Ce mancam dupa operatia de hernie?

Posted on 11 Septembrie 2012 by Dr. Teodor Buliga

Sub denumirea generic de hernie se ascund mai multe a ec!iuni care au ca numitor comun un de ect al peretelui abdominal. "iecare din #ariabilele care caracteri$ea$ aceste boli %locali$are& dimensiune& organ herniat& complica!ii' poate dicta o anumit atitudine terapeutic& cu alte cu#inte poate modi ica tratamentul standard al herniei. (n unc!ie de ace)ti parametri )i de procedeul chirurgical ales& regimul care trebuie urmat dup opera!ie poate #aria semni icati# de la un pacient la altul& de unde )i necesitatea ca acesta s ie indi#iduali$at. Totu)i& e*ist c+te#a principii generale de care trebuie s !inem cont. P+n la in#entarea procedeelor moderne de reparare a herniei& pacientul era s tuit s urme$e un regim strict& cu e#itarea timp de minim , luni a tuturor alimentelor care l-ar i putut ie constipa& ie meteori$a %balona' e*cesi#. . ortul din timpul de eca!iei sau distensia abdominal se#er erau incriminate drept cau$e principale pentru numrul mare de recidi#e. /a0oritatea procedeelor moderne presupun 1ns olosirea unei prote$e sintetice& a unei plase. /ontarea ei se ace r tensiune& cu alte cu#inte repararea herniei se reali$ea$ r a trage prea mult de mu)chi sau apone#ro$e. Din acest moti#& impunerea unui regim alimentar strict dup cura chirurgical a herniei necomplicate )i-a pierdut din importan!.

Practic& 1n primele 22 de ore postoperator pacientul consum alimente u)or digerabile& pre erabil lichide %iaurt& sup& ceai& dar )i carne slab'. 3lterior& dac )i-a reluat tran$itul intestinal& se poate re#eni rapid la alimenta!ia normal. (n #arianta 1n care opera!ia a ost cut clasic& mu)chii iind tia!i pe o distan! #ariabil& sunt totu)i de e#itat pentru o scurt perioad alimentele care pro#oac meteorism& balonare abdominal % asolea boabe& ma$rea boabe& unele ructe crude& piureul de carto i' )i cele care constip %ore$ul& br+n$a uscat etc'. 4sta nu pentru c ar a#ea e ecte noci#e asupra $onei operate& ci pentru a nu aduga un discon ort suplimentar %tensionarea mu)chilor din $ona operat pro#oac dureri'. 5erniilor necomplicate operate laparoscopic nu li se aplic& de regul& nici mcar aceste restric!ii. (n conclu$ie& dup doar c+te#a $ile de la opera!ie pacien!ii ar trebui s adopte acela)i regim alimentar pe care ar trebui s-l urme$e orice om obi)nuit. 6u la el stau lucrurile 1n ca$ul herniilor complicate. 4cestea pot e#olua cu gangren intestinal& oclu$ie complet etc. (n aceste situa!ii regimul alimentar se alege 1n unc!ie de starea organului herniat )i nu de hernia propriu-$is. De multe ori& herniile strangulate impun
1

re$ecarea unei por!iuni de intestin& continuitatea digesti# iind re cut 1n acela)i timp operator %alt el spus& 1n aceea)i opera!ie chirurgul scoate intestinul mort )i coase cap la cap por!iunile rmase'. 7icatri$area intestinului suturat durea$ , 8 2 sptm+ni. 4)adar& dup o opera!ie de hernie cu re$ec!ie de intestin trebuie urmat un regim special timp de apro*imati# o lun. (n primele 22-92 de ore alimentele consumate #or a#ea consisten! mai apropiat de lichide. (n ca$uri se#ere pacientului i se permite s consume numai ap )i sup strecurat& p+n la reluarea tran$itului intestinal %eliminarea de ga$e& materii ecale'. :aurtul& supa& br+n$a dietetic& inoasele corect preparate& e#entual carnea slab& unele legume ierte %morco#i ier!i' se introduc apoi progresi#. Dup normali$area scaunului& pacientul poate consuma aproape orice& e#it+nd totu)i mesele abundente& cu dulciuri sau ructe crude& care ermentea$ imediat& alimentele care constip& alimentele cu resturi de mari dimensiuni %s+mburi& co0i dure etc'. Dup o lun de la re$ec!ia intestinal& regimul poate re#eni la normal& rm+n+nd gu#ernat de acelea)i reguli ale alimenta!iei sntoase pe care ar trebui s le urmm cu to!ii.

Detalii tehnice despre operatia de hernie

Thursday, December 9, 2010posted by Dr. Victor Radu 12:47 am

Dupa in ormatii generale despre herniile abdominale& am decis sa intru in inima problemei si sa aduc in ormatii mai amanuntite legate despre operatia pentru hernie. 4sadar& ati ost diagnosticat cu hernie. Dupa cum am mai spus pe atat pe site-ul ;;;.tratamenthernie.ro cat si intr-un inter#iu pe ;;;.hotne;s.ro& singurul tratament care poate duce la #indecarea herniei este chirurgical. Se stabileste tipul de operatie %deschisa sau laparoscopica' si tipul de aneste$ie %rahidiana& generala sau locala'. Se recomanda e ectuarea unor anali$e de sange si se stabileste data si ora inter#entiei chirurgicale. :n spitalul /emorial 5ospital %/edli e' unde imi des asor acti#itatea& internarea se ace in dimineata in care pacientul este programat pentru operatie. Datorita contractului cu 7asa 6ationala de 4sigurari de Sanatate& costurile inter#entiei chirurgicale si ale aneste$iei sunt suportate de aceasta institutie& pacientul trebuind sa achite doar costul spitali$arii %o $i'. Pentru aceasta& la internare sunt necesare ade#erinta de salariat sau talon de pensie si bilet de trimitere de la medicul de amilie. :n acest el tratamentul chirurgical intr-un spital pri#at nu se mai adresea$a doar celor pri#ilegiati& ci& datorita costurilor reduse& este accesibil oricarei persoane. Pregatirea pentru operatie Seara dinaintea operatiei puteti manca normal. :n dimineata programarii nu trebuie sa mancati sau sa beti. <aderea parului pubian sau de pe pielea abdomenului %dupa tipul de operatie' se e ectuea$a in spital& cu o ora inaintea operatiei= moti#ul este pre#enirea aparitiei in ectiei la radacina irului de par& in ectie care poate contamina plasa de hernie. Anestezia Tipul de aneste$ie& stabilit cu oca$ia consultatiei& este adaptat iecarui ca$ in parte si tipului de operatie. 4st el& abordul laparoscopic nu se poate reali$a decat sub aneste$ie generala. >peratia deschisa se poate des asura cu orice tip de aneste$ie %locala& rahidiana si generala'. Operatia 4bordul clasic necesita o inci$ie de cca ? cm in regiunea inghinala. 3rme$a sectionarea apone#ro$ei muschiului oblic e*tern. Se patrunde ast el in canalul inghinal. Dupa tratarea sacului de hernie urmea$a un timp important& acela al montarii plasei. @a operatia clasica& plasa este po$itionata ca si continutul unui sand#is& intre cele doua straturi musculoapone#rotice. 4bordul laparoscopic consta in patrunderea in abdomen prin , mini-inci$iiA una la ombilic& si
2

celelalte doua in lancuri. Planul muscular nu se sectionea$a iar plasa se i*ea$a la ni#elul $onei herniare in interiorul abdomenului. :n acest el se prote$ea$a intreaga regiune herniara inghino- emurala si totodata se mena0ea$a iletele ner#oase din regiune& e*plicandu-se ast el durerea diminuata dupa operatia laparoscopica. Pentru a #i$uali$a operatia laparoscopica pentru hernie inghinala dati clic aici. Durerea postoperatorie .ste un capitol care ii preocupa pe ma0oritatea pacientilor. De la inceput tin sa preci$e$ ca discon ortul postoperator este semni icati# redus in urma laparoscopiei ata de operatia clasica.

ner#ii sen$iti#i ai regiunii inghinale Dupa operatia clasica& durerea& sen$atia de amorteala& sau urnicaturile sunt mai mult sau mai putin pre$ente& in unctie de atentia pe care chirurgul o acorda unor ner#i din regiunea inghinala. Sectionarea acestora determina aneste$ie %sen$atie de amorteala' sau pareste$ie % urnicaturi' in regiunea inghinala& iar prinderea lor in ligaturi determina durere. 4sadar& mena0area ner#ilor duce la un discon ort minim postoperator. :n ca$ul operatiei laparoscopice& problema aceasta nu e*ista& intrucat nesectionand planurile musculare& ner#ii nu sunt a ectati. Recuperare postoperatorie Regimul alimentar postoperator nu implica nici un fel de restrictii. .ste recomandata mobilizarea rapida a pacientului& aceasta contribuind la recuperarea rapida. Practic& singura restrictie& de pana la o luna& se re era la e ortul i$ic. Dupa cate#a $ile pana la o saptamana de repaus& pacientul isi poate relua ser#iciul. Complicatii postoperatorii posibile: - supuratia plagii %e*trem de rar' - respingerea plasei %e*trem de rar in ca$ul olosirii plaselor de buna calitate' - durere locala %rar' :nchei prin a-mi mani esta optiunea catre inter#entia chirurgicala laparoscopica. <ecuperarea rapida si discon ortul minim postoperator imi 0usti ica aceasta optiune.
CE TREBUIE SA STITI DUPA OPERATIA DE HERNIE INGHINA A!
Adugat la 11 octombrie 2011 de Dr. Gabriel MATEI n categoria Dup operaie//5 comentarii

peratia de !ernie ing!inala e"ectuata prin abord laparo#copic #e e"ectuea$a numai cu ane#te$ie generala% a#t"el incat &eti a&ea ne&oie de o #pitali$are de 2' de ore. Dupa ce inter&entia c!irurgicala #e inc!eie% &eti #ta apro(imati& 1)2 ore% in #alonul po#toperator% iar cand &a &eti putea mobili$a% &eti "i du# in re$er&a dumnea&oa#tra din #ectia de c!irurgie. In general% per#i#ta o durere minima dupa operatie cam 2' de ore% dar care cedea$a la medicamentele antialgice. DIETA

Nu exista restrictii alimentare dupa operatia de hernie inghinala, deci nu veti avea nevoie de regim alimentar. *el mai bine e#te # ncepe+i cu o dieta #c$uta in gr#imi #i #a introduceti in alimentatie o cantitate mai mare de "ibre ,"ructele proa#pete #au cele u#cate)merele% perele% pier#icile% #trugurii% prunele proa#pete -i mai ale# cele u#cate% curmalele% #moc!inele% alunele -i nucile% legumele crude . #alata &erde% #"ecla ro-ie% &ar$a% "a#olea% ma$rea% morco&ii -i ridic!ile% cerealele integrale -i con#umul regulat de lic!ide care accelerea$ tran$itul inte#tinal/. E&ita+i alimentele pra0ite #au alimentele gra#e% cum ar "i #m1nt1na #i #o#urile% in primele $ile de dupa operatie. 2eti multe lic!ide% apa plata #au ceaiuri. INGRIJIREA PLAGII 3an#amentele de la cele 4 mini)inci$ii trebuie #c!imbate la "iecare 2')'5 de ore dupa operatie. 3ute+i "ace du- la 2' de ore dup opera+ie% dar nu "recati pe#te #upra"ata cu #teri)#trip)uri ,e#te de pre"erat #a a&eti pan#ament re$i#tent la apa/. E&ita+i baia #au inotul in primele 6 $ile de dupa operatie. A TI!ITATE "I#I A Incearcati #a mergeti de cel putin trei ori pe $i% plimbari #curte. 7carile nu #unt duntoare ,nu e#te contraindicat urcatul #au coboratul #carilor/. E&itati ridicarea greutatilor mai mari de 4 8g. 7unt inter$i#e acti&itatile obo#itoare% actul #e(ual% p1n dup prima dumnea&oa#tr &i$it de urmrire ,la 6 $ile po#toperator/. 3uteti #a conduceti automobilul imediat dupa e(ternare. Acti&itatea "i$ica inten#a e#te inter$i#a timp de 20)40 de $ile de la operatie ,ridicatul de greutati% e(ercitiile de toni"iere mu#culatura abdominala% etc/. $EDI ATIA 9e+i primi o re+et cu analge$ice #i antiin"lamatorii.

Hernia inghinala
T!ur#da:% ;o&ember 15t!% 2012 < % comentarii

Ce este hernia? 5erniile repre$inta prin de initie iesirea unui organ din ca#itatea in care se gaseste in mod normal %ca#itate peritoneala'& printr-un punct slab de la ni#elul peretelui abdominal. Hernii inghinale : cele mai rec#ente& apar clinic sub orma unor proeminente %um laturi' la ni#elul regiunii inghinale sau scrotului& pacientul remarcand cresterea in #olum a acestuia.4ceste proeminente apar datorita e*teriori$arii organelor abdominale %cel mai rec#ent implicate iind epiplonul& intestinul subtire& colon& #e$ica urinara' printr-un ori iciu al peretelui abdominal cu re$istenta sca$uta.5erniile pot i congenitale %apar de la nastere' sau apar in timpul #ietii %hernii castigate'. 5erniile inghinale sunt mai rec#ente la barbati comparati# cu emeile si incidenta lor creste cu inaintarea in #arsta.:nitial hernia are dimensiuni reduse& abia obser#abila& ulterior creste progresi# in dimensiuni %chiar pana la dimensiuni gigante'.7a si e#olutie in timp& intr-o prima a$a hernia este reductibila %continutul acesteia se reduce spontan in abdomen& sau prin mane#re palpatorii e ectuate de pacient sau medic'& apoi de#ine ireductibila& incarcerata%nu mai BC intraCC in abdomen in urma mane#relor descrise' .:n ultima etapa se strangulea$a %complicatie redutabila ce pune in pericol #iata pacientului daca nu se inter#ine in timp util'.

5ernie inghinala cu herniere de intestin subtire Cauzele aparitiei herniei inghinale : -re$istenta sca$uta a pertelui abdominal = -presiunea crescuta in ca#itatea peritoneala%la supraponderali& dupa e orturi intense si prelungite& ascita' = -tusitori cronici&purtatori de adenom de prostata& constipatii cronic = -bolile consumpti#e&neopla$ii
4

Care sunt principalele simptome ?Daria$a de la o simpla 0ena sau sen$atie de greutate& tractiune& la dureri #eritabile& #ii& accentuate dupa e ort sau ortostatism %stat in picioare prelungit'.:n ca$urile complicate cu strangulare durerile sunt mult mai #ii& cu alterarea starii generale& #arsaturi si meteorism %balonare'& lipsa tran$it intestinal %oclu$ie'-in acest ca$ trebuie inter#enit rapid& riscul de compromitere a organului herniat iind crescut. Care sunt principalele investigatii ? Diagnosticul de hernie se pune clinic.Pacientul este consultat de medicul specialist care remarca ormatiunea din regiunea inghinala si ii aprecia$a caracterele Adimensiuni& orma& consistenta& reductibilitate& durere.4nali$ele recomandate #or i e#ident legate de particularitatea iecarui ca$& de la anali$e simple la probe ce #i$ea$a unctia respiratorie& renala& hepatica& etc..cand e*ista a ectiuni asociate.. Care este tratamentul E Tratamentul herniei este e*clusi# chirurgical aceasta ne#indecandu-se de BCla sineCC& ci din contra a#and o crestere progresi#a in timp cu aparitia de complicatii. De ce sa ma operez si cand ? Binenteles & pentru a e#ita complicatiile care apar in lipsa tratamentului.7el mai bine ar i sa #a decideti pentru o inter#entie cand hernia este de mici dimensiuni& chiar ara simptomatologie& toate riscurile iind mai sca$ute cand hernia este surprinsa precoce.6u ar trebui sa BCasteptatiCC complicatiile si nici pre$entarea la medic. Ce tip de anestezie sa aleg ? :nter#entia chirurgicala se poate reali$a sub aneste$ie locala& rahidiana%#eti i amortit in 0umatatea in erioara acorpului'& sau aneste$ie generala %#eti i adormit complet'.:n general aneste$ia cea mai utili$ata este cea rahidiana pentru aceasta patologie& dar puteti alege ce tip de aneste$ie doriti in urma discutiei cu un medic aneste$ist. Ce posibilitati de tratament chirurgical exista ? Tratamentul chirurgical poate i clasic sau laparoscopic.Scopul tratamentului este pe langa re$ol#area ca atare a herniei si intarirea peretelui abdominal in di#erse modalitati pentru a pre#eni riscul de recidi#a. Pe cale deschisa %clasica'-inci$ia #a i in regiunea inghinala %de ?-Fcm' iar operatiile ca atare practicate asta$i sunt in numar de doua A Tehnica Shouldice%practicata in 7anada& >ntario'-dupa re$ol#area herniei intarirea peretelui abdominal presupune sutura reli$ata la ni#el muscular si apone#rotic in trei planuri. 4ceasta inter#entie este indicata subiectilor oarte tineri sau celor care nu doresc montarea unei plase.Durata operatiei circa F0-90 de minute.procentul de recidi#a -1.?-2 G . Tehnica Lichtenstein 8un gold standard actualmente 8presupune intarirea peretelui posterior al canalului inghinal cu plasa de polipropilena %tesatura sintetica& bine tolerata de organism care o incorporea$a si ibro$ea$a intarind peretele intr-o maniera solida' =plasa se i*ea$a prin sutura la structurile ibroase adiacente BCtension reeCC% ara tensiune'& sau se lipeste cu o substanta gelatinoasa pe ba$a de colagen Tissucol =este indicata in toate tipurile de hernie inghinala =durata operatiei circa ?0 -F0 minute =procentul de recidi#a sub 1 G=nu necesita de obicei drena0.

:nci$ia in hernia inghinala 4spect dupa i*area plasei%@ichtenstein'

5

Pe cale laparoscopica :ndicata initial in ca$ul herniei recidi#ate sau bilaterale&asta$i se practica rec#ent cu aproape aceleasi re$ultate pe termen lung ca si in tehnica @ichtenstein= presupune din start aneste$ia generala& iar gesturile chirurgicale se reali$e$a sub supra#egherea unei camere #ideo %laparoscopul' introdusa in abdomen printr-o inci$ie la ni#el ombilical& si cu a0utorul unor instrumente lungi introduse de asemenea prin alte doua inci$ii.Plasa se #a monta dupa inci$ia si decolarea peritoneului in $ona interesata& #a acoperi ori iciile slabe peretelui abdominal si #a i i*ata cu a0utorul unor agra e metalice sau resorbabile& sau cu a0utorul unui ade$i# biologic. %T4PP-transabdomino properitoneal'.4ceasta inter#entie se poate reali$a de asemenea totalmente e*tra peritoneal %T.P'.<iscul de recidi#a circa 2G.

Plasa pentru hernia pecale laparoscopica

5ernie inghinala operata laparoscopic %T4PP' Ce se intampla practic inainte si dupa operatie ? :n primul rand este necesar un consult care #a stabili diagnosticul si conduita ulterioara.Pentru internare #eti a#ea ne#oie de trimitere de la medicul d#s.de amilie si ade#erinta de salariat care sa ateste calitatea d#s de asigurat.7el mai probabil #eti i spitali$at in $iua operatiei.:ngri0irile preoperatorii presupun epilarea $onei inghinale si un dus cu o solutie antiseptica.Postoperator pacientii operati cu aneste$ie locala pot i e*ternati in aceeasi $i& cei cu alt tip de aneste$ie necesita supra#eghere 22 de ore."irele sau irul de sutura intradermica #or i suprimate in H-10 $ile %pentru reali$area unei cicatrici estetice ar i bine sa eriti $ona respecti#a de ra$ele solare'.3n regim alimentar nu este necesar.<egimul de #iata ulterior implica e#itarea e orturilor i$ice circa 2-, luni.7ontrolul postoperator #a i reali$at dupa prima luna.

&ernia inghinal' ( )oal' de competen*' chirurgical'

*otidian ;a+ional ;r.2005'' din 12 martie 2005

&ernia inghinal' este un de+ect estetic care se strecoar' +oarte +recvent ,n r-ndul popula*iei. Din cau/a locali/'rii, a devenit un su)iect ta)u chiar 0i ,n

timpul consulta*iilor medicale private. Pacien*ii nu reu0esc s' povesteasc' despre aceast' pro)lem' st-n1enitoare alt+el dec-t implic-nd o persoan' ter*', necunoscut', de genul vecin sau +rate, care ipotetic ar +i avut o ast+el de 2ru0ine3. Interviu cu dr. vladimir gligor, 0e+ sec*ie chirurgie la spitalul +eroviar. - Ai putea s ne explicai ce este hernia inghinal? ) =n n+ele#ul larg al cu&1ntului% !ernia e#te ie-irea par+ial #au total a unui organ din ca&itatea #au n&eli-ul #u normal. >ernia nu e#te altce&a dec1t termenul popular de ?gri0@. >erniile ing!inale con#tituie 50)A0 la #ut din toate !erniile. >ernia ing!inal apare atunci c1nd n $ona ing!inal ,-an+ul dintre coap# -i abdomen/% +e#utul abdominal #au o parte din inte#tin coboar printr)un punct #lab al peretelui abdominal% determin1nd apari+ia unei um"lturi #ub piele la ace#t ni&el #au la ni&elul #crotului ,#acul anatomic care prote0ea$ te#ticulele/. Deosebim 2 tipuri de hernii inghinale: indirect i direct: ) !ernia ing!inal indirect #e produce printr)o de#c!idere a canalului ing!inal ce normal trebuie # #e nc!id nainte de na-tere. Acea#t de#c!idere permite ca +e#uturile # coboare prin ace#t canalB ) !ernia ing!inal direct% #upranumit -i C!ernie de #lbiciune@% #e produce datorit #lbirii mu#culaturii n cur#ul &ie+ii #au a mbtr1nirii. ) *ine #u"er mai de# de !erniiD ) >erniile ing!inale indirecte #unt mai "rec&ente la bie+i% deoarece dup cobor1rea te#ticulelor prin canalul ing!inal ori"iciul abdominal al ace#tui canal poate # nu #e nc!id complet. Ea "emei% de a#emenea% !erniile ing!inale indirecte #unt mai "rec&ente dec1t cele directe. - Care sunt cauzele ce duc la formarea herniilor? ) *au$a determinant a apari+iei !erniilor e#te repre$entat de e"ortul "i$ic% care #e n#o+e-te de cre-terea e(agerat ,n e"ortul acut/ #au repetat ,n e"ortul cronic/ a pre#iunii abdominale. E(emple . tu#ea c!inuitoare% con#tipa+ie% urinri di"icile. Mu-c!ii abdominali #cad n ela#ticitate -i re$i#ten+ prin mbtr1nire -i u$ur n cur#ul &ie+ii. Fe#pecti&% la '5 de ani nu trebuie # ne a&enturm # ridicm greut+i enorme cum "ceam la 25 de ani. 4portul practicat ,n mod exagerat +avori/ea/' apari*ia herniilor Atle+ii de$&olt uneori o !ernie determinat de #port% mani"e#tat printr)o durere cronic n regiunea ing!inal cu #au "r #emne de !ernie. Ace#t tip de !ernie apare mai ale# n #porturi ce implic mi-cri repetate% ca% de e(emplu% !oc!ei% "otbal -i teni#. Greutatea corporal cre#cut ,obe$itatea/ mic-orea$ re$i#ten+a peretelui abdominal. 7 "ii &olumino# nu n#eamn c e-ti puternic. 3roce#ul in&er#% #cderea mare -i rapid n greutate prin dieta dra#tic% de a#emenea% pro&oac apari+ia !erniilor. Alte cauze favorizante: ) de"ecte congenitale% adic de la na-tereB ) obe$itateB ) #cdere ponderal marcatB ) #cderea "unc+iei glandei tiroide. *a re$ultat% +e#utul mu#cular de&ine in#u"icient de$&oltatB ) a#cita ) lic!id n ca&itatea abdominalB ) &1r#ta naintatG #cderea tonu#ului mu#cular ,#peci"ic &1r#tei a&an#ate/B ) #e(ulG inciden+a mai mare la brbat ,e"orturi "i$ice mai mari/. u un pic de aten*ie )oala poate +i demascat'5 - Care sunt simptomele bolii? - Simptomele sunt urmtoarele: ) pre$en+a unei um"lturi n $ona ing!inal #au a #crotului la brba+i #au a labiei mari ,"ace parte din organele genitale e(terne ce acoper &aginul/ la "emei. Acea#t proeminen+ poate # apar treptat% progre#i&% n decur# de c1te&a #ptm1ni #au luni #au poate # apar bru#c% dup un e"ort "i$ic ,ridicare de greut+i/% tu#e puternic% aplecare% ncordare #au r1#. =n #tadiile incipiente% !erniile de&in in&i$ibile c1nd per#oana ocup o po$i+ie culcat. A-a !ernie poart denumirea de !ernie reductibilB ) mic di#con"ort p1n la durere n $ona ing!inal #au la ni&elul #crotului. Di#con"ortul cre-te la aplecare #au la ridicarea de greut+i -i di#pare n po$i+ie culcat. Multe !ernii n# nu determin nici o durere. Dac n# apare o durere bru#c% inten#% a#ociat cu grea+ -i &om% atunci #e poate #u#pecta una din complica+iile !erniilorB ) #en$a+ie de greutate% um"lare% de +inere #au de ar#ur n $ona !erniei% a #crotului #au a interiorului coap#ei.

=n #tadiile a&an#ate% di#con"ortul e#te din ce n ce mai mare% pacien+ii nu mai pot # tu-ea#c% # #trnute% # aib #caun normal% mic+iunile de&in "rec&ente% au dureri n $ona ing!inal n timpul actului #e(ual. Complicaiile cel mai des nt!lnite: ) ncarcerarea !erniei . con+inutul !erniei #e poate bloca ,ncarcera/ n #acul !ernieiB ) #trangularea !erniei ) dac o an# inte#tinal ,o por+iune de inte#tin/ e#te prin# "oarte #tr1n# n !ernie% circula+ia #1ngelui ctre acea#t parte din inte#tin #e poate opri ,#trangulare/ -i +e#utul inte#tinal re#pecti& #e di#truge -i moare. >ernia #trangulat e#te o urgen+ medical ma0or. - Care este tratamentul? ) 7ingura po#ibilitate de &indecare a !erniei e#te inter&en+ia c!irurgical. Mul+i c!irurgi recomand opera+ia reparatorie a !erniei ing!inale pentru a pre&eni apari+ia #trangulrii c!iar -i atunci c1nd acea#ta nu determin #imptome. Actual% indi"erent de "orma !erniei #e "i(ea$ o pla# #pecial la ni&elul de"ectului care "orti"ic peretele -i reduce la $ero numrul de re&eniri ale !erniei. Ea a 2)a $i dup opera+ie% pacientul poate # #e mi-te% iar la #curt timp e#te de0a e(ternat aca#. - Este eficient purtarea de corsete? ) 3entru o !ernie ing!inal% inter&en+ia c!irurgical e#te #ingurul tratament medical e"icient. 3urtarea de cor#ete #au br1ului ,de piele% l1n/ uneori e#te de "olo#% dar pentru #curt timp -i doar pentru controlul !erniilor mici% directe. Dac e#te ne&oie de un cor#et pentru ameliorarea #imptomelor unei !ernii ing!inale% acea#ta n#eamn c de0a inter&en+ia c!irurgical e#te nece#ar. - Care sunt metodele de profilaxie? ) Ma0oritatea !erniilor ing!inale nu pot "i pre&enite% mai ale# la #ugari -i la copiii mici. "a aduli# unele hernii pot fi prevenite prin urmtoarele msuri: ) e&itarea cre-terii n greutate. 7e recomand men+inerea unei greut+i corporale normale prin diet -i e(erci+iu "i$icB ) e&itarea pierderilor mari -i rapide n greutate ,diete #e&ere/. 3rogramele de #cdere ponderal rapid determin o pierdere n proteine -i &itamine nece#are "or+ei mu#culare% ceea ce determin o #lbiciune a mu#culaturii abdominaleB ) oprirea "umatului. Tu#ea cronic a "umtorului cre-te ri#cul de a de$&olta o !ernieB ) e&itarea con#tipa+iei -i ncordrii n timpul mi-crilor inte#tinale #au a urinrii. =ncordarea cre-te pre#iunea n interiorul abdomenuluiB ) ridicarea corect de greut+i% prin "lectarea genunc!ilor -i nu a #pateluiHHH - V mulumim mult i recomandm tuturor persoanelor care sufer de aceast boal s se adreseze la medicul chirurg ct mai curnd Complicaiile herniei pot prezenta un pericol real pentru !ia

ALIMENTATIA IN CONSTIPATIE
7onstipatia este o boala in care materiile ecale %scaunul' sunt eliminate cu intar$iere sau incomplet. :n constipatie& scaunul are aspect uscat& ragmentat in orma de bile& eliminate cu greutate. 7onstipatia este de cele mai multe ori cronica& adica durabila si nedureroasa. > alimentatie nepotri#ita poate da nastere constipatiei. :n mod obisnuit& scaunul este ormat in mare parte din resturile alimentare neabsorbite in intestin. .le sunt adunate intr-o masa de materii ecale& care stimulea$a peretele intestinal in e*ecutarea miscarilor de e#acuare. 4ceste resturi mai ser#esc drept teren pentru de$#oltarea microbilor intestinali& care produc ga$e si aci$i de ermentatie ce stimulea$a si ele miscarile intestinale. :n schimb o alimentatie ormata din ainoase de calitate superioara& dulciuri& carne si bran$a& adica o alimentatie lipsita de legume si ructe si deci saraca in resturi #egetale& intar$ie e#acuarea. 7onstipatia poate i datorita si slabirii puterii de e#acuare a materiilor ecale. 4ceasta depinde de orta de contractie a muschilor abdominali care marind presiunea in interiorul abdomenului& determina e#acuarea scaunului. .*ista boli in care se produce slabirea ortei de contractie a acestor muschi. 4sa se intampla in obe$itate& sarcini repetate& slabire mare si brusca. :n ca$urile de constipatie obisnuita este indispensabila tratarea bolilor care slabesc puterea de contractie a muschilor abdominali& acolo unde e*ista. :n marea ma0oritate a ca$urilor insa& constipatia poate i in#insa printr-o dietetica potri#ita& care sa urni$e$e intestinului su iciente resturi alimentare si sa a#ori$e$e ast el e#acuarea regulata si usoara.

:n general& regimul in constipatia simpla #a trebui sa cuprinda lichide reci in cantitate mare care sa e*cite peristaltismul %miscarile' intestinal& alimente bogate in celulo$a %legume& ructe& legume uscate& paine neagra& ulgi de o#a$'& care maresc bolul ecal si usurea$a ermentatia producand aci$i organici& dulciuri concentrate caA miere& dulceata& gem si deasemenea lacto$a care a#ori$ea$a producerea ermentatiilor intestinale= o cantitate crescuta de grasimi pentru a e*cita secretia si e*cretia bilei si implicit contractiile intestinului= alimente bogate in #itamina B1& ca dro0die de bere si paine neagra. Alimentele indicate in constipatia simpla sunt urmatoareleA BauturiA reci si indulcite& in special baute dimineata pe stomacul gol= suc de ructe& citronada& ceai de maces& lapte %daca se tolerea$a'& lapte batut si iaurt cu $ahar. Supe si ciorbeA supe reci de ructe& borsuri de $ar$a#at& de carne& de peste cu legume taiate in bucati mari sau ciorbe acrite cu $eama de #ar$a murata. 7arne si mancaruri cu carneA carne de orice el& grasa& gatita cu legume si sosuri& snitel& carne in#elita in oaie de clatita. PaineA graham %tarate'& neagra %amidon si celulo$a' cel putin 200 g pe $i. /e$eluriA salam& toba& a umaturi. PesteA peste gras& peste sarat& pra0it& uneori a umat. >uaA omleta& 0umari& ochiuri sau oua in preparate Bran$eturiA ermentate& grase sau sarate. IrasimiA de orice el& slanina& untura& maione$a. Jar$a#aturi si legumeA de orice el& in special ca salate de cruditati& rase pe ra$atoare& ierte in ciorbe& borsuri& ca legume asortate& legume pane& carto i sub orice orma& legume uscate %linte& ma$are& asole'& consumate ca garnitura langa carne. "ructeA crude& de orice el& consumate cu coa0a& dulci& bogate in $ahar& mai ales ructe cu samburi& cirese& corcoduse& caise& prune& piersici& $meura& ragi %se #or consuma ara restrictii la mese si intre mese& pe stomacul gol'. "ructe uscateA compot de ructe uscate& prune& curmale& sta ide& ructe oleaginoase %nuci& alune& migdale& smochine'. Deserturi A inghetata& pra0ituri cu ructe& cu nuci& alune& oieta0& aluaturi dospite& aluaturi proaspete& clatite& gogosi& bacla#a& marmelada& dulceata& miere& compot din ructe ierte cu coa0a. 7ondimente A dupa gust& sare& mustar& hrean& otet& ceapa& muraturi& putin piper& dro0die de bere in supe& ciorbe& in sosuri& in pireuri sau in di#erse creme %pentru aport oarte important de #itamina B1'. Alimentele contraindicate pentru bolna#ii cu constipatie simpla sunt urmatoareleA BauturiA bauturi calde& cacao cu apa& ceai de menta& #in rosu& suc de a ine& lapte daca are e ect constipant %se #a adauga lacto$a' SupeA de ainoase& in mod special cea de ore$& supa de morco#i& bulion simplu de carne. 7arneA slaba& ripta sau iarta in cantitati mari& pi tie de carne slaba. Bran$eturiA cas& urda& nesarate& bran$a de #aci proaspata. PaineA alba& pra0ita. "ainoaseA budinca din ore$& din gris& din macaroane& preparate cu carne iarta& cu telemea desarata si cu grasime putina %budincile uscate de ainoase'. @egumeA pireu de morco#& su leu de morco# cu bran$a "ructeA pireu de gutui& gutui coapte& sucuri de a ine. DeserturiA ciocolata& gelatina de gutui& de cacao& de ciocolata& de ceai rusesc& de #in rosu %contin tanin cu e ect constipant'& peltea de gutui& aluaturi uscate cu putina grasime& budinci dulci uscate& din gris sau alte paste ainoase.
9

Dr" Ro#ana Popesc$

Dieta in constipatia cronica

Dieta in constipatia cronica

Constipatia cronica habituala .ste o boala ce se mani esta printr-o e#acuare intar$iata si insu icienta a continutului intestinal. Bolna#ul are scaune rare& la 2-2 $ile& in cantitate redusa. 7onstipatia este in general o tulburare unctionala %constipatia obisnuita& habituala'& pro#ocata ie de scaderea tonicitatii musculaturii intestinale %constipatia atona'& ie de contractura acestei musculaturi %constipatie spastica'. Poate pro#oca dureri de cap& indispo$itie& lipsa de apetit. Sunt indicateA regim alimentar& sucuri& ceaiuri& apiterapie& comprese& masa0& gimnastica medicala& electroterapie& acupunctura& presopunctura& tratament balneoclimateric. Regim alimentar: a' :n constipatiile ara complicatii se indica un regim alimentar bogat in celulo$aA asole #erde& do#lecei& banane& ma$are pasata& morco#i& telina& s ecla& ste#ie& carto i& salata #erde& sparanghel& leguminoase. Se #a da o atentie deosebita salatelor. "ructele uscateA prune& caise& piersici& #or i tinute in apa inainte de a i consumate. @eguminoasele uscate % asole& ma$are& linte& bob'& #or i mancate de cei ce le tolerea$a. Sant permise dulciurile si compoturile %dulceata& marmelada& magiunul& mierea'. Painea& in cantitate de 200-2?0 g pe $i& #a i neagra sau integrala. >re$ul& bine iert si pastele ainoase sunt permise in cantitati mici. >re$ul #a i inlocuit cu ulgi de o#a$. > lingura de tarate& in compot& la s arsitul meselor. :aurtul& laptele batut si che irul de o $i& amestecat cu miere. 7arnea este indicata numai in cantitati strict necesare. Se pre era carnea grasa& pestele sarat. Irasimile #or i permise sub orma de smantana& galbenus de ou& ulei de porumb sau de loarea soarelui. @ichidele sa se consume in cantitati mari& 1?00-2000 ml pe $i apa& plus ceaiurile medicinale cu actiune la*ati#a si bauturile ga$oase. .ste permisa inghetata& ca si bauturile de la gheata. Sa se consume ructe in cantitati mari& cu coa0a& ?00-H00 g pe $i& di#i$ate in trei portii.

b' :n constipatiile cu complicatii se indica un regim alimentar ormat dinA legume cu celulo$a ina %do#lecei& asole #erde ina& morco#i sub orma de pireuri'& salata cruda oparita in cantitati mai mici& ructe sub orma de sucuri& compoturi& e#itanduse co0ile= carnea slaba iarta sau ripta la gratar& rasol& muschi& icat %tocata si iarta&
10

ca perisoare si mititei la gratar& ara $garciuri si ara condimente'& bran$a de #aci& cas& urda& s#aiter& paine alba rece sau pra0itaA grasimi numai sub orma de unt sau ulei. @ichidele se #or consuma numai dupa necesitate. Se #or e#ita bauturile ermentate si reci& de asemenea si inghetata. Pe masura ameliorarii tulburarilor in lamatorii se #or permite dupa tolerantaA iaurt& lapte batut& carto i& sub orma de pireu& salata #erde cruda. Fructe cu actiune impotriva constipatiei: caise& cirese& coaca$e& ragi& mere& masline& piersici& prune& pere& #isine& struguri& portocale& smochine& pepene& galben si #erde. Legume anticonstipatie: asmatui& castra#ete& ceapa& do#leac& leustean& ma$are& macris& patlagele #inete& pra$& spanac& tomate. Sucul de dovleac. Se obtine din do#leci proaspeti& sanatosi& bine copti& dar nu trecuti. Se prepara ca si cel din colita de putre actie& ca si bautura din do#leac iert.

Ceaiuri
-Cortex Frangulae %coa0a de crusin'. .ste principala planta la*ati#a. 6u da obisnuinta. .ste oarte buna si in constipatiile cronice. Se oloseste coa0a uscata& de cel putin un an #echime. Se oloseste ca decoct& cu o lingura coa0a oparita& la o cana de apa ierbinte. Se lasa in repaus o 0umatate de ora& apei se ierbe la oc domol& 1?,0 minute. Se bea caldut& indulcit eu miere& seara la culcare= sau pulbere& 2-, #ar uri de cutit pe $i. -Radix Cichorii. %radacina de cicoare'. Se beau 2-, cani pe $i dintr-o in u$ie& cu o lingurita la o cana. -Folium Fraxini % run$e de rasin'. Se beau 2-, cani pe $i dintr-o in u$ie& cu l-2 linguri la cana. -Folium Cynarae % run$e de anghinare'. :n special& in constipatiile datorate unor dis unctii hepatice. Se beau 2-, cani pe $i& dintr-o in u$ie& cu o lingurita la cana. - erba Convolvuli %#olbura'. 4re actiune purgati#a. :n u$ie& cu doua lingurite la cana ce se bea pe stomacul gol& dimineata. Tinctura& din 20 g macerat& 10 $ile in 100 ml alcool de 90K& din care se iau 2-2 linguri cu sirop sau miere& dimineata& pe stomacul gol= sau pulbere din care se iau doua #ar uri de cutit& cu miere& dimineata pe stomacul gol. -Semen Lini %seminte de in'. 4u actiune mecanica& datorita mucilagiilor& chiar in constipatiile rebele. Se iau l-2 lingurite de seminte& cu putina apa& de pre erinta seara& la culcare.

11

-Semen Sinapis albae %seminte de mustar'. Se #or lua intregi& cu putina apa& incepand cu o lingurita& a0ungandu-se progresi# la o lingura. 6u se #or ace insa tratamente indelungate si nu se #or da la copii. -Ceai laxativ! "lafar. Decoct& prin ierbere timp de ,-2 minute& cu o lingura la cana. Se bea seara la culcare in constipatiile rebele se mai bea dimineata& o cana pe stomacul gol. -"ulbere laxativ-purgativa. .ste compusa din coa0a de crusin& run$e de rasin& radacina de cicoare& radacina de lemn dulce& enicul. Se ia o lingurita& amestecata cu putina apa& dimineata. Do$ele se maresc sau se micsorea$a in unctie de e ecte.

Apiterapie
#ierea de albine. 100g& in 2-, repri$e pe $i& de pre erinta cu suc de mere. "olen. Dindeca constipatiile cele mai rebele. Se ia cate 20 g& $ilnic. Se bea cu apa indulcita cu miere. > cura durea$a o luna. Se ace pau$a doua luni si se repeta. Se poate repeta de patru ori pe an& o data la iecare trimestru. $loe. 3n #ar de cutit& la un s ert de litru de apa& amestecat cu 1-2 linguri de miere. 4cest amestec se ierbe trei minute. Se iau $ilnic trei linguri& inainte de mese.

Hidroterapie
7omprese calde& cu termo or& cataplasme cu para ina sau tarate& aplicate pe abdomen& dupa mesele principale& ca si compresele Prissnit$& aplicate pe abdomen timp de 1-2 ore& in constipatiile cu dureri. #esa%ul abdomenului care se e*ecuta cu mana& stand in pat& timp de 10-20 minute& dimineata si seara& de la dreapta la stinga abdomenului. Se e*ecuta timp de 2-F saptamani. #ersul pe %os in aer liber& curat& cate o ora in iecare $i.

Gimnastica medicala
.*ercitiul :A culcat pe spate& pe un co#or sau pe o canapea tare& membrele superioare sunt intinse pe langa corp& iar membrele in erioare alaturate& tot intinse& in timpul doi se ridica ambele membre in erioare alaturate& spre linia #erticala si se cauta sa se apropie cat mai mult de piept& in timpul trei& se re#ine la po$itia de plecare. Se repeta de 10-1? ori. .*ercitiul ::A culcat pe spate& membrele superioare sunt intinse pe langa corp& in continuarea trunchiului& in timpul doi se ridica progresi# corpul si bratele& spre linia #erticala& apoi se apleaca inainte& in asa el ca mainile sa a0unga la #ar urile picioarelor& in timpul trei se re#ine la po$itia initiala& Se repeta de 10-1? ori. Sa se

12

practice de doua ori pe $i dimineata si seara. <e$ultatele incep sa se arate dupa 1?20 de $ile.

Electroterapie
Solux! pe abdomen 10-1? minute $ilnic= 10-1? sedinte pe serie= in constipatiile spastice. &nde scurte trans#ersal& un electrod abdominal si altul lombar& ?-10 minute do$a& F-10 sedinte pe serie.

Interferentiali
a' orma atonaA doua placi la ni#elul ombilicului %100 200 cmp' si doua placi pe spate= intensitate usoara& 10-1? m4= rec#enta rapida& 20 minute si spectru& intensitate usoara& 10 minute. @a doua $ile cate o sedinta= total 10 sedinte pe serie. b' orma spastica si mi*taA patru placi& care incon0oara cadrul colic& intensitate usoara sau mi0locie& 10-20 m4= rec#enta lenta& sub 1? si spectru cu intensitate orte& peste ,0 minute& la doua $ile o sedinta= total& 10 sedinte pe serie. Acupunctura la ni#elul punctelor '()! S,F& S"*. Presopunetura prin metoda 0apone$a SihatsuL. 4ceasta metoda consta din presiuni continui& cu pulpa degetului aratator sau mare& a punctului ce se a la in osa iliaca stanga& la un lat de palma de regiunea inghinala. Se presea$a cu pulpa degetului timp de ?-9 secunde& dupa care urmea$a o pau$a de ,-2 secunde si asa se repeta timp de trei minute. Dupa o pau$a de trei minute& cel su erind bea un pahar cu apa sarata si merge la toaleta. %/etoda lui T. & 6amiMoshi' Tratament balneoclimateric Se recomanda i$#oarele clorurate din statiunile Baltatesti& Ba$na& Baile 5erculane %5ercule si 5ygeea'& Someseni& >lanesti. De asemenea& se recomanda apele sul atate sodice si magne$iene de la :#anda= se recomanda& mai ales& apele slab minerali$ate de tip Narlsbad& bicarbonatate - clorosodice din Slanic /oldo#a= apele sul uroase-clorurate mi*te& 7alimanesti 1F si i$#oarele& mai concentrate& din >lanesti= apele termale l /ai= Baile "eli*& in aplicatii e*terne si interne si cele din localitatile de interes local ca "isiti %0ud. Bu$au' si Dilcele %7o#asna'. Tratament Dupa e*cluderea oricarei boli organice care sa necesite inter#entie chirurgicala sau alta inter#entie medicala de urgenta& pentru tratamentul constipatiei cronice este necesara si de cele mai multe ori si su icienta& corectarea regimului de #iata care conditionea$a aceasta a ectiune. :ngri0irile medicale trebuie centrate pe schimbarile in dieta si e*ercitii i$ice mai degraba decat pe adminsitrarea de tratmente medicamentoase cu e ect la*ati#& proMinetic clisme sau supo$itoare& care realmente pot inrautati problema& mai ales la copii& care percep aceste tratamente ca iind agresi#e. Dieta detine un rol oarte important in acest ca$. :n tratamentul constipatiei se recomanda obisnuit schimbari in dieta& in sensul cresterii aportului $ilnic de ibre& lichide si glucide. 7arbohidratii cu structura comple*a si $aharurile neabsorbabile %sorbitol' sunt continute in numeroase ructe %prune& pere& mere'. 4cesti carbohidrati #or creste rec#enta scaunelor prin cresterea cantitatii de apa din
13

materiile ecale. Pe de alta parte& studiile la copii nu au aratat o imbunatatire spectaculoasa a controlului bolii prin suplimentarea dietei cu lichide& carbohidrati neabsorbabili sau administrarea de ibre& comparati# cu o dieta echilibrata& care sa includa cereale integrale& legume si ructe si o cantitate su icienta de lichide. Dintre legumele cu rol important in controlul constipatiei sunt cele cu continut bogat de ibre si anumeA spanacul& sparanghelul& salata #erde& broccoli& #ar$a de Bru*elles& morco#ii proaspeti %sucul de morco#i este recunoscut a a#ea e ect la*ati#& pe cata #reme morco#ul iert este intrebuintat pentru tratamentul diareei'& ma$area& asolea #erde& do#leceii. De asemenea& in dieta recomandata pentru tratamentul constipatiei pot i incluseA citricele& Mi;i& ananas - in compot sau proaspat& piersicile& nectarinele si nu in ultimul rand painea integrala& de tip Iraham& sau painea de secara. Se recomanda e#itarea alimentelor recunoscute ca a#ori$and constipatia dintre care putem enumeraA ore$ul iert& pastele& painea alba& mesele compuse aproape in totalitate din uscaturi %carne - gratar& paine& paste'& bran$eturilor dietetice %bran$a de #aci& urda& sau chiar telemea& acestea din urma putand i inlocuite e icient cu bran$eturi ermentate - bran$a topita& casca#al etc.'. De asemenea& trebuie e#itate din programul nutritional al pacientului constipat toate alimentele si bauturile negre %care contin cacao& ca ea sau co eina sub orice orma - atentie la bauturi de tip LteaL sau bauturile energi$ante care& ma0oritatea au un continut oarecare de co eina -& taninuri - #inul rosu'. De notat este aptul ca& la pacientii ara sensibilitate do#edita la proteina laptelui de #aca& se pot recomanda& pentru pre#enirea constipatiei& iaurturi dietetice& inclusi# cele care contin @actobacillus Bi idus. /ierea& datorita unui bogat si #ariat continut in $aharuri& poate i si ea intrebuintata penttru tratamentul constipatiei. @a adult& este necesar sa ie e#aluate si e#entualele complicatii sau comorbiditati ale constipatiei& care pot a#ea in luenta asupra e#olutiei bolii= pentru boala hemoroidala este necesara o abordare agresi#a& dietetica %suplimentarea cu ibre& cresterea aportului de lichide& e*ercitii i$ice& scaderea consumului de ca ea si alcool' si medicamentoasa& inainte de a propune inter#entia chirurgicala. :n acelasi sens& isurile anale& trebuie tratate initial dietetic si medicamentos deoarece s-a constatat ca ma0oritatea raspund la tratament conser#ator& in schimb abcesele perirectale si istulele anale sunt complicatii ale constipatiei la adult care nu raspund la tratamentul medicamentos si necesita inte#entie chirurgicala. Se considera ca solutia pentru a trata ma0oritatea pacientilor cu constipatie cronica este corectarea de icientelor dietetice. "ibrele sunt continute intr-o serie de legume& ructe si cereale care& din punct de #edere nutritional& sunt superioare administrarii de concentrate de ibre. De obicei insa& pacientii sunt mai putin complianti la incercarea de a schimba regimul de #iata decat la administrarea $ilnica a unui supliment de ibre. De retinut insa& ca suplimentarea cu ibre este utila in controlu constipatiei cronice. .*ista consideratii teoretice care sustin aptul ca un aport corespun$ator de ibre #a accelera procesul de ermentatie la ni#elul colonului si conduce la cresterea cantitatii de aci$i grasi cu lant scurt in lumenul colonic urmat de reglarea tran$itului intestinal. 4portul de lichide pare sa repre$inte cheia tratamentului. Pacientii trebuie s atuiti sa consume minim H pahare cu apa in iecare $i. @a copil&
14

constipatia poate i precipitata de proteinele din laptele de #aca %a irmatie ba$ata pe studii internationale multicentrice'& ceea ce ar 0usti ica intrerurperea alimentatiei cu lapte de #aca si inlocuirea cu un produs dietetic. :n consecinta& laptele si deri#atele de lapte trebuie contraindicate& daca se constata ca ar a#ea un rol& ie el si minim in etiologia constipatiei. @a anumite populatii& insa& ma0oritatea lichidelor consumate intr-o $i o repre$inta ca eaua& ceaiul sau alcoolul= pacientii trebuie acuti sa inteleaga ca aceste practici sunt contraproducti#e& deoarece aceste produse au in principal e ect diuretic si& datorita unui continut destul de ridicat in taninuri& precum si continutului de co eina& ele pot incetini considerabil tran$itul intestinal& conducand la un e ect opus. De aceea& specialistii recomanda o reducere a consumului de ca ea& ceai sau alcool la minim& compensand cu un pahar de apa suplimentar la iecare cana de ca ea sau ceai sau la iecare pahar de #in. .*ista anumite studii care recomanda& pentru o perioada scurta de timp& o nutritie e*clusi# lichidiana& cu oarte putine re$iduuri= acest tip de dieta poate i recomandat pacientilor cu sindrom obstructi# intestinal care& dintr-un moti# sau altul& nu au indicatie chirurgicala. @a copii s-a presupus la un moment dat ca suplimentarea dietei cu ier ar putea i raspun$atoare de instalarea constipatiei& apt nesustinut de studiile ulterioare= deci& practic& nu este necesara instituirea unei diete sarace in ier. .*ista studii contro#ersate si cu re$ultate contradictorii in ce pri#este rolul e*ercitiilor i$ice in tratamentul si pre#enirea constipatiei. >ricum& sunt incura0ate e*ercitiile de gimanstica aerobica& dar in limite re$onabile. De asemenea un regim de #iata organi$at& cu ore sau perioade relati# i*e re$er#ate pentru de ecatie& un el de LeducatieL particulara a re le*ului de de ecatie pot i recomandate pacientilor suspectati de predominenta componentei psihogene in patogenia constipatiei. Pacientii trebuie totdeauna atentionati in ce pri#este e ectul de incetinire a tran$itului intestinal al unor medicamente %unele antihipertensi#e - la adulti sau unele reglatoare ale motilitatii intestinale - la copii' si in anumite situatii& recomandate de medic& aceste tratamente pot i intrerupte sau se recomanda inlocuirea medicatiei respecti#e cu un produs cu e ect similar. :n conclu$ie& desi traim intr-o lume stresanta& de$ordonata& desi multi dintre noi a#em slu0be solicitante& care ne ocupa cea mai mare parte a timpului& un regim de #iata regulat& o alimentatie bogata in ibre& glucide& bogata in legume si ructe& o acti#itate i$ica moderata %sau cel putin e#itarea sedentarismului'& un aport corespun$ator de lichide& pot i de mare a0utor& daca nu determinate& in pre#enirea si controlul constipatiei cronice. 4tunci cand dieta nu stapaneste e icient boala& poate i recomandat un tratament la*ati# usor sau chiar mai agresi#& urmarind e#itarea aparitiei complicatiilor si mai ales intar$ierea momentului si a indicatiei inter#entiei chirurgicale.

15