Casatoria

in

Japonia

De-a lungul istoriei, sistemul marital japonez a trecut prin multe schimbari care au coincis de cele mai multe ori cu marile schimbari sociale ale Japoniei. Inainte de era shogunilor, in Japonia se obisnuia ca barbatul sa faca vizite viitoarei sotii pana cand un copil se nastea sau pana cand parintii lui mureau, moment in care cuplul avea voie sa se mute impreuna in casa viitorului sot. Aceasta practica poarta numele de mukoiri. Insa, odata cu aparitia clasei de luptatori bushi (sec. X III ! XI ", sistemul in care femeile erau prezentate familiei sotului, denumit yomeiri, a fost adoptat si acceptat. #ub influenta sistemului feudal, casatoriile erau foarte des folosite in scop politic si dimplomatic pentru a consolida aliantele si unitatea. In timpul erei $eiji (%&'&-%(%)", proprietarul averii era de obicei fiul cel mare, acesta detinand toate drepturile de proprietate in defavoarea sotiei. De asemenea, adulterul era considerat o crima daca era comis de sotie, dar nu si daca era comis de sot. Dupa al II-lea *azboi $ondial insa, legile care prezentau un dezavantaj pentru femei au inceput sa fie abolite, iar femeile au castigat mai multa libertate, odata cu asimilarea modului de viata european.

+asatoriile

de

tip

,miai-

In zilele noastre, desi sunt foarte rare, casatoriile ,aranjate- ( miai" inca mai au loc in Japonia, dar procentul acestora in contrast cu cele de tip renai (din dragoste" s-a inversat. In anii %(./, peste 0/1 din casatorii erau de tip miai, dar astazi procentul nu este mai mare de %/1.

Miai ( " este un obicei traditional japonez in cadrul caruia doi tineri se cunosc pentru a lua in considerare un posibil mariaj si reprezinta ceea ce noi, ca europeni, am numi casatorie ,aranjata-. In realitate, multi japonezi simt ca aceasta traducere este eronata, deoarece implica o relatie lipsita de sentimentul de dragoste, si un amestec al parintilor tinerilor mai proeminent decat este in realitate. +u toate ca familia are un rol imposibil de neglijat in alegerea partenerilor, in final decizia este luata de tineri. +asatoriile de tip miai nu e2clud afectiunea intre cei doi soti, dar implica un grad de devotament si responsabilitate ridicat, aspect ce face parte din viata si valorile japonezilor si poate fi e2plicat pe un fond cultural, istoric, social etc. 3ractica miai a aparut in secolul al X I-lea in cadrul clasei samurailor si a avut un rol politic important, acela de a forma si consolida aliante militare. $ai tarziu, in timpul perioadei 4o5uga6a, aceasta s-a raspandit printre alte clase sociale care au preluat obiceiurile samurailor. Miai era o practica importanta, si implica consideratii care nu mai au la fel de multa importanta in ziua de azi, cum ar fi clasa sociala si descendenta partenerilor. Dupa al II-lea *azboi $ondial, acest sistem restrictiv a fost lasat in urma. 7orme moderne de miai se mai intalnesc inca in Japonia, dar nu mai sunt asa de numeroase ca in secolele trecute. 3articipantii in cadrul unei ceremonii formale de miai sunt viitorii miri. In epoca moderna, miai poate avea loc si fara implicarea familiilor. De cele mai multe ori e2ista un nakdo ( " care serveste drept mediator intre cele doua familii. Acesta poate fi un membru al familiei, un prieten, sau o persoana necunoscuta. 3rincipalul rol al unui nakdo este de a face prezentarile, de a-i ajuta sa se cunoasca pe viitorii soti. Acesta va juca diferite roluri pe parcursul ceremoniei. 3rimul este cel denumit hashikake (" ! de ,punte-, in care ii prezinta pe tineri familiilor si invers. Al doilea rol este cel de intermediar. Acesta din urma serveste la evitarea conflictelor si al confruntarilor directe intre familii, persoana respectiva servind drept un mediator al conflictelor care ar putea aparea din cauza diferentelor intre familii. Initiativa pentru casatoriile miai vine de obicei din partea parintilor, care constata ca fiul sau fiica lor a ajuns la o varsta potrivita pentru a intemeia o familie ()) ! ./ ani", dar nu da nici un semn de a vrea sa se casatoreasca. Alteori, o persoana isi poate ruga prietenii sau cunostintele sa ii faca cunostinta cu un partener intr-un mod similar. 8neori, parintii pot apela la un nakdo. iitorul mire sau viitoarea mireasa si familia lui9ei se intalnesc cu acest nakdo si vor lua in considerare persoanele potrivite. Acest nakdo va avea o fotografie si un rirekisho, o mica istorie a persoanei respective, ce include de obicei numele, varsta, educatia, ocupatia si starea civila a membrilor familiei. :ducatia si locul de munca sunt cele mai importante aspecte. Intr-un proces mult mai selectiv, dupa un criteriu denumit iegara, sunt incluse si aspecte precum venitul, apectul fizic, chiar si hobb;-urile viitorilor miri. < diferenta mare de iegara ar putea fi cauza unor neplaceri in randul familiei, de aceea aceste aspecte sunt foarte atent studiate. Daca toate criteriile sunt favorabile, nakdo-ul va aranja intalnirea.

Inainte de miai, posibililor parteneri li se vor oferi o poza cu fiecare. Miai-ul in sine este o intalnire mai putin formala intre familii si viitorii parteneri. Dupa ce se fac prezentarile, cele doua familii incep o conversatie, care la un moment dat se opreste asupra unuia dintre tineri. #pre sfarsitul intalnirii, cei doi sunt incurajati sa petreaca timpul impreuna si singuri, pentru a se cunoaste mai bine. Daca prima intalnire este de succes, tinerii se vor intalni de cateva ori pana se va lua o decizie. Decizia de obicei este e2primata la a treia intalnire, iar ceremonia de casatorie este aranjata de familia mirelui. <data ce ambele familii isi e2prima acordul cu privire la casatorie, are loc ceremonia de ,logodna- (yui-no". +ele doua familii se intalnesc la o cina formala intr-una din zilele considerate a fi de bun augur. +adouri yui-no sunt oferite in hartie foarte fina de orez sau hartie washi. 3rincipalul cadou oferit viitoarei mirese este un obi (brau pentru 5imono", care reprezinta virtutea feminina, iar mirelui ii este oferita o pereche hakama (pantaloni traditionali japonezi", care simbolizeaza fidelitatea. 3e langa acestea, pot fi date si alte cadouri-simboluri traditionale ale fericirii si ale norocului, precum evantaiul (suehiro" care se inchide si deschide de la un capat pana la celalalt, simbolizand norocul si un viitor mai mare si mai bun. In ziua de azi, casatoriile de tip miai au scazut in numar. In schimb, se observa o alta ,practicadenumita Konpa (de la ,companion-", o metoda adoptata de tinerii societatii moderne, in care un grup de = sau > baieti si tot atatea fete ies in oras impreuna sa vada cum se inteleg. Aceasta metoda a devenit populara deoarece e foarte informala si nu implica parintii si familiile lor deloc. +asatoriile de tip miai au fost criticate deoarece promoveaza relatiile de tip patriarhale si accepta diferentele de indatoriri casnice intre femei si barbati.

+eremonia

traditionala

propriu-zisa

+ele mai multe ceremonii de casatorie in Japonia urmeaza traditia shint. Desigur, se intalnesc si ceremonii de tip budist, european, sau casatorii civile, dar in Japonia traditia inca isi spune cuvantul, in ciuda influentelor e2terne. De obicei casatoria are loc primavara sau toamna, intr-una din zilele considerate a fi de bun augur. Doar familiile, prietenii apropiati si intermediarii (nakdo" participa la ceremonie, alaturi de preotul shintoist si de doua fete maiko care servesc sake-ul in timpul ceremoniei san san kudo (de trei ori trei ori". +eremonia religioasa urmeaza de obicei urmatorul proces? (%" un rit purificator@ ()" o plecaciune din partea celui care oficiaza ceremonia@ (." inchinarea mancarii si a sake-ului zeilor@ (=" o rugaciune norito rostita de oficiant si adresata zeilor@ (>" turnarea sake-ului acum sfintit (miki" din care vor bea tinerii duoa doua modele? primul ! sankon no gi, care spune ca primul pahar este baut mai intai de mire, apoi de mireasa, al doilea de mireasa, apoi de mire, si al treilea precum

primul@ daca se vor schimba verighete, de obicei aceasta se va intampla dupa acest moment@ ('" tinerii isi citesc juramantul@ (0" se canta muzica@ (&" cel ce oficieaza si noul cuplu impart ramurele tamagushi@ ((" promisiunea dintre familii si impartirea vinului sfintit@ (%/" se ofera mancare si (%%" preotul face o plecaciune in finalul ceremoniei. In mod traditional, casatoria are loc intr-un templu shint. In zilele noastre, templul poate fi amenajat intr-un hotel undese tin diverse festivitati. $ireasa poate purta si o rochie de mireasa de tip european, dar traditional aceasta imbraca un 5imono alb de matase. #e obisnuieste sa se poarte si un vesmant lung, decorat cu mdoele florale si ata argintie si aurie peste 5imono, denumit uchikake. 3arul este strans intr-un coc sau se pune o peruca traditionala. 3e cap, mireasa va purta un val alb. 7ata este de asemenea pictata cu alb. +uloarea alb este un simbol al puritatii. 3este alb se poate pune orice culoare, astfel este sugerat ca mireasa este pregatita sa fie ,patata- de culoarea barbatului. De asemenea, albul este considerat ca fiind sacru. 3alariile albe sunt de asemenea parte din imbracamintea miresei. In timpul ceremoniei religioase se va purta wataboshi, iar dupa, in timpul receptiei, palaria tsunokakushi. +u privire la originea acestor palarii, se spune ca tsunokakushi-ul semnifica obedienta mireselor fata de sot, prin faptul ca isi acopera capul care se credea ca are coarne precum demonii. Alta credinta populara spune ca palariile acopera parul femeilor care ascunde spirite rele. 3e langa aceste palarii, e2ista si alte accesorii improtante? miresele au o sabie mica (futokorogatana", o cutie mica (hakoseko" cu o oglinda mica si un pieptene in ea, un evantai (sensu". $iresele poarta o pereche de papuci albi (zouri". $irele poarta un 5imono montsuki si un haori si pantaloni hakama.

3etrecerea

de

receptie

Dupa ceremonia religioasa, se tin petreceri de intampinare a invitatiilor ( kekkon hiroen". De obicei pe langa cei care au participat si la ceremonia religioasa, la petrecerea aceasta sunt invitate si alte persoane mai putin apropiate mirilor, precum colegi de serviciu sau amici. Imbracamintea invitatilor este eleganta. Aarbatii poarta costume de culoare neagra. +and o persoana primeste o invitatie la o petrecere kekkon hiroen, aceasta trebuie sa trimita inapoi invitatia, care are o parte separata special pentru raspuns. Ba o petrecere de acest tip, invitatii aduc bani in semn de cadou. +at de multi bani primesc sotii de la fiecare invitat depinde de relatia pe care acestia o au, atata timp cat in invitatie nu este precizata o anumita suma. #e

estimeaza ca ./,/// ;eni ar fi suma ideala. Aanii trebuie sa fie impachetati intr-un plic shugibukuro, iar numele este scris pe fata. +and invitatul ajunge la petrecere, lasa plicul la receptie si se semneaza in cartea de oaspeti. In timpul receptiei, sotii stau pe o scena si asculta discursurile oaspetilor. 8nii invitati se ofera sa cante cantece de felicitari pentru soti. #e obisnuieste de asemenea ca tinerii insuratei sa taie tortul si sa faca ocolul camerei in timp ce aprind lumanarile si saluat invitatii. #e serveste primul fel de mancare. De asemenea, de obicei mirele si mireasa isi schimba hainele de cateva ori. Cimonourile colorate purtate de mireasa se numesc iro-uchikake. #uvenirurile poarta numele de hikidemono si constau in dulciuri, obiecte de decoratiune interioara etc.

Aibliografie? http?99en.6i5ipedia.org96i5i9$arriageDinDJapan http?99666.gojapango.com9culture9japaneseD6eddingDceremon;.html http?99666.hudsonvalle;6eddings.com9guide9japanese.htm