STRUCTURA NORMEI JURIDICE(generale si speciale) Normele generale penale stabilesc reguli cu valoare de principia care au o structura specifica,stabilesc acele

principiile si dispozitii dreptului penal. Aceasta norma este constituita din dispozitie si ipoteza.,sanctiunea lipsind. Normele speciale reprezinta particularitatile din structura normelor generale,care cosnta din norme de incriminare. Astelf sunt elaborate in literature de specialitate 2 pareri. Unii autori considerind k norma speciala consta dintr-o structura trihonomica,adica aceasta cuprinde trei elemente,si anume: ipoteza,dispozitie si sanctiune. Insa o alta parere este aceea ca norma speciala este constituinta doar din sanctiune si dispozitie. ispozitia constind din interzicerea anumitor actiuni sau inactiuni incriminatorii,pe cind sanctiunea pedepseste fapta incriminata. Insa ,dupa cum cunoastem legislative determina un sir de tipuri de dispozitii si sanctiuni,acestea fiind dupa cum urmeaza : dispozitie simpla!numeste doar fapta nu si semnele",disp.descriptiva!descrie semnele infractiunii",disp.de blancheta!face trimitere la alte legi si acte normative",de trimitere!face trimitere la dispozitiile altor norme penale". Sanctine absolut determintata!stabileste marimea si categoria pedepsei",relative determinate!stab categ concreta si limitele acesteia care determina stabilirea limitei ma#ime a pedepselor si a limitelor ma#ime si minime a pedepselor,e# n cazul omorului intentionat unde $% prevede privarea de liberate intre &-'( ani",sanctiune alternative!stabileste doua sau m.m. categ de pedepse din care inst de )udec stabileste una din ele",absolute nedetermianta!nu stab nici categ si nici limita pedepsei". PRINCIPIUL TERITORIALITATII LEGII PENALE Acest pricipiu atrage dupa sine raspunderea penala suportate de toti cetatenii indifferent daca este al *+,apatrid,strain, care au savirsit o fapta incriminatoare pe teritoriul tarii noastre. Aceaste prevedere fiind stipulate in codul penal. %rin teritoriu se intelege acea intindere de spatiu ce include spatiul acvatic,terestru,apele!statatoare,curgatoare,subterane",subsolul cit si spatial aerian cuprinse intre hotarele unui stat.Asfel,fiecare dintre aceste elemente avind un continul mai larg. ,patiul terestru reprezinta acea intindere de pamant,cuprinsa intre frontierele unui stat reglementat de tratatele incheiate de stat cu tarile vecine care stabil limetele acestuia. ,patiu acvatic include atit ape stattoare cit si curgatoare. in apele statatoare fac parte lacurile,baltile,iazurile,pe cind din cele curgatoare se pot enumera riurile,fluviile. easemenea in cadrul spatilor acvatice face parte marea teritoriala a statelor cu iesire la mare. Aceasta consta intro fasie de mare adiacenta ce este ampasata pe o distana de '2mile marine. ,ubsolul,un al element al teritoriului prin care se intelege acea zona subterana care are o adancime nedeterminata,si anume pina unde pot a)unge tehnicile actuale. Un ultim element ar fi spatial aerian care semnifica acea coloana de aer deasupra teritoriului me masoare o inaltime de '---''- km dupa nivelul marii. $onform acestui

principiu statul isi e#ercita suveranitatea in conformitate cu legislatia interna sitratatele la care face parte. *+ cunoase un sir de infractiuni care sunt savirsite pe teritoriul statului acestea fiind : infr comise pe teritoriul statului,la bordul unei nave maritime sau aeriene inregistrat in *+ care se afla pe teritoriu *+ sau in afara,e#ceptie fiind n cazul tratatelor internationale,si infr comise la bordul navei militare!maritime,aeriene" aflate sub drapelul *+ in afara teritoriului *+. Insa sunt si e#ceptii de la acest principiu si anume cind vorbim de acea imunitate de )urisdictie penal pe care o au diplomatii straini. ,ub incidenta )urisdictiei penale a *+ nu cad reprezentantii diplomati ai tarilor straine,cum ar fi : ambasadori,consilieri ai ambasadei,secretarii de ambasada,functionar. cosulari sau diferite delegatii cit si membrii de familie ai acestora cit si mi)loacele mobiliare sau imobiliare de care dispun.!sediul,transportul". e asemenea de neatragere la raspundere dispun navele aeriene sau maritime straine sau o armata in trecere, ce stationeaza in ambele cazuri pe terit *+. EXTRADAREA-cind un stat este solicitat pu infractiune,cetateanu ce urmeaza a fi e#tradat trebuie sa fie strain. *+ poate refuza e#tradarea n conditiile cu privire al infractor : $etatenii proprii nu pot fi e#tradati %ers carora li sa acordat azil strain in *+ %ers straine care se bucura de imunitate de )urisdictie in conditiile conferite de intelegerile internationale %ers carora li sa acordat refugiu politic *+ refuza n conditiile cu privire la infractiune in caz ca statul solicitant care cere e#tradarea pu indractiunea cosiderata de *+ infr politica sau fapta legata de aceasta. SCOPUL LEGII PENALE/egea penala reprezinta unul dintre principalele mi)loace ale statlui in lupta contra criminalitatii. Intodeauna primele articole ale $% mentioneaza scopurile legii penale. Astfel /% stabileste urm 2 scopuri : de aparare si de prevenire a savarsirii infr. Apararea )uridico-penala consta in apararea impotriva infractiunilor a cetatenilor,a drepturilor si libertatilor acestora,a suveranitatii,integritatii si independentei statului,cit si a pacii si securitatii omenirii.$%0ul present ierarhizeaza valorile octrotite de legea penala in rumatorul mod. %ersoana-societate-stat. 1bservind k in virful acesteia sta insasi cetateanul caruia I se garanteaza drepturile si libertatile fundamentale . I se garanteaza dreptul la viata,la integritate fizica si psihica. easemenea actualul cod asigura pacea si securitatea omenirii. *eferindune la prevenirea savirsirii infr distingem 2 tipuri: generala si speciala. %rin insasi prevenire se are in vedere apararea si influentatarea actelor criminale prin metode de constingere in vederea reeducarii sau

preintimpinarii. %revenirea generala se rasfringe asupra tuturor persoanelor care participa sau sunt predispose de a participa la acele acte incriminatorii. %rin realizarea prevenirii generale se preconizeaza ca persoanele care sunt predispose sa comita o infractiune sa posede un spirit de respect fata de legea penala,astfel aceasta instituind frica si respectful fata de ea,adica de legea penala. Insa in sens special,prevenirea se rasfringe asupra persoanelor care au savirsit infraciunea prin aplicarea pedepselor penale in scopul reorientarii sau reeducari spre un comporament licit. Asttfel,in concluzie putem conchide ca scopul legii penale este dea sanctiona faptele incriminatoarea,de a apara drepturile si libertatile cetatenilor cit si de a asigura pacea si securiatea omenirii dar si de a reeduca pre un com2portament noncriminal cei care au savr o infr. CATEGORIILE LEGII PENALE : a" upa intinderea domeniului de reglementare: !generale,speciale"

LEgi penale generale-un ansamblu complet de norme si institutii bine sistematizate in partea generala si speciala a $%,atit norme incriminatorii cit si cu valoare de principii. /% speciale insa cuprind un camp de actiune mai restrins de normele unui anumite institutii sau incrimineaza ifractiunile dintrun anumit domeniu. Normele legilor penale speciale incrimineaza si sanctioneaza prevazute de partea speciala a legislatiei penale. /egile penale neavind os tructura determina se impar in capitole,sectiuni si articole. istinctia dintre aceste doua legi penale consta in interpretarea si aplicarea lor. Insa ceea ce le este comun este ca ambele sunt in vigoare in acelasi timp. b" dupa caracterul lor: !ordinare,e#eceptionale" /% ordinare sunt adoptate pentru lupta imoptriva societatii,generate de legile penale generale si care au un rol deosebit pu a completa reglementarile cuprinse in cod. 3#ceptionale 4 din cadrul acestor legi fac parte ma)oritatea legilor din partea speciala,care apar in situatii neprevazute,aparute spontan si anume in caz de calamitati naturale,in stare de razboi5care apara valorile fundamentale a societatii Acest tip de legi sunt de reegula temporare. c" in functie de durata lor de aplicare !temporare permanente" /egile permanente sunt acelea in continutul carora nu este prevazuta perioada lor de aplicare, pe cind cele temporare au o oarecare limita de timp care se precizeaza 2pin la intratea lor in vigoare,durata lor de aplicare fiind relative scurta.*etroactivitatea 4 legea penala care usureaza pedeapsa ori amelioreaza situatia persoanei ce a comis infractiunea,adica se e#tinde asupra persoanelor care au savirsit faptele respective pina la intrarea n vigoare a acestei legi,inclusive apsupra persoanelor care e#ecuta pedeapsa ori care au e#ecutat pedeapsa,dar au antecedente penale. TRASATURILE ESENTIALE ALE IN RACTIUNII ap!a pre"#$icia%ila 4 aceasta reprezinta un fapt,un act de conduita e#terioara a omului care reprezinta un grad pre)udiciabil. %rin fapta se pune in pericol sau se ameninta o

oarecare valoare sociala. Acel act de conduita poate fi manifestat atit pin actiune cit si pin inaciune. Actiunea fiind o forma pozitiva de manifestare!omor,furt",pe cind inactiunea una negativa in neindeplinirea unor obligatii!neacorderea de a)utor unui bolnav". 6apta este o manifestare de vointa e#teriorizata si atit timp cit aceasta este ne#teriorizata,adica persoana doar se gindeste sin u produce o actiune sau inactiune nu putem vorbi de o fapta in sens penal. %entru a se considera periculoasa fapta trebuie sa fie pre)udiciabila, adica sa aduca unele daune societatii,adica sa ameninte o valoare sociala.