Despre Fotojurnalism si Fotoreporteri

Povestea fotojurnalismului modern a inceput in 1925, in Germania. Evenimentul de lansare: inventarea aparatului foto de 35mm, Leica. Acest aparat a fost proiectat pentru folosirea surplusului de pelicula de film cu care se filma in aceea vreme. nainte de Leica, o foto!rafie de calitate profesionala necesita ec"ipament !reoi, dupa acest moment foto!rafii puteau sa se deplase#e oriunde si sa foto!rafie#e in mod discret, fara lumini si trepiede !rele. $altul a fost impresionant: de la primele foto!rafiile %aranjate&, cu oameni pusi in scena de foto!raf, la noile foto!rafii in care oamenii apar asa cum sunt in realitate. La aceasta s'a mai adau!at o alta inventie ori!inala din Germania: revista de foto!rafie. (e la mijlocul anilor 2), Germania a fost prima care a e*perimentat com+inarea a doua doua idei vec"i. ,um vec"e era tiparirea in mod direct a foto!rafiilor- te"nolo!ia de reproducere a foto!rafiilor a fost disponi+ila dupa 1.9), iar la inceputul secolului 2), unele pu+licatii, #iare si reviste, si'au dedicat pa!inile ilustratiilor. (ar inovatia fata de revistele foto de la inceputul anilor 2) a fost cola+orarea dintre te*t si ima!ine- in locul foto!rafiilor i#olate, dispuse ca in al+umul cu foto!rafii, editorii de te*t si cei de foto!rafii incep sa lucre#e impreuna in producerea unei povestiri narata de foto!rafii si de cuvinte /e*plicatii foto, le!ende0, sau de te*te care e*plicau su+iectul povestit cu foto!rafii. n acest concept, foto!rafii e*ecuta mai multe ima!ini mult mai mult decat ar fi nevoie si trimit foto!rafiile catre editori. Editorii e*aminea#a colile cu po#e, coli cu toate po#ele in marime miniaturala o+tinute prin contactul direct al filmului cu "artia foto!rafica /acum se folosesc diferite pro!rame pentru computer0 si le ale! pe acelea care cred ca ar ilustra cel mai +ine +ine su+iectul. n noul concept de fotojurnalism, se acorda importanta si aranjarii in pa!ina. 1itlurile si su+titlurile, precum si le!endele /e*plicatiile foto0, ajuta la redarea su+iectului alaturi de foto!rafii, !"idand cititorul printre ilustratii. Asadar foto!rafiile nu mai erau pu+licate ca un al+um de familie, sau una cate una, pentru ilustrarea unei povestiri. Lun!imea te*tului era pastrata la dimensiune minima, o po#a c"eie era pu+icata in marime mai mare, in timp ce restul ima!inilor erau folosite pentru sustinerea si de#voltarea su+iectului. 2otojurnalismul, com+inarea foto!rafiei si a jurnalismului, a te*tului , 3 termen inventat de 2ran4 Lut"er 5ott, istoric si decan al 6niversitatii din 5issouri, $coala de jurnalism 3 a devenit cu adevarat familiar dupa cel de al doilea ra#+oi mondial /1939'19750. 8evistele foto !ermane au consacrat conceptul, dar venirea la putere a lui 9itler in 1933 a dus la reprimarea si persecutia majoritatii editorilor, care in !eneral au plecat din tara, multi emi!rand in $tatele 6nite. ,u trecerea timpului, fotojurnalismul a ajuns la maturitate. 9enr: Luce , care avusese deja succes cu revistele Time si Fortune, a creat o noua revista de interes !eneral +a#andu'se pe valorile fotojurnalismului modern. El a numit'o Life si a lansat'o la 23 noiem+rie 193;.

Numarul din 19 iunie 1944 l-a avut pe coperta pe Generalul Dwight D. i!enhower !i un fotoreporta"#1$ fotografii% de la de&arcarea din Normandia !emnat de 'o&ert (apa Primul articol de fond parea neverosimil, un articol despre construirea 2ort Pec4 (am in 5ontana. 5ar!aret <our4e'="ite a foto!rafiat si a facut o cronica a vietii muncitorilor in micile orase de +araci care apareau in jurul #onei in constructie. Editorul Life responsa+il cu foto!rafia a va#ut potentialul acestor foto!rafii care descriau o latura mar!inasa a vietii in America. 8evista, pu+licata saptamanal, a devenit imediat populara si a emulat aparitii similare precum Loo4, $ee, P"oto, Picture, ,lic4 si altele. n perioada celui de al doilea ra#+oi mondial, Life a fost pro+a+il cea mai influenta revista de fotojurnalism din lume. ,ele mai dramatice foto!rafii ale conflictului nu se vedeau atat de des in #iare cat in revistele saptamanale de fotojurnalism, foto!rafii care inca mai sunt faimoase si a#i. (rama ra#+oiului si violenta au putut fi captate atat de +ine cu acele mici si rapide aparate de 35mm. nsa in anii 5) si c"iar ;) nu toti fotojurnalistii au folosit aparatele de 35mm. 5ulti au folosit aparatele mari si !reoaie reali#ate de Grafle* ,amera ,ompan:, iar doua dintre acestea devenit le!endare: $peed Grap"ic si, mai tar#iu, ,ro>n Grap"ic. Acetea sunt aparate la care te !andesti cand ve#i filme vec"i cu foto!rafi care se aduna in jurul unor cele+ritati. n ciuda te"nicii de foto!rafiere rudimentare, avantajul acestor aparate era calitatea super+a a ne!ativului, ceea ce insemna ca foto!raful putea fi neindemanatec si totusi reusea sa o+tina un print re#ona+il. $uccesorul aparatului Grap"ic al anilor 5) a fost un aparat de format 12) 3 de o+icei un 8olleifle* care dadea mai multa mo+ilitate in detrimentul unui ne!ativ de mai mici dimensiuni. $e privea in jos intr'un vi#or de sticla. n perioada ra#+oiului din ?ietnam, aparatul cel mai folosit a fost cel de 35 3 fimul a devenit mai +un, facand aparatul mai usor de folosit si a+ilitatea de a folosi diferite

o+iective, cu un!"i lar! si mai tar#iu lentilele de #oom, au facut aparatul de 35 mm indispensa+il, asa cum si este si acum pentru majoritatea fotojurnalistilor.

1. Leica

2. Grafle* $peed Grap"ic

3. 8olleifle*

1. Primul aparat Leica pe care l'a folosit 9enri ,artier'<resson. 2. 5odelul $peed Grap"ic este adesea numit %cel mai faimos aparat de foto!rafiat pentru presa&. A fost produs pana in 19@3. 3. 6nii foto!rafi de artA mai folosesc inca camere 8olleifle* 1L8 cu film al+'ne!ru

Nume importante 6nul din marii fotojurnalisti ai perioadei de inceput a fost Art"ur 2ellin! /B=ee!eeB 0, un %cameraman fumator de tra+uc& de dinainte de cel de al doilea ra#+oi mondial, care facea cronici despre crime si viata societatii su+terane din Ce> Dor4. n timpul celui de al doilea ra#+oi mondial, Eu!ene =. $mit" si 8o+ert ,apa au devenit cunoscuti pentru foto!rafiile lor de ra#+oi. Amandoi si'au dedicat viata profesiei lor. ,apa a fost omorat in timpul unei misiunii in ndoc"ina, iar $mit" a fost !rav ranit in timpul unei misiunii in Eaponia. ,u putin timp inainte de ra#+oi, cand lumea a reali#at capacitatea aparatului de foto!rafiat de a spune o poveste, 2arm $ecurit: Administration /2$A0, o or!ani#atie a !uvernului federal al $6A, a an!ajat un !rup de foto!rafi. 2$A a luat fiinta in 1935, cand 2ran4lin (. 8oosevelt a luat deci#ia de a ajuta fermierii sa se redrese#e in urma marii cri#e si a secetei. Grupul de foto!rafi tre+uia sa imortali#e#e actiunea !uvernamentala. 5ai tar#iu, foto!rafii din proiectul 2$A au devenit faimosi, iar colectia lor de 15).))) de foto!rafii este pastrata la <i+iloteca ,on!resului $6A. Printre ele, foto!rafii semnate de Art"ur 8ot"stein sau de (ort"ea Lan!e. Influenta tehnologiei Perioada de aur a fotojurnalismului s'ar incadra intre 1935 3 19@5. Aparitia televi#iunii a avut un urias impact 3 sa ve#i ima!ini live e mult mai atra!ator decat sa ve#i o foto!rafie pe "artie 3 dar c"iar si asa multe din foto!rafiile pe care ni le amintim atat de +ine, cele care sim+oli#ea#a un timp si un loc in lumea noastra, de cele mai multe ori au fost surprinse de foto!rafie. ncepand cu

jumatatea anilor .), presa scrisa si'a sc"im+at atitudinea fata de fotojurnalism. 2oto!rafia a inceput sa fie folosita ca parte a unui desi!n !eneral, alaturi de desene, titluri, !rafice, alte unelte. 2oto!rafia a devenit o unealta a desi!nului. 2oto!rafia este conditionata de te"nolo!ie, si asa a fost intotdeuna. 5ai mult decat orice alta arta vi#uala, foto!rafia este reali#ata cu ajutorul %masinilor& si a c"imiei. ncepand cu anii 9) fotojurnalistii deja foto!rafiau mai ales color, rareori facand printuri, iar folosirea te"nolo!iei computerului a condus la &montarea& foto!rafiei direct in desi!n. La inceputul noului mileniu fotojurnalistii nu mai foloseau filmul: foto!rafia di!itala a devenit universala, fiind mai rapida si mai ieftina, asa cum cere o intr'o industrie preocupata de vite#a si de profit. ,uloarea a devenit standardul pentru media moderna, #iare si reviste, ca si pentru noile site'uri >e+. (eoarece te"nolo!ia printurilor color necesita o ima!ine de calitate mai +una, fotojurnalistii au tre+uit sa'si adapte#e te"nica. 5ajoritatea pu+licatiilor cauta culori stridente, nu neaparat ne!ru si al+, iar culoarea cere corectie pentru a evita nuantele de verde si portocaliu din lumina artificiala. 1oate acestea au insemnat ca fotojurnalistii, c"iar +eneficiind de cele mai noi si sofisticare aparate foto, uneori se intorc la metodele predecesorilor, re!land cu atentie lumina, aranjand su+iectii. (eseori se pot vedea, daca comparati foto!rafia pu+licata in pre#ent cu unele ima!ini de acum 25 de ani, mai putine instantanee, mai putina spontaneitate, mai putine foto!rafii cu oameni coplesiti de munca sau facand ceva afara. (e fapt, din ce in ce mai des, premiul cel mare e casti!at de aparat, asa cum era inainte de anii ;), inceputul erei de cucerire a naturalismului in jurnalism. ,alitatea ima!inii a crescut, lumina e mai +una, focusul mai clar si culoare din a+undenta. Este fotojurnalismul mai +un a#i decat in epoca al+'ne!ruF Coile aparate de foto!rafiat au usurat munca fotojurnalistului. ,amerele di!itale au re#olvat pro+lema lun!imii rolelor de film. 5ii de ima!ini pot fi stocate pe un sin!ur card de memorie. ,u atatea facilitatile te"nice, continutul ramane insa cel mai important element de fotojurnalism. E*ista o oarecare in!rijorare in randul profesionistilor ca fotojurnalismul s'ar putea sc"im+a dramatic datorita pro!resului te"nolo!ic. Eurnalismul cetatanesc si cresterea contri+utiei utlili#atorilor de internet cu foto!rafii la site'urile de stiri sunt socotite %amenintari& de catre fotojurnalistii profesionisti. Cumai ca nu tre+uie uitat ca aceeasi in!rijorare fata de foto!rafie au resimtit'o si foto!rafii de arta odata cu aparitia aparatului Goda4 si a camerei Leica de 35 mm , si ele re#ultate ale pro!reselor te"nolo!ice din timpul lor. Hri tocmai acel pro!res te"nolo!ic a condus la aparitia si de#voltatarea fotojurnalismului. Pentru prima data in istorie, odata cu de#voltarea nternetului, stirea si foto!rafia sunt produse in afara companiilor jurnalistice. ar acest lucru inseamna pro!res. H noua era a fotojurnalismului incepe. 6n +un prieten foto!raf mi'a spus: %Hricine are un aparat de foto!rafiat este foto!raf. 2otojurnalist este insa acela care vede povestea din ima!ini&.

IE,E 1. Robert Capa este adesea considerat a fi cel mai +un foto!raf de ra#+oi din toate timpurile.,apa s'a nAscut la <udapesta Jn 1913 Ki a acoperit cinci rA#+oaie: rA#+oiului civil spaniol, primul rA#+oi din ndoc"ina, al doilea rA#+oi c"ino'japone#, al doilea rA#+oi mondial Ki rA#+oiul ara+o'israelian din 197.. ,apa renunta adesea la aspectul te"nic al foto!rafie Jn favoarea ima!inilor cat mai dramatice. ,apa a fost co'fondator al a!entiei 5a!um P"otos, JmpreunA cu 9enri ,artier'<resson. 2. Henri Cartier-Bresson a fost un fotojurnalist france# nascut in 19).. El este mentionat ca fondator al fotojurnalismului si unul dintre primii foto!rafi care au lucrat cu camera de 35 mm. ,artier 3 <resson a fost parintele fotoreportajului. 5emora+ile sunt foto!rafiile din timpul ra#+oiului civil din ,"ina si cele de la funerariile lui Gand"i, in 197.. ,apacitatea lui de a capta impeca+il momentul decisiv /)recunoa*terea !imultan+, ,ntr-o frac-iune de !ecund+, a !emnifica-iei unui moment *i a organi.+rii formelor care i-au dat ace!tuia e/pre!ia !a proprie.) % si de a spune intrea!a poveste sunt !reu de e!alat. 3. Robert Frank s'a nAscut Jn ElveLia Jn 1927 Ki este cel mai adesea amintit pentru cartea sa de foto!rafie %1"e AmericansB, 195.. ,artea este un adevarat sim+ol de fotojurnalism la cele mai inalte cote. 7. Dorothea Lange. 5area cri#a a fost incredi+il de !reu suportat Jn America Ki nimeni nu a documentat'o mai +ine decat ea. Lan!e s'a nAscut Jn 1.95 Jn $tatele 6nite ale Americii. 5. James Na ht!e". E*ista multi foto!rafi si e*perti care il considera cel mai +un fotojurnalist in viata. $'a nascut in 197. si este unul dintre cei mai influenti foto!rafi americani. A+ilitatea sa de a transmite mesaje e*trem de puternice prin intermediul unei sin!ure foto!rafii a inspirat filmul %2oto!raf de ra#+oi&, nominali#at la premiul Hscar pentru cel ma i+un documentar. ,"iar si atunci cand foto!rafiile sale navi!"ea#a in jurul unui su+iect tra!ic, Cac"t>e: !aseste o cale de a le face sa arate frumos. n 199), Eames Cac"t>e: a foto!rafiat in 8omania orfelinatele pentru copii cu +oli incura+ile. ;. #oriah $iller. Este etic"etat ca e*clusiv foto!raf de ra#+oi. 5iller a activat pentru asociatii de ajutor umanitar in tari in curs de de#voltare. (upa ani de munca sa' intaors la pasiunea sa pentru foto!rafie si a ales sa lucre#e ca li+er profesionist. 5iller s'a nascut in 19@;. @. Don $ Cullin. $'a nascut in 1935 la Londra si este unul dintre cei mai apreciati fotoreporteri din 5area <ritanie. A documentat ra#+oiul din ?ietnam, iar foto!rafiile lui sunt considerate unele dintre cele mai puternice productii de fotojurnalism facute vreodata. ,apacitatea lui de a surprinde cele mai socante ima!ini a determinat !uvernul +ritanic sa'i refu#e accesul pentru a acoperi ra#+oiul din 2al4lands. $e spune ca in 19;. camera l'a protejat de un !lonte ce ii era destinat. .. %ugene Ri har&s. $'a nascut in 1977 in 5assac"usetts si este unul dintre cei mai +uni fotoreporteri americani. 6na dintre cartile sale nota+ile este % 2e> ,omforts or $urprises& /19@30, unde tema principala este saracia din interiorul Americii. 9. Lu Delaha"e. Este un foto!raf france# care s'a rupt de ri!orile fotojurnalismului clasic si de foto!rafia al+'ne!ru pentru a !asi o modalitate mai colorata de a descrie detaliile. 2oto!rafiile sale sunt caracteri#ate prin detasare, a+ordare directa si detalii +o!ate. 1). 'illiam %ugene (mith. A fost un fotojurnalist american /191.'19@.0 cunoscuut pentru refu#ul sau de a compromite standardele profesionale. A fost initiator si maestru al foto' eseului.