "n unanimitate 0i sunt deci.ii politice care implic aciuni corespunztoare din partea Fomisiei 0i Fonsiliului pentru a produce e!ecte legale9 %ecizii legislative exist patru principale proceduri legislative, respectiv consultarea, cooperarea, codecizia 0i avizul con!orm. Fele patru categorii au o trstur comun care rezid "n !aptul c, "n cazul !iecreia, Fonsiliul 0i PE solicit Fomisiei s !ac o propunere, Fomisia !iind singura care are dreptul !ormal de iniiativ. Pe de alt parte, di!erenele sunt ma2ore, 0i in, "n principal, de rolul care revine PE "n !iecare din ele $de la dreptul de a !i consultat, "n cadrul procedurii de consultare la dreptul de veto, "n cadrul procedurii de codecizie sau aviz).

Sursa! *uget, *+, ,n $nc-clopedia o. t#e $uropean Union, /000, pp+ 11231/0

>>i

/ni$ial, la 1n e%uturile %ro e"ului de integrare, *omi"ia "u%unea %ro%unerile *on"iliuluiN 1n azul 1n are era %rev)zut de )tre tratate, PE %utea fi = on"ultat?N 1n final, de izia fiind ado%tat) de )tre *on"iliu. .re%tat, %uterea 0i influen$a PE 1n %ro e"ul de izional a re" ut, fa%t refle tat 0i de modifi )rile "uferite 1n tim% de tratate. >>ii Euro%ean *ommi""ion (1!!3), itat) 1nJ Peter"on, Go'nN Dom6erg Eli"a6et' (1!!!)J Decision Ma4ing in t#e $uropean Union, :ondon, #a millan Pre"", 1!!! >>iii Putem e>em%lifi a, oferind a e>em%le de noi %ro eduri de izionale %e ele de oo%erare 0i on"ultare, introdu"e %rin AU(E, de ode izie, introdu") %rin .UE "au %ro edurile PES* 0i GA/, introdu"e tot %rin .UE.

,0

Procesul decizional comunitar pare a !i, 0i c@iar este, unul extrem de laborios, urmare a complexitii procedurilor, dar 0i a numrului ridicat de actori instituionali implicai. A0a de pild, pentru a ela-ora un prim proiect al unei propuneri, Fomisia are nevoie de cel puin un an, "n care s realizeze studii preala-ile, s consulte experii etc. Dlterior, "ntre momentul prezentrii unui proiect "n !aa Fonsiliului 0i adoptarea sa de!initiv, !ormalizat prin pu-licarea "n #urnalul -ficial al DE, se mai scurg c.iva ani $cel puin doi ani, adesea mult mai mult), 0i asta deoarece procedura implic $cu di!erene speci!ice de la o procedur la alta) una sau mai multe dez-ateri "n Fonsiliu $!recvent precedate de reuniuni te@nice pregtite de FEREPER), una sau mai multe consultri "n Parlament, "n FEC sau "n Fomitetul Regiunilor 0i a-ia apoi votul !inal. Edat ce o directiv este pu-licat, responsa-ilitatea principal revine statelor mem-re, care urmeaz s o transpun "n dreptul naional, ceea ce mai implic "nc cel puin doi ani. #in perspectiva mecanismelor decizionale, trstura speci!ic politicilor comune o reprezint diversitatea. A0a de pild, Tratatele prevd posi-ilitatea lurii deciziilor prin vot cu ma2oritate simpl, cali!icat sau cu unanimitate, "n cadrul unor proceduri care s1au multiplicat pe msur ce procesul de integrare a avansat $"n special "n ceea ce prive0te gradul de participare al Parlamentului European). Fea mai important parte a 2ocului instituional se poart "ntre trei actori principali, Fonsiliul, Fomisia 0i Parlamentul, asistai de Furtea de >ustiie, ca de un ar-itru. Bntre cei trei, puterile sunt repartizate relativ ec@ili-rat, !iecare actor av.nd propria sa partitur. Bn !uncie de domeniul "n discuie, tratatele de!inesc modaliti i proceduri deci.ionale di!erite/

Bn luarea deci.iei variaia esenial rezid "n modalitatea de vot9 "n ceea ce prive0te procedurile deci.ionale, "n ciuda variaiilor destul de numeroase $pot !i identi!icate peste &' de modaliti di!erite), dou elemente eseniale tre-uie avute "n vedere/ o o "n anumite situaii, Fomisia este delegat s decid singur9 deciziile care revin Fonsiliului sunt precedate de una, dou sau trei consultri cu PE $procedura de codecizie, de pild, caut s asigure ec@ili-rul "ntre cei trei actori, sporind pentru aceasta rolul care revine PE).

"e scurt despre principalele categorii de proceduri decizionale: #. "rocedura de consultare o A !ost speci!ic manierei iniiale de adoptare a deciziilor, !iind astzi pstrat pentru !oarte puine domenii9 o Rolul Parlamentului European $PE) este doar consultativ/ PE emite o opinie sau propunere de amendare a iniiativelor legislative, pe care Fonsiliul le poate lua sau nu "n considerare9 o Aceast procedur se aplic, de pild, "n cazul revizuirii preurilor agricole, cooperare poliieneasc 0i 2udiciar, cetenie european, etc. (. "rocedura de cooperare o Introdus prin Actul Dnic, reprezint o !orm mai evoluat de adoptare a deciziilor, o!erind PE un rol mai important9 o Presupune existena a dou lecturi ale propunerilor !cute de ctre Fomisie, ceea ce o!er PE posi-ilitatea s amendeze propunerile acesteia sau poziia iniial a Fonsiliului9 o Pentru a putea ignora amendamentele PE, Fonsiliul are nevoie de unanimitate9 o Ce aplic "n numeroase domenii/ !onduri structurale, cercetare, mediu, relaii externe etc. o Tratatul de la =isa propune renunarea la aceast procedur pe msura ad.ncirii procesului integrrii europene. 3. "rocedura de codecizie o Introdus prin Tratatul de la Aaastric@t, spore0te semni!icativ rolul PE "n cadrul procesului decizional, o!erind PE puterea de a decide pe plan de egalitate cu Fonsiliul9 a dus la cre0terea numrului de decizii adoptate cu ma2oritate cali!icat9

,1

Tratatul de la Amsterdam modi!ic procedura de codecizie "n sensul simpli!icrii. #ac PE 0i Fonsiliul cad de acord asupra propunerii Fomisiei, aceasta este apro-at9 #ac exist un dezacord, PE poate !ie s accepte poziia comun a Fonsiliului, !ie s o resping sau s o amendeze, cu votul ma2oritii mem-rilor9 #ac Fonsiliul nu accept amendamentele, se convoac un comitet de conciliere !ormat din reprezentanii celor trei instituii, dup care PE 0i Fonsiliul voteaz acordul realizatHpoziia comun9 "n caz de dezacord, propunerea nu este adoptat. Ce aplic "n numeroase domenii/ li-era circulaie a lucrtorilor, protecia consumatorilor, educaie, cultur, sntate, reele trans1europene etc.

o Bn linii mari, procedura de codeci.ie este ast!el structurat/

*. "rocedura de aviz con&orm o :olosit numai pentru o gam relativ limitat de domenii legislative, respectiv pentru anumite pro-leme constituionale 0i politice sensi-ile sau pentru anumite categorii de acorduri interinstituionale. o Instituit prin Actul Dnic, pentru a permite Parlamentului apro-area tratatelor de aderare sau de asociere, !iind ulterior extins prin Tratatul de la Aaastric@t la 0ase noi domenii. Dlterior, Tratatul de la Amsterdam a trans!erat dou din ele ctre procedura de codecizie. o Procedura este "n continuare o-ligatorie pentru adoptarea de sanciuni "n cazul unei violri grave 0i persistente a drepturilor !undamentale de ctre unul din statele mem-re. o Fon!orm acestei proceduri, Fonsiliul adopt o poziie cu unanimitate de voturi, de regul, dar nu "ntotdeauna, ca urmare a unei propuneri !cute de Fomisie. Poziia Fonsiliului este avizat de PE, care poate agrea poziia respectiv, "n ma2oritatea cazurilor, cu ma2oritatea nominal a celor prezeni, nu a tuturor mem-rilor. PE nu are !ora de a propune amendamente "n cadrul acestei proceduri. #ac avizul este acordat, Fonsiliul adopt propunerea. o :olosit "n domenii precum/ responsa-ilitile speci!ice ale 3FE, :ondurile structurale 0i :ondul de coeziune, aderarea, etc.

Procedurile pot varia c@iar 0i "n cadrul aceleia0i politici, "n !uncie de o-iectivele sau tipul de aciune prin care se intervine. Ast!el, pentru politica "n domeniul transporturilor, articolul 7+ $!ostul art. 75) al Tratatului impune recursul la procedura de cooperare prin art. &5& $!ost art. +6, F), dar aliniatul trei prevede o derogare, "n principal prin cerina asigurrii unanimitii "n cadrul Fonsiliului atunci c.nd dispoziiile prevd c a!ecteaz grav nivelul de via 0i de ocupare a !orei de munc "n anumite regiuni ca 0i modul de utilizare al ec@ipamentelor . Pentru multe din situaiile prevzute "n tratate sunt menionate 0i derogri, ca de pild "n cazul politicii de cooperare 0i dezvoltare, pentru care art. +7, $!ost art. +(' *) impune procedura de cooperare $art. &5&) "n cazul msurilor necesare atingerii o-iectivelor, !iind prevzute "ns 0i excepii "n ceea ce prive0te cooperarea cu rile AFP $A!rica, Farai-e, Paci!ic)sau cu rile tere 0i organizaiile internaionale $situaie "n care intr "n !unciune mecanisme de cooperare speci!ice, dezvoltate "ntre statele mem-re 0i Fomunitate). Bn domeniul !inanciar, mai poate !i amintit declaraia comun a Fonsiliului 0i Fomisiei, adoptat la ; martie +,75, prin care s1a instituit procedura de concertare. Aplicat de circa &' de ori "n zece ani, ea nu a !ost "ntotdeauna "ncununat de succes. Ea a desc@is "ns calea procedurii de conciliere sta-ilit prin tratatul de la Aaastric@t 0i acordurilor interinstituionale "ntre cele trei instituii. /etoda deschis de coordonare $open method of coordination), a !ost promovat ca principalul instrument de realizare a Ctrategiei <isa-onaxxiv. Aceast te@nic a !ost !olosit "nc din anii de "nceput ai procesului de integrare de ctre Fomisie, ca o modalitate de realizare a unei cooperri 0i coordonri !lexi-ile. #e pild, "n anii Q7', Fomisia a promovat consultaii "ntre statele mem-re "n pro-leme de mediu, reu0ind ca ast!el s conving statele mem-re s acorde Dniunii puteri legislative o!iciale. Acest tip de a-ordare se -azeaz pe urmtoarele caracteristici/
>>iv

Strategia :i"a6ona a fo"t lan"at) 1n anul 2000, 1n adrul *on"iliului Euro%ean de la :i"a6ona

,2

Fomisia apare "n calitate de creator de reele de e3peri independeni , care vor promova ideile 0i te@nicile9 Bn cadrul Fonsiliului sunt convocate grupri de lucru la nivel "nalt, "ntr1o atmos!er de -rainstorming, nu de negociere9 Bn cadrul Parlamentului European se poart un dialog organizat cu di!eritele comisii specializate care pot susine o anumit a-ordare.

#e exemplu, "n domeniul politicii de ocupare a !orei de munc, rolul DE este de a compara experiene naionale, locale 0i sectoriale. E-iectivul este nu de a sta-ili un cadru unic comun, ci de a "mprt0i acelea0i experiene 0i de a promova rsp.ndirea practicilor optime.

,,

"A0&EA a ###1a2

"olitici comune ale Uniunii Europene

Politica "n domeniul concurenei

Fon!orm reglementrilor comunitare, politica "n domeniul concurenei nu repre.int un scop n sine, ci o condiie necesar reali.rii pieei interne. Ast!el, Art. ($g) TFE su-liniaz !aptul c scopul urmrit este acela de a permite instituirea unui regim care s asigure !aptul c, "n cadrul pieei interne, concurena nu este distorsionat . Obiectivele politicii 7n domeniul concurenei pot !i succint grupate "n trei categorii/

1. Politica european "n domeniul concurenei $P#F) tre-uie s garanteze unitatea

pieei interne 0i s evite realizarea de "nelegeri "ntre !irme, de natur s a!ecteze comerul intracomunitar 0i mani!estarea li-er a concurenei $3nelegeri +i practici concertate)9

2. Politica "n domeniul concurenei urmre0te s "mpiedice situaiile "n care una sau mai
multe !irme caut s exploateze de o manier a-uziv puterea lor economic "n raport cu alte !irme mai puin puternice $abuz de poziie dominant).

,. #e asemenea, P#F tre-uie s "mpiedice acele intervenii ale guvernelor statelor

mem-re care pot !alsi!ica regulile 2ocului li-er al pieei, prin discriminri "n !avoarea "ntreprinderilor de stat sau prin acordarea de a2utoare ctre anumite !irme din sectorul de statHprivat 5a?utoarele de stat).

Interzicerea acordurilor 0i practicilor restrictive "ntre !irme $politica "n domeniul cartelurilor 0i a altor practici restrictive)
#ac anumite acorduri, "nelegeri "ntre !irme pot avea e!ecte -ene!ice asupra pieei, altele pot in!luena negativ procesul competiional. Art.6+ TFE interzice acordurile, deciziile de asociere sau orice alte practici concertante, care au ca o-iect sau pot avea ca e!ect "mpiedicarea, restr.ngerea sau distorsionarea concurenei "n interiorul pieei comune, !iind vizate "n special acele aciuni care urmresc/ !ixarea concertat, "n mod direct sau indirect, a preurilor de v.nzare sau de cumprare, precum 0i a oricror altor condiii comerciale9 limitarea sau controlul produciei, al pieelor, dezvoltrii te@nice sau a investiiilor9 "mprirea pieelor de des!acere sau a surselor de aprovizionare9 aplicarea de condiii di!erite a unor tranzacii comerciale ec@ivalente cu tere pri, provoc.nd "n acest !el, unora dintre ei, un dezavanta2 "n poziia concurenial9 condiionarea "nc@eierii unor contracte de acceptarea, de ctre parteneri, a unor clauze stipul.nd prestaii suplimentare care, nici prin natura lor 0i nici con!orm uzanelor comerciale, nu au legtur cu o-iectul acestor contracte.
Dn acord restrictiv reprezint un acord "ntre dou sau mai multe !irme, prin care prile se o-lig s adopte un anumit tip de comportament, prin care sunt ocolite regulile 0i e!ectele concurenei li-ere pe pia. #e o-servat c, interdiciile la care !ace trimitere Art. 6+H+ $!ost 65H+) se aplic at.t acordurilor orizontale $prin care sunt vizate aciuni ale unor !irme a!late "n acela0i stadiu al produciei, trans!ormrii 0i comercializrii), c.t 0i celor verticale $sunt vizate aciuni ale unor !irme a!late "n stadii di!erite ale procesului de producere 0i comercializare, ne!iind concurente "ntre ele).

,5

"ractica concertat se situeaz la un nivel in!erior "nelegerilor 0i reprezint un proces de coordonare realizat "ntre di!erite !irme, dar care nu se concretizeaz "n "nc@eierea unui acord propriu1zis $nu presupune existena unei mani!estri de voin clar exprimat, ci doar a unei coordonri la nivelul strategiilor comerciale). Fum di!erena "ntre aceste !orme de cooperare nu este u0or de realizat, Fomisia se limiteaz la a !ace di!erena "ntre acordurile care intr "n zona de aplicare a art. 6+H+ 0i cele care nu intr "n aceste categorii.

Articolul 6+H( a prevzut 0i posibilitatea autorizrii anumitor acorduri, prin acordarea de e$cepii 7n bloc, "n cazul anumitor tipuri de cooperri considerate ca pozitive, precum cele care contri-uie la ameliorarea produciei, a distri-uiei, introducerea progresului te@nic, realizarea de progres economic etc.

Interdicia a-uzului de poziie dominant 0i pro-lema controlului concentrrilor $politica "mpotriva monopolurilor)
#e0i controlul "nelegerilor dintre !irme este necesar, el nu este 0i su!icient. Excesul de concentrare poate !avoriza situaiile "n care o !irm a-uzeaz de poziia ei dominant pe pia, mani!est.ndu1se de o manier incorect, !ie la nivelul preurilor practicate $prea mici sau prea mari), a condiiilor de comercializare sau a modului "n care "0i trateaz consumatorii. Art2 8( &.E prevede c orice a-uz din partea unuia sau mai multor ageni economici a!lai "ntr1o po.iie dominant pe Piaa Fomun sau "ntr1un segment important al acesteia este interzis, at.ta vreme c.t poate a!ecta comerul dintre rile mem-re. Dn ast!el de a-uz poate consta din/ a) impunerea, "n mod direct sau indirect, a preurilor de v.nzare sau de cumprare sau a altor condiii comerciale inec@ita-ile9 -) limitarea produciei, distri-uiei sau a dezvoltrii te@nologice "n dezavanta2ul consumatorilor9 c) aplicarea, "n privina partenerilor comerciali, a unor condiii inegale la tranzacii ec@ivalente, provoc.nd "n acest !el, unora dintre ei, un dezavanta2 "n poziia concurenial9 d) condiionarea "nc@eierii unor contracte de acceptare, de ctre parteneri, a unor clauze stipul.nd prestaii suplimentare care, nici prin natura lor 0i nici con!orm uzanelor comerciale, nu au legtur cu o-iectul acestor contracte. Cu-liniem !aptul c Art. 6& interzice numai abuzul de poziie dominant1 nu doar simpla sa e$isten. Acest articol se preteaz la numeroase controverse. #ac !ormularea inclus aici este destul de clar "n ceea ce prive0te represaliile privind a-uzul de poziie dominant, este mai puin clar "n ceea ce prive0te puterea de care dispune Fomisia "n domeniul controlului concentrrilor. Fu alte cuvinte, "n aplicarea Art. 68 apar dou aspecte/ pe de o parte, controlul comportamentului a-uziv pe pia datorit restr.ngerii li-ertii de alegere a consumatorilor determinat de !aptul c o !irm dominant pe pia, practic elimin concurena, prelu.nd controlul asupra uneia sau mai multor "ntreprinderi concurente 0i, pe de alt parte, modul "n care FEE d Fomisiei nu numai puterea de a interzice "nelegerile 0i a-uzul de poziie dominant, ci 0i posi-ilitatea de a exercita un control preala-il asupra concentrrilor economice. 6egulamentul *)9*-': privind controlul operaiunilor de concentrare sta-ile0te c/ operaiile de concentrare de dimensiuni comunitare, care creeaz sau "ntresc o poziie

,5

dominant 0i care au drept consecin "mpiedicarea concurenei e!ective pe piaa comunitar sau "ntr1o zon semni!icativ a acesteia, tre-uie declarate incompati-ile cu piaa comun . "oncentrarea apare atunci c.nd o !irm o-ine controlul exclusiv asupra altei !irme sau asupra unei !irme pe care o poate controla alturi de alte !irme sau atunci c.nd mai multe !irme preiau controlul unei "ntreprinderi sau creeaz alta nou. E operaiune de concentrare !uzionare a mai multor "ntreprinderi sau de preluare a controlului asupra mai multor "ntreprinderi este de dimensiune comunitar, atunci c.nd/

ci!ra de a!aceri total realizat pe plan mondial de toate "ntreprinderile vizate este superioar valorii de 5 miliarde euro9

ci!ra de a!aceri total realizat "n mod individual "n cadrul Fomunitii, de cel puin dou din "ntreprinderile vizate, reprezint o valoare mai mare de &5' milioane euro, condiia !iind ca !iecare din "ntreprinderile vizate s nu realizeze mai mult de &H( din ci!ra lor de a!aceri, "n interiorul unuia 0i aceluia0i stat mem-ru. Atunci c.nd cota de pia a !irmelor "n cauz nu dep0e0te &5O, nici "n cadrul Pieei comune, nici "ntr1o zon semni!icativ a acesteia, concentrarea este considerat compati-il cu reglementrile comunitare. Foncentrrile vizate prin Reglementare tre-uie s !ie noti!icate ctre Fomisie, care dispune de un termen limitat pentru a se pronuna. C1a estimat !aptul c numrul cazurilor ce vor tre-ui examinate va !i de ;'15' pe an, !apt care s1a veri!icat. Atunci c.nd respectivele concentrri nu rspundeau acestor criterii ele erau supuse controlului autoritilor naionale.

Fontrolul interveniilor pu-lice care pot de!orma concurena "ntre !irme

Pentru ca relaiile de concuren "ntre !irme s nu !ie !alsi!icate nu este su!icient ca acestea s nu se "neleag "ntre ele, s nu a-uzeze de poziia lor dominant sau s !ie implicate "ntr1 un proces de concentrare care poate deveni prime2dios. Este necesar 0i ca relaiile de concuren s nu !ie alterate, de!ormate de existena a2utoarelor de stat sau de persistena anumitor monopoluri "n !avoarea "ntreprinderilor pu-lice sau private -ene!iciind de avanta2e privilegiate.

A2utoarele de stat
rticolul '@ precizeaz/ cu excepia derogrilor prevzute prin prezentul tratat, sunt incompati-ile cu Piaa Fomun, toate a2utoarele acordate de stat, sau prin intermediul resurselor statului, indi!erent de !orma "m-rcat, "n msura "n care a!ecteaz sc@im-urile "ntre rile mem-re sau amenin s altereze concurena, !avoriz.nd anumite "ntreprinderi sau activiti. #ispoziia vizeaz "n egal msur "ntreprinderile pu-lice 0i private. #eoarece interzicerea a-solut a a2utoarelor ar !i imposi-il, paragra!ul al doilea al Art. 67 menioneaz trei situaii "n care a2utoarele acordate sunt compatibile cu reglementrile pieei comune, respectiv/ +) a2utoare cu caracter social acordate consumatorilor individuali, su- garania nediscriminrii legate de originea produselor "n cauz9 &) a2utoare destinate remedierii pagu-elor provocate de calamiti naturale sau evenimente excepionale9 () a2utoare acordate anumitor regiuni din Germania a!ectate de divizarea rii $dup reuni!icarea acesteia). #e asemenea, al treilea paragra! menioneaz situaiile "n care a2utoarele pot fi considerate drept compatibile cu Piaa Fomun/

,2

a2utoarele destinate s !avorizeze dezvoltarea economic a regiunilor sau unde nivelul de via este anormal de sczut sau care se con!runt cu un 0oma2 ridicat9 a2utoarele menite s promoveze realizarea unui proiect important, de interes european comun sau s remedieze grave pertur-ri ale economiei "ntr1un stat mem-ru9 a2utoarele pentru !acilitarea dezvoltrii anumitor activiti sau anumitor regiuni economice, atunci c.nd nu altereaz condiiile comerciale 0i de concuren "n Fomunitate9 a2utoarele destinate s promoveze cultura 0i conservarea patrimoniului, atunci c.nd nu altereaz condiiile comerciale 0i de concuren "n Fomunitate9 alte categorii de a2utoare determinate de deciziile Fonsiliului ma2oritate cali!icat, pe -aza propunerii Fomisiei). $decise cu o

,4

Politica de coeziune economic 0i social

"olitica de coeziune economica si sociala reprezinta o suma de masuri speci!ice atat politicii de de.voltare regionala $orientate catre reducerea dacala2elor intre regiuni, reconversie industriala) cat si politicii sociale $masuri de reducere a soma2ului, insertie pro!esionala, etc.). "olitica de dezvoltare regional include un ansam-lu de msuri plani!icate 0i promovate de ctre autoritile administraiei pu-lic locale 0i centrale, "n parteneriat cu di!erii actori economici, "n vederea asigurrii unei cre0teri economice 0i sociale dinamice 0i dura-ile, prin valori!icarea e!icient a potenialului local 0i regional. Alt!el spus, P#R include toate acele msuri, aciuni care pot in!luena "n mod semni!icativ dezvoltarea unei regiuni. E-iectivul principal al P#R "l reprezint realizarea unei c.t mai e!iciente 0i ec@ita-ile repartiii inter 0i intraregionale "n cadrul activitilor 0i a rezultatelor acestora. E-iectivele speci!ice, la r.ndul lor, includ/ reducerea 0oma2ului, cre0terea nivelului de trai, atragerea investitorilor strini, "m-untirea in!rastructurii, ec@ili-rarea 0anselor 0i a condiiilor sociale "ntre mediul ur-an 0i rural etc.

.adrul legal
Fon!orm articolelor & 0i ( ale Tratatului FE, una din sarcinile Fomunitii Europene este de a promova pe "ntreg teritoriul comunitar o dezvoltare armonioas, ec@ili-rat 0i dura-il a activitilor economice, un grad ridicat de ocupare a !orei de munc 0i a proteciei sociale, $Y) cre0terea nivelului de via, a solidaritii 0i coeziunii economico1sociale "n r.ndul statelor mem-re. Introdus prin Actul Unic $+,68H+,67), actualul Titlu JIII al Tratatului DE $Articolele +56 +8&), privind "oe.iunea economic i social su-liniaz !aptul c una din prioritile Fomunitii este aceea de a reduce disparitile "ntre dezvoltarea di!eritelor regiuni 0i rm.nerea "n urm a celor mai puin !avorizate regiuni sau insule, inclusiv zonele rurale . Cusinerea o!erit de Fomunitate se va realiza prin intermediul :C. Executivul, respectiv Fomisia European, tre-uie s raporteze la !iecare trei ani progresele realizate "n planul coeziunii economice 0i sociale, rapoartele urm.nd a !i "nsoite de propuneri adecvate privind interveniile viitoare din cadrul politicii regionale comunitare. "rocedura de luare a deciziilor 7n cazul politicii de coeziune economic i social

Fon!orm Articolului +8+ al Tratatului FE, Fonsiliul este cel care decide "n unanimitate asupra propunerilor !cute de Fomisie, dup ce a o-inut acordul Parlamentului European 0i a consultat Fomitetul Economic 0i Cocial 0i Fomitetul Regiunilor. #eciziile Fonsiliului privesc at.t :C, c.t 0i :ondul de Foeziune, respectiv/ a) sarcinile, o-iectivele prioritare 0i modul de organizare al :C9 -) regulile generale privind aplicarea acestor !onduri9 c) prevederile necesare pentru a asigura e!iciena 0i coordonarea :ondurilor "ntre ele, dar 0i cu alte instrumente !inanciare existente. Procedura de luare a deciziilor a !ost modi!icat prin &ratatul de la -isa ast!el "nc.t, "ncep.nd cu + ianuarie &''7, Fonsiliul va lua decizii pe -aza unei ma?oriti cali&icate "n toate pro-lemele legate de :C 0i de :ondul Foeziune $:F) $art. +8+). Acest lucru "nseamn "ns 0i !aptul c asupra viitoarei perioade de programare, respectiv &''71&'+(, Fonsiliul va lua "n continuare decizii prin procedura unanimitii.

Instrumente !inanciare de realizare a PFEC in perioada &'''1&''8

Bn perioada &'''1&''8, DE a o!erit asisten !inanciar "n cadrul unor programe regionale multianuale negociate "ntre regiuni, statele mem-re 0i Fomisie, prin intermediul a/

,3

patru fonduri structurale $5EDE1, 5SE, 5E-K(8-, I5-%)9 a unui 5ond de "oe.iune@ a unui 5ond de Solidaritate@ a patru iniiative i scheme comunitare specifice $I=TERREG, <EA#ER, EZDA< 0i DR3A=). Acestor !onduri, susinute !inanciar prin intermediul -ugetului comunitar, li se adaug !ondurile o!erite de EI, pentru o-iective legate tot de atingerea FEC. Bn a!ara acestor instrumente !inanciare, "ncep.nd cu perioada financiar ())) ' ())9 au !ost introduse dou noi instrumente financiare de preaderare, care se adreseaz exclusiv statelor candidate, IS%( 0i S(%(1D. Fele dou noi instrumente vin s se alture a2utorului o!erit prin intermediul programului P4ARE. Instrumentele de pre1aderare sunt menite, pe de o parte, s o!ere acestor ri suportul !inanciar necesar perioadei de pre1aderare 0i, pe de alt parte, s o-i0nuiasc viitoarele state mem-re cu mecanismele speci!ice accesrii 0i utilizrii instrumentelor structurale.
38,T6!/E8TE ,T6!CT!6 AE 6ondurile Structurale@ 5ondul european de de.voltare regional $:E#ER) prin care se !inaneaz in!rastructura, investiiile productive, proiectele de dezvoltare 0i asisten orientate ctre IAA1uri9 5ondul social european $:CE) o!er spri2in at.t persoanelor anga2ate, c.t 0i 0omerilor prin intermediul unor programe de reconversie, !ormare etc.9 5ondul european de orientare i garantare agricol $:EEGA seciunea Garantare) !inaneaz msurile de dezvoltare rural 0i de asisten acordat !ermierilor, "n special "n acele regiuni rmase "n urm din punct de vedere economic, dar 0i "n restul regiunilor DE, prin intermediul politicii agricole comune $PAF)9 Instrumentul financiar de orientare a pescuitului $I:EP) !inaneaz re!ormele structurale "n sectorul pescuitului. 6ondul de .oeziune Bncep.nd cu anul +,,( $urmare a Tratatului de la Aaastric@t) a !ost creat un !ond special, 5ondul de "oe.iune $:F), !olosit pentru a !inana acele proiecte legate de mediu 0i transport promovate de statele mem-re "n care PG3Hloc este su- ,'O din media comunitar, respectiv Cpania, Portugalia, Irlanda 0i Grecia. 6ondul de Solidaritate al Uniunii Europene Freat "n noiem-rie &''&, cu scopul de a !acilita exprimarea solidaritii DE !a de populaia unui stat mem-ru sau "n curs de aderare, a!ectat de un dezastru natural ma2or. #niiativele comunitare@ I=TERREG stimuleaz cooperarea trans!rontalier, transnaional, interregional 0i este !inanat de :E#ER9 <EA#ER promoveaz dezvoltarea dura-il "n zonele rurale 0i este !inanat de :EEGA1E9 EZDA< com-aterea oricror !orme de discriminare 0i inegalitilor privind accesul la munc 0i este !inanat de :CE9 DR3A= "ncura2eaz re!acerea economic 0i social a ariilor ur-ane con!runtate cu pro-leme de dezvoltare9 !inanat de :E#ER. 38,T6!/E8TE =38 8C3 6E %E "6E+ %E6 6E Ferinele impuse rilor candidate "n toate aceste domenii in!rastructur, industrie, servicii, IAA1uri, agricultur, mediu au impus introducerea unor instrumente !inanciare noi, speci!ice perioadei &'''1&''8, respectiv #S"A Instrument for Structural %olicies for %re8(ccession $Instrumentul pentru politici structurale de preaderare) 0i SA"A0A Special (ccession %rogramme for (griculture and 1ural Development $Programul special de aderare pentru agricultur 0i dezvoltare rural), care s1au adugat programului "BA0E iniial.

,!

Principii de -az "n alocarea :ondurilor Ctructurale

Bncep.nd cu +,66, :C opereaz pe -aza a patru principii c%eie, respectiv/ concentrarea, programarea, parteneriatul, adiionalitatea.

"oncentrarea implic !aptul c :C sunt concentrate asupra unui numr de!init de o-iective prioritare. #ac pentru perioada +,,;1+,,,, numrul lor a !ost de 0apte $E+, E&, E(, E;, E5a 0i E5-, E8), pentru urmtoarea perioad de programare, &'''1&''8, numrul lor a !ost redus la trei $E+, E& 0i E(). #e o-servat c E-iectivul 8 a !ost introdus dup aderarea Austriei, :inlandei 0i Cuediei "n +,,5, cu scopul de a spri2ini regiunile sla- populate din nordul :inlandei 0i Cuediei $regiuni cu mai puin 6 locuitoriH%m&). In continuare, cel mai important o-iectiv a !ost 0i rm.ne E-iectivul + $E+), at.t din punct de vedere !inanciar, c.t 0i politic. Bn cadrul acestui o-iectiv se acord spri2in !inanciar acelor regiuni "n care PI3Hlocuitor este mai mic de 75O "n raport cu media comunitar. %rogramarea principiu introdus "n +,66, introduce o di!eren semni!icativ "n raport cu perioadele anterioare. #eoarece, p.n la aceast dat, cu prioritate !usesera !inanate proiecte individuale, acest lucru generase suprapuneri 0i ine!icien. Fa atare, re!orma a introdus programarea multianual, menit s asigure o mai -un coordonare la nivelul programelor. Bn practic, acest lucru "nsemna !aptul c statele mem-re tre-uiau s depun planuri de dezvoltare, care s !ormeze -aza negocierilor cu Fomisia European 0i care s se regseasc, eventual, "n FCF. Bn cele din urm, includ strategiile de dezvoltare prioriti de aciune pentru :C, o-iective speci!ice 0i contri-uiile !inanciare necesare atingerii acestor o-iective. Dlterior, FCF se implementeaz prin intermediul unor PE. Bncep.nd cu +,,;, a devenit posi-il pentru un stat mem-ru s negocieze un #DP, reprezent.nd o !uziune "ntre un FCF 0i di!eritele PE, care necesit doar o apro-are !ormal din partea Fomisiei. Principiul parteneriatului este legat de principiul anterior, al programrii, "n legtur cu principiul su-sidiaritii. Parteneriatul "0i propune s conduc la realizarea unei str.nse cooperri "ntre autoritile europene, naionale 0i regionale, "n pregtirea 0i implementarea programelor :C. Treptat, parteneriatul a !ost extins, treptat !iind implicai 0i partenerii sociali 0i economici. Bn !ine, principiul adiionalitii a !ost con!irmat "n +,66 ca reprezent.nd principala trstur a :C. Ast!el, asistenta comuntara tre-uie sa completeze si nu sa inlocuiasca e!orturile statelor mem-re, acestea !iind o-ligate s o!ere co!inanare pentru proiectele 0i programele eligi-ile susinerii prin intermediul :C. In plus, statele mem-re se o-lig s menin nivelul c@eltuielilor structurale pu-lice cel puin la nivelul perioadei de programare anterioare.

E-iective ale P#R pentru perioada &'''1&''8

Bn !iecare perioad de programare sunt sta-ilite o-iective speci!ice, care marc@eaz liniile de aciune ale :C, o-iectivele !iind decise "n !uncie de principalele prioriti identi!icate la nivel comunitar. Fa atare, aceste o-iective apar ca o*iective prioritate, care au caracter operaional $nu strategic), !iind direct corelate cu domeniile care necesit intervenii structurale "ntr1o anumit perioad de programare.

50

Pentru perioada de programare &'''1&''8 au !ost identi!icate trei prioriti crora le corespund trei o-iective $reamintim !aptul c, "n perioada +,,;1+,,,, au !ost sta-ilite 817 o-iective prioritarexxv). :*iectivul 1 5teritorial? ' dezvoltarea regiunilor rmase 3n urm

:E#ER, :CE, :EEGA E, I:EP E-iectiv general/ promovarea dezvoltrii 0i susinerea a2ustrilor structurale "n cadrul regiunilor rmase "n urm din punct de vedere economic. Cunt !inanate investiiile "n in!rastructura de -az $transport, reele de ap, energie, tratarea de0eurilor), precum 0i investiiile "n sntate 0i educaie9 Cunt eligi-ile regiunile "n care PI3Hloc este mai mic de 75O din media PI3 al DE, nivelul investiiilor este redus, rata 0oma2ului este superioar mediei DE, in!rastructura de -az este de!icitar etc.9 Iizeaz maxim &&O din populaia DE 0i reprezint circa 7'O din -ugetul alocat :C9 Cunt vizate, "n principal, regiuni din Cpania, Portugalia, Grecia, sudul Italiei, Forsica, Irlanda, #anemarca, Cuedia $regiunile ultraperi!erice), :inlanda $regiunile cu o densitate a populaiei !oarte sczut, su- 6 locuitoriH%m ptrat).

:*iectivul ( 5teritorial? ' reconversia economic +i social a regiunilor cu dificulti structurale :E#ER, :CE Cusinerea reconversiei economice 0i sociale a zonelor care, de0i au un nivel de dezvoltare apropiat de media comunitar, se con!runt cu di!iculti structurale $declin industrial), ceea ce genereaz o rat a 0oma2ului ridicat9 [one vizate/ zonele industriale "n declin, zonele dependente de pescuit, cartiere ur-ane "n di!icultate9 "n general, acele centre "n care pro-lemele nu sunt legate de a-sena in!rastructurii necesare 0i de declinul economic al activitilor economice tradiionale, ceea ce impune gsirea de soluii "n direcia unei dezvoltri economice alternative9 Reprezint circa ++,5O din -ugetul :C 0i vizeaz circa +6O din populaia DE $+'O sunt zonele industriale, 5O zonele rurale, &O zonele ur-ane 0i +O zonele dependente de pescuit)9

:*iectivul , 5sectorial//vi? ' dezvoltarea resurselor umane :CE Cusine aciuni "n !avoarea dezvoltrii resurselor umane, menite s permit at.t reducerea 0oma2ului c.t 0i prevenirea acestuia, pe "ntreg teritoriul DE, cu excepia regiunilor eligi-ile su- o-iectivul +9 Iizeaz aciuni "n !avoarea 0omerilor $!ormare de -az, !ormare continu, ameliorarea structurii educaionale), aciuni pentru susinerea egalitii de 0anse, "n special pentru grupurile sociale !ragile / !emei, grupuri etnice, persoane cu @andicap, persoane discriminate pe criterii de v.rst etc.9 Reprezint circa +&,(O din :C.

: nou ar%itectur a ".ES dup ())7

>>v

Deoare e %ot a%)rea onfuzii %rivind num)rul de o6ie tive %rioritate, fa em %re izarea ) diferen$a %rovine din modalitatea de numerotare a a e"tora, 96ie tivul 5 fiind 1m%)r$it 1n alte dou) "u6o6ie tive, 5a 0i 56. >>vi On lim6a englez), t#ematic o56ecti%e

51

C ne reamintim !aptul c, "n evoluia sa, politica de coeziune a DE a cunoscut o dezvoltare semni!icativ dupa +,6,, odata cu introducerea in DE a plani!icarii !inanciare multianuale inclus in "erspectivele =inanciare. Forespunzator !iecarei perioade !inanciare parcurse p.n "n acest moment de Dniune, s1au derulat patru generatii de instrumente structurale, respectiv/

F Delors I/ +,6, +,,( F Delors II/ +,,; +,,, F (genda *+++/ &'''1&''8 F (genda *++,/ &''7 &'+(
Prin intermediul primelor trei perioade de programare, incepand cu +,6,, Dniunea a investit in cele mai putin !avorizate regiuni circa ;6' miliarde euro. Inainte de extinderea din &'';H&''7, principalii -ene!iciari ai politicii de coeziune au !ost Grecia $;&.8O), Irlanda $&8.7O), landurile din Germania de Est $+6.,O), Cudul Italiei Aezzogiorno $+7.;O) si Cpania $+;.7O)xxvii.

.adrul financiar al UE pentru perioada ())71 ()1,

<a +' !e-ruarie &'';, intr1un document intitulat "onstruind mpreun viitorul! provocri politice i modaliti bugetare ale Uniunii e3tinse, *++,8*+6; , Fomisia 0i1a prezentat propunerile -ugetare pentru perioada &''71&'+( $prima etapa a procesului -ugetar) pornind de la identi!icarea a patru prioriti politice. #upa o perioada de dez-ateri si de negocieri aprinse, propunerile Fomisiei, au !ost apro-ate, cu unele modi!icari, "n cadrul Fonsiliului European de la 3ruxelles $+7 decem-rie &''5). Aceste prioritati se regasesc in noua "erspectiva 6inanciara ())71()1,, respectiv/

1. creterea durabil cu dou su-1ru-rici/ a. competitivitate 7n serviciul creterii i &olosirii &orei de munc $realizarea
o-iectivelor <isa-ona). Printre altele se numra c@eltuieli cu cercetarea 0i dezvoltarea, intervenii europene "n vederea cre0terii, educrii, !ormrii etc.T7& mld 6.;OU

6. coeziune 7n vederea realizrii creterii economice i utilizrii &orei de munc/ "n

cadrul acestei ru-rici se regsesc c@eltuielile cu :C 0i :F, destinate actualelor 0i viitoarelor state mem-re T('7.8 mld (5.7OU

2. dezvoltarea durabil i prote?area resurselor naturale. Aici se regsesc "n principal

c@eltuielile legate de PAF si politica de mediu. C ne reamintim c, "n urma Fonsiliului European de la 3ruxelles, din octom-rie &''&, c@eltuielile cu PAF nu tre-uiau s creasc cu mai mult de +O pe an, cu alte cuvinte cu mai puin dec.t nivelul previzionat al in!laiei. Fa atare, aceste c@eltuieli, "n preturi constante, vor tre-ui s scad de la ;(.7 miliarde euro in &''8 credite de anga2ament 1 la ;'.8 miliarde euro "n &'+( $preuri constante &'';) T(7+.& $;(.+O) din care c@eltuielile legate direct de PAF reprezinta &,(.+ mld euro $(;O)U

,. Cetatenie1 libertate1 securitate i ?ustiie + capitol inclus pentru a o!eri un sens ceteniei
europene 1 acoper c@eltuielile legate de securitatea intern a Dniunii, controlul !rontierelor externe, imigraia, meninerea diversitii culturale etc.T+'.& mld euro $+.&O)U

5. !E ca actor global B capitol prin care se &inaneaza politica e$terna a !E1 a?utor pentru
dezvoltare1 politica de vecintate1 politica comercial comun1 a?utorul umanitar etc. 5ondul European de De.voltare a !ost integrat "n -ugetul DE 0i inclus "n cadrul acestei ru-rici.T5'.'+ mld. Euro 5.6OU

5. Administratie T5'.( mld. Euro 1 5.6OU

#e remarcat !aptul ca noua structura reprezinta o mutaie "n raport cu situaia anterioar, punctele eseniale !iind urmtoarele/

Creditele anga?ate anualexxviii urmau a trece de la +&'.8 miliarde "n &''8 la +&8.8 miliarde "n &'+($spre comparaie, -ugetul !rancez "n &''; va !i de &6' miliarde euro). <a

>>vii

.'e neP EU o'e"ion %oli Q (2004&201,), u%dated 20 GulQ 2002, PPP.eura tiv. om

52

!inele perioadei, aceste credite se vor ridica la +.';5O din PI3 al DE1&7 $inclusiv 3ulgaria 0i Rom.nia).

Creditele pltite anuale urmau a cre0te de la ++;.7 mld euro "n &''8 la ++6.8 mld "n &'+(. Fa medie anual, creditele pltite vor reprezenta circa +O din PI3 al DE.

#upa cum se poate o-serva din ta-elul de mai 2os, con!orm noilor "erspective 6inanciare ())71 ()1,, politicii de coeziune i1au !ost alocate ,)729 miliarde euro dintr1o valoare totala de 89(24 miliarde, respectiv, ,827C din total. Ialoarea totala a -ugetului DE reprezinta +.';5O din Ienitul =ational 3rut al DE $Gross =ational Income)xxix.
.:$$#&$E-& A""0:"0#A&#:-S DE BEAA#-F +a. Fompetitiveness !or groRt@ and emplo?ment 1*2 .o%esion for groGt% and emploHment &. Preservation and management o! natural resources of Jhich mar&et8related e3penditure (. Fitizens@ip, !reedom, securit? and 2ustice $excl. EDC:) ;. T@e ED as a glo-al partner $excl. E#:) 5. Total administrative expenditure 8. Fompensations 3GHRE &otal commitments In billion of EU1, at *++< prices 7&.+ ,)729 (7+.& *:;$6 +'.( 5'.' 5'.( '.6 68&.; In L

6,;O ,8,7C ;(,+O ;<,+L +,&O 5,6O 5,6O ',+O

#n C of EU1(7 F-#

+.';5O
russels, 6:

Sursa! "onclu.iile %resedentiei din 6: Decembrie *++7, "adrul 5inanciar, "(D1E5ID *=9, 67:67?+7, decembrie *++7

In raport cu solicitarea initiala a Fomisiei, varianta agreata in cele din urma de catre Fonsiliu a insemnat nu doar o alocare mai redusa $('7.8 !ata de ((8.+ miliarde euro) ci si o modificare a distri*utiei indicative 3ntre cele trei prioritati $Fonvergenta 1 6+.7O, Fompetitivitatea regionala si ocuparea !ortei munca +5.6O si Fooperarea teritoriala europeana &.;;O), dupa cum rezult 0i din ta-elul urmtor/
:*!ective .ommission in *illion Euro.ouncil in *illion Euro proposal in C agreement inC 76.5; O &8; 57., 6+.7 O +5.6 O &5+.( ;6.6

.onvergence

0egional .ompetitiveness and EmploHment +7.&& O

>>viii

Prin i%iul anualit)$ii "emnifi ) de%enden$a o%era$iilor de )tre un e>er i$iu anual a%a6il ") fa iliteze ontrolul a tivit)$ii e>e utivului omunitar. .otodat), ade"ea "unt ne e"are a $iuni %lurianuale. On a e"t az "e fa e a%el la no$iune de redite di"o iate, are "e de" om%un 1n redite de anga7ament 0i redite de %l)$i. *reditele de anga7ament a o%er), 1n tim%ul e>er i$iului finan iar 1n ur", o"tul total al o6liga$iilor 7uridi e ontra tate %entru a $iuni a )ror realizare "e 1ntinde %e o %erioad) mai mare de un e>er i$iu. *reditele de %l)$i a o%er), %;n) la on uren$a nivelului 1n" ri" 1n 6uget, 'eltuielile are deriv) din e>e u$ia anga7amentelor ontra tate 1n ur"ul a elui e>er i$iu "au al unui e>er i$iu anterior. Ele fa o6ie tul unor autoriz)ri 6ugetare anuale.

>>i>

S) ne reamintim fa%tul ) %lafonul re"ur"elor %ro%rii ale UE a fo"t fi>at in %erioada 2000&2002 la 1.25A din P/D 0i ) 0a"e 0efi de "tate 0i guverne din %rin i%ale $)ri ontri6uitoare nete, %rintre are 0i 8ran$a, au %ro%u" limitarea 'eltuielilor omunitare la 1A din P/D.

5,

European &erritorial .ooperation &otal

(.,; O

+(.& ,,921

&.;; O

7.5 ,)729

:*iectivele politicii de coeziune a UE ())7 1()1,

#eoarece dez-aterile pu-lice generate de re!orma PFEC au scos "n eviden necesitatea concentrrii asupra unui numr mai redus de pro-leme, eseniale pentru asigurarea coeziunii la nivelul DE, precum cea a competitivitii, dezvoltrii dura-ile, restructurrii economice 0i sociale, propunerile !cute de Fomisie "n 2hird "ohesion 1eport si agreate de Fonsiliului European de la 3ruxelles $decem-rie &''5) au vizat un numr limitat de teme prioritare, menite s re!lecte agenda sta-ilit la <isa-ona 0i Got@e-urg, $European Fommission, &'';). E-iectivele care vor !i !inantate prin noile Perspective !inanciare &''71&'+( su- titlul "oe.iune pentru crestere economica si ocuparea fortei de munca au !ost urmatoarele/ "onvergen /fostul -60@ "ompetitivitate regional i ocuparea forei de munc /fostul -*09 "ooperare teritoriala /fosta initiativa comunitara ID2E11EK III0.

1. PrioritateaHo-iectivul convergen, are "n vedere susinerea cre0terii economice 0i a

procesului de creare a noi locuri de munc "n cele mai puin dezvoltate state 0i regiuni comunitare 0i re!lect, "n !apt, elementul de continuitate "n cadrul PFECxxx. Cunt vizate acele regiuni "n care "#D4loc este su* 78C din media comunitar, iar interveniile au ca o-iectiv crearea de condiii !avora-ile pentru asigurarea cre0terii economice, menite s permit realizarea unei convergene reale. Ctrategiile vor tre-ui s ai- "n vedere cre0terea pe termen lung a competitivitii 0i a gradului de ocupare a !orei de munc. Pentru regiunile care vor !i a!ectate de a0a1zisul e&ect statistic xxxi, Fomisia a propus si propunerea a !ost acceptata, acordarea unei susineri temporare.xxxii Acest a2utor va !i acordat numai pana in &'+(, !r a mai !i urmat de o alt perioad de tranziie.
Efectul statistic "nregistrat "n +6 regiuni din DE1+5 care inregistreaza un PI3Hloc. mai mic de 75O din media DE+5, regiuni care "nsumeaz circa +, milioane locuitori $inclusiv Aalta, nou stat mem-ru). Pentru cele +6 regiuni, extinderea DE la &5 state mem-re "nseamna cre0terea PI3Hloc la peste 75O din media comunitar desi cre0tere este strict statistic. Fon!orm estimrilor, patru regiuni sunt plasate "n Germania de Est, patru "n Aarea 3ritanie, patru "n Cpania, una "n Grecia 0i una "n Portugalia. #eoarece aceste regiuni se con!runt cu exact acelea0i sl-iciuni structurale ca 0i "nainte de extindere, o-ligaia de a menine susinerea !a de acestea apare ca evident.

Prioritatea convergen va !i susinut de resursele !inanciare ale 6EAE0, 6SE +i 6.. :iecare din cele trei !onduri va !i orientat cu prioritate ctre anumite tipuri de intervenii, menite s rspund tocmai pro-lemelor identi!icate la nivel comunitar, privind competitivitatea, dezvoltarea dura-il sau restructurarea economic 0i social.

2. Prioritatea competitivitate regional +i utilizarea forei de munc va viza interveniile "n

direcia anticiprii 0i promovrii sc@im-rii 0i are "n vedere !aptul c statele mem-re, regiunile 0i cetenii DE vor tre-ui s se adapteze la o lume "n continu sc@im-are din punct de vedere economic 0i social, care s !ie orientat ctre o economie -azat pe cunoa0tere. Pro-leme particulare vor genera "m-tr.nirea populaiei, cre0terea imigraiei, lipsa !orei de munc "n anumite sectoare c@eie, incluziunea socialxxxiii.
>>>

*onform Art. 153 al .UE, %rioritatea P*ES e"te de a redu e de ala7ele dintre =nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni?. >>>i -egiunile are "e onfrunt) u a0a&numitul =e.ect statistic? "unt a ele regiuni 1n are "e va 1nregi"tra o relativ) 1m6un)t)$ire a nivelului P/DElo , a urmare a in luderii 1n UE a unor $)ri u un P/DElo mult mai mi . >>>ii Pentru a men$ine e 'itatea interven$iilor, nivelul "u"$inerii a ordate ar tre6ui ") fie mai mare de ;t el de i" 1n 1!!!, la Derlin, %entru regiunile aflate la a el moment 1n tranzi$ie. >>>iii Deoare e 1n a e"t moment modul de im%lementare al Agendei :i"a6ona e"te ne"ati"f) )tor, *omi"ia a %ro%u" a "u%ortul finan iar omunitar ") a $ioneze a un atalizator la nivelul %oliti ilor na$ionale 0i regionale, %rin dou) ti%uri de interven$iiJ %rin intermediul programelor regionale & P*ES ar tre6ui ") a7ute regiunile 0i autorit)$ile regionale ") anti i%eze 0i %romoveze " 'im6)rile e onomi e din zonele indu"triale, ur6ane 0i rurale, %rin 1nt)rirea om%etitivit)$ii, %ornind de la

55

Prioritatea competitivitate regional +i utilizarea forei de munc va !i susinut de resursele !inanciare ale 6EAE0 si 6SE2

,. A treia prioritate, cooperarea teritorial europeana are "n vedere promovarea unei
dezvoltri armonioase 0i ec@ili-rate a teritoriului DE. Bn principiu, toate regiunile de!inite la nivel =DTC III, a!late de1a lungul granielor interne 0i externe, terestre 0i maritime, pot iniia aciuni de cooperare trans!rontalier cu scopul de a promova soluii comune "n cazul unor pro-leme care pot s apar "ntre state vecine, precum cele legate de dezvoltarea ur-an, rural, relaii economice, dezvoltarea IAA etc. Custinerea !inanciara se va realiza prin intermediul :ondul European de #ezvoltare Regionala care va !inanta proiecte care vizeaza cooperarea trans!rontaliera la granitele interne ale DE $intre statele mem-re), cooperarea transnationala si cooperarea interregionala. Proiectele eligi-ile care vizeaza granitele externe vor !i !inantate prin intermediul a noua noi instrumente !inanciare, care -ene!iciaza de trans!er din :E#ER, Instrumentul European de Gecintate i %arteneriat /IEG%0 si Instrument de (sistenta de %re8aderare /I%(0$

-oul cadru legislativ al perioadei ())7 1 ()1,

=oile Regulamente privind perioada &''71&'+( au !ost date pu-licitatii "n vara anului &''8, respectiv/ 0egulament general/ R Regulament privind procedurile generale asupra :E#ER, :CE si :F 1 "ouncil 1eg/E"0 Do 6+9;?*++= 0egulamente specifice/ R Regulament privind :ondul European pentru #ezvoltare Regionala 1 1eg /E"0 6+9+?*++= privind :E#ER $5 iulie &''8) R Regulament privind :ondul de Foeziune 1 1eg /E"0 6+9<?*++= $++ iulie &''8) R Regulament privind :ondul Cocial European 1eg/E"0 6+96?*++= 1 $5 iulie &''8) R Regulament privind Kruparea Europeana pentru "ooperare 2eritoriala 8 1eg/E"0 6+9*?*++= $5 iulie &''8) R Regulament al Parlamentului European 0i al Fonsiliului sta-ilind un Instrument European de Iecintate 0i Parteneriat $IEIP)9 R Regulament al Fonsiliului sta-ilind un Instrument de Asistenta de Pre1aderare $IPA).

de ala7ele e onomi e, "o iale 0i teritoriale e>i"tenteN %rin intermediul programelor naionale F P*ES ar tre6ui ") "%ri7ine %o%ula$ia 1n %ro e"ul de ada%tare 0i " 'im6are e onomi ), 1n linie u %riorit)$ile EES, %rin "u"$inerea unor %oliti i are ") ondu ) la mai 6una utilizare a for$ei de mun ), re0terea alit)$ii 0i %rodu tivit)$ii mun ii 0i a gradului de in luziune "o ial).

55

Politica agricol comun

7P " nu este at8t o politic agricol comun, c8t un sistem agricol comun de susinere a preurilor9+ :;o#n Mc"ormic4, Understanding t#e $uropean Union<

Principii si o-iective ale politicii agricole comune $PAF)

Politica agricol comun, politic de importan ma2or pentru DE $adesea !iind considerat "n !apt singura verita-il politic comun), a avut "n principal raiuni de natur politic, interne dar 0i externe. #up cum arta 4elen *allace $&'';) PAF poate !i perceput ca o strategie de!ensiv, condus politic, de modernizare a agriculturii vest1europene, pe !ondul ameninrilor interne venite dinspre societatea industrial dar 0i a ameninrilor externe generate de competiia comercial american . Bn anii imediat de dup rz-oi, pro-lema implicrii grupurilor dezavanta2ate 0i izolate politic a !ost trans!ormat "n prioritate. Prin integrarea sectorului agricol, a !ost ast!el asigurat suportul !ermierilor, categorie social semni!icativ la s!.r0itul anilor Q5'. Pe de alt parte, PAF o!erea protecia necesar "n !aa exportatorilor agricoli de peste ocean, "n special "n !aa celor americani. Importana acestei politici poate !i pro-at 0i de elemente cantitative precum !aptul c 6'O dintre textele pu-licate "n >urnalul E!icial al FE aparin domeniului agricol 0i, nu mai puin semni!icativ, de !aptul c 0i "n prezent, circa ;'O din -ugetul comunitar este orientat ctre acest domeniu. <a momentul negocierii Tratatului de la Roma $TFE), agricultura ocupa un loc important pe agenda statelor mem-re, deoarece reprezenta +&O din PC3 al celor 0ase state !ondatoare 0i ocupa circa &'O din !ora de munc. Fele mai multe !erme agricole erau mici 0i deci vulnera-ile, ma2oritatea guvernelor naionale o!erind susinere agriculturii. Fa atare, con!orm Tratatului de la Roma, PAF se -aza pe urmtoarele principii@

cel al promovrii pieei unice "n domeniul agricol9 al preferintei comunitare respectiv a unui sistem protecionist menit s aduc
avanta2e productorilor agricoli comunitari "n !aa produselor importate9

o susinere financiar comun, de ctre toate statele mem-re, prin intermediul

-ugetului comunitar, a costurilor implicate de gestionarea acestei politici.

:*iectivele "A.
Fon!orm Art. (( TFE, PAF viza urmtoarele o*iective/ 1. cre+terea productivitii "n agricultur, prin asigurarea unei dezvoltri raionale a produciei, precum 0i o exploatare optim a !actorilor de producie, "n special a m.inii de lucru9 2. asigurarea unui nivel de via ec%ita*il pentru !ermieri9 ,. sta*ilizarea pieelor9 5. garantarea securitii aprovizionrii9 5. asigurarea unor preuri rezona*ile pentru consumatori. Feea ce apare cu eviden numai din lectura acestor o-iective este !aptul c politica agricol comun a utilizat di!erite instrumente de intervenie pentru a ec@ili-ra sau modi!ica raporturile de pia, cu scopul de a atinge rezultate care nu ar !i putut !i realizate "n alte condiii. Aceste intervenii, "n esen politice, erau evident g@idate de alte valori dec.t cele speci!ice pieei li-ere, principalul scop !iind de a in!luena distri-uia veniturilor agricole, prin in!luenarea

52

preurilor. Fa atare, "n cadrul PAF, ca 0i "n economiile centralizate de alt!el, preurile care guverneaz deciziile !ermierilor nu mai sunt rezultatul cererii 0i al o!ertei, ci rezultatul unor decizii politice $4. *allace, &'';, p. +,&). E-iectivele trei 0i cinci $sta-ilitatea pieelor 0i garantarea unor preuri rezona-ile pentru consumatori) exprim su-stana a0a1numitei organi.ri comune a pieelor .

$odaliti de realizare a "A.

Ai2loacele de realizare a politicii agricole comune $PAF) sunt prevzute "n articolele urmtoare ale Tratatului FE/ a) organi.area comun a pieei $art. (;). Pentru atingerea o-iectivelor prevzute "n cadrul art.(,, piaa agricol urma a !i organizat, av.nd "n vedere urmtoarele elemente/ reguli comune "n domeniul concurenei9 coordonare o-ligatorie privind organizarea di!eritelor piee naionale9 organizarea pieelor europene. Bn !inal, aceast a treia !orm se va impune, sutermenul generic de -rgani.area "omun a %ieelor $EFP), pentru cereale, za@r etc. 6) msuri ori.ontale, respectiv aciuni, acte normative, instrumente !inanciare aplica-ile "ntregului sector agricol, indi!erent de natura produselor agricole, respectiv/ msuri prin care se !inaneaz sectorul agricol, proceduri privind administrarea 0i controlul terenurilor, mecanisme comerciale 0i acorduri comerciale $"n special legate de relaiile din cadrul EAF), msuri privind protecia consumatorilor etc.

$odul de funcionare al organizaiilor comune de pia

Erganizarea comun de pia permite fi3area preurilor agricole unice pentru toate pieele europene, acordarea de a4utoare productorilor, instaurarea de mecanisme de control a produciei 0i organi.area schimburilor comerciale cu alte ri. Alte atri-uii vizeaz relaiile ntre statele membre 0i "omisia european.
Aecanismele se prezint ast!el $Fentrul de Resurse >uridice, &''&)/ preurile$ <a "nceputul !iecrui an Fonsiliul !ixeaz trei categorii de preuri ale produselor agricole/

preul indicativ $considerat ca preul la care ar putea avea loc tranzaciile pe piaa comunitar), preul iniial $preul minim la care pot !i v.ndute produsele de import9 este mai mare dec.t preul de intervenie 0i "ncura2eaz cumprarea produselor comunitare, respect.nd ast!el principiul pre!erinei comunitare), preul de intervenie $!iind preul garantat la care autoritatea poate cumpra 0i stoca cantitile produse). acordarea de a4utoare financiare. A2utoarele !inanciare pot !i acordate pentru "ncura2area produciei $Regulamentele nr. +&5,H+,,, 0i nr. +&5+H,, ale Fonsiliului), cre0terea 0eptelului, pentru compensarea pierderilor suportate de agricultori "n raport cu preurile internaionale, pentru mar%etingul produciei, cre0terea competitivitii sau pentru "ncura2area a-andonrii unui anumit tip de producie H pentru conversia terenului sau a unor exploataii agricole. controlul produciei agricole 0i limitarea surplusului, ca 0i stocarea acestuia. Prin sistemul de cote, !ermierilor le este permis producerea unei cantiti maxime, dep0irea acestei cote !iind penalizat. Garantarea unor cantiti la nivel naional presupune c dep0irile vor !i penalizate prin diminuarea preului de intervenie pentru anul urmtor. Fontrolul poate !i !cut 0i prin necultivarea terenului sau diversi!icarea produciei prin producerea unor materii prime

controlul produciei$ Cistemul cotelor 0i garantarea unor cantiti la nivel naional permit

54

necesare -iomasei, primindu1se "n sc@im- compensaii !inanciare. :ermierilor le pot !i acordate compensaii directe -azate pe numrul de animale sau supra!aa cultivat.

comerul cu statele nemembre ale DE. Bn acest sens este "ncura2at exportul produselor
procesate. Pentru a importa produse este necesar o-inerea unei licene de import 0i plata unei taxe de import.

Asemenea organizri ale pieelor constau "n reguli sta-ilite la nivel comunitar privind nivelurile de producie, calitatea, modul de comercializare al anumitor categorii de produse agricole, precum 0i spri2inul !inanciar care este acordat din -ugetul comunitar productorilor pentru compensarea unor di!erene de preuri pe pia 0i evitarea supraproduciei. Erganizaii comune de piata !uncioneaz pentru ma2oritatea produselor agricole de origine vegetal sau animal, precum culturile ara-ile, vin, ulei de msline, !ructe 0i legume, @amei, lapte 0i produse lactate9 producii 0i produse din -ovine 0i taurine, de ovine 0i caprine, tutun sau miere. #e remarcat ca, pentru alcool 0i carto!i nu exist piee organizate. #in cauza amplasrii geogra!ice "ndeprtate a anumitor regiuni din Dniune, au !ost prevzute reguli speciale pentru insulele Fanare, Aadeira 0i Azore, insulele din Aarea Egee 0i pentru departamentele !ranceze de peste mri. Cta-ilirea 0i aplicarea regulilor organizrilor comune ale pieelor sunt "n responsa-ilitatea Fonsiliului 0i a Fomisiei, aceasta din urm !iind a2utat de un comitet de experi reprezent.nd statele mem-re.

/odul de utilizare al preurilor pe piaa cerealelor

Piaa cerealelor poate !i considerat ca un reper, "n msura "n care pe aceast pia s1a !cut primul experiment $+,8&) privind mecanismul de armonizare 0i susinere a preurilor. #up cum am artat anterior, ansam-lul interveniilor PAF se -azeaz pe preuri comune, de!inite "n !uncie de gradul de protecie dorit. Fonsiliul de Aini0trii, cu ma2oritate cali!icat, dup consultarea Parlamentului European 0i pe -aza propunerilor Fomisiei, sau Fomisia, la "nceputul !iecrei campanii de comercializarexxxiv, !ixeaz "n mod arti!icial trei categorii de preuri/ preuri indicative, preuri prag i preuri de intervenie$ "reul indicativ reprezint preul maxim la care instanele comunitare estimeaz c se vor derula tranzaciile. #e0i arti!icial, el este preul dorit a !i o-inut de productori, "n mod normal, pe piaa comunitarxxxv. "reul prag reprezint preul minim la care pot !i v.ndute produsele comunitare importate. Are un nivel superior preului de intervenie dar in!erior celui indicativ. Este sta-ilit ast!el "nc.t s1i incite pe operatorii economici comunitari s respecte principiul pre!erinei comunitare. Ce determin ast!el "nc.t preul de v.nzare "n DE al unui produs importat s !ie !oarte apropiat de preul indicativ, in.nd cont de c@eltuielile de transport 0i asigurare. Bn cazul "n care preurile importurilor sunt in!erioare preurilor prag, acestea sunt taxate. #e exemplu, dac se import gr.u canadian, la un pre in!erior preului prag, se va percepe o tax vamala suplimentar $prelevarea la import) egal cu di!erena "ntre preul prag 0i preul produsului importat. "reul de intervenie este preul garantat !ermierilor, la care un organism de intervenie desemnat de statele mem-re va cumpra eventualele excedente 0i le va stoca. Prin urmare este un pre minim, pe care !ermierii "l primesc c@iar 0i "n cazul unor preuri !oarte sczute de pe pia. Pentru a nu greva -ugetul comunitar, Fonsiliul de mini0trii "ncura2eaz stocarea privat a produselor, acord.nd o prim productorilor care10i stoc@eaz singuri surplusurile. Bncep.nd cu +,68, supraproduciile sunt penalizate prin reducerea preului de intervenie pentru campania urmtoare.
>>>iv

>>>v

*am%ania de omer ializare, a )rei dat) de 1n e%ere variaz) 1n fun $ie de %rodu", dureaz) un an. E"te fi>at %ornind de la zona ea mai defi itar) 1n ereale, Dui"6urg, L&E Germaniei.

53

#up re!orma din +,,&, "n anumite sectoare, o cre0tere a a2utoarelor directe acordate agricultorilor a compensat reducerea preurilor garantate. Produsele stocate pot !i trans!ormate, !olosite "n scop umanitar sau v.ndute ulterior. Bn cazul "n care se vor vinde pe piaa intern, Fomisia are o-ligaia s se asigure c nu se vor produce pertur-aii. Atunci c.nd sunt orientate spre piaa extern, iar preul mondial este in!erior preului comunitar, :EEGA vars exportatorilor restituirile la e$port. Aceste taxe corespund di!erenei dintre preul comunitar 0i cel mondial. In concluzie, sistemul de !inanare compensatoriu ec@ivaleaz cu a taxa importurile din rile tere 0i a su-veniona exporturile DE.

BUGET CO.UNITAR FEOGA 4 Gara%$ar!

Pr!$ i%di0a$iv

Ta1! la im)or$ 2$a1!3

Pr!$ )la-o% Pr!$ d! i%$!rv!%$i! R!&$i$u$ii la !1)or$

Pr!$ d! )ia$a mo%dial

Pr!$ d! )ia$a mo%dial

I.PORTURI

E/PORTURI

:inanarea politicii agricole comune

Ceciunea Garantare a :EEGA
=ondul European de Orientare i Carantare gricol 0=EOC 4 a !ost creat "n +,8&, prin Regulamentul nr. &5H+,8& $>EFE. &' aprilie +,8&). El reprezint instrumentul !inanciar al PAF, iar crearea a !ost prevzut prin Articolul ;' al TFEE care preciza o-ligaia instituirii unuia sau mai multor !onduri de orientare 0i garantare agricol . Bn acea perioad s1a discutat mult dac n1ar tre-ui create dou !onduri/ unul pentru orientare, respectiv pentru ameliorarea structurilor agricole, iar unul pentru susinerea preurilor 0i veniturilor. Bn !inal s1a ales soluia unui singur !ond, girat de ctre Fomisie. ,eciunea Carantare reprezint esenialul activitii !inanciare a :EEGA 0i principala poziie "n -ugetul general al DE. Ea !inaneaz, "n special, c@eltuielile privind organizarea comun a pieelor agricole, aciuni de dezvoltare rural care "nsoesc aciunile de susinere a pieelor 0i msuri rurale "n a!ara E-iectivului nr. + al :C. #e0i egale cu zero iniial, cheltuielile comunitare de susinere a pieelor au cunoscut o cretere rapid1 urmare a mai multor !actori/
6$ creterea cheltuielilor suportate de "omunitate$ S8a prev.ut de la bun nceput c seciunea Karantare va rambursa rilor membre o parte important a cheltuielilor cu interveniile pe pia i subvenionarea e3portului$ 1itmul prev.ut era urmtorul! 6?= pentru campania

5!

6:=*?=; /7?= rmCnCnd n sarcina rilor membre0, *?= pentru 6:=;?< etc$ i 6+?6+ ncepCnd cu 6 iulie 6:=,@ *$ creterea numrului de produse acoperite de -"%$ 5inanarea a demarat cu organi.area pieei pentru un produs sau pentru un sector$ (stfel, responsabilitatea financiar se re.uma la cereale, porc i avicultur n 6:=*, la ore., produse lactate i carne de vac, n 6:=< etc$, astfel ncCt, la mi4locul anului 6:=,, cea mai mare parte a produciei agricole era finanat de "omunitate@ ;$ e3tinderile succesive@ <$ creterea mai rapid a produciei decCt a consumului, ceea ce a dus la creterea stocurilor i la sumelor alocate pentru finanarea e3porturilor@ 7$ creterea preurilor /de pild, ntre 6:,786::6, 5E-K(8K, n valoare nominal a crescut de apte ori, iar n mod real de *,7 ori0$

Fa urmare, cre0terea valorii :EEGA a !ost impresionant/ de la &6,7 milioane DF $uniti de cont, ec@ivalente atunci cu dolarul) "n +,8&H(, la &(6,8 milioane "n +,85H8, + miliard "n +,86H,, &,5 miliarde "n +,7&, &' miliarde EFD "n +,65, (& miliarde "n +,,& 0i ;',;( miliarde euro "n &'''. Fa termen de comparaie s reinem c totalul c@eltuielilor pentru cercetare1dezvoltare !inanate de la -ugetul comunitar "n +,66 era mult in!erior susinerilor acordate cultivatorilor de tutunxxxvi, sau c/ totalul c@eltuielilor prevzute "n +,6, pentru cercetare, industrie 0i energie era acela0i cu cel al susinerii pieei "n cazul crnii de oaie 0i capr $+;8+ milioane !a de +;5;). Pentru a limita ritmul de cre0tere al c@eltuielilor agricole, "n +,66 a !ost instituit un cadru de re!erin care limiteaz ast!el ritmul c@eltuielilor Ceciunii Garantare la 7;O din rata de cre0tere anual a P=31ului comunitar.

Ceciunea Erientare a :EEGA

Articolul (,H+ al TFEE prevede, printre alte o-iective ale PAF, cre0terea productivitii muncii "n agricultur, prin dezvoltarea progresului te@nic, asigur.nd dezvoltarea raional a produciei agricole, ca 0i o !olosire optim a !actorilor de producie, "n special a !orei de munc . Bn !apt, Reglementarea nr. &5, prin care s1a creat :EEAGA "n +,8&, prevedea, printre alte c@eltuieli eligi-ile, aciunile "ntreprinse "n virtutea regulilor comunitare, pentru realizarea acestor o-iective, inclusiv modi!icarea structurilor, urmare a dezvoltrii Pieei comune . Bn evoluia acestei politici pot !i descrise patru etape/
1. "n perioada de nceput, era vor-a, mai ales, de !inanarea proiectelor individuale de ameliorare a structurilor de producie $de exemplu, irigaii sau amena2ri !unciare) 0i de comercializare9 2. "n urma dez-aterilor iscate de memorandumul Aans@olt $+,86), Fonsiliul de Aini0trii a adoptat, la &5 mai +,7+, o rezoluie privind noua orientare a %(" care prevedea participarea :EEGA la !inanarea aciunilor comune din domeniul structurilor agricole. Pentru aplicarea acesteia, decizia Fonsiliului din &; martie +,7&, a prevzut trei serii de msuri/ a. modernizarea exploataiilor agricole $#irectiva 7&H+5,). Ast!el, a !ost instituit un regim selectiv de a2utoare "n !avoarea acelor !ermieri care pot 0i doresc s10i modernizeze exploataiile, ast!el "nc.t, la s!.r0itul perioadei plani!icate pentru dezvoltare, s se asigure paritatea "ntre veniturile medii o-inute de pe aceste exploataii 0i veniturile medii ale lucrtorilor non agricoli din regiunea respectiv. Experiena a demonstrat c prin aceast msur nu s1au adus modi!icri reale structurilor agricole, de ea -ene!iciind mai ales exploatrile agricole per!ormante9 -. "ncura2area "ncetrii activitii agricole 0i a!ectarea supra!eelor ast!el eli-erate "n scopul ameliorrii structurilor $cre0terea exploatrilor care s1au modernizat "n cadrul aciunii anterioare sau utilizarea terenurilor "n scopuri neagricole9 c. in!ormarea socio1economic 0i cali!icarea pro!esional a persoanelor care lucreaz "n agricultur.

>>>vi

-a%ortul *ur$ii de *onturi %rivind e>er i$iul 1!33, %. 222

50

3. o nou politic a structurilor agricole a !ost de!initivat de Fonsiliul de Aini0trii "n martie +,65. Ea comport/ a. de!inirea noului regim al a2utoarelor pentru investiii agricole. E!ortul de2a anga2at "n !avoarea exploataiilor per!ormante tre-uia s1i vizeze de acum pe acei agricultori care demonstrau dorina de a progresa9 -. participarea comunitar la e!ortul de "ntinerire a populaiei agricole9 se introduceau a2utoare "n spri2inul instalrii tinerilor !ermieri9 c. continuarea 0i accentuarea acordrii de a2utoare ctre exploatrile agricole care su!ereau de @andicapuri de di!erite naturi. #up +,75, Fomunitatea dezvoltase de2a politici di!ereniate "n !avoarea agriculturii din zonele de munte 0i din alte zone de!avorizate, prevz.nd acordarea de indemnizaii compensatorii ctre circa + milion de !ermieri, care asigurau +'1+&O din producia agricol dar care exploatau un s!ert din supra!aa agricol comunitar. =oile reglementri ameliorau acest regim. #e alt!el, Fomunitatea a adoptat msuri speci!ice "n !avoarea regiunilor agricole mediteraneene, ameninate de noua lrgire $%rogramul integrat mediteranean)9

;. a patra etap a !ost amorsat "n +,66 0i prelungit dup +,,&, "n cadrul re!ormei !ondurilor structurale $:EEGA seciunea Erientare !iind o component a acestora) 0i a celei de a doua re!orme a PAF. Ast!el :EEGAE pstra o-iectivul privind ameliorarea structurilor agricole dar, tre-uia, "n cola-orare cu celelalte :onduri Ctructurale, s contri-uie la dezvoltarea zonelor rurale.

Iniial, seciunii Erientare, destinat !inanrii c@eltuielilor pentru ameliorarea structurilor agricole, i1au !ost destinate circa un s!ert din !ondurile :EEGA. Ault timp "ns, aceast seciune nu a a-sor-it dec.t ;15O. Ea a rmas, "n continuare, cel mai mic !ond structural clasic, reprezent.nd "n +,,;, circa 5'O din :CE 0i o treime din :E#R. Aodi!icrile su!erite "n ultimii ani de PAF, "n special dup Agenda ())), au marcat trecerea la o etap nou "n cadrul acestei politici, atenia 0i !inanarea acordat pilonului al II dezvoltare rural, !iind tot mai semni!icative. #ac pentru perioada ()))1())9, ponderea :EEGA1E "n total !inanare :EEGA a !ost de circa +'O, pentru viitorul exerciiu !inanciar ())71()1, este de remarcat tendina de cre0tere treptat a rolului 0i susinerii !inanciare acordate acestui domeniu.

Re!orma PAF
A !ost realizat printr1o serie de msuri punctuale/ Primele sc@im-ri "n PAF, de0i modeste, au !ost operate "n 1979, prin introducerea unei ta$e de co+responsabilitate la producia de lapte "n scopul trans!errii asupra productorilor a unei pri din c@eltuielile de stocare 0i a su-veniilor la export. Bn scurt timp, aceast tax s1a dovedit insu!icient pentru a stopa cre0terea produciei de lapte.

Pentru a restr.nge o!erta la nivelul cererii $consum intern plus export), "n 1984 s1a introdus sistemul cotelor la producia de lapte. Aodi!icri su-staniale s1au produs "n 1988, c.nd Fonsiliul de Aini0trii a decis s pla&oneze creterea cheltuielilor agricole/ rata cre0terii acestora nu putea dep0i 7;O din rata de cre0tere a PI31ului comunitar. #e asemenea, s1a decis e$tinderea aplicrii cotelor de producie la "ntreaga producie agricol $la lapte ele !useser introduse "n +,6;, iar za@rul !usese "ntotdeauna supus acestui regim). Aceste limite, numite stabili.atori, erau menite s controleze c@eltuielile comunitare a!erente organizrii comune a pieei. Cta-ilizatorii respectau urmtorul principiu/ dac producia dep0ea un nivel determinat $cantitatea ma$im garantat B C/C), spri2inul acordat agricultorilor se reducea automat. Reducerea se aplica ansam-lului produciei nu doar prii care dep0ea FAG. Ast!el, "n cazul cerealelor, FAG a !ost !ixat la +8' milioane tone pe an. Bn cazul dep0irii acestui pla!on, preul se reducea cu (O pe parcursului anului viitor care

51

urma recoltei respective. Reducerile de pre !iind cumulative, atunci c.nd producia dep0ea FAG pentru a doua oar, se realiza o nou reducere de pre de (O. Cta-ilizatorii au avut un succes limitat, acumularea excedentelor, "n special pentru carne vita 0i lapte, continu.nd s se produc. Pe !ondul reducerii preurilor mondiale, s1a "nregistrat o cre0tere a volumului su-veniilor. Bn plus, pierderea anumitor piee tradiionale de export, precum a !ostelor repu-lici din DRCC 0i anumite regiuni din Erientul Ai2lociu, a agravat pro-lema excedentelor, impun.nd continuarea re!ormei. Re!orma din 199( a plasat "n centrul PAF, strategia de dezvoltare rural a !E. :*iectivele sale eseniale erau urmtoarele/

meninerea Fomunitii "n r.ndul productorilor 0i exportatorilor de produse agricole, prin cre0terea competitivitii, at.t "n plan intern c.t 0i extern9 reducerea produciei p.n la nivelul cererii mani!estate pe pia9 concentrarea a2utorului ctre susinerea direct a !ermierilor9 "ncura2area agricultorilor s nu10i a-andoneze terenurile9 prote2area mediului 0i dezvoltarea potenialului natural al satelor.

Elementul central al pac@etului de re!orme l1a constituit reducerea preurilor de intervenie 0i a suprafeelor arabile cultivate. Pentru a compensa pierderile, ranii primeau a2utoare su!orm de pli directe pe @ectar sau pe cap de animal. Produsele vizate erau/ cerealele, oleaginoasele, plantele proteice 0i carnea de vit. Dn nou set de re!orme a !ost adoptat "n +,,, 0i implementat "ncep.nd cu anul &''', sunumele de Agenda ())). El avea ca o-iectiv continuarea 0i apro!undarea re!ormei din +,,&, prin "nlocuirea msurilor de susinere a preurilor cu a4utoare directe 0i promovarea unei politici rurale coerente. Fonsiliul European de la 3erlin a o!erit un coninut concret pentru ceea ce urma a !i, "n anii ce vin, noul model agricol european. C1a rea!irmat !aptul c re!orma va garanta existena unei agriculturi multi!uncionale, dura-ile, competitive, repartizat pe tot teritoriul european, inclusiv "n regiunile cu pro-leme. <iniile directoare adoptate de Fonsiliul European de la 3erlin $+,,,) includ orientrile generale ale re!ormei din +,,&/

1. asigurarea competitivitii agriculturii prin reducerea preurilor ast!el "nc.t s !ie

asigurate at.t de-u0eele interne c.t 0i participarea cresc.nd la piaa mondial. Aceast reducere a preurilor va !i compensat prin acordarea de a2utoare directe !ermierilor9

2. repartizarea sarcinilor "ntre Fomisie 0i statele mem-re va !i rede!init "n ceea ce

prive0te acordarea de compensaii su- !orma a2utoarelor directe sau a msurilor de dezvoltare rural, "n cadrul unui program de ansam-lu.

,. aceast mi0care de descentralizare va !i "nsoit "n mod logic de simplificarea

reglementrilor, respectiv a acelor reglementri privind dezvoltarea rural, ceea ce va duce la dispariia unui numr important de reglementri, "n special cele privind marile vvculturi. <egislaia va !i mai clar, mai transparent, iar sarcinile administrative impuse agricultorilor vor !i reduse la minimum9

5. dezvoltarea rural devine al doilea pilon al PAF. Cunt puse -azele unei politici de
dezvoltare rural coerente, a crei misiune este de a asigura o mai -un !olosire a c@eltuielilor agricole pentru amena2area spaiului, protecia mediului, instalarea tinerilor etc. Ctatele mem-re vor avea posi-ilitatea s acioneze modulat, respectiv s reduc a2utoarele directe acordate exploataiilor $"n !uncie de criteriul !olosirii !orei de munc pe exploataie) 0i s orienteze aceste sume ctre msuri privind protecia mediului. Aodelul european a !ost ast!el conceput "nc.t s pstreze nivelul c.0tigurilor !ermierilor 0i sta-ilitatea acestora prin intermediul organizrii comune a pieei 0i plilor compensatorii.

52

Bn iunie ()), Fonsiliul de Aini0tri a a2uns la un acord "n domeniul reformrii "A., concretizat "n adoptarea unui nou cadru legal "n septem-rie ()),. :*iectivul general al acestei re!orme este asigurarea unui mai -un ec@ili-ru "n susinerea 0i "ntrirea mediului rural prin trans!erarea unor !onduri dinspre primul pilon al PAF, -rgani.area comuna a pietelor catre pilonul al doilea, De.voltare rural, prin introducerea unui sistem de modulare la ansam-lul DE 0i prin e3tinderea sferei de aciune a instrumentelor structurale actuale de dezvoltare rural. ceast re&orm schimba complet modul 7n care !niunea European spri?in sectorul agricol. Politica Agricol Fomun va !i direcionat spre interesele consumatorilor 0i ale contri-ua-ililor, ast!el "nc.t !ermierii sa ai- li-ertatea de a produce ceea ce se cere pe pia. Elementele de noutate ale reformei din *++; pot !i sintetizate ast!el/

Decuplarea/ plailor acordate !ermierilor nu mai sunt legate de producie $"ncep.nd cu

+ ianuarie &''5)/ introducerea unor scheme unice de plat pentru fermieri /a4utorul unic0 calculat pe ba.a evidentei MistoriceE a platilor directe anuale obtinute la nivel de ferma in perioada *+++8*++*@

"onditionalitatea $cross1compliance)/ Forelarea plailor directe de o-ligaia respectrii

unor cerine de securitate a produselor 0i de protecie a mediului $+6 standarde Mprioritate )9

Intarirea politicii de de.voltare rurala, ca al doilea pilon al PAF, prin adoptarea de

masuri din categoria celor Minsotitoare , privind calitatea produselor, indeplinirea standardelor, -unastarea animalelor, etc.9

1educerea platilor directe si stimularea marilor !erme spre spri2inirea dezvoltarii rurale
$modularea)9

Introducerea unei Mdiscipline financiare care sa asigure respectarea -ugetului agricol

sta-ilit $&''71&'+(). #up cum se poate o-serva din cele prezentate anterior, "n cei circa 5' de ani de la trasarea ar@itecturii Politicii Agricole Fomune cea mai important trans!ormare poate !i considerat trecerea de la susinerea agriculturii prin preuri $ca prim pilon al PAF) la dezvoltarea rural $pilonul al doilea). Bn ultimii ani, prin intermediul o-iectivelor dezvoltrii dura-ile, Dniunea European a realizat tranziia de la spri2inirea produciei la susinerea direct a veniturilor productorilor. Dn c.0tig important al procesului de re!orm este acela c !ermierii au acceptat, prin intermediul msurilor de dezvoltare rural, s10i adapteze a!acerile, metodele de management al terenurilor 0i practicile agricole la nevoile reale ale societii. Politica de dezvoltare rural este din ce "n ce mai !ocalizat pe indivizi 0i grupuri, altele dec.t cele reprezentate de !ermieri, "n scopul promovrii unei dezvoltri integrate 0i dura-ile a zonelor rurale.

ibliografie orientativa
DaldPin, -., Sidgren, #. DroPn, *. *ini, #., # GoPan, :. *io6anu F Dordea, A., .)n)"e" u, E. S. Decision3ma4ing and t#e "onstitutional =reat-+ >ill t#e IG" discard Giscard?, *EPS, Poli Q Drief, nr. ,4, augu"t 200, Understanding International (elations, "e ond edition, Palgrave, 2001 "ompetition Polic- in t#e $uropean Union, .'e Euro%ean Union Serie", 1!!3 Set de 5ro@uri, *entrul de -e"ur"e Guridi e, PPP. ri.ro

5,

("u%ervizare) *on"iliul *on uren$ei D)ianu, D. (r;n eanu, -. Dia one" u, #. Dia one" u, #. Dinan, D. Dinan, D. Dragan, G. Dr)gan, G. Atana"iu, /. Euro%ean *omi""ion Euro%ean *omi""ion

8erreol, G. G;lea, /. ( oordonator) Glo6al *om%etitivene"" -e%ort Griffit'", #. /n"titutul Euro%ean din -om;nia ToC, S. :eonard, D. :ind6lom, *. E., Sood'ou"e, E. G. #arina0, :. # *ormi C, G. #iron, D. ( oordonator) #iron, D. ( oordonator) Pa" ariu, G. *.

(aport nual, /00/, /00A, /00B, PPP. on"iliul on uren$ei.ro (om8nia @i Uniunea $uropean+ In.laie, 5alan de pli, cre@tere economic, Du ure0ti, Editura Polirom, 2002 $conomie european+ !undamente @i etape ale construciei europene, Du ure0ti, Editura Uranu", 2005 $conomie european+ !undamente @i etape ale construciei europene, Du ure0ti, Editura Uranu", 2005 $%er closer Union+ n introduction to $uropean Integration, .'e Euro%ean Union Serie", "e ond edition, Palgrave, 2002 $%er closer Union+ n introduction to $uropean Integration, =#e $uropean Union Series, "e ond edition, Palgrave, 2002 Uniunea $uropeana intre .ederalism si intergu%ernamentalism+ Politici comune ale U$, Editura ASE, 2005 "ompati5iliti ,ntre cadrul rom8nesc al politicii regionale @i reglementrile U$ pri%ind a6utoarele de stat, Studii de impact I, /n"titutul Euro%ean din -om;nia, 2002 =#e Lis5on Strateg- and t#e $UCs structural producti%itpro5lem, in .'e EU e onomQ 2005J -evieP, Euro%ean E onomQ, Lo. 2 =#e economic costs o. non3Lis5on+ sur%e- o. t#e literature on t#e economic impact o. Lis5on3t-pe re.orms, DG E onomi and 8inan ial Affair", 9 a"ional Pa%er, Lo. 12 Dicionarul Uniunii $uropene, Du ure0ti, Editura Polirom, 2001 =ratat instituind o "onstituie pentru $uropa. =ext comentat @i adnotat, Du ure0ti, #ini"terul Afa erilor E>terne, o tom6rie 2005, PPP.mae.ro )uilding t#e Microeconomic !oundations o. Prosperit-: !indings .rom t#e Microeconomic "ompetiti%eness Index, Geneva, Sorld E onomi 8orum, 200, (elaii internaionale+ Dcoli, curente, g8nditori, Du ure0ti, Editura Miua, 200, =ratat de instituire a unei "onstituii pentru $uropa, Proie t, /n"titutul Euro%ean din -om;nia, 200, !acing t#e c#allenges+ =#e Lis5on Strateg- .or groEt# and emplo-ment, -e%ort from t'e Hig' :evel Grou%, Dru""el", 2005 G#idul Uniunii $uropene, .'e E onomi"t, Du ure0ti, Editura .eora, 2001 $la5orarea politicilor, Editura *artier, 200, Sistemul de gu%ernare al "omisiei $uropene, Du ure0ti, Editura :u eaf)rul, 200, Understanding t#e $uropean Union, :ondon, 2002 $conomia Uniunii $uropene, Du ure0ti, Editura :u eaf)rul, 2002 $conomia Uniunii $uropene, Du ure0ti, Editura :u eaf)rul, 2002 Uniunea european+ Politici @i piee agricole, Du ure0ti, Editura E onomi ). *ole $ia .em%er, 1!!!

55

PelCman", G. PelCman", G. -o"amond, D. Sa%ir, A. ( oordonator) ."ouCali", :. .udoroiu, .. (introdu ere, tradu ere, "ele $ie) Salla e, H. Salla e, H., Salla e, S. Morg6i6e, *.

Integrare european+ Metode @i analiF economic, edi$ia a //&a, /n"titutul Euro%ean din -om;nia, 200, Integrare european+ Metode @i analiF economic, edi$ia a //&a, /n"titutul Euro%ean din -om;nia, 200, =#eories o. $uropean Integration, .'e Euro%ean Union Serie", editor" L.Lugent, S. Pater"on, S. Srig't, St. #artinU" Pre"", LeP VorC, Palgrave, 2000 n genda .or a groEing $urope+ Ma4ing t#e $U $conomic S-stem Deli%er, -e%ort of an /nde%endent Hig't& :evel StudQ Grou% e"ta6li"'ed on t'e initiative of t'e Pre"ident of t'e Euro%ean *omi""ion, GulQ 200, "e .el de $urop?, Du ure0ti, Editura D/* All, 2005 =ratatul Uniunii $uropene, Du ure0ti, Editura :u re$iu", 1!!4 Procesul politic ,n Uniunea $uropean, *'i0in)u, Editura Ar , 2005 Procesul politic ,n Uniunea $uropean, *'i0in)u, Editura Ar , 2005 "onstrucia european+ =recut, preFent, %iitor, Editura .rei, 1!!3

55