Morfologia dinilor temporari. Noiuni generale. Caracteristici, importan. Descrierea rdcinilor, dimensiuni, numr.

Descrierea coroanelor, dimensiune, form i culoare.

Eruptia in cavitatea bucala: intre 6 luni 2 ani MORFOLOG ! D N" LOR "#M$OR!R Diferente fata de dintii permanenti : 1. Numar :

a. Sunt in total 20, cate 5 pe fiecare emiarcada : !", !#, ", $1, $2 b. Si%tem de notare : 55 5& 5' 52 51 (5 (& (' (2 (1 61 62 6' 6& 65 )1 )2 )' )& )5

2. "uloarea : a. *lb laptoa%a cu tente alba%trui uneori b. Strat de %malt foarte %ubtire c. +rad de poro,itate mai mare ca la dintii permanenti '. Dimen%iune : cu 1-' . decat dintii permanenti &. /orma : mai %ubtiri %i mai 0lobulo%i C!R!C"#R %" C G#N#R!L#& 1. #a coletul dintilor temporari e1i%ta o constrictie 2 ce poate fi perceputa cu %onda 3. Dea%upra ei e1i%ta o "rea%ta "ervicala 2 o proeminenta3 care la !nci%ivi %i "anini e1i%ta pe fata ve%tibulara cat %i pe fata orala, in timp ce la molari e%te doar pe fata ve%tibulara. 2. Dupa definitivarea eruptiei punctele de contact sunt mai mult suprafete de contact . !n timp ce la molari la ace%te %uprafete de contact trece %i #!N!* NE4N*5*#*, aici va fi o ,ona cu o incidenta mare a cariilor '. !n timp, in ,ona frontalilor dintii %ufera spatieri fi'iologice 2 apro1. la & ani 3, ce vor pre0ati patul o%o% pentru eruptia dintilor permanenti. 6neori in ,ona frontala pot e1i%ta %patii dictate 0enetic : 78E"*N!N 2 !# " 3 %i 8E584"*N!N 2 " $13

&.!n ,ona laterala, o data cu tendinta de erupere a M( $#RM!N#N" punctele de contact se strang permanent orice carie pro1imala trebuie tratata, deoarece daca trece timpul nu vom mai avea accce% 5.Radacinile 2 !nci%ivii %i caninii %unt monoradiculari, molarii 1 %i 2 %unt pluriradiculari3 %unt lun0i %i %ubtiri %i mai efilate catre ape1. #a inci%ivi radacina are o curbura %pre ve%tibular a%tfel incat palatinal %a adapo%tea%ca mu0urele dintelui permanent. 7luriradicularii au radacini diver0ente imediat %ub podeaua camerei pulpare, iar %pre ape1 ele conver0. 999 #a e1tractia dintilor temporari ace%tia %e pot fractura. Dea%emenea, in tratamente endodontice %e pot reali,a cai fal%e. 6. Camera $ulpara e )oluminoasa 2 mai mult la laterali3. Emite atatea coarne pulpare cati cu%pi,i are dintele. "oarnele $e,io:;e%tibulare la molari %unt foarte %uperficiale 2 poate c iar 1.5:2 mm fata de %uprafata dintelui 3

C!R!C"#R %" C D# GR*$

1. ncisi)ii :%e a%eamana cu cei permanenti, dar %unt mai mici, mai 0lobulo%i, radacinile %unt aplati,ate me,io:di%tal, lun0i, %ubiri, cu curbura %pre ve%tibular, cu un %in0ur canal : C% : mar0inea inci,ala neteda, fara lobi de cre%tere. "in0ulum cu dimen%iuni variabile, dar frecvent e foarte volumino%, apropiat de mar0inea inci,ala. Diametrul me,io: di%tal e <= cu diametrul cervico inci,al.6n0 iul di%tal e rotun>it iar cel me,ial e%te mai a%cutit : C : cel mai mic dinte temporar 2 999 carii aparent %imple de%c i% foarte repede camera pulpara3. E%te %imetric, avand un0 iurile me,ial %i di%tal a%emanatoare . Nu are lobi de cre%tere : L%: ceva mai mic decat !"S, cu cin0ulumul mai mic ca cel al !"S. Nu are /oramen "aecum ca %i !"S + L : < decat !"!. "in0ulum <= "in0ulumul !"! 2. Caninii :0lobulo%i, %curti :1 cu%pid care %e abra,ea,a foarte repede 2 %emn de diferentiere cu caninul permanent3. :cele 2 pante inci,ale %e termina in varful cu%pidului 2 la "S panta di%tala e < decat panta me,iala iar la "! panta me,iala < panta di%tala3. :monoradiculari, 1 canal. "analele N6 pun probleme in a fi tratate. :C%: cu%pidul %e abra,ea,a repede, pantele %unt ine0ale, are acea con%trictie la colet. *re o crea%ta proeminenta %pre ve%tibular. 7ot e1i%ta cre%te lon0itudinale ce une%c proeminenta de la colet %pre varful coletului pe fata ve%tibulara, iar pe fata palatinala une%c cin0ulumul cu varful cu%pidului . *%tfel fata palatinala e conve1a, dand dintelui un a%pect 0lobulo%. 8adacina e de doua ori mai mica decat lun0imea coroanei.

:C : e mai mic decat "S. "u%pidul %e abra,ea,a, pantele %unt ine0ale, cre%tele lon0itudinale pot lip%i, a%tfel ca fata lin0uala poate fi concava '. Molarii :%unt inlocuiti de premolari :au diametrul me,io:di%tal mai mare ca cel al dintilor permanenti ce ii vor inlocui 2 7$3 :M(%: 2 - ' - & cu%pi,i. Daca are 2 cu%pi,i poate fi confundat cu un 7$. Daca are ' cu%pi,i, doi %unt ve%tibulari %i unul palatinal. Daca are & cu%pi,i, doi %unt ve%tibulari %i doi %unt palatinali 2 $7<$;<D;<D73. 7e fata ve%tibulara e1i%ta o proeminenta cervicala. 7oate e1i%ta un cu%pid acce%oriu la cu%pidul $;. 7e /ata ve%tibulara, in 1-' me,iala e1i%ta o proeminenta mai mare ce imbraca forma unui tubercul : 56?E8"6# @6"AE8A*NDE# 2 la ace%t nivel poate aparea o prelun0ire a camerei pulpare3. 9996neori radacina me,io:ve%tibulara poate avea doua canale. :M,%: e%te o miniatura de $1 7E8$*NEN5. 7oate avea 56?E8"6#6# #6! "*8*?E##! pe fata palatinala. 7e fata ve%tibulara are o proeminenta la colet. "amera pulpara e%te mare, cornul pulpar me,io:ve%tibular fiind %uperficial. *re ' radacini 2 2 ve%tibulare, 1 palatinala3. *re ' canale. Diametrul me,io:di%tal e%te putin mai mare decat cel al 7$2S. :M( : portiunea me,iala e%te de 2 1 mai inalta decat portiunea di%tala. Diametrul me,io: di%tal e%te putin mai mare ca cel al 7$1!. 7e fata ve%tibulara are o proeminenta cervicala.7re,inta 56?E8"6#6# @6"AE8A*NDE#. *re & cu%pi,i 2 2 ve%tibulari, 2 #in0uali3. 6neori cu%pi,ii me,iali pot fi uniti printr:o mica crea%ta. "amera pulpara e%te mare, are & coarne pulpare 2 cel $; e %uperficial3. "amera pulpara emite un 0olf %pre tuberculul @6"AE8A*NDE#. "amera pulpara poate emite un 0olf catre proeminenta cervicala ve%tibulara 999daca in prepararea cavitatilor la cariile de colet adancim prea mult putem %a de%c idem camera pulpara. *re 2 radacini, me,iala %i di%tala, 2 canale pe radacina me,iala 2 $e,io:ve%tibular %i $e,io: lin0ual3. 7e radacina

di%tala pot e1i%ta 1:2 canele 2 di%to:ve%tibular %i di%to:lin0ual3. :M, : o miniatura de $1! 7E8$*NEN5. 7e fata ve%tibulara are o proeminenta ve%tibulara. Suprafata ve%tibulara e%te mai conver0enta %pre oclu,al decat cea lin0uala 999 "avitatile %e fac mai retentive cu peretii laterali conver0enti %pre oclu,al. *re 2 radacini 2 me,iala %i di%tala3 %i ':& canale. "amera pulpara e cea mai mare de la toti dintii temporari. "ornul me,io:ve%tibular e foarte %uperficial 99 retentia oclu,ala la o cavitate oclu,ala cla%a a !!:a pe o carie me,iala, partea me,io:ve%tibulara %a fie mai %uperficiala iar partea lin0o:di%tala mai profunda. %"R*C"*R! D N" LOR "#M$OR!R :+ro%imea %traturilor dure e cu 1-' mai mica decat la dintii permanenti. :"ompo,itia c imica e%te %i ea diferita. Smaltul are fluor mai putin.Sarurile minerale %cad o data cu re%orbtia radiculara in dentina +%M!L"*L& :'0 B mai redu% :0ro%ime uniforma de :mai permeabil deoarece maturarea po%t:eruptiva e mai mica in timp 999 7o%ibilitatea afectare carioa%a e%te mai mare ca la dintii permanenti. :Ci%tolo0ic %tratul e1tern apri%matic in care componenta or0anica predomina are o 0ro%ime de '0 microni #a obturatiile cu compo,ite deminerali,area acida va trebui %a dure,e D6?#6. :!n componenta anor0anica cri%talele de idro1iapatita %unt paralele cu a1ul lun0 al dintelui la cu%pi,i %i fo%ete iar cervical %unt perpendiculare pe >onctiunea %malt: dentina 999 N6 %e va mai face bi,otare la cavitatile preparate la ace%ti dinti. :#inia neonatala e%te o ,ona de minima re,i%tenta +D#N" N!& :#inia neonatala e%te o ,ona de minima re,i%tenta :Diametrul mare al canaliculelor dentinare , mai ale% la >onctiunea %malt:dentina va duce la o avan%are rapida a cariilor in profun,ime. +C#M#N"*L & :mai %ubtire ca la dintii permanenti :>onctiunea %malt:cement e diferita. !n 60 B cementul acopera %maltul, in '0 B intre %malt %i cement e1i%ta %patiu, doar in 10 B %maltul acopera cementul +$*L$!&

:cu cre%terea in var%ta %ufera fenomene re0re%ive %en%ibilitatea dintilor temporari e%te mai mica decat cea a dintilor permanenti. 8eceptorii nervo%i de la ace%t nivel %unt mai putin numero%i. /ibrele nervoa%e %e or0ani,ea,a in ple1uri %ubodontobla%tice ce %unt incomplet de,voltate. *1onii %unt mai putin mielini,ati 99 7ulpa e mai putin %en%ibil R#%OR-" ! R!D C*L!R! =fenomenul fi,iolo0ic de %curtare treptata a radacinei dintilor temporari pana la di%paritia ei totala urmata de e1folierea dintelui %i inlocuirea lui cu %ucce%orul permanent. E dictata 0enetic. :Debutea,a la 1:2 ani dupa inc iderea ape1ului dintelui temporar %i cu ':& ani inainte de inlocuirea de catre dintele permanent. :*%tfel la frontali debutea,a la &:5 ani, la molari %i canin %uperior la ( ani iar la canin inferior la 6 ani :proce%ul %e de%fa%oara ritmic, cu perioade de activitate accelerata, urmate de perioade de pau,a. !n perioadele de pau,a %e poate 8E/!D* 7*85!*#. :ace%t proce% %e a%eamana cu re%orbtia o%oa%a. Se de%fa%oara pe %eama 4D4N54"#*S5E#48. 4dontocla%tele provin din monocitele %i%temului reticulo: i%tiocitar, care %o%e%c la nivel dentar pe cale %an0vina. $ai multe monocite %e une%c %i formea,a un odontocla%t 2= celule mari, mai multi nuclei, numeroa%e or0anite celulareE fo%fata,a acida3. 7roce%ul e re0lat ormonal: calcitonina il in iba iar 75C2 parat ormonul3 il %timulea,a :8e%orbtia radiculara are loc incepand de la ape1. $embrana odontocla%telor %e plicaturea,a %i apare F@4N* in 7E8!EG= arata di%ponibilitatea odonocla%telor de a incepe re%orbtia. Ele vor elibera fo%fata,a acida ce va di,olva %arurile minerale. /actori incriminati : 1.7re%iunea dintelui permanent de inlocuire pe radacinile dintelui temporar, atunci cand dintele permanent incepe %a erupa 2 cand coroana %:a terminat %i incepe %a %e forme,e radacina3. :*r0umente: :oprirea- incetinirea ritmului de re%orbtie la dintii temporari ce N6 au %ucce%or :la 2 dinti vecini apare re%orbtia %imultana cand e1i%ta un %ucce%or foarte mare :apare re%orbtie in alt loc, in ca,ul unei ectopii de %ucce%or 2./ortele ma%ticatorii, care cre%c in valoare. $obilitatea e%te mare %i %timulea,a re%orbtia '.7ulpa dintilor temporari in conditii fi,iolo0ice N6 are nici o implicatie, in%a in conditii patolo0ice 2pulpite 0an0rene3 va modifica vite,a re%orbtiei 2 %e va accelera frecventa %au din contra %e poate incetini in ca,ul unor bloca>e3 %i tiparul re%orbtiei 2 N6 de la ape1, ci interradicular %au pe %uprafata radacinii3