Destin si libertate

Atat in cadrul gandirii filosofice, cat si in cel al gandirii mitice necesitatea isi face simtita prezenta in viata oamenilor mai ales intr-o forma impersonala, ca Destin.

. Destinul intruchipa, pentru antici,un caracter prestabilit si implacabil al cursului vietii fiecarui individ ; ceea ce este scris sa se intample, adica un curs de evenimente ce poate fi prevestit, dar nu preintampinat.

Experienta morala a anticilor a contituit o sursa de concluzii pesimiste privind limitele fatale ale libertatii oamenilor.

.Aceasta experienta dovedea ca adeseori omul este prins, printr-un concurs de imprejurari independent de vointa sa, in situatii din care nu poate iesi decat facand sacrificii dramatice, care dovedesc forta Toate aceste constatari conduc in cele din urma la o concluzie comuna: ca si in natura, in sfera existentei umane domneste necesitatea.

Cum s-ar mai putea obtine libertatea in fata acestei autoritati infailibile a zeilor,a destinului sau a intamplarii ?

Dupa parerea filosofilor stoici,numai prin supunerea fata de ceea ce este necesar. necesar si prin adoptarea dorintelor omului l ceea ce el poate obtine de fapt

A fi liber nu inseamna a putea obtine tot ce iti doresti , ci a nu dori ceea ce nu poti obtine,nu poti realiza.
Secretul libertatii nu sta in dominarea necesitatii ci in dominarea propriilor dorinte si aspiratii.

Libertatea Interioara

Exista printre realitatiile care ne stau in fata unele in puterea noastra si altele independente de puterea si vointa noastra.De noi tin parerea,impulsurile,dorinta,aversiunea,intr -un cuvant tot ce reprezinta propria activitate. Sunt inafara vointei noastre trupul,faima,forta de conducator,intr-un cuvant tot ceea ce nu constituie treburi specifice noua.

Cele care depind de noi sunt: libere prin esenta si natura lor,nu pot fi oprite sau franate de vreun obstacol. Cele asupra carora nu avem nici o putere sunt cele lipsite de vlaga,supuse robiei sovaielnice in fata piedicilor si la cheremul unor vointe straine.

Prin urmare: aminteste-ti ca, daca socotesti libere pe cele care prin natura lor sunt roabe daca vei considera drept proprii pe cele straine de tine te vei poticni in fata obstacolelor si vei cartii impotriva zeilor si a oamenilor.
Daca socotesti drept ale tale,numai cele ce-ti apartin si straine de tine cum defapt si sunt,pe cele din afara ta,nimeni nu va putea vreodata sa te constranga,nimeni si nimic nu-ti va sta piedica,nu vei carti impotriva nimanui,nu vei invinovati pe nimeni,nu vei savarsi nimic impotriva vointei tale,

Asadar:

Tu care urmaresti cu sargguinta scopuri atat de importante,aminteste-ti ca nu trebuie sa te atasezi de ele,impins de un entuziasm nemasurat,ci ca anumite lucruri este necesar sa le parasesti cu desavarsire,iar altele macar in clipa de fata trebuie sa le infrangi. Aminteste-ti ca satisfacerea si deci incetarea dorintei inseamna realizarea ei , iar multumirea si deci incetarea a versiunii reprezinta posibilitatea de a nu intalnii cauze care o determina. Asadar,si cel care nu reuseste in dorinta lui este nefericit precum vrednic de plans apare si cel care da peste imprejurari provocatoare de aversiune.

Deci:

Daca vei indeparta de tine doar pe acelea care,prin natura lor,sunt la puterea ta,nu vei intampina nimic declansator de aversiune. Daca,insa vrei sa inalturi boala,moartea sau saracia,te vei cufunda in neorocire.

Prin urmare:

Indeparteaza aversiunea ta de toate cele care nu se afla in puterea noastra si transfera forta ta de respingere asupra acelora care,prin natura lor,depind de noi si trebuie date la o parte.Dointa smulge-o cu desavarsire in clipa de fata. Daca ai sa doresti ceva din cele ce nu stau in puterea noastra,in mod obligatoriu vei fi nefericit,iar daca ai sa poftesti ceva din cele ce nu se afla in taria noastra si e frumos si bine sa le doresti,inca nu este vremea sa le ai la dispozitie. Multumeste-te deci numai sa doresti ceea ce trebuie si sa respingi ceea ce se impune respins,dar cu moderatie,discret si retinut.

Stapanul fiecaruia este cel care are putere asupra celor dorite sau nedorite de cineva,pentru ca sa le produca sau sa le impiedice.Asadar,cel care vrea sa fie independent nici sa nu rafneasca,nici sa nu respinga ceva din cele ce stau in puterea altora.Daca nu face astfel in mod obligatoriu devine sclav.( Epictet,Manualul).

Ca o concluzie general, se poate spune c majoritatea filosofilor consider c omul i poate dobndi libertatea, n msura n care nu contrazice regulile i legitile lumii n care triete. Pentru a trece la aciune, omul trebuie s-i exercite capacitatea sa de opiune axiologic, de a alege unele dintre variantele posibile, n conformitate cu trebuinele i aspiraiile sale, care trebuie s intre n rezonan cu interesele generale ale colectivitii din care face parte. Aciunea uman liber este ncrcat cu rspundere social, individual i colectiv, a fiecruia i a tuturor, pentru deciziile asumate, pentru scopurile urmrite i realizate. Fericire fr libertate nu exist, dar libertatea fr responsabilitate poate deveni libertinaj, dincolo de normele morale ale comportamentului civilizat.

S nu se uite de avertismentul lansat cu dou secole n urm, de celebrul pictor spaniol, Francisco Goya, c somnul raiunii nate montri. Omul este capabil s creeze mijloace tehnice i tehnologii care s-i schimbe rolul i statutul n Univers. Din pcate, exist destule exemple, cnd descoperirile din tiin i tehnic, au fost folosite n scopuri distructive, resursele naturale au fost exploatate iraional iar echilibrele ecologice stabilite de milenii n biosfer - au fost grav nclcate. Aceste exemple sunt o surs de nvminte pentru prezent i trebuie s rmn pentru