Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Exercitiile de mobilizare a nervilor periferici au facut tot timpul parte din managementul sindroamelor de entrapament localizate la nivelul membrului superior, fie ca vorbim de sindromul de tunel carpian, sindromul de tunel cubital sau radiculopatia cervicala nonacuta. Scopul acestor exercitii introduse acum mai bine de 25 de ani, este de a mobiliza nervii in sine sau structurile inconjuratoare precum muschii sau articulatiile.
Plexul brahial:
- ia nastere prin unirea ramurilor anterioare ale nervilor spinali C5, C6, C7, C8 si T1 .
-Radacinile anterioare ale nervilor C5 si C6 formeaza trunchiul superior, radacina nervului C7 formeaza trunchiul mijlociu iar radacinile nervilor C8 si T1 formeaza trunchiul inferior. -Fiecare trunchi prezinta doua diviziuni: una anterioara si una posterioara. -Diviziunile anterioare ale trunchiului superior si mijlociu formeaza fasciculul lateral iar diviziunea anterioara a trunchiului inferior formeaza fasciculul medial. -Diviziunile posterioare ale celor trei trunchiuri formeaza fasciculul posterior.
Fasciculul lateral da nastere nervului musculocutan si radacinii laterale a nervului median. Fasciculul medial da nastere nervului ulnar, radacinii mediale a nervului median, nervului cutanat brachial median si nervului cutanat antebrahial median. Fasciculul posterior da nastere nervului radial si nervului axilar
N. Median
- ia nastere prin unirea a doua ramuri, una provenita din fasciculul lateral iar cealalta din fasciculul medial. Traiect: dupa formare ajunge la nivelul bratului pe marginea inferioara a muschiului rotund mare, apoi coboara vertical printre muschiul biceps brahial si muschiul brahial avand medial artera brahiala pana la nivelul fosei cubitale. La nivelul antebratului, nervul median pleaca din fosa cubitala si trece printre cele doua capete ale muschiului rotund pronator, continuandusi traiectul profund printre muschii flexor superficial si flexor profund al degetelor pentru a aparea superficial intre muschiul flexor superficial al degetelor si lung pronator al policelui. La nivelul mainii ajunge prin tunelul carpian impreuna cu tendoanele muschilor flexor superficial al degetelor, flexor profund al degetelor si flexor lung al policelui.
N. Median
Inervatie motorie: - La nivelul antebratului nervul median inerveaza toti muschii flexori ai antebratului cu exceptia muschiului flexor ulnar al carpului si fibrelor din muschiul flexor profund al degetelor alocate degetelor 4 si 5 ( inervatie asigurata de nervul cubital). - La nivelul mainii inerveaza primii doi muschi lombricali ( muschii lombricali laterali) si muschii eminentei tenare (scurt abductor al policelui, scurt flexor al policelui si opozantul policelui). Inervatia senzitiva: - La nivelul mainii nervul median realizeaza inervatia cutanata a 2/3 laterale din fata palmara, fata palmara a degetelor 1,2,3 si jumatate laterala a inelarului, iar pe fata dorsala a degetelor, pielea corespunzatoare ultimelor doua falange ale degetelor 2 si 3 si jumatatea laterala a inelarului.
Lezarea N. Median
Nu se pot executa miscari de pronatie Este compromisa partial flexia mainii Nu se pot executa miscari de opozitie ale policelui Nu se pot executa miscari de flexie ale ultimelor doua falange ale indexului si mediusului - Pierderea sensibilitatii in teritoriul cutanat al nervului median - Mana capata o atitudine caracteristica Mana simiana (policele situat in planul celorlaltor degete) NIVEL LEZIONAL: - Deasupra articulatiei cotului lezarea la acest nivel determina pierderea pronatiei si pierderea partiala a flexiei mainii la nivelul articulatiei radiocubito-carpiene. - La nivelul antebratului Sd. de muschi rotund pronator sd. de entrapament la nivelul articulatiei cotului ce determina aparitia asa-zisei Maini binecuvantate sau Hand of Benediction.
- La nivelul mainii Sd. de tunel carpian urmare a oricarui proces inflamator, degenerativ sau inlocuitor de spatiu la nivelul tunelului carpian ce determina cresterea presiunii si comprimarea nervului median la acest nivel. determina paralizia muschilor lojei tenare cu atrofie ulterioara, pierderea flexiei si opozitiei policelui, fixarea policelui si a indexului in adductie si hiperextensie, pierderea sensibilitatii in teritoriul nervului median. Semnul Tinel - cel mai precoce semn clinic in sd. de tunel carpian, ce consta in percutia cutanata la nivelul articulatiei radio-cubito-carpiene pe fata anterioara. Este pozitiv daca la percutie apar parestezii sau durere in teritoriul nervului median.
Exercitii de gliding/sliding reprezinta exercitii de kinetoterapie in care se urmareste alungirea nervului la nivelul unei articulatii concomitent cu scurtarea lui la nivelul unei articulatii adiacente. Exercitii de tensionare (tensioning) reprezinta exercitii de kinetoterapie in care se urmareste cresterea tensiunii pe minim doua articulatii adiacente prezente pe traiectul nervos. Exercitiile de gliding/sliding determina o cursa longitudinala mai mare decat cele de tensionare, fiind asociate deasemenea cu o crestere minima a tensiunii la nivelul nervului. Drept urmare exercitiile de gliding/sliding sunt mai putin agresive fata de cele de tensionare, fiind astfel mai adecvate conditiilor acute in care mobilizarea este permisa. Atat exercitiile de gliding/sliding cat si cele de tensionare pot fi facute si in preoperator dar si postoperator cu o singura conditie ce impune sistarea lor, si anume aparitia durerii sau a paresteziilor in timpul efectuarii exercitiilor.
Comentarii: Se plaseaza un elastic peste degete, inclusiv police, cu articulatia pumnului in pozitie neutra, si se executa miscari de abductie si adductie ale degetelor . Daca rezistenta elasticului devine prea mica, se mai poate adauga un elastic suplimentar.
Palmele lipite!
Comentarii: Palmele asezate fata in fata, unite pe toata suprafata lor, articulatia cotului la un unghi de 45. Se executa miscari in sensul gravitatiei, fara a dezlipi palmele si pana la aparitia senzatiei de tensiune, apoi se revine in pozitia initiala. Exercitiul se opreste in cazul aparitiei durerii sau paresteziilor.
Comentarii : Pacientul asezat cu fata la un perete, bratul la 45 deasupra nivelului umarului, antebratul in extensie maxima pe brat si palma lipita de perete pe toata suprafata sa. Se executa miscari gravitationale, fara a dezlipi palma, cu mentinerea articulatiei cotului in extensie maxima, pana la aparitia senzatiei de tensiune, apoi se revine in pozitia initiala. Exercitiul se opreste in cazul aparitiei durerii sau paresteziilor.
Exercitiul 4
Impiedicarea ascensionarii umarului odata cu executarea exercitiului
Rotatie externa
Comentarii : Pacientul cu bratul lipit de corp, umarul in rotatie externa, antebratul in extensie maxima pe brat, articulatia pumnului in extensie si rotatie externa maxima. Examinatorul mentine cu o mana articulatia pumnului in rotatie externa maxima prin sustinerea indexului si mediusului la nivelul soldului, iar cu cealalta impiedica ascensionarea umarului odata cu executarea exercitiului.
Continuare Exercitiul 4
Comentarii : Pacientul este rugat sa faca miscari de balans ale capului, de pe un un umar pe celalalt , incepand cu umarul contralateral membrului cu care se lucreaza. Miscarile se executa cu o frecventa scazuta , cautandu-se aparitia senzatiei de tensiune. Exercitiul se opreste in cazul aparitiei durerii sau paresteziilor.
Exercitiul 5 Ciclul 1
Comentarii : Pacientul cu bratul lipit pe langa corp si antebratul in extensie maxima pe brat, executa miscari de extensie ale mainii pana la aparitia senzatiei de tensiune, apoi revine cu mana in pozitie neutra a articulatiei pumnului. Miscarile se fac cu fracventa scazuta.
Exercitiul 5 Ciclul 2
Rotatie externa
Extensie maxima
Extensie maxima
Comentarii : Plecand de la pozitia din ciclul 1 ( bratul in rotatie externa, antebratul in extensie maxima pe brat, articulatia pumnului in extensie maxima) se aduce bratul prin anteflexie la nivelul umarului si apoi se revine in pozitie initiala.
Exercitiul 5 Ciclul 3
Comentarii : Plecand tot de la pozitia din ciclul 1, se aduce bratul prin anteflexie la 45 intre nivelul umarului si verticala, apoi se face balansul capului pe umarul contralateral membrului cu care se lucreaza, pana la aparitia senzatiei de tensiune, apoi se revine in pozitie initiala. Exercitiile se fac cu frecventa mica. Exercitiile se opresc in cazul aparitiei durerii sau paresteziilor.
Exercitiul 6
Policele lipit de index Mana stransa in pumn
Pozitie neutra
Pozitie 1
Pozitie 2
Comentarii : Bratul pacientului lipit de corp, mana la nivelul fetei si articulatia pumnului in pozitie neutra cu policele lipit de index. Pornind de la aceasta pozitie pacientul strange mana in pumn mentinand policele lipit de index.
Continuare Exercitiul 6
Pozitie neutra
Extensie maxima
Pozitie 3
Pozitie 4
Comentarii : Se desface pumnul revenind cu mana in pozitie neutra,fara a dezlipi policele de index, apoi se face extensia maxima a mainii.
Continuare Exercitiul 6
Policele in anteflexie
Pozitie 5
Pozitie 6
Comentarii : Din pozitia 4 se face anteflexia policelui urmata de rotatia interna a mainii.
Continuare Exercitiul 6
Hiperextensia policelui
Pozitie 7
Comentarii : Cu ajutorul mainii contralaterale celei cu care se lucreaza, plecand de la pozitia 6 se face hiperextensia policelui. Exercitiile se opresc in cazul aparitiei durerii sau paresteziilor.
Va multumesc!