Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
OBIECTIVE
Delimitarea termenilor de depresie si suicid Cunostinte privitoare la lucrurile prin care poti sa ajuti un adolescent aflat in depresie sau care are tentinde de sinucidere Cunostinte cu privire la tratarea depresiei Abilitatea de a observa legatura puternica intre depresie si suicid Cunostinte legate de modul in care se manifesta o depresie sau un act sinucidal Descrierea cauzelor ale suicidului in randul adolescentilor Exemplificarea unor caracteristici ale adolescentului aflat in situatia de risc suicidar Definirea procesului suicidar Descrierea unor avertismente date de persoanele suicidare Denaturarea unor mituri cu privire la sinucidere
Depresia la adolescenti
Inca de la inceput, ar trebui sa mentionam ca in ultimii 20 de ani, numarul de adolescenti ce prezinta episoade depresive a crescut foarte mult incat se poate considera o problema de sanatate publica. O mare parte dintre adolescenti care traverseaza o veritabila perioada depresiva, nu sunt ingrijiti medical sau psihologic. Acest fapt se afla la originea esecurilor scolare, tulburarilor de caracter, conduite suicidare si mai ales conduite de dependenta. Fetele si baietii nu isi exprima depresia in acelasi fel. Fetele manifesta aceasta tulburare prin preocupari privind imaginea corpului, greutatea, dureri mai mult sau mai putin difuze, de o intensitate si persistenta intensa, pe cand baietii isi exprima depresia intr-o forma comportamentala, agresiva, descarcandu-si astfel tensiunea si suferinta. Originea depresiilor la adolescenta nu este univoca. Desi unele vulnerabilitati neurobiologice sunt incontestabile, o cauza frecvent intalnita este data de situatiile familiale (doliu, parinte deprimat, divort, conflicte familiale), sau situatii existentiale (deceptie sentimentala, esec scolar, boala fizica). Un alt factor este presiunea culturala si sociala actuala, care ii face pe adolescenti, la varsta cand speranta si idealizarea sunt miscari firesti, sa resimta lumea ca fiind deceptionanta, prea constrangatoare sau ingrijoratoare cu privire la viitor.
Simptomele depresiei:
-tristete persistenta, anxietate -sentimente de inutilitate sau pesimism -sentimente de vinovatie sau neputinta -pierdere de interes sau placere pentru hobby -energie scazuta, oboseala -capacitate de concentrare redusa -probleme de somn, trezire dimineata devreme sau dormit prelungit -modificarie ale apetitului sau a greutatii -ganduri de moarte sau sinucidere -neliniste sau iritabilitate -stima de sine scazuta -probleme fizice persistente, precum dureri de cap, tulburari digestive, dureri cronice ce nu raspund la tratamentele de rutina
Cauzele depresiei:
-neintelegere, nefericire, nesiguranta -factori biologici, psihologici si genetici : se incrimineaza diferente biologice ale creierului, dezechilibre la nivelul neurotransmitatorilor (substante care conduc impulsul), tulburari hormonale. -evenimente ca moartea, pierderea unei fiinte iubite, probleme familiale, presiune pentru obtinerea performantelor scolare, stresul, traumele, abuzurile (fizice, psihice, sexuale), asistarea la violente, hartuirea din partea colegilor sau parinti severi. -factori de risc: sexul feminin, existenta de cazuri de depresie in familie, de alcoolism sau alte boli psihice, abuzul de alcool sau droguri.
Depresia netratata poate duce la sinucidere. Multi adolescenti cu depresie au simptome de anxietate, altele mai putin intalnite pot sa apara la copii cu depresie severa precum auzul unor voci care nu sunt reale sau convingerea oarba intr-o idee falsa (iluzie, manie). Halucinatiile sunt mai comune in copilarie in timp ce iluziile sunt mai comune in adolescenta. Aproximativ 15% din copiii si adolescentii cu depresie, dezvolta tulburari bipolare (prezenta unor simptome contradictorii alternate intre depresie si buna dispozitie exagerata). Uneori este dificil sa se diferentieze tulburarile bipolare de depresie. Este obisnuit ca un copil diagnosticat cu tulburari bipolare sa fie prima data diagnosticat cu depresie pentru ca dupa primul episod maniacal sa fie diagnosticat cu tulburari bipolare. Desi depresia face parte din tulburarile bipolare, acestea necesita tratament diferit fata de cel al depresiei. Ca si depresia, tulburarile bipolare pot fi familiale, de aici necesitatea ca familia sa instiinteze medicul despre faptul ca in familie exista si alte cazuri de tuburari bipolare.
Consult de specialitate Trebuie anuntat serviciul de urgenta daca: -copilul este in situatia de a se automutila, daca ameninta alte persoane sau daca apar semne ce anunta o tentativa de sinucidere -copilul/adolescentul aude voci inexistente, halucinatii. Expectativa vigilenta: Modul de abordare "astepti si vezi", poate fi potrivit daca adolescentul are sentimente de mahnire, tristete si melancolie. Oricum, parintele trebuie sa anunte medicul atunci cand simptomele dureaza mai mult de 2 saptamani sau daca acestea interfera cu activitatea zilnica. Mediei specialisti recomandati Tratamentul pentru depresie implica consultatia de specialitate, medicatie specifica, educatie familiala sau o combinatie a acestora. De asemenea, este important ca si copilul/adolescentul sa fie implicat in planul de tratament prin stabilirea unor relatii durabile, pe termen lung, cu specialistii implicati in tratament.
Investigatii
Medicul sau alt specialist va evalua si diagnostica depresia la adolescent, chestionandu-l despre istoricul medical si efectuand teste pentru a determina daca simptomele nu sunt determinate si de alte cauze in afara depresiei. El, adolescentul, poate fi supus unui examen fizic general, urmat de unor teste de sange pentru a determina daca nu are boli asociate precum hipotiroidism (functie tiroidana scazuta) sau anemie (numar mic de hematii). Va mai fi supus si unor teste de evaluare a sanatatii mentale, care analizeaza capacitatea de gandire, rationamentul si memoria. Parintele poate fi rugat sa completeze un chestionar privind simptomele pediatrice ale copilului, fiind un test screening ce ajuta la diagnosticarea depresiei sau alte probleme psihologice. Adolescentul va da si un test scris sau oral pentru diagnosticarea depresiei. Uneori sunt necesare teste mai laborioase care sa poata evalua in totalitate afectiunea lui. Interviul se realizeaza de preferat in prezenta unui parinte. Alte informatii pot fi obtinute de la profesorii adolescentului sau de la asistentii sociali.
Arata-i toata dragostea ta Nimic nu se compara cu sprijinul moral si afectiunea venita din partea parintilor. Parintii reprezinta echilibrul oricarui copil, insa de asemenea, poate constitui cel mai important factor responsabil de instabilitatea emotionala. Tu crezi ca adolescentul este constient de faptul ca este iubit de catre parintii sai; cand i-ai spus ultima oara copilului tau ca il iubesti? Adu-i aminte ca esti acolo pentru el ori de cate ori simte nevoia sa vorbeasca, atunci cand se simte singur sau dezdanajduit.
Procesul suicidar
Procesul suicidar este perioada care separa momentul in care apare criza de trecerea la act. Pentru rezolvarea problemei, persoana face un inventar al solutiilor posibile. Fiecare solutie face obiectul unei evaluari pentru a vedea care este posibilitatea ca acea solutie sa aduca o schimbare si care ar fi eficacitatea ei in reducerea suferintei. Unele persoane poseda o gama larga de de eventuale solutii si pot identifica strategii pentru a iesi repede din criza. Pentru altii, solutiile sunt in numar foarte restrans pentru ca ele nu raspund nevoilor prezente. In acest stadiu, ideea sinuciderii nu este o solutie, sau prea putin. In cautarea solutiei, o imagine brusca, neasteptata, legata de moarte, poate aparea printre solutiile posibile. Solutiile care par ineficiente in reducerea intensitatii crizei vor fi respinse. Ideea sinuciderii apare tot mai des si este luata din ce in ce mai mult in serios, se insista asupra ei, se elaboreaza avantaje ale scenariilor posibile. Suicidul devine solutia pentru toata suferinta sa. In acest stadiu se elaboreaza un plan precis ce contine data, ora, modul si locul. Putem uneori sa observam o remisie spontana a crizei suicidare, dintr-o data problemele par sa fi disparut. Adolescentul se poate simti usurat, alinat si da semne ca se simte mai bine in clipa in care suicidul reprezinta solutia definitiva, pentru ca are acum un mod care ii este la indemana de a-si opri suferinta. Suicidul reprezinta ultima tentativa de a recapata controlul. Un eveniment precipitant urmeaza, o problema se adauga si determina trecerea la act.
Avertismente:
Suicidul nu se produce fara avertismente. In general, persoanele suicidare ne dau mesaje si indicii care anunta intentiile lor in scopul de a-si alerta anturajul. Acestea sunt strigate de ajutor, urme de speranta si ele pot fi: Mesaje verbale si aluzii la moarte: ar fi mai bine sa mor, asa n-as mai suferi, voi n-o sa ma mai vedeti mult timp, mi-e frica sa ma sinucid Amenintari cu suicidul: vreau sa ma omor Comportamente auto-mutilante, periculoase Aluzii indirecte la suicid: in curand voi avea parte de pace, sunt inutil, vreau sa fac o calatorie foarte lunga, va va fi mai bine fara mine Pregatiri pentru o plecare, aranjamente finale, scrisori de adio Daruirea unor obiecte care au o valoare personala foarte mare Atractie brusca pentru arme sau produse toxice Tulburari ale somnului (insomnie/hipersomnie)
Avertismente:
Tulburari de alimentatie (anorexie/bulimie) Lipsa de energie, fatigabilitate sau agitatie extrema in anumite momente Incapacitatea de a resimti placere Tristete, plans, descurajare Indecizie, iritabilitate, furie Devalorizare, slaba stima de sine Anxietate crescuta Pierderea interesului si a placerii pentru orice fel de activitati Retragere, cautarea solitudinii Ruperea contactelor cu familia, prietenii Refuzul de a comunica, absenta emotiilor Absentarea de la cursuri si diminuarea randamentului scolar Schimbari in aspectul sau, neglijenta Consum excesiv de alcool si/sau droguri, medicamente.
2. Aratati-i disponibilitatea dumneavoastra de a-l asculta fara critica, evitati sal bruscati, sa-l batjocoriti, sa-l culpabilizati, sa-i faceti morala. Recunoasteti legitimitatea problemelor sale, tratati-l ca pe un adult. 3. Evaluati rapid posibilitatea unei urgente suicidare verificand daca exista idei suicidare continue, daca dispune de mijloace prin care sa-si poata lua viata, daca a ales locul si momentul pentru a o face. Tanarul trebuie ajutat sa se linisteasca, sa accepte sa-si amane gestul si sa fie de acord sa primeasca ajutor profesional. Nu lasati adolescentul singur inainte de a va asigura ca urgenta a fost calmata. In cazul in care observati ca riscul creste, mergeti de urgenta cu el la un spital.
2. Ajutati-l sa-si creasca stima de sine incurajandu-l in progresele pe care le face, in comportamentele independente. Trebuie sa evitati sa faceti lucrurile in locul lui si incercati sa favorizati autonomia sa respectand limitele si capacitatile tanarului.
3. Incurajati-l sa-si reia activitatile care ii plac sau care ii placeau, in masura in care este capabil si in ritmul sau.
4. Familiile adolescentilor suicidari trebuie intotdeauna sa fie implicate atunci cand adolescentul primeste un ajutor terapeutic, implicarea familiei fiind un factor favorizant al ameliorarii comunicarii parinti adolescenti, al adoptarii de strategii mai eficiente in rezolvarea problemelor, al resituarii locului fiecaruia in interiorul familiei, al restaurarii unui sistem de valori.
3. Evitati sa-i oferiti propriile retete de fericire, ceea ce este bine pentru dumneavoastra nu este neaparat bine si pentru ceilalti. 4. Evitati sa-i faceti promisiuni pe care nu le puteti onora. 5. Evitati sa minimalizati dificultatile tanarului, ceea ce pentru dumneavoastra poate aparea ca fiind o problema minora, pentru el reprezinta o problema majora. 6. Incercati sa desfiintati unele mituri pe care le au adolescentii, ca de exemplu: adultii nu ii pot ajuta, adultii nu ii iau in serios pe adolescenti, adultii vor profita si ii vor pedepsi pentru greselile facute, vor crede ca tanarul este bolnav, etc.
Suferi de depresie?
In ultimele dou sptmni ai fost adesea (aproape zilnic) deranjat de . . . 1. Descurajare, depresie sau disperare? 2. Pierderea interesului sau plcerii pentru activiti pe care altdat le fceai cu plcere? 3. O schimbare neintenionat, semnificativ a greutii sau poftei de mncare (n sensul scderii sau creterii apetitului)? 4. Tulburri de somn, fie n minus, fie n plus? 5. Senzaii de nelinite, iritabilitate sau letargie? 6. Lips de energie sau oboseal? 7. Simminte de pierdere a valorii de sine sau vinovie? 8. Dificulti de concentrare sau gndire? 9. Gnduri obsesive de moarte sau sinucidere? 10. Au fost simmintele tale din ultima lun att de intense nct s te deranjeze n mod deosebit, sau s-i afecteze capacitatea de a funciona normal pe plan social sau la locul de munc (ori la coal)?
Interpretarea rezultatelor
Dac ai bifat cinci sau mai multe din cele nou enunuri de mai sus, i ai bifat rspunsul "Da" la ntrebarea nr. 10, este foarte probabil c suferii de depresie. Adresai-v medicului dvs. pentru o evaluare mai temeinic i pentru un tratament individualizat. Dac ai bifat mai mult de unul dar mai puin de cinci dintre enunurile de la numerele 1-9, i ai bifat rspunsul "Da" la ntrebarea 10, este posibil s suferii de o form uoar de depresie. Adresai-v medicului de familie pentru evaluare i tratament. Dac ai bifat numai unul sau nici unul din cele nou enunuri de mai sus sau ai bifat rspunsul "Nu" la ntrebarea nr. 10, probabil c nu suferii de depresie. Dac avei ns nevoie de alte informaii sau clarificri, v putei adresa medicului de familie pentru o evaluare i recomandri individualizate.
2. Sentimente de vinovatie 0 lipsesc 1 autorepros, senzatia ca a dezamagit anumite persoane 2 idei de vina sau meditatie asupra greselilor din trecut sau a actiunilor imorale 3 boala actuala este pedeapsa 4 aude voci acuzatoare sau denuntatoare sau / si are halucinatii vizuale inspaimantatoare. Iluzii de vina
3. Ideea de suicid 1 lipseste 2 simte ca viata nu trebuie traita 3 isi doreste sa fie mort sau orice gand despre o posibila idee de suicid 4 tentative de suicid 4. Insomnie (seara devreme) 0 nu exista nici o dificultate de a adormi 1 se plange de dificultati de a adormi 2 se plange de dificultati de a adormi in timpul noptii 5. Insomnie (mijlocul noptii) 0 nu exista dificultati de a adormi 1 pacientul se plange de neliniste si de deranj in timpul noptii 2 plimbari in timpul noptii (fiecare sculare din pat primeste 2 puncte, in afara de satisfacerea nevoilor organice)
6. Insomnie (dimineata) 0 nu exista dificultati 1 se trezeste dimineata devreme, dar se culca la loc 2 nu mai poate dormi odata sculat din pat
7. Munca si activitati 0 nu exista dificultati 1 sentimente si ganduri de incapacitate asociate cu activitati ca: munca si hobby-uri 2 pierderea interesului in activitati (munca si hobby-uri) declarate de pacient sau observate indirect prin: neatentie, indecizie (pacientul simte ca trebuie sa se apuce de o activitate / munca) 3 scadere a timpului actual folosit pentru activitati sau scadere a productivitatii in munca (in cazul spitalizarii, acest scor se acorda daca pacientul isi petrece mai putin de 3 ore/zi in activitati munca in interiorul spitalului sau hobby-uri, fara sa desfasoare munca de garda) 4 oprirea din munca datorata bolii in curs (in cazul spitalizarii, acest scor se acorda daca pacientul nu se angajeaza in nici o activitate in afara de munca de garda sau pacientul nu reuseste sa desfasoare munca de garda neasistat)
8. Retardare (scadere a ritmului ideativ si a ritmului vorbirii, afectarea abilitatii de concentrare, activitate motorie scazuta) 0 ritm de vorbire si ideativ normal 1 o usoara incetinire in timpul interviului 2 - incetinire evidenta in timpul interviului 3 interviu dificil 4 interviu imposibil 9. Agitatie 0 nu exista 1 lipsa de nervozitate 2 se joaca cu mainile, parul, neliniste evidenta 3 se misca mereu, nu poate sta linistit 4 isi frange mainile, isi maninca unghiile, se trage de par, este grabit 10. Anxietate la nivel psihic (psihic anxios) (tensiune si iritabilitate subiectiva, pierderea concentrarii,manifesta ingrijorare in probleme minore,teama,frica exprimata fara a fi intrebat,sentiment de panica, sentiment de nerabdare) 0 lipsesc 1 slabe 2 moderate 3 severe 4 reduc pacientul la neputinta
11. Anxietate la nivel somatic (simptome patologice ce insotesc anxietatea cum ar fi): la nivel gastro-intestinal: gura uscata, indigestie, diaree, crampe, stare de voma, la nivel cardio-vascular: palpitatii, dureri de cap, la nivel respirator: hiperventilatie, oftaturi, suspine, frecventa urinarii, transpiratii, ameteli, vedere incetosata, tiuit in urechi 0 lipsesc 1 slabe 2 moderate 3 severe 4 reduc pacientul la neputinta 12. Simptome somatice: gastro-intestinale 0 nu apar 1 pierderea apetitului dar mananca fara isistenta personalului 2 dificultati in hranire fara indemnurile personalului] 13. Simptome somatice generale 0 - nu apar 1 senztie de greutate in membre, spate sau cap, dureri de spate, de cap, musculare, pierderea energiei 2 orice simptom evident primeste acest scor 14. Simptome genitale - pierderea libidoului, tulburari de menstruatie 0 nu apar 1 slabe 2 severe
15. Hipocondrie 0 lipseste 1 se retrage (fizic) de la sine 2 preocupare pentru starea de sanatate 3 convingerea puternica a existentei unei boli fizice 4 iluzii hipocondriace 16. Pierderea greutatii 0 nici o pierdere in greutate 1 pierdere probabila de greutate asociata bolii prezente 2 pierdere sigura de greutate (parerea pacientului) 17. Autoanaliza 0 constientizeaza starea depresiva si boala 1 constientizeaza boala, dar o atribuie mancarurilor proaste, suprasolicitarii, nevoiide odihna etc. Interpretarea rezultatelor: 2 neaga ca ar fi bolnav
0-7: depresie normala 8-17: depresie slaba 18-25: depresie moderata peste 26: depresie severa
BIBLIOGRAFIE
1. Mary Whooley, MD, Gregory Simon, MD, MPH, Managing Depression in Medical Outpatients, New England Journal of Medicine ; 343(26):1942-50, 2000 2. chiopu, U. i Verza, E., Psihologia vrstelor, Bucureti, E.D.P., 19814. 3. Mitrofan, I. (coord.), Cursa cu obstacole a dezvoltrii umane, Iai, Ed. Polirom, 2003 4. Daniel Marcelli, Elise Berthaut, Depresie si tentative de suicid la adolescenta, Ed. Polirom, 2007
VA MULTUMIM !