OCCIDENTALI CONVERTITI LA ORTODOXIE

sase ipostaze mrturisitoare

Editie ngrijit de Rzvan Codrescu Cu un cuvnt nainte de Pr. !eor"!e Ca#ciu$Dumitreasa

Editura C!ristiana Bucuresti 2002

%&'AR

C&V(NT )NAINTE
Am publicat adeseori - fie n presa exilului ("Cuvntul romnesc" din Canada, "Buletinul" parohiei mele de lng ashington ! etc"#, fie n presa din tar ("$uncte cardinale", "%iua" etc"# - articole sau simple stiri despre convertirile unor americani la &rtodoxie" Aceste convertiri, din ce n ce mai numeroase, se fac n tcere, fr fast si fr trmbitri"

'he (omanian &rthodox )piscopate of America, *irginia - "+ol, Cross" Church, Alexandria (-!-. /eesburg $i0e, Alexandria *A 112.1-!.2.#"
1

3intre acesti convertiti, al cror 4el pentru traditia ortodox este foarte mare, s-au ales si o seam de ctitori de biserici, mnstiri si schituri pe cuprinsul Americii, rugtori n tain pentru lume, pentru America, pentru toate trile si pentru unificarea Bisericilor n traditia si dreapta credint a Bisericii primare, fr inovatii moderniste, credinciosi ase4mintelor celor sapte 5inoade )cumenice, singurele adevrate" 5unt de ani de 4ile n legtur duhovniceasc si misionar cu ma6oritatea acestor biserici si mnstiri" Cunosc lupta lor cu demonul orgoliului si nsingurrii impus de societatea si educatia american, cu demonul insubordonrii la disciplina ierarhic, rtcirile lor, cderile si ridicrile lor, mai altfel dect ale noastre, dar si marea lor struint n rugciune si n strdania de a nvta ce este ascultarea si ce nseamn omoforul ierarhicesc pentru o adevrat Biseric7 fr ierarh, nu exist +arul lui 3umne4eu, pentru c numai prin ierarh curge +arul spre preot" Acum, aproape toate aceste biserici si mnstiri se gsesc sub 6urisdictia unor episcopi canonici, fie srbi, fie bulgari" 8n ceea ce priveste viata monahal, relatiile mele sunt permanente cu trei schituri si cu trei mnstiri de americani convertiti, precum si cu aproximativ 1. de biserici, mprstiate de pe coasta de )st pn pe coasta de *est si din California pn n Alas0a1" 9ai cu seam n ultimii cinci ani, dup aparitia crtii mele Christ is Calling You ("+ristos te cheam"#, am fost invitat n multe comunitti americane ortodoxe spre a le vorbi si prin viu grai despre &rtodoxie, despre suferintele Bisericii &rtodoxe (omne si despre toate ncercrile prin care a trecut poporul nostru" Am fost nu o dat surprins s descopr ce mare influent are &rtodoxia asupra unor comunitti americane7 pe msur ce Catolicismul (din ce n ce mai seculari4at# si $rotestantismul (despuiat de :na dintre mnstirile cele mai dragi mie, cu care am si avut strnse legturi duhovnicesti, este mnstirea de maici "5fntul $aisie *elici0ovs0i", unde staret este 9aica 9ichaela, convertit de la Catolicism" 3e curnd, mnstirea s-a mutat din California n Ari4ona, unde au cumprat terenul unei foste ferme (a se vedea, n acest volum, textul intitulat "&rtodoxia n Ari4ona", n care este povestit sfintirea bisericii mnstirii, o tritoare descriind bucuria celor de acolo c se afl din nou sub o 6urisdictie canonic si c simt din plin lucrarea 3uhului 5fnt n comunitatea lor#"
2

orice cldur spiritual# pierd evident terenul" &rtodoxia l cstig, prin predania unor preoti si monahi care aduc n sufletul omului american o vibratie nou a credintei adevrate" 3ac pn nu prea demult rspndirea &rtodoxiei revenea aproape n exclusivitate rusilor, ast4i &rtodoxia romneasc si afirm din ce n ce mai mult pre4enta, nu numai prin preotii din America (unde bisericile noastre sunt nc "nationale ", slu6irea fcndu-se n limba romn#, ct mai cu seam prin miracolul iradiant al mnstirilor si vietii monahale din (omnia, pe care americanii ncep s-o descopere cu emotie" ;n apropiere de 5an <rancisco, n <orestville, unde a slsluit, pn la mutarea sa n Ari4ona, comunitatea monastic ortodox denumit "5fntul $aisie *elici0ovs0i de la =eamt" (ntemeiat de un clugr rus, n urm cu vreo !1 ani#, chiliile clugritelor purtau, bunoar, numele unor vechi vetre mnstiresti din (omnia ("5ucevita", "*oronet", "Arbore" etc"#, pentru c maicile de acolo peste >.? convertite de la $rotestantism, iar cteva si de la Catolicism - au vi4itat (omnia si au adus sub cerul Americii duhul viu al mnstirilor romnesti, care influentea4 ntreaga noastr viat national, ceea ce americanilor li separe uluitor" 8n orice biseric american am fost invitat, am gsit convertiti de pe urma unor vi4ite n (omnia" 3in ce n ce mai mult, prioritatea &rtodoxiei romnesti se afirm n planul credintei ortodoxe, fiindc, dup mrturisirea multora care vi4itea4 fie (usia, fie alte tri ortodoxe, renasterea monahismului n duh autentic ortodox nu este nicieri att de evident ca n (omnia" =ici o alt tar ortodox nu pare s mai aib ast4i attia printi spirituali, attia duhovnici, attia adevrati "streti", ca (omnia" @ritor n aceast privint, printre attea altele, rmne pn a4i textul pe care l-am expediat n traducere unor publicatii din tar nc din !>>A, tocmai ca pe o ilustrare a acestor afirmatii (si socotesc ct se poate de nimerit c el st n fruntea volumului de fat 2#" Am ntlnit-o pe d-na 9cCann la o biseric rus din =eB Cor0, unde preotul este de origine romn (origine pe care si-o descoper acum cu prisos de bucurie spiritual# si unde duhul 9ar, 9agdalene 9cCann, "Ascultnd glasul Dlumii vechiE cu urechi care s aud"""" ('ulburtoarea confesiune a unei actrite americane convertite la &rtodoxie#" 5i cnd te gndesti c, n cecitatea neocomunist de acas, noi ne credem interesanti prin""" "3racula $ar0"F
3

&rtodoxiei romnesti este ast4i cel putin la fel de pre4ent ca si cel al &rtodoxiei ruse" =u m mir - ci ndr4nesc s vd aici semnul iconomiei divine - c acest fenomen al "ntoarcerii la i4voare" (a se vedea mai ales substantiala mrturie a $rintelui $lacide 3eseille7 "$elerin spre i4voare"#, al (re#descoperirii duhovnicesti a (sritului ortodox, adic a adevratei 'raditii apostolice si patristice, se regseste la fel de viu si n aria &ccidentului european, la oameni de originile, vrstele si conditiile cele mai felurite (printre care nu lipsesc nici ca4urile de evrei convertiti, tot mai numeroase si n lumea americanaG, ce au un grad de complexitate psihosocio-cultural demn de o atentie aparte#" 5alut initiativa )diturii Christiana de a publica aceast carte mrturisitoare, ce, dincolo de circumscrierea unui fenomen spiritual de o important ma6or pentru pre4entul si viitorul ntregii lumi crestine, ne red si nou - ortodocsilor n general si romnilor ortodocsi n particular constiinta mai limpede si mai responsabil a dimensiunii duhovnicesti a propriei 'raditii, pline de slava dumne4eiasc a (sritului de 5us" $r" @heorghe Calciu-3umitreasa

NOT EDITORIAL
n Romnia majoritatea te!telor reunite n acest mic volum au a"rut initial de#a lungul ultimilor sa"te ani n revista si$ian $uncte cardinale %de unde unele dintre ele au &ost reluate si n alte "u$licatii sau au cunoscut ulterior si alte versiuni romnesti' creia i multumim "entru ngduinta de a le ti"ri laolalt cu minime ajustri de natur editorial( )ac e!ce"tie te!tul semnat de &ratele ntru *ristos +oan E( ,eiss 1 %-.rtodo!ia este res"iratia A se vedea, pentru aria american, textul intitulat ":luitoarea convertire" din recenta mea carte +omo americanus" & radiografie ortodox, )ditura Christiana, Bucuresti, 1..1
/ 1 Eric

,eiss $ote0at cu numele de loan la vrsta de 33 de ani s#a nscut ntr# o &amilie evreiasc strmutat din Romnia n +srael "e vremea regimului

su&letului meu-' care din cte stiu vede acum "entru "rima oar lumina ti"arului n versiune romneasc "recum si te!tul lui 1a!ime Egger des"re -Ca0ul 2allistos ,are- %c&( Addenda#, "reluat din volumul mprtia luntric %Editura Christiana Bucuresti 1334' tradus de 1aica 5iluana 6lad( 7raducerea celorlalte te!te antologate aici a"artine &ie 8rintelui 9heorghe Calciu %1agdalene 1cCann relatarea voit anonim -.rtodo!ia n :ri0onate!tul din Addenda des"re -Ca0ul 5era"him Rose-2' &ie tnrului "reot 7oderit Rusu doctorand al 8rintelui 9aleriu %interviul cu dane0ul ;icholas 1ichael revi0uit aici de 9a$riela 1oldoveanu' &ie lui Codrin 6( 5mirno&& %1a!ime Egger des"re sine nsusi' &ie su$semnatului %8lacide <eseille 3'( 8reci0rile sau com"linirile "use ntre "arante0e dre"te a"artin &ie traductorilor res"ectivi &ie ngrijitorului editiei( 8utinele note de su$sol sunt de origine auctorial( Regimul majusculelor si -stilul- "unctuatiei n#au "utut &i rigid uni&icate a"rnd di&erente n &unctie de ha$itudinile autorilor=traductorilor si=sau de anumite accente conte!tuale( 1rturiile directe n#au &ost retinute aici "e criterii de im"ortant sau de notorietate ci au ncercat s aco"ere iposta4e diferite ale umanului %o actrit mam a doi co"ii un &ost mu0ician declasat un intelectual cu renume comunist( 7nrul evreu iluminat ntru *ristos a "etrecut mult vreme n )ranta si s#a a"ro"iat de mediile ortodo!e de acolo %"strndu#i o deose$it "retuire distinsului teolog .livier Clement'( Emotionantul su a"el la unitate interreligioas si intercon&esional %"e care l "regtise si n versiune &rance0' datea0 din 133>( 6ersiunea "u$licat aici i a"artine autorul &iind un e!celent vor$itor de lim$a romn( 8entru o anumit rece"tie ngust# ortodo!ist te!tul su este "ro$a$il cel mai incomod dintre cele incluse n culegerea de &at( )ratele +oan mi l#a ncredintat "rin 133? att ca o $a0 de discutie n "articular ct si "entru o eventual "u$licare n "agina crestin s"tmnal a cotidianului %iua, unde n#a ajuns s a"ar( <e atunci nu &r un sincer regret i#am "ierdut urma &ratelui +oan( :m ncredintarea c nu se va su"ra c i#am &cut te!tul "u$lic n conte!tul acestui volum "e care#1 ntregeste cu remarca$il &olos( Cf" si "re&ata volumului 5era&im Rose 3escoperirea lui 3umne4eu n inima omului, :sociatia )ilantro"ic 1edical -Christiana- Bucuresti 1334(
2

7e!tul se regseste %cu unele di&erente structurale' ntr#un conte!t mai larg si ntr#o alt traducere %<ora 1e0drea' n volumul =ostalgia &rtodoxiei, Editura :nastasia Bucuresti 133@(
3

jurnalistic un "reot#monah romano#catolic un crestin ortodo! de origine evreiasc o sim"l si "ioas clugrit american' n Addenda am ase0at dou te!te de egal relevant dar care nu constituie mrturisiri directe ci evocri ucenicesti( 8rintele 9heorghe Calciu cruia i se datorea0 o nsemnat "arte a acestei crti a avut $unvointa s scrie si o "re&at autori0at si "rinci"ial lmuritoare( 7itlurile %"relund de o$icei sintagme#cheie ale autorilor' ca si su$titlurile %ce de&inesc "e scurt -i"osta0ele- res"ective' sunt editoriale( 5e cuvin multumiri tuturor celor care ntr#un &el sau altul direct sau indirect si#au adus a"ortul la alctuirea si de&initivarea acestei crti ce#ar "utea &i considera$il am"li&icat ntr#o editie viitoare n msura n care -"rovocarea- se va dovedi de &olos(((

R. C.

%ase ipostaze mrturisitoare

MARY MAGDALENE McCANN

MARY MAGDALENE McCANN

ASCULTND GLASUL "LUMII VECHI"

C& &REC*I CARE %+ A&D+...

%7ul$urtoarea con&esiune a unei actrite americane convertite la .rtodo!ie'

<ac cineva mi#ar &i s"us acum cinci ani c viata mea va &i n mod "ro&und schim$at de &iintele unui loc si ale unei culturi att de nde"rtate de so&isticatul tehnologi0atul si "rogresivistul mod de viat american &iinte dintr#un loc total ne&amiliar mie dar m$rtisnd secole de istorie as &i res"ins aceast "osi$ilitate ca "e un non#sens( <e alt&el eram &oarte constient de di&eritele in&luente e!ercitate asu"ra vietii meleA ele erau asa credeam eu n s"ecial cele de aici si de acum cu urmri imediate si vi0i$ile( :tunci "rin harul <omnului un glas s#a au0it din nalt si n marea ta"iserie lucrat de Creator &irul meu s#a ntretesut cu &irul incandescent numit Rom,nia. Ba vremea cnd miracolul a avut loc nu am reali0at imediat chemareaC la nce"ut urechile mele n#au "utut s aud((( 1isterioase sunt cile <omnuluiD 8n n acel moment din viata mea du" lungi ani de &rustrare s"iritual &usesem sigur c eram n cele din urm "e adevratul meu drum( n "ragul vrstei de /0 de ani nce"usem s cred c n aceste 0ile si n acest secol nu mai este "osi$il e!istenta unei traditii religioase "ure( :m &ost crescut n traditia "rotestant ca "re0$iterian( ncercasem sincer n "rima tinerete dar si mai tr0iu du" 30 de ani s a&lu ntelesul real al nvtturilor acestei $iserici dar nu reusisem s#1 gsesc( :sa c am nce"ut s#mi caut hrana s"iritual n alt "arte( 7otusi credeam c ar &i "osi$il chiar si#ntr#o vreme -&r <umne0eu- ca a noastr s se &ac o art sacr iar su&letul umanittii s strluceasc n ciuda ntunecrii ori0ontului "entru srmanii descendenti ai lui :dam( 1#am strduit din rs"uteri s#mi aduc modesta mea contri$utie la nltarea su&letului omenesc( Ca artist de teatru am hotrt s o&er "roductii s"irituale oamenilor &rmntati de ntre$ri reale si nsetati de adevr( :m "us n scen o "ies ntr# un act mai "utin cunoscut a "oetului irlande0 Yeats intitulat 8nvierea, n turneul cu acest s"ectacol la &estivalul de teatru din Edin$urgh 5cotia am v0ut n inter"retarea unei com"anii de teatru romnesti ceea ce eu cutasem dintotdeaunaC o sacrali4are a artei teatrale" 7alentatul regi0or romn :ndrei 5er$an a conce"ut si#a reali0at cu tru"a 7eatrului ;ational din Bucuresti acea 'rilogie antic, du" 9edeea, 'roienele si )lectra" E!"erienta e!ce"tional la

care am "utut lua "arte ca s"ectator la aceast "ies a nsemnat o cotitur n viata mea( 1i s#a deschis atunci o "oart necunoscut mieA m simteam de# acum "regtit "arc s ntlnesc ceva si mai mare ceva si mai nalt dect teatrul sacruC -iserica. Ba ntlnirea "e care am avut#o du" s"ectacol cu artistii romni am ncercat cu insistent s a&lu cum de a &ost "osi$il ca ei s reali0e0e o creatie teatral att de neo$isnuitA ce au ei # sau ce stiu ei # "e care noi aici n 6est nu-l avem si nu-l stimE ;imeni n#a dat un rs"uns ntre$rilor mele re"etate( Fnul dintre acesti strluciti actori de teatru Claudiu Bleont a au0it ntre$area mea mai adnc ntre$are "e care nici nu stiam mcar c mi#o "uneam( 1#a au0it ntre$ndC -Fnde s gsesc oare Biserica cea adevratE-( :cea Biseric "e care o cutasem cu dis"erare dintotdeauna de co"il nc aceea "e care inima mea o "resimtea c tre$uie s e!iste "e undeva n vreun &elD 8oate numai nluntrul nostruD Claudiu Bleont mi#a s"us em&aticC -.rict de multi oameni ai ntre$a de orict de multe ori ai ntre$a nu vei "rimi un rs"uns n cuvinte-( :"oi a continuat "e un ton categoricC -7re$uie s vii n RomniaD :tunci ai s ntelegiD- mi amintesc e!act ce am gndit atunciC -8i sigur ce s 0ic iat#m "e mine o &emeie &r $r$at si cu doi co"ii mici strduindu# m din rs"uteri s su"ravietuiesc la ;eG YorH iar tu#mi s"ui mie s vin n RomniaD-((( +ncredi$il dar m#am urcat n avionD n "rimele dou 0ile "etrecute la Bucuresti am v0ut re"etitiile la o minunat "unere n scen a "iesei (omeo si Hulieta, la 7eatrul ;ational n regia talentatei Beatrice Bleont sotia lui Claudiu( nc o dat munca lor avea un nivel nalt mai nalt dect tot ceea ce v0usem n alte "rti( 1i#am muscat lim$a din nou dorind s ntre$ si s a&lu cum de era "osi$il o art de acest cali$ru( : treia 0i m#am dus cu masina de la Bucuresti "n la trectorile muntoase din ;ord str$tnd orase cenusii cu $locuri de locuit din $eton a"roa"e ruinate "e drumuri ne"avate alturi de crute trase de cai cu trani si cu &amiliile lor( n cele din urm am ajuns la locurile unde ntre$rile mele aveau s "rimeasc rs"unsurile &r cuvinte((( Eram n lumea mnstirilor crestine ortodo!e ale 1oldovei si Bucovinei( 5tnd tcut n um$ra adnc a 1nstirii 6ratec genunchii mei s#au ndoit instinctiv si m#am tre0it ngenuncheat "e acel "mnt $inecuvntat( 8e o$raji mi curgeau lacrimile( <u" nc cinci 0ile totul n mine a nce"ut s se schim$e( 5tnd n &ata icoanelor 1aicii <omnului vechi de secole am vrsat lacrimi care erau n

mine de 0eci de ani( ;iciodat nu mai "lnsesem( ;ici nu stiam c "ot "lnge((( 5imteam cum mi se &rnge cosul "ie"tului ori de cte ori cutam s "trund ntelesul acelor mnstiri "ictateA inima mea si de"sea limitele revrsndu#se n a&ar( 8ricina era "uterea nvtturilor lui *ristos revelate n &rescele care aco"ereau &iecare centimetru "trat din "eretii $isericilor att n interior ct si n e!terior( 5i mi#a &ost dat s ntelegD ;u teatrul era ceea ce cutam ci acel ceva din care arta sacr nu#i dect o rs&rngereC nvtturile originare ale lui *ristos ale <umne0eului Cel 6iu intacte chiar n e"oca noastr coru"tA acestea erau cele ctre care &usesem adus n liniste si scldat de rugciunile rever$erate ale miilor si miilor de &iinte care si nchinaser # si continuau s#si nchine # vietile lor acestei nalte chemri care este trirea monastic am &ost "rimit na"oi n turm, cu "risos de $ucurie( Cltoria mea era totusi de"arte de a &i m"linit( )usesem doar pus pe cale" : tre$uit s#o iau ca "e un dar $inecuvntat( 1#am ntors de atunci de dou ori n RomniaC "rima oar ca s#mi $ote0 ortodo! &iica avndu#i ca nasi "e Beatrice si ClaudiuA a doua oar mai recent cu &iul meu care si el a ales s se converteasc si s se $ote0e ortodo!( :cum eu sunt ortodo! si am &ost $inecuvntat s#mi gsesc o $iseric ade# vrat n ;eG YorH # cas "entru &amilia mea # avnd un clugr romn de la 8utna "reotul &iind el nsusi de snge romnesc si cu multi enoriasi romni n recenta cltorie a "reotilor $isericii noastre n Romnia s#au legat &rumoase "rietenii cu numerosi monahi romni( <e asemenea n vi0ita "e care eu si &iul meu am &cut#o am &ost "rimiti cu mult cldur genero0itate si dragoste de ctre clugrii si clugritele cu care am avut "rilejul s ne ntlnim( 5unt multe ci "rin care noi americanii am "utea rs"unde dragostei lui <umne0eu ci ce ne#au &ost constant artate "rin intermediul celor care si#au dedicat lucrarea lor de o viat auto#"uri&icrii si ajutorrii altor &iinte umane( <esigur le#ar &i si lor de ajutor dac noi am deveni constienti si recunosctori &at de ne"recu"etita lor strdanie n sluj$a lui <umne0eu si a semenilor &iind noi nsine inclusi n aceast strdanie( 1onahii romni au &ost "ro&und im"resionati au0ind cum credinta ortodo! devine cunoscut multor neortodocsi din :merica( Ei au &ost si mai sur"rinsi s a&le c unii dintre noi doresc din toat inima s#i ajute n lucrarea duhovniceasc des&surat n mnstirile din Romnia( <esigur rugciunile noastre "entru ei le sunt &olositoare( :vem si noi multe daruri s"irituale "e care le#am "utea m"rtsi cu aceast -lume veche- care are attea s ne nvete(

<umne0eul meu d#mi urechi ca s#7i ascult chemarea de oriunde m a&lu si oriunde m ndre"tD ./n rom,neste de Pr. !eor"!e Ca#ciu0

NICHOLAS MICHAEL
; %1(R%IT2 ACA%+

%+nterviu reali0at de 8r( 7oderit Rusu la :arhus <anemarca cu un convertit la .rtodo!ieC ;icholas 1ichael'

Pr. Toderit Rusu3 *-as ruga s faceti o trecere n revist a biografiei dumneavoastr de pn acum, pentru ca s fiti mai bine cunoscut de ctre credinciosii Bisericii noastre &rtodoxeI Nic!o#as 'ic!ae#3 :m 34 de ani m#am nscut si locuiesc n Regatul <anemarcei( 6iata mea nu a urmat calea "e care ar &i dorit#o "rintii mei n iu$irea lor &at de mine( Ba 14 ani am devenit narcoman si alcoolic( 6iata mea s#a sur"at chiar nainte de a nce"e( 1#am nscris "e o cale a su&erintei s"irituale emotionale si &i0ice de care nu m#am "utut des"rinde tim" de nc 14 ani( 8entru cei ce n#au str$tut un ast&el de drum al "atimilor ororile si degradarea sunt inimagina$ile( ;#am &ost educat ntr#o atmos&er crestin dar ntotdeauna am cutat -ceva- un -ceva- oricum -ne"mntesc-( . vreme mi s#a "rut c acest -ceva- l#am gsit n droguri si n alcool( :m avut nclinatii artistice si vreme de ctiva ani cu tot viciul meu am &ost chiar mu0ician( n mod ine!"lica$il "e cnd eram tot mai asaltat de demonul $etiei a nce"ut s m &ascine0e "ovestea vietii m"ratului ;icolae al ++#lea al Rusiei( ;#a &ost doar un interes oarecare n strile mele de mare narco0 doream s citesc si s medite0 asu"ra unor &otogra&ii vechi negre si arse vroiam s m m$t si s ascult vechea mu0ic liturgic ruseasc mi venea s urluD

5imteam nevoia s "lng "entru acest conductor im"erial ortodo! si "entru &amilia lui "entru tragica soart a acestei tri mari( I$uciumul a durat multi ani( Ba 31 de ani eram e!trem de $olnav att "sihic ct si &i0icA la un "as de moarte( :veam nevoie de ajutor si ca din ntm"lare am ntlnit o comunitate de oameni $uni salvati ei nsisi de la alcoolism si narcomanie( Ei mi#au sugerat s caut o solutie s"iritual "entru c du" s"usa lor cau0a vietii mele mi0era$ile si a su&erintei nu era alta dect o grav cri0 de ordin s"iritual( :m ntreru"t $utura si drogurile $rusc ntr#o 0i( :tunci m#au cu"rins negurile s"aimei si B#am rugat mult "e <umne0eu s#mi deschid o alt cale o cale a Bui( :m "lecat s"re 5anHt 8eters$urg n vara anului 133@ dornic s vd unde locuise m"ratul Rusiei cu &amilia lui( :m ajuns la 7sarsHoe 5elo unde era resedinta im"erial( :m "artici"at la 5&nta Biturghie "entru "rima dat n viata mea n mica $iseric a "alatului lui :le!andru si am &ost uimit de atmos&era s"iritual a sluj$ei( <u" trei luni de lu"t cu is"ita de a $ea su&eream nc att de teri$il nct trans"iram si tremuram ntruna( :m simtit chemarea s m rog 5&ntului 7ar 1artir ;icolae Jsancti&icat n anul 2001K( <eoarece acestuia nu i se 0ugrvise nc o icoan m#am rugat dinaintea icoanei 5&ntului ;icolae )ctorul de 1inuni si totdeodat cu rugciune mut 7arului 1artir( ;estiind rugciuni m#am rugat din inimC "entru toate ru$edeniile mele "entru a m ntoarce cu $ine acas "entru cersetorii din &ata $isericii( <eodat ceva s#a "etrecut n mine( +nima mea s#a um"lut de o ntelegere nou si m#am "utut convinge "e mine nsumi s nce" o viat alt&el rnduit curat si "lin de rugciune( :m avut desco"erirea c 5&intii ngeri au "lns tot tim"ul 0ilelor mele de viciu si c n#a &ost niciodat n voia lui <umne0eu s "ctuiesc torturndu#m de moarte( <u" 5&nta Biturghie "rietenii m#au ntre$at ce se ntm"lase( +#am "rivit straniu( Be#am s"us c nu stiu dar c m#am simtit $ine( <in 0iua aceea is"ita de a $ea m#a "rsit si nu s#a mai ntors( :ceasta s#a ntm"lat cu "atru ani n urm(((

:juns acas am simtit o recunostint &r margini care mi cerea s rostesc nencetat n sinea mea cuvntul -multumesc-( <ar nu venise nc vremea s devin ortodo! n orasul meu nu era $iseric ortodo!( Cea mai a"ro"iat se a&la la Co"enhaga la cteva sute de Hilometri( +#am trimis o scrisoare "reotului de acolo ns n#am "rimit rs"uns((( 1i#am amenajat un mic loc de rugciune n cas si nce"ut s m rog lui <umne0eu de unul singur( )r un ndrumtor a &ost &oarte greu cci calea era "lin de ca"cane si is"ite n "atru ani viata mea luntric a intrat ncet#ncet n declin din cau0a li"sei de comuniune cu alti ortodocsi( :tunci s# a ntm"lat alt minune( Ba scoala local de diaconie a venit un "reot romn ortodo! care a rmas vreo cinci luni( Evlavia acestui "reot mi#a ntetit &lacra credintei gata s se sting( :"oi la $iserica ortodo! rus din Co"enhaga a &ost numit un nou "reot( B#am ntlnit((( si Calea a nce"ut s mi se deschid iarsi( Fn "reot deose$it din 5tatele Fnite mi#a trimis atunci o multime de crti si materiale religioase "recum si un e!traordinar dar n vederea a"ro"iatului Bote0 # o aschie ne"retuit din 5&nta Cruce a <omnului( 8reotul rus a hotrt s m $ote0e "e 14 iulie 1333 cu numele de =icolae, du" cel al 7arului 1artir( 8oate c <umne0eu m#a gsit "regtit acum du" "atru ani de rugciune si grele ncercri de tot &elul( :cum simt c m ntorc n s&rsit :casD Pr. T. R(C Cum vedeti si apreciati dumneavoastr credinta ortodoxJ N. '.C Credinta ortodo! mi#a o&erit o dragoste si o ngduint "e care niciodat nu le#am gsit altundeva "oate doar la iu$ita mea mam si la "rintii ei( <ar mama si $unicii m$trnesc si mor( Credinta ortodo! nu moare( Este ntotdeauna viat de"lin( .rtodo!ia mi#a o&erit mijloacele s"iri# tuale de &olos n toate situatiileC ntristare $ucurie "timire su"rare # orice( 1i#a o&erit o lucrare 0ilnic si un ciclu duhovnicesc de trire adevrat cea mai "ro&und ntoarcere ctre mine nsumi( 6enirea la credinta lui *ristos <omnul nostru este un $ine ce nu seac niciodat( 1ulti crestini ai altor denominatiuni inter"retea0 de unii singuri 5&nta 5cri"tur &r a ntelege n <uh Cuvntul lui <umne0eu( :sa ceva este im"osi$il n .rtodo!ie datorit comorii duhovnicesti care este nvttura 5&intilor 8rinti ai Bisericii( 9sim n scrierile &ilocalice re&eriri la toate

situatiile &undamentale de viat si solutii avnd totdeauna rdcini n 5&intele 5cri"turi( Cine sunt eu ca s cred c "ot citi de unul singur 5cri"tura si ca s inter"rete0 de ca"ul meu Cuvntul lui <umne0euED Pr. T. R.C 5unt ncntat c ati nteles perfect spiritul &rtodoxiei n aceast problem a interpretrii 5cripturii, care, dac ar fi priceput de toti, multe schisme si de4binri s-ar evita" N. '.C Cred c e aici o &orm de megalomanie( <ac am "utea ntelege singuri Bi$lia &iecare ar "utea deveni s&nt( <ar nu e asa( Eu am nce"ut s studie0 <ilocalia cu un "reot a"oi am nmultit rugciunea n acord cu lecturile din scrierile 5&intilor 8rinti( :m cum"rat nu demult o Bi$lie organi0at du" ciclul "ascal cu comentarii din 5&intii 8rinti n acest &el m simt si n sigurant si clu0it de nvtturile 5&intei 7raditii( : citi Bi$lia &r un ndrumtor e ca si cum ai ncerca s ntelegi o te0 de doctorat de 1200 "agini avnd doar((( scoala "rimarD 1ai mult chiar acele rnduri din 5&nta 5cri"tur ntelese de un om o$isnuit n liter iar nu n <uh i vor e!alta ego-ul n cel mai nesntos mod $iruind smerenia necesar si autentic &r de care nimeni nu "oate s se roage si s medite0e la :devr( <e alt&el re0ultatele citirii Bi$liei &r o ndrumare n drea"ta credint se "ot vedea la tot "asul( 1ulti mem$ri ai di&eritelor denominatiuni "retind c <uhul 5&nt i ajut s inter"rete0e 5cri"turile cnd n realitate "e ei i ghidea0 mndria devastatoare din "ro"riul lor eu( 5&nta .rtodo!ie are o retea de sigurant s"iritual ce "revine aceast situatie( ;u nteleg nici mcar cum &unctionea0 ceasul de mnD Cum as "utea eu inter"reta cuvntul lui <umne0eu du" "ro"ria#mi minteED <iavolul simulea0 cele ce vin de la <umne0eu dar "oate &ace aceasta numai "rin "atimi si concu"iscent( Cnd e!"eria0 "rogresul s"iritual omul nvat s recunoasc amgirile care sunt sen0uale niciodat s"irituale( Cu ct cineva "ractic mai mult rugciunea cu att diavolul va ncerca s#i sl$easc duhul credintei mani&estndu#se deghi0at n &elurite chi"uri( Bi$ertatea se!ual umanismul si ecumenismul contem"oran sunt doar cteva dintre aceste deghi0ri slvite de ctre toate societtile democratice cci diavolul se "oate "re&ace chiar n -nger de lumin-( Ele "rimesc laolalt numele de -crestintate natural si modern- su$ "rete!tul c -<umne0eu doreste o Biseric Crestin

8entru a evita ast&el de ca"cane adevratii crestini tre$uie s cunoasc nvttura dogmatic a Bisericii .rtodo!e si "ericolele descrise de s&intii a"ologeti ai .rtodo!iei( Pr. T. R.C 9i-a plcut ideea potrivit creia &ccidentul si-a confectionat propriul crestinism" ;deea v apartine""" N. '.C Crestintatea nu are nevoie s &ie -moderni0at- sau -renviatde ctre o societate modern "entru a se -"otrivi- tim"urilor de a0i( 1esajul s"iritual de"lin al crestinttii este continut n 5&nta 7raditie 5&nta 5cri"tur 5&nta Biturghie si 5&intele 7aine( :ceste valori sunt nedegrada$ile n tim" &iind deasu"ra tim"ului iar *ristos <omnul nostru a ntemeiat doar o singur Biseric( ;u dou trei sau "atruD El a ntemeiat ceea ce este ast0i Biserica .rtodo!( Cred c am &ost clu0it ctre aceast Biseric#Fna "entru rugciunile 5&ntului 1artir ;icolae 7arul Rusiei( El este "entru mine modelul ideal de tat sot si adevrat credincios( 7oate relatrile demne de ncredere ne s"un c a &ost modest iu$itor &oarte loial si "erseverent de#a lungul vietii sale( : &ost conductorul celui din urm im"eriu crestin ortodo! cu adevrat iu$itor de <umne0eu si "lin de smerenie l cinstesc &oarte mult "entru c s#a ncredintat lui <umne0eu n toate si a "urtat crucea grea a muceniciei cu r$dare si nelimitat ngduint( El a nteles n inima sa adevrul c omul nu "oate tri negndu#si conditia de &"tur a lui <umne0eu( : &ost cinstit si iu$it de ctre oamenii sim"li si tranii din Rusia( Cea mai mare grij a sa a &ost ntotdeauna $inele Rusiei si al oamenilor de rnd( )amilia im"erial a su&erit grelele ncercri ale ca"tivittii si mortii cu o credint nemrginit( Cele din urm cuvinte ale 7arului cnd a &ost e!ecutat de ctre criminalii $olsevici au &ostC -+art#i 7at c nu stiu ce &ac-( El si iu$ita sa &amilie martiri0at merit "rosternarea noastr a tuturor crestinilor ortodocsi m"reun cu toti noii martiri ai Rusiei ai Romniei si ai altor tri "rigonite de vrjmasii .rtodo!iei( n urma acestor de0astruoase "ierderi din lumea ortodo! &oarte multe su&lete au c0ut victim sectelor si ciudatelor denominatiuni asa#0is -crestine-( . <oamne "rimeste#ne "ocinta si iart#neD <oar "reotii credinciosi si evlaviosi ai Bisericii .rtodo!e i "ot ntoarce la :devr "e $ietii oameni( 7ineretul din 6est ar "utea desco"eri $ogtia .rtodo!iei dac ar cunoaste trile ortodo!e si istoria lor(

8sihologia si &iloso&ia nenutrite de drea"ta credint au &ost a$sor$ite de &enomenul =eB Age, nde"rtnd si mai mult constiintele con&u0e de la Cel ce este Calea :devrul si 6iata( Chiar si ortodocsii sunt is"ititi s o"te0e "entru -solutia tera"eutic sau "sihologic- n momentele de di&icultate( <ar armele ntr#adevr $une nu sunt altele dect 5&intele 7aine ale Bisericii viata liturgic nencetata rugciune iu$irea de semeni lucrrile de caritate discrete asa cum ne nvat 1ntuitorul( :#l tine "e diavol la distant "resu"une o lu"t n care eu de multe ori simt s"rijinul 8atronului meu( )a"tul c#i "ort numele mi im"une res"ect si# mi d "uterea s n#o a"uc "e un drum nedemn de mretia duhovnicittii iui im"eriale n acest &el 5&ntul 7ar m ajut tainic 0i de 0i( 8e msur ce nainte0 m simt tot mai "ctos l rog 0ilnic "e *ristos s#mi dea smerenie si s "ot &i de ajutor celor ro$iti de narcomanie si alcoolism( ;u voi uita niciodat iadul din care a$ia iesisem cnd 7arul m#a lsat s#i vd mijlocirea "entru mine dinaintea lui *ristos <umne0eul nostru( Cei ce#si doresc s creasc duhovniceste tre$uie s rmn n Biserica dre"tmritoare su$ $inecuvntarea E"isco"ului si a 8reotului ndrumati de <uhovnicA s se simt mdulare vii n 7ru"ul tainic al lui *ristos chiar si acolo unde nu e!ist $iserici de 0id( 5 se simt "ersoane n comuniune li$er cu *ristos si Biserica Bui v0ut si nev0ut lu"ttoare "e "mnt si $iruitoare n cer( ;oi nsine ca verig n 5&nta 7raditie desi nedemni suntem Biserica suntem 7raditia .rtodo! vie atta vreme ct rmnem nedes"rtiti de ea "rin voint si &a"t( n ncheiere "ermiteti#mi s cite0 rugciunea alctuit n ca"tivitate de 7arina 1artir .lga ;icolaevna &iica 7arului 1artirC -<#ne <oamne r$darea 7a acum = n 0ilele durerii noastre = &uria norodului s#o ndurm = si chinul su"liciului( = 5&ntul 1ir al iertrii 7ale = s curete "catul nostru si al semenilor nostri = cu $lndetea mielului jert&it = s "urtm asemenea 7ie = o cruce nsngerat( = 5i cnd omul de nimic are mai mult trecere = iar ne$unii vin s ne "rade = s su&erim rusinea cu umilint = o 1ntuitorule ajut#neD = +ar cnd ceasul trecerii "e cea din urm "oart a#ngro0irii vine = insu&l#ne "u# terea s ne rugm 0icndC = 'at, iart-i pe eiF = <omnul nostru s ne mntuiasc = si s ne ocroteasc "e toti( :minDPr. T. R.C * multumesc si v felicit pentru autentica ntelegere si trire n spiritul ortodox" =u m ndoiesc c veti fi un bun misionar printre dane4i"

./n rom,neste de Pr. Toderit Rusu0

'AXI'E E

ER

C&' A' DEVENIT ORTODOX

%Fn 0iarist elvetian convertit la drea"ta credint si devenit slujitor al lui *ristos'

-Ce putem face oare pentru ca 3umne4eu s nu dispar ntre rndurile unui textJ"

%9eorges 2hodr'

Cum am devenit ortodo!E +at ntre$area care &r ndoial mi#a &ost "us cel mai des n ultimii ani( n general am evitat rs"unsurile transante( :st0i cnd du" lungi e0itri consimt s rs"und lund condeiul nu "ot s nu#mi s"un c sunt totusi ct se "oate de im"rudent $a chiar inconstient s acce"t un demers att de di&icil si delicat( <i&icil "entru c la urma urmei este im"osi$il s de0vlui n cteva "agini re0ultatul unei naintri s"irituale care a durat ani ntregi( <elicat "entru c n acest "arcurs e!ist %ca n orice naintare s"iritual' o tain "ro"riu#0is ine!"rima$il o dimensiune att de "ro&und si intim nct e0it la nes&rsit s vor$esc des"re ea( <ar dac mna mi tremur este mai cu seam din teama ca nu cumva slvindu#B "e <umne0eu s m slvesc n ascuns si "e mine nsumi( :m &olosit mai sus cuvntul -naintare-( :s &i "utut s vor$esc la &el de $ine des"re o serie de -treceri- n sens "ascal succedndu#se de la moarte la nviere cci aceasta este "ovestea mea( 6d cu adevrat ntreaga#mi viat ca "e o scar continu ca "e un "elerinaj interior si ca "e un suis mereu reluat ctre m"rtia Cerurilor cea dintre noi si din noi nsine( 8e aceast crare nu# ti li"seste nimic din ceea ce alctuieste e!istenta nssi dar mai ales ntlnesti

oameni "rin care %&r s &ii ntotdeauna constient' <umne0eu nsusi ti vine n ntm"inare ndrumndu#te( +tinerariul meu s"iritual si di&eritele sale eta"e((( Ce#ar &i de s"usE 1ai nti((( co"ilria((( ntr#o &amilie catolic mai degra$ "ioas dect rigorist cu catehismul si sluj$a religioas mai mult sau mai "utin -o$ligatorii-( :"oi ndat du" con&irmare Jritualul de m$isericire n sens "lenar adic acce# derea la 7ainele Bisericii Romano#CatoliceK a venit tim"ul revoltei adolescentine m"otriva unei Biserici judecate %cu sau &r dre"tate' dre"t &ariseic i"ocrit morali0atoare cul"a$ili0antA revolt care m#a &cut s arunc "runcul %adic "e *ristos' cu scldtoare cu tot %adic institutiile si dogmele 5ale'( 8ot s"une c de "e la 1@ ani devenisem agnostic ns adnc muncit de marile ntre$ri meta&i0iceC Cine suntE Care#mi este sco"ul vietiiE <e ce su&erinta si moarteaE etc( 5osise tim"ul cutrilor( Bectura marilor autori e!istentialisti studiile de sociologie angajamentul cultural si jurnalistic((( toate acestea m entu0iasmau ns nimic nu m multumea "e de#a#ntregul( 8arc dinuia n mine un gol secret( +ntuiam c omul nu "oate s#si &ie "ro"riul sens s#si &ie i0vorul "ro"riei sale vieti n cele din urm o$sedat de nem"linire o$osit de -micile eternitti ale "lcerii- n care m regseam 0ilnic m#am hotrt n 13?3 %data consacrrii mele ca 0iarist' s#mi iau un an de odihn un an al $ilantului si al contem"lrii un an sa$atic care s#mi ngduie reali0area unui vis mai vechi( :sa se &ace c am "etrecut cu totul vreo nou luni "rin tinuturile su$continentului indian( .rientul # n aceast cltorie att de $ogat si de tul$urtoare nct nu am ncetat nici "n ast0i s m $ucur de roadele ei # mi#a &ost ca o vreme a deste"trii iar una dintre e!"erientele ca"itale mi#a &ost dat s o triesc n desertul 7har din Rajasthan( nvins # si su&leteste si tru"este # de rigorile drumului am descins n 0ori de 0i "e malul unui ia0 n care se oglindea un tem"lu( :colo n linistea si n singurtatea rsritului n trans"arenta cristalin a a"ei si a aerului am &ost deodat ca aco"erit de o &ort a "cii a "lenitudinii a luminii( Bacrimile mi curgeau a$undente &r motiv ntre lume si mine $rusc era comuniune era armonie era iu$ire( <u" aceea nimic nu a mai &ost ca nainte( :tins n adncul su&letului o alt dimensiune a constiintei se deschisese n mine( ntr# adevr e!ist n adncul &iintei si al lumii o )ort o )iint o 8re0ent in&init dincolo de s"atiu si tim" dincolo de realitatea "e care o sustine ntr# adevr omul este un amestec de &initudine si in&initate de tem"oralitate si

eternitate n acel moment aceast )iint aceast :lteritate a$solut era nc ceva im"ersonal( ;u avea nici nume nici chi"( 5i nu ndr0neam nc s o numesc <umne0eu ns eraD Ba na"oierea mea acas n Elvetia tim"ul ntre$rilor retros"ective si intros"ective a sosit n mod &iresc( E!istenta acestui Cu#7otul#:ltceva a crui intuitie o avusesem m re"unea n cri0 ntre$rile m asaltau haoticC cum urma s#mi &ie a&ectat viata de cele "etrecuteE 8uteam oare s continui ca mai nainte cutnd iarsi aceeasi &ericire &acil si su"er&icial cnd n mine ardea dorul de in&init si de eternitateE :utori "recum 2( 9( <LrcHheim si Rene 9uenon m#au ajutat s nteleg s "un n cuvinte ceea ce mi se ntm"lase( 7otul se lim"e0eaC ca s rmn n contact cu aceast )iint su"rem 8rinci"iu al oricrei &iintri tre$uia s m "uri&ic s m eli$ere0 de ego#ul ca si de ilu0iile mele( n acest sco" crtile nu m mai "uteau ajuta( 7re$uia s "ornesc nentr0iat la fapte" 5e im"unea un e!ercitiu de trans&ormare s"iritual( :lte cteva ntlniri si anumite nclinatii estetice mi ddur im"ulsul &inalC e"oca %en#ului "utea nce"eD Baic &r dogme ori credinte -neutru- si deci universal a!at "e e!"erienta nemijlocit a s"iritului omenesc iar nu "e studiul vreunor te!te %en#ul mi convenea de minune( 8rin rigoarea si e!igentele sale du$late ns de o uimitoare si "er"etu noutate "ractica %en a avut un rol &undamental "entru ntregul meu "arcurs ulterior( Bucrarea aceasta de golire si de curtare de sedimentare si de a"ro&undare de deschidere interioar va redeste"ta n mod "arado!al si tainic harul $ote0ului meu( ntr#o 0i n "lin sedint %en, chi"ul lui *ristos se nlt iarsi din mine rei0$ucnind din tainicele str&unduri ale &iintei mele( 7eri$il umorul lui <umne0eu care scrie dre"t cu linii cur$eC acea &iint -im"ersonal si a$stract- de care devenisem constient n +ndia c"ta "rin "racticarea unei &orme im"ersonale de meditatie un chi" si un nume de "ersoanC +isus *ristosD :semenea )ericitului :ugustin mi venea si mie s strigC -<ar 7u <oamne 7u erai mai adnc dect tot ce este n mine adnc si mai nalt dect tot ce este n mine naltD-( :m "ornit atunci s# mi regsesc rdcinile crestine cu urmtoarea ntre$are 0vcnindu#mi n minteC E!ist oare n crestinism o cale care s o&ere elementele desco"erite mie de s"iritualitatea oriental ca &iind esentiale oricrei ncercri de m"linireE E!istau oare "ractici de trans&igurare interioar e!ista o adevrat 7raditie o relatie vie ntre maestru si ucenicE . asemenea cale e!ista cu adevrat si anume n crestinismul rsritean(

Cu doi ani n urm avusesem "arte de o conversatie neo$isnuit "rin intensitatea ei n com"ania unei "rietene( 8rietena mea mi vor$ise atunci des"re o mnstire -e!traordinar- ale crei $a0e &useser "use n :nglia de ctre :rhimandritul 5o&ronie %1?34#1333' monah ortodo! disci"ol al 5taretului 5iluan %1?44#133?' cel canoni0at n 13?> de ctre 8atriarhul Ecumenic al Constantino"olului si care trise mai $ine de 20 de ani n 5&ntul 1unte :thos mai ales ca sihastru( :ceast amintire m#a "reocu"at ntr#att nct am s&rsit "rin a lua drumul :ngliei( 5"tmna "etrecut la 1nstirea -5&ntul +oan Bote0torul- a &ost o e!"erient cu totul tul$urtoare( <incolo de "rimirea re0ervat &iecrui vi0itator %cu adevrat "rimit "recum *ristos' si de a"ro"ierea dintre clugri &rati si "elerini trei lucruri m#au &ra"at nc de la nce"ut nti atentia cu totul deose$it acordat "ersoanei res"ectul a$solut "entru unicitatea acesteia( :cest res"ect este sursa unei uimitoare li$ertti al crei sens si consistent veneau din druirea si uitarea de sine ntru slujirea a"roa"elui( <esco"eream ce nsemna -a &iinta ntru Biseric- adic un mod de viat care trans&ormBiserica %sau care ar tre$ui s o trans&orme' n ceva su"erior unei sim"le societti sau institutii( :"oi o&icierea Rugciunii lui +isus((( mi voi aminti mereu 0orii rcorosi ai 0ilei n care am "truns n Biserica -5&ntul 5iluan-( 7otul era scldat ntr#o luminoas "enum$r radiind din candele si din icoane iar tcerea era nsu&letit doar de cntecul "srilor r0$tnd "rin &erestre( 5i tim" de dou ore n nenumrate graiuri %slavon greac &rance0 engle0' aceast rugciune "salmodiatC -<oamne +isuse *ristoase )iul lui <umne0eu miluieste#ne "re noi-( <ac la nce"ut am recitat#o a"roa"e ca "e o mantr J&ormul sacr hindus ori $udist -condensnd- divinitatea "e care o invocK -rugciunea inimii- avea s#mi devin cu tim"ul o ntlnire "ersonal cu *ristos vie aductoare de "ace si "uri&icatoare un mijloc de comunicare cu <umne0eu n str&undurile inimii si totodat o arm n lu"ta anevoioas adesea istovitoare m"otriva "atimilor si a gndurilor strine( 1 &ascina &a"tul c aceast rugciune se nscuse n desertul Egi"tului ntr#al +6#lea secol crestin # "rima ntlnire cu .rtodo!ia m ntorcea la rdcinile crestinismului la Biserica una si nedes"rtit a "rimelor secole( :m &ost desigur im"resionat si de &rumusetea serviciului liturgic o&iciat cu o "ro&un0ime care %aveam s#o nteleg mai tr0iu' era e!"resia simultan a $ucuriei "ascale si a durerii crucii( )ie n rugciunea inimii &ie n cadrul liturghiei m#a &ascinat imediat rolul tru"ului determinat s "artici"e "lenarC cu vederea # de ctre icoane si lumnri cu au0ul # de

ctre cntri cu mirosul # de ctre tmie "recum si "rintr#o serie de gesturiC semnul crucii metaniile((( +ndia mi desco"erise "rin socul realittii sale neascunse nu numai c aveam un tru" dar si c eram unul" .rtodo!ia urma s m nvete "rin sluj$ele sale liturgice "rin traditia sa mistic si ascetic "rin tineretea deloc rar a credinciosilor c ntlnirea si unirea cu <umne0eu se "etrec inclusiv n tru" care este tem"lu al <uhului 5&nt( n tim"ul acestei "rime s"tmni n#am reusit s#l ntlnesc "e "rintele 5o&ronie "e atunci $olnav nainte s "lec unul dintre clugri mi#a druit un sirag de metanii din ln neagr lucrat n 1untele :thosA l#am "rimit ca "e o ncurajare n rugciune dar mai ales ca "e un angajament s"iritual( 6oi trece su$ tcere ce mi#a &ost dat s triesc la ntoarcere( 6oi s"une numai c inima mea rnit de iu$ire se ntredeschisese asemenea unei "orti naintea lui <umne0eu ca s#mi vd eu neantul si tene$rele su&letesti( -8ociti#v c s#a a"ro"iat m"rtia cerurilorD- (9atei / 1>' # vesteste *ristos la nce"utul Evangheliei 5ale( Evident nu m#am cit ndat dar am nvtat c aceast metanoia Jn gr( # -"rimenire luntric- -ntoarcere a su&letului ctre <umne0eu-K este cheia vietii duhovnicesti( <im"reun cu smerenia si cu &rngerea inimii metanoia antrenea0 trans&ormarea vechiului om ntr#unul nou deschiderea ctre <uhul 5&nt( Cu adevrat numai mrturisindu#ti sl$iciunile nedesvrsirile recunoscndu#ti starea de mi0erie a su&letului mai "oti s te deschi0i milostivirii lui <umne0eu iu$irii 5ale ierttoare si r$dtoare( ;umai iu$irea com"asiunea "e care mi#a &ost dat s o desco"r dintr#o dat n Biserica .rtodo! "oate schim$a nssi su$stanta lucrurilor( Cum "rsisem cu totul &iresc "ractica %en "entru Rugciunea lui +isus m#am avntat cu "asiune n lectura crtilor recomandate la mnstireC "e lng Evanghelie si 8salmi n "rimul rnd cartea "rintelui 5o&ronie des"re staretul 5iluan a"oi o lucrare des"re rugciunea inimii de Briancianinov si )seul asupra teologiei mistice n Biserica de (srit al lui 6ladimir BossHM( Ra&inamentul teologic m de"sea ns dou chestiuni re0onar n mine numaidect cu "utere nti unitatea "ro&und de ne0druncinat ntre teologie si mistic e!"rimat "rin cele$ra &ormul a lui Evagrie 8onticulC -<ac esti teolog atunci te vei ruga cu adevrat iar dac te rogi cu adevrat esti teolog-( Cu alte cuvinte nu e!ist teologie adevrat &r cunoasterea dumne0eiestilor taine( <ar a cunoaste aceste taine nseamn a le tri "rin e!"erierea <uhului 5&nt care se ridic deasu"ra ratiunii o cruci&ic si o trans&igurea0D :l doilea lucru care mi#a s"us &oarte multe este conce"tia ortodo! des"re mntuire considerat -trans&igurare- si -ndumne0eire- iar nu sim"l -rscum"rare-

sau -i0$vire-( :st&el -<umne0eu s#a &cut om "entru ca si omul s se "oat &ace <umne0euD- declar 5&ntul :tanasie din :le!andria %sec( +6'( 8rintii .rtodo!iei "rivesc &iinta uman ra"ortnd#o la imaginea divinittii din om iar nu la "catul din el( +ar "catul nu este de&init ca transgresare juridic a unor norme etice ci ca re&u0 al iu$irii 7atlui ca nde"rtare de <umne0eu "ricinuit de mndrie si de celelalte $oli s"irituale su&letesti si tru"esti de unde decurge o a$ordare tera"eutic iar nu una cul"a$ili0ant a "catului ca si o vi0iune ontologic asu"ra s&inteniei( -5&nt nu este acela care s#a ridicat "n la o trea"t nalt a moralei omenesti sau care a ajuns s ai$ o viat de asce0 chiar de rugciune %si &ariseii "osteau si 0iceau rugciuni lungiD' ci acela care are ntru el <uhul 5&nt- ne s"une "rintele 5o&ronie( ntelegem ast&el crestinismul nu n "rimul rnd ca etic ci ca mod s"iritual de a &i cale de unire cu <umne0eu de jert&ire "e cruce ntru nviere care ne trans&orm ntr#o &iint nou( Cererile lui *ristos adresate nou nu sunt lungi n genul -ai voie asta n#ai voie asta- ci energii dumne0eiesti cu ajutorul crora "utem deveni %n viata si constiinta noastr' asemenea lui *ristos( n ce "riveste Biserica ea nu e doar o instant moral nici numai o organi0atie de caritate sau umanitar ci marele s"ital al su&letelor locul unde suntem siguri c#B "rimim "e <umne0eul viu si c "artici"m la m"rtia 5a( <esco"eream tre"tat &ata ascuns a crestinismului care m cucerea si m &ermeca( 1ai "resus de toate de"arte de a &i ceva a$stract crestinismul se vdea a &i viuD Ba rentoarcerea n 1nstirea -5&ntul +oan Bote0torul- cteva luni du" "rima mea vi0it am avut nes"usa $ucurie s#l ntlnesc "e arhimandritul 5o&ronieA ntlnirea a nsemnat evident o cotitur n viata mea( :r &i nenumrate lucruri de s"us des"re acest om al lui <umne0eu recunoscut de ntreaga comunitate dre"t un staret adevrat ns res"ectndu#i dorinta voi tcea des"re acestea( ;u voi de0vlui dect un singur &a"t ca"ital "entru m"linirea mea ulterioarC aveam n &ata ochilor dovada vie a vietii ntru *ristos si a cunoasterii 5&intei 7reimiA vedeam n acest $trn ce nseamn cu adevrat s &ii -"ersoan- adic n comuniune cu <umne0eu si cu semenii( :tta iu$ire atta li$ertate atta lumin si &ort creatoare m#au &cut s m ncredinte0 Cii si 7raditiei al crei mostenitor era si "rintele( 7receam cu ncetul de la credinta mostenit n co"ilrie la dreapta credint, adic la o relatie vie, personal, cu *ristos( 1i#am &cut destul de re"ede cunoscut dorinta de a deveni ortodo! ns "rintele 5o&ronie mi#a tem"erat elanul socotind c tre$uia -"ur si sim"lu- %D' s m strduiesc s -mi "etrec 0ilele &r de "cat- si c aceasta

"uteam s#o &ac oriunde %din "ers"ectiva acestor ntm"lri nu cred s e!iste Biseric mai "utin "reocu"at de "ro0elitism dect cea ortodo!'( 1i#au tre$uit "rin urmare mai $ine de doi ani "n ce#am &cut "asul( 8rivind na"oi cred c atitudinea re0ervat a "rintelui de chemare la r$dare si "erseverent a &ost "lin de ntele"ciune( :cest tim" al aste"trii adevrat 0eno4 J-golire- -tiere a voii-K s#a dovedit ntr#adevr &oarte &olositor si &ecund "ermitndu#mi s#mi adncesc credinta s#mi rs"und la anumite ndoieli s#mi m"linesc catehe0a s#mi a$andone0 de la sine anumite "rejudecti asu"ra Bisericii .rtodo!e s#mi "un la ncercare "ro&un0imea dorintei mele( <e asemenea mi#am clari&icat "ro$lema originilor mele con&esionale( :m ncercat totusi la un moment dat "rintele 5o&ronie re&u0ndu#m s m ntorc la Biserica Catolic n ciuda e&orturilor mele n ciuda "ersoanelor remarca$ile cu care am stat de vor$ maione0a cum se s"une nu s#a mai "rins((( 1 a&lam deja cu su&letul n alt "arte ire0isti$il atras de s"iri# tualitatea crestin a Rsritului acolo unde res"iram din toti "lmnii( 5i a"oi ntr#att de organic a"ro"iat m simteam &at de teologia si eclesiologia ortodo! si ntr#att m "oticneam de unele as"ecte ale catolicismului roman cum ar &i mai ales institutia "a"al sau conce"tia des"re <uhul 5&nt sau un anume &ormalism juridic nct((( :m "etrecut 5"tmna Buminat a anului 1330 n 1nstirea -5&ntul +oan Bote0torul-( 5i a &ost o adevrat moarte ntru nviere m"reun cu *ristos ceea ce a &cut ca trecerea mea %n sens "ascal' la .rtodo!ie s &ie "e ct de evident "e att de inevita$il( :ceast -trecere- %de care eram sigur' era o necesitate interioar nu o sim"l chestiune de convenient nici o alegere "ur si sim"lu su$iectiv su"er&icial( 8rintele 5o&ronie a nteles si cteva s"tmni mai tr0iu eram "rimit n comunitatea sacramental a Bisericii .rtodo!e( 8entru a marca acest -8aste- "ersonal si a#mi ncuviinta ntr#un mod a"arte dorinta de a nce"e o viat nou "rintele 5o&ronie mi ddu "renumele de 9axime, ase0ndu#m su$ "atronajul 5&ntului 1a!im 1rturisitorul %sec( 6++' mare disci"ol al 5&ntului 5o&ronie al +erusalimului( 5 &ie lim"edeC -trecerea- mea la .rtodo!ie nu este re0ultatul unei re&lectii intelectuale nici al unei &ascinatii mai mult sau mai "utin e!otice ci rodul unei ndelungi &ormri s"irituale n -trecerea- mea nu este nici renegare nici trdare a unei alte con&esiuni( <at &iind ndelunga mea nde"rtare de Biserica Catolic nu era vor$a de o schim$are si cu att mai "utin de o

ru"tur ci de o reintegrare n alt "arte dar n tru"ul lui *ristos care este unica Biseric( ;u am ales o con&esiune o"unnd#o celeilalte du" savante com"aratii ntre msurile de adevr ale &iecreia( ;u ci "ur si sim"lu mi#am urmat calea ce se deschidea "asilor mei su"unndu#m ire0isti$il unei lumi de o strlucire si de o "uritate ne"mntesti n acest sens convertirea mea este n mod esential o mplinire" <e &a"t nu m#am convertit la .rtodo!ie ci la *ristos Care este :devrul si Calea( 7re$uie s se disting lim"ede ntre a fi ortodox si a tri n ortodoxie" Cu alte cuvinte esti ortodo! "rin -ncadrarea- ta sacramental si "rin credinta "e care o mrturisesti dar devii crestin "rin viata "e care o duci "rin c"tarea <uhului 5&nt o dat cu m"rtsirea cu 5&intele 7aine( Este cert c aceast vi0iune contra0ice o mrturisire de credint multumit de sine e!clusivist nationalist etnic sau trium&alist( 8ersonal m simt nti crestin si a$ia a"oi ortodox" 5au mai degra$ nu conce" .rtodo!ia dect ca sinonim vietii crestine "linttii evanghelice n acest sens a deveni ortodo! nu nseamn doar s te aco"eri cu hain nou tesut#n rituri si &ormule teologice ci nseamn s te nvesmnte0i cu nsusi *ristos( <ar a te nvesmnta cu -;oul :dam- ce altceva este dac nu a acce"ta s mori vechiului :dam s#ti schim$i si &irea si viataE :m s"us c intrarea mea n comunitatea sacramental a Bisericii .rtodo!e a &ost o m"linire( Conclu0ionnd as vrea s adaug c a &ost de &a"t un nceput" Cci adevrata convertire si singura ce contea0 dincolo de orice a"arent s"iritual este a$ia metanoia, adic ntoarcerea ntregii noastre &iinte a simtmintelor noastre celor mai ascunse ctre mila lui <umne0eu( .r n msura n care rmn un "ctos aceast revolutie este una &r de s&rsit care nu se o"reste si nu#si atinge ca"tul niciodat( Este o miscare in&init o devenire care nu ncetea0 din devenire nseamn cale n urma Celui ce este Calea a Celui ce cltoreste cu mine si n mineC *ristos Cel ce "e toate le nnoiesteD : &i ortodo! "entru mine nseamn a#mi re"eta n &iece dimineat "recum 5&ntul :ntonieC -:st0i nce"D-(

./n rom,neste de Codrin V. %mirno440

PLACIDE DESEILLE

PELERIN %PRE I5VOARE

%Fn teolog monah si "reot al Bisericii Romano#Catolice o"tea0 "entru .rtodo!ie'

PLACIDE DESEILLE

PELERIN %PRE I5VOARE

I :m ales calea monahal n 13/2 Belle&ontaine %:njou'( la :$atia cistercian de la

*irotonit "reot n 13@2 am &ost n scurt vreme numit "ro&esor de 7eologie dogmatic iar a"oi nsrcinat s m ngrijesc si de &ormarea duhovniceasc a tinerilor monahi ce se "regteau "entru asumarea "reotiei( ;0uind eu un nvtmnt teologic n duhul 5&intilor 8rinti am "ro&itat de cteva de"lasri la 8aris %de unde "rocuram cele strict tre$uincioase mnstirii' "entru a#l ntlni "e 8rintele Ci"rian 2ern "ro&esor de 8atristic la +nstitutul -5t( 5erge- "recum si "e 6ladimir BossHM a crui 'eologie mistic a Bisericii de (srit m incita %n "o&ida serioaselor re0erve cu care $unul "rinte ie0uit svrsise vai im"rudenta de a#mi m"rumuta o ast&el de carte e!"lo0ivD'( <in ne&ericire BossHM avea s moar la "utin vreme du" ce ajunsesem s#l ntlnesc( 8rintele Ci"rian m#a introdus n doctrina 5&intilor 9rigorie de ;Mssa 1a!im 1rturisitorul si 9rigorie 8alama( 1i#a deslusit "e ndelete ntr#un sir de lungi ntrevederi "line de $unvoint de ce hristologia 5inodului de la Calcedon si doctrina "alamit a energiilor necreate re"re0int cheia ntegerii ortodo!e a omului si a lumii( Cu toate acestea "lin de discretie si res"ect &at de alteritatea s"iritual 8rintele Ci"rian nu mi#a sugerat vreodat s devin mem$ru al Bisericii ortodo!e( Ba vremea aceea de alt&el ideea aceasta nu ncoltise nici n mintea mea( :"artenenta la Biserica Catolic mi se "rea ceva de la sine nteles si mai "resus de orice discutie( Ceea ce m "reocu"a "e mine

era s gsesc n 7raditia ortodo! un ajutor "entru ntelegerea mai "ro&und a sensului "ro"riei mele 7raditii( :dmiram mult Biturghia latin dar cunoasterea Biturghiei ortodo!e "e care am desco"erit#o cu nminunare la -5t( 5erge- mi#a nlesnit cunoasterea mai vie a comorilor analogice ce re0id tainic n Biturghia latin traditional "e care am "utut#o tri ast&el cu s"orit intensitate( Biturghia de la 7ra""e Jcentru al .rdinului Cistercian re&ormatK dincolo de cele cteva adaosuri tr0ii trans"arente dar inca"a$ile s a&ecte0e ntregul era identic cu Biturghia "e care :"usul o "racticase nainte de ru"erea comuniunii cu Rsritul( 5"re deose$ire de Biturghia $i0antin aceasta era alctuit a"roa"e n e!clusivitate din te!te $i$lice ceea ce la "rima vedere "utea s lase im"resia unei anumite uscciuni( 7e!tele erau ns alese cu grij anul liturgic avea o des&surare "er&ect armonioas iar ritualurile ndrtul so$riettii lor musteau de tainice si $ogate ntelesuri( Cel ce nu "regeta n a&ara o&iciului liturgic de#a lungul acelor ore de lectio divina att de caracteristice vechii s"iritualitti monahale din :"us s do$ndeasc o cunoastere N"rin mijlocirea inimii- a Bi$liei si a tlcuirilor ei "atristice acela c"ta din actul s&nt al slujirii liturgice cu ajutorul harului dumne0eiesc "risos de $ucurie si "lintate(
II

n 13@? am &ost trimis la Roma "entru studii su"erioare de 7eologie( :m avut ast&el oca0ia de a &recventa $i$liotecile si de a m documenta temeinic asu"ra su$iectelor ce#mi erau cele mai dragi lsndu#m "truns de atmos&era vechii Rome # cea a catacom$elor si a $a0ilicilor( 6i0itarea .stiei antice a nivelurilor in&erioare ale $a0ilicii 5&ntului Clement a 5&intilor +oan si 8avel sau a 5&intei Cecilia vederea 0ilnic a Colisseum-ului si a im"untorului Circus 9aximus - toate acestea semni&icau "entru mine o co$orre la i0voarele dttoare de viat ale crestinismului antic din care ne tragem rdcinile( n aceast "erioad am &ost coo"tat n secretariatul colectiei N5ources chretiennes- cu sarcina de a reali0a o serie de volume consacrate literaturii monastice a Evului 1ediu( Ba dre"t vor$ind :$atele 9eneral al .rdinului Cistercian O &ostul a$ate de la Belle&ontaine <om 9a$riel 5ortais care ntre tim" "rimise aceast nsrcinare # nu#mi ceruse s alctuiesc dect o colectie

de te!te cisterciene de secol P++( Eu am considerat ns c se cade s nu se"ar aceste te!te de ansam$lul 7raditiei monastice si "atristice( ;u tre$uia lsat im"resia c ar e!ista o -s"iritualitate cistercian- n sensul modern al cuvntului du" cum e!ist $unoar una ie0uit sau una carmelit( *arul monahismului a &ost tocmai acela de a anula ast&el de reductionismeC au e!istat "e toat ntinderea istoriei monastice urmasi dintre cei mai &eluriti ai 8rintilor duhovnicesti si ai disci"olilor imediati ai acestora la care se "ot identi&ica n "ro"ortii di&erite cutare sau cutare elemente constitutive ale monahismului n &unctie de tim" si de loc desi viata monastic "rivit n esenta ei a rmas una( :ceasta tine tocmai de caracterul ei "atristic( <iversitatea -s"iritualittilor- este un &enomen relativ tr0iu si s"eci&ic numai :"usului( 8e aceste considerente am o$tinut cu usurint acordul :$atelui 9eneral de a e!tinde "roiectul initial( Ba ntoarcerea mea n )ranta acestei munci de editare i s#a adugat cea din nvtmntul teologic( 1i s#a mai cerut s "redic n lcasurile de reculegere ale mai multor mnstiri si s redacte0 o suit de articole "entru di&erite reviste si dictionare enciclo"edice( 1i#a &ost ncredintat de asemenea ela$orarea unui "roiect de 9anual spiritual - un soi de ndrumar de s"iritualitate "entru ade"tii .rdinului Cistercian( Re0ultatul ncercrii mele a &ost socotit de unii cam "rea ndatorat doctrinei 8rintilor ne"tici si 7raditiei "atristice grecesti s"re a &i cu adevrat re"re0entiv "entru ceea ce ei ntelegeau "rin Ns"iritualitate cistercian-( <e alt&el acest "roiect al unui manual o&icial a &ost "n la urm a$andonat deoarece nce"user s se &ac simtite nc de "e atunci serioase disensiuni n interiorul .rdinului( n aceste conditii $rincipiile de spiritualitate monastic, initial doar multi"licate %1342' s#au "re&cut mai tr0iu # rev0ute si adugite # n volumul meu 5cara lui ;acov %13>/'( 5"re a nlesni ntoarcerea la i0voarele monahismului si ale vietii duhovnicesti eu n0uiam s "un $a0ele unei colectii de te!te monastice rsritene "aralel cu seria monahal a"usean de la N5ources chrQtiennesns mai "utin "retentioas su$ as"ect tehnic ast&el nct s "oat &i rs"ndit cu destul usurint( :cest "roiect nu mi s#a m"linit dect n 1344 o dat cu "u$licarea celui dinti volum din colectia N5"iritualite orientalQ- continnd Apoftegmele 8rintilor "ustiei( Ba data res"ectiv eu "lecasem deja de la Belle&ontaine la :u$a0ine dar aveam s "stre0 totusi conducerea acestei colectii "n la intrarea mea n Biserica .rtodo!(

III

n 1340 la invitatia monseniorului Elias Iogh$M "e atunci vicar "atriarhal greco#catolic n Egi"t am &cut o cltorie n aceast tar dornic de o cunoastere direct a monahismului co"t( :m locuit "e toat durata sederii mele acolo la mnstirea <eir 5uriani n ,adi ;atrun %vechiul "ustiu al 5Hetei' iar n celelalte mnstiri n#am &ost dect ca sim"lu vi0itator( Consideram ca "e o "retioas sans a vietii mele "elerinajul acesta n niste locuri care au constituit n veacul al +6#lea centrul cel mai strlucitor al vietii monastice a vremii "n ntr#acolo nct a$atele :rsne a "utut a&irma c "ustiul 5Hetei era "entru clugri ceea ce era Roma "entru lume( 1onahismul sHetic a e!ercitat dintotdeauna o adevrat &ascinatie asu"ra mea si din toat vechea literatur monastic eu cu Apoftegmele 8rintilor "ustiei m#am simtit mereu n cel mai intim acord( 8ustiul 5Hetei este o imens ntindere de nisi" ondulat asemenea unor valuri a$ia "resrat cu cteva smocuri de iar$ "rlit ntin0ndu#se n sudul soselei care leag Cairo de :le!andria( Cele "atru mnstiri de ast0i # 5&ntul 1acarie <eir Baramus :m$a Bisho si <eir 5uriani %cealalt jumtate a celei dinainte' # ocu" am"lasamentele a trei dintre cele mai vechi centre monastice din acest "ustiu( Ele au as"ectul unor lungi &ortrete rectangulare m"rejmuite de 0iduri nalte din interiorul crora se avnt n sus cu"olele $isericilor si siluetele masive ale donjonurilor # re&ugii traditionale din calea tlharilor "ustiei %care la rstim"uri comiteau adevrate mceluri n rndul clugrilor'( Ridicate lng sursele de a" ele a"reau v0ute din interior asemenea unor oa0e "aradisiace n "uternic contrast cu imensitatea de0olant care le asalta din toate "rtile( Ba data cltoriei mele monahismul co"t era deja n "lin crestere iar acest "roces n#a ncetat de atunci( Ba originea acestei renasteri duhovnicesti se a&la un clugr "e nume :$del 1esieh care vietuia ntr#o "ester nc din 133@( Chiril al 6+#lea ntistttorul Bisericii :le!andriei uns din 1340 el nsusi un vechi anahoret &usese "ro&und in&luentat de :$del 1esieh si veghea ndea"roa"e asu"ra acestei resurectii monahale( Ba <eir 5uriani se a&lau ctiva $trni care continuau s duc n mnstire o viat idioritmicA ns clugrii mai tineri majoritatea venind din mediul universitar duceau o viat de ti" ceno$itic cu e!ce"tia cte unuia care tria de"arte n inima "ustiei si care nu se ntorcea n mnstire dect la intervale de tim" strict rnduite( Iiua nce"ea "rintr#un

canon de rugciune n chilie cu durata de un ceas du" care urmau la $iseric marea sluj$ de dimineat si a"oi 5&nta Biturghie n restul 0ilei clugrii si m"rteau &eluritele munci ale mnstiriiC grdinritul ti"riturile traducerea n ara$ a te!telor "atristice( Erau &amiliari0ati cu "ractica Rugciunii lui +isus( :cela a &ost "entru mine cel dinti contact cu un &el de viat "e care aveam s#l regsesc mai tr0iu a"roa"e aidoma la 1untele :thos( :m &ost deose$it de im"resionat si de ntlnirea cu "rintele 1atta el 1esHin care "e atunci ducea la *eluan alturi de o mn de disci"oli o viat a"roa"e anahoretic(
IV

n "erioada cu"rins ntre ultimul r0$oi mondial si Conciliul 6atican ++ Ja"ro!( 13/@#134@K se conturea0 o serioas nnoire $i$lic liturgic si "atristic n snul Bisericii Catolice stimulat de oameni "recum "rintele J*enriK de Bu$ac J1?34#1331 ie0uit &rance0 cardinal din 13?3K "rintele JReanK <aniQlou J130@#13>/ ie0uit &rance0 cardinal din 1343K sau <om Casei J.don CaselC 1??4#13/? $enedictin germanK de "u$licatii "recum 3ieu *ivant J8aris 13/@#13@3K sau /a 9aison-3ieu Jrevist liturgic de lim$ &rance0 din "rimele dou decenii "ost$eliceK ca si de colectii "recum N5ources chrQtiennes- Jcolectie de te!te "atristice ntemeiat n 13/2 de *( de Bu$ac si R( <anielouK( :ste"tam mult de la toate aceste e&orturi nsumate( 7otusi dou lucruri m nelinisteau( 8e de o "arte era tot mai evident c audienta acestei miscri rmnea destul de limitat strin rndurilor largi ale clerului dioce0an &rance0( 8e de alt "arte un segment destul de semni&icativ al &ortelor vii ale Bisericii Catolice era angajat n activittile -:ctiunii catolice- JAction catholiKue7 ansam$lu de organi0atii de a"ostolat laic a"rute tre"tat nc din 1324 su$ autoritatea ierarhilor $isericestiK si n e!"erimente "astorale de genul celei a N8reotilor lucrtori- 1( Eu nutream o lucrtori-C un numr de "reoti catolici "ri0onieri de r0$oi ntre 13/0 si 13/@ au desco"erit n acest destin comun conditii &avora$ile a"ostolatului care le "ermiseser evangheli0area unei largi categorii de muncitori decrestinati( ntorsi n )ranta ei au tinut s "relungeasc aceast e!"erient "racticnd sacerdotiul concomitent cu e!ercitarea unei "ro&esiuni lucrative # adeseori chiar ca muncitori n u0ine( E!"erimentul a c"tat ns nu du" mult vreme o cu totul alt semni&icatie determinat de noua evolutie a relatiilor dintre Biseric si lume( n acest nou conte!t o cri0 a
1 -8reoti

cert sim"atie &at de aceast a$undent de initiative si &at de indiscuta$ila &ervoare a"ostolic "e care ast&el de mani&estri o e!"rimau n acelasi tim" simteam totusi n "o&ida anumitor convergente "artiale c totul se misca ntr# un climat destul de strin unei autentice rennoiri $i$lice si "atristice( -:ctiunea catolic- im"lica n praxis-ul su o eclesiologie care desi nu mai era n mod evident cea a Contrare&ormei 2 nici nu "rea s se ntlneasc e&ectiv cu cea a Bisericii "rimare( 5e &cea lesne simtit n cadrul acestei miscri o deviere s"re moduri de o&iciere destul de "utin con&orme s"iritului sacerdotiului era a"roa"e &atalC NBaicul crestin cu dre"turi de"line nu#i mai lsa "reotului dect un rol secundar si care la dre"t vor$ind este in continuu "roces de estom"are( <e aici dorinta "arado!al a "reotului de a deveni laic sau mai $lnd s"us dorinta sa de a m"rtsi conditia uman n toate com"onentele ei s"re a nu mai juca n societatea de ast0i rolul unui "ersonaj anacronic- (cf" 8( 9uillmont <in dLune eglise clericaleJ, 8aris 1343'( Constienti0area acestei situatii avea s &ac imediat du" 6atican ++ J1342# 134@K ca un mare numr de "reoti s a$andone0e "ur si sim"lu sacerdotiul si s "rovoace o scdere considera$il a admiterilor n seminariile teologice( <ar n anii "remergtori Conciliului anumiti "reoti adesea dintre cei mai osrduitori "e linia a"ostolatului au v0ut n angajarea lor n activitti "ro&esionale %eventual si cu asumarea unor res"onsa$ilitti sindicale' una dintre "osi$ilele modalitti de a ada"ta &unctia sacerdotal noii conce"tii des"re rolul Bisericii n ra"ort cu lumea s"re care nclinau de alt&el toate mediile "rogresiste ale Bisericii Catolice nce"ut a doua 0i du" terminarea r0$oiului st s"rijinit de cardinalul 5uhard arhie"isco" de 8aris la acea vreme e!"erienta -8reotilor lucratori- im"lica si o re"unere n discutie a eclesiologiei catolice traditionale "rea radicale "e atunci "entru noile e!igente ale 6aticanului ntre 13@3 si 13@3 e!"erimentul a &ost o"rit "e cale autoritar ceea ce a dus o grav stare de cri0 a Bisericii Catolice din )ranta( El a contri$uit ns ntr#o msur im"ortant la "regtirea o"iniei catolice "entru schim$rile ce vor avea loc n snul acestei Biserici du" Conciliul 6atican ++(

Contrare&ormaC am"l miscare de re&orm intern a Bisericii Romano# Catolice initiat imediat du" ncheierea Conciliului tridentin %1@/@#1@4/' si avnd dre"t sco" remedierea neajunsurilor si a$u0urilor care "ricinuiser a"aritia si e!tinderea Re&ormei "rotestante Jdeclansate de 1artin Buther n 1@1>K( 7otdeodat unele mari &iguri clugresti "recum 5&( 7eresa de Svila
2

Biturghiei traditionale( +ntuiam n toate acestea mai degra$ un nou avatar al Catolicismului modern dect o vie ntoarcere la i0voare ceea ce ar &i im"us o radical rennoire a "ro$lematicii a&erente( ;u mi#am dat seama atunci su&icient de lim"ede c acest din urm curent traducea n mult mai mare msur dect "rimul logica nssi a Catolicismului modern si c era &oarte "osi$il ca el s ajung "n la urm s neutrali0e0e si s nlocuiasc celelalte tendinte( 7rgeam ndejde ca osemintele &r viat s &ie iarsi nsu&letite ca toate elementele traditionale "e care Biserica Catolic le "strase "e "lan institutional si liturgic s redevin o hran ntritoare si lesne asimila$il "entru omul modern( 5i mai ndjduiam c ntr#un &el oarecare "ro&ilul Contrare&ormei catolice cu vditele ei a$ateri de la marea 7raditie a Bisericii avea s cede0e locul unei renvieri a N.rtodo!iei a"usenea "rimelor veacuri "rin m"reun#lucrarea vechii mosteniri regsite si a &ortelor vii ale "re0entului(

PELERIN %PRE I5VOARE

Cam n aceast stare su&leteasc m#a gsit anuntarea Conciliului 6atican ++ "e care l#am ntm"inat cu mare $ucurie( ;umai c "utin cte "utin am ajuns s "rice" toat am$iguitatea acelor curente de idei care se "ronuntau n &avoarea de0$aterilor conciliar si ale cror urmri se &ceau simtite "n si n mnstirea noastr( :$atele 9eneral %care era "ro$a$il mai sensi$il la atingerile aduse autorittii $isericesti dect la de&ormrile aduse 7raditiei' mi# a s"us ntr#o $un 0iC N1 nelinisteste ndeose$i maniera n care sunt conduse lucrrile Conciliului( <ac lucrurile vor continua asa Biserica va cunoaste J5anta 7eresa de ResusC 1@1@#1@?2K si 5&( +oan al Crucii J5an Ruan de la Cru0C 1@/2#1@31K au determinat atunci o im"resionant nnoire a "atosului religios si a vietii ntru rugciune(

du" acest Conciliu una dintre cele mai grave cri0e din toat istoria sa-( 5"eranta unei readuceri la viat a structurilor institutionale ale Bisericii Catolice "rintr#o ntoarcere la duhul si la nvttura 8rintilor se risi"ea v0nd cu ochii( <im"otriv o dat cu Conciliul se contura un "roces n multe "rivinte contrar( <e alt&el Conciliul nsusi era numai indirect res"onsa$il de toate acestea( El avea mai degra$ rolul unui revelator( 8n la el o mare "arte din vechile institutii # si mai cu seam Biturghia traditional din :"us # reusise s su$0iste n "o&ida numeroaselor alterri numai ntruct Catolicismul coordonat de o "utere central viguroas si universal recunoscut &cuse u0 de autoritatea sa( Cu toate acestea credinciosii si clerul nsusi "ierduser ntr#o &oarte mare msur sensul lor "ro&und( . dat cu acest Conciliu "resiunea autorittii a sc0ut iar urmarea logic a &ost c ntelesurile cele mai tainice care nu "ot &i lesne desci&rate n toat adncimea lor au ajuns ngro"ate de tot si reinventate "e alte temeiuri con&orme cu ceea ce devenise de mai multe secole # sau devenea acum # s"iritul Catolicismului(
VI

8rin anii 1342#134@ tendintele "omenite aici nce"user deja s ca"ete contur mi era tot mai lim"ede c nu mai "uteam continua s gndesc si s triesc du" "rinci"ii doar a"arent adevrate &r riscul de a crea tensiuni sterile n chiar snul mnstirii( ;u m ndoiam c "lintatea adevrului era de "artea 8rintilor a vechii Biserici a .rtodo!iei "e care o iu$eam &r s "resimt c ea ar "utea &i B+5ER+C: "ur si tem"lu( :tunci mi#am "us ntre$area dac nu cumva "re0enta n snul Bisericii Catolice a unor crestini care "ractic riturile rsritene si triesc du" aceeasi 7raditie ca si ortodocsii n#ar "utea constitui un &erment care s determine ntr# o $un 0i ntoarcerea ntregului tru" eclesial la duhul crestin al 8rintilor( Fniatismul &usese creat la Roma ca un instrument de aducere a ortodocsilor la unitatea catolic &r a#i o$liga s renunte "ro"riu#0is la traditiile lor( <e0voltarea ecumenismului n lumea catolic tindea s duc la caducitatea acestei "ers"ective( <e ce n#am fi tras ndejdea c "re0enta si mrturia catoli# cilor de rit rsritean ar &i "utut contri$ui n tim" la aducerea ntregii Biserici Catolice la "lintatea 7raditieiE +nterventiile lucide si ndr0nete ale ctorva ierarhi melHiti n cadrul Conciliului con&ereau o anume consistent acestor $une ndejdi( :do"tarea nentr0iat a ritului $i0antin n#ar &i "utut oare deveni "entru catolicii de origine a"usean un mijloc de a tri "lintatea

7raditiei n chiar starea actual a Bisericii Catolice tinndu#i totdeodat la distant de con&lictele sterile dintre cei ce "strau o traditie deja alterat # cea a Evului 1ediu tr0iu si a Contrare&ormei # si "arti0anii trans&ormrilor "ost# tridentineE ;u cine stie ce legtur cu Rsritul m m$oldea s m ntorc s"re 7raditia $i0antin( ;u m#am simtit niciodat Nrsritean- si nici tentat s devin( 8ractica Biturghiei $i0antine mi se "rea ns cel mai "otrivit mijloc n ordinea real a lucrurilor de a "trunde n "lintatea 7raditiei "atristice ntr# un chi" care s nu &ie unul didactic si intelectual ci unul viu si concret( Biturghia $i0antin mi#a a"rut dintotdeauna nu att ca Biturghie Nrsritean- ct ca singura traditie liturgic e!istent des"re care se "oate s"une &r nconjurC NEa n#a &cut altceva dect s ncor"ore0e n viata ei liturgic marea teologie ela$orat de 8rinti si de 5inoadele de "n n veacul al +P#lea( n ea se "reaslveste harul Bisericii care a $iruit ere0iile marea do!ologie a teologiei trinitare si a hristologiei 5&ntului :tanasie a 8rintilor ca"adocieni a 5&ntului +oan 9ur#de#:ur a 5&ntului Chiril al :le!andriei si a 5&ntului 1a!im 1rturisitorul( <in ea se vdeste s"iritualitatea marilor curente monahale nce"nd cu 8rintii "ustiei cu Evagrie cu Cassian cu clugrii de la 5inai si a"oi de la 5tudion iar mai tr0iu cu cei de la :thos((( n ea n &ine lumea ntreag trans&igurat de "re0enta slavei dumne0eiesti si vdeste dimensiunea ei eshatologic- %1(#R( Be 9uillou / Lesprit de lL&rthodoxie grecKue et russe, 8aris 1341 "( />'(

VII

n acest s"irit am "urces la 1/ se"tem$rie 1344 alturi de un alt clugr de la Belle&ontaine care avusese de#a lungul anilor o devenire luntric asemntoare cu a mea la ntemeierea 1nstirii -5chim$area la )at- de la :u$a0ine %Corre0e'( ;i s#au alturat a"roa"e ndat mai multi &rati( 7im" de "este 0ece ani am ncercat s trim ast&el n 7raditia liturgic si duhovniceasc a .rtodo!iei rsritene rmnnd totusi n Biserica Catolic( ;e#au &ost acordate relativ usor autori0atiile tre$uincioase att de ctre su"eriorii nostri monastici ct si de ctre 5&ntul 5caun( Cu toate acestea nu ne#a &ost acordat niciodat un statut canonic "recisC ntre"rinderea noastr nu

intra n nici un cadru juridic e!istent si numai li"sa de "reci0ie a dre"tului canonic "ost#tridentin a &cut#o cu "utint( <is"uneam de un teren m"durit de > hectare "e coasta unui deal de unde "rivirea "utea cu"rinde ntregul tinut al Brivei "n la hotarele dins"re Bimousin TuercM si 8erigord( :ici am nltat "utin cte "utin "rin modeste mijloace "ro"rii o $isericut de lemn si cteva tre$uinciose ane!eC o cldire "entru oas"eti si "elerini un atelier si un soi de $arci cu statut de chilii "entru mem$rii comunittii( <uceam o viat ceno$itic tineam cu strictete sluj$ele n $iseric iar hrana si celelalte mijloace de trai te aveam n regim de o$ste( Fn dascl "entru novici dintr#o mare mnstire &rantu0easc si re0uma ast&el im"resiile du" o sedere la :u$a0ineC N1ulte dintre as"ectele vietii monastice de la :u$a0ine m#au cucerit ;ote0 aici n gra$C singurtate srcie asumat vietuire n sim"litate s"irit slo$od "entru &iecare dar con# simtind la un "rag de e!igent &oarte ridicat ntietate acordat legturii duhovnicesti &oarte "ersonale a "rintelui comunittii cu &iecare dintre &rati li"s de rigiditate si o doar minim organi0are a vietii comunitare sau alt&el s"us o e!trem sim"litate institutional "recum si vdita a"ro"iere de i0voa# rele cele mai autentice ale monahismului si ale marii 7raditii rsritene-( Cred c aceste gnduri sumare caracteri0ea0 cu destul e!actitate ceea ce am ncercat s n&"tuim noi( <intre tinerii care ni se alturaser multi "reau chemati s"re o viat monastic asa#0icnd mai Nclasic-C acestia aveau s devin ulterior clugri e!em"lari &ie n a$atiile cisterciene sau $enedictine &ie la Chartreu!( :ltii atrasi de as"ectul "ustnicesc al vietii noastre n#au "rea "rice"ut nsemntatea "e care noi am atri$uit#o din ca"ul locului elementelor de ordin comunitar( :cestea mi s#au "rut ns ntotdeauna o garantie m"otriva "gu$itoarelor amgiri duhovnicesti( Cci nu#i nimic care s "regteasc mai $ine unirea cu <umne0eu dect le"darea de "ro"ria voint si renuntarea la orice is"it de sine( 6iata "ustniceasc nu "oate &i trit &r sminteal dect de ctre acei clugri care au ajuns s agoniseasc o adnc si ntins e!"erient a vietii duhovnicesti n aceast "rivint viata noastr n chilii se"arate sau n Nsihstrii- nu era "ro$a$il tocmai &ormula o"tim "entru niste neo&iti(

VIII

6iata "e care o duceam la :u$a0ine cores"undea ntocmai n0uintelor noastre ns o alt "ro$lem "e care la nce"ut o ignorasem s#a ivit ntre tim"( ;e a&lam n situatia de a mentine legturi deo"otriv cu mnstirile ortodo!e si cu comunittile de rit $i0antin unite cu Roma( 8e msur ce am ajuns s le cunoastem mai ndea"roa"e si "e unele si "e altele ne#am "utut da seama c de &a"t Bisericile unite erau ru"te de rdcinile si de 7raditia lor "ro"rie neocu"nd n Biserica Catolic dect o "o0itie &oarte marginal( Chiar si atunci cnd Fnitii re"roduceau ntocmai &ormele e!terioare ale Biturghiei si ale monahismului ortodo! duhul care le nsu&letea se arta cu totul altul( 8e a"usenii care o"tau "entru ritul $i0antin i "ndea o "rimejdie s"eci&icC nemaisimtindu#se su"usi e!igentelor "ro"rii 7raditiei catolice ei "ierdeau "rin aceasta si garantiile "e care ea le "utea asigura &r a $ene&icia ns de cele "e care le#ar &i "utut atrage du" sine a"artenenta e&ectiv la Biserica .rtodo! si "0irea strict a rnduielilor acesteia( .r din acea cli" crestea riscul de a se orienta su$ "aravanul a"artenentei Nrsritene- doar du" niste vagi re"ere su$iective nici catolice nici ortodo!e lsnd cale li$er e!agerrilor si amgirilor de tot &elul( 8e de alt "arte continua trans&ormarea Bisericii Catolice n sensul sta$ilit de ultimul Conciliu( 1 &eresc de a &olosi aici cuvntul Ncri0-A oricum su"ravietuirea si mai ales "ros"eritatea acestei Biserici n lumea actual nu mi se "ar amenintate n mod semni&icativ( 1ai degra$ ar &i "osi$il ca n anumite "rivinte chiar n "o&ida inevita$ilei descresteri a numrului de credinciosi in&luenta ei si a "a"alittii s se am"li&ice cu "recdere n "lanul relatiilor ecumenice si n cel al di"lomatiei mondiale( Fn lucru rmne sigur si anume acela c imaginea acestei Biserici s#a schim$at mult n anii de du" Conciliu( 5chim$area cea mai semni&icativ tine &r nici o ndoial de Biturghie( :sa cum scria unul dintre cei "uternic im"licati in aceste re&orme "rintele Rose"h 9alineau du" 6atican ++ Nse o&icia0 o cu totul alt Biturghie( 7re$uie s#o s"unem "e sleauC ritul roman cel "e care#l stiam noi nu mai e!ist( El a &ost distrus- %R( 9elineau 3emain la /iturgic, 8aris 13>4 "( 10'( :ceste schim$ri au adus tul$urare multor credinciosi din "ricina iutelii cu care s#au "rodus ns # du" cum am constienti0at nc din "erioada aceea # ele erau oarecum normale si con&orme logicii catolicismului mergnd m"reun cu alte mutatii uneori chiar mai im"ortante "e care contem"oranii

nu le#au mai ignorat ca#n vremea cnd li"sa mijloacelor ra"ide de comunicare si in&ormare ntr0ia "ro"agarea lor( Eram "us ast&el n situatia de a medita asu"ra istoriei religioase a :"usului si ndeose$i asu"ra schim$rilor "ro&unde care "ot &i de"istate n mai toate domeniile ntre secolele P+#P+++( 6edem atunci modi&icndu#se institutiile Bisericii %mai cu seam conce"tia asu"ra "a"alittii n urma re&ormei gregoriene' inovndu#se "e teren cultic liturgic %a$andonarea $ote0ului "rin cu&undare cele dou &eluri de m"rtsanie omiterea rugciunii de invocare a 5&ntului <uh la s&intirea <arurilor' si dogmatic %introducerea adaosului <ilioKue n 5im$olul credintei de0voltarea metodei scolastice n teologie'( 6edem a"rnd cam n acelasi tim" si o nou art religioas de ti" naturist emanci"at de canoanele traditionale ale artei crestine asa cum &useser ele rnduite n cursul "erioadei "atristice( )a"tul este recunoscut de alt&el si de istoricii catolici( 8rintele Congar scriaC N1area ru"tur este situat la rs"ntia veacurilor P+ si P++( ns ru"tura nu s#a &cut simtit dect n :"us acolo unde n "erioada dintre s&rsitul veacului P+ si veacul P+++ totul se trans&ormA ea nu se &ace simtit n Rsrit acolo unde n att de multe "rivinte rnduielile crestine au rmas "n ast0i asa cum erau # inclusiv la noi # "n s"re s&rsitul veacului P+( Constatare cu att mai evident cu ct cunoastem lucrurile mai $ine dar care nu ncetea0 s &ie e!trem de grav cci se ra"ortea0 e!act la momentul n care schisma a c"tat o &orm de mani&estare care s#a dovedit a nu avea remediu nici "n ast0i( +ar o ast&el de coincident nu "oate s &ie doar a"arent si ntm"ltoare- %Y( Congar =otes sur le schisme oriental, ChevUtogne 13@/ "( /3'( 5i mai a"roa"e de noi un alt istoric venea s con&irme aceste "reriC N;u este ntm"ltor &r ndoial &a"tul c ru"tura dintre Roma si Constantino"ol s#a "etrecut n 10@/ adic e!act n momentul n care su$ in&luenta miscrii re&ormatoare "a"alitatea si Biserica a"usean o a"ucaser n materie de religie "e ci cu totul noi- %:( 6auche0 /a spiritualitM du 9o,en Age occidental, 8aris 13>@ "( 4?'( <u" "rintele Congar aceast mutatie nu atinge nicidecum esenta credintei( :devrul e totusi acela c s#a a"reciat att de o "arte ct si de cealalt c divergentele iscate ntre cele dou Biserici n#au cum s nu atrag inevita$il si ru"erea comuniunii lor( :sadar avem de#a &ace cu o schism $a chiar cu o ere0ie de vreme ce au e!istat elemente dogmatice sustinute de o

"arte si contestate de cealalt( +ar istoria "are s ateste cu certitudine c initiativa ru"turii a a"artinut Bisericii a"usene( Ca s con&ere legitimitate evolutiei sale istorice Biserica Catolic recurge la aggiornamento si la dogma in&aili$ilittii "a"ale( Considerate din aceast "ers"ectiv di&eritele schim$ri a"ar ca tot attea &a0e &iresti ale unui "roces de crestere iar instituirea unor dogme noi # ca o trecere de la im"licit la e!"licit( )ormele noi ar &i continute n cele vechi "recum co"acul n smnt( )a"t este c n cele din urm unicul criteriu "e $a0a cruia am "utea distinge ntre o crestere legitim si o violentare a 7raditiei ar &i statutul "onti&ului roman si garantia in&aili$ilittii sale doctrinare( Consu$stantialitatea celor dou stri succesive "oate &i a&irmat %chiar dac ea sca" o$servatorului' de ndat ce 8a"a o admite ca atare( :sadar singur doctrina "rimatului si a in&aili$ilittii "a"ale ar constitui temeiul identittii Bisericii Catolice actuale cu Biserica cea veche n "o&ida attor evidente istorice care o contra0ic si n "o&ida a ceea ce "oate sugera iscusinta luntric n materie de credint( ;umai c si su$ acest as"ect &recventarea 8rintilor Bisericii si cercetarea istoriei mi vdeau inconsistenta te0ei catolice( <esigur 8a"ii si#au revendicat de tim"uriu "rimatul de dre"t divin &r a cute0a totusi s#i con&ere statut de Ndogm- asa cum se va ntm"la mai tr0iu( +ar o ast&el de cerere n#a &cut niciodat o$iectul unei acce"tri unanime n Biserica veche $a se "oate s"une c dim"otriv( 8utem chiar s a&irmm c asa cum se "re0int ea ast0i dogma catolic a "rimatului si a in&aili$ilittii "a"ale contravine n mod &lagrant s"iritului si "racticii generale a Bisericii din "rimele 0ece veacuri( Este si ca0ul altor divergente doctrinare ivite de tim"uriu n Biserica Catolic n &runte cu adaosul <ilioKue, si care n#au &ost niciodat acce"tate ca &cnd "arte din te0aurul de credint al ansam$lului lumii crestine %dre"t care de&inirea lor ca dogme de credint nu "oate &i tratat de Biserica .rtodo! dect ca o a$eratie teologic'( E de o$servat c anali0a istoricilor catolici se ntlnea ntr#o mare msur cu cea a teologilor ortodocsi chiar dac ei nu trgeau conclu0ii identice din unele si aceleasi &a"te iar "rinci"ala lor grij se reducea adesea la a identi&ica n "erioade ct mai nde"rtate indicii susce"ti$ile de a "re&igura anumite de0voltri ulterioare( 1onseniorul Bati&&ol de "ild scria cu "rivire la conce"tia con&orm creia 8a"a ar &i urmasul 5&ntului 8etruC N5&ntul 6asile o ignor ca si 5&ntul 9rigorie de ;a0ian0 sau 5&ntul +oan 9ur#de# :ur( :utoritatea E"isco"ului Romei este o una de "rim mrime dar nu

re0ult de nicieri c ea ar &i "entru Rsrit o autoritate de dre"t divin- %8( Bati&&ol Cathedra $etri, 8aris 133? ""( >@#>4'( Ct des"re in&aili$ilitatea "a"al "rintele ,( <e 6ries recunostea re&eritor la &ormula N8etru a vor$it "rin :gathonD- &olosit de 8rintii celui de#al treilea 5inod Ecumenic c Naceast &ormul nu este dect o a&irmatie solemn &cut "e $a0a unui e!amen riguros cum c e"istola lui :gathon %8a"a acelui moment' concord cu mrturisirea lui 8etru( :&irmatia nu nseamn ctusi de "utin c :gathon are de la sine dre"tate "entru c ar avea autoritatea lui 8etru((( Fn indiciu n "lus al nerecunoasterii de ctre 5inod a autorittii a$solute a 8a"ei n materie de doctrin este nssi condamnarea ca eretic a 8a"ei *onorius %(((' &a"tul c *onorius # &ie "e dre"t &ie "e nedre"t ceea ce nu schim$ cu nimic datele "ro$lemei # a &ost condamnat dre"t eretic de acest 5inod si c 8a"a Beon ++ n#a gsit nimic de o$iectat &at de condamnarea la nivel sinodal a antecesorului su( <e unde re0ult c acea &ra0 din Codex 6uris canonici n care se a&irm c $rima sedes a nenune 6udicatur %V8rimul scaun nu "oate &i de nimeni judecatW' nu era luat "e atunci ntr#un sens a$solut nici mcar la Roma( :st0i n orice ca0 o condamnare similar a unui 8a" ar &i de neconce"ut( 7re$uie deci s cdem de acord c s#a "rodus o evolutie- %,( de 6ries &rient et &ccident" /es structures ecclesiales vues dans lLhistoire des sept premiers conciles ecumeniKues, 8aris 13>/ ""( 21@#214'(

PELERIN %PRE I5VOARE

IX

6reme de mai multi ani o te0 sustinut de anumiti ecumenisti catolici altminteri sincer $inevoitori &at de .rtodo!ie mi s#a "rut seductoare( <ac ar &i &ost adevrat ea ar &i constituit cheia ntelegerii celor "e care noi ncercam s le trim la :u$a0ine( Con&orm acestor teologi # unul dintre cei mai remarca$ili &iind "rintele Bouis BouMer # Biserica Catolic si Biserica .rtodo! n "o&ida a"arentelor

n#au ncetat nici o cli" s &ie unite( Ele sunt dou Biserici locale # sau mai degra$ dou gru"e de Biserici locale # ce reali0ea0 &iecare n "arte n mo# duri s"eci&ice dar echivalente "lintatea Bisericii lui *ristos( E!ist ntre ele o dis"ut secular generat de anumite nentelegeri conjuncturale dar cele dou nu sunt se"arate n mod real si n#au ncetat nici o cli" s alctuiasc laolalt unica Biseric v0ut a lui *ristos( <ac e s admitem o asemenea te0 atunci "utem merge "n la a s"une c Biserica .rtodo! a conservat mai $ine dect Biserica Catolic anumite as"ecte ale 7raditiei originare a Bisericii dar si c Biserica Catolic nici n#a lsat deo"arte nici n#a schim$at nimic esential $a chiar a de0voltat mai $ine dect Biserica .rtodo! anumite as"ecte ale vietii crestine n s"ecial sensul misionar si sensul universal i0$utind si o ada"tare su"erioar la lumea modern( +ar re&acerea de"linei lor comuniuni n &ata creia teoretic n#ar sta nici o "iedic nu ar &i "otrivnic intereselor nici uneia dintre ele ci ar aduce un s"or sensi$il si uneia si celeilalte "ermitnd Bisericii Catolice s de"seasc si sirul de di&icultti ale "erioadei "ost#conciliare( . e!"erient cum este cea &cut de noi la :u$a0ine ar do$ndi n aceast "ers"ectiv un interes a"arte c"tnd o semni&icatie oarecum "ro&etic( 1ulti dintre "rietenii nostri catolici $a "oate si unii dintre cei ortodocsi si#ar &i nsusit mai mult sau mai "utin constient acest mod de a vedea "e care ridicarea e!comunicrilor de la 10@/ ca si cali&icativul de -Biserici#surori- &recvent &olosit la Roma "rea s#l autori0e0e de"lin( 7re"tat nu &r durere si 0$ucium luntric am nteles c aceast conce"tie nu era dect o amgire # una nendoielnic generoas dar contravenind celor mai elementare date ale eclesiologiei( Cci nu este cu "utint ca dou Biserici care nu mai sunt n comuniune sacramental de "este o mie de ani iar ceea ce una a decretat ca dogm de credint cealalt res"inge ca &iind contrar credintei a"ostolice s &ie X laolalt si "e aceleasi temeiuri # Biserica lui *ristos( :ceasta ar nsemna s se admit c 8ortile iadului se a&l mai "resus de Biseric de vreme ce divi0iunea s#a ncui$at chiar n interiorul ei( 8rintii ar &i res"ins la unison o asemenea nvttur( <e alt&el nsusi &a"tul c Biserica Catolic numeste de sute de ani e"isco"i catolici &ie ei uniti sau latini "e scaunele e"isco"ale ocu"ate deja de e"isco"i ortodocsi re"re0int o dovad mani&est a non#identittii celor dou Biserici chiar si "e "lan local(

ncredintarea c Biserica .rtodo! este Biserica lui *ristos n "lintatea ei si c Biserica Catolic este aceea care s#a nde"rtat ntr#o cert msur de 7raditia originar n#am do$ndit#o dect n mod tre"tat( Fn ast&el de "arcurs ar &i &ost mai lesnicios de $un seam "entru cineva mai tnr sau mai "utin nregimentat dect mine n Biserica Catolic( Fn catolic din generatia mea are adnc nrdcinat n su&let ideea "rimatului "a"al( 8e de alt "arte eu cunoscusem la 7ra""e traditia catolic ntr#una dintre e!"resiile ei cele mai "ure $ine conservat "n de curnd( Cunoscusem de asemenea clugri clugrite si credinciosi de un mare entu0iasm strluminati de o "ro&und trire s"iritual( 6iata multor s&inti catolici mi era &amiliar iar cucernicia lor mi se "rea mai "resus de orice ndoial si destul de a"ro"iat de aceea a s&intilor ortodocsi ntelegeam si "retuiam la multi dintre &ratii mei catolici tot ce nsemna crestinism autentic si &idelitate &at de o mare 7raditie s"iritual( Cu toate acestea iat c s"re s&rsitul anului 13>4 att eu ct si &ratii mei de la :u$a0ine am c"tat convingerea intim c nu mai "uteam e0ita( 5e im"unea s ne cntrim cu toat serio0itatea im$oldul luntric de a intra n Biserica .rtodo!( Era oare mai $ine s#o &acem de ndat sau s aste"tm vreo m"rejurare "rielnicE ;e#am con&runtat desigur cu o seam de m"otriviri( Eram destul de cunoscuti n lumea catolic( 1nstirea noastr iradia o in&luent modest dar real( ;#ar &i &ost oare "re&era$il s mai rmnem deocamdat "rintre catolici cutnd a#i ajuta s#si regseasc rdcinile si s se ntoarc la i0voarele comune ale celor dou 7raditiiE ;u cumva ar &i &ost mai ntelea"t o asemenea atitudine mai a"ro"iat de "orunca dumne0eiasc a iu$irii a"roa"elui mai de ajutor idealului de unire a tuturor crestinilorE 5i nu era aceasta singura modalitate de a salva nssi e!istenta mnstirii noastre si de a ne duce mai de"arte n &elul acesta lucrarea nce"utE Cum s mai rmnem ns mem$ri ai Bisericii Catolice si s mai mrturisim n &ata lumii toate dogmele ei cnd n noi se consolidase convingerea c multe dintre acestea se nde"rtaser de adevrata 7raditie a BisericiiE Cum s continum a ne cumineca dintru aceeasi Euharistie cnd ajunsesem ntr#un asemenea de0acord de credintE Cum s mai 0$ovim de"arte de Biserica .rtodo! n a&ara creia nu "oate &i nici mntuire nici

viat n <uhul 5&nt numai de dragul celor care chiar recunoscnd#o ca singura Biseric a lui *ristos nu se ncumetau s intre n ea din considerente de ordin lumescE +ar dac am &i cedat nu mai stiu cror ratiuni de di"lomatie ecumenic de o"ortunism sau de comoditate "ersonal oare aceasta n#ar &i nsemnat n ca0ul nostru c am &i cutat s "lcem mai degra$ oamenilor dect lui <umne0eu mintind de &a"t si &at de El si &at de eiE 5imteam c o asemenea &trnicie nu s#ar &i "utut justi&ica "rin nimic( <ar n care loc ar &i &ost mai nimerit s &im "rimiti n BisericE Cunosteam situatia delicat a Bisericii .rtodo!e din )ranta stiind c e"isco"ii ei sunt nevoiti s tin seama de "re0enta Bisericii Catolice majoritare si s ntretin cu ierarhii acesteia legturi ct mai $une cu "utint( ;e ncerca si teama c intrarea noastr n .rtodo!ie ar "utea s dea nastere unei a"rige m"otriviri n anumite medii catolice ceea ce ar &i "utut s se rs&rng nedorit asu"ra Bisericii .rtodo!e din )ranta( <es&surarea ulterioar a evenimentelor ne#a con&irmat de alt&el temerile n aceast "rivint ntrecndu#ne chiar "revi0iunile( 1ai multe "ersonalitti ortodo!e cu care ne# am s&tuit atunci nu ne#au ascuns "rerea lor c ar &i &ost de "re&erat ca "rimirea noastr n Biserica .rtodo! s se svrsesc n a&ara hotarelor )rantei( n anii anteriori ntre"rinsesem mai multe cltorii n diverse tri ortodo!eC Romnia 5er$ia 9recia inclusiv 1untele :thos( ;u ne gndiserm "e atunci s intrm n Biserica .rtodo! ci voiam doar s do$ndim o cunoastere nemijlocit a .rtodo!iei introducndu#ne n viata ei liturgic si monahal( Romnia ne atrsese cu "recdere datorit conlucrrii si ntre"trunderii "e care le desco"erisem acolo ntre un monahism &oarte viu care numra "ersonalitti duhovnicesti de e!ce"tie si un "o"or nsu&letit de o adnc credint si evlavie( <in ne&ericire situatia "olitic din tar nu "rea s ngduie n acel moment cnd se "unea att de acut "ro$lema intrrii noastre n Biserica .rtodo! statornicirea unei legturi canonice ntre noi si aceast Biseric .rtodo! Romn care ne#a rmas "n ast0i &oarte drag( Fn conte!t de m"rejurri n care nu#i greu de v0ut mna lui <umne0eu a &cut s ni se deschid "ortile 1nstirii 5imonos 8etra de la 1untele :thos( . dat ce hotrrea noastr a &ost luat m#am dus s#l vd n 0iua de 2 a"rilie 13>> "e e"isco"ul catolic de 7ulle monseniorul Brunon su$ a crui ascultare ne a&lam( Eram nsotit de nc un &rate( E"isco"ul ne#a ascultat r$dtor si cu o cert $unvoint( Recunostea c hotrrea noastr nu &usese

una luat n "ri" ci rodul unor ani ndelungati de rugciune si de meditatie( ;e#a ncredintat c n ceea ce#l "rivea nu vom avea "arte nici de $lam nici de re"rosuri dar c se im"unea s &acem totul cu "rudent si cu discretie ca s nu iscm "rea mult con&u0ie si vlv n jurul nostru( 5i#a e!"rimat chiar s"eranta c la Roma vom gsi ntelegere si chiar ngduint # s"erant "e care ns &a"tele nu vor ntr0ia s o de0mint( Credea la rndul su c ar &i &ost mai $ine s &im "rimiti n Biserica .rtodo! nu aici n )ranta ci undeva n 9recia sau la 5&ntul 1unte evitnd ast&el o seam ntreag de com"licatii inutile( ndemnati de el ne#am dus ndat la Roma s"re a ne n&tisa cardinalului 8aul 8hili""e "e vremea aceea "re&ect al Congregatiei "entru Bisericile .rientale unite cu Roma( :m &ost "rimiti de acesta "e 1/ a"rilie( 8rea $ine intentionat n "rivinta noastr dar "n la urm ne#am dat seama c adevrata "ro$lem era de &a"t ocolit( ;e#a s"us asaC N8entru mine nu e!ist nici o real divergent de credint ntre Biserica Catolic si Biserica .rtodo!( 8uteti &oarte $ine s v nsusiti ntreaga doctrin ortodo! ntregul rit ortodo! ntreaga s"iritualitate si viat monastic ortodo! dar s rmneti uniti cu Roma-( ;e#a mai asigurat c era dis"us s ne acorde toate &acilittile s"re a ne continua e!"erienta nce"ut la :u$a0ine dar aceasta numai n cadrul Bisericii Catolice( ;u aceasta era ns "ro$lema si nu "e o asemenea cale aveam noi de gnd s $j$im( n cele ce au urmat E"isco"ul de 7ulle a ado"tat &at de noi o atitudine mult mai "utin conciliant dect la nce"ut a"roa"e somndu#ne s ne "rsim vatra de noi nsine construit la :u$a0ine( n acest sens n#a "rididit s insiste chiar "e lng autorittile ortodo!e si "e lng instantele catolice ecumenice( 7ot "e atunci am mers s#l vedem "e a$atele de la Belle&ontaine <om Emmanuel Coutant care rmnea su"eriorul meu canonic intentionnd s#l lmurim asu"ra hotrrii noastre( 5#a artat sur"rins si ne#a s"us &r ocolisuri c nu "utea dect s ne de0a"ro$e( : adugat ns c res"ectndu#ne ca oameni de constiint se &erea s ne condamne si tinea chiar s "stre0e cu noi legturi de ncredere si &raternitate( 5i ntr#adevr nu si#a de0mintit niciodat aceast atitudine de de"lin sinceritate si de evanghelic ngduint(

XI

;u du" mult vreme am a"ucat cu totii calea 5&ntului 1unte( :veam asu"ra Bisericii .rtodo!e si a monahismului ei o cunoastere nc destul de sumar si su"er&icial( 8osi$ilitatea de a ne initia temeinic n tainele acestui &el de viat chiar ntr#o mnstire ortodo! era "entru noi ca un dar ne"retuit( 5imonos 8etra se distingea att "rin "ersonalitatea duhovniceasc a egumenului su ct si "rin tineretea si rvna ntru s&intenie a o$stii sale( Clugri catolici &useser "rimiti acolo n mai multe rnduri n chi" &rtesc iar "ro$lemele cu care se con&runt :"usul si realittile curente ale acestuia erau $ine cunoscute si ntelese( Cea dinti sedere a noastr la :thos &usese n "rimvara anului 13>1( 8e atunci n :"us des"re 5&ntul 1unte nu se vor$ea dect n termeni "eiorativi ca des"re un loc al decderii si nu li"seau voci care s "ro&eteasc stingerea com"let a monahismului athonit ntr#un viitor nu tocmai nde"rtat( :cea "rim cltorie ne ajutase s "rice"em nc de "e atunci c ast&el de categorii "recum Ndecdere- sau # invers # Nrennoire- sunt cu totul ne"otrivite n ra"ort cu monahismul ortodo! ca unele ce evoc mai degra$ as"ectul e!terior al lucrurilor # cel de ordin sociologic si statistic( Esential este adncimea luntric a acestei vieti care nu se "oate msura cu ast&el de mijloace( 5#a nregistrat este adevrat o scdere considera$il a numrului de clugri( Ea are dre"t e!"licatie n ce#i "riveste "e slavi gravele consecinte ale instaurrii regimului sovietic n Rusia iar n ce#i "riveste "e greci # e!odul &ortat din 1322 care a dus la ruin n&loritoarea crestintate greceasc din :sia 1ic iar ulterior al doilea r0$oi mondial si r0$oiul civil n 13>1 ns scderea numrului de clugri stagnase demult si se "re&igura o nou cres# tere care ulterior s#a si "rodus $a chiar ntr#un ritm nes"erat( Bucurndu#se de o in&u0ie destul de numeroas de novici si de clugri tineri mnstirile # care a$ia de mai numrau o mn de $trni X aveau s "rind iarsi viat una du" alta( 5e mai cade adugat c acesti clugri tineri care "ot &i ast0i ntlniti "este tot la :thos nu au ctusi de "utin "retentia de a rennoi sau a schimba n vreo "rivint viata monahiceasc( <im"otriv tendinta lor este mai degra$ aceea de a reveni la &ormele de viat traditional cele mai conservatoare si cele mai austere res"ingnd orice stricare a vechii idioritmii( Ei nu#si doresc s &ie dect niste ucenici smeriti si s se $ucure de "retioasa e!"erient a unor duhovnici &oarte iscusiti de care 5&ntul 1unte n#a dus niciodat li"s(

8rin intermediul crtii 8rintelui 5o&ronie era cunoscut si n )ranta staretul 5iluan tritor la :thos ntre 1?32 si 133?( <ar tot "e atunci se a&lau acolo numerosi clugri cu nimic mai "rejos "rin &orta n&lcrat a tririi lor duhovnicesti( 5unt multe mnstirile care au ast0i la crm duhovnici &ormati de un isihast trecut la <omnul n 13@3 8rintele +osi& ale crui minunate )pistole duhovnicesti au si &ost ti"rite n 9recia( Clugrilor athoniti li se im"ut ndeo$ste o"o0itia &at de ecumenism ei &iind acu0ati cu o und de satis&actie c ar sacri&ica adevrului iu$irea de a"roa"ele( ;ou ne#a &ost ns usor s constatm chiar de la cea dinti cltorie a noastr %"e cnd eram catolici si nu mijise nc n noi gndul de a deveni ortodocsi' ct de $ine se "rice" clugrii de la :thos s ngemne0e o druire "lin de grijulie delicatete &at de orice "ersoan indi&erent de convingerile sau a"artenenta sa religioas cu o sever intransigent doctrinar n ochii acestora res"ectul total "entru adevr este una dintre "rimele ndatoriri "e care le im"une nssi iu$irea de a"roa"ele( Ei nu au vreo "o0itie doctrinar a"arte ci mrturisesc sim"lu si deslusit credinta Bisericii .rtodo!eC NBiserica este una" :ceast Biseric una si adevrat, "strtoare a continuittii vietii eclesiale adic a unittii 7raditiei este .rtodo!ia( : "retinde c aceast Biseric una si adevrat nu e!ist "e "mnt n stare "ur ci c ea s#ar cu"rinde doar "artial n &elurite VramuriW aceasta nseamn %(((' a nu avea credint n Biseric si n Ca"ul acesteia *ristos-( )r ostentatie clugrii athoniti tin ca aceast credint s se trans"un n &a"te( Ei nu "ot &i de acord cu mani&estri sau &ormule ce#ar im"lica o recunoastere de facto a teoriei Nramurilor-( Fnitatea tuturor crestinilor "e care o "retuiesc nu mai "utin dect orice alt crestin nu "oate &i n&"tuit dect "rin alturarea ne# ortodocsilor la ntregul Bisericii si la "lintatea credintei a"ostolice( Ea nu "oate &i n nici un ca0 re0ultatul unor com"romisuri si e&orturi nscute doar dintr#o as"iratie s"re unitate de ti" omenesc si natural nutrit de niste oameni care altminteri n#au nici o consideratie "entru nvttura ncredintat Bisericii n materie de ecumenism ca si de viat duhovniceasc atitudinea mediilor athonite se ntemeia0 "e luciditate si discernmnt J-deose$irea duhurilor-K( 5e cuvine s discernem deo"otriv cu cldura inimii si cu rceala mintii si mai cu seam s ne "0im de Na "lcea oamenilor- cu orice chi" dac n0uim cu adevrat s#+ "lcem lui <umne0eu si s ne &acem vrednici de m"rtia 5a(

XII

:m &ost "rimiti n Biserica .rtodo! n 0iua de 13 iunie 13>>( Cteva luni mai tr0iu la 24 &e$ruarie 13>? am devenit clugri la 5imonos 8etra( +# am mrturisit egumenului nostru ct eram deo"otriv gata s rmnem n 5ntul 1untele sau s ne ntoarcem n )ranta ncredintndu#ne ntru totul hotrrii sale( El s#a artat de "rere c ar &i mai cu &olos s ne sta$ilim n )ranta( 5i n acest &el au luat nastere cele dou metochia %-ane!e-' &rance0e ale vetrei mnstiresti 5imonos 8etraC una la 1artel n tinuturile calcaroase de la TuercM iar cealalt n <au"hinQ "e un &und de vale la 6ercors( n virtutea statutului lor de metochion, aceste dou mnstiri tin direct de 5imonos 8etra %care la rndul ei asemenea tuturor mnstirilor athonite tine de 8atriarhia Ecumenic'( .rice eventuale activitti e!terne ale clugrilor nostri se des&soar n cadrul 1itro"oliei .rtodo!e 9recesti din )ranta cu $inecuvntare a monseniorului 1eletios cu care mentinem de alt&el legturile cele mai trainice si mai a"ro"iate( . dat intrati n Biserica .rtodo!a 7re$uie s"us c n#am &ost deloc sur"rinsi de a nu &i a&lat aici cine stie ce organi0are e!terioar e!em"lar de &elul celei din Biserica Catolic( Cu oca0ia unei vi0ite "e care am ntre"rins#o la Belgrad cam n ajunul intrrii noastre n Biserica .rtodo! un arhiereu sr$ ne s"useseC Y;u m ndoiesc c Biserica v va lasa initial o im"resie de neornduial( 5 nu v mire acest &a"t( E nevoie s &ie asa dac vrem s lsm <uhul s lucre0e nestnjenit iar nu s ne "unem noi n locY( Cam aceeasi im"resie o lsa si Biserica 8rintilor( Bucrurile s#au schim$at "e msura centrali0rii romane ns aceasta#i o alt discutie( n )ranta ne#am con&runtat cu o situatie e!trem de com"licat "rin aceea c Biserica .rtodo! &iind im"lantat aici de ctre di&eriti emigranti rusi sau greci e!ist o deconcertant "luralitate de jurisdictii "e acelasi teritoriu adic o grav stare de anomalie canonic( 8articularittile nationale care au marcat cu destul "regnant diversele gro"ari re"re0int o alt anomalie %nu &r legtur cu cea "recedent'( ;e a&lm ns aici n &ata unei situatii ti"ice "entru orice diaspora si ar &i "ur amgire s ne nchi"uim c ea ar "utea &i remediat "rea curnd n conditii di&icile "luralitatea jurisdictiilor "re0int si anumite avantaje ea "utnd s contri$uie la mentinerea unei autentice li$ertti s"irituale(

Rurisdictiile nu sunt n ultim instant dect dioce0e ne&ericit su"ra"use unele "este altele "e "lan local dar care toate, sunt Biserica lui *ristos( )a"tul c tine &iecare de cte#o alt Biseric#mam nu schim$ esential datele "ro$lemei( Biserica lui *ristos re0id n &iecare "arohie n care se svrseste o&iciul 5&intei BiturghiiA se cuvine ca nainte de toate s tinem seama de acest adevr si s nu "re&acem a"artenenta jurisdictional ntr#o metere0 ine!"ugna$il( ;u $iserica din 5mirna o re"re0enta 5&ntul +rineu atunci cnd o&icia sluj$a la BMon ci comunitatea adunat acolo alctuit din negustori greci si din neo&iti de origine galic era "ur si sim"lu Biserica lui <umne0eu la BMon( <ac se va ajunge ntr#o $un 0i s &ie aduse toate "arohiile ortodo!e din )ranta su$ autoritatea unui singur :rhie"isco" si s se sta$ileasc dioce0e teritoriale acela va &i &r ndoial un lucru $un cci situatia ar redeveni atunci con&orm cu "revederile s&intelor canoane( <ar aceast Biseric uni&icat n structura ei nu va &i atunci n mai mare msur NBiserica )rantei# sau mai corect s"us NBiserica lui <umne0eu n )ranta- # dect este acum acest mo0aic jurisdictional( Ct des"re o autonomie "rematur ea s#ar "utea s nu &ie li"sit de "rimejdii( Ceea ce contea0 mai "resus de toate este s avem ntelegere si dragoste "entru unitatea Bisericii ntre ortodocsi e inevita$il # dar ntr#un &el si sntos # s e!iste divergente de o"inii si de vocatii( Ct vreme aceste divergente "rivesc doar as"ecte secundare si nu "un n discutie nici &ondul credintei nici disci"lina &undamental a Bisericii ele nu vor s&rsi "rin a genera nici adversitate nici e!clusivism si cu att mai "utin o ru"ere a comuniunii( 8o0itia noastr de clugri ai :thosului tritori n )ranta are avantajul de a ne "lasa n a&ara anumitor antagonisme jurisdictionale( :thosul are o strveche vocatie interortodo!( Clugri de cele mai diverse nationalitti se adun aici cu sentimentul unei comune a"artenente la N9rdina 1aicii <omnului-( ;e#am $ucura si noi dac "re0enta noastr n )ranta ar "utea constitui un &actor de unitate si de convergent s"iritual ntre ortodocsii de o$rsii di&erite( Fn $trn clugr de la 5&antul 1unte ne#a s"us cndvaC N6oi nu sunteti romano#catolici convertiti la .rtodo!ia greac( 6oi sunteti crestini de la 5oare#a"une mdulare ale Bisericii de la Roma care v ntoarceti acum la comuniunea cu Biserica Fniversal( Este ceva cu mult mai mret si cu mult mai de seam-( 5i 0icnd el acestea lacrimile i siroiau "e o$raji(((

Binenteles c noi nu ne#am Nconvertit- n sensul c am trecut de la Biserica Catolic # &at de care resimtim o urias recunostint "entru tot ce am "rimit de la ea n snul &amiliilor noastre si al acestui "o"or crestin n mijlocul cruia continum s vietuim # la Biserica .rtodo!( Cci Biserica .rtodo! nu este "ur si sim"lu o Biseric Nrsritean- o e!"resie rsritean oarecare a credintei noastre crestineC ea este nssi Biserica lui *ristos( 7raditia ei a &ost cndva n "rimele veacuri 7raditia comun tuturor crestinilorA or intrnd n comuniune cu ea noi nu &acem altceva dect s ne ntoarcem la i0voare( ;oi n#am Nschim$at Biserica- ci am &cut numai "asul &iresc s"re "lintatea Bisericii lui *ristos celei una si adevrate" ;e simtim ntru totul solidari cu acei crestini ai :"usului care Ncernd s &ie "rimiti n Biserica .rtodo! n#au renegat ceea ce n :"us si mai ales n tara lor de $astin att nainte ct si du" di&eritele schisme a "urtat si continu s "oarte "ecetea 5&ntului <uh al lui <umne0eu Care su&l unde vrea- %E( Behr#5igel n Contacts, nr( 1=/@ 134/ "( /3'( Clugri ortodocsi chemati s trim "e "mntul )rantei vechea 7raditie a 5&ntului 1unte noi stim $ine c misiunea clugrului Nnu este aceea de a n&"tui ceva "rin sine nsusi ci de a mrturisi "rin viata sa c moartea a &ost $iruit( +ar aceasta n#o "oate &ace dect ngro"ndu#se "e sine nsusi ca "e un grunte n trn- %:rhimandritul 6asile Egumen la 5tavroniHita n Contacte, nr( 1=?3 13>@ "( 101'(
IOAN E. WEISS

ORTODOXIA E%TE RE%PIRATIA %&1LET&L&I 'E&... %Fn tnr evreu crestinat cheam la unitate n <uhul :devrului'

"Pentru ca toti s fie una " (Ioan 17,21)

8n numele 'atlui si-al <iului si-al 5fntului 3uh" Amin"

7atl nostru ceresc <umne0eul vesnicului :devr <umne0eul lui +srael si al revelatiei $i$lice Care "rin <uhul 5&nt B#a trimis n lume "e )iul 5u Cuvntul "entru ca :cesta s#o s&inteasc si s#o uneasc cu 7atl n iu$ire vesnic ne cheam s ne unim n )iul 5u "rin "uterea 5&ntului 5u <uh &iindc noi suntem cu totii co"ii ai lui <umne0eu creati du" chi"ul vesnic al )iului +isus *ristos nce"utul si s&rsitul a toate (Apocalipsa 11, 13'( ;oi toti tre$uie s do$ndim de"lintatea omului desvrsit n *ristos ()feseni / 13# 1/' )iul lui <umne0eu "entru ca s ne &acem "rin credint &iii <omnului <umne0eului nostru (3euteronomul 1/ 1'( +ar dac El este Cuvntul lui <umne0eu si Chi"ul 5u unic (Coloseni l 1@' n care a &ost creat :dam din care ne tragem cu totii am "utea noi oare s urcm "rin noi nsine ctre Bumina 5a cea vesnicE ;oi suntem cu totii mdulare ale 7ru"ului lui *ristos %; Corinteni 12 2>' mdulare ale Chi"ului lui <umne0eu iar Chi"ul este n &iecare mdular du" darul su( 1na nu#i va "utea s"une "icioruluiC -;u am nevoie de tine- nici "iciorul minii % ; Corinteni 12 1@#1?'( 5untem cu totii rmsite risi"ite n tru"ul lumii dar acest tru" devine un tru" hristic si divin n harul 5&ntului <uh <uhul lui +isus *ristos Care uneste "rtile ntre ele "entru ca acestea s &ie mdulare ale unicului si adevratul 7ru" al crui Ca" divin este *ristos +isus( :ceste lucruri sunt cunoscute &iecrui credincios crestin iar omul credincios *ristosului su se roag si se strduieste s &ie o "iatr vie (; $etru 1,/#@' n 0idirea 7ru"ului lui *ristos n "ro"riul su tru" si n lumea ntreag( <e o$icei credinciosul crestin consider si vede 7ru"ul lui *ristos n institutia Bisericii creia i a"artine con&esional %de e!em"lu cea ortodo! cea catolic cea lutheran etc(' si nu se ocu" a"roa"e deloc de celelalte traditii( 5 vedem cum s#a ajuns aici( 5e "are c "luralitatea con&esiunilor crestine "rovine din schisme si din de0$inri de origine teologic "olitic sau din di&erentele de mentalitate ntre anumite gru"uri etnice si sociale n mare msur originea acestora se a&l n tendinta ne&ast a oamenilor de a se des"rti de <umne0eu "entru a se idolatri0a "e ei nsisi (<acerea 3 @'( Ei au mostenit aceast rea tendint de la :dam care "rin "catul su a adus su&erinta si moartea asu"ra sa si asu"ra descendentilor si transmitndu#le ntregii creatii care sus"in "n acum n chinurile &acerii n aste"tarea desco"eririi &iilor lui <umne0eu ((omani ? 22'(

:ceast tendint tene$roas se gseste si la $a0a majorittii divi0rilor religios#con&esionale dar tre$uie s admitem c n ca0ul multor sci0iuni au e!istat si ratiuni lingvistice culturale sau de mentalitate ca si verita$ile di&erente ntre conce"tiile teologice n "lus nu tre$uie su$estimate con# tri$utia im"ortanta si vocatia s"eci&ice &iecrei comunitti con&esionale cci "luralitatea comunittilor este asemntoare "luralittii mdularelor a vocatiilor si a darurilor n 7ru"ul lui *ristos( :st&el ne gsim n &ata unei situatii "arado!ale %&a"t caracteristic Crestinismului' n care se"aratia dintre comunittile crestine %amintind misterul se"aratiei dintre "o"orul lui +srael si Biserica *ristosului lui +srael si al lumii ntregi' este legat de "uternica de0$inare dintre oameni si de nde"rtarea lor de <umne0eu dar "e de alt "arte ea anunt m$ogtirea "otential a Comunittii a Bisericii lui *ristos asemenea $ogtiei tru"ului cu multe mdulare n care &iecare actionea0 armonios con&orm chemrii sale( ;u este "entru "rima dat cnd divina 8rovident se &oloseste de o unealt sau de o situatie degradat de om "entru a o trans&orma n i0vor de $inecuvntare lucru care doar la <umne0eu este cu "utint( E!em"lul cel mai evident este CruceaC instrument al torturii si al mortii "e care <umne0eu nsusi l#a trans&ormat n mijloc de 1ntuire "entru toti &iii lui :dam( 8rimul :dam a "ctuit si a ajuns s moar mncnd din &ructul 8omului CunoasteriiA al doilea :dam ;oul .m ceresc <omnul nostru +isus *ristos )iul lui <umne0eu a luat asu"ra 5a su&erinta vietii &iilor lui :dam "n la lemnul Crucii :r$ore al 1ortii si 5#a &cut El nsusi "e Cruce &ruct al :r$orelui 6ietii al vietii dumne0eiesti care se druieste "rin harul nvierii 5ale( El Chi" al <umne0eului Celui 6iu a trecut de $unvoie "rin viata de su&erint "n la moartea "e Cruce (<ilipeni 1, ?' "entru a ucide moartea "rin dumne0eirea 5a si a reda viata vesnic &iilor lui :dam( Fn alt e!em"lu( 8rimul :dam a "ctuit n crdsie cu &emeiaA al doilea :dam *ristos +isus s#a nscut dintr#o &emeie curat si smerit )ecioara 1aria "rin desvrsitul ei consimtmnt N<iatO si ntr#o su"unere iu$itoare si &idel &at de vointa lui <umne0eu( 6edem asadar cum divina 8rovident &oloseste consecintele "catului si ale rului si "rin harul 5u le trans&orm n i0vor de $inecuvntare "entru om( .mul se cade s recunoasc acest lucru si s se ntre$e ce anume tre$uie s &ac "entru a restaura lumea si a o uni cu <umne0eul ei( :m v0ut care sunt consecintele urii si de0$inrii n lumea religioas n general si n mod

s"ecial n Bisericile crestine( :cum ce tre$uie s &acem "entru a nde"lini vointa <omnului nostru -ca toti s &ie una- (;oan 1> 21'E 1ai nti s cerem 5&ntului <uh s ne lumine0e "rin harul 5u calea ochii mintea si inima( 7re$uie s cercetm s veri&icm si s ne e!aminm religia si credinta( 5 ne &acem un "ermanent e!amen de constiintC cum ne "urtm oare n &ata lui <umne0eu n &ata :devrului (;oan 1? 3>#3?'E Cine este "entru noi *ristos (9atei 14 1@#14'E 5untem noi gata s stm dinaintea )etei Bui cu sinceritate si iu$ireE :m &cut noi ceva "entru a ne a"ro"ia de El "entru a merge alturi de El la $ine si la ru nu doar ctre nviere dar si ctre Cruce "entru a ne &ace si noi "rtasi la "ovara ei (/uca 3 23'E <u" ce am cutat si am gsit vointa 5a n Biseric si n noi tre$uie s ne hotrm s tinem aceast cale a $inelui %; 'esaloniceni @ 21'( Ca &iu al "o"orului lui +srael care acum cinci ani B#am gsit "e *ristosul meu si "e *ristosul lui +srael si al lumii ntregi n <omnul +isus )iul <umne0elui Celui 6esnic si care vd n Crestinismul ortodo! casa mea s"iritual si lcasul lui *ristos eu continuu si ncerc s caut originile de0$inrii ntre +srael si Biserica crestin "e de o "arte si ntre con&esiunile crestine ele nsele "e de alt "arte( . &ac cu credinta "ro&und c n "o&ida "lenitudinii "e care o vd n liturghia rsritean si n dogmele ortodo!e cu"rinse n ea e!ist si n viata Bisericii Catolice sau a Bisericilor "rotestante as"ecte s"eci&ice care "ot m$ogti viata crestin a credinciosului ortodo! si a comunittii sale( <e asemenea sunt sigur c crestinii occidentali au nc si mai mult de "rimit de la 7raditia oriental n general si de la cea ortodo! n s"ecial iar asta nu doar "entru viata lor s"iritual care "oate &i &oarte $ogat n har ci mai cu seam "entru consolidarea drumului desvrsirii s"irituale "e care *ristos l#a sta$ilit si l#a "ro"ovduit n Biserica 5a( <u" cum am s"us deja si alte religii mai cu seam cele monoteiste "ot avea un mesaj "entru noi "e care mi "ro"un s#l de0volt cu o alt oca0ie( 5 lum e!em"lul .rtodo!iei( :cesta este ca0ul meu "ersonal( 8rinci"iul su de adevr si de unitate se gseste n <umne0eu Care 5#a desco"erit si 5e desco"er n +isus *ristos "rin 5&ntul <uh( n cadrul comunittii viata n *ristos are dre"t centru 5&nta Biturghie( Ceremonia liturgic reca"itulea0 evenimentele 1ntuirii noastre ntr#un mod concret si deose$it de $ogat "e care *ristos 1#a ntruchi"at n viata 5a( Credinciosul se uneste cu 1ntuitorul de#a lungul ntregului rit liturgic comuniune culminnd n 7aina Euharistic( Credinciosul crestin se gseste ast&el n adevratul 7em"lu care este *ristosul

Cel 6iu iar "rin aceasta de"une mrturie n &ata evreului care se gseste ndoliat n tem"lul su c adevratul 7em"lu a nviat din morti a treia 0i du" distrugerea 5a (;oan 2 13#21' si c acum )l i cere lui <umne0eu s cldeasc si s nvie n su&letul credincios 7em"lul <uhului 5u % ; Corinteni 4 13'( :ceasta este unul dintre motivele care m &ac s cred c Crestinismul ortodo! re"re0int o chemare s"ecial "entru evreu %mai ales "entru cel ortodo!' de a se uni cu adevratul *ristos( n "lus sunt convins c mostenirea oriental a Crestinismului este &oarte a"roa"e de vechea traditie a lui +srael n tot ceea ce "riveste rugciunea nssi caracterul ei carnal#s"iritual care#l trans&orm "e cel ce se roag n rugciune vie ajungnd "n la rugciunea nencetat %ve0i isihasmul' n numele <omnului +isus rugciune care#+ deschide lui *ristos cli" de cli" usa (Apocalipsa 3 20' inimilor si a vietilor noastre( :m convingerea im"ortantei traditiilor crestine orientale "entru ntlnirea cu evreii n rugciunea &at de Fnicul <umne0eu si du" vointa lui <umne0eu "n la recunoasterea *ristosului 5u +isus n <uhul 5&nt( 7ot ast&el nu am nici o ndoial cu "rivire la im"ortanta Bisericilor rsritene "entru ntlnirea cu credinciosii musulmaniA des"re aceasta voi vor$i ns cu un alt "rilej( Cu toate acestea o$servatorul occidental este mirat de marele grad de nchidere al multor crestini ortodocsi n interiorul comunittilor si al trilor lor "recum si de de0interesul lor &at de ceilalti iar toate acestea cu ncurajarea anumitor ierarhi ai institutiilor ortodo!e( Este corect s semnalm c aceast nchidere este "artial justi&icat n ca0ul clugrilor contem"lativi n "o&ida e!ce"tiilor multora li se "are c aceasta este situatia general n aceste comunitti si mai cu seam n trile de veche traditie ortodo!( <esigur e!ist cau0e istorice o mentalitate di&erit de cea occidental si o nencredere &at de .ccident( Bucrurile au ajuns "n acolo nct n multe situatii Bisericile ortodo!e "ar s mani&este tendinte nationaliste e!treme %m"inse "n la &iletism' care contravin dre"tei credinte a Bisericii( :ceste tendinte dunea0 mult misiunii s"irituale a Bisericii n lume dunea0 credinciosilor si tuturor cuttorilor adevrului( Ele "ot scandali0a "rin caracterul lor &ariseic negativ ajungnd "n la un mesianism national &oarte lumesc n loc s "roclame -ne$unia- Crucii %; Corinteni l 21#23'( +erarhiile acestor Biserici sunt "scute de riscul de a re"eta "catele &ariseilor si crturarilor (9atei 23 23#33' dar greselile lor ar &i nc si mai mari deoarece aceste ierarhii au "rimit Evanghelia lui +isus *ristos si vor$esc tocmai n numele Bui( <u" "rerea mea aceast "ro$lem este cu att mai grav cu ct consider .rtodo!ia %&r s neg im"ortanta altor con&esiuni' ca "e o cale &oarte nalt a "lenitudinii s"irituale n *ristos si "rin aceasta cred c res#

"onsa$ilitatea imens a de"o0itarilor si "0itorilor doctrinei si liturghiei ortodo!e este aceea de a#B mrturisi cu adevrat "rin credint si &a"te pe +ristos, )iul +u$irii %; ;oan / 14' adevrata +u$ire dumne0eiasc venit s uneasc tainic cu <umne0eu n <uhul :devrului "e &iii lui :dam si lumea ntreag( 5"er si m rog ca "storii Bisericilor ortodo!e s &ie mai constienti de marea res"onsa$ilitate ce le#a &ost ncredintat ducnd ast&el un adevrat r0$oi n numele lui <umne0euC lu"ta de a#B comunica "e *ristos &iecrui credincios si lumii ntregi lu"ta "entru "acea dinluntru si "entru cea din a&ar "entru &raternitate si "entru dragoste n numele lui *ristos +isus( 7otusi ar tre$ui "oate luate n considerare cteva schim$ri n &ormularea anumitor rugciuni mai ales n re&erintele la evrei asa cum au &cut deja catolicii la Conciliul 6atican ++( :st&el mrturia lor ar &i mai &idel credintei ortodo!e iar misiunea lor n lume ar aduce mai multe roade( ;u m ndoiesc c un ast&el de "roces i#ar aduce la *ristos si la Biserica dre"t#mritoare "e multi oameni de "retutindeni care caut n mod sincer :devrul dar care nc nu vd imaginea lui *ristos n realitatea "re0ent( 7oate acestea au &ost ntelese de multi crestini occidentali care simt autenticitatea credintei si a vietii s"irituale n traditia vie a Bisericilor din .rient( 5unt numeroase semne c si la Roma se mani&est mult interes &at de o verita$il a"ro"iere de Bisericile ortodo!e Jaceste rnduri au &ost scrise cu "utin nainte de istorica vi0it la Bucuresti a 5anctittii 5ale 8a"a +oan 8aul ++ din mai 1333K ntlnire ce "oate m$ogti su$stantial viata s"iritual a crestinilor din lumea ntreag( . ast&el de a"ro"iere ntre ortodocsi si crestinii occidentali catolici sau "rotestanti i#ar ajuta "e cei dinti s evite i0olarea si ngustimea "ers"ectivei lor strict nationale &r sa#si neglije0e misiunea la nivel local "ro"ovduind o vi0iune ortodo! nc mai "ro&und si mai universal mai "reocu"at de dialogul interreligios si duhovnicesc # si nu n ultimul rnd mai inde"endent si mai emanci"at de conce"tia "rea e!clusivist a 5tatului national %-<ati deci Ce0arului cele ce sunt ale Ce0arului si lui <umne0eu cele ce sunt ale lui <umne0eu- # 9atei 22 21'( Cu sigurant drumul este nc lung( 5i catolicii au la rndul lor mult de &cut "entru a reduce teama ortodo! &at de vechile am$itii de dominatie ale Catolicismului &at de revendicarea roman de a se recunoaste autoritatea a$solut a succesorului lui 8etru si &at de mentalitatea teologic hi"er# rationalist du$lat si de o mentalitate institutional hi"er#juridic # mentalitti att de caracteristice Crestinismului a"usean si care au "truns "e alocuri si n Bisericile ortodo!e( <ar clu0iti de credint s"erant si iu$ire

mani&estnd o constiint ascutit cu "rivire la "ro&un0imea res"onsa$ilittii si misiunii credinciosilor crestini &cnd dovada curajului "e care l#a ins"irat *ristos (;oan 14 33' si lucrnd n s"iritul rugciunii si al harului este "osi$il s &ie nvins sl$iciunea omeneasc si s se dea marea lu"t "entru :devr lu"t care se duce n "rimul rnd m"otriva sl$iciunilor noastre "ersonale "entru ca noi s "utem tri ca niste credinciosi mai demni de numele de crestini( )r ndoial schim$area tre$uie s ncea" dinluntrul &iecrui crestin( :"ro"ierea si comuniunea ntre di&eritele Biserici tre$uie s#si ai$ o$rsia n su&letul credinciosului( :cesta tre$uie s &ie ecumenic n su&letul su dar s continue s triasc con&orm cii sale dac "e aceasta o crede mai de"lin( :cesta este chi"ul n care si eu ncerc s triesc .rtodo!ia( 6reau s#o "stre0 nu sunt dis"us s renunt la 5&nta Biturghie rsritean si nici la s"iritul isihast( .rtodo!ia este res"iratia su&letului meu( 5i tocmai "entru acest motiv l voi "roclama "e *ristos ca trind cu adevrat n .rtodo!ie dar voi "rimi si de la Bisericile .ccidentului ceea ce este cu adevrat crestin si ortodo! n sensul larg al cuvntului ceea ce institutia Bisericii mele ar &i "utut uita s triasc sau s "redice( 5 lum dre"t "ild lectura contem"lativ a 5&intei 5cri"turi( 8are c ast0i credinciosii din .ccident catolici si "rotestanti sunt o$isnuiti s citeasc s nvete si s contem"le Bi$lia ntr#un mod "ersonal si li$er mai mult dect ortodocsii( E un o$icei "o0itiv care tre$uie ncurajat si n rndurile crestinilor ortodocsi( 7otusi tre$uie s"us c tendinta s"re o inter"retare exclusiv "ersonal a te!tului 5&intelor 5cri"turi "oate &i "rimejdioas constituind una dintre cau0ele &ormrii di&eritelor secte crestine( <ar dac se &ace su$ ndrumarea unui ntele"t "rinte duhovnicesc si e n s"iritul 7raditiei atunci lectura trea0 a 5&intei 5cri"turi "oate s#l m$ogteasc mult "e credinciosul "lin de rvn( 7raditia ne nvat s nu &im sclavi ai literei care ucide, ci s o "rimim n duhul care d viat (;; Corinteni 3 4'( :cesta este unul dintre mesajele im"ortante adresate sectelor de ctre Bisericile traditionale( 7raditia nvat drumul dre"t ctre cunoasterea lui *ristos si a 5&intelor 5cri"turi cci n lumina ei credinciosul se "oate a"ro"ia tre"tat n comuniune cu alti credinciosi de cunoasterea sensului "ro&und al Cuvntului dumne0eiesc nermnnd "ri0onier al literei( nainte de a ncheia as vrea s su$linie0 aici un "unct e!trem de im"ortant "e care l#am "omenit deja n treact si "e care am intentia s#l de0volt cu un alt "rilej( 5unt convins c e!ist cel "utin o asemnare ntre de0$inarea Bisericilor crestine si de0$inarea dintre +srael si Biseric( Cred c

de"lina comuniune ntre Biserici este legat de ntlnirea lor rennoit cu +srael "o"orul ntru"rii rdcina istoric a Bisericii a :"ostolilor si a "rimilor crestini a celor dinti "ersecutati( Bisericile tre$uie s recunoasc &a"tul c "o"orul evreu la rndul su a &ost "ersecutat de#a lungul istoriei de ctre anumite &orte "retins -crestine- care au u0ur"at numele lui *ristos si au "rigonit "o"orul 5u iar din aceast cau0 &oarte multi %crestini si evrei' s#au nde"rtat de *ristosul lor evreu1( :tunci crestinii vor "roclama n "uterea <uhului mretia si slava lui *ristos ajutndu#l "e +srael s#si regseasc "acea cu adevratul si dumne0eiescul su 1esia iar +sraelul lui *ristos i#ar "utea ajuta "e crestini s#si regseasc de"lina comuniune n *ristos +isus &iul evreicei 1aria si )iul lui <umne0eu 7atl nostru ceresc( 6om "utea n &elul acesta s contem"lm unitatea .mului <esvrsitC Capul su este *ristosA 'rupul su este Biserica # +srael si neamurileA 9dularele sale sunt &iecare crestin n "arte( :m ncercat n acest articol s desco"r o "ictur din oceanul de "osi$ilitti de m$ogtire reci"roc sustinut de harul dumne0eiesc m$ogtire care "oate avea loc ntre di&eritele Biserici si 7raditii &r s se schim$e nici doctrinele lor nici ceremoniile si riturile nici vocatiile lor s"eci&ice si &r s &ie sl$ite convingerile lor de a &i rece"tacule $inecuvntate ale :devrului( ;u m ndoiesc c o re&lectie "ro&und si constant n rugciune si autentic iu$ire va duce n mod tre"tat ctre o comuniune mai armonioas ntre Biserici s"re slava adevratului <umne0euA unitatea n diversitate - un singur 7ru" mai multe mdulareA un singur <uh mai multe daruri # va aduna si va conto"i duhovniceste mdularele 7ru"ului divin al crui Ca" este +isus *ristos( :cest 7ru" tritor aici si acum va &ace s su&le n lume un nou duh <uhul lui *ristos atrgnd si ungnd alte si alte mdulare ce nc nu si#au recunoscut Ca"ul( ;oi a"ostolii Ca"ului i vom trata n s"iritul "cii si al &raternittii cci suntem cu totii co"iii lui <umne0eu creati du" imaginea )iului 5u si vom veghea ca <uhul lui *ristos Care locuieste n noi s lucre0e tainic "rin "uterea harului 5u si n &ratii nostri oricare ar &i acestia( 8entru a atinge un asemenea nalt tel toti cei im"licati n di&eritele Biserici tre$uie s#si reasume vocatia "ersecutatului a celui ce lu"t "entru E $ine s amintim cuvintele 5&intei 7ere0a Benedicta a Crucii Edith 5tein care a &ost asasinat m"reun cu alti evrei catolici n lagrul de la :uschGit0 la 3 august 13/2C -Cel care#l o&ensea0 "e un evreu "entru c este evreu acela o&ensea0 nsusi tru"ul lui *ristos-(
1

:devr (9atei @ 3#11' su$ semnul 5&intei CruciA s"re a "rimi din nou duhul smereniei si al curtiei care#i caracteri0a "e "rimii crestini este necesar s avem un s"irit elevat mai "utin materialist mai "utin violent si mai "utin e!clusivist( E nevoie de mai mult res"ect "entru mediul nconjurtor "entru natur "entru creatie n genere de mai mult sim"licitate si no$lete natural de mai "utin lu! si de mai mult milostenie &at de srmanii acestei lumi( ;umai asa vom "utea da cu adevrat &iecrui su&let hrana cea vesnicC <omnul nostru +isus *ristos( Amin"

.Versiunea rom,neasc apartine autoru#ui0

O MRTURIE ANONIM

ORTODOXIA ; ARI5ONA %8ioas relatare monahiceasc des"re s&intirea unei $iserici ortodo!e ntr#o mnstire din inima :mericii'

"Una am cer ! "e #a D$mn #% &e acea'!a $ ($) c* !a+ '* #$c )e'c ,n ca'a D$mn # ) ,n !$a!e -)#e#e ()e!)) me#e% ca '* (*" .r m 'e!ea D$mn # ) ') '* cerce!e- #$ca' # # )." .Psa#mu# 672 A-P# ntr#adevr aceast -Cas a <omnului- a "rimit un sens nou si "uternic "entru noi( +ar trnosirea $isericii mnstirii noastre se vede lim"ede c este ncoronarea tuturor strdaniilor noastre din ultimii ani si "unctul culminant al harului venit din mna <omnului( 8reas&intitul E"isco" Rovan ne s"unea s"tmna trecut c venind s"re mnstirea noastr si gndindu#se la comunitatea noastr de surori si maici ne#a asemnat n mintea 8reas&intiei 5ale cu israelitii 6echiului 7estament cltorind /0 de ani "rin nes&rsitul "ustiu "entru a ajunge n 7ara )gduintei( 5i eu nsmi gndind la acest lucru gsesc asemnarea ca "e o ncurajare( +nteresant este &a"tul c 8reas&intia 5a nu este "rimul care &ace

aceast analogie cu viata noastr mi arunc "rivirea na"oi cu un an si jumtateC din ntunericul acelor vremi adnc tul$urate lumina ndejdii a str$tut s"re noi atunci cnd "e neaste"tate si n scurt tim" am &ost acce"tate su$ omo&orul 8reas&intiei 5ale( :tunci am rmas mute si &r cuvnt( ;i se "rea "rea mult ca s intrm n har "rea mult har "entru a#l "utea cu"rinde du" o att de lung noa"teD ntr#adevr <umne0eu -vindec "e cei 0dro$iti cu inima si leag rnile lor- ($salmul !GQ, 2#( 5curt vreme du" aceast ntlnire cu E"isco"ul Rovan am nce"ut "regtirile "entru vi0ita sa la noi %n Cali&ornia'( n 0iua de "r0nuire a ."tinei Jcele$r mnstire din RusiaK 8reas&intia 5a si E"isco"ul +rinej %un su&let att de cald si de minunat' au venit si ne#au uns cu 5&ntul 1ir "e &iecare dintre maici si surori "rimindu#ne ast&el n Biserica .rtodo! canonic con&irmnd# o n trea"t "e 1aica 5taret si m"rtsindu#ne "e toate cu tru"ul si sngele lui *ristos( mi amintesc cuvintele 8reas&intiei 5ale ct de mult a dorit ca toti s ne m"rtsim m"reun dintr#un "otir si ct de mare lucru este acesta "entru elD 5i ce as "utea s"une eu des"re ce a nsemnat aceasta "entru noiED E"isco"ul +rinej a &ost att de miscat nct vor$ind des"re acest eveniment l#a asemnat cu o -alt Cinci0ecime-( 5i nu numai c ne#a s"us nou acest lucru dar tot asa l#a descris si n &ata ntregului 5inod al E"isco"ilor din 5er$ia( n aceeasi "erioad <umne0eu ne#a deschis o cale "entru a &ace ultimele "regtiri "entru "rocurarea noii "ro"rietti %n :ri0ona' care este "rin ea nssi o carte a miracolelor( 5urorile au lucrat &r rga0 la "regtirea mutrii( Este evident c indi&erent de &ortele care au lucrat la nce"ut "entru mutarea noastr toate au &cut "arte dintr#un "lan mai mare s"re un nou nce"ut "entru noi o adevrat nviere sim$oli0at "rin -7ara )gduintei-( 5i as "utea s adaug c n cele mai stresante momente ne#am agtat att de "uternic de acest gnd # ca de unica noastr sans de viat # c -<umne0eu cu sigurant are ceva mai $un "entru noi asa nevrednice cum suntem nct desi El ceart "e co"iii 5i nu ne va "rsi niciodat-( <ar niciodat nu ne#am "utut imagina ct de &rumos ni se va revela n tim" darul 5u( 5i asa cum m#am strduit s v s"un totul s#a "etrecut "as cu "as((( +ar "e msur ce noi naintam "as cu "as tot asa nainta si ntelegerea de ctre noi a minunii darului divin( :junul anului nou ne#a gsit n noua noastr "ro"rietate su$ um$ra mretului munte 9raham care ne aminteste de s"usele 8salmistuluiC -Cu s"atele te va um$ri si su$ ari"ile lui ti vei a&la ndejdea-( 7ema cntrilor

noastre a devenit $salmul !1.7 -Ridica#voi ochii mei la munti de unde va veni ajutorul meu( :jutorul meu de la <omnul Cel ce a &cut cerul si "mntul- %vv( 2#3'A si cnd ne uitam la munte ne aminteam de unde ne va veni ajutorul( 8r0nuirea ;asterii <omnului a sosit cu "ace si $ucurie( ;e#am o$isnuit cu iarna desertului ne#am $ucurat de "rima 0"ad care a c0ut n tim"ul liturghiei cnd 8reas&intitul ne &cea "rima vi0it( El a mai "etrecut cu noi si "rimele trei 0ile ale 8ostului 8astelul # acelea au &ost cu adevrat 0ile s&inte( :m "ostit cu toatele si la s&rsitul Ceasurilor 6ldica ne#a vor$it des"re cele duhovnicesti( :u &ost niste 0ile ne"mntesti( :m continuat singure tot ciclul de rugciuni ale 8ostului( n 5m$ta lui Ba0r cununa $ucuriilor noastre a mai "rimit un juvaer de "retC 8rintele <orotheos care a stat alturi de comunitatea noastr la $ine si la greu a &ost hirotonit n "reot( 5&intirea a avut loc la 8hoeni! ceea ce a &ost o mare $inecuvntare "entru noiA nemai&iind o$ligate s ne ocu"m de tre$urile casnice am "utut lua "arte toate la sluj$( : &ost o tainic si nemaiv0ut $inecuvntareC am avut sentimentul c ntreaga Biseric l hirotonea( 5luj$a nu s#a tinut deci n modesta noastr $isericut ci n Catedral cu mai multi "reoti slujitori si multi credinciosi sr$i din oras( 8entru a mai aduga ceva des"re hirotonire mi s#a "rut c vd -cea mai sacr dintre jert&e- # si aceste cuvinte nu e!"rim mretia sluj$ei nici "e de"arte desi le rostesc avnd ochii "lini de lacrimi( Cele dintre noi care l#am cunoscut "e 8rintele <orotheos "e "arcursul anilor ntelegem "rea $ine ct l#a costat "e el acce"tarea "reotieiC era ca si cum ar &i &ost nsusi jert&it "e masa 5&ntului :ltar( 5i l#am v0ut "e 6ldica a"sat de autoritatea sluj$ei iui si de greaua rs"undere a "reotiei( 6ldica trieste la un nalt nivel de moral crestin nct ne simtim rusinate de gra$a noastr n a ne gsi justi&icri "entru greselile "e care le &acem si simtim asu"ra noastr "uterea e!em"lului su de a ne m$untti mereu viata( <e attea ori am au0it de "e $u0ele luiC -Biserica- v cere cutare si cutare lucru dar el o s"une cu atta "iosenie si simt al datoriei "ro$ate "rin "ro"ria sa trire( Ct "riveste "e 8rintele <orotheos aceast trire nalt a ierarhului a a"rins n el dorinta de a se ridica la rndu#i s"re aceleasi nltimi( ;u este &r nsemntate &a"tul c hirotonirea a avut loc n 0iua Bunei 6estiri care marca "entru noi un an de cnd nce"usem citirea -8saltirii cu nedormire-( Cnd am nce"ut citirea 8saltirii 0i si noa"te a &ost n ndejdea

de a "utea &ace din mnstirea noastr un loc al rugciunii( 7ot atunci tinta noastr era s ajungem s avem liturghie 0ilnic si mai aveam de aste"tat un an "n ce 8rintele <orotheos urma s &ie hirotonit( n tim"ul 5"tmnii 8atimilor du" hirotonire am "utut "rimi din mna noului "reot # <orotheos # toate tainele si odoareleC 5&nta m"rtsanie Cina de 7ain 1aslul co$orrea de "e cruce 5&ntul :er m"odo$it cu nenumrate &lori rosii din desert si 5&intele 8asti J"inea s"ecial de 8astiK( <e 8asti a &ost "rima liturghie svrsit de ctre 8rintele <orotheos si "rima liturghie a 5&ntului +oan 9ur de :ur( :m avut mai multi oas"eti # rusi din 7ucson m$rcati n costume nationale si ncrcati de daruri( 8rimul nostru 8aste a avut loc ntr#o "rimvar de desert cnd "n si cactusii erau gata s n&loreasc( 5"tmna Buminat a &ost ocu"at cu "regtirea "entru trnosirea $isericii( 8rintre cntrile "ascale mnstirea a &ost lustruit &lorile "lantate $iserica "regtitC am "us crucile "e turl si "e usile m"rtesti( Ba ndemnurile 1aicii 5tarete ne#am "regtit si tem"lul inimilor noastre ca s &ie s&intite o dat cu $iserica( 8oate c ar tre$ui s m ntorc "utin na"oi "entru a#mi aminti cum a a"rut gndul trnosirii $isericii( Ba scurt vreme du" ce am ajuns n :ri0ona 1aica 5taret a adus vor$a des"re acest lucru( <esi eu am sustinut &oarte "uternic idea nu am reali0at atunci "e de"lin sensul consacrrii( Cu oca0ia "rimei vi0ite a E"isco"ului 1aica 5taret a adus vor$a des"re trnosire( 6ldica a ntre$atC -<e ceE-( 5i 1aica a rs"unsC -8entru c vrem s avem "ermanent un nger n altar-( <u" mai multe discutii s#a ajuns la &i!area dateiC 5m$ta Buminat dat care s#a dovedit a &i ct se "oate "otrivit( :legerea 5&intei :nastasia ca "atroan a $isericii s#a "etrecut oarecum deose$it( Ba nce"ut nu ne#am gndit la aceast 5&nt( 6ldica ne#a ntre$at ce hram vrem s ne alegem si noi i#am s"us c nc nu ne#am hotrt( )ireste 5&ntul 8aisie 6eliciHovsHi "utea &i o alegere &oarte "ro$a$il el &iind "atronul mnstirii dar noi doream s avem si o $iseric dedicat 1aicii <omnului( 1aica 5taret sugera si "osi$ilitatea unei ca"ele dedicate 5&intei :nastasia dar totul rmnea nedecis( Ba un moment dat a venit vor$a des"re icoana 5&intei :nastasia "e care RasminHa o &emeie "ioas din Cali&ornia se angajase s#o "icte0e si s#o done0e mnstirii( 8ro$lema era unde s "unem icoana( 6ldica a s"usC -<e"inde de "atronul cruia i veti dedica $iserica-(

:tunci a devenit $rusc &oarte clar "entru 1aica 5taret si "entru tot so$orul c $iserica tre$uia dedicat 5&intei :nastasia( +nteresant numele ei nseamn -nviere- Jgr( anastasisO, re&lectnd nvierea "e care am trit#o su$ o$lduire e"isco"al n noua noastr cas du" su&erinta ultimilor doi ani asemenea "atimilor 1ntuitorului "e cruce( 5ensul "atronajului 5&intei :nastasia are mai multe su$straturi legate de s&intenia E"isco"ului nostru( :s dori ca vor$ele mele s "oat descrie aceast "ersoan rar care se dovedeste a &i un adevrat ascet un "stor desvrsit un "a0nic al s&inteniei Bisericii si un "rinte iu$itor( <intru nce"ut 8reas&intitul ne#a s"us de mai multe oriC -5"rijiniti#v "e mineD <ati#mi mie greuttile voastreD-( 5i simteam n cuvintele lui "uterea s"iritual de a#si asuma aceste greutti( +storia vietii lui este unic( Cnd era co"il era gata s moar si tatl su a &cut o "romisiune sincer lui <umne0eu c dac &iul su va &i salvat l va dedica <omnului( <ar aceast &gduint a rmas ascuns tuturorC numai tatl si mama o stiau( Ba vrsta de 0ece ani Rovan a vi0itat mnstirea din vecintatea casei lor si a simtit o mare dorint de a rmne acolo( 7atl care se temea c &iul su ar "utea &i in&luentat de "romisiunea lui a ncercat s#l o"reasc de la hotrrea aceea &iind "rea tnr( 7atl su era un om "uternic &oarte "ios si dre"t si era &iu s"iritual al 5&ntului ;icolae 6elimirovici( Cnd n s&rsit tatl a acce"tat ca &iul su s rmn n mnstire i#a s"us c dac vreodat &iul va ntina cumva numele &amiliei sale el va veni n "ersoan si#l va "ede"si drastic( :cest cuvnt venea din "uternicul su simt moral al onoarei si din s&intenia &gduintei &cute lui <umne0eu dar si "entru a#l &ace "e &iu s nteleag res"onsa$ilitatea &at de curtia vietii monahale( <u" ctiva ani Rovan a &ost mutat ntr#o alt mnstire &r nici un &el de legtur cu com"ortametul su( 7atl a au0it des"re aceast mutare si cre0nd c era legat de "urtarea lui nu l#a mai vi0itat ctiva ani( ntr#un tr0iu mnat de dor a venit la mnstireC &iul crescuse si era de nerecunoscut( :juns "e "atul de moarte si#a dorit s#l mai vad o dat "e Rovan( El si#a $inecuvntat &iecare co"il n "arte dar venindu#i rndul lui Rovan tatl i#a s"us sim"luC -7u ai Biserica s te nvete ea-( B#a ntre$at dac este clugr de"lin %tuns'( ;umai du" ce a au0it c tnrul avea schima ngereasc tatl a "utut muri n "ace( :"oi 8rintele Rovan a &ost hirotonit "reot( <esi era n mnstire de multi ani era nc &oarte tnr( <u" 1@ ani de vietuire n 5tudenita $trnul 5taret al locului s#a retras si 8rintele Rovan a &ost rugat s "reia stretia( Era cel mai tnr clugr din mnstireD +#a &ost &oarte greu( si aminteste cum veneau credinciosii si#i cereau s#i conduc la((( 5taret( El i ducea la $iroul

stretiei "e care &ireste l gseau gol( :tunci le s"uneaC -5taretul nu este aici- ascun0ndu#le c el era acela( nc de la construirea mnstirii 5tudenita moastele 5&intei :nastasia &useser ngro"ate acolo( <in "ricina ja&urilor re"etate ale "gnilor aceast ngro"are se svrsise n tain ast&el c du" ?00 de ani nimeni nu mai stia e!act locul( 8rintele Rovan "rivea adesea icoana 5&intei 0ugrvite n &resc "e unul dintre "eretii $isericii "rinci"ale( .dat "e cnd se ruga cu evlavie dinaintea 5&intei i s#a revelat cu "reci0ie locul unde se a&lau moastele ei( : "rimit $inecuvntare s le de0groa"e si s#a constatat c erau autentice( <umne0eu i le desco"erise "rin *arul 5u( <u" aceasta 8rintele a avut un accident grav du" care datorit unei vtmri grave la coloan a rmas imo$ili0at la "at su$ ngrijirea sever a unor medici( :utorittile comuniste ale trii voiau ca moastele s dis"ar( :tunci s#a ntm"lat ceva straniu( <oi clugri "e care 8rintele i cunostea au venit la el la s"ital si l#au ntre$atC -6rei s te vindeciE-( 8rintele s#a uitat cu mirare la ei si i#a v0ut al$i ca hrtia la &at( -Ce vesti mi aducetiE- i#a ntre$at el cre0nd c cineva din mnstire murise( Ei i#au "ovestit cum amndoi inde"endent unul de cellalt avuseser acelasi visC 5&nta :nastasia li se artase n somn si le s"usese c dac 8rintele Rovan vrea s &ie sntos s ias din s"ital si s vin la mnstire "entru a#i "roteja moastele( 8rivindu#i 8rintele a nteles c s"uneau adevrul( <ar cum s "lece din moment ce era tintuit la "atED Be#a cerut doctorilor s#l lase s "leceA ei s#au s"imntat rs"un0ndu#i c este im"osi$il n cele din urm i#au dat o am$ulant si a "lecat la mnstire( E!act nainte de a ajunge o &emeie care voia s &ure moastele reusise s conving "e ctiva clugri s i le dea ei "entru a le ascunde( Cnd 8rintele a intrat n mnstire ea avea deja moastele n mini( 8rintele a cerut imediat monahilor care i erau credinciosi s#i ia moastele si s le "un ntr#un loc &oarte sigur su$ cheie iar cheia s#i &ie adus lui( :"oi s#a ntors la s"ital lund cheia cu el( Ba scurt vreme du" aceea a "utut "rsi s"italul si s#a ntors la mnstire com"let vindecat(

<u" 1@ ani de stretie a &ost s&intit E"isco" si numit 6icar al 8atriarhului 8avle %socotit de asemenea de ctre toti credinciosii un om s&nt'( Cnd a &ost nevoie s &ie trimis un E"isco" n :merica 8atriarhul 8avle l#a ales "e 8reas&intitul Rovan( : "rimit cu greu si ne#a mrturisit c du" sta$ilirea sa n 5tatele Fnite a "lns mai mult dect a dormit( <ar cnd i s#a s"usC -Biserica ti cere(((- a stiut e!act ce nseamn asta( )a"tul de a avea mnstiri n dioce0a sa i este de mare ajutor( :st&el <umne0eu a ascultat n egal msur si rugciunile 8reas&intiei 5ale si "e ale noastre m"linindu#le deo"otriv( 6ldica Rovan ne#a ajutat de la nce"ut n toate &elurile si s#a ngrijit n mod s"ecial de trnosirea $isericii noastre( +#a vor$it des"re s&intire unui sr$ din 8hoeni! "atronul unui atelier de monumente( :cesta "e numele lui Rade a &ost miscat "n ia lacrimi si s#a o&erit s ne ajute( 6ldica l#a rugat s cio"leasc el 5&nta 1as lucru "e care l#a &cut cu credint si "iosenie( :vea n de"o0it un $loc de "iatr &rance0 "e care l tinea "entru o oca0ie s"ecial si a socotit c acum venise vremea s l &oloseasc( : scul"tat din el o minunat 5&nt 1as "e care a donat#o mnstirii( : adus#o la noi n ajunul )loriilor m"reun cu 6ldica( :re aceeasi nuant ca si nisi"ul desertului nostru( 7a$la mesei se s"rijin "e un stl" masiv scul"tat cu cercuri la $a0( 6ldica ne#a s"us c aceste cercuri de la $a0a stl"ului re"re0int logodna noastr a tri# toarelor n mnstire cu *ristos si ne#a cerut s nu aco"erim 5&nta 1as "n jos ci s lsm s se vad $a0a stl"ului si inelele( n 0iua "remergtoare consacrrii Rade a mai adus o &rumoas cruce scul"tat din aceeasi "iatr "e care a ase0at#o "e su"ra&ata &rontal a stl"ului( 7rnosirea unei $iserici este o sluj$ &oarte ela$orat( 8entru E"isco" am cusut o m$rcminte al$ "e care a "urtat#o "este vesminte o "arte din sluj$ "entru a#i "roteja hainele arhieresti( :ceast m$rcminte este du" "urtarea ei s&siat cu "ietate "entru ca :rhiereul s "oat iesi din ea( Ba s&rsitul ceremoniei ntregul vesmnt al$ este s&siat n &sii su$tiri si &iecare credincios "rimeste o $uctic din el( n "rima "arte a sluj$ei tot "entru "rotectia vesmintelor "reotii "oart cte un sort al$ n &at( : tre$uit s &acem o alt mas de altar "rovi0orie unde s "unem 5&intele <aruri si s nlocuim vechile s&esnice de "e altar cu altele noi( 8rin grija lui <umne0eu am "rimit la vreme din Romnia o m$rcminte &oarte &rumoas "entru analog si "entru alte lucruri &olosite n $iseric(

n $iseric totul tre$uia s &ie n ordine( :m "regtit $ureti de mare "entru s"larea 5&intei 1ese servete al$e si curate aghiasm si un mnunchi de $usuioc "entru stro"irea aceleiasi 5&inte 1ese( ntreaga atmos&er era "lin de "ar&umul $usuiocului( 1ai erau 4 nuieluse cu un ca"t nvelit cu vat si cu "anglici al$e "entru ungerea 5&intei 1ese si a "eretilor $isericii cu 5&ntul 1ir o tav &ier$inte "entru to"irea trnoselii care &usese "regtit din vreme cu tmie smirn si cear de al$ine %de la stu"ii mnstirii'( Era vineri cnd 6ldica a sosit la mnstire( : &ost "rimit de so$or la "oarta de intrare si condus n $iseric unde a intrat n altar cercetnd cu grij ca totul s &ie $ine "regtit( :cesta era o$iceiul 8reas&intiei 5ale s se "regteasc "entru orice serviciu "e care l &cea( ;e s"unea odat c desi a o&iciat "este o mie de $ote0uri totusi nainte de &iecare $ote0 se "regteste de ca si cum ar &i "entru "rima oar((( : luat cutiuta cu moaste aduse "entru a &i "use n 5&nta 1as si a ase0at#o "e un su"ort cu stelute aco"erind#o cu aco"ermntul de cati&ea &rumos $rodat de noi "entru 5&ntul 8otir( Cu mult cucernicie a luat a"oi cutia si a "us#o "e o msut n &ata icoanei 1ntuitorului de la cata"eteasm( 7oate candelele si lumnrile din $iseric au &ost stinse rmnnd a"rins numai o lumnare de "e masa cu 5&intele 1oaste( :"oi ne#a vor$it e!"licndu#ne sensul sluj$ei s"unnd c 5&nta 1as va rmne aici "n la n&ricosata judecat a lui *ristos chiar dac material va &i mutat sau distrus( : &ost un gnd care ne#a ins"irat mult &iindc el cores"undea cu ideea noastr de "ermanent aici la mnstire( Ct am stat n Cali&ornia niciodat nu am avut acest sentiment( 6ldica a su$liniat ct de im"ortant era "entru noi s avem o "rticic din moastele 5&intei :nastasia si ale 7arului martir Ba0r din 2osovo "use n cear( :cesti s&inti ne#a s"us el vor &i mereu cu noi ca o "rotectie si de aceea va tre$ui s "0im si noi 5&nta 1as cu mult grij( n seara de vineri am &cut "riveghere n vederea 0ilei urmtoare ntregul v0duh era "lin de rugciune( ;iciodat nu am simtit o usurint de a ne ruga ca atunci( 7oat lumea era scu&undat n rugciune( 8oate c aceasta se datora "re0entei 8reas&intitului sau "re0entei 5&intilor ale cror moaste erau cu noi( 8e la jumtatea sluj$ei a sosit un auto$u0 "lin cu cei ce ne cunosteau din Cali&ornia( Biserica s#a um"lut( :m v0ut#o "e RasminHa aducnd icoana 5&intei :nastasia "ictat nu de ea ci de cineva din +ugoslavia si dnd#o 6ldici( 5tiam c va veni si au0isem c icoana era &oarte &rumoas(

Era ns aco"erit( 6ldica i#a s"us 1aicii 5tarete s o desco"ere si s o arate( :"oi icoana a &ost "us "e analogC avea o att de s&nt &rumusete nct cu greu ti "uteai des"rinde "rivirea de eaD 6ldica a tmiat#o "lin de cucernicie( <u" "riveghere am mers "rin ntuneric "e drumul care ducea la cldirea "rinci"al a mnstirii( <easu"ra noastr scli"eau miliarde de stele -lm"i de "riveghere- cum le descrie E"isco"ul ;icolae( Cnd am intrat n curticica luminat "arc ne a&lam n alt lume( 1esele erau &rumos aco"erite candelele si lumnrile ddeau o lumin ne&ireasc( <u" cin 6ldica a mai stat cu noi n semintuneric si ne#a vor$it( ;e#a asemnat cu co"iii lui +srael( Cuvintele i erau "line de "utere( ;e#a s"us c "oate noi nu vedem roadele vietii noastre monahale dar ele e!ist si cu tim"ul vor strluci( ;e#a vor$it des"re semni&icatia a&ierosirii $isericii 5&intei :nastasia( :ceasta era "rima $iseric dedicat ei iar ea a &ost cea dinti &emeie sr$ tuns n monahism( ;e#a mai s"us des"re o discutie tele&onic avut chiar nainte de a veni la mnstire( 6or$ise cu 8rintele +ulian 5taretul de la 5tudenita unde se gsesc moastele 5&intei :nastasia( 8rintele +ulian era "e "atul mortii iar cnd 6ldica i#a s"us c urma s nchine $iserica acestei 5&inte 8rintele +ulian a nce"ut s "lng( Eram &ericite c tocmai 6ldica Rovan venise s consacre Biserica 8reas&intia 5a cruia <umne0eu i dduse n grij moastele 5&intei :nastasiaD <e#a lungul anilor 1aica 5taret cltorise de "atru ori n 5er$ia m"reun cu alte surori si se nchinaser moastelor 5&intei( )r ndoial 5&nta ne#a clu0it s intrm su$ omo&orul E"isco"ului Rovan stiind c aceast $iseric va &i a ei( Ba s&rsitul discutiei 6ldica i#a druit 1aicii 5tarete o cruce "ectoral de aur( 5m$t dimineata surorile alergau n toate "rtile "entru a &ace ultimele aranjamente( ;e aste"tam la vreo 200 de "ersoane( 1esele erau ntinse a&ar aco"erite cu &ete de mas iar mncarea era gata( 8este tot atrnau ghirlande de &lori( 8reas&intitul a intrat n $iseric ntm"inat de cntarea noastrC -ngerul a strigat-( 5i#a "us degra$ vesmintele( 8reotii citeau n altar "salmii s"eci&ici "entru sluj$a de trnosire( Ba un moment dat toti slujitorii au iesit din altar urmndu#l "e 8reas&intitul care "urta "e ca" moastele( 5#a &ormat o "roce# siune cu cruci si steaguriC maicile corul 1aica 5taret E"isco"ul cu clerul si toti credinciosii( :m ocolit $iserica de trei ori cu anumite o"riri n tim" ce corul cnta aceeasi cntare de la hirotonireC -5&intilor 1ucenici care $ine v#

ati nevoit si v#ati ncununat rugati#v <omnului s se miluiasc su&letele noastre((( 5lav 7ie *ristoase <umne0eule lauda :"ostolilor si $ucuria 1ucenicilor a crora "ro"ovduire este 7reimea cea de#o#)iint-( <u" ultima ocolire E"isco"ul s#a o"rit n &ata usii nchise a $isericii lovind cu un ciocan n ea si strignd "e un glas anumeC -Cine este m"ratul 5laveiE-( <in interior au rs"uns cteva surori care rmseser nuntru "entru acest ceremonialC -<omnul "uterilor :cesta este m"ratul 5lavei-( :tunci usa s#a deschis si am intrat nuntru( 8reas&intitul s#a dus n altar si#a "us "este vesmintele arhieresti acel vesmnt al$ "rotector cusut de noi iar "reotii si#au "us sorturile( : nce"ut s"larea 5&intei 1ese "este care s#a turnat aghiasm din $elsug( 8reotii s"lau 1asa cu $uretii( 7oate miscrile lor erau iuti n s"ecial ale E"isco"ului si cu mare concentrare( 5&nta 1as a &ost a"oi ra"id uscat cu servete curate s#a turnat "este ea a" de tranda&iri la cele "atru colturi au &ost li"ite cu cear icoanele celor "atru evanghelisti im"rimate "e satin si n tim" ce "reotii cntau tro"arul &iecruia 5&intele 1oaste au &ost introduse ntr#o sco$itur n centrul 5&intei 1ese si aco"erite cu un ca"ac e!act ct sco$itura( 5#a m$rcat 5&nta 1as n cmasa ei de in a"oi s#a "us &ata de mas $rodat si toate o$iectele sacre care tre$uie s stea "e eaC chivotul n care se "strea0 5&nta m"rtsanie "entru $olnavi s&esnicele Evanghelia Crucea cutiuta cu 5&ntul si 1arele 1ir((( 8roscomidiarul a &ost si el consacrat( E"isco"ul a luat o vergea lung de sase "icioare a nmuiat#o n 5&ntul 1ir si a uns cu ea 5&nta 1as si cei "atru "ereti ai $isericii a"oi a stro"it cu aghiasm cata"eteasma cu icoane( Ba nce"ut el ne#a e!"licat c o dat cu $iserica toate o$iectele din ea tre$uie s &ie s&intite( Chiar si lumina care "n acum era dat numai de lumnarea de "e locul cu 5&intele 1oaste a &ost adus din altar candela$rele au &ost a"rinse "recum si toate lumnrile n cli"a n care a nce"ut 5&nta Biturghie toate "reau si chiar deveniser noi( n tim"ul sluj$ei $isericuta noastr era ntesat de lume( Ba s&rsitul 5&intei Biturghii am iesit n curte "entru masa de o$ste( <e data aceasta 1aica 5taret si surorile slujeau la mas( Fn gru" de maici si surori cntau cntri religioase ntre care si o cntare dedicat 5&ntului 5ava care a mers la inima 8reas&intitului( 6ldica a multumit tuturor si i#a dat lui Rade o gramat de multumire "entru 5&nta 1as druit $isericii( :tmos&era era "asnic si "lcut &iecare era multumit si &ericit( Ben &ostul "ro"rietar al &ermei a "artici"at cu sotia sa la sluj$ iar du" aceea a rmas cu noi toat du"#amia0a( 1ult lume s#a dus la el si i#a multumit "entru terenul "e care l#a vndut s"re a se ridica acolo o mnstire(

5eara am avut "riveghere de o$ste "entru <uminica 7omei iar du" cin ne#am adunat n sala cea mare s"re a &olosi "osi$ilitatea de a#i "une ntre$ri 8reas&intitului Rovan( :ceast ntlnire cu E"isco"ul ne#a amintit de adunrile Bisericii de la nce"uturile ei( Iorii <uminicii si#au adus $inecuvntarea lorC muntele era de un al$ strlucitor aco"erit de 0"ad nou( 8rintele *ilarion a &ost hirotonit diacon( 6ldica s#a ostenit s citeasc o "arte din hirotonire n lim$a engle0( 5u&letele noastre erau "line de $ucurie si ochii "lini de lacrimi cnd ne#am luat rmas $un de la 8reas&intia 5a( 6iata si#a reluat cursul cu toate grijile ei dar "entru noi aceast s&intire a $isericii a nsemnat s&rsitul unui lung drum de nesigurant si un nou nce"ut duhovnicesc o renviere o centrare a tririi noastre "e Biseric si n jurul 5&intei 1ese unde cerul co$oar "e "mnt( "Ce ($) r*'&#*!) D$mn # ) &en!r !$a!e c/!e m)0a "a! m)e1 Pa2ar # m/n! )r)) ($) # a ') n me#e D$mn # ) ($) c2ema... 3*4*" )n!e#e me#e #e ($) &#)n) D$mn # )% ,na)n!ea a !$! &$&$r # L )% ,n c r!)#e ca'e) D$mn # )% ,n m)5#$c # !* % Ier 'a#)me" .Psa#mu# 8892 607 ') 809:;.

./n rom,neste de Pr.

!eor"!e Ca#ciu0

CA<UL SERAPHIM ROSE

") mult mai tr4iu dect ti nchipui, frateF @rbeste-te s svrsesti lucrarea 3omnuluiF" %8rintele 5era"him'

Ba 13 august 133/ la 5an <iego n Cali&ornia ntr#o &amilie ti"ic de americani "rotestanti vedea lumina 0ilei Eugene <ennis Rose viitorul 8rinte 5era"him(

Co"ilul a vdit de tim"uriu anumite nclinatii s"re matematic si stiinte n generalA micul -geniu- cum l decretaser cei a"ro"iati nu va &ace ns carier stiinti&ic ci se va simti chemat nc de "e $ncile colegiului %8omona Cali&ornia' s"re o cunoastere mai nalt o"us materialismului si "o0itivismului din jurul su( ;ici mediul religios n care &usese crescut cu moralismul lui &ormal si cu individualismul lui desacrali0at nu#i "oate satis&ace setea s"iritual( 5tudia0 o vreme &iloso&ia occidental dar desco"er n ea o nou cale n&undat( 1ult mai esential se dovedeste ntlnirea cu vechea ntele"ciune a .rientului nvat att chine0a veche ct si chine0a modernA licentiat n lim$i orientale si continu "regtirea la :cademia de 5tudii :siatice din 5an )rancisco n acest mediu academic l cunoaste "e &iloso&ul taoist 9i#ming 5hien cu care &ace munc de cercetare si traducere "e vechi te!te chine0esti ('ao 'e Ring#" .$tine titlul de master la BerHeleM # Cali&ornia si "are destinat unei strlucite cariere de orientalist( ntre tim" o in&luent "uternic e!ercit asu"ra sa si o"era lui Rene 9uenon de la care retine mai ales dincolo de ideea unittii "olimor&ice a 7raditiei valoarea aderrii la &orma ortodo! a unei religii oricare ar &i acea religie( :st&el ajunge s#si "un "ro$lema .rtodo!iei crestine %"e care n mod destul de curios 9uenon nsusi mai degra$ o ignorase' si trieste revelatia unic a miracolului rsritean( 5#i ascultm ns "ro"ria mrturisireC -<e ani ntregi "e cale livresc eram ncntat s m consider Zdeasu"ra traditiilorZ si n acelasi tim" oarecum credincios &iecreia dintre ele((( 8sind "rima oar ntr#o $iseric ortodo! %una ruseasc de la 5an )rancisco' nu#mi "usesem n gnd dect s iau "ulsul unei alte VtraditiiW amintindu#mi c 9uenon %sau unul dintre disci"olii acestuia' indicase .rtodo!ia ca "e &orma cea mai autentic a religiei crestine( 1i s#a ntm"lat ns acolo ceva ce nu mai trisem niciodat desi v0usem multe tem"le orientale mai ales $uddhisteC inima mi#a s"us dintr#o dat c eram VacasW c 0$uciumul cutrilor mele luase s&rsitD mi sc"au n mare "arte semni&icatiile ritualului iar sluj$a # ntr#o lim$ ce#mi era com"let strin # mi se "ru nu doar o$scur ci de#a dre"tul ciudat( Cu toate acestea am nce"ut s iau "arte la sluj$ele ortodo!e din ce n ce mai des strduindu#m s nvt ncetul cu ncetul cte ceva din lim$ si

o$iceiuri( 7riam &ascinatia .rtodo!iei crestine dar nc eram tri$utar "rinci"iilor mele guenoniste ce sustineau autenticitatea tuturor traditiilor s"irituale( 7otusi n urma contactului direct cu .rtodo!ia si cu crestinii dre"tcredinciosi n constiinta mea s#a lmurit ideea c :devrul "e care#l cutasem cu att de ndelungat &ervoare era mai mult dect un conce"t a$stract de ordin mentalA l simteam tot mai mult ca "e ceva personal - $a chiar ca "e o $ersoan - ce se adresa direct inimii mele "rovocndu#m la iu$ire( :sa B#am ntlnit "e *ristos-( Eugene <ennis Rose a &ost "rimit n Biserica .rtodo! n luna &e$ruarie a anului 1342 cnd nc nu m"linise 2? de ani( 6a mrturisi mai tr0iu c la "rima m"rtsanie 5&intele 7aine i#au lsat n gur o dulceat dumne0eiasc "e care a simtit#o vreme de o s"tmn( Ba 5an )rancisco se ostenea "e atunci ntru mare strlucire duhovniceasc :rhie"isco"ul +oan 1a!imovici unul dintre cei mai s&inti oameni ai secolului PP ascet -ne$un ntru *ristos- si ierarh &ctor de minuni mare ocrotitor al or&anilor si al necjitilor cruia i se dusese vestea n lumea ntreag( 7nrul convertit se $ucur de darul lui <umne0eu de a#l avea clu0 n -$una mireasm- a .rtodo!iei "e acest om ngeresc care s#a mutat la cele vesnice n 1344( :juns la cunostinta :devrului Eugene <ennis Rose si#a "us ntreaga viata n sluj$a "ro"ovduirii lui ntr#o lume "scut de de0duhovnicire si haos "e care a certat#o si a "ilduit#o ca un adevrat "rooroc( Begnd "rietenie cu un tnr rus 9le$ 8odmosensHi ntemeiar m"reun o &rtie misionar "us su$ o$lduirea celui dinti s&nt ortodo! al lumii americane *erman din :lasHa( <eschiser li$rrie la 5an )rancisco si scoaser X cu mijloace "utine si cu osteneal mult # revista 'he &rthodox ord %-Cuvntul .rtodo!-'( 7rei ani du" moartea :rhie"isco"ului +oan cei doi se retraser ntr#un loc "ustiu si i0olat din 0ona muntoas a Cali&orniei ;o$le Ridge unde trir n as"r sihstrie re&cnd e!"erienta anahoretilor de odinioar( <u" un an &ur tunsi n monahismC Eugene su$ numele 5&ntului 5era&im din 5arov iar 9le$ su$ cel al 5&ntului *erman din :lasHa(

1onahul 5era"him si construi de unul singur o chilie n inima "durii cu&undndu#se n rugciune si n studiul 5&intilor 8rinti( :junsese un desvrsit "ractician al rugciunii inimii si sunt mrturii c n mai multe rnduri intrase n legtur cu lumea de dincolo %si ndeose$i cu "rintele su duhovnicesc r"osatul +oan cel numrat cu s&intii'( <esi asemenea 5&ntului 5era&im din 5arov se simtea adnc legat de &rumusetile )irii si de toate viettile lui <umne0eu $ucurndu#se de &iecare 0i "etrecut n sihstria de la ;o$le Ridge "e care o "rimea ca "e o $inecuvntare a avut mereu sentimentul c nu#i dect un sim"lu "elerin "rin lumea aceasta "regtindu#se n tot ceasul "entru viata de a"oi( <e acolo din munte 5era"him Rose &cu s se reverse n lume un adevrat torent de "u$licatii %cei doi duseser cu ei nc de la nce"uturile "ustniciei lor masinile ti"ogra&ice'C a scris a tlmcit a cules a multi"licat a ti"rit si a rs"ndit "rin cei $inevoitori reviste si mai ales crti a cror nsemntate si actualitate a"ar tot mai "regnante n constiinta "osterittiiC o o"er teologic si mistic de o nalt tinut intelectual dar si de o mare &ort mrturisitoare deschi0nd 0rile de lumin ale 7raditiei crestine si ortodo!e rtcitei si s&siatei modernitti &r a#i ignora "ro$lematica si "rovocrile n vor$irea si n scrisul lui 5era"him Rose se ntlneau religia si cultura s"iritul si stiinta ntr#o mare sinte0 a"ologetic de lim"e0imi si avnturi hrisostomice( ;engduindu#si nici o cli" de rga0 l mistuia dorinta de a "une :devrul de la rdcinile si n toat "lenitudinea lui la ndemna omului contem"oran # -"n mai este vreme- n&iorat de "resimtiri a"ocali"tice o$isnuia s s"unC -E mult mai tr0iu dect ti nchi"ui &rateD <e aceea gr$este#te s svrsesti lucrarea <omnuluiD-( : &ost hirotonit "reot n anul 13>>( <esi iu$ea "ustnicia si avea o &ire mai degra$ retras nclinat s"re meditatie si reculegere rugtoare si#a "etrecut ultimii cinci ani ai vietii ntr#o sustinut si chiar istovitoare activitate "astoral du" "ilda mereu vie a &ericitului "rinte +oan 1a!imovici( Be era nes"us de drag tuturor &iilor si duhovnicesti datorit ntele"ciunii sale "line de smerenie si marii sale "uteri de ntelegere a su&erintei omenesti( 1ulti au &ost de#a dre"tul uimiti s vad c un om att de &uri$und si de necruttor atunci cnd era vor$a s scrie des"re "ricinile "ier0aniei omului de a0i "utea &i n acelasi tim" att de cald si de a"ro"iat ori

de cte ori se ntm"la s ai$ de#a &ace cu $ietele victime ale acestei lumi orict de dec0ute ar &i &ost ele( . $oal "e ct de neaste"tat "e att de &ulgertoatre "use ca"t vietii 8rintelui 5era"him n 0iua de 2 se"tem$rie 13?2( ;u m"linise dect /? de ani si arta s &ie un om n de"lintatea "uterilor sale( ntins n sicriu su$ $oltile $isericii modeste a mnstirii J5t( *erman o& :lasHa Brotherhood 8la# tina=Cali&orniaK &ata lui iradia un &el de liniste ne"mnteasc mrturisind des"re "acea "e care#o a&lase la $unul <umne0eu( :tta strlucire era "e chi"ul acela # ca de aur curat # nct &iii si duhovnicesti a$ia de "utur &i des"rinsi de lng sicriu( 7aina mortii si a vietii de dincolo la care care meditase adnc si des"re care scrisese de#a lungul vietii lui "mntesti nu mai avea de#acum "entru el nici un ascun0is 1( 8utin du" ce a &ost "us n mormnt &iii lui duhovnicesti "rinser s dea mrturie des"re multe lucruri minunate svrsite cu ajutorul "rintelui lor chiar din lumea de dincolo( n cei "este 0ece ani de la moartea sa Jn se"tem$rie 2002 se m"linesc chiar dou0eciK scrierile 8rintelui 5era"him Rose au cunoscut o mare rs"ndire si au avut un viu ecou n toat lumea crestin Jcelor "u$licate n tim"ul vietii adugndu#li#se numeroase "agini "ostumeK( 7raduse destul de re"ede n mai multe lim$i ele au "reschim$at nenumrate vieti si destine aducndu#le "e &gasul adevrului dumne0eiesc n Fniunea 5ovietic chiar si "e vremea cnd comunismul agonic mai inter0icea nc di&u0area literaturii religioase unele dintre scrierile sale de re&erint X "recum &rtodoxia si
1 n

ncheierea lucr[rii sale 'he 5oul Kfter 3eath %13?0' scriseseC -E!ist[ via\[ du"[ moarte sau nuE n &ond ]i la urma urmelor toate acestea sunt de "rimit doar "rin credin\[( <ar ]i &a"tul c[ nu mai este via\[ du"[ moarte tot "rin credin\[ l "rimim( 8entru a &i siguri ar tre$ui s[ mearg[ cineva acolo( ^i ct[ vreme noi n]ine nu am &ost acolo unii au o credin\[ "rin care se $ucur[ ]i ntru care s[vr]esc &a"te $une "e cnd al\ii aidoma demonilor cred ]i se cutremur[ J;acov 2 13K( ;ecredincio]ii tremur[ cu to\ii n &a\a mor\ii ]i indi&erent cte leacuri ar "utea e!ista sau indi&erent ct de mult s#ar "utea "relungi via\a "[mnteasc[ de moarte tot nu "utem sc["a( 5ingura i0$[vire de moarte o avem "rin <omnul nostru +isus *ristos- %5era"him Rose 5ufletul dupS moarte" )xperienTele "post mortem" contemporane, in lumina nvSTSturii ortodoxe cu privire la viaTa de apoi, traducere din lim$a engle0[ de Constantin Ringa Editura :nastasia Bucure]ti 1334 "( 22?'( N=ota ed"O

religia viitorului1, sau 5ufletul dup moarte2, sau 3escoperirea lui 3umne4eu n inima omuluiG - circulau "e ascuns n co"ii dactilogra&iate ajungnd su$ ochii a sute de mii %si "oate chiar a milioane' de oameni( . dat cu ncetarea "rigoanei antireligioase J13??#?3K att n Rusia ct si n alte tri din &ostul lagr comunist crtile $rosurile si articolele sale au &ost "u$licate n tiraje de mas iar ast0i la 1oscova cel "utin se vnd "n si#n statiile de metrou( Crestinii ortodocsi americani cnd se ntm"l s mearg n centre ortodo!e din Rusia sau Fcraina sunt de o$icei ntre$ati nainte de orice altcevaC -l cunoasteti "e 8rintele 5era"him RoseE-( 8rin o"era sa el este o "re0ent mereu vie din Cali&ornia "n#n Cauca0( Este adevrat lucrare dumne0eiasc &a"tul c rusii 0ilelor noastre vd n acest american din sudul Cali&orniei "e unul dintre restauratorii de seam ai "rinci"iilor traditionale n "atria lor rvsit de materialismul si ateismul celor >0 de ani de regim comunist 8rintele 5era"him Rose aducndu#le "rin duhul scrierilor sale o ra0 de s"erant ntr#un viitor nc att de tul$ure( 5i ar &i "oate vremea ca si "entru &ratii si americani # care sunt amenintati de incertitudini si "rimejdii nc si mai mari # mesajul lui s se &ac mai mult au0it si s#i tre0easc su&leteste la vesnicul :devr "e care el l#a trit "lenar mrturisindu#l "n la moarte # si chiar dincolo de ea(

&rthodox, and the (eligion of the <uture %13>3'A traducere romneascC +eromonah 5era&im Rose &rtodoxia si religia viitorului, traducere din lim$a engle0 de 1ihaela 9rosu )E8 # 7i"ogra&ia Central Cartea 1oldovei Chisinu 133@( N=ota ed"O
2

6e0i mai sus "rima not a ca"itolului de &at( :lt editie romneasc %su$ orice critic' a"ruse n 133/ la Editura E"isco"iei Romanului si *usilor %traducere de "ro&( 9ratia Bungu editie ngrijit de "rotos( 7eodosie 8araschiv'( N=ota ed"O
3

@odLs (evelation to the +uman +eart %13?>'A traducere romneascC 5era&im Rose 3escoperirea lui 3umne4eu n inima omului, traducere editorial :sociatia )ilantro"ic 1edical -Christiana- Bucuresti 1334( Cf" si 5era"him Rose =ihilismul sau (dcinile revolutiei moderne" (evelatia lui 3umne4eu n inima omului, traducere de +rina <ogaru Editura :nastasia col( -+m"asuri si semne- Bucuresti 133>( N=ota ed" O
/

)ie ca smnta nvtturii sale s dea rod nmiit iar rugciunile sale s uneasc ntr#un duh .rientul si .ccidentul celui de#al treilea mileniu crestin(

P*r)n!e#e Dama'c2)n M$na2 # ./n rom,neste de Pr. !eor"!e Ca#ciu0

CA<UL =ALLISTOS WARE

";ubirea este att ceva ce avem de6a si i4bucneste spontan n inimile noastre, ct si ceva ce trebuie s nvtm""" ;ubirea este att punctul de plecare, ct si cel de sosire"" %8reas&intitul 2allistos'

-n Biserica slavei 7ale stnd n cer a sta ni se "are- cnt Biserica .rtodo! ntr#un tro"ar( 8reas&intitul 2allistos ,are "e atunci 7imothM avea sa"tes"re0ece ani cnd s#a ntlnit "entru "rima oar cu .rtodo!ia( . amintire nc vie si strlucitoareC -Era ntr#o sm$t du"#amia0- ne "ovesteste 8reas&intia 5a( -7receam "e una dintre str0ile Bondrei cnd deodat am v0ut o $iseric "e care n#o cunosteam m"ins de curio0itate am intrat( 8rima im"resie a &ost aceea de gol( ;u vedeam nimic # nici "u"itru nici scaune nici $nci( <oar o imens "ardoseal lustruit( Era &oarte ntunecos( :"oi o$isnuindu#mi#se ochii cu ntunericul am o$servat c $iserica nu era cu desvrsire goal n "icioare de#a lungul "eretilor erau niste oameni( Erau si icoane luminate de candele iar undeva cnta un cor( 5entimentul de gol de la nce"ut s#a trans&ormat n o"usul su si m#a co"lesit im"resia unei e!traordinare "lenitudini( 8rin icoane si mna aceea de credinciosi am "erce"ut tainic Biserica nev0ut( 1 simteam "arc sor$it n sus nltat

ntr#o lucrare mult mai mare dect mine( <a mi#era dat s vd cerul "e "mntD-( )r s stie 2allistos ,are retria e!"erienta trimisilor "rintului 6ladimir la Constantino"ol ntr#o 0i a anului de gratie 3??( -Cnd mult du" aceea am citit relatarea lor- adaug "rintele -ardea inima n mine( <ar atunci nscut &iind n 133/ din "rinti anglicani "racticanti nu stiam mai nimic des"re .rtodo!ie( ;u ntelegeam lim$a slavon( 5tructura si sensul sluj$ei la care nimerisem "rivegherea de sm$t sear mi erau total necunoscute &iind o sluj$ care se o&icia "e vremea aceea la Bondra numai n Biserica rus( 5i nu avea nimic &astuosC corul era mediocru credinciosii "utini icoanele caracteristice stilului decadent al secolului al P+P#lea locul # o ntunecoas si &oarte mare cldire gotic "e care Biserica anglican o m"rumutase rusilor( ;u ceea ce m#a atras atunci n#a &ost s"lendoarea e!terioar a &ost ceva luntricC evlavia credinciosilor sentimentul tainic si &oarte "uternic de comuniune cu s&intii( <in acest moment nainte chiar de a &i citit ceva des"re Biserica .rtodo! des"re doctrina si cultul ei am stiut c#i a"artin c vreau s devin ortodo!1( :st0i sunt &ericit c n#am desco"erit .rtodo!ia "rin lecturi sau ntlniri ci "rin Biturghie( Cred c e drumul cel mai $un-( <ar cu toat convingerea sa intim 2allistos ,are a mai aste"tat nc sase ani "n la convertirea &ormal n tim" ce studia la .!&ord %"atru ani lim$i clasice si doi teologie' l#a ntlnit "e "reotul ortodo! local "rintele 6asili 2rivosein mai tr0iu arhie"isco" n Belgia si autor al unei valoroase crti des"re 5&ntul 5imeon ;oul 7eolog %3/3#1022'( <evine mem$ru al &oarte activei :sociatii anglicano#ortodo!e -5&intii :l$an si 5erghie- unde cunoaste con&erentiari strluciti "recum ;iHolai Iernov si "rintele Bev 9illet cunoscut mai $ine cu numele su de scriitorC -Fn monah al Bisericii de Rsrit-2 nvat ast&el "utin cte "utin s cunoasc mai $ine .rtodo!ia( Este atras n mod s"ecial de "atru elemente n "rimul rnd de puterea 'raditiei, de continuitatea vie a Bisericii din Rsrit cu Biserica :"ostolilor a 1artirilor si a 8rintilor de"arte de ru"turile si divi0iunile care au a&ectat crestinismul occidental nce"nd nc din Evul 1ediu( :l doilea /iturghia si simtul "ro&und al comuniunii cu s&intii al unittii Bisericii "mntesti cu Biserica
1 3ans 2 C&(

la /umiere du Christ, 13?0 "( /24(

HMsus - simples regards sur le 5auveur, Chevetogne 1342 "( 133 ]i /a $riere de Hesus, Chevetogne 1343 "( 113(

cereasc( :l treilea (ugciunea lui ;isus, chemarea ;umelui si lucrarea luntric a <uhului 5&nt asa cum s#a &cut artat $unoar n &igura 5&ntului 5era&im din 5arov %1>@3#1?33' care i#a mers imediat la inim( 5i n s&rsit experienta martiriului7 a grecilor su$ otomani %des"re care a scris o carte3' si a rusilor su$ regimul comunist( Ba ca"tul acestei "rime "erioade de initiere si maturi0are 2allistos ,are este "rimit n Biserica .rtodo! n 13@?( :vea 23 de ani( <esi "rin sensi$ilitatea sa se simtea a"ro"iat de s"iritualitatea rus a intrat n arhidioce0a greac de su$ jurisdictia 8atriarhiei Ecumenice de la Constantino"ol( -Biserica rus din dias"ora m atrgea- e!"lic 8reas&intia 5a -dar eram constient de "recaritatea situatiei sale canonice( 8e de alt "arte cunoscnd greaca veche mi era usor s nteleg Biturghia $i0antin( 5i credeam c viitorul .rtodo!iei n .ccident era mai degra$ n 8atriarhia Ecumenic( <ar aceasta nu nseamn c sunt sectar sau &anatic( ;u voi condamna "e nimeni dac alege mai degra$ o jurisdictie dect alta( Cred c occidentalii care se convertesc tre$uie s se duc acolo unde se simt acas-( +ronia sortii e"isco"ul su grec nu se socoteste vrednic s se ocu"e "ersonal de un occidental si#l trimite la un "reot al Bisericii ruse din dias"ora "rintele 9eorge 5ermetiev %_13>1' care#i devine duhovnic( Frmea0 a"oi din 13@? "n n 134@ o destul de lung "erioad de cltorii si studii "e care le &ace ntr#un &el ca autodidact( <orind s cunoasc centrele duhovnicesti ale .rtodo!iei s cercete0e manuscrise si s adune materiale "entru te0a sa de doctorat des"re istoria monahismului si 5&ntul 1arcu 1onahul/ se duce la 1untele :thos la +erusalim si n +nsula 8atmos( n acelasi tim" la initiativa marelui editor engle0 8enguin scrie si "rima sa carte o "re0entare sintetic # si istoric si teologic # a 7raditiei Rsritului crestinC &rtodoxia - Biserica celor sapte 5inoade" 8u$licat initial n 1343 tradus si editat n &rance0 n 134? cartea sa devine re"ede un titlu -clasical literaturii ortodo!e( E"ui0at demult a tre$uit s &ie reeditat la <esclQe de BrouGer ntr#o versiune com"let adus la 0i( -:ceast nou versiune este mai nuantat mai "utin a$ru"t si mai "utin violent ca "rima mai ales n
3 )ustratios

Argenti" A 5tud, of the @ree0 Church under 'ur0ish (ule, .!&ord %Clarendon 8ress' 134/ "( 134( Cf" introducerea "e care 2allistos ,are a consacrat#o lui 1arcu 1onahul 'raites spirituels et theologiKues, :$$aMe de Belle&ontaine %V5"iritualitQ orientaleW #;r( /1' 13?@ ""( +P#B+(
/

"ro$lema filioKue-, e!"lic autorul n anii sai0eci eram mult in&luentat de 6ladimir BossHM4( 5i acum am o mare admiratie "entru el dar sunt mai "utin categoric n aceast "rivint( <eose$irea dintre .ccident si Rsritul crestin n "ro$lema 5&intei 7reimi rmne desigur im"ortant dar mai "utin dect se "retinde de o$icei( 5e atri$uie .ccidentului "uncte de vedere care a"artin unor autori scolastici si sunt de"arte de a constitui o norm( 8ersonal cred c )ericitul :ugustin nu este att de di&erit de 8rintii ca"adocieni( <ilioKue nu are ce cuta n 5im$olul credintei dar n .ccident e!ist maniere de a#l e!"lica n acord cu .rtodo!ia-( n 1343 2allistos ,are ia drumul Canadei unde "etrece sase luni ntr#o mnstire a Bisericii dias"orei ruse( <ar vi0iunea rigid si ngust a monahilor de acolo l#a ntristat( :&irmatia # curent n aceste medii desi nu generali0at # c <uhul 5&nt nu "oate &i do$ndit dect de ortodocsi l sochea0 cu att mai mult cu ct contra0ice "ro"ria sa e!"erient duhovniceasc si trecutul su de anglican ntelege c nu aici este locul su si revine n 1area Britanic( :$ia sosit noul arhie"isco" grec :thenagoras ++ l cheam si#l numeste secretarul su( n 134@ este hirotonit diaconA "rimeste numele de 2allistos care#l asa0 su$ "atronajul unui autor &ilocalic 5&ntul Callist Panto"ol( E"isco"ul su l trimite la 8atmos la 1nstirea -5&ntul +oan Evanghelistul- unde "etrece un an de 0ile( si m"lineste ast&el visul de adolescentC se clugreste( -1 gndisem la acest lucru &r s iau deci0ia &ormal de "e la vrsta de 14 ani cnd eram nc anglican- "reci0ea0 2allistos ,are( -:"oi $inenteles am avut ndoieli( 5i nu numai o dat ca student m#am gndit la cstorie( <ar m# am ntors mereu la monahism-( 2allistos ,are si#a e!"rimat vi0iunea &oarte ortodo! des"re ra"ortul dintre cstorie si monahism ntr#un te!t de o rar &rumuseteC -Cstoria si viata monastic se com"letea0 si se echili$rea0 cam n &elul n care se com"letea0 si se echili$rea0 n teologie calea cata&atic si cea a"o&atic( J(((K Ba articolul Cre0ului o&icial al Bisericii asa cum a &ost de&init la Constantino"ol n 3?1 care mrturiseste c -<uhul 5&nt "urcede de la 7atllatinii adaug "reci0area C -si de la )iul- (filioKue#" 8entru $i0antini acest adaos hotrt unilateral a ru"t comuniunea ecle0ial( <e altminteri reducnd dimensiunea personal a 5&ntului <uh si &cnd din )iul un "rinci"iu originar el atentea0 la "lintatea adevrului revelat n 5&nta 7reime(
@ 4 C&(

)ssai sur la theologie m,stiKue de lLeglise dL&rient, Cer& %V)oi vivanteW' 1330 "( 2/?(

:m$ele sunt 7aine ale iu$irii( <ar ceea ce sotul si sotia reali0ea0 unul prin cellalt, clugrul se strduieste s do$ndeasc direct" J(((K :mndou cile sunt e!"resii reale ale preotiei mprtesti, universale a celui $ote0at( :mndou sunt necesare Bisericii si nici una din ele nu "oate &i nteleas cu adevrat dect n lumina celeilalte( J(((K 1onahul si crestinul cstorit sunt si unul si cellalt deo"otriv ascetici si tru"esti J(((K n sensul c mrturisesc "otentele s"irituale ale tru"urilor( :m$ii reneag "catul si a&irm lumea( <i&erenta dintre ei st doar n conditiile e!terioare ale lu"tei lor ascetice( J(((K 8entru noi toti cstoriti sau monahi iu$irea este cu harul dumne0eiesc att ceva ce avem deja si i0$ucneste s"ontan n inimile noastre ct si ceva ce tre$uie s nvtm si "entru care tre$uie s lu"tm si s su&erim mereu( +u$irea este att "unctul de "lecare ct si cel de sosire( +u$irea este n centrul viu al &iintei noastreC este chiar esenta noastr si dac nu iu$im nimic nu suntem( .riunde am &i n cminul nostru sau n mnstirea noastr s ne strduim s devenim mai de"lin ceea ce suntem deja->( n 1344 2allistos ,are este hirotonit "reot chiar nainte de a "leca la .!&ord unde "rimise numire la Fniversitate( 5ingurul ortodo! n colegiul "ro&esorilor va "reda cursul de -5tudii ortodo!e orientale- la catedra )aculttii de 7eologie n 13?2 -m"otriva vointei sale- este hirotonit e"isco" vicar de <ioHleia %:sia 1ic' su$ autoritatea diece0ei ortodo!e din 1area Britanie( Ba .!&ord 2allistos ,are s#a nevoit n ascultarea "e care i#o dduse duhovnicul su de la mnstirea din 8atmos "rintele :m"hiloHios %_13>0'C s fac punti" 5 &ie un -"odar- %adic cel care ajut la trecerea &rontierelor la de"sirea lor "entru reunirea celor divi0ati de ele' s deschid trectori ntre .rient si .ccident( Este o lucrare "e care a m"linit#o la dou nivele n "rimul rnd ntre ortodocsii uniti n aceeasi credint si n <uhul 5&nt dar de attea ori se"arati n &a"t de granitele de nationalitate si jurisdictie n 1344 la .!&ord nu era dect o comunitate rus( :thenagoras ++ i cere s n&iinte0e o "arohie greac( . &ace dar # &r nici o greutate # n cola$orare cu rusii( Re0ultatulE n 13>3 eveniment a$solut e!ce"tional cele dou comunitti hotrsc s#si uneasc &ortele si s construiasc mpreun, o singur $iseric( -:st0i- e!"lic 8reas&intitul 2allistos -avem dou "arohii %greac si rus' dou jurisdictii %8atriarhia Ecumenic de Constantino"ol si 8atriarhia 1oscovei' dou calendare %iulian si gregorian' dar o singur $iseric n
> -Ba

vie monasti`ue # 5acrement dZamourZZ n Contacts, 11=13?1 ;r( 11/ ""( 134#1@0(

<umne0eiasca Biturghie suntem una, o singur adunare de credinciosi( Cu e!ce"tia unor sr$tori care se o&icia0 la date di&erite cei doi e"isco"i de .!&ord slujesc m"reun de &iecare dat n trei lim$iC engle0 greac si slavon( <esigur situatia nu este ntotdeauna ideal nici "rea lesnicioas dar ncercm s mrturisim unitatea "an#ortodo!-( Cert este c alturi de Bondra locul "arohiei att de active a 1itro"olitului :ntonie de 5uroj orselul .!&ord a devenit de#a lungul anilor unul dintre cele mai vii centre ortodo!e din Euro"a( Fn semn al acestei vitalitti si a strlucirii sale sunt cei nu mai "utin de dois"re0ece "reoti hirotoniti aici "n acum si trimisi n cele "atru colturi ale triiD -8od- si -"odar- a &ost 2allistos ,are si ntre .rtodo!ie si .ccident( 1ai nti "rin nvttura sa care se adresea0 mai ales studentilor neortodocsi ca si "rin "re0enta sa activ n :sociatia -5&intii :l$an si 5erghie-( :"oi "rin scrisul su n reviste de dialog ca )astern Churches (eBieB, ieri si 5obornost, ast0i sau n crti ca Approches de 3ieu dans la tradition orthodoxeP, care a introdus multi occidentali n crestinismul rsritean n s&rsit "rin traducerile saleC 'riodul si 9ineele marilor sr$tori ada"tate lim$ii lui 5haHes"eare n cola$orare cu 1aica 1aria de la mnstirea din BussM#en#.the %)ranta'A dar mai ales <ilocalia $rintilor neptici>, &lorilegiu de te!te ascetice si mistice din secolul al +6#lea "n n al P6+#lea "u$licate la 6enetia n 1>?3 de 1acarie al Corintului si ;icodim :ghioritul a crei editie engle0 o coordonea0 el nsusi &cnd consideratii su$stantiale des"re -s"iritualitatea &ilocalic-10( -1etod stiinti&ic- %;icodim :ghioritul' scoal a rugciunii <ilocalia este cum s"une 5&ntul )ilotei 5inaitul o cale -s"re m"rtia dinuntru si m"rtia lumii de a"oi- si are ca sco" ndumne0eirea comuniunea omului aici si acum cu <umne0eu cel deodat cunoscut si necunoscut imanent si in&init transcendent( Cile <ilocaliei7 nepsis#ul %tre0via veghea' si isihia, adic linistea luntric a inimii curtite de orice gnd si de orice imagine n s&rsit instrumentul suC chemarea numelui <omnului sau Rugciunea lui +isus %nsotit eventual de tehnici cor"orale sau res"iratorii'(
? <esclue 3 C&(

de BrouGer 13?2 "( 221(

$hilocalie des $Ures neptiKues, :$$aMe de Belle&ontaine 11 vols( 13>3# 1331( 5u$ &orm[ de e!trase $etite $hilocalie de la priUre du caeur,5euil %V8oints#5agessesW' 13>3 "( 2/? ]i =ouvelle petite $hilocalie, Ba$or et )ides 1332 "(13@ 10 7he 5"iritualitM o& the 8hiloHalta- n 5obornost, 13=1 1331 ""( 4#2/(

Ba ora la care .rtodo!ia este "ndit aici si n alte "rti de ritualism este &undamental aceast reamintire a "riorittii -omului celui luntric- %c&( (omani A,22A ;; Corinteni / 14A )feseni 3 14' asu"ra celui din a&ar a rugciunii inimii asu"ra celei a $u0elor a luntricului asu"ra e!teriorului a duhului asu"ra literei( Cum e!"lic ;icodim :ghioritul n introducerea sa la <ilocalia, nevointele ascetice m"linirea rnduielii ostenelile tru"esti res"ectarea s&intelor canoane orict de im"ortante ar &i sunt "entru viata duhovniceasc ce sunt si &run0ele "entru "omi( 5ingure nu sunt su&iciente nici "entru "strarea credintei si traditiei ortodo!e nici "entru cresterea duhovniceasc( Esentialul -singurul lucru necesar- este "n la urm fructul, adic tre0via luntric "0irea mintii si curtia inimii singurele mijloace de a ne -ntoarce la harul desvrsit al <uhului ce ne#a &ost dat la nce"ut "rin Bote0-( Cuviosul ;icodim :ghioritul su$linia vocatia universal a <ilocaliei" Cuviosul 8aisie 6eliciHovsHi %1>22#1>3/' dim"otriv temndu#se ca ea s nu cad n minile unor "ersoane ne"regtite sau li"site de ndrumare duhovniceasc s#a m"otrivit mult tim" ca traducerea &cut de el n slavon s &ie ti"rit( 2allistos ,are este cu totul de "artea Cuviosului ;icodim( Calea &ilocalic si "racticarea Rugciunii lui +isus care este inima acestei ci nu sunt re0ervate e!clusiv monahilor sau ortodocsilor cu conditiile s -a"artii de"lin si activ Bisericii- si s duci o -viat sacramental regulat-( Ca si "o# runca 5&ntului :"ostol 8avel -Rugati#v nencetatD- % ; 'esaloniceni @ 1>' ea se adresea0 oricrui crestin oricare i#ar &i ocu"atia n lume( -Chemarea ;umelui este o rugciune de o e!trem sim"litate- scrie 8reas&intia 5a( -Este o rugciune ce "oate &i ado"tat de totiC nu "retinde nici vreo cunoastere s"ecial nici vreo "regtire com"licat( J(((K )iind att de scurt si sim"l Rugciunea lui +isus "oate &i rostit oriunde si oricnd J(((K n auto$u0 n tim"ul lucrului n grdin sau n $uctrie m$rcndu#ne sau mergnd cnd su&eri de insomnie n "erioadele de dis"erare sau tensiune cnd alte &orme de rugciune sunt im"osi$ile( <in acest "unct de vedere tre$uie s recunoastem c este o rugciune &oarte "otrivit "entru tensiunea lumii moderne( J(((K Este o rugciune "otrivit "entru toate eta"ele vietii duhovnicesti de la cea mai elementar "n la cea mai avansat-11( Cale de rugciune si trans&ormare luntric aceast s"iritualitate &ilocalic ar "utea &i m"reun cu lucrarea de slujire a celor srmani "iatra n ;ntroducerea egumenului *ariton( C&( / LAri de la $riUre, :$$aMe de Belle&ontaine %V5"iritualitQ orientaleW # ;r( 1?' 1344 ""( @#//(
11

unghiular a ecumenismului de mine( Fn ecumenism al inimii n "lin n&lorire &at de ecumenismul o&icial al institutiilor si al comisiilor teologice care se a&l ast0i ntr#un "unct mort dac nu chiar n regres( 2allistos ,are n orice ca0 este &ra"at de succesul <ilocaliei n .ccident( 8rima versiune engle0 tradus din slavon %dou volume mari de /20 "agini &r numeroasele e!"licatii' s#a reeditat deja de vreo 0ece ori de la cea dinti a"aritie a sa %din 13@1#@/'( 8rimele volume ale noii traduceri n curs din lim$a greac s#au reeditat deja( -+n&luenta <ilocaliei n#a ncetat s creasc- e!"lic 8reas&intia 5a( -n mod "arado!al o"era a avut e&ectul cel mai "uternic nu n secolul al P6+++#lea al lumii grecesti a&late su$ turci nici n Vs&nta RusieW "re#revolutionar nici ntr#o alt tar de traditie ortodo! ci mai ales n Euro"a occidental si n :merica de ;ord n ultima jumtate a acestui secol-12( 8regtit mai ales de "u$licarea n mai multe lim$i a $ovestirilor unui pelerin rus13 .ccidentul s#a artat a &i un teren n mod s"ecial rece"tiv &at de <ilocalie" -E uimitor dar ncurajator n acelasi tim" ca o culegere de te!te duhovnicesti destinate la origine grecilor ce triau su$ "uterea otoman s ai$ adevratul ei im"act dou secole mai tr0iu n .ccidentul seculari0at si "ost#crestin "rintre co"iii acestor VBuminiW "e care 1acarie si ;icodim le "riveau cu cea mai mare team- continu 2allistos ,are( -5unt crti ce "ar a &i scrise mai "utin "entru tim"ul lor si mai mult "entru generatiile viitoare( J(((K :devrat V$om$ cu ntr0iereW duhovniceasc <ilocalia este cu sigurant una dintre acestea( :devrata e"oc a <ilocaliei este mai degra$ secolul nostru dect cel de al P6+++#lea( <esi este im"osi$il s msori "rin statistici viata de rugciune se "oate s"une c invocarea ;umelui este ast0i "racticat mai mult ca niciodat n trecut att n Rsrit ct si n .ccidentul crestin( +ar cei ce citesc si "ractic <ilocalia nu sunt cei mai multi nici universitari nici teologi cali&icati sau s"ecialisti $i0antinologi ci oameni sim"li care nu cunosc n general .rtodo!ia si "oate nici chiar "rea multe des"re trirea vie a credintei crestine dar sunt "ur si sim"lu interesati de viata <uhului( Binenteles este riscant s se i0ole0e e!"erienta duhovniceasc de orice conte!t doctrinar sacramental sau comunitar si tre$uie s avem grij s nu se cad n anumite &orme de gnosticism caracteristice miscrii =eB Age" :cest "ericol tre$uie s ne invite la "rudent si vigilent dar nu este un motiv s ne retragem si s ne nchidem n noi nsine( E!ist ast0i o enorm sete s"iritual n inimile oamenilor si este
12 &p" 13 Ed(

cit", nota 10( Baconniere=5euil %V8oints#5agessesW' 13>? "( 1?/(

datoria noastr s le rs"undem s#i ajutm n cutarea lor mai ales &acndu# le accesi$ile comorile ce ne#au &ost ncredintate( Eu cred c <uhul 5&nt se "oate mani&esta si "rintr#un te!t( <ac cineva este de $un#credint si caut cu sinceritate si smerenie oare nu#l va ndruma <umne0eu "e calea cea $un dndu#i ceea ce i tre$uieE <ilocalia este una dintre cile "osi$ile o rscruce( 5 avem ncredere n <uhul 5&ntD-( E!ist ntr#adevr "ersoane care au nce"ut s "ractice Rugciunea lui +isus &r s &ie crestini ca "e o mantr( 5i "utin cte "utin n mod inconstient "uterea ;umelui a lucrat n ei si le#a deschis inima s"re "re0enta "ersonal si s"re )ata lui *ristos( 7raditional echili$rat niciodat "olemic .rtodo!ia "redicat si "roslvit de 2allistos ,are este du" cum se vede una cu &ermitate deschis" -Bumea are nevoie nu de o .rtodo!ie 0gri$ulit e!clusiv acu0atoare si nchis n ea nssi ci de una ndr0neat "rimitoare tolerant si generoas( 5i "utem &i toate acestea &r a &i o$ligati s ne dilum 7raditiadeclar 8reas&intia 5a( -n acest sens nimic nu#i mai ntristtor dect atitudinea negativist "e care o au numerosi ortodocsi &at de .ccident si modernitate( <u" mine aceasta re"re0int o deviere cci .rtodo!ia este &undamental o a&irmatie si nu o negatie( <in ne&ericire tre$uie s recunoastem c ast0i .rtodo!ia este deseori $ntuit de temeri ne&ondate( )rica este cea care ne nchide &at de altii &at de .ccident( 5 nu ne s"eriemD 5 avem ncredere n 7raditia noastrD ;u sunt "entru com"romisurile doctrinare dar stiu c am &ost mult ajutat n &ormarea mea ortodo! de scrierile unor romano#catolici ca Frs von Balthasar *enri de Bu$ac Rean <aniQlou de anglicani ca 1ichael RamseM arhie"isco" de Canter$urM care a scris cea mai $un carte "e care o cunosc des"re 5chim$area la )at( <a e!ist aici "e "lan s"iritual schim$uri ce "ot &i deose$it de &ructuoase( .ccidentul ntlnirea cu .ccidentul ne "oate ajuta chiar s ne ntelegem mai $ine si s ne a"ro&undam .rtodo!ia-( -<in acelasi motiv regret si atitudinea antiintelectual si anticultural a unor ortodocsi convertiti sau nu- mai su$linia0 "rintele( -Buna &olosire a ratiunii umane nteleas nu n sensul unui rationalism strmt este cu desvrsire n traditia si duhul 8rintilor Bisericii( <e ce ar tre$ui atunci s#i renegm "e <ante 1ontaigne 5haHes"eare 1ilton 6ictor *ugo si attia altiiE ;u a"artin oare si ei mostenirii noastre culturaleE Este im"ortant "entru ortodocsii din .ccident s cunoasc $ine "oe0ia arta cultura trilor n care

locuiesc( <e ce n#ar &i "osi$il s &ii n acelasi tim" ortodo! "e "lan duhovnicesc si occidental "e "lan culturalE ;u e!ist n asta nici incom"ati$ilitate nici contradictie ci doar o tensiune creatoare "recum cea "e care o gsim de e!em"lu n de&initia dogmelor unde se ncearc unirea a dou adevruri "arado!ale antinomice( E!ist $inenteles un risc( <ar tre$uie s ne asumm si riscurile( <e multe ori oamenii care intr n Biserica .rtodo! cred sau s"er s gseasc un rs"uns imediat ra"id si sigur la toate ntre$rile lor( <e "arc aici n#ar tre$ui s &ie loc "entru ndoial sau e0itareD 8ersonal nu cred c aceasta este adevrata .rtodo!ie( Cci e!ist o &orm de certitudine "e care Biserica nu "oate s o ai$A mai $ine 0is nu tre$uie s o caute( <uhul Bisericii este un duh de e!"lorare a"o&atic( :devrul nu este alctuit din argumente care dau rs"unsuri sistematice la toate ntre$rile ci este o lumin( 5i ca orice lumin e nconjurat de um$re si ntunecimi( 5 avem smerenia s recunoastem c avem multe "ro$leme nere0olvate la care .ccidentul cu traditia lui ne "oate ajuta s gsim solutii-( Este mai ales ca0ul slujirii sociale( -E!ist un real "ericol "entru ortodocsii din .ccident s se ru" nu numai de mediul lor cultural ci si ntr# un sens mai larg de actiunea social- constat 2allistos ,are( -Retragerea din lume ntr#un cerc strmt "rotector si "lin de sigurant un microcosmos li# turgic n care totul este armonios si &rumos ar &i o trdare a "lenitudinii .rtodo!iei( Cci adevrata .rtodo!ie res"inge se"ararea dintre sacru si secular( <umne0eu "oate &i gsit "este tot n &iecare "ersoan( 7otul este "otential sacruC totul "oate deveni sacru( Bocul central din ne&ericire uitat adesea "e care s"iritualitatea noastr l d "ildei des"rtirii ca"relor de oi la Rudecata din urm %c&( 9atei 1-, 31#/@' este o mrturie( Cred c tre$uie ca ortodocsi s ne angajm n slujirea celor srmani( 5 trim astaD 5 iesim din gogoasa noastr s mergem n ntm"inarea celuilalt s#B desco"erim "e *ristos n a"roa"ele nostru( 5 ne ins"irm de la ne$unii ntru *ristos care merg naintea nevoiasilor a le"datilor a "rostituatelor a $etivilor a tuturor acestor "roscrisi ai "mntului "e care clerul Vres"ecta$ilW nu#i va ntlni niciodatD-( 2allistos ,are i iu$este mult "e -ne$unii ntru *ristos-( 8entru "rintele 2allistos ei sunt e!"resia e!trem si su$lim a carittii a iu$irii lui *ristos care "artici" total la su&erinta celuilalt desvrsind deo&iintimea cu neamul omenesc "e cruce( -;e$unul ntru *ristos- ne mai s"une 2allistos ,are arat c -nu#i ajutm "e altii "rin ce s"unem ci "rin ce suntem, "rin maniera noastr de a tri" Credinta nu se "redic "rin elocvent sau "rin

argumente su$tile ci "rin real com"asiune-1/( 8entru aceasta tre$uie s# nce"em "rin a ne reali0a vocatia "ro"rie( -5 devii constient si activ ceea ce esti deja n mod "otential si secret n virtutea crerii tale du" chi"ul lui <umne0eu si a re#crerii tainice "rin 5&ntul Bote0- "roclam 2allistos ,are( -5 devii ceea ce estiC mai e!act s revii la tine nsutiA desco"er#l "e cel ce deja este n tineA ascult#l "e cel ce niciodat n#a ncetat s vor$easc n tineA "osed#l "e cel ce chiar acum te "osedD-1@(

1a!ime Egger

./n rom,neste de 'aica %i#uana V#ad0

1/

-7he )ool in Christ as 8ro"het and :"ostle- n 5obornost, 4=2 13?/ ""(4# 2?( 1@ -Ba 8uissance du ;om- n Elisa$eth Behr#5iegel /e /ieu du Coeur, Cer& 13?3 ""( 123#1@/(