UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACU FACULTATEA DE TIINE SPECIALIZAREA: VALORIFICAREA RESURSELOR BIOLOGICE I PROTECIA MEDIULUI

MONITORING ECOLOGIC

Conf. d . FERDINAND PRICOPE

BACU !"#"

CUPRINS
Organizarea monitoringului ecologic Monitorimgul global Sistemul global de monitoring al mediului ( GEMS) Monitoringul de fond integrat al polurii mediului(IGMB) ! !"! Sistemul de informa#ii I$%O&E''( Monitoringul regional Monitoringul local Obiecti*ele monitoringului ecologic+ integrat Modalit#i de realizare a monitorizrii mediului Monitoringul fizico-c.imic Monitoringul biologic $i*ele de lucru 0n monitoringul biologic &ipuri de acti*it#i 0n monitoringul biologic Organisme utilizate 0n monitoringul biologic Monitorizarea prospecti* a i.tiofaunei 2ista ro3ie a speciilor de pe3ti periclitate Supra*eg.erea calit#ii mediului 0n 'om4nia Organizarea sistemului de monitoring integrat al mediului 4! ! ! Subsistemul na#ional GEMS-'O 3i IGBM pentru aer 4! !5! Subsistemul na#ional GEMS-'O 3i IGBM pentru ap 4! !"! Subsistemul na#ional GEMS-'O 3i IGBM pentru sol 4! !4! Subsistemul na#ional GEMS-'O 3i IGBM pentru *egeta#ie forestier 4!5! 6omeniile de monitorizare a mediului Monitorizarea calit#ii aerului Monitorizarea calit#ii apei Monitorizarea calit#ii solului Monitorizarea *egeta#iei forestiere Monitorizarea radioacti*it#ii mediului Supra*eg.erea calit#ii mediului 0n 8ude#ul Bacu Monitoringul atmosferei 9alitatea precipita#iilor atmosferice Gazele cu efect de ser Substan#ele acidifiante Metale grele :oluri cu pulberi 0n suspensie :oluri cu pulberi sedimentabile ;one poten#ial critice sub aspectul polurii atmosferice Monitorizarea apelor de suprafa# 3i subterane 9alitatea r4urilor 9alitatea lacurilor ;one poten#ial critice sub aspectul apelor de suprafa# 9alitatea apelor subterane ;one poten#ial critice sub aspectul polurii apelor subterane 5!5!)! Starea apelor uzate 5!"! Monitorizarea calit#ii solului 5!"! ! ;one poten#ial critice sub aspectul deteriorrii solurilor 4 5 5 5 5 ) ) , , / / / 1 4 / 55 55 55 5) 5) 5) 5) 57 5, 5/ 5/ "1 "1 "1 "" "4 "5 ") "7 "7 "/ "/ 41 45 4" 4" 45 45 47 4/

5!"!5! ;one *ulnerabile care necesit msuri de reconstruc#ie ecologic Monitorizarea *egeta#iei forestiere Situa#ia ariilor prote8ate 3i a monumentelor naturii )! 2egisla#ia pri*ind protec#ia mediului 0ncon8urtor )! ! 6reptul mediului 0ncon8urtor 3i principiile sale )!5! 2egiferarea ocrotirii naturii 0n 'om4nia )!"! (corduri 3i con*en#ii interna#ionale B$%&$o' (f$)

51 51 5 55 55 54 5, )4

"

MONITORINGUL ECOLOGIC
Mon$*o $n'+& ),o&o'$, reprezint sistemul de supra*eg.ere sistematic 3i continu a strii mediului 3i a componentelor sale sub influen#a factorilor naturali 3i antropici (Botnariuc< /,7)! =n sens te.nologic< -on$*o $n'+& $n*)' (* este un sistem complet de ac.izi#ie a datelor pri*ind calitatea mediului< ob#inut pe baza unor msurtori sistematice< de lung durat< la un ansamblu de parametri 3i indicatori< cu acoperire spa#ial 3i temporar< care pot s asigure controlul polurii ('o8ansc.i< //5)! 2egea :rotec#iei Mediului (2egea "7+/5) define3te termenul de monitorizare a mediului ca fiind un sistem de supra*eg.ere< prognoz< a*ertizare 3i inter*en#ie< care are 0n *edere e*aluarea sistematic a dinamicii caracteristicilor calitati*e ale factorilor de mediu< 0n scopul cunoa3terii strii de calitate 3i semnifica#iei ecologice a acestora< e*olu#iei 3i implica#iilor sociale ale sc.imbrilor produse< urmate de msurile ce se impun! Monitoringul ecologic + integrat urmre3te> - realizarea unui sistem integrat de 0nregistrri metodice? - e*aluarea cuantificat a structurilor 3i a modului de func#ionare a acestor procese ecologice? - compararea strii mediului cu intensitatea acti*it#ii socio-economice? - modelarea situa#iilor constatate? - prognozarea sensului< a tendin#elor 3i sc.imbrilor ce au loc! Scopurile sistemelor de monitoring al calit#ii mediului sunt> cunoa3terea gradului actual de afectare a calit#ii mediului sub influen#a impactului uman? ob#inerea 0n timp util a unor obser*a#ii obiecti*e care s permit sesizarea tendin#elor de desf3urare a unor procese ecologice? stabilirea 3i impunerea msurilor de protec#ie< conser*are< reconstruc#ie a mediului 3i rete.nologizarea pe baze ecologice a tuturor acti*it#ilor umane? aprecierea real a raportului cost + beneficiu a lucrrilor te.nice de conser*are 3i reconstruc#ie a mediului? realizarea unui control al eficien#ei msurilor ce se iau pentru protec#ia mediului! ! O '(n$.( )( -on$*o $n'+&+$ ),o&o'$, Monitoringul ecologic + integrat se realizeaz pe trei n$/)&) d) &+, +> global< regional 3i local! Mon$*o $n'+& '&o%(& se realizeaz prin organiza#ii interna#ionale sponsorizate 3i patronate de O$@ cum sunt :rogramul $a#iunilor @nite pentru Mediu =ncon8urtor< 9omitetul Atiin#ific pentru :roblemele Mediului sau de ctre organiza#ii profesionale interna#ionale precum Organiza#ia Meteorologic Mondial< @niunea Interna#ional pentru 9onser*area $aturii! Mon$*o $n'+& )'$on(& se realizeaz la ni*el de #ri mari (S@(< 'usia< 9.ina< Brazilia) sau grup de #ri pentru o anumit zon (zona Mrii Mediterane< zona Mrii Baltice< etc)! 2a ni*el regional eBist sta#iuni de centralizare a datelor< stabilite de comun acord de participan#i 3i un sediu central de coordonare 3i sintez a datelor! Mon$*o $n'+& &o,(& se realizeaz de ctre fiecare #ar 0n func#ie de necesit#ile #rii respecti*e< de poten#ialul uman 3i material de care dispune< de numrul 3i locul de amplasare

a rezer*a#iilor biosferei< de amploarea impactului uman 3i a polurii generate de acti*it#ile umane! #.#. Mon$*o $n'+& '&o%(& 2a ni*el planetar sistemul unitar de supra*eg.ere a calit#ii mediului a fost pus 0n practic de dou organiza#ii interna#ionale > :rogramul $a#iunilor @nite pentru Mediul =ncon8urtor 3i 9onsiliul Interna#ional al @niunilor Atiin#ifice care ac#ioneaz prin 9omitetul Atiin#ific pentru :roblemele Mediului! :rogramul de monitoring al mediului la ni*el global are patru componente > - sistemul global de monitoring al mediului (Global En*ironmental Monitoring SCstem D GEMS)? - Monitoringul de fond< global< integrat (Integreted Global BacEground Monitoring D IGBM)? - 'egistrul Interna#ional pri*ind substan#ele c.imice poten#ial toBice (International 'egister of :otential &oBic 9.emicals D I':&9)? - Sistemul de informa#ii pri*itoare la mediu D I$%O&E''(! #.#.#. S$0*)-+& '&o%(& d) -on$*o $n' (& -)d$+&+$ 1 GEMS 2 Sistemul global de monitoring al mediului ( GEMS ) s-a constituit 0n /75 3i cuprinde 55 de re#ele ma8ore de monitoring global la care particip peste "1 111 de speciali3ti! GEMS are 0n subordinea sa un 9entru de cercetri pentru monitoring 3i e*aluare< un 9entru de monitoring pri*ind conser*area naturii! 2a acest sistem se stoc.eaz 3i date preluate din programe sectoriale de supra*eg.ere a mediului cum sunt :rogramul oceane 3i zone costiere< :rogramul de monitorizare 3i e*aluare a strii mediului 0n Europa< :rogramul Biosfer-Geosfer< :rogramul .idrologic interna#ional< 'e#eaua de monitoring a polurii de fond a aerului< in*entarul g.e#arilor la ni*el mondial< re#elele de monitorizare a calit#ii aerului urban< re#elele de monitorizare a calit#ii apei 3i a celei de monitorizare a contaminrii .ranei! 2a ni*elul fiecrei #ri se organizeaz o re#ea de institu#ii 3i sisteme de supra*eg.ere a mediului ce sunt cuplate la cele eBistente pe plan interna#ional< crete sub egida GEMS! Sistemul GEMS efectueaz msurtori repetate ale *ariabilelor sau indicatorilor de mediu< a componentelor biotice 3i abiotice ale mediului 3i in*estig.eaz transferul de substan#e ori energii de la o component la alta a mediului< 0n scopul e*alurii 3i prognozrii strii mediului! Sistemul GEMS ia 0n studiu trei factori de mediu> apa< aerul 3i solul! 9el de al patrulea< biota< este inclus de unii 0n primele trei iar de al#ii este pri*it separat! O acti*itate deosebit 0n cadrul sistemului este elaborarea de recomandri< desf3urarea unor acti*it#i de consultan# 3i stabilirea unor orientri generale! #.#.!. Mon$*o $n'+& d) fond $n*)' (* (& 3o&+4 $$ -)d$+&+$ 1IGMB2 (cest sistem de monitorizare s-a organizat 0n paralel cu GEMS iar obiectul lor de acti*itate a fost deseori acela3i deoarece s-a considerat c deteriorarea mediului este numai rezultatul polurii! Sistemul IGMB e*iden#iaz at4t poluarea transfrontalier c4t 3i efectele polurii la ni*el local 3i regional! #.#.5. S$0*)-+& d) $nfo -(6$$ INFOTERRA

:entru realizarea unui sc.imb permanent de date colectate la ni*el local< regional sau global s-a realizat un sistem general de stocare a datelor 3i utilizare a lor 0n scopul protec#iei mediului< sistem numit I$%O&E''(< la care a aderat 3i 'om4nia 0n anul //1! @lterior s-au creat 3i alte bnci de date specializate pe domenii concrete! :rezentm mai 8os c4te*a dintre acestea 3i domeniile din care adun date> (-9art D se ocup cu cartarea speciilor prote8ate? (&FI$S D sistemul de cartare a terenurilor? B(:Mo$ D re#eaua de baz a monitorizrii polurii aerului? B-9art D cartarea biotopilor? BIS- sistemul de informare asupra calit#ii solurilor? 9O'I$E D sistemul de coordonare a informa#iilor pri*ind mediul 0ncon8urtor? E-F(& D controlul emisiilor? E$'E: D proiecte de cercetare a mediului 0ncon8urtor? G'I6 D resursele globale? GI6(B( D banca de date .idrologice? I':&9 D registrul interna#ional pri*ind substan#ele c.imice poten#ial toBice? M- SI'E& D cadastrul surselor de emisie? 6@6(B D monitoringul fizico-c.imic 3i biologic a lacurilor alpine? SMOG D sistemul de date asupra smogului? H($ D sistemul de control al apelor? H(% D sistemul de control al pdurilor? #.!. Mon$*o $n'+& )'$on(& Monitoringul ecologic +integrat la ni*el regional se organizeaz 0n anumite zone periclitate sau de interes deosebit pentru un numr redus de #ri! (cest sistem de monitorizare se organizeaz pe baz de 0n#elegeri bilaterale sau multilaterale< are un centru comun de stocare a informa#iilor! %ormele< te.nicile de prele*are< prelucrare 3i transmitere a datelor se stabilesc prin consens de #rile participante< #in4nd seam de reglementrile interna#ionale 0n domeniu sau pot stabili anumi#i parametri specifici! :rezentm mai 8os c4te*a acorduri regionale 0n domeniul protec#iei mediului 3i #rile participante la aceste 0n#elegeri> Monitoringul ecologic al Mrii Baltice D participan#i> 'usia< %inlanda< Suedia< 6anemarca< Germania< :olonia< 2ituania< 2etonia< Estonia! Monitoringul ecologic al Mrii Negre D participan#i> 'om4nia< Bulgaria< &urcia< Gruzia< (rmenia< @craina< Moldo*a? Monitoringul ecologic al Mrii Mediterane D participan#i> toate #rile ri*erane bazinului mediteranean? Programul european de monitoring al mediului nconjurtor (EMEP) D participan#i> toate #rile europene? #.5. Mon$*o $n'+& &o,(& Monitoringul local se realizeaz la ni*el de #ar 3i const 0n realizarea unei re#ele compleBe de supra*eg.ere a factorilor de mediu de pe teritoriul acelei #ri! =n 'om4nia< organizarea Sistemului de monitoring integrat al mediului (SMI') a 0nceput 0n //1< c4nd 0n cadrul Ministerului Mediului s-a creat o 6irec#ie de control a

calit#ii mediului care a a*ut ca principal obiecti* realizarea unui monitoring integrat 0n #ara noastr 3i conectarea lui la sistemul mondial (GEMS)! =n prima faz ( // - //5) s-a definiti*at programul na#ional de monitoring< s-a format personalul de lucru 3i s-a dotat cu aparatur unit#ile de monitorizare! =n etapa a doua ( //"- //4)< au fost definiti*ate metodele de lucru< s-a stabilit aparatura de msur 3i control necesar< s-a procurat 3i a fost pus 0n eBploatare! =n etapa a treia< 0nceput 0n //)< a 0nceput supra*eg.erea mediului 0n cadrul unui sistem de monitoring integrat< bine organizat< cu analize periodice! Bazele sistemului au fost puse de Institutul de 9ercetri pentru Ingineria Mediului 3i este 0n plin desf3urare 3i perfec#ionare! Monitoringul ecologic integrat s-a realizat prin dou 0$0*)-) d) &+, +> monitoringul de fond al calit#ii mediului 3i monitoringul polurii! Mon$*o $n'+& 3)n* + ,on* o&+& d) fond (& ,(&$*46$$ -)d$+&+$ s-a realizat 0n patru etape! =n rima etap s-a fcut o in*entariere a informa#iilor legate de zona 0n care *a fi plasat sta#ia de fond prin cartografierea zonei< stabilirea structurii terenului< modul de folosin# a acestuia< calitatea recoltelor< modul de administrare a fertilizan#ilor 3i pesticidelor! S-au fcut analizele meteorologice 3i .idrologice< s-a fcut in*entarul floristic 3i faunistic 0n *ederea depistrii speciilor rare sau pe cale de dispari#ie! =n etapa a doua< din datele acumulate s-au selectat elementele c.eie care *or fi utilizate 0n monitorizarea de fond< speciile care se do*edesc indicatoare ale procesului de poluare< at4t slbatice c4t 3i cele cu *aloare economic (specii domestice de animale sau specii 3i soiuri culti*ate de plante)! =n aceast etap se selecteaz parametrii geofizici 3i geoc.imici specifici< se utilizeaz elemente trasoare retroacti*e pentru e*iden#ierea circuitului unor substan#e biogene sau a unor poluan#i 0n ap< sol sau corpul *ie#uitoarelor! =n etapa a treia are loc organizarea 3i desf3urarea obser*a#iilor! Se str4ng date din teren< se clasific< se introduc 3i al#i parametri ce trebuie in*estiga#i< dac necesit#ile o cer! :relucrarea probelor se face cu mare precizie respect4ndu-se o periodicitate strict! =n cazul unor fenomene neobi3nuite< naturale (alunecri de teren< secete prelungite< inunda#ii< etc!) sau antropice (poluri accidentale ce declan3eaz catastrofe ecologice) se fac 3i msurtori suplimentare< neperiodice! Etapa a patra este cea de centralizare< sistematizare< conser*are 3i prelucrare a datelor ob#inute prin msurtori directe 0n teren! =n sta#ia de control are loc str4ngerea datelor< interconectarea 3i compararea datelor 3i informa#iilor ob#inute de diferi#i speciali3ti< 0nlturarea erorilor 3i controlul modului 0n care se desf3oar monitoringul! 6atele acumulate de sta#iile de control de fond a calit#ii mediului sunt transmise sta#iilor centrale de control zonal al calit#ii mediului< unde se realizeaz sintezele< se *erific 3i se compar datele sta#iilor 0n*ecinate! Informa#iile prelucrate de sta#iile centrale de control zonal al calit#ii mediului permit e*iden#ierea la ni*el zonal 3i regional a unor aspecte greu de decelat la ni*el local (efectul polurii transfrontaliere< efectele ploilor acide) sau e*iden#iaz efectele unor fenomene naturale (erup#ii *ulcanice) sau a unor accidente (eBplozii nucleare< de*ersri accidentale de poluan#i 0n aer sau ape) care au a*ut loc departe de sta#iile de fond locale! :rin sc.imbul de informa#ii la ni*el interna#ional se realizeaz sinteze de date care permit aprecierea strii mediului la ni*el global! :e baza datelor str4nse se 0ntocme3te un model de stare a zonei respecti*e care permite elaborarea unor prognoze 3i stabilirea tendin#elor de e*olu#ie a zonei pe un termen mai scurt sau mai lung! Mon$*o $n'+& 3)n* + ,on* o&+& 3o&+4 $$ 7$ 3o&+(n6$&o se realizeaz 0n zona surselor de poluare 3i controleaz emisiile (eliminarea 0n aer a polua#ilor cu o anumit intensitate) 3i imisiilor (ptrunderea 3i difuzia substan#elor poluante 0ntr-un *olum de aer sau de ap)! (ceste sta#ii de monitorizare sunt amplasate 0n punctele ma8ore de poluare 3i urmresc cantit#ile de poluan#i e*acuate 0n mediu< modul de difuzie 0n ap< aer 3i sol< modul de

neutralizare a poluan#ilor 0n mediu< dar 3i efectele acestora asupra *ie#uitoarelor< acumularea 0n biomasa organismelor< concentrarea 0n lungul lan#urilor trofice< etc! :entru e*iden#ierea eBtinderii gradului de poluare de la o surs ma8or< sta#iile de monitorizare pot fi amplasate la distan#e mai mari de aceste surse< urmrindu-se aceea3i parametri ca la sta#iile din imediata *ecintate a surselor de poluare! :entru e*iden#ierea unei stri reale a unei zone 0n pri*in#a e*olu#iei factorilor de mediu< se face o corelare a datelor de la sta#iile de fond cu cele care controleaz strict poluarea 3i poluan#ii! :rin conectarea sistemelor na#ionale da monitoring la sistemul interna#ional se realizeaz o *iziune global asupra strii mediului< se stabilesc corela#iile 0ntre cauzele 3i efectele pe care acestea le genereaz! !. O%$),*$/)&) -on$*o $n'+&+$ ),o&o'$, 8 $n*)' (* Monitoringul ecologic + integrat are ca scop ob#inerea unei imagini de ansamblu asupra stadiului calit#ii mediului< la un moment dat< 3i al e*olu#iei lui pe cele dou componente de baz< mediul abiotic 3i biotic< 0n interconeBiunea lor (Godeanu< //7)! Obiecti*ele Monitoringul ecologic + integrat pot a*ea caracter general< pot fi specifice 3i prospecti*e! O%$),*$/)&) ,+ ,( (,*) ')n) (& ale monitoringului ecologic sunt> integrarea supra*eg.erii factorilor de mediu 0ntr-un fluB controlabil de informa#ii? ob#inerea de date pentru caracterizarea calit#ii factorilor de mediu< a coneBiunii dintre parametri 3i a tendin#elor de e*olu#ie 0n timp 3i spa#iu? e*iden#ierea urgen#elor 0n degradarea mediului 3i stabilirea priorit#ilor? elaborarea solu#iilor te.nice 3i adoptarea deciziilor ce se iau 0n situa#ii normale 3i eBcep#ionale? controlul efectelor aplicrii de msuri de protec#ia mediului 3i rea8ustarea lor 0n raport cu realitatea 3i obiecti*ele propuse? proiectarea programelor de management? e*aluarea eficien#ei institu#iilor ce se ocup de protec#ia mediului 3i a programelor de pre*enire? asigurarea sc.imbului interna#ional de informa#ii pri*ind starea mediului! O%$),*$/)&) ,+ ,( (,*) 03),$f$, ale monitoringului ecologic pot fi> realizarea monitoringului de transport al poluan#ilor (estimarea emisiilor< intrrilor< modalit#ilor de transfer a poluan#ilor< etc!)? realizarea monitoringului concentra#iei de poluan#i (situa#ia poluan#ilor la ni*el de fond< 0nscrierea concentra#iilor 0n limite admisibile< e*olu#ia 0n timp a concentra#iei poluan#ilor< etc!)? realizarea monitoringului biologic de detaliu (precizarea biocenozelor specifice 3i a dinamicii lor< stabilirea parametrilor func#ionali ai biocenozelor< e*iden#ierea e*olu#iei 3i strii ec.ilibrelor ecologice< precizarea gradului de rezisten# a ecosistemului la factori perturbatori< etc!)! O%$),*$/)&) ,+ ,( (,*) 3 o03),*$/ constau 0n realizarea de modele ale situa#iei eBistente 3i precizarea unor alternati*e 0n acti*itatea de protec#ia mediului< controlul calit#ii mediului 0n *ariantele aplicate< controlul mediului 0n care se realizeaz modelul (dac modelul este *iabil 3i 0n situa#ia dat func#ioneaz sistemul de feed-bacE)! 5. Mod(&$*46$ d) )(&$.( ) ( -on$*o $.4 $$ -)d$+&+$

Supra*eg.erea calit#ii mediului 0ncon8urtor poate fi fcut prin determinarea unor parametri fizico-c.imici sau prin determinarea unor parametri biologici! =n func#ie de mi8loacele utilizate se poate deosebi un monitoring fizico-c.imic 3i unul biologic! 5.#. Mon$*o $n'+& f$.$,o9,:$-$, Mon$*o $n'+& f$.$,o9,:$-$, este un sistem de obser*a#ii a mediului abiotic prin determinarea modificrilor fizice 3i c.imice ce sur*in 0n urma inter*en#iilor antropice! (cest tip de monitorizare are 0n *edere urmrirea parametrilor fizici< c.imici< climatici< pedologici ai atmosferei< .idrosferei 3i litosferei< cu mi8loace mai simple sau mai compleBe de analiz< efectuat de un numr relati* redus de speciali3ti! 5.!. Mon$*o $n'+& %$o&o'$, Mon$*o $n'+& %$o&o'$, este sistemul de obser*a#ii< aprecieri 3i prognoze ale tuturor sc.imbrilor constatate 0n lumea *ie sub ac#iunea unor factori naturali sau antropici prin intermediul biosistemelor! @rmrirea cantitati* 3i calitati* a di*erselor ni*ele de organizare a *iului d posibilitatea unei aprecieri reale 3i compleBe a impactului asupra mediului< a modului 0n care omul< prin toate acti*it#ile sale< modific ec.ilibrele din natur! :entru realizarea monitoringului biologic este ne*oie de speciali3ti din diferite ramuri ale biologiei< deoarece specializrile sunt foarte 0nguste 3i un biolog nu poate fi 0n acela3i timp 3i bioc.imist 3i taBonomist sau fiziolog! Sistemele *ii utilizate 0n monitoringul ecologic trebuie s 0ndeplineasc dou condi#ii de baz> s prezinte o mare sensibilitate fa# de modificarea mediului 0ncon8urtor 3i s reflecte starea general a mediului 0n condi#iile fluctua#iilor permanente ale factorilor de mediu! @tilizarea monitoringului biologic 0n cadrul general al monitoringului ecologic poate s pun 0n e*iden# anumite modificri ale mediului care nu pot fi cuantificate numai de metodele fizice 3i c.imice de analiz> - impactul poluan#ilor asupra sistemelor *ii? - sc.imbrile aprute 0n producti*itatea ecosistemelor< macroecosistemelor 3i ecosferei? - dep3irea limitelor suportabile de ctre organisme prin apari#ia unor modificri fiziologice< morfologice sau genetice la organismele *ii? - a*ertizarea 0n cazul scderii biodi*ersit#ii? - sesizarea unor procese care se desf3oar 0n perioade lungi de timp (succesiuni popula#ionale< fitocenologice)? - analiza unor fenomene mai rare precum perturbrile determinate de foc< de in*azia unor duntori sau de migra#ia unor animale? - analiza unor fenomene compleBe precum rela#iile *iu-ne*iu la ni*elul ecosistemului sau a ecosferei! @niunea Interna#ional a Atiin#elor Biologice a trasat urmtoarele d$ ),6$$ d) &+, + 0n cadrul monitoringului biologic> - 0ncura8area corpului 3tiin#ific la ni*el na#ional 3i interna#ional pentru a dez*olta 3i aplica metode pentru e*iden#ierea sc.imbrilor mediului 0ncon8urtor? - promo*area cooperrii interna#ionale 3i interdisciplinare 0n standardizarea metodelor biologice? - 0ncura8area sc.imburilor de rezultate 0ntre laboratoarele de cercetri la ni*el global!

5.!.#. N$/)&) d) &+, + ;n -on$*o $n'+& %$o&o'$, Monitoringul biologic se poate realiza la diferite n$/)&) d) &+, +> regional< ecosistemic sau pe principalele subcomponente *ii ale ecosistemului! Mon$*o $n'+& %$o&o'$, )'$on(& urmre3te structura componentelor *ii la ni*el de macroecosisteme < eBisten#a unor anomalii la ni*elul acestora precum dobor4turi de *4nt 0n ecosistemele forestiere< atacuri de duntori< apari#ia 3i e*olu#ia procesului de eutrofizare 0n bazinele ac*atice! Obser*a#iile se fac periodic< la 5-5 ani sau anual 0n cazul constatrii unor anomalii sau de reducere a biodi*ersit#ii! Mon$*o $n'+& %$o&o'$, ),o0$0*)-$, urmre3te e*iden#ierea modificrilor 0n structura 3i func#ionarea ecosistemelor< distribu#ia ni*elelor de *egeta#ie< produc#ie< producti*itate< *iteza succesiunilor< etc! Mon$*o $n'+& %$o&o'$, 3) 0+%,o-3on)n*) /$$ (&) ),o0$0*)-+&+$ const 0n e*iden#ierea acti*it#ii biologice a solului< *egeta#iei< planctonului 3i bentosului< studii pe grupe de plante (mu3c.i< lic.eni< fanerogame) 3i animale (zoocenoze de insecte< *ertebrate< etc)! 5.!.!. T$3+ $ d) (,*$/$*46$ ;n -on$*o $n'+& %$o&o'$, =n monitoringul biologic se disting trei tipuri de acti*it#i> de informare timpurie< de diagnosticare 3i de prognoz! <n -on$*o $n'+& %$o&o'$, d) $nfo -( ) *$-3+ $) se urmre3te starea general a unor organisme bioindicatoare< perturbarea ciclurilor biologice sau a dez*oltrii lor sub ac#iunea factorilor de mediu! 9riteriile pe care se lucreaz sunt> bioc.imic< fiziologic< patologic< etologic 3i prin bioteste! Organismele indicatoare alese trebuie s reac#ioneze rapid la sc.imbrile de mediu< metodele de lucru s fie simple< u3or 3i rapid de realizat! :arametri biologici trebuie stabili#i pe baza legturii cauz-efect! 9ele mai utilizate teste 0n informarea timpurie sunt testele de toBicitate efectuate pe bacterii< ciuperci< alge< macrofite ac*atice< ne*ertebrate ac*atice< pe3ti! Mon$*o $n'+& %$o&o'$, d) d$('no0*$,( ) se bazeaz pe determinarea concentra#iei substan#elor toBice 0n diferitele componente ale mediului biotic< se studiaz transferul substan#elor toBice 0n lan#urile trofice 0n condi#ii de laborator 3i 0n mediul natural< se determin *iteza de acumulare 3i eliminare a substan#elor toBice! Organismele bioindicatoare selectate pentru monitoringul biologic de diagnosticare trebuie s 0ndeplineasc urmtoarele condi#ii> - s fie bioacumulatori puternici? - acumularea poluan#ilor p4n la un anumit ni*el s nu pro*oace moartea organismelor? - numrul de indi*izi lua#i 0n studiu< care se eBtrag din popula#ie s nu afecteze ansamblul popula#iei? - speciile alese s aib o durat de *ia# de peste 5 ani? - dimensiunile organismelor s fie suficient de mari pentru a permite prele*area de #esuturi pentru analize? - s manifeste stabilitate fa# de oscila#iile naturale ale mediului? - s poat fi colectate u3or din mediu natural dar s triasc 3i 0n condi#ii de laborator? - s se poat stabili cu eBactitate capacitatea de bioacumulare fa# de *alorile din mediu! Mon$*o $n'+& %$o&o'$, d) 3 o'no.4 se realizeaz prin teste de ecotoBicologie care permit aprecierea calit#ii mediului 0n func#ie de reac#ia unor organisme test ( alge< dafnii< pe3ti< etc!)! :rin aceste teste se apreciaz modificrile etologice< fiziologice sau mortalitatea organismelor testate sub ac#iunea unor doze diferite de poluan#i! (ceste teste cuprind> - studiul legturii doz-efect pe organismul testat?

- studiul pragului de abatere de la norm ( rapid< semirapid< cronic)? - studiul mecanismului de intoBicare 3i dezintoBicare? &estele de monitoring biologic de prognoz pot fi efectuate 3i pe ecosisteme simplificate< modelate 0n laborator sau pe por#iuni izolate din ecosistemele naturale! (ceste modele eBperimentale trebuie s e*iden#ieze rapid perturbrile de ec.ilibru din ecosistemele naturale! &estele trebuie s imite procesele biotice 3i abiotice care au loc 0n condi#ii naturale iar rezultatele pot fi eBtrapolate< cu precau#ie< proceselor ce au loc 0n ecosistemele naturale! 5.!.5. O '(n$0-) +*$&$.(*) ;n -on$*o $n'+& %$o&o'$, Organismele utilizate ca indicatori 0n monitoringul biologic trebuie s 0ndeplineasc urmtoarele condi#ii generale> - s fie capabile s reac#ioneze rapid la modificri ale mediului ambiant< reac#iile acestora s poat fi msurate u3or< rapid iar rezultatele s fie semnificati*e? - modificrile constatate trebuie s fie eBacte< adec*ate 3i reproductibile eBperimental? - reac#iile aprute s permit aprecieri cantitati*e 0n *ederea prelucrrilor matematice 3i corelrii cu *alorile altor parametri msurabili din mediu? - gradul de eroare< comparati* cu a altor parametri< s fie sub 51I< aceast fluctua#ie 0ncadr4ndu-se 0n *ariabilitatea indi*idual specific organismelor *ii! =n monitoringul biologic sunt utilizate ca instrumente de lucru organismele indicatoare< organismele bioacumulatoare 3i calcularea unor indici ecologici! O '(n$0-)&) $nd$,(*o( ) ( bioindicatorii ) sunt organisme cu o sensibilitate ridicat fa# de anumi#i poluan#i< la anumi#i factori de stres sau care manifest preferin#e nete pentru eBisten#a 0n mediu a anumitor substan#e! (ceste organisme pot fi utilizate ca indicatori ai calit#ii mediului pe o perioad mai 0ndelungat sau pot fi folosite ca biosenzori datorit capacit#ii lor de a sesiza modificrile bru3te aprute 0n mediu! (precierea gradului de impurificare a apelor cu substan#e organice fermentascibile se face prin aplicarea 0$0*)-+&+$ 0(3 o%$$&or a lui FolEJitz 3i Marson ( /1,) pe baza prezen#ei unor specii indicatoare< astfel> - pentru (3)&) o&$'o0(3 o%) speciile indicatoare sunt algele planctonice Melosira italica, Draparnaldia glomerata,cladocerul Daphnia longispina, molusca Dreissena polimorpha< specii de pe3ti precum pstr*ul< cleanul< cega? - pentru (3)&) K -).o0(3 o%) speciile indicatoare sunt algele Melosira varians, Spirogyra crassa, osmarium !otritys" - pentru (3)&) = -).o0(3 o%) specii indicatoare sunt fungi precum Mucor< alga albastr #scillatoria< protozoarele Euglena viridis, Stentor coeruleus< molusca Spherium corneum? - pentru (3)&) 3o&$0(3 o%)< puternic poluate cu substan#e organice< speciile indicatoare sunt bacteria Sphaerotilus natans< alga Polytoma uvela< ciliatele Paramecium 3i $orticella putrida< oligoc.etul %u!i&e'< lar*ele dipterului Eristalis tena'( 2ic.enii )snea, Parmelia 3i al#ii manifest o sensibilitate deosebit la poluarea atmosferic < fiind considera#i indicatori ai oBizilor de sulf! 6iferite specii de plante pot fi indicatoare ale unor modificri de origine antropic sau natural a mediului< de eBemplu> - speciile ruderale Polygonum aviculare, Poa annua sunt indicatoare de terenuri antropizate? - unele specii de *ume' +i )rtica dioica indic terenuri pe care s-au acumulat cantit#i mari de de8ec#ii animaliere? - speciile genurilor Salicornia, Suaeda, Statice gmelini sunt indicatori de soluri srturate? - speciile de Phragmites, Scirpus, ,uncus, are' indic eBces de umiditate?

speciile -grostis stoloni&era +i Melandrium indic soluri bogate 0n cupru? specia %ussilago &ar&ara este indicatoare de soluri bogate 0n plumb! %olosirea organismelor *egetale 3i animale ca %$o0)n.o $ 0n detectarea unor modificri bru3te ale calit#ii mediului a aprut 0n ultimele decenii! (lgele *erzi din genurile Scenedesmus 3i hlorella sunt utilizate 0n sesizarea unor modificri rapide ale propriet#ilor abiotice ale mediului ac*atic ce apar datorit ptrunderii accidentale a unor substan#e toBice! %olosirea acestor alge ca biosenzori se bazeaz pe msurarea cantit#ii de oBigen produs prin fotosintez 3i pe determinarea con#inutului de clorofil msurat 0n lumin fluorescent! (lgele utilizate ca biosenzori sunt culti*ate 0n *ase cilindrice< luminate uniform iar apa este #inut permanent 0n mi3care cu a8utorul unui agitator magnetic! :entru intensificarea procesului de fotosintez se introduce 9O5 dispersat sub form de bule fine! =n *asele de eBperiment sunt amplasa#i electrozi care dozeaz continuu temperatura 3i concentra#ia oBigenului! :rintr-un sistem automat< la fiecare "1 de minute< se introduce 0n *ase o anumit cantitate de ap din r4ul monitorizat< paralel cu e*acuarea aceleia3i cantit#i de ap! =n cazul 0n care apa introdus din r4u con#ine anumite substan#e toBice (0n special metale grele 3i pesticide)< procesul de fotosintez este 0ncetinit sau se opre3te 3i drept consecin# scade cantitatea de oBigen dizol*at 0n apa din *asele de cultur 3i se reduce cantitatea de clorofil! 6urata unei analize este de ) minute< msurtorile efectu4ndu-se la fiecare "1 de minute! Modificrile concentra#ie oBigenului 3i a con#inutului de clorofil se transmit unui calculator care a*ertizeaz operatorul de cele constatate! Imediat se iau probe din r4u pentru identificarea substan#elor toBice din ap (Mennsc.emEe L Mesen< //")! =n monitorizarea mediului ac*atic pot fi utiliza#i ca biosenzori 3i diferite specii de bacterii< 0n special cele bioluminiscente! Metoda se bazeaz pe determinarea *itezei de 0nmul#ire a bacteriilor! =n condi#ii normale ele se 0nmul#esc eBponen#ial< 0ntr-un ritm bine determinat! 6ac 0n mediu de cultur ptrund diferite substan#e toBice< *iteza de 0nmul#ire scade sau se opre3te! $umrarea bacteriilor bioluminiscente se face automat! 6up o incubare de 51-"1 de minute< ele sunt numrate 0n lumin fluorescent! :rele*area probelor de ap< introducerea 0n mediu nutriti* 3i citirea bioluminiscen#ei bacteriilor se fac automat< datele sunt preluate de un calculator 3i transpuse grafic! 94nd multiplicarea bacteriilor scade la 1I din *aloarea normal< se declan3eaz un semnal sonor care a*ertizeaz operatorul de modificrile produse (S! Godeanu< //,)! @tilizarea pe3tilor ca biosenzori pentru urmrirea modificrilor aprute 0n mediu ac*atic se bazeaz pe sc.imbarea comportamentului acestora 0n momentul ptrunderii unor substan#e toBice 0n ap! (cestea ac#ioneaz cu precdere la ni*elul mucoasei bran.iale< bloc4nd trecerea oBigenului din ap 0n s4nge! (nimalul 0ncearc s contracareze acest proces de asfiBie ini#ial prin intensificarea mi3crilor respiratorii< apoi de*ine agitat< se deplaseaz rapid< cu z*4cnituri! 6ac substan#ele toBice sunt 0n concentra#ie mare< pe3tele iese la suprafa#a apei 3i 0ng.ite aer! &reptat< mi3crile pe3telui de*in tot mai dezordonate< 03i pierde ec.ilibrul< cade pe fundul apei< mai 0nt4i pe burt apoi pe o latur 3i 0n cele din urm moare! :ornind de la aceste modificri de comportament ale pe3tilor sub ac#iunea substan#elor toBice din ap< s-a elaborat un sistem de urmrire< detectare 3i 0nregistrare a mi3crilor acestora! 'eac#iile pe3tilor sunt 0nregistrate sub form de semnale electrice! 9a biosenzori se utilizeaz puiet de pstr*< crap sau caras< 0n func#ie de tipul de ecosistem monitorizat! Incinta eBperimental este asemntoare unui ac*ariu< 0n care intr permanent un curent slab de ap din r4u! 9amera de testare este pre*zut la suprafa#a apei 3i pe fund cu c4te o sit metalic cu oc.iuri rare iar pere#ii afla#i 0n sensul de scurgere sunt bara#i cu c4te un grila8! Sitele 3i grila8ele sunt cuplate la un generator de curent electric slab! =n momentul 0n care pe3tii ating sitele sau grila8ele se produc scurtcircuite care sunt 0nregistrate de un dispoziti* special (separat pentru grila8e< separat pentru site)! 6ispoziti*ul 0nregistreaz
-

grafic orice scurtcircuitare produs 0n camera de testare< at4t pentru site c4t 3i pentru grila8e 3i semnalizeaz acustic orice atingere a acestora (Mustel< /,7)! (tunci c4nd 0n apa care intr 0n camera de testare apare o substan# toBic pe3tii de*in agita#i! (ting mai frec*ent ca de obicei sitele 3i grila8ele laterale 3i de pe fundul incintei< 0ncearc s 0ng.it aer de la suprafa# 3i ating sita de aici< 03i pierd ec.ilibrul 3i se lipesc de sita de la e*acuare 3i 0n cele din urm cad pe fund 3i mor! =n func#ie de *iteza cu care reac#ioneaz pe3tii 3i de timpul 0n care se deterioreaz acti*itatea lor locomotorie se poate stabili intensitatea procesului de intoBicare! (mplitudinea reac#iilor depinde de specia de pe3te< de *4rst 3i de starea lor fiziologic! 6eterminarea naturii substan#ei toBice 3i a concentra#iei ei se face prin analize c.imice ulterioare! (stfel de instala#ii de control sunt folosite 0n monitorizarea calit#ii r4ului 'in< 0n apropierea ora3ului 6Nsseldorf< pe o por#iune de circa 51 Fm< unde sunt amplasate , sta#ii de semnalizare care transmit rezultatele la o sta#ie central! &ot pentru monitorizarea calit#ii apei pot fi folosite ca biosenzori dafniile< care sunt mult mai sensibile dec4t pe3tii 3i sesizeaz prezen#a substan#elor toBice 0n ap mult mai rapid! (paratura de control 3i 0nregistrare este asemntoare cu cea de la pe3ti< cu diferen#a c grila8ele metalice sunt amplasate numai pe fundul bazinului! 6ac apa care intr 0n incinta eBperimental con#ine substan#e toBice< ritmul de mi3care a antenelor se reduce< animalele coboar spre partea inferioar a bazinului< ating grila8ul 3i produc scurtcircuite care se 0nregistreaz grafic! 2a toBicitate mai mare animalele mor pe fundul incintei< se depun pe grila8ul metalic 3i se porne3te un semnal sonor care a*ertizeaz operatorul de prezen#a substan#elor toBice 0n apa r4ului! O '(n$0-)&) %$o(,+-+&(*o( ) sunt organisme *egetale 3i animale care au capacitatea de a eBtrage din mediu 3i concentra 0n biomasa proprie diferi#i poluan#i< ac#ion4nd ca ade*ra#i concentratori biologici! '4mele pot acumula 0n organismul lor concentra#ii de 66& de zeci de ori mai mari dec4t cea eBistent 0n .umusul din sol! Molusca bi*al* rassostrea virginica poate concentra 0n organism 66& 0n propor#ie de 71 111 de ori mai mare dec4t 0n apa 0n care trie3te! 2a organismele bioacumulatoare analizele se fac 0ndeosebi asupra #esuturilor de acumulare sau stocare< cum sunt #esutul lemnos< rdcinile 3i rizomii la plante< #esutul osos< gras 3i ner*os de la animale! :rocesul de bioacumulare este mai intens la organismele aflate la ni*ele trofice superioare! 6e eBemplu< fosforul radioacti* din ap se concentreaz de 111 de ori 0n fitoplancton< de 5 111 de ori 0n pe3ti 3i de peste 11 111 de ori 0n psrile i.tiofage! 6in prelucrarea datelor ob#inute 0n monitoringul biologic pot fi calcula#i anumi#i $nd$,$ ),o&o'$,$ care permit e*iden#ierea unor stri globale< pe fondul permanentelor fluctua#ii pe care le manifest *iul! (ce3ti indicatori permit cuantificarea situa#iei reale la un moment dat dar 3i efectuarea de prognoze pe termen mediu 3i lung! Ei se preteaz la prelucrri matematice 3i sunt u3or de coraborat cu al#i parametri msura#i 0n cadrul monitoringului ecologic! :rezentm mai 8os principalii parametri ecologici recomanda#i de speciali3tii rom4ni 0n monitoringul ecologic> A. P)n* + -)d$+& (,/(*$, productori primari - biomasa? - respira#ia? - produc#ia primar brut 3i net? - clorofila a? - &estul (G:( (lgal GroJt. :otential)?

"

indicatori sintetici ($Cgaard< &rop.ic State IndeB)!

consumatori biomasa? abunden#a? dominan#a? di*ersitatea? ec.itabilitatea? - raportul 9 +95! -

degradatori germeni .eterotrofi totali aerobi la 55O9? germeni .eterotrofi totali anaerobi la 55O9? raportul Germeni totali + Germeni anaerobi? coliformi totali!

P)n* + -)d$+& *) )0* + productori primari - popula#iile dominante? - biomasa? - produc#ia anual? - con#inutul 0n pigmen#i asimilatori? - indicele de troficitate? consumatori

biomasa? densitatea? di*ersitatea? constan#a? indicele de semnifica#ie ecologic? rapoarte ( fitofagi + carni*ore? acarieni +colembole)? - respira#ie global? - acti*itate enzimatic> ( de.idrogenaza? fosfataza? catalaza? indicatorul enzimatic global)?

degradatori

P)n*

+ -)d$+ 0+%*) (n biomasa? dominan#a? di*ersitatea!

5.5. Mon$*o $.( )( 3 o03),*$/4 ( $:*$of(+n)$ Monitorizarea prospecti* a i.tiofaunei are ca scop determinarea structurii specifice a i.tiocenozelor prin utilizarea unor metode calitati*e(stabilirea structurii pe specii) 3i cantitati*e(determinarea stocului numeric 3i gra*imetric< calcularea indicelui de integritate biologic< etc!)! :entru o monitorizare eBact< care s reflecte situa#ia concret din teren trebuie 0ndeplinite c4te*a condi#ii indispensabile legate de>

- criteriile de e*aluare? - metodologia de in*estigare utilizat? - ni*elul 3i eBtinderea acestor in*estiga#ii! Este absolut necesar ca in aceste in*estiga#i s realizm o asigurare statistic semnificati* a rezultatelor ob#inute< prin> - utilizarea de metode de in*estiga#ie cantitati*e a popula#iilor de pe3ti? - cre3terea numrului punctelor de colectare 3i cre3terea frec*en#ei colectrilor? - utilizarea unor metode de colectare care s asigure o captur adec*at at4t din punct de *edere cantitati* (colectarea unui numr minim de e3antioane - peste ,1 - 11 eB!) dar 3i calitati* (colectarea tuturor speciilor eBistente 0n punctul de colectare)? - e*aluarea situa#iei i.tiocenozei s se fac prin mai mul#i indici cantitati*i! Mod+& d) ,o&),*( ) a probelor este diferit 0n func#ie de tipul de ecosistem cercetat< astfel> - 0n ape curgtoare se recomand utilizarea electronarcozei care prezint a*anta8ul c nu omoar pe3tele iar colectarea este total 0n punctele de lucru? - 0n apele stagnante cu *olum 3i suprafa# mare (lacuri de bara8 3i acumulare< iazuri mari) se *or utiliza scule filtratoare acti*e (n*oade)< scule filtratoare pasi*e (setci) sau capcane (taliene< *4r3e)! $ea8unsul ma8or 0n utilizarea acestor metode const 0n dificultatea stabilirii stocului real de pe3ti! :entru aprecierea eBact a stocului de pe3ti dintr-un bazin ac*atic sunt necesare metode laborioase 3i complicate< cum ar fi metoda captur - marcare - recaptur sau metoda popula#iilor *irtuale! $umrul colectrilor trebuie s fie suficient de mare pentru o asigurare statistic a rezultatelor ( este bine ca acesta s dep3easc 55 - "1 de colectri) iar frec*en#a s fie de cel pu#in dou colectri pe an! @tilizarea acestor modalit#i de in*estigare 3i de prelucrare a datelor presupune eBisten#a unor ec.ipe de speciali3ti cu o pregtire corespunztoare! :entru o caracterizare eBact a unei comunit#i piscicole trebuie s se fac at4t aprecieri cantitati*e c4t 3i calitati*e care constau 0n calcularea stocului 3i biomasei c4t 3i 0n e*iden#ierea structurii asocia#iei piscicole! S*o,+& 7$ %$o-(0(. (bunden#a popula#iilor piscicole trebuie raportat la unitatea de suprafa# pentru a putea compara *alorile ob#inute la diferite tipuri de ecosisteme ac*atice< 0n perioade diferite! EBprimarea se face 0n eBemplare + m5 sau 0n grame + m5! etc! (ceste *alori se determin pentru fiecare specie 3i pe 0ntreaga i.tocenoz 0n punctele de colectare! S* +,*+ ( ,o-+n$*46$&o 3$0,$,o&) se determin prin calcularea unor indici ecologici uzuali cum sunt> - abunden#a absolut (()? constan#a ( 9 )? dominan#a (6)? di*ersitatea? semnifica#ia ecologic (H)! A%+nd)n6( n+-) $,4 reprezint raportul procentual dintre speciile de pe3ti eBistente 0n prob< din punct de *edere numeric! Se calculeaz raport4nd procentual numrul de indi*izi al unui grup taBonomic la numrul total de indi*izi dintr-o prob! 6in punct de *edere al abunden#ei speciile pot fi foarte abundente< abundente< relati* rare sau rare! A%+nd)n6( %$o-(0)$ reprezint procentual biomasa unei specii ( grup sistematic) raportat la biomasa celorlalte specii din prob! F ),/)n6( 1F2 indic numrul de probe 0n care se gse3te o specie< 0n raport cu numrul total de probe! Se calculeaz dup formula> P

F > 999 ?#"" unde > P* : P numrul de probe 0n care se gse3te specia? :t P numrul total de probe analizate? Con0*(n6( 1C2 eBprim 0n procente gradul de frec*en# a speciilor< potri*it raporturilor> % Q 51 - specii constante? % P 55 D51 D specii accesorii? % R 55 - specii accidentale? Do-$n(n6( 1D2 indic 0n ce rela#ie se gse3te o specie dat fa# de numrul total de pe3ti din i.tiocenoz! Se determin dup rela#ia> nA D > 9999 ? #"" unde> N n( P numrul total de indi*izi din specia (? $ P numrul total de indi*izi din i.tiocenoz? =n func#ie de dominan# speciile pot fi> 6 S 1I - specii eudominante? 6 P 5< D 5 I - specii subdominante? 6P 5 D < I - specii recedente? 6 R I - specii subrecedente? Ind$,)&) d) 0)-n$f$,(6$) ),o&o'$,4 1@2 se calculeaz dup rela#ia> C?D @ > 9999999999 ? #"" unde 9 P constan#a? 6P dominan#a? #" """ =n func#ie de *aloarea indicelui de semnifica#ie ecologic (H) speciile de pe3ti din asocia#ie se 0mpart 0n> - specii conductoare (H5 S 51)? - specii caracteristice (dominante - indicatori) ( 1 R H5 R 51)? - specii complementare (0nso#itoare - dominante) (5 R H4 R 1)? - specii asociate (subdominante) ( R H" R 5)? - specii accidentale (1< R H5 R ) (H R 1< )? Ind$,)&) d) d$/) 0$*(*) sau indicele S.annon - Hea*er se calculeaz dup formula> . T = Pi ln Pi 0n care>
i= S

S - numrul de specii? :i - propor#ia de reprezentare a fiecrei specii? 9omisia European 9onsultati* pentru :escuit 0n (pele Interioare (EI%(9) recomand c 0n aprecierea impactului antropic asupra mediului ac*atic trebuie #inut cont de urmtoarele> - *ariabilitatea parametrilor fizici ai mediului 0n mod special 0ncrcarea cu pesticide a sedimentelor? - *ariabilitatea dinamicii popula#iilor piscicole< 0n mod special rata cre3terii 3i condi#ia corporal a pe3tilor? - e*olu#ia temporal a popula#iilor cu referiri speciale la distribu#ia spa#ial 3i structura pe *4rste? - abunden#a relati*< prezen#a sau absen#a diferitelor specii< prezen#a speciilor indicatoare? - indicii ce caracterizeaz structura comunit#ii< 0n special di*ersitatea speciilor bentofage?

indicii referitori la Usindromul general de stressV a 0ntregii comunit#i piscicole! Standardele nord - americane iau 0n considera#ie< la aprecierea structurii 3i compozi#iei unei popula#ii piscicole< urmtorii parametri> - compozi#ia bioc.imic a mu3c.ilor? - determinarea con#inutului de pesticide 3i metale grele din carcas? - calitatea organoleptic a carcasei pe3tilor? - factori de mediu limitati*i? - numrul indi*izilor colecta#i? - greutatea indi*idual *ie? - compozi#ia taBonomic (numr de specii)? - speciile indicatoare? - indicele de di*ersitate? :entru o caracterizare mai complet a popula#iilor piscicole in*estigate< pe l4ng indicatorii prezenta#i mai sus ar fi oportune 3i urmtoarele> - precizarea te.nicii de colectare adec*at tipului de bazin 3i compozi#iei specifice a popula#iei? - determinarea pe *4rste a popula#iilor piscicole 0n *ederea stabilirii ritmului de cre3tere? - realizarea de msurtori biometrice pentru a determina condi#ia fiziologic general 3i modul de dez*oltare a pe3tilor? - determinarea unor indici ce caracterizeaz dinamica popula#iilor 0n ansamblu< cum ar fi abunden#a< rata cre3terii biomasei< produc#ia 3i producti*itatea anual< ratele de mortalitate etc!? - pentru aprecierea strii de stres< se poate determina< pe l4ng acti*itatea .ormonal ((9&G) 3i ni*elul glicemiei 3i al colesterolului? - pentru asigurarea statistic a rezultatelor ob#inute este necesar s se realizeze o anumit frec*en# a prele*rilor de probe at4t 0n spa#iu c4t 3i 0n timp< #in4nd cont de caracteristicile ecologice ale speciilor ce compun popula#ia piscicol! C(&,+&( )( $nd$,)&+$ d) $n*)' $*(*) %$o&o'$,4 (IBI) ne d o imagine real asupra modificrilor sur*enite 0n structura 3i func#ionarea ecosistemelor ac*atice! 6up %ausc. ( //1) integritatea biologic const 0n W capacitatea unui mediu de a sus#ine 3i men#ine comunit#i integrate 3i adaptate de organisme< a*4nd o compozi#ie specific< o di*ersitate 3i o organizare func#ional comparabil cu cea a .abitatelor mai pu#in afectate W! :rin determinarea IBI poate fi cunoscut starea de sntate ca rezultat al interac#iunii organismelor cu mediul 3i cu restul organismelor *ii (plante< animale< microorganisme) ce formeaz acest ecosistem! Integritatea biologic este rezultatul interac#iunii mai multor grupe de factori *ariabili! (ce3tia< dup Farr 3i 6udleC( /, )< pot fi > - *ariabile fizico - c.imice ale mediului (temperatur< c.imism< etc!)? regimul .idrologic al apelor(suprafa#< ad4ncime< debit< *itez de curgere etc!)? natura 3i cantitatea resurselor energetice (intensitatea radia#iilor solare< produc#ia primar< aportul eBogen de materie organic< etc!)? structura .abitatului (natura fundului bazinului< *egeta#ia< etc!)? interac#iunile biologice dintre organismele prezente 0n ecosistem (.rnire< reproducere< parazitism< morbiditate< etc)! @tilizarea organismelor animale ca indicatori ai calit#ii mediului este practicat de mult timp! Se cunosc o serie de sisteme de apreciere a calit#ii apei prin utilizarea speciilor indicatoare< astfel> - indicele biotic &rent - 0n (nglia ( /)4)? - indicele biotic general francez - 0n %ran#a ( /,5)? - indicele biotic global D 0n %ran#a ( //5)?

- indicele biotic belgian D 0n Belgia ( /,")!

Singurul indice biotic care utilizeaz *ertebrate (pe3ti) este W $nd$,)&) %$o*$, (& $n*)' $*46$$ 3$0,$,o&) A introdus 0n anii /1 0n S@(! (*anta8ele utilizrii pe3tilor ca indicatori ecologici constau 0n> - prezen#a pe3tilor 0n toate .abitatele ac*atice (c.iar 3i 0n ape foarte puternic poluate)? - pe3tii formeaz popula#ii stabile cu fluctua#ii sezoniere reduse? - integreaz rspunsul altor compartimente din ecosistem prin pozi#ia lor 0n lan#urile trofice 3i durata mai mare de *ia# comparati* cu ne*ertebratele? - pe3tii sunt u3or de identificat 0n teren? - 0n compara#ie cu metodele c.imice care produc date multe dar informa#ii pu#ine< IBI ne d informa#ii ecologice multiple pri*ind modificrile structural - func#ionale induse< care permit luarea unor decizii corecte 3i rapide 0n reconstruc#ia ecologic! Metoda utilizat const 0n (n(&$.( 7$ ,+(n*$f$,( )( factorilor ce condi#ioneaz numrul< compozi#ia specific 3i abunden#a comunit#ilor de pe3ti neperturbate sau perturbate! Se apreciaz gradul de bonitate al i.tiocenozelor 0n punctele de colectare prin trei grupe de parametrii (&ab! "! !) > - numrul de specii 3i compozi#ia specific (cu 7 parametrii)? - compozi#ia trofic a i.tiocenozei (cu 4 parametrii)? - abunden#a< biomasa 3i starea de sntate a i.tiocenozei (cu 4 parametrii)! (ce3ti 5 parametrii pot fi puncta#i< 0n func#ie de situa#ia de la punctul de colectare cu 5 puncte pentru *alori optime< cu " puncte pentru *alori medii 3i cu punct pentru *alori slabe ! &ab! "! ! 9riterii pentru determinarea indicelui de integritate biologic (IBI) (adaptat dup Farr 3i colab!< /,)? Miller 6! 3i colab!< /,/) 9ategoria de parametri 9lasa de bonitare :arametri ! $r! total de specii (din cele eBistente) 5! $r! total de ciprinide (grup specii conductoare) "! $r! total salmonide 4! $r! total al celorlalte specii 5! $r! total specii auto.tone (nati*e) )! $r! specii introduse (aclimatizate) 7! &otal specii disprute ,! :ropor#ia speciilor zoobentofage /! :ropor#ia speciilor carni*ore 1! :ropor#ia speciilor carni*ore 3i zooplanctonofage ! :ropor#ia speciilor erbi*ore 3i detritofage 5! Biomas total (g + 11 mp) 5 S/1I abundent S45I S5I S51I S),I R I 1 sp! S45I S5I R51I R55I S 511 " 51 - /1I constant 51 - 45I - 5I 5 - 51I "5 - )7I - 1I 5- 5 sp 51 45I - 5I 51 - 45I 55 - 51I 511 - 511 R51I rar R51I R I R5I R"4I S 1I S5 sp R51I R I S45I S51I R511

9ompozi#ia 3i bog#ia 0n specii

9ompozi#ia trofic a popula#iilor

(bunden#a indi*idual 3i starea popula#iei

"! $r! total indi*izi (eB! + 11 mp din care 4! $umr .ibrizi 5! $r! indi*izi! cu anomalii< tumori 3i boli

0n func#ie de dimensiunea bazinului< a altor factori! S 11 eB 5 - 1 eB R5 eB 1I 1I 1- I 1- I I S I

:unctele ob#inute pentru fiecare parametru sunt adunate rezult4nd puncta8ul total al IBI! :uncta8ul se acord 3i 0n func#ie de mrimea ecosistemului (lacuri 3i r4uri mari< r4uri 3i p4raie< etc!)! =n func#ie de puncta8ul realizat< i.tiocenoza este 0ncadrat 0n una din cele / ,&(0) d) $n*)' $*(*)! (tab!"!5!)! &ab! "!5 ! $i*elele de 0ncadrare a gradului de integritate biologic a ecosistemelor piscicole $r! crt! 5 " 4 5 ) 7 , / '4uri mici Miller 3i colab! ( /),) "7 - 41 ( , - 51) "1 - "" ( 4 - )) 5" - 57 ( - 5) 5 - 51 (7- /) " (7) :uncta8 '4uri< bazine mari Miller 3i colab! Battes F! ( //1) ( // ) 57 - )1 71 - 75 5" - 5) )) - ), 4, - 55 5/ - )5 45 - 47 55 - 5, "/ - 44 47 - 54 ") - ", 4" - 4) 5, - "5 "5 - 45 54 - 57 51 - "4 5" 51

Modul de apreciere EBcelent EBcelent - bine Bine Moderat - bine Moderat Slab - moderat Slab Slab - foarte slab %oarte slab

9lasa de bonitare I II III IX X XI XI XIII IY

5.B. L$0*( o7$) ( 03),$$&o d) 3)7*$ 3) $,&$*(*) =n urma modificrii mediului natural situa#ia unor popula#ii 3i specii de pe3ti s-au modificat profund! Ma8oritatea speciilor afectate au suferit o diminuare numeric cu ni*ele de intensitate diferite! Speciile cele mai afectate au a8uns 0n situa#ia de a nu-3i mai putea asigura refacerea stocului de sus#inere 3i supra*ie#uire a popula#iei! =n func#ie de ni*elul reducerii numerice 3i de restr4ngerea arealului s-au stabilit urmtoarele clase de periclitate> EB - specii disprute? E - specii 0n pericol de dispari#ie? X - specii *ulnerabile? ' - specii rare? I - specii nedeterminate (ce nu intr 0n categoria E< X< ')? F - specii insuficient cunoscute (suspecte de a fi *ulnerabile) 6in cele peste 51!111 de specii de pe3ti de pe planet "!111 sunt specii marine 3i circa 7!111 specii dulcicole! 6up anul )11 au disprut /5 de specii de pe3ti din care , din zonele afectate de modificri antropice 3i din zonele neafectate! (ceste specii reprezint circa <5"I din totalul speciilor dulcicole! 2a ni*el global< din numrul total de specii de pe3ti dulcicoli 0ntre 711 3i 111 de specii sunt considerate periclitate !

6intre acestea>

0n stare critic (9') 7I? 0n pericol (E$) )I? *ulnerabile (X$) 5 I! &ab! "!" Situa#ia global a speciilor de pe3ti periclitate

9ontinent Europa (merica de $ord (merica de Sud (frica 'egiunea Oriental 2acul Xictoria Sri 2anEa &O&(2 S:E9II 6@29I9O2E

$umr total specii Z "11 711 5711 5111 511 )4 )/11 (7111)

Specii amenin#ate ", (,I) 57 (55I) 5 (1<5I) 4) (5<"I) 5 ( <"I) 551 ( 5) 1

Specii disprute

;one puternic afectate

Statele cu situa#ia cea mai critic pri*ind numrul de specii de pe3ti periclitate sunt> - S@(> 5" specii? - %ilipine> 57 specii? - MeBic > ,5 specii? - &urcia> , specii? - Indonezia> )1 specii? - Grecia> 4 specii? - (ustralia> ") specii? - 'usia> / specii? - 9.ina> "1 specii? - @craina> 7 specii? - (frica de Sud> " specii! - 'om4nia> ) specii! =n Europa 2ista 'o3ie cuprinde un numr de ", specii periclitate din care> 0n pericol de dispari#ie (E) ) specii? *ulnerabile (X) / specii? rare ( ') 4 specii nedeterminate ( I ) / specii :e familii< situa#ia este urmtoarea> - ciprinide - 1 specii? - salmonide - , specii? - ciprinodontide - 5 specii? - percide - 4 specii?

- gobiide - acipenseride - petromizonide - umbride

- 4 specii? - " specii? - 5 specii? - specie?

51

F$'. # .S* +,*+ ( ,(*)'o $$&o /(&o $,) d$n L$0*( Ro7$)

Disprute (Ex)

P EB
6isprute 0n slbticie

Stare critic

PE

9u informa#ii suficiente

(menin#ate

n pericol (EN)

P E$

Sp. evaluate

Xulnerabile (X)

PX

(66) P (F) inf! insuficiente

Dependente de consum (cd)

P'

Specii nee*aluate

'isc redus (2')

@3or amenin#ate (ut)

9onstante(lc)

O problem deosebit 0n 0ntocmirea listei ro3ii o constituie dificult#ile 0n aprecierea gradului 0n care o specie este periclitat sau amenin#at cu dispari#ia! EBist o serie de criterii elaborate de @niunea Interna#ional pentru 9onser*area $aturii (I@$9)< destul de laborioase ca durat 3i ca arie de in*estiga#ie< bazate pe aprecierea declinului popula#iilor unei specii 0n func#ie de numrul indi*izilor< suprafa#a de rsp4ndire< durata probabil de eBtinc#ie 0n slbticie< etc!( tab!"!4!)! Tabelul 3.4. Criterii de apreciere a diferitelor cate orii de specii amenin!ate (dup" #. $aillie %i $. &roombrid e' ())*' modificat) Gradul de periclitate 9riteriul Stare critic =n pericol Xulnerabil (!6eclinul popula#iei - rata minim de declin a - ,1I 0n ani sau popula#iei genera#ii B!6istribu#ie redus< 0n declin sau cu fluctua#ii> 5 - areal de rsp4ndire - R 11 Em P subpopula#ii izolate 9!:opula#ii mici 3i 0n declin> R 551 - numrul de indi*izi maturi - 55 I 0n - rat rapid a declinului ani sau - declin continuu genera#ie 6! :opula#ii foarte mici sau endemice> R 51 - numr de indi*izi maturi E! :robabilitatea de eBtinc#ie - 51I 0n 0n slbticie ani sau genera#ii

1 - 51I 0n 1 ani - 51I 0n 1 ani " sau " genera#ii sau " genera#ii

R 5!111 Em5 [5

R 51!111 Em5 [ 1

" R 5!511 R 1!111 o - 51I 0n 5 ani - 1I 0n 1 ani sau dou sau " genera#ii genera#ii R 551 R !111

1 - 51I 0n 51 de - 1I 0n 11 de " ani sau 5 ani genera#ii

L$0*( o7$) ( 03),$$&o d) 3)7*$ 3) $,&$*(*) d$n Ro-Cn$( a fost 0ntocmit 0n //4 de :etre Bnrescu!( tab! "!5!) Ea cuprinde 4 specii disprute (EB)< , specii 0n pericol de dispari#ie (E)< " specii *ulnerabile (X) 3i 5 specii rare (') T(%.5.D. L$0*( o7$) ( 03),$$&o d) 3)7*$ d$n Ro-Cn$( 1 d+34 P. B4n4 )0,+E #FFB2 S3),$$ d$034 +*) 1EG2
! 5!

-cipenser nudiventris (3ip) -cipenser sturio (*iz)

55

"! 4! 5!

)m!ra /rameri (#ignu3) halcar!urnus chalcoides mento (oble#ul mare) 0euciscus leuciscus (clean mic)?

S3),$$ ;n 3) $,o& d) d$03( $6$) 1E2

)! 7! ,! /! 1! ! 5! "!

*omanichthys valsanicola (asprete) .ucho hucho (lostri#) 0ota lota (mi.al#) Salmo trutta la!ra' (pstr* de mare) -nguilla anguilla (anguil) 1o!io /essleri (porcu3or de nisip) Sti2ostedion volgense (3alu *rgat) 3ingel stre!er ( fusar)

S3),$$ /+&n) (%$&) 1V2 -cipenser ruthenus (ceg) %hymallus thymallus (lipan) Eso' lucius (3tiuc) 0eucaspius delineatus (fuf) hondrostoma nasus (scobar) arassius carassius (caracuda) Bar!us !ar!us (mrean) *hodeus sericeus amarus (boar#) 1o!io al!ipinatus (porcu3or de 3es) 1o!io uranoscopus (porcu3or de *ad) 45( Pungitius platigaster 55! -spius aspius (a*at) 5)! -l!urnoides !ipunctatus (beldi#)
4! 5! )! 7! ,! /! 51! 5 ! 55! 5"!

S3),$$ ( ) 1 R 2
57! 5,! 5/! "1! " !

Siluris glanis (somn) -l!urnus al!urnus (oblete) -!ramis sapa (cosac) 0euciscus souphya (clean dungat) 0euciscus iduus (*du*i#a)

6in circa ," specii de pe3ti din apele 'om4niei 1" sunt dulcicole 3i salmastre iar restul marine! (u fost introduse , specii eBotice pentru aclimatizare< din care numai / specii mai sunt prezente 0n apele naturale! 6in acestea 5 specii se reproduc 0n condi#ii naturale< form4nd popula#ii stabile (tab! "!)!)! T(%. 5.H. L$0*( 03),$$&o d) 3)7*$ $n* od+0) ;n Ro-Cn$(
! oregonus lavaretus 6 coregon 5! oregonus marenoides 6 coregon "! #ncharhyncus my/iss 6 pstr* curcubeu

5"

4! Salmo trutta lacustris 6 pstr* de lac 5! Salvelinus namaycush 6 &4nt4nel canadian )! tenopharhyngodon idella - cosa3 7! .ypophthalmichthys molitri' 6 s4nger ,! -richtychthys no!ilis - no*ac /! Milopharhyngodon piceus 6 scoicar 1! Pseudoras!ora parva - murgoi bl#at ! 7ctio!us ciprinellus 6 !u&alo

84( 89(
4! 5! )!

8:(
,!

7ctio!us niger 6 !u&alo 7ctio!us !u!alus 6 !u&alo 7ctalurus ne!ulosus - somn pitic 7ctalurus melas 6 somn american 0e!istes reticulatus 1am!usia a&&inis 0epomis gi!!osus 6 biban soare

M40+ $&) d) ),on0* +,6$) ),o&o'$,4 a ecosistemelor ac*atice afectate de modificri antropice trebuie s plece de la o mai bun gospodrire a apelor naturale! Se are 0n *edere *alorificarea eficient a poten#ialului producti* a bazinelor ac*atice 3i prote8area 3i conser*area speciilor periclitate! ')f(,) )( 0*o,+ $&o d) 3)7*$ p4n la ni*ele de auto0ntre#inere a popula#iilor se poate realiza prin urmtoarele msuri> - men#inerea unei anumite structuri specifice 0n cadrul i.tiocenozei c4t mai apropiat de structurile anterioare impactului antropic? - men#inerea unei structuri optime pe grupe de *4rst< 0nc4t popula#ia s cuprind toate grupele de *4rst? - eliminarea indi*izilor de talie mare la speciile carni*ore? - men#inerea unei densit#i de populare optime< 0n func#ie de capacitatea trofic de sus#inere a ecosistemului pentru speciile din i.tiocenoz! Con0) /( )( %$o*o3+&+$ speciilor periclitate se poate realiza prin refacerea .abitatului specific pentru toate grupele de *4rst din cadrul popula#iei! Msurile care se iau 0n acest scop constau 0n> - refacerea *egeta#iei litorale 3i submerse precum 3i a zonelor cu ap pu#in ad4nc pentru cre3terea puietului? - refacerea 3i conser*area zonelor de reproducere? - refacerea 3i conser*area zonelor temporar inundate? - depoluarea apei 3i asigurarea ni*elului I 3i II de calitate pentru o dez*oltare normal a pe3tilor! P o*),6$( 03),$$&o d) 3)7*$ 3) $,&$*(*) se poate realiza prin luarea urmtoarelor msuri> - interdic#ii de pescuit industrial 3i sporti* prin instituirea perioadelor de pro.ibi#ie temporar sau total? - amena8area unor zone speciale pentru reproducere< cre3tere< .rnire strict prote8ate? - interzicerea introducerii de specii eBotice strine de popula#ia nati*? (climatizarea de noi specii este pri*it ca o 3o&+( ) %$o&o'$,4< prin care se modific genofondul nati* eBistent! $oile specii concureaz cu speciile auto.tone la baza trofic< distrug .abitatul< introduc noi parazi#i 3i agen#i patogeni cu efecte negati*e semnificati*e (cre3te morbiditatea< se reduce stocul 3i arealul de rsp4ndire a speciilor nati*e auto.tone)!

54

Introducerea unor noi specii trebuie s fie foarte bine moti*at ecologic nu numai economic! reproducerea artificial a speciilor periclitate care nu mai pot sus#ine ni*elul cantitati* al popula#iei prin reproducerea 0n mediul natural! 2a ma8oritatea speciilor nati*e reproducerea artificial 3i cre3terea ale*inilor este o practic curent! practicarea unei pisciculturi eBtensi*e 0n lacuri de bara8 3i de acumulare prin care se asigur condi#ii optime de dez*oltare pentru speciile periclitate! =n acest mod se pot forma stocuri de reproductori ce *or fi folosi#i la refacerea genofondului piscicol din ecosistemele afectate! :e l4ng aceste modalit#i de conser*are Win situ< di*ersitatea genetic a i.tiocenozelor se poate conser*a We' situW prin bnci de gene sau prin crioconser*area elementelor seminale! B. S+3 (/)':) )( ,(&$*46$$ -)d$+&+$ ;n Ro-Cn$( B.#. O '(n$.( )( 0$0*)-+&+$ d) -on$*o $n' $n*)' (* (& -)d$+&+$

Sistemul de monitoring integrat al mediului 0n 'om4nia ( SMI') a 0nceput s fie organizat imediat dup demararea organizrii lui la ni*el interna#ional! 6in //1 a fost stabilit o concep#ie modern de organizare care const dintr-un sistem integrat de monitorizare a factorilor de mediu 3i un sistem global< pe diferite ni*ele< inclusi* prin conectarea la re#eaua interna#ional! Sistemul de monitoring integrat al mediului se desf3oar sub autoritatea Ministerului (pelor< :durilor 3i :rotec#iei Mediului prin (gen#iile de Supra*eg.ere 3i :rotec#ia Mediului 3i este coordonat de Institutul de 9ercetri pentru Ingineria Mediului! :e profil de specialitate factorii de mediu sunt supra*eg.ea#i 3i de Ministerul (griculturii 3i Ministerul Snt#ii! Sistemul de Monitoring Integrat al 9alit#ii Mediului 0n 'om4nia func#ioneaz pe urmtoarele subsisteme> subsistemul D re#eaua de fond 3i cea de imersie pentru supra*eg.erea calit#ii aerului? subsistemul na#ional de supra*eg.ere a calit#ii apelor< cu urmtoarele subsisteme> ape de suprafa# curgtoare? lacuri? ape maritime? ape subterane? ape uzate? subsistemul D re#eaua de ploi acide? subsistemul D re#eaua de radioacti*itate? subsistemul pri*ind calitatea solului? subsistemul pri*ind *egeta#ia forestier? subsistemul pri*ind starea snt#ii umane? B.#.#. S+%0$0*)-+& n(6$on(& GEMS I RO 7$ IGBM 3)n* + () 6e acti*itatea acestui sistem rspunde Ministerul (pelor :durilor 3i Mediului prin Institutul $a#ional de Meteorologie 3i Gidrologie 3i este organizat 0n 51 de zone urbane 3i industriale< alctuind o re#ea de msurtori a calit#ii aerului! Sunt analizate concentra#iile de 9O5< $O5< $G4< G5S< pulberile sedimentabile< radionuclizii! Se determin calitatea

55

precipita#iilor prin msurarea conducti*it#ii< pG-ului< alcalinit#ii 3i acidit#ii! Sistemul *izeaz e*iden#ierea polurii transfrontaliere prin ploi acide!

B.#.!. S+%0$0*)-+& n(6$on(& GEMS9 RO 7$ IGBM 3)n* + (34 6e acti*itatea acestui subsistem rspunde Ministerul (pelor :durilor 3i mediului prin Institutul de 9ercetri pentru Ingineria Mediului 3i 6irec#iile de ape teritoriale! (cti*itatea este organizat pe bazine .idrografice< fiecare fiind controlat de o 6irec#ie a apelor! Se efectueaz analize fizice< c.imice 3i de radioacti*itate pe probe de ap 3i sediment prin metode de teren 3i de laborator standardizate! B.#.5. S+%0$0*)-+& n(6$on(& GEMS I RO 7$ IGBM 3)n* + 0o& (cti*itatea acestui subsistem este coordonat de Ministerul (griculturii prin Institutul $a#ional de 9ercetri pentru :edologie 3i (groc.imie! =n cadrul Oficiilor 8ude#ene de pedologie 3i agroc.imie sunt analizate probe din c4te*a mii de sta#ii! (nalizele utilizate 0n monitoringul ecologic al solului sunt> pG-ul< nutrien#i< sruri solubile< sodiul< eroziunea< compozi#ia scurgerilor de suprafa#< eBcesul de umiditate< con#inutul de nitri#i< metalele grele (:b< 9u< 9d 3i ;n)< fluorul< agen#ii patogeni< gradul de acoperire cu rezidii solide< msurtori de radioacti*itate! B.#.B. S+%0$0*)-+& n(6$on(& GEMS9RO 7$ IGBM9RO 3)n* + /)')*(6$( fo )0*$) 4 Subsistemul acesta este coordonat de Ministerul (pelor :durilor 3i Mediului prin Institutul de 9ercetri pentru (mena8ri Sil*ice (I9(S)! =n cele peste 5111 de sta#ii amplasate 0n principalele ocoale sil*ice se fac msurtori dendrologice< de producti*itate primar 3i de radioacti*itate asupra *egeta#iei! B.!. Do-)n$$&) d) -on$*o $.( ) ( -)d$+&+$ 'e#eaua de monitoring integrat al mediului din 'om4nia abordeaz 1 domenii generale de monitorizare (clim D meteorologie< aer< ape< sol agricol< de3euri< pduri< biodi*ersitate< radioacti*itate< acti*itate antropic 3i sntate public) printr-un numr total de peste 7111 sta#ii de urmrire a calit#ii mediului (tab! 4! )! &ab! 4! Organizarea re#elei de monitoring integrat al mediului 0n 'om4nia (Ministerul Mediului < //)) $r! crt! 6omenii generale de monitorizare 9lim - Meteorologie (er (pe Sta#ii de monitorizare (numr total pe domenii) 51 5" 4 5 Imisii '4uri D "51 sta#ii 2acuri D 7 sta#ii 2itoralul M! $egre D 4 sta#ii 6omenii specifice de monitorizare

5 "

5)

4 5 ) 7 , / 1

Sol agricol 6e3euri :duri Biodi*ersitate 'adioacti*itate (cti*itate antropic Sntate public

)71 /7) 571 5"4 4) ,51 4

(pe subterane D 111 sta#ii 6epozite (pe uzate D 11 de sta#ii Emisii punctiforme 0n atmosfer D 751 de sta#ii @nit#i 8ude#ene cu re#ea de laboratoare

B.!.#. Mon$*o $.( )( ,(&$*46$$ () +&+$ S+3 (/)':) )( ,(&$*46$$ () +&+$ se face prin monitorizarea polurii de fond 3i prin monitorizarea polurii de impact! Mon$*o $.( )( 3o&+4 $$ d) fond se realizeaz prin intermediul a 4 sta#ii localizate la altitudine de peste !111 de m> Semenic D pentru 9arpa#ii Occidentali 3i partea de sud-*est a 9arpa#ilor Meridionali? %undata D pentru Mun#ii %gra3 3i :iatra 9raiului? St4na de Xale D pentru Mun#ii Xldeasa< Gilu 3i Muntele Mare 'aru D pentru 9arpa#ii Orientali! =n aceste sta#ii se msoar concentra#iile medii zilnice de SO5< 9O5< O" 3i parametrii fizici 3i c.imici ai precipita#iilor! Mon$*o $.( )( 3o&+4 $$ d) $-3(,* se realizeaz 0n 751 de puncte de obser*a#ie< pe cuprinsul 0ntregii #ri< nedetermin4ndu-se SO5< $O5< $G"< pulberile 0n suspensie 3i sedimentabile< iar 0n zonele intens poluate pe l4ng parametri enumera#i mai sus se mai determin concentra#iile de .idrogen sulfurat< sulfura de carbon< fenoli< formalde.id< acid clor.idric< clor< plumb< cadmiu! :rincipalele surse de emisie a poluan#ilor atmosferici 0n 'om4nia sunt centralele termoelectrice< centralele electrice de termoficare< arderea reziduurilor< arderea combustibililor fosili 0n instala#ii industriale< transporturile 3i 0ntr-o mic msur agricultura 3i compleBele zoote.nice (tab!4! 5)! &ab! 4!5 :rincipalele surse de emisie a poluan#ilor atmosferici 0n 'om4nia 3i ponderea lor (Ministerul Mediului< //)) $r! :oluantul SO5 5 " 4 5 ) $OB 9O 9O5 9G4 $5O Sursa de poluare 9entralele termoelectrice 9entralele electrice de termoficare 9entrale termoelectrice &ransportul rutier (rderea reziduurilor 9ombustia 0n instala#ii industriale 9entrale termoelectrice 9ombustia 0n instala#ii industriale 9ompleBele zoote.nice EBtrac#ia 3i distribu#ia gazelor naturale (gricultura :onderea 71I )1 D )5I 75 D ,1I 75 D ,1I 75 D ,1I 75 D 75I

57

7 ,

SOX$M $G"

:rocesele naturale &ransporturile< procesele naturale %olosirea sol*en#ilor (gricultura

/5 D //I /) D /,I

SOX$M P substan#e organice *olatile nemetanice 6in analiza emisiilor specifice de poluan#i 0n atmosfer 0n perioada /,/ D //1 (tab! 4!") se constat o scdere continu a cantit#ii de gaze poluante< 0n special datorit diminurii produc#iei industriale! 2a ni*elul anului //4< cantitatea de poluan#i eBprimat 0n Eg 3i raportat la un locuitor< se apropie mult de media din @niunea European la aproape toate gazele! Se remarc emisiile sczute de 9O5 (5411 Eg + locuitor + an fa# de ,,55 Eg 0n @niunea European)< bioBid de carbon transformat 0n carbon ( 475 Eg fa# de 5"11 Eg 0n @niunea European) 3i oBizi de azot ( 4 Eg + locuitor + an 0n 'om4nia fa# de "7 Eg 0n @niunea European)! &ab! 4!" Emisiile specifice de poluan#i 0n atmosfer 0n perioada /,/ D //1 0n 'om4nia (Eg +locuitor +an) (dup Ministerul Mediului< //)) (nul :oluantul SOB $OB SOX$M 9G4 $5O $G" 9O 9O5 9O5 - 9 /,/ )5< 55<1 ")< 1 <, 5<" 4<7 4"< ,5)" 5""5 //1 5)<5 5"<5 ""<" ,4<5 4<) 5</ "7<5 7"74 51 // 44<) 51<1 5/<1 7)<4 "</ <5 )<5 )1/5 ))5 //5 4 <1 5<1 57<1 ))<1 "<1 <1 1,<1 54"1 4, //" 41<1 "<" 57<" ))<1 4<" /<) 14</ 5"11 445 //4 41<1 4<1 5,<1 )7<1 4<) 1<1 1)<1 5411 475 Media 0n @niunea European ") "7 ", ) " 5 "7 ,,55 5"11

B.!.!. Mon$*o $.( )( ,(&$*46$$ (3)$ C(&$*(*)( (3)&o este supra*eg.eat de Ministerului (pelor< :durilor 3i :rotec#iei Mediului prin Institutul de 9ercetri pentru Ingineria Mediului 3i 6irec#iile de ape teritoriale! Sistemul de supra*eg.ere este organizat pentru un fluB de informa#ii rapide (zilnice) 0n )5 de sec#iuni de control 3i un fluB de informa#ii lente 0n 575 de sec#iuni de control prin determinri lunare 0n sta#ii amplasate pe flu*iul 6unrea< principalele r4uri 3i afluen#ii lor cei mai semnificati*i din punct de *edere al polurii! Monitoringul apelor 0n 'om4nia este efectuat printr-un numr total de 4 5 sta#ii< din care "51 sta#ii sunt amplasate pe r4uri (57) de sta#ii de ordinul I)< 7 sta#ii pe lacuri< 4 sta#ii 0n Marea $eagr 3i peste 111 de sta#ii pentru supra*eg.erea apei freatice (situa#ia la ni*elul anului //4 D tab!4! 4)! &ab! 4!4 6istribu#ia sec#iunilor de control de ordinul I a calit#ii apei 0n principalele bazine .idrografice (Ministerul Mediului< //)) $r! Bazinul .idrografic &isa $umrul de sec#iuni 7 Suprafa#a (Em5) 4!541

5,

5 " 4 5 ) 7 , / 1 5 " 4 5

Some3 9ri3uri Mure3 Bega D &imi3 $era D 9erna Miu Olt Xedea (rge3 Ialomi#a Siret :rut 6unre &O&(2

5/ / 41 51 4 5 " / 55 5 44 7 7 57)

7!,41 4!,)1 5/!"/1 "!1)1 5!741 1!1,1 54!151 5!4"1 5!551 1!"51 45!,/1 1!//1 ""!551 5"5!151

:e l4ng cele 111 de sta#ii permanente< apele subterane sunt supra*eg.eate 3i prin 5111 de fora8e .idrogeologice 3i peste 5!111 de puncte de eBploatare a alimentrilor cu ap 3i f4nt4ni 0n intra*ilanul localit#ilor rurale! (cti*itatea de supra*eg.ere a calit#ii apelor este organizat pe bazine .idrografice< fiecare fiind controlat de o 6irec#ie a apelor! Monitorizarea polurii radioacti*e a apelor se efectueaz 0ntr-un numr mic de sta#ii 0n Marea $eagr< pe 6unre 3i pe unele r4uri< 0n a*al de localit#ile unde sunt utilizate te.nici bazate pe izotopi radioacti*i! B.!.5. Mon$*o $.( )( ,(&$*46$$ 0o&+&+$ Mon$*o $.( )( ,(&$*46$$ 0o&+ $&o este coordonat de Ministerul (griculturii prin Institutul de 9ercetri pentru :edologie 3i (groc.imie care are c4te*a mii de sta#ii 0n cadrul Oficiilor 8ude#ene de pedologie 3i agroc.imie! Sistemul na#ional integrat de monitorizare a calit#ii solului a fost 0nfiin#at 0nc din /77 3i apoi modernizat dup //1! Sistemul actual de monitorizare cuprinde un numr de /41 de amplasamente (situri) reprezentati*e (fiecare amplasament are dimensiunile de ) B ) Em)< din care )71 sunt amplasate pe terenuri agricole 3i 571 pe terenuri sil*ice! (cti*itatea de monitorizare se desf3oar pe trei ni*eluri> - ni*elul D are loc identificarea problemelor pri*ind calitatea solului? - ni*elul 5 D se face identificarea cauzelor care produc degradarea solului? - ni*elul " D se identific solu#iile de remediere a calit#ii solului! (nalizele utilizate 0n monitoringul ecologic + integrat al solului sunt ptt D ul< nutrien#ii< srurile solubile< sodiu< eroziunea< compozi#ia scurgerilor de suprafa#< eBcesul de umiditate< compactarea< con#inutul 0n nitri#i< metalele grele (:b< 9u< 9d< ;n)< concentrarea fluorului< agen#ii patogeni< gradul de acoperire cu rezidii solide! Msurtorile de radioacti*itate se fac pe soluri neculti*ate 3i pe probe de *egeta#ie spontan< iar datele sunt stocate 0n cadrul 'e#elei $a#ionale de Supra*eg.ere a 'adioacti*it#ii Mediului =ncon8urtor! B.!.B. Mon$*o $.( )( /)')*(6$)$ fo )0*$) ) Mon$*o $.( )( /)')*(6$)$ fo )0*$) ) este coordonat de Ministerului (pelor< :durilor 3i :rotec#iei Mediului prin Institutul de 9ercetri pentru (mena8ri Sil*ice< care are stabilite circa 5111 de sta#ii 0n principalele masi*e forestiere! Msurtorile se fac la ni*elul Ocoalelor

5/

Sil*ice 3i constau 0n msurtori dendrologice< producti*itate primar< determinarea gradului de defoliere< msurarea radioacti*it#ii din *egeta#ie! Supra*eg.erea forestier se realizeaz pe trei ni*eluri> - ni*elul D este bazat pe re#ele na#ionale de 5 B 5 Em 3i 5 B 4 Em< precum 3i pe re#eaua european de ) B ) Em< cu sonda8e permanente pentru e*aluarea anual a defolierii coroanei arborilor! - ni*elele 5 3i " D sunt bazate pe o re#ea intensi* de supra*eg.ere a principalilor parametri de stare ai ecosistemelor forestiere (parametrii fizico-c.imici ai solului 3i aerului< caracteristicile lemnului< cre3terea pdurilor< etc!)! :rin re#eaua de supra*eg.ere a *egeta#iei forestiere se realizeaz monitorizarea biocenozelor forestiere reprezentati*e< bazat pe o re#ea de 5 suprafe#e de supra*eg.ere intensi*! Sonda8ele pentru e*aluarea strii de sntate a pdurilor se efectueaz 0n propor#ie de > 411 .a la pdurile din zona de c4mpie< > ,11 .a la pdurile din zona de munte! (nual se in*entariaz circa 541!111 de arbori din !,11 de amplasamente! Starea de sntate a pdurilor se apreciaz 3i prin determinarea gradului de defoliere (gradul 1 D defoliere nul? gradul D defoliere u3oar? gradul 5 D defoliere moderat? gradul " D defoliere forte? gradul 4 D arbore practic mort)! 6in analizele multianuale efectuate rezult c cel mai afectat este ste8arul brumriu (45I se 0ncadreaz 0n clasele 5-4 de defoliere) 3i bradul (51I 0n clasele 5-4 de defoliere)! 9el mai pu#in afectate sunt fagul 3i molidul la care 0n clasele 5-4 de defoliere se 0ncadreaz p4n la 5I din efecti*e! B.!.D. Mon$*o $n'+& (d$o(,*$/$*46$$ -)d$+&+$ Mon$*o $.( )( (d$o(,*$/$*46$$ -)d$+&+$ este realizat de Sistemul $a#ional de Supra*eg.ere a 'adioacti*it#ii Mediului care are o re#ea de 44 de laboratoare locale! Msurtorile de radioacti*itate din aer se efectueaz 0n laboratoare specializate de la Institutul $a#ional de Meteorologie 3i Gidrologie 3i Institutul $a#ional de Igien 3i Sntate :ublic! Se fac msurtori K globale 3i analize spectrofotometrice asupra aerosolilor 3i pulberilor atmosferice! Msurtorile efectuate 0n diferite subsisteme< 0n laborator sau teren< sunt stocate 0ntr-o baz de date unitar situat la Institutul de 9ercetri pentru Ingineria Mediului! 6atele sunt prelucrate statistic 0n scopul e*iden#ierii modificrilor ce au sur*enit sau care apar 0n timp 3i stau la baza prognozelor! Banca de date a GEMS-'O 3i IGBM-'O transmit informa#ii bncilor de date interna#ionale 3i #rilor 0n*ecinate! D. S+3 (/)':) )( ,(&$*46$$ -)d$+&+$ ;n J+d)6+& B(,4+ Mude#ul Bacu se caracterizeaz printr-un grad ridicat de industrializare 3i o re#ea de transport rutier< fero*iar 3i aerian dez*oltat! :rincipalele ramuri industriale ale 8ude#ului sunt industria c.imic< petroc.imic< termoenergetic< de eBtrac#ie 3i rafinare a petrolului! =n acest conteBt< se consider c cele mai importante surse de poluare din 8ude# sunt industria 3i transportul rutier! =n ultimii 1 ani s-a constatat o tendin# general de scdere a polurii industriale datorit reducerii capacit#ii de produc#ie 3i mai pu#in msurilor de protec#ie a mediului luate de factorii responsabili din acest domeniu! =n aceia3i perioad< emisiile de substan#e poluante produse de traficul rutier au crescut cantitati* datorit sporirii numrului total de auto*e.icule 3i utilizrii de combustibil cu con#inut mare de plumb 3i sulf dar mai ales datorit strii te.nice necorespunztoare a auto*e.icolelor< cu consum mare de combustibil 3i cu ardere incomplet a carburantului!

"1

2a ni*elul 8ude#ului eBist un :lan 2ocal de (c#iune pentru :rotec#ia Mediului 0ntocmit de (gen#ia de :rotec#ie a Mediului prin care sunt stabilite msuri concrete de reducere a polurii p4n la ni*ele acceptate 0n @niunea European! D.#. Mon$*o $n'+& (*-o0f) )$ =n 8ude#ul Bacu< poluarea de impact este generat de transport 3i de di*erse acti*it#i industriale permanente cum sunt> - produc;ia de energie electric +i termic (generatoare de oBizi de azot 3i sulf 3i de pulberi)? - industria chimic +i petrochimic (productoare de amoniac< sol*en#i organici 3i fenoli)? - tra&icul rutier (generator de oBizi de azot 3i carbon< de plumb 3i de pulberi)? &ab! 5! ! :rincipalele emisii de substan#e poluante 0n atmosfer 0n perioada //1 D 5111 0n 8ude#ul Bacu :oluantul
(moniac\ OBizi de azot (t + an) (mii tone + an) //1 "11 55 // 511 9 //5 "51 //" 551 55 //4 511 5 //5 511 5 //) 511 5 //7 ,51 57 //, ,1 /// 11 ) 5111 511 )<5 ? cantitatea de $G" e*acuat 0n atmosfer de S9 Sofert Bacu BioBid de sulf (mii tone + an) 51 9 ", "/ "7 5, 55 55 5 4

6in analiza principalilor indicatori de poluare ai atmosferei prezenta#i 0n tabelul 5! ! rezult c la cantitatea de amoniac e*acuat de Sofert Bacu 0n ultimii ani s-a 0nregistrat o scdere semnificati* datorit modernizrii te.nologiilor utilizate 0n procesul de produc#ie< func#ionarea combinatului fiind la capacitatea maBim a instala#iilor! Scderea cantit#ii totale de oBizi de azot 3i de bioBid de sulf emi3i 0n atmosfer este eBplicabil prin func#ionarea la capacitate redus a instala#iilor generatoare a acestor noBe 3i mai pu#in rete.nologizrii! 'ezultatele in*entarului de emisii din atmosfer elaborat la ni*elul 8ude#ului Bacu 0n 511" arat c< 0n general< cantit#ile de poluan#i emise 0n 511" sunt mai sczute dec4t 0n anii anteriori iar acest fapt se datoreaz urmtorilor factori> - scderea acti*it#ii industriale la o serie de agen#i economici care emit poluan#i 0n atmosfer? - realizarea unor in*esti#ii pe linie de protec#ie a mediului? - factorilor de emisie utiliza#i pentru in*entarierea emisiilor 0n atmosfer la ni*elul anului 511" 3i care au 0n general *alori mai mici dec4t cei utiliza#i 0n anii anteriori!

"

%ig! 5! ! 9oeficientul general de poluare a aerului 0n 8ude#ul Bacu 6egradarea mediului poate fi 3i rezultatul unor poluri accidentale< pro*ocate de diferi#i agen#i economici! :rezentm mai 8os situa#ia polurilor accidentale din 8ude#ul Bacu 0n anul 5111! &ab! 5!5! (gen#i economici implica#i 0n poluri accidentale 0n anul 5111 $r! crt! 5 " 4 5 ) 7 , (gentul economic :latforma petroc.imic One3tiBorze3ti- S9! 9arom One3ti S9 (gricola Interna#ional- %erma $! Blcescu 9E& - Borze3ti S9 9.imcompleB Borze3ti Sta#ia 9%' Marf S9 Sofert Bacu S9 (greB ImpeB Bucure3ti S9 9omore One3ti %actorul de mediu afectat apa apa apa apa sol apa< aer sol aer $atura poluan#ilor %enoli (pe uzate neepurate Suspensii< produse petroliere Substan#e organice< suspensii< negru de fum :cur @ree< amoniu< amoniac :roduse petroliere %um

n municipiul Bacu supra*eg.erea calit#ii aerului este realizat prin 5 puncte fiBe de monitorizare continu prin sta#ii automate iar pentru probe momentane sunt alese diferite puncte din ora3! Indicatorii urmri#i sunt amoniacul< bioBidul de sulf 3i de azot 3i parametri meteorologici! Indicatorul rele*ant al zonei este amoniacul! <n -+n$,$3$+& On)7*$ re#eaua de supra*eg.ere a calit#ii aerului este format din 4 puncte fiBe de monitorizare continu 3i o sta#ie ce func#ioneaz 0n regim automat! :entru probe momentane sunt alese 3i alte puncte semnificati*e din ora3! Indicatorii urmri#i sunt amoniacul< bioBidul de sulf< clorul< acidul clor.idric< .idrogenul sulfurat 3i fenolii! Indicatorii rele*an#i pentru zon sunt clorul< acidul clor.idric< .idrogenul sulfurat 3i fenolii! C(&$*(*)( 3 ),$3$*(6$$&o (*-o0f) $,)

#.

"5

9alitatea precipita#iilor atmosferice din 8ude#ul Bacu este supra*eg.eat 0n dou puncte< 0n municipiile Bacu 3i One3ti! Indicatorii monitoriza#i sunt pG-ul< conducti*itatea< alcalinitatea< clorurile 3i *olumul de precipita#ii! =n ultimii 1 ani< *aloarea minim a pG-ului precipita#iilor a fost de )<4 unit#i< fr a fi 0ncadrate 0n domeniul ploilor acide (*aloarea limit admis este de 5<) unit#i)! 9on#inutul ionic 3i 0n sruri este 0n general sczut iar *olumul total al precipita#iilor 0n anul 5111 a fost mai redus comparati* cu anii anteriori! =n municipiul Bacu< 0n perioada //5-511"< *aloarea minim 0nregistrat a pG-ului precipita#iilor a fost de )<1 (mediu acid)< fr 0ns a fi situat 0n domeniul ploilor acide!

%ig!5!5! pG-ul precipita#iilor 0n municipiul Bacu 0n perioada //5-511"

%ig!5!"! pG-ul precipita#iilor 0n municipiul One3ti 9aracteristicile fizico-c.imice ale apelor de precipita#ii din 8ude# se datoreaz 0n principal surselor de poluare industrial de pe platforma Bacu 3i One3ti D Borze3ti dar 3i transportului de noBe 3i praf din 8ude#ele *ecine! D.#.!. G(.)&) ,+ )f),* d) 0) 4

""

:rincipalele acti*it#i generatoare de gaze cu efect de ser 0n 8ude#ul Bacu sunt> producerea energiei electrice 3i termice? eBtrac#ia 3i arderea combustibililor fosili? industria c.imic 3i petroc.imic? transporturile rutiere? tratarea 3i depozitarea de3eurilor? Gazele cu efect de ser monitorizate de (gen#ia de :rotec#ie a Mediului Bacu au fost bioBidul de carbon< metanul 3i oBizii de azot! :e baza calculelor efectuate s-a a8uns la concluzia c 0n anul 5111 au fost emise 0n atmosfer urmtoarele cantit#i de gaze> - 9O5 D !775!5,5 tone + an? - $OB D 5!)/5 tone + an? - 9G4 D 55 tone + an? 'educerea cantit#ii de gaze de ser emise 0n atmosfer 0n anul 5111< comparati* cu anii anteriori< se datoreaz rete.nologizrii instala#iilor industriale generatoare de astfel de noBe dar 3i scderii capacit#ii de produc#ie sau nefunc#ionrii acestora! 9antit#ile mari de 9O5 emise pro*in cu precdere de la centralele termice care utilizeaz combustibili fosili de calitate inferioar care au o ardere incomplet! (naliz4nd 0n ansamblu indicatorii de poluare ai atmosferei se poate afirma c 0n 8ude#ul Bacu calitatea aerului este 0ntr-un pruces de 0mbunt#ire! 6ep3iri ale 9M( la indicatorii de calitate a aerului s-au datorat unor incidente din industrie< pe fondul unor condi#ii atmosferice nefa*orabile dispersiei< ceea ce a permis acumularea poluan#ilor 0n atmosfer! =n anul 511"< dintre gazele cu efect de ser< (':M Bacu a in*entariat la ni*elul 8ude#ului Bacu< emisiile de 9O5< $OB< 9G4! 6in analiza datelor prezentate 0n figura 5!4! rezult c 0n ultimii 1 ani< cantitatea total de 9O5 emis 0n atmosfer a fost de peste !511 7+an< ma8oritatea pro*enind din industrie 3i mai pu#in din trafic!

%ig!5!4! 9antit#ile de 9O5 emise din trafic 3i industrie 9antitatea de 9O5 emis din trafic a fost ob#inut din calcul< 0n func#ie de consumul de combustibil *4ndut prin sta#iile :E9O la ni*el de 8ude#! In ce pri*e3te cantit#ile de 9O5 emise 0n atmosfer pro*enite din industrie< o contribu#ie important la cantit#ile totale emise o au centralele termoelectrice care utilizeaz combustibil solid (crbune de calitate inferioar< cu ardere incomplet D 9E& Bacu) 3i acti*itatea de procesare a produselor petroliere 0n rafinrii!

"4

9antit#ile anuale de $OB emise 0n atmosfer< pro*enite de la societ#ile economice 3i din trafic< sunt 0n scdere semnificati* 0n ultimii 5 ani< fa# de perioada //5- //7 (fig! 5!5!)

%ig!5!5! Emisii oBizi de azot 0n aer 6e asemenea< emisiile de 9G4 la numai circa )11 t+an 0n 511"< fa# de aproape "!111 t 0n anul 511 (figura 5!)!)!

%ig! 5!)! Emisii 9G4 0n aer 6iferen#ele 0ntre cantit#ile de 9G4 in*entariate anual se eBplic prin scderea efecti*ului de animale 0n unit#ile de profil din 8ude# (o contribu#ie ma8or la emisiile de 9G4 pro*in din fermenta#ia de8ec#iilor din zoote.nie< 0n special de la psri )! (cest tip de emisii nu au fost luate in calcul la in*entarierea din 5111! D.#.5. S+%0*(n6) (,$d$f$(n*) :rincipalele substan#e acidifiante urmrite au fost amoniacul< dioBidul de sulf< dioBidul de azot!

"5

%ig!5!7! Emisii de $G" pro*enite de la S9 Sofert S( =n perioada //,-5115 se obser* o scdere semnificati* a cantit#ii de amoniac emis 0n atmosfer de Sofert Bacu! 9re3terea cantit#ii de $G" 0n atmosfer 0n 511" se eBplic prin faptul c societatea a func#ionat la capacitate maBima 0n anul 511"< 0n timp ce 0n anul 5115 nu a func#ionat 0ncep0nd cu trimestrul II !

%ig!5!,! Emisii de dioBid de sulf

=n ultimii 1 ani< emisiile de dioBid de sulf au sczut de la circa "5 t+an 0n //5 la aproBimati* 1- 5 t+an 0n 511" (figura 5!,)! D.#.B. M)*(&) ' )&) 9antitatea de metale grele eliminate 0n atmosfer sub form de pulberi a 0nregistrat o cre3tere treptat 0ncep4nd din anul 5111 p4n 0n 5115 dup care a sczut puternic 0n 511"!

")

%ig!5!/! Emisii de metale grele 0n atmosfer In anul 511" laboratorul (:M Bacu nu a msurat concentra#iile de metale grele 0n aer (0n pulberi)<deoarece 0n prezent nu dispune de aparatura de laborator necesar! D.#.D. Po&+4 $ ,+ 3+&%) $ ;n 0+03)n0$) =n 8ude#ul Bacu< cele mai mari cantit#i de pulberi emise 0n atmosfer pro*in de la centralele termoelectrice! 9re3terea cantit#ii de pulberi 0ncep0nd cu 5111 se eBplic prin func#ionarea acestora pe combustibil solid (crbune)!

%ig!5! 1! Emisii de particule 0n aer pro*enite de la centralele termoelectric D.#.H. Po&+4 $ ,+ 3+&%) $ 0)d$-)n*(%$&) =n municipiu Bacu< media concentra#iei de pulberi sedimentabile 0n anul 511" este 4</515 g+mp+lunaE u3or 0n scdere fa# de anul 5115 (5<)1/4g+mp+lun)! Xaloarea maBim ob#inut este 4<"/5) g+mp+lun< n punctul de prele*are (:M Bacu< 0n luna iunie! &oate *alorile sunt mai mici dec0t *aloarea 9M( P 7 mg+m5+luna< dou dintre ele au dep3it *aloarea pragului de alert ( </ g+mp+lun)!

"7

%ig!5!

! :ulberi sedimentabile D medii anuale mun!Bacu

Municipiul One3ti< *alorile medii anuale ale concentra#iilor de pulberi sedimentabile 0n 511" au 0nregistrat o scdere accentuat comparati* cu anii anteriori! Xalorile 0nregistrate sau situat mult sub *aloarea 9M( P 7 g+mp+luna si sub pragul de alerta!

%ig!5! 5! :ulberi sedimentabile D medii anuale mun! One3ti =n figura 5! "! se prezinta comparati* situa#ia *alorilor concentra#iilor medii anuale ale pulberilor sedimentabile din municipiul Moine3ti 3i ora3ele Bu.u3i< 9omne3ti< &g!Ocna!

%ig!5! "! :ulberi sedimentabile alte ora3e

",

(u fost analizate un numr de 47 de probe lunare< 5 dintre acestea au dep3it *aloarea pragului de alert ( </ g+mp+lun)> Bu.u3i ( "<5)"" g+mp+lun) 3i Moine3ti ( 5<77") g+mp+lun)! &oate *alorile medii lunare sunt situate sub *aloarea 9M( P 7 g+mp luna! D.#.K. Zon) 3o*)n6$(& , $*$,) 0+% (03),*+& 3o&+4 $$ (*-o0f) $,) ;ona poten#ial critic din municipiul Bacu o reprezint zona adiacent platformei industriale Bacu Sud< aceasta dator4ndu-se prezen#ei pe platform a S9 SO%E'& S( Bacu< S9 2E&E( S( Bacu< 9E& Bacu D societ#i cu emisii importante de noBe 0n atmosfer! 6irec#ia de *4nt predominant (din S ctre $< $X)< precum 3i condi#iile meteorologice fa*orabile acumulrii de poluan#i 0n atmosfer< fa*orizeaz cre3terea de concentra#ii 0n zona locuibil produc4nd disconfort popula#iei! ;ona critic din municipiul One3ti< o reprezint zona platformei petroc.imice One3tiBorze3ti< zon cu un numr redus de locuin#e!6atorit frec*en#ei *4nturilor predominante din direc#ia $X< concentra#iile la indicatori c.imici caracteristici (fenoli< clor< acid clor.idric) sau situat totu3i sub *alorile limit admisibile< cu maBime 0n imediata apropiere a surselor pe direc#ia *ii &rotu3ului! D.!. Mon$*o $.( )( (3)&o d) 0+3 (f(64 7$ 0+%*) (n) =n 8ude#ul Bacu< calitatea apelor de suprafa# 3i a celor subterane este controlat 3i monitorizat de 9ompania $a#ional (pele 'om4ne D 6irec#ia (pelor Siret! I:M Bacu prelucreaz informa#iile legate de calitatea acestor ape< date ob#inute 0n urma monitorizrii< 3i eBecut eBpertize atunci c4nd acestea sunt necesare! 'esurse de ap de suprafa# teoretice 3i te.nic utilizabile 0n 8ude#ul Bacu sunt urmtoarele> - resursa teoretic D "!7,1 mil! mc+an D ( 51 mc+s) - resursa utilizabil D 5)1 mil! mc+an D (41 mc+s) &abelul 5!"! 6ebite msurate pe r4uri 0n 8ude#ul Bacu 0n anul 511" (m"+s) $r! crt! 5 " 4 Siret Bistrita &rotus Siret '4ul Sta#ie .idrometric 6ragesti 9onfl! cu Siretul Xranceni (d8udu-Xec.i 6ebit maBim 0n anul 511" (m"+s) "//!1 )1!1 ,4!1 )54!1 6ebit mediu multianual (m"+s) 77!1 )"!1 "4!7 4,!1

9alitatea apelor de suprafa# pe cele trei r4uri principale > Bistri#a< Siret< &rotu3< a fost raportat la un indeB< ob#inut prin agregarea componentului caracteristic 0n diferite sec#iuni ale r4urilor 3i raportat la limita admis< calculat 0n acela3i mod inde'<(concentra;ie = M-> ' 8??( Xaloarea coeficientului general de poluare a apelor din 8ude#ul Bacu 0n 511" s-a situat sub *aloarea limita si a 0nregistrat o u3oar scdere comparati* cu anii anteriori!

"/

%ig!5! 4! 9oeficientul general de poluare a apelor din 8ude#ul Bacu D.!.#. C(&$*(*)( C+ $&o 2ungimea total a r4urilor monitorizate 0n 8ude#ul Bacu este de )15 Fm! :rincipala modalitate de apreciere global a calit#ii r4urilor este 0ncadrarea diferitelor sectoare ale acestora 0n categoriile de calitate I <II< III 3i degradat! :entru anul 5111< se constat o cre3tere a lungimii de r4u din categoria III< 0n detrimentul celei degradate! 2ungimea total de r4u degradat a sczut la numai 5 Fm< pe r4ul Bistri#a< pe tronsonul de e*acuare de pe platforma industrial Bacu! &ab! 5!4! 9alitatea r0urilor din 8ude#ul Bacu $r! crt! 5 " " 4 '4ul Siret Bistri#a Bistri#a &rotu3 &rotu3 Galbeni (*al lac agrement (*al Bacu G.ime3 %get Xr4nceni Grupa de calitate &oBic General Grad saprob II II beta-mezosaprob II II beta-mezosaprob 6 6 beta-alfa mezosaprob I I beta-mezosaprob II II beta-mezosaprob

'O I I 6 I II

GM I I I I I

:entru anul 511"< coeficientul general de poluare a r4urilor Siret< Bistri#a 3i &rotu3 s-a situat sub limita < 0nregistr4nd scderi fa# de anii anteriori (figura 5! 5)!

%ig!5! 5! 9alitate r0urilor din 8ude#ul Bacu

41

*@ul Bistri;a este cel mai afectat de acti*it#ile antropice! Monitorizarea indicatorilor de poluare au artat urmtoarele> cantitatea de substan#e organice este mult peste 9M( datorit e*acurilor de ape uzate de la '(G9 3i 2etea Bacu? concentra#iile de fosfor dep3esc de zeci de ori limita admis( 9M(P 1< mg +l )? concentra#iile de amoniu dep3esc constant limita admis pentru acest indicator? concentra#ia pesticidelor organoclorurate din sedimente este 0n continu cre3tere? *@ul %rotu+ se afl pe locul II ca grad de afectare< concretizat 0n urmtoarele> concentra#ii crescute de produse petroliere< peste limita admis ( 9M(P 1< mg +l )? concentra#ii 0n cre3tere de pesticide organoclorurate 0n sedimente? C(&$*(*)( %$o&o'$,4 a r4urilor este apreciat prin calcularea gradului de cur#enie 3i 0ncadrarea 0ntr-un anumit grad de saprobitate a apelor< astfel> r4ul Siret a*ea 0n anul 5111 un grad de cur#enie de ,"I< fiind 0ncadrat 0n categoria apelor K-mezosaprobe? r4ul Bistri#a D calitatea biologic difer 0n func#ie de zon< astfel> zona G0rleni ( amonte Bacu) D apa a*ea un grad de cur#enie de ,7I< 0ncadrat 0n categoria apelor K D mezosaprobe? zona Aerbne3ti D apa r4ului este slab poluat< gradul de cur#enie este de ,5I< categoria apelor K- mezosaprobe? zona a*al de platforma industrial Bacu D apa este puternic impurificat cu substan#e organice< gradul de cur#enie este de "/I fiind 0ncadrat 0n categoria apelor ] DK D mezosaprobe? 9alitatea biologic a r4ului &rotu3 este diferit 0n func#ie de zona cercetat< astfel> zona &g! Ocna D apele sunt slab poluate cu substan#e organice< categoria apelor K- mezosaprobe? zona :odu (lb D grad de cur#enie ridicat< biomas fitoplanctonic relati* redus< ape K D mezosaprobe? zona 9orn#el D grad de cur#enie sczut< 0ncadrat la limita inferioar a apelor K D mezosaprobe? C(&$*(*)( %(,*) $o&o'$,4 a fost urmrit prin determinarea numrului total de germeni din ap 3i sediment! 2a toate cele " r4uri principale din 8ude# se constat o concentrare masi* a germenilor 0n sedimente!

D.!.!. C(&$*(*)( &(,+ $&o 6irec#ia (pelor Bacu monitorizeaza lacurile :oiana @zului 3i Galbeni! 6in acti*itatea de monitorizare 0n anul 511"< rezult c starea acestor lacuri se prezint astfel> Lacul P iana U!ului" =n sec#iunea :riza 9arboaia< biomasa medie a fost de 5<1" mg+l< 0ncadr4nd apa 0n categoria lacuri oligotro&e< cu un maBimum 0n trim! III (4<5" mg+l) 3i un minimum 0n trim! IX (1<,/ mg+l)! IndeBul saprob a a*ut *alori cuprinse 0ntre <5 (trim! I) 3i <7 (trim! IX) 3i o medie anual de <) < 0ncadr4nd apa lacului 0n clasa I-a de calitate!6in punct de *edere bacteriologic apa se 0ncadreaz 0n categoria I-a de calitate< 0n conformitate cu S&(S 471)+,,! =n sec#iunea Bara8 51 m< biomasa medie a fost de "<54 mg+l< 0ncadr4nd apa 0n categoria

lacuri oligotro&e< cu un maBimum 0n trim! II (5< 7mg+l) 3i un minimum 0n trim! III ( <5/ mg+l)! IndeBul saprob a a*ut *alori cuprinse intre <", (trim! III) si <)5 (trim! II) 3i o medie anual de <5< 0ncadr4nd apa lacului 0n clasa I-a de calitate! 6in punct de *edere bacteriologic apa se 0ncadreaz 0n categoria I-a de calitate< 0n conformitate cu S&(S 471)+,,! =n sec#iunea Bara8 1 m< biomasa medie a fost de "<)) mg+l< 0ncadr4nd apa 0n categoria lacuri oligotrofe< cu un maBimum 0n trim! III ()<)5 mg+l) 3i un minimum 0n trim! IX ( <75 mg+l)! IndeBul saprob a a*ut *alori cuprinse intre <7 (trim! II) 3i </" (trim! III) 3i o medie anual de <,"< 0ncadr4nd apa lacului 0n clasa a II-a de calitate!6in punct de *edere bacteriologic apa se 0ncadreaz 0n categoria I-a de calitate< 0n conformitate cu S&(S 471)+,,! =n sec#iunea Mal drept 1 m< biomasa medie a fost de 4<4 mg+l< 0ncadr4nd apa 0n categoria lacuri oligotrofe< cu un maBimum 0n trim! III ( 1<,) mg+l) 3i un minimum 0n trim! IX ( <7, mg+l)! IndeBul saprob a a*ut *alori cuprinse 0ntre <7 (trim! I) si <," (trim! IX) 3i o medie anual de <77< 0ncadr4nd apa lacului in clasa I-a de calitate! 6in punct de *edere bacteriologic apa se 0ncadreaz 0n categoria I-a de calitate< 0n conformitate cu S&(S 471)+,,! =n sec#iunea 9oada lac 1 m< biomasa medie a fost de ,<75 mg+l< 0ncadr4nd apa 0n categoria lacuri oligotrofe< cu un maBimum 0n trim! III ( ,<1/ mg+l) 3i un minimum 0n trim! IX ( 5<5) mg+l )! IndeBul saprob a a*ut *alori cuprinse 0ntre <)7 (trim! III) 3i <,/ (trim! II 3i IX) 3i o medie anual de <,"< 0ncadr4nd apa lacului 0n clasa I-a de calitate! 6in punct de *edere bacteriologic apa se 0ncadreaz 0n categoria I-a de calitate< 0n conformitate cu S&(S 471)+,,! 2acul @zE din punct de *edere c.imic 3i biologic se 0ncadreaz 0n categoria I de folosin#< fiind utilizat at4t pentru producerea de energie electric c4t 3i ca surs de ap potabil! &otu3i< se constat o u3oar impurificare cu substan#e organice 3i un deficit moderat de oBigen dizol*at! Lacul Gal#$ni" =n sec#iunea Bara8 1 m< biomasa medie a fost de 5)<,7 mg+l< 0ncadr4nd apa lacului 0n categoria celor eutrofe 3i a 0nregistrat o *aloare minim 0n trim! I (,<,/ mg+l) 3i o *aloare maBim 0n trim! III (4,<4" mg+l)! Xaloarea indeBului saprob a *ariat 0ntre 5<5 (trim! I 3i II) 3i 5< 5 (trim! III)< cu o medie anual de 5< 7 - clasa a II-a de calitate!6in punct de *edere bacteriologic apa se 0ncadreaz 0n categoria I-a de calitate< 0n conformitate cu S&(S 471)+,,! =n sec#iunea Mal drept 1 m< biomasa medie a fost de 57<47 mg+l< 0ncadrand apa 0n categoria lacuri eutrofe< cu un maBimum 0n trim! II (4"<5 mg+l) 3i un minimum 0n trim! I (4<,/ mg+l)! IndeBul saprob a a*ut *alori cuprinse 0ntre 5 (trim! I) 3i 5<" (trim! II) 3i o medie anual de 5< < 0ncadr4nd apa lacului 0n clasa a II-a de calitate! 6in punct de *edere bacteriologic apa dep3e3te categoria I-a de calitate< 0nregistr4ndu-se peste 11111 9&+dmc! =n sec#iunea Mal stang 1 m< biomasa medie a fost de 4<1/ mg+l< 0ncadr4nd apa 0n categoria lacuri mezotrofe< cu un maBimum 0n trim! II (5 <5, mg+l) 3i un minimum 0n trim! I (5</" mg+l)! IndeBul saprob a a*ut *alori cuprinse 0ntre <, (trim! I) 3i 5<" (trim! II)< cu o medie anual de 5<1"< 0ncadrand apa lacului 0n clasa a-IIa de calitate! 6in punct de *edere bacteriologic apa se 0ncadreaz 0n categoria I-a de calitate< 0n conformitate cu S&(S 471)+,,! =n sec#iunea 9oada lac 1 m< biomasa medie a fost de 55< 4 mg+l< 0ncadr4nd apa 0n categoria lacuri eutrofe< cu un maBimum 0n trim! III (""</5 mg+l) 3i un minimum 0n trim! I )<)5 mg+ )! IndeBul saprob a a*ut *alori cuprinse 0ntre 5 trim! I) 3i 5<1/ (trim! II) 3i o medie anual de 5<14< 0ncadr4nd apa lacului 0n clasa a II-a de calitate! 6in punct de *edere bacteriologic apa se 0ncadreaz 0n categoria I-a de calitate< 0n conformitate cu S&(S 471)+,,!

45

2acul Galbeni este poluat cu substan#e organice care au trecut de prima faz de descompunere< are un grad de cur#enie mic 3i se 0ncadreaz 0n categoria apelor ] D K D mezosaprobe! 9onsumul de oBigen dizol*at 0n ap este mare iar condi#iile de *ia# pentru .idrobion#i sunt semianaerobe! Lacul %$ A&'$m$n( I se 0ncadreaz 0n zona apelor K- mezosaprobe< cu un grad de cur#enie de )7I! Biomasa fitoplanctonic este relati* mare< 0n bentos sunt prezente lar*e de insecte! 6in punct de *edere bacteriologic se 0nregistreaz dep3iri la to#i indicatorii analiza#i ( $&G< 9&< 9%< S%)! D.!.5. Zon) 3o*)n6$(& , $*$,) 0+% (03),*+& 3o&+4 $$ (3)&o d) 0+3 (f(64 :e raza 8ude#ului Bacu eBist dou zone critice 0n ceea ce pri*e3te pericolul de poluare accidental a apelor de suprafa# 3i anume> Pla() 'ma in%u*('ial Bacu Su% + p$n('u ',ul Si'$(: '(G9 Bacu D de*erseaz ape uzate cu specific mena8er S9 2E&E( S( D agent economic cu profil de fabricare a celulozei 3i .4rtiei S9 SO%E'& S( D agent economic profilat pe fabricarea 0ngr3mintelor c.imice S9( (G'I9O2( I$&E'$(^IO$(2 D ferme de porci Pla() 'ma in%u*('ial B '!$-(i + On$-(i . p$n('u ',ul T' (u-/ S9 9('OM S( One3ti D profil de acti*itate fabricarea cauciucului 3i deri*a#i ale produselor petroliere S9 '(%O S( One3ti D profil de rafinare petrol S9 9GIM9OM:2EY S( D profil fabricare pesticide S9 O$E6I2 S( D de*erseaz ape uzate cu specific mena8er O alt surs ce ar putea fi considerat zon critic< dar care se 0ntinde pe o arie mai mare de rsp4ndire o constituie acti*itatea de eBtrac#ie 3i transport produse petroliere< acti*itate desf3urat de ctre S$: :E&'O2 D filiala Moine3ti! D.!.B. C(&$*(*)( (3)&o 0+%*) (n) =n 8ude#ul Bacu< resursa de ap din subteran< teoretic 3i utilizabil este urmtoarea> - resursa teoretic D 545<4) mil! mc+an - resursa utilizabil D 41<1 mil! mc+an =n 8ude# eBist 5, de iz*oare naturale de ape minerale! :e teritoriul 8ude#ului Bacu apele subterane se 0ncadreaz 0n cea mai mare parte 0n limitele de calitate normale< eBcept4nd unele zone cu dep3iri dup cum urmeaz> - pe *alea Bistri#ei 0ntre localit#ile Bu.u3i 3i 2ilieci< 0n care sunt dep3ite limitele de calitate la indicatorii> amoniu< azoti#i< mangan 3i oBid de fosfor? - pe r4ul Siret 0n zonele %urnicari 3i Galbeni unde sunt dep3iri la indicatorii amoniu< azoti#i< fier total< calciu< cloruri< reziduu fiB mangan 3i oBid de fosfor? - pe *alea &rotu3ului 0n zonele 9omne3ti< $egoie3ti 3i 9orn#el la indicatorii amoniu< azoti#i< calciu< fier total< 99OMn 3i oBid de fosfor! 2a ni*elul 8ude#ului Bacu< re#eaua de monitorizare a calit#ii apelor freatice este eBploatat de 'egia (pele 'om4ne D 6irec#ia (pelor Siret 3i este constituit din 7 fora8e de obser*a#ie< distribuite pe bazine .idrografice ( tab! 5!5! )! &ab! 5!5! 'e#eaua de monitorizare a calit#ii apelor subterane din 8ude#ul Bacu Bazinul .idrografic Sta#ia '4ul $r! fora8e

a!

#" -

4"

Bistri#a Bistri#a Bistri#a Siret Siret &rotu3 &rotu3

Suce3ti Bu.u3i 2ilieci Suce3ti Galbeni 9omne3ti 9orn#el

Bistri#a Bistri#a Bistri#a Siret Siret &rotu3 &rotu3

5 " " 5 " 5 5

=n bazinul .idrografic Siret< din analiza apelor freatice 0n cursul anului 5111< s-au constatat urmtoarele> 0n sectorul Suce3ti D dep3iri ale *alorilor admise la azota#i< cuprinse 0ntre )- 5, mg+l (9M(P 1 mg+l)< cauza principal fiind zoote.nia din zon? 0n sec#iunea Galbeni D dep3iri semnificati*e la azota#i< amoniu< substan#e organice 3i sulfa#i< cauza fiind influen#a S!9! Sofert Bacu 3i a fermei de cre3tere a porcilor $! Blcescu! =n bazinul .idrografic Bistri#a< constatrile sunt urmtoarele> 0n sec#iunea Bu.u3i D dep3iri semnificati*e la azota#i 3i azoti#i datorit depozitului de gunoi din ora3ul Bu.u3i 3i influen#ei acti*it#ii industriale din 8ude#ul $eam#? 0n sec#iunea 2ilieci D dep3iri ale concentra#iilor maBime admise la azota#i 3i azoti#i? =n bazinul .idrografic &rotu3< situa#ia calit#ii apelor freatice 0n anul 5111 era urmtoarea> sec#iunea 9omne3ti D dep3iri la azoti#i 3i substan#e organice< datorit rampei de gunoi mena8er a municipiului 9omne3ti? sec#iunea 9orn#el D dep3iri ale concentra#iilor admise la azota#i< fier 3i magneziu< cauza fiind platforma industrial Borze3ti! :oluarea de impact din anumite zona ale 8ude#ului< datorat unor agen#i economici< produce o degradare puternic a apelor freatice! 9ele mai acti*e surse de poluare a apelor subterane sunt> '(%O One3ti< 9('OM One3ti< 9.imcompleB Borze3ti< 'afinria 6rmne3ti< Sofert Bacu< S$: :etrom- Sucursala Moine3ti! &oate ceste unit#i au laboratoare proprii de protec#ie a mediului 0n care se efectueaz 3i analize de ap freatic colectat din pu#urile de obser*a#ie eBistente 0n zona lor de acti*itate! 9a o constatare general< este e*ident o poluare punctiform a apelor subterane cu produse petroliere< fenoli< substan#e organice< cloruri< amoniac 3i fosfor< 0n diferite grade de intensitate< 0n func#ie de profilul de acti*itate a agen#ilor economici! Studii asupra calit#ii apelor freatice a efectuat 3i 6irec#ia de Sntate :ublic Bacu< care a efectuat analize c.imice 3i bacteriologice din aproape /11 de f4nt4ni< din circa )1 de iz*oare de captare a apei potabile< din sisteme centrale de alimentare cu ap 3i din re#elele de distribu#ie a apei potabile! 6in probele analizate din f4nt4ni circa 41I au fost necorespunztoare< 0nregistr4ndu-se dep3iri la amoniac< nitri#i 3i nitra#i! 6in probele colectate din sistemele centrale de alimentare cu ap circa 51I au fost necorespunztoare< cu dep3iri la indicatorii fizici 3i bacteriologici! 6e altfel< din cele , sisteme centrale de alimentare cu ap dou nu sunt autorizate sanitar ( Bacu 3i Bu.u3i)! 9alitatea deficitar a apei freatice 3i implicit a apei potabile se reflect 0n gradul de sntate a popula#iei! =n anul 5111 au fost 0nregistrate ", de cazuri de met.emoglobinemii la copii datorit intoBicrii cu nitri#i din apa potabil! D.!.D. Zon) 3o*)n6$(& , $*$,) 0+% (03),*+& 3o&+4 $$ (3)&o 0+%*) (n)

44

:rincipalele surse care conduc la apari#ia unor zone critice sub aspectul polurii apelor subterane sunt> S9 '(%O S( One3ti D pe raza zonei de acti*itate a societ#ii c4t 3i 0n zona de influen# eBtrauzinal< p4nza freatic este afectat cu produs petrolier sub form dizol*at 3i sub form pelicular< gradul de poluare determin4nd migrarea produsului petrolier spre r4ul &rotu3! S9 9GIM9OM:2EY S( Borze3ti D apar afectri ale p4nzei freatice at4t 0n incinta societ#ii c4t 3i 0n afar pe direc#ia de migrare spre r4ul &rotu3 la indicatorii pesticide amoniu 3i substan#e organice! S9 9('OM S( One3ti D afectri ale p4nzei freatice apar at4t 0n incinta societ#ii c4t 3i eBtrauzinal pe traseul conductelor de transport spre sta#ia de epurare Me*reni la indicatorii fenoli 3i substan#e organice! S9 '(%I$('I( S( 6rmne3ti D afectarea cu produs petrolier a p4nzei freatice din perimetrul incintei ar putea conduce la afectarea alimentrilor indi*iduale cu ap potabil< a popula#iei din zona locuibil aflat 0n *ecintatea societ#ii! S9 SO%E'& S( Bacu D afectarea cu sulfa#i< amoniac 3i fosfor a p4nzei freatice din perimetrul incintei ar putea conduce la afectarea calit#ii p4nzei freatice care are direc#ia de curgere spre r4ul Bistri#a! S$: :E&'OM S( D filiala Moine3ti 3i S9 9O$:E& S(-filiala Moine3ti D riscul de afectare a calit#ii p4nzei freatice 0l constituie batalul epuizat _GzrieV (datorit lipsei de impermeabilizare) 3i conductele de transport #i#ei< gazolin< ap< zcm4nt prin poluri accidentale! Marile depozite de de8ec#ii animaliere de la 9ompleBele de cre3tere a animalelor< datorit lipsei de amena8are (impermeabilizri)< pot conduce la afectarea resurselor de alimentare indi*iduale cu ap din mediul rural ($icolae Blcescu< Suce3ti)! &oate aceste aspecte men#ionate sunt in*entariate< monitorizate 3i s-au impus msuri 0n *ederea stoprii 3i diminurii gradului de poluare eBistent al p4nzei freatice! :entru stoparea polurii msurile impuse au constat 0n modernizarea instala#iilor 3i amena8ri de protec#ie a mediului! =n cazul societ#ilor S9 '(%O S( One3ti 3i S$: :E&'OM-filiala Moine3ti< msurile de diminuare luate< au constat 0n eBecu#ia _sistemului de drenare 3i colectare a produsului petrolier din p4nza freaticV< respecti* redarea 0n circuitul natural al batalului epuizat _GzrieV! D.!.H. S*( )( (3)&o +.(*) 2a ni*elul 8ud! Bacu sunt 4 surse cu impact semnificati* asupra calit#ii apelor de suprafata< care au sta#ii proprii de epurare 3i de*erseaz direct 0n emisar! 2a to#i ace3ti agen#i economici 6irec#ia (pelor 'omane Siret - %iliala Bacu a monitorizat modul 0n care apele uzate e*acuate se 0ncadreaz 0n limitele $&:( 11 +/7< iar (!:!M! Bacu a efectuat eBpertize 0n acest sens! S!9! SO%E'& S!(! Bac`u 0n cursul anului 511"< unitatea a e*acuat 0n r! Bistri#a (albia *ec.e)< amonte confluen#` cu r! Siret (0n coada lacului de acumulare Galbeni) un *olum de ape uzate de "<575 mil! mc! Sta#ia de epurare (Ma9)< a func#ionat corespunz`tor!

45

purificatori evacuati de Evolutia cantitatilor la principalii im catre S.C. SOFERT S.A . Onesti in anii 199 !"##$
Cantitati de impurificatori

300
evacuate (t/an)

250 200 150 100 50 0 suspensii fosfor total amoniu CCOCr

1998 1999 2000 2001 2002 2003

%ig!5! )! E*olu#ia principalilor impurificatori ai apelor uzate e*acuate de la S9 Sofert S( Bacu

Evolutia cantitatilor la principalii impurificatori evacuati de catre R.A.%.C. &acau in anii 199 !"##$
Cantitati de impurificatori

3000
evacuate (t/an)

2500 2000 1500 1000 500 0 suspensii substante organice

1998 1999 2000 2001 2002 2003

%ig!5! 7! E*olu#ia principalilor impurificatori ai apelor uzate e*acuate de la '!(!G!9! Bacu

Evolutia cantitatilor la principalii impurificatori evacuati de catre S.C. A%R'CO(A ')TER)AT'O)A( S.A. &acau in anii 199 !"##$ 2000
Cantitati de impurificatori evacuate (t/an)

1500 1000 500 0 suspensii (substante organice) CBO5

1998 1999 2000 2001 2002 2003

%ig!5! ,! E*olu#ia principalilor impurificatori ai apelor uzate e*acuate de la S9 (gricola Interna#ional Bacu
Evolutia cantitatilor la principalii impurificatori evacuati de catre S.C. (ETEA S.A . &acau in anii 199 !"##$
Cantitati de impurificatori

6000
evacuate (t/an)

5000 4000 3000 2000 1000 0 suspensii substante organice CCOC r

1998 1999 2000 2001 2002 2003

4)

%ig!5! /! E*olu#ia principalilor impurificatori ai apelor uzate e*acuate de la S.C. +etea S.,. $ac"u
Evolutia cantitatilor la principalii impurificatori evacuati de catre S.C. CARO* S.A. Ones ti in anii 199 !"##$
impurificatori evacuate

1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0

Cantitati de

1998 1999 2000 2001 2002 2003 suspensii substante organice CCOCr fenoli

%ig!5!51! E*olu#ia principalilor impurificatori ai apelor uzate e*acuate de la S!9!9arom S!(! One3ti
Evolutia cantitatilor la principalii im purificatori evacuati de catre S.C. C+im com ple, S.A . &or-esti in anii 199 !"##$
Cantitati de impurificatori

(t/an)

10000
evacuate (t/an)

8000 6000 4000 2000 0 suspensii cloruri

1998 1999 2000 2001 2002 2003

%ig!5!5 ! E*olu#ia principalilor impurificatori ai apelor uzate e*acuate de la S!9! 9.imcompleB S!(! Borze3tii D.5. Mon$*o $.( )( ,(&$*46$$ 0o&+&+$ Suprafa#a agricol a 8ude#ului Bacu cumuleaz un total de "5"!45, .a ceea ce 0nseamn un procent de 4/I din suprafa#a 0ntregului 8ude#! :roducti*itatea slab a unor suprafe#e datorit multiplelor degradri 3i lipsei resurselor financiare< fac ca suprafe#e importante s produc sub capacitatea lor natural sau s nu fie lucrate deloc!

&ab! 5!)! E*olu#ia suprafe#elor arabile nelucrate 0n perioada 511 D 511" (nul 511 5115 511" Suprafe#e arabile nelucrate (.a) 5"/) "15 15)

(lturi de aceste terenuri nelucrate eBist 3i suprafe#e scoase din circuitul agricol

47

(temporar sau definiti*)< pentru realizarea unor obiecti*e de in*esti#ii< a cror total pe 8ude#ul Bacu a fost de 57</" .a ( 5<7, definiti* 3i 5< 5 temporar) doar 0n 511"! :utem deci concluziona< c suprafa#a agricol de care *orbeam mai sus< este doar una teoretic 3i c de fapt fondul agricol real utilizabil este cu mult mai mic! =n 8ude#ul Bacu< reparti#ia solului pe categorii de folosin# este urmtoarea> - arabil ,4!,17 .a - p3uni ,,!"77 .a - f4ne#e "/!755 .a - *ii 7!",) .a - li*ezi "! 1) .a To*(& *) )n (' $,o& 5!5.B!L :( 'eparti#ia terenurilor agricole pe clase de calitate este urmtoarea> 9lasa de calitate a I-a - foarte bun "!4 5 .a 9lasa de calitate a II-a - bun 41!755 .a 9lasa de calitate a III-a - mi8locie /7!554 .a 9lasa de calitate a IX-a - slab ")!5/" .a 9lasa de calitate a X-a - foarte slab 45!447 .a %ondul funciar agricol al 8ude#ului Bacu este afectat de urmtoarele procese ma8ore de degradare> eroziune de suprafa# 3i de ad4ncime? alunecri de teren? eBces de umiditate de suprafa#? eBces permanent de umiditate alimentat de inunda#ii? srturare 3i acidifiere? acoperire cu pietri3uri 3i bolo*ni3uri? poluare urban< agricol 3i industrial? 6intre toate aceste cauze de degradare a solului cele mai acti*e sunt eroziunea de suprafa# 3i de ad4ncime< procese prin care se pierd circa 51 t de sol + .a + an (limita admisibil pentru #ara noastr este de 4-) t +.a +an)! 9ombinarea proceselor de eroziune cu alunecrile de teren amplific fenomenul de degradare a solurilor agricole! &ab! 5!7! :rincipalii factori care afecteaz calit#ile solurilor din 8ude#ul Bacu $r! ! 5 " 4 5 ) 7 , / 1 %actorul de degradare Eroziune .idric 3i eolian (lunecri de teren (cidifiere 9ompactare secundar 6eficit de elemente nutriti*e> (pro*izionare slab 3i foarte slab cu azot (pro*izionare slab 3i foarte slab cu fosfor (pro*izionare slab cu potasiu Xolum edafic redus Inundabilitate Suprafa#a (.a) 511!"5" ""!4 , 41!/,, /"! ) 5""!,5" 55!"5 !177 57!44, "!51

4,

=n 8ude#ul Bacu< aproape )1 .a de teren sunt poluate cu produse petroliere pro*enite din scurgeri din batalele de depozitare a reziduurilor petroliere< din apa de zcm4nt de la sondele de eBtrac#ie sau din spargerea conductelor de transport! :este 511 .a de teren sunt ocupate de depozite de de3euri mena8ere 3i industriale! =n 8ude#ul Bacu au fost 0ntreprinse o serie de ac#iuni pentru reconstruc#ia ecologic a terenurilor degradate 3i ameliorarea strii de calitate a solurilor> lucrri de ameliorare a terenurilor degradate (scrificri< ni*elri< distrugerea *egeta#iei lemnoase< fertilizri) - 4/<) .a? lucrri de redare 0n circuit producti* a terenurilor poluate cu petrol 3i ape srate 0n zona petrolier a 8ud!Bacu - 7 amplasamente cu o suprafa# de cca! 5 .a? lucrri de proiectare pentru ameliorarea fertilita#ii solurilor 3i redare 0n circuitul producti*< pe care urmeaz s se eBecute lucrrile de reconstruc#ie ecologic< pentru o suprafa# de " 5 .a! D.5.#. Zon) 3o*)n6$(& , $*$,) 0+% (03),*+& d)*) $o 4 $$ 0o&+ $&o

:e raza 8ude#ului Bacu Uzonele criticeV sub aspectul deteriorrii solurilor sunt> 2ona de agreement 6 parcul Mgura din ora+ul %@rgu #cna D datorit eBploatrilor de sare de ctre Societatea Salina &4rgu Ocna< pe fondul unor condi#ii naturale nefa*orabile (dizol*ri necontrolabile ale zcmintelor de sare de ctre iz*oarele din zon) au fost surpri de teren! 6in acest moti* a fost necesar strmutarea locuin#elor din zon! %enomenul este 0nc acti* 3i s-au luat msuri foarte stricte de monitorizare a e*olu#iei fenomenului 3i amena8ri de protec#ie (0mpre8muire< paz permanent)! n 2ona 3eme+, n cadrul schelei de e'ploatare ;i;ei 3eme+ D eBist o suprafa# de 5 .a a*4nd categoria de folosin# p3une< ce prezint fenomenul de aflorimente! =n *ederea stoprii acestui fenomen au fost eBecutate lucrri de recuperare a produsului petrolier rezultat din aflorimente prin re#ea de drenuri 3i pu#uri de colectare! 6e asemenea au fost eBecutate pu#uri de obser*a#ie< care urmresc cobor4rea ni*elului zcm4ntului de #i#ei< 0n func#ie de rezultate conduc4ndu-se procesul de eBtrac#ie 0n *ederea diminurii 3i stoprii fenomenului! SNP PE%*#M A &iliala Moine+ti +i S #NPE% S- A &iliala Moine+ti D ar putea conduce la apari#ia unor zone critice 0n special pe traseul conductelor de transport #i#ei 3i ap de zcm4nt datorit unor spargeri 3i a*arii ce pot aprea accidental! :entru a pre*eni 3i diminua asemenea aspecte au fost luate o serie de msuri> au fost 0ntocmite :lanuri de pre*enire 3i inter*en#ie 0n cazuri de urgen#< s-au prioritizat lucrrile de in*esti#ii pri*ind 0nlocuirile de tronsoane< conducte func#ie de gradul de uzur 3i frec*en#a a*ariilor!

D.5.!. Zon) /+&n) (%$&) ),o&o'$, ,( ) n),)0$*4 -40+ $ d) ),on0* +,6$) ),o&o'$,4 0 n$ a)$c(a($ %$ alun$c'i ac(i1$ -i *$miac(i1$ %$ ($'$n ocup o suprafa# total de 55!,"5 .a< din care> cu grad ridicat de risc D 5!141 .a (,I din suprafa#a teren degradat) cu risc mediu D 5"!7/5 .a (/5I din suprafa#a teren degradat) 0 n$l$ a)$c(a($ %$ $' !iuni %$ *up'a)a2 *i a%,ncim$ acup suprafa#a total de 511!"5" .a din terenurile agricole din 8ude#! 0 n$l$ a)$c(a($ %$ alun$c'i ac(i1$3 *$miac(i1$ -i *(a#ili!a($ ocup suprafa#a de ""!4 , .a din terenurile agricole din 8ude#!

4/

0 n$l$ a)$c(a($ %$ aci%i)i$'$ ocup suprafa#a de 41!/,, .a 3i cuprinde terenurile agricole din partea central 3i partea de *est a 8ude#ului! 0 n$ cu c mpac(a'$ *$cun%a' reprezint /"! ) .a 3i cuprinde solurile arabile din 8ude#! 0 n$ cu %$)ici( %$ $l$m$n($ nu('i(i1$ ce cuprind terenuri agricole din 8ude#> apro*izionare slab sau foarte slab cu azot D 5""!,5" .a apro*izionare slab sau foarte slab cu fosfor D 55!"5 .a apro*izionare slab cu potasiu D !17/ .a 0 n$ cu 1 lum $%a)ic '$%u* reprezint 57!44, .a! 0 n$ cu inun%a#ili(a($ reprezint "!51 .a! 0 n$l$ cu ($'$nu'il$ *'(u'a($ ocup suprafa#a de 4!5"7 .a 3i cuprinde localit#ile> Xalea Siretului< Ber.eciului 3i ;eletinului! 0 n$l$ cu 4al%$3 ia!u'i %$ %$can(a'$3 %$p !i($ %$ *($'il3 %$p !i($ &un ai$ D ocup suprafa#a de 5 / .a 3i cuprinde .aldele de cenu3 de la termocentralele One3ti< Bacu< 9omne3ti 0n intreprinderea minier 9omne3ti< S9 SO%E'& S( Bacu (.alda fosfogips)< gunoaiele mena8ere din tot 8ude#ul! 0 n$l$ cu p' %u*$ '$!i%ual$/ ap$ u!a($3 nm lu'i3 %$5$c2ii ocup suprafa#a de !) 5 .a 3i cuprinde compleBele zoote.nice> (*icola< Bacu< 'aco*a< Aerbe3ti< Ite3ti< 'adomire3ti< G.eorg.e 6o8a< Sascut< Aerbne3ti< $icolae Blcescu< One3ti 3i sta#iile de epurare din Bacu< One3ti< &4rgu Ocna< Bu.u3i< Moine3ti 3i 9omne3ti! 0 n$ cu p$(' l -i ap *'a( ocup 7"" .a 3i cuprinde zonele de eBtrac#ie a petrolului> ;eme3< Moine3ti< 9omne3ti< 6rmne3ti< Slnic< Oituz< 6ofteana< :4r8ol< Solon#< &escani 3i One3ti! D.B. Mon$*o $.( )( /)')*(6$)$ fo )0*$) ) :durile 3i zonele cu *egeta#ie forestier cumuleaz 0n 8ude#ul Bacu un total de 57/!5"7 .a! 6in suprafa#a total ocupat de pduri 54,!7 .a gospodrite de '!$! a :durilor 3i 5 !,"5 .a sunt proprietate pri*at! 9irca /4!))5 .a sunt pduri de r3inoase iar restul pduri de foioase 3i de amestec! =n perioada 511 D 511" s-au regenerat natural sau artificial 5!)5/ .a de pdure< din care !55 .a prin regenerare artificial 3i !"75 .a prin regenerare natural (tabel 5!))!

&abelul 5!)! Suprafe#ele de pdure regenerate 0n perioada 511 -511" (nul 511 5115 511" 'egenerare artificial (.a) "45 55, "4, 'egenerare natural (.a) 4) ")5 54) &O&(2 (.a) ,1) ,/" /"1

6in suprafa#a total de pdure< 5!5" .a ( I) sunt afectate de fenomenul de uscare< 0n diferite grade! :durile de foioase ( !4 .a) sunt mai afectate de acest proces dec4t cele de

51

r3inoase (,51 .a)! D.D. S$*+(6$( ( $$&o 3 o*)J(*) 7$ ( -on+-)n*)&o n(*+ $$ =n 8ude#ul Bacu sunt declarate prin decizii ale 9onsiliului Mude#ean 4" de arii prote8ate ( din care " cursuri de ap ) 3i ) monumente ale naturii! Suprafa#a total a celor 41 de arii prote8ate ( eBclusi* cursurile de ap) este de "!,7) .a! 6eoarece instituirea regimului special de arie prote8at sau monument al naturii nu s-a fcut pe baza unei documenta#ii de specialitate riguros 0ntocmit este foarte dificil stabilirea corect a obiectului protec#iei 3i conser*rii precum 3i delimitarea 3i controlul modului de administrare a acestora! 6in controalele efectuate de I!:!M! Bacu 0n aceste zone 0n anul 5111 s-a constatat c urmtoarele arii prote8ate 3i monumente ale naturii sunt 0ntr-o situa#ie fa*orabil< corespunztore cu statutul lor de rezer*a#ii> 'ezer*a#ia botanic< zoologic 3i geologic $emira? 'ezer*a#ia forestier Iz*oru (lb- 6rmne3ti? :arcul dendrologic Gemeiu3i? :arcul dendrologic 6ofteana? :arcul G.erie3ti D Bacu? Grdina botanic :r8e3ti? 'ezer*a#ia forestier (rsura? 'ezer*a#ia faunistic (cumularea 2ilieci? :durea de pe Muntele Mgura? 9odrul 'unc? 'ezer*a#ia :4r4ul Srriei? 'ezer*a#ia botanic Slnic Moldo*a? :erimetrul 0mpdurit G!Enescu D &escani? :arcul 9ancio* D Bacu? @lmul de la &escani? Ste8arii @nirii D Bacu? %agii 0ngemna#i D 'aco*a? :iatra pl4ngtoare D 6ofteana? =ntr-o stare necorespunztoare de conser*are se afl urmtoarele arii prote8ate 3i monumente ale naturii din 8ude#ul Bacu> :arcul Mgura D &g! Ocna? 'ezer*a#ia botanic 3i geologic :erc.iu? 2i*ada cu nuci D %ilipeni? :arcul G.ica Xod D 9omne3ti? :arcul palatului Atirbei Xod D 6rmne3ti? Ste8arul ro3u D Mgura? H. L)'$0&(6$( 3 $/$nd 3 o*),6$( -)d$+&+$ ;n,onJ+ 4*o Ma8oritatea acti*it#ilor economice 3i sociale umane au un impact direct sau indirect asupra mediului 0ncon8urtor< cu consecin#e dintre cele mai gra*e! (c#iunea distructi* a omului asupra biosferei a luat forme din ce 0n ce mai di*erse iar ritmul acestor distrugeri a de*enit din ce 0n ce mai accelerat! =n acest conteBt au fost promo*ate legi pentru prote8area mediului 3i s-a nscut o nou ramur 8uridic< dreptul mediului 0ncon8urtor! H.#. D )3*+& -)d$+&+$ ;n,onJ+ 4*o 7$ 3 $n,$3$$&) 0(&)

6reptul mediului 0ncon8urtor este format din ansamblul compleB al normelor 8uridice care reglementeaz rela#iile ce se stabilesc 0ntre oameni pri*ind atitudinea lor fa# de natur< 0n procesul conser*rii 3i dez*oltrii 0n scopuri economice< sociale 3i culturale a componentelor mediului 0ncon8urtor< precum 3i rela#iile legate de conser*area lor< care presupune protec#ie 3i ameliorare (6aniela Marinescu< //))! Pe plan internE dreptul mediului 0ncon8urtor este fundamentat pe o serie de principii de baz 3i de principii decizionale! @n prim principiu de !a2 este cel potri*it cruia protec;ia mediului nconjurtor tre!uie s constituie un element esen;ial al politicii economice 3i sociale ale statului! 9onform acestui principiu< protec#ia mediului este un obiecti* de interes na#ional< cu efecte directe 3i indirecte< pe termen lung< 0n toate compartimentele sistemului social< uman! 9oordonarea 3i 0ndrumarea acti*it#ilor de protec#ia mediului este fcut de Ministerul (pelor< :durilor 3i :rotec#iei Mediului care are 0n subordine la ni*elul 8ude#elor (gen#ii de :rotec#ia Mediului care urmresc 3i spri8in aplicarea msurilor de conser*are< 0ntre#inere 3i paz a rezer*a#iilor 3i monumentelor naturii< urmresc 3i analizeaz modul 0n care unit#ile economice din raza lor de acti*itate 0ndeplinesc obliga#iile ce le re*in cu pri*ire la protec#ia mediului! @n alt principiu de baz este cel al e'ercitrii de ctre stat a dreptului suveran de a e'ploata resursele sale naturale, n a+a &el nc@t s nu aduc prejudicii altor state( 9onform declara#iei de la StocE.olm ( /75)< 9artei O$@ 3i dreptului interna#ional< statele au dreptul su*eran de a eBploata propriile resurse din teritoriul na#ional< 0n a3a fel 0nc4t aceste acti*it#i s nu pro*oace daune mediului 0ncon8urtor 0n alte state! @n alt principiu de baz 0n protec#ia mediului 0ncon8urtor este cel al priorit;ii +i !unstrii popula;iei, n compara;ie cu alte scopuri de &olosire a resurselor naturale ale mediului nconjurtor! 'esursele naturale ale mediului trebuie folosite prioritar pentru 0mbunt#irea condi#iilor de *ia# ale popula#iei< pentru ferirea oamenilor de 0mboln*iri 3i accidente< pentru men#inerea unei stri de sntate c4t mai bun! Principiul aprrii &actorilor naturali de mediu prin &olosirea ra;ional a resurselor n &unc;ie de nevoi +i pentru asigurarea de2voltrii dura!ile, este un alt principiu de baz! %olosirea resurselor naturale< c.iar 3i a celor regenerabile< trebuie s se fac 0n limitele care s permit re0nnoirea acestora! 'esursele neregenerabile trebuie eBploatate ra#ional< fr a se a8unge la epuizarea lor< iar a*anta8ele ob#inute de pe urma folosirii acestora s fie maBime! Principiul prevenirii riscurilor ecologice +i a producerii daunelor n mediu, porne3te de la ideea c acti*itatea de pre*enire a deprecierii mediului este mai ieftin 3i mai eficient dec4t repararea daunelor ecologice< care uneori au caracter ire*ersibil! =n acest scop< conform 2egii mediului< orice agent economic trebuie s ob#in acord 3i autoriza#ie de mediu< dup analiza competent de ctre organele abilitate a acti*it#ii care o desf3oar 3i a impactului acestor acti*it#i asupra mediului! @n alt principiu de baz este cel al conservrii diversit;ii !iologice! Inter*en#ia omului 0n ecosistemele naturale trebuie s se fac 0n a3a fel 0nc4t s fie pstrat integritatea acestora< s fie men#inute procesele ecologice fundamentale< s se asigure conser*area biodi*ersit#ii 3i a resurselor naturale de *ia#! &ot pe plan intern< dreptul mediului 0ncon8urtor are la baz 3i o serie de principii deci2ionale precum principiul interzicerii polurii< principiul participrii publicului la elaborarea 3i aplicarea deciziilor de mediu 3i principiul Upoluatorul plte3teV! 7nter2icerea polurii mediului 0ncon8urtor sub orice form este un principiu moral 3i 8uridic< pre*zut 0n mod clar de legile de protec#ie a mediului! E*itarea polurii trebuie s

55

0nceap de la surs< prin utilizarea unor te.nologii UcurateV< ecologice< care s produc o cantitate minim de de3euri 3i c4t mai pu#in periculoase pentru mediu! Principiul participrii pu!licului la ela!orarea +i aplicarea deci2iilor privind mediul ofer popula#iei posibilitatea de a cunoa3te riscurile la care sunt supu3i indi*izii< familiile 3i comunitatea< de a-3i adapta acti*it#ile economice 3i sociale 0n a3a fel 0nc4t aceste riscuri s fie minime 3i permite oamenilor s ia decizii referitoare la mediu< contribuind astfel la men#inerea nealterat a acestuia! 2egea mediului recunoa3te tuturor persoanelor dreptul de a a*ea acces la informa#ii pri*ind calitatea mediului< dreptul de a se asocia 0n organiza#ii de aprare a calit#ii mediului< dreptul de consultare 0n *ederea lurii deciziilor pri*ind protec#ia mediului< eliberarea acordurilor 3i autoriza#iilor de mediu< amena8area teritoriului 3i urbanism< dreptul de a se adresa autorit#ilor 8udectore3ti 0n *ederea pre*enirii degradrii mediului< precum 3i dreptul la despgubire 0n cazul unor pre8udicii directe sau indirecte cauzate de poluarea mediului! Principiul Bpoluatorul plte+teC este clar precizat 0n 2egea mediului nr! "7+ //5 3i pre*ede diferite forme de rspundere pentru persoanele fizice 3i 8uridice< care prin acti*itatea lor degradeaz mediul deoarece nu au luat 0n prealabil msuri pentru e*itarea sau diminuarea polurii p4n la limitele admisibile pre*zute de lege! Pe plan e'tern dreptul mediului este fundamentat pe principii de baz 3i pe principii specifice sau cu caracter restr4ns! @n principiu de !a2 al dreptului mediului< 0n rela#iile dintre state< este Usic utere tuoV adic obligarea statelor de a asigura ca acti*it#ile desf3urate pe teritoriul na#ional s nu cauzeze daune mediului altor state! B-ctul &inal de la .elsin/iV din /75 subliniaz c statele participante trebuie Us se asigure c acti*it#ile desf3urate pe teritoriul lor nu cauzeaz degradarea mediului 0ncon8urtor 0ntr-un alt stat sau 0n regiunile situate dincolo de limitele 8urisdic#iei sale na#ionale! 6reptul interna#ional consacr ca principiu de !a2 in&ormarea +i cooperarea intre state 0n c.estiuni referitoare la protec#ia 3i ameliorarea mediului! Statele au datoria de a se informa 0n situa#ii critice care rezult 0n urma unor poluri 3i transfrontaliere 3i de a coopera prin acorduri multilaterale 3i bilaterale pentru a pre*eni< a reduce 3i a elimina atingerile aduse mediului rezult4nd din acti*it#ile eBercitate 0n toate domeniile (6eclara#ia de la StocE.olm)! Principiul !unei vecint;i< statuat 0n dreptul interna#ional ca principiu de baz< se eBtinde 3i 0n problematica referitoare la protec#ia mediului 0ncon8urtor! (cti*itatea industrial dintr-o #ar trebuie s se desf3oare 0n a3a fel 0nc4t s fie suprimate cauzele care 0n mod e*ident produc degradarea mediului 0ntr-un stat *ecin! (cordurile de bun *ecintate pre*d c U#rile *ecine se anga8eaz pentru a 0mpiedica anumite consecin#e negati*e< de-a lungul frontierei na#ionaleV! Principiul noti&icrii +i consultrii recomand ca statele s procedeze la un sc.imb de informa#ii ori consultri bilaterale 3i regionale< de fiecare dat c4nd condi#iile mediului unei #ri sau anumite acti*it#i ale acesteia pot a*ea efecte pgubitoare 0n una sau mai multe #ri! =n *e2olu;ia onsiliului Europei asupra polurii aerului este pre*zut obliga#ia pr#ilor de a se informa reciproc 3i 0n timp util despre orice proiect de acti*itate susceptibil de poluare a aerului 0n afara grani#ei! Principiul protejrii drepturilor individuale la un mediu sntos este reafirmat 0n 6eclara#ia de la StocE.olm 3i pre*ede dreptul omului la un mediu a Ucrui calitate s-i permit s triasc 0n demnitate 3i bunstareV< iar statelor le re*ine obliga#ia de a prote8a 3i 0mbunt#i starea mediului 0n folosul genera#iilor prezente 3i *iitoare! =n colaborarea lor interna#ional< statele trebuie s respecte principiul protejrii patrimoniului comun! :rin patrimoniul comun al 0ntregii umanit#i se 0n#eleg bunuri ori resurse na#ionale care prezint< pe plan mondial< o importan# deosebit sub raport 3tiin#ific<

5"

estetic 3i conser*ati*< apele marine interna#ionale< spa#iul eBtraatmosferic 3i corpurile cere3ti< aflate dincolo de limitele 8urisdic#iei interna#ionale! Principiul prevenirii polurii se aplic 3i pe plan interna#ional 3i 0n acest scop s-au 0nc.eiat acorduri 3i con*en#ii interna#ionale 3i regionale< cu caracter pre*enti*! &ot pe plan eBtern< dreptul mediului mai cuprinde 3i o serie de principii speci&ice precum principiul inter2icerii polurii, principiul nediscriminrii dintre state 3i principiul Upoluatorul plte+teV! H.!. L)'$f) ( )( o, o*$ $$ n(*+ $$ ;n Ro-Cn$( 9ea mai *ec.e reglementare pri*ind protec#ia naturii 0n #ara noastr dateaz de pe *remea lui Atefan cel Mare ( 457- 514) care< preocupat de prote8area *4natului 3i a altor resurse naturale< a emis Blegea !rani+teiV! Brani3tea era o zon prote8at unde Unimeni nu a*ea *oie s *4neze< s pescuiasc< s p3uneze *itele sau s coseasc f4nul fr *oia stp4nuluiV! 9ei ce 0nclcau legea erau pedepsi#i cu pedeaps corporal 3i confiscarea a tot ce a*eau asupra lor 0n momentul comiterii faptei! =n actele domne3ti ale lui Atefan &om3a ( )5 ) prin care Use 0ntre3te mnstirii Bisericani o brani3te din :ope3tiV se arta c 0n acel loc Unimeni s nu aib nici o treab< nici pdurea s n-o taie< nici s *4neze< nici s prinz pe3te b pe cine-l *or prinde tind pdurea< s aib a-i lua carul cu boi 3i pe cine-l *or gsi prinz4nd pe3te s fie tari 3i puternici cu aceast carte a noastr a prinde pe acel om 3i a-i lua totul ce *a fi asupra luiV ('! Stancu 3i colab!< /77)! Institu#ia brani3tei a func#ionat 3i 0n &ransil*ania! =n 5,, principele Sigismund Bat.orC d instruc#iuni nobilului Matei MCari cu pri*ire la interzicerea tierii pdurilor 3i a prinderii *4natului 0n .otarele mo3iei sale din Mirce3ti< 6r4mbar< (mo3i#a< Strem# 0n Salda de Mos< l4ng (lba Iulia! =n 71)< apare .otr4rea U9u*entului de la %oc3aniV< o reglementare asemntoare regimului de ocrotire a brani3tilor< prin care o comisie format din moldo*eni 3i munteni pentru rezol*area unor pricini de .otar stabilea ca muntenii s nu mai treac s taie lemne din pdurile moldo*enilor fr 0n*oirea acestora! =ncercrile de reglementare a eBploatrii pdurilor au 0nceput prin constituirea ser*iciului sil*ic regulat 0n 7"/ 0n Banat 3i 0n 7, 0n &ransil*ania! =n 7,) apare 0n Buco*ina primul cod sil*ic rom4nesc< tiprit 0n limbile rom4n 3i german< intitulat B#r@nduiala de pdureV! =n Moldo*a< domnitorul (leBandru Moruzzi< 0n anii 7/5 3i 7/4 d Bana&orauaB pentru codru, dum!rvi +i lunci pentru c Us-au tiat fr socoteal *4rfuri de pduri< codru 3i lunci< locurile rm4n4nd c4mpii goaleV! =n ^ara 'om4neasc ocrotirea pdurii este reglementat prin lege 0n 7/"! 9odul :enal rom4n< promulgat 0n ,)4< pre*edea unele restric#ii pri*ind *4ntoarea 0n parcuri 0nc.ise 3i opreau otr*irea pe3tilor 0n bl#i< ele3teie 3i .a*uzuri 3i sanc#iona incendierea pdurilor 3i a f4ne#elor! =n ,75 apare 0egea despre v@natu< prin care se reglementeaz dreptul la *4ntoare< se introduc perioadele de oprire a *4natului (perioadele de pro.ibi#ie)< se interzice *4narea unor specii 3i se stabilesc modalit#ile legale de *4ntoare! 6ez*oltarea economiei de la mi8locul secolului al YIY-lea duce ine*itabil 3i la degradarea mediului< din acest moti* se impune stabilirea unor norme pentru combaterea polurii! =n ,),< prin *egulamentul 2ahanalelor (abatoarelor) sunt pre*zute msuri de salubritate public< astfel 0nc4t ele s nu *icieze mediul! =n ,74 este adoptat 0egea asupra serviciului sanitar care cuprinde 3i norme care trebuie respectate de Uproprietarii stabilimentelor industrialeV pentru a nu afecta mediul 0ncon8urtor 3i s produc zgomot duntor snt#ii oamenilor 3i animalelor!

54

=n anul ,, apare primul od silvic al *om@niei independente care reglementeaz regimul de eBploatare a tuturor pdurilor #rii 3i pre*ede necesitatea igienizrii pdurii< indiferent de proprietar< 0n scopul combaterii eroziunii solului 3i reglare a regimului apelor! 6up noua 0ege sanitar din ,,5< se elaboreaz *egulamentul pentru industriile insalu!re ( ,/4)< o lege modern pentru protec#ia mediului 0ncon8urtor< care pre*edea sanc#iuni< inclusi* 0nc.iderea stabilimentului industrial< pentru cei care contra*eneau normelor prescrise! :entru ocrotirea *egeta#iei apar U ondi;iuni generale pentru e'ploatarea pdurilor statuluiV ( ,/)) 3i U0egea pentru crearea unui &ond necesar pdurilor< men;inerii coastelor +i &i'rii terenurilor pe mo+iile statuluiV ( /11)< legi care cuprindeau reglementri pri*itoare la tierea ra#ional a pdurilor pentru a permite regenerarea lor 3i a apra solul de eroziune! =n domeniul ocrotirii *4natului< 0n ,// apare 0egea asupra protec;iei v@natului care stabile3te eBact perioadele de pro.ibi#ie 3i ia msuri de prote8area *4natului 0mpotri*a braconierilor! =n acela3i an< 0n comuna Mugu (Muscel) apare Societatea pentru protejarea animalelor &olositoare +i a psrilor c@nttoare! =n ,/)< Grigore (ntipa face un proiect de lege pentru protec#ia pe3tilor< adoptat sub denumirea de U0ege asupra pescuituluiC( &abelul )! ! :rincipalele reglementri de mediu 0nregistrate p4n 0n /11 0n 'om4nia 2ege+ini#iati*a 2egea Wbrani3teiW WOpreli3tele de stricare a naturiiW Interzicerea tierii pdurilor WOpreli3tele de stricare a naturiiW 2egea Wbrani3teiW Interzicerea tierii pdurilor Interzicerea tierii pdurilor Ser*ici Sil*ic organizat 0n &ransil*ania Ser*ici Sil*ic organizat 0n Buco*ina :rimul 9od Sil*ic 0n Buco*ina Interzicerea tierii pdurilor 'eglementarea eBploatarii pdurilor 0n Moldo*a 'eglementarea eBploatarii pdurilor 0n ^ara ,47 'om4neasc ,75 :rima lege a *4ntorii ,74 2egea asupra ser*iciului sanitar ,, 9odul sil*ic al 'om4niei ,,5 :rima lege sanitar 'egulament de func#ionare pentru industriile ,/4 insalubre ,/) Gr! (ntipa 2ege asupra pescuitului Mi3carea pentru protec#ia 3i conser*area naturii ia un a*4nt deosebit dup @nirea din / ,! Scriitoarea Bucura 6umbra* ini#iaz (socia#ia B.anul drume;ilorC ( /51)< care 0n /5 se transform 0n BSocietatea de turism pentru protec;ia naturiiV< a*4nd ca ini#iator pe M! Garet! =n programul acestei societ#i era pre*zut< printre altele< formarea unor rezer*a#ii naturale 3i 0mpre8muirea lor! =n fruntea ac#iunilor de protec#ia naturii< de la 0nceputul secolului al YY-lea< se afl Grigore (ntipa< Emil 'aco*i#< Ion Borcea< (leBandru :opo*ici-B4zno3anu< (leBandru Borza< Mi.ai Gu3uleac! 2a primul 9ongres al naturali3tilor din 'om4nia (9lu8< /5,) to#i (nul 475 5"" 5,, )5 )4) 71) 7"/ 7, 7,) 7,) 7/5 ,4" :romotor+ini#iator Atefan cel Mare Xlad Xintil Sigismund Bat.orC Atefan &om3a Matei Basarab 9u*entul de la %oc3ani Banat (l! Moruzzi -

55

participan#ii cer Uo lege a ocrotirii naturii alctuit conform dezideratelor naturali3tilorV< pregtit de o comisie central format 0n ma8oritate din naturali3ti! =n anul /55< (leBandru Borza 0ntocme3te 3i 0nainteaz Ministerului de 6omenii un anteproiect de U2ege pentru protec#ia naturiiV< dar prima 0ege pentru protec;ia monumentelor naturii nu este adoptat dec4t 5 ani mai t4rziu< 0n /"1! :e l4ng Ministerul (griculturii 3i 6omeniilor< se constituie 0n /"1 U omisia monumentelor naturiiV format din 3ase speciali3ti 3i a*4nd ca pre3edinte pe (l! :opo*ici-B4zno3anu< comisie care trebuia s in*entarieze monumentele naturii< s ia msuri pentru conser*area lor 3i s se 0ngri8easc de publica#ii referitoare la aceste monumente! 6in /"" 0ncep s se 0nfiin#eze pe cuprinsul #rii comisii regionale de protec#ia monumentelor naturii! =n /"5< este 0nfiin#at :arcul $a#ional 'etezat< iar p4n 0n /44 sunt declarate monumente ale naturii ") de zone cu o suprafa# de circa 5!111 .a! (u fost trecute sub protec#ia legii specii de plante 3i animale rare sau pe cale de dispari#ie! :reocuprile pentru protec#ia 3i conser*area mediului au continuat dup al doilea 'zboi Mondial! =n /51 s-a elaborat o nou lege a ocrotirii naturii (6ecretul nr! 5"7+ /51)< iar ocrotirea naturii a de*enit o problem de stat! 9omisia pentru ocrotirea monumentelor naturii este trecut 0n subordinea (cademiei 'om4ne< iar la ni*el local s-au 0nfiin#at 9onsilii regionale de 0ndrumare pentru ocrotirea naturii 3i conser*area genofondului 'om4niei! =n /7"< apare prima 0ege privind protec;ia mediului nconjurtor n *om@nia (2egea nr! /+ /7")< situ4nd #ara noastr la acea dat printre primele #ri din lume care dispunea de o lege-cadru 0n acest domeniu! :entru coordonarea acti*it#ii de protec#ia mediului 0n /74 se 0nfiin#eaz 9onsiliul $a#ional pentru :rotec#ia Mediului =ncon8urtor< iar la ni*el 8ude#ean comisii pentru protec#ia mediului! 6up aplicarea 2egii nr! /+ /7" numrul zonelor prote8ate au crescut< a8ung4nd 0n prezent la "/5 de rezer*a#ii cu o suprafa# total de 555!545 .a< eBcept4nd 'ezer*a#ia Biosferei U6elta 6unriiV! &abelul )!5! :rincipalele reglementri de mediu 0nregistrate 0n perioada /11 - //1 0n 'om4nia (nu l /51 /51 /51 /54 /55 /"1 /"" /51 /)5 /7" /74 /74 /74 /74 :romotor+ini#iator 6! Grecescu< $!Grigorescu< I!Bern.art X! Stanciu E! 'aco*ita< (l! Borza (l! Borza (l! Borza (l! Borza L)')8A0o,$(6$)8In0*$*+6$) WSocietatea de turism pentru protec#ia naturiiW 2egea pentru reforma agrara (socia#ia W%r#ia munteanW Sinteza W:rotec#ia mediului 0n 'om4niaW 2egea pentru protec#ia naturii 2egea pentru protec#ia monumentelor naturii 9omisia pentru protec#ia naturii 2egea ocrotirii naturii 9odul sil*ic 2egea protec#iei mediului 0ncon8urtor 0n 'om4nia 9onsiliul na#ional pentru protec#ia mediului 0ncon8urtor 2egea apelor 2egea pisciculturii 3i pescuitului 2egea sanitar-*eterinar

5)

/74 /7, -

2egea desf3urrii acti*it#ilor 0n domeniul nuclear 2egea asigurarii snta#ii popula#iei

6in // < autoritatea central care organizeaz< dez*olt 3i 0ndrum acti*itatea de protec#ia mediului< la ni*el na#ional< este Ministerul Mediului <iar la ni*el de 8ude# subordonat acestui minister func#ioneaz Inspectoratele de protec#ia mediului! =n decembrie //5< s-a adoptat o nou L$&$ a p' ($c2i$i m$%iului (nr! "7+ //5)< la baza creia stau urmtoarele principii 3i elemente strategice (articolul ")> - principiul precau#iei 0n luarea deciziei? - principiul pre*enirii riscurilor ecologice 3i a producerii daunelor? - principiul conser*rii biodi*ersit#ii 3i a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural? - principiul Upoluatorul plte3teV? - 0nlturarea cu prioritate a poluan#ilor care pericliteaz nemi8locit 3i gra* sntatea oamenilor? - crearea sistemului na#ional de monitorizare integrat a mediului? - utilizarea durabil? - men#inerea< ameliorarea calit#ii mediului 3i reconstruc#ia zonelor deteriorate? - crearea unui cadru de participare a organiza#iilor negu*ernamentale 3i a popula#iei la elaborarea 3i aplicarea deciziilor? - dez*oltarea colaborrii interna#ionale pentru asigurarea calit#ii mediului! :otri*it legii< modalit#ile de implementare a principiilor 3i elementelor strategice sunt (art! 4)> - adoptarea politicilor de mediu< armonizate cu programele de dez*oltare? - obligati*itatea procedurii de e*aluare a impactului asupra mediului 0n faza ini#ial a proiectelor< programelor sau acti*it#ilor? - corelarea planificrii de mediu cu cea de amena8are a teritoriului 3i de urbanism? - introducerea p4rg.iilor economice stimulati*e sau coerciti*e? - rezol*area< pe ni*eluri de competen#< a problemelor de mediu< 0n func#ie de amploarea acestora? - elaborarea de norme 3i standarde< armonizarea acestora cu reglementrile interna#ionale 3i introducerea programelor pentru conformare? - promo*area cercetrii fundamentale 3i aplicati*e de protec#ia mediului? - instruirea 3i educarea popula#iei< precum 3i participarea organiza#iilor negu*ernamentale la elaborarea 3i aplicarea deciziilor! =n martie 5111 apare 0egea nr( D privind apro!area Planului de amenajare a teritoriului na;ional A Sec;iunea a 7776a A 2one protejate ! =n 0n#elesul prezentei legi< zone prote8ate sunt zonele naturale sau construite< delimitate geografic 3i+sau topografic< care cuprind *alori de patrimoniu natural 3i+sau cultural 3i sunt declarate ca atare pentru atingerea obiecti*elor specifice de conser*are a *alorilor de patrimoniu! 2egea e*iden#iaz zonele naturale prote8ate de interes na#ional 3i identific *alorile de patrimoniu cultural na#ional< care necesit instituirea de zone prote8ate pentru asigurarea protec#iei acestor *alori! 2ucrrile de sal*are< prote8are 3i de punere 0n *aloare a patrimoniului din zonele prote8ate sunt de utilitate public< de interes na#ional! ;onele naturale prote8ate de interes na#ional 3i monumentele naturii< precum 3i gruparea geografic 3i localizarea teritorial a zonelor naturale prote8ate de interes na#ional

57

sunt pre*zute 0n aneBa nr! I a legii iar zonele de protec#ie a *alorilor de patrimoniu cultural sunt pre*zute 0n aneBa nr! III! 2ucrrile necesare de sal*are< cercetare< restaurare< prote8are< conser*are 3i de punere 0n *aloare a patrimoniului din zonele prote8ate de interes na#ional se *or eBecuta numai 0n baza a*izelor 3i aprobrilor autorit#ilor administrati*e 3i forurilor 3tiin#ifice din domeniu< pre*zute de lege! %inan#area total sau par#ial a lucrrilor se poate face 3i de al#i in*estitori< persoane fizice sau persoane 8uridice< din dona#ii sau din alte fonduri alocate de organisme interna#ionale sau din resurse financiare ob#inute 0n baza unor con*en#ii bilaterale ori multilaterale< 0n condi#iile stabilite de lege! &abelul )!"! :rincipalele reglementri de mediu din 'om4nia dup //1 (nul //1 // // //" //5 //) 5111 511 2egea 2egea regimului 8uridic al apelor maritime interioare 3i a mrii teritoriale 2egea administra#iei publice locale 2egea fondului funciar 2egea pri*ind constituirea 'ezer*a#iei Biosferei 6elta 6unrii 2egea nr! "7+ //5 - 2egea mediului 2egea nr! 5)+ //) D 9odul sil*ic 2egea nr! 1"+ //) D 2egea fondului cinegetic 3i a protec#iei *4natului 2egea nr! 17+ //) - 2egea apelor 2egea nr!5+5111 pri*ind aprobarea :lanului de amena8are a teritoriului na#ional D Sec#iunea a III- a- zone prote8ate 2egea nr! 4)5 pri*ind regimul ariilor naturale prote8ate< conser*area .abitatelor naturale< a florei 3i faunei slbatice

'egimul zonelor naturale prote8ate de interes na#ional este reglementat prin 0egea nr( 5E4 din 8F iulie 4??8 pentru apro!area #rdonan;ei de urgen; a 1uvernului nr( 49E=4??? privind regimul ariilor protejate, conservarea ha!itatelor naturale, a &lorei +i &aunei sl!atice( =n aneBa 5 a legii sunt stabilite tipurile de .abitate naturale a cror conser*are necesit declararea arilor speciale de conser*are! (neBa " prezint speciile de plante 3i animale a cror conser*are necesit desemnarea ariilor speciale de conser*are 3i a ariilor de protec#ie special a*ifaunistic! (neBa 4 cuprinde lista speciilor de animale 3i plante care necesit o protec#ie strict iar aneBa 5 prezint speciile de plante 3i animale de interes comunitar ale cror prele*are din natur 3i eBploatare fac obiectul msurilor de management! H.5. A,o d+ $ 7$ ,on/)n6$$ $n*) n(6$on(&) 'om4nia este integrat 0n preocuprile comunit#ii interna#ionale pri*ind conser*area 3i protec#ia mediului< fapt do*edit 3i de aderarea la numeroase con*en#ii 3i acorduri interna#ionale 0n domeniul protec#iei mediului 3i conser*rii resurselor naturale! =n /75< 'om4nia a participat la :rima 9onferin# Mondial 0n domeniul mediului< care a a*ut loc la StocE.olm 3i care a dezbtut urmtoarele teme> - planificarea 3i gestionarea a3ezrilor umane 0n *ederea asigurrii calit#ii mediului 0ncon8urtor ? - gestionarea resurselor naturale ale mediului? - determinarea poluan#ilor de importan# interna#ional? - dez*oltarea 3i mediul? - aspecte educati*e< sociale 3i culturale ale problemelor de mediu?

5,

incidentele interna#ionale ale ac#iunilor 0n domeniul mediului! 2a aceast conferin# s-a adoptat BDeclara;ia asupra mediului nconjurtorV care uprinde 5) de principii pri*ind drepturile 3i obliga#iile statelor 0n domeniul mediului< cile 3i mi8loacele de dez*oltare a cooperrii interna#ionale! :rin acest document< intitulat BPlanul de ac;iune privind mediul nconjurtorV care cuprinde 1/ recomandri< adresate statelor pentru protec#ia mediului< ziua de 5 iunie a fost proclamat B3iua mondial a mediului nconjurtorC( 6up anul //1< 'om4nia a aderat la ma8oritatea con*en#iilor 3i acordurilor din domeniul protec#iei 3i conser*rii mediului< adoptate pe plan interna#ional anterior acestei date (tabelul ,!")! &abelul )!4! 2egi pri*ind aderarea 'om4niei la con*en#ii 3i acorduri interna#ionale 0n domeniul protec#iei 3i conser*rii mediului (nul
o

0egea Decretul nr( 8F: din 9?(?9(8GG? pentru acceptarea onven;iei privind protec;ia patrimoniului mondial, cultural +i natural< adoptat de 9onferin#a general a O$@ pentru Educa#ie< Atiin# 3i 9ultur< la :aris< la ) no*! /75 0egea nr( D din 4D(?8(8GG8 privind aderarea *om@niei la onven;ia asupra 2onelor umede de importan; interna;ional, n special ca ha!itat al psrilor acvatice< 0nc.iat la 'amsar 0n /7 0egea nr( E din 4D(?8(8GG8 de aderare a *om@niei la onven;ia privind controlul transportului peste &rontiere al de+eurilor periculoase +i al eliminrii acestora< 0nc.eiat la Basel 0n /,/ 0egea nr( F din 4D(?8(8GG8 privind rati&icarea onven;iei asupra polurii atmos&erice trans&rontaliere pe distan;e lungi< 0nc.eiat la Gene*a 0n /7/ 0egea nr( GF din 8E(?G(8GG4 pentru rati&icarea onven;iei privind protec;ia Mrii Negre mpotriva polurii< semnat la Bucure3ti la 5 aprilie //5 0egea nr(E din F(?9(8GG9 pentru aderarea *om@niei la onven;ia interna;ional pentru prevenirea polurii de ctre nave, 0nc.eiat 0n /7" 3i modificat prin :rotocolul de la 2ondra din /7,? 0egea nr(89=8GG9 pentru aderarea *om@niei la onven;ia privind conservarea vie;ii sl!atice +i a ha!itatelo naturale din Europa, adoptat la Berna 0n /7/? 0egea nr(:F din F(88(8GG9 pentru rati&icarea onven;iei privind protec;ia &i2ic a materialelor nucleare, semnat la Xiena 0n /,1? 0egea nr(F5 din 9(84(8GG9 pentru aderarea *om@niei la onven;ia privind protec;ia stratului de o2on, adoptat la Xiena 0n /,5 3i la Protocolul privind su!stan;ele care epui2ea2 stratul de o2on, adoptat la Montrel 0n /,7? 0egea nr(45 din E(?D(8GG5 pentru rati&icarea onven;iei A cadru a Na;iunilor )nite asupra schim!rilor climatice, semnat la 'io de Maneiro 0n //5? 0egea nr(DF din 89(?:(8GG5 pentru rati&icarea onven;iei privind

//1
o

//
o

//5
o

//"

o o

//4

5/

//5

o o

//,
o

5111
o

511

diversitatea !iologic, semnat la 'io de Maneiro 0n //5? 0egea nr(EG din 8D(?:(8GG5 pentru aderarea *om@niei la onven;ia privind comer;ul interna;ional cu specii sl!atice de &aun +i &lor pe cale de dispari;ie, adoptat la Has.ington 0n /7"? 0egea nr(85 din 45(?4(8GGD pentru rati&icarea onven;iei privind cooperarea pentru protec;ia +i utili2area dura!il a &luviului Dunrea" 0egea nr(9? din 4E(?5(8GGD pentru rati&icarea onven;iei privind utili2area cursurilor de ap trans&rontiere +i a lacurilor interna;ionale, 0nc.eiat la GelsinEi 0n //5? 0egea nr(59 din 45(?D(8GGD pentru rati&icarea onven;iei privind securitatea nuclear, adoptat la Xiena 0n //4> 0egea nr(89 din F(?8(8GGF pentru aderarea *om@niei la onven;ia privind conservarea speciilor migratoare de animale sl!atice, adoptat la Bonn 0n /7/ 0egea nr FE=4??? pentru rati&icarea onven;iei privind accesul la in&orma;ie, participarea pu!licului la luarea deci2iei +i accesul la justi;ie n pro!leme de mediu< semnat la (ar.us 0n //,? 0egea nr( 9 din 4(?4(4??8 pentru rati&icarea Protocolului de la Hyoto la onven;ia Acadru a Na;iunilor )nite asupra schim!rilor climatice, adoptat 0n //7?

=n //1< 'om4nia a aderat la U onven;ia de la Paris privind protec;ia patrimoniului mondial cultural +i naturalV< care a fost adoptat 0n /75! ^rile participante la 9on*en#ie trebuie s delimiteze 3i s identifice Upatrimoniul naturalV de pe teritoriul lor< adopt4nd o politic general care s *izeze asigurarea func#ionrii patrimoniului natural 3i s integreze protec#ia acestui patrimoniu 0n programele de planificare general! :entru aceasta se *or institui pe teritoriul fiecrui stat un ser*iciu de protec#ie< conser*are 3i punere 0n *aloare a patrimoniului cultural 3i natural< se *or lua msuri 8uridice< 3tiin#ifice< te.nice< administrati*e 3i financiare adec*ate pentru protec#ia 3i conser*area patrimoniului! Se *or fa*oriza crearea 3i dez*oltarea de centre na#ionale sau regionale de formare 0n domeniul protec#iei 3i conser*rii 3i se *a 0ncura8a cercetarea 3tiin#ific 0n acest domeniu! :rin adoptarea 2egii nr! ) din // < 'om4nia a de*enit parte la onven;ia de la Basel privind transportul peste &rontier a de+eurilor periculoase +i a eliminrii acestora< con*en#ie 0nc.eiat 0n /,/! ( doua conferin# a acestei con*en#ii a a*ut loc la Gene*a 0n //4! 2a aceast 9on*en#ie s-a luat .otr4rea de elaborare a unui protocol pri*ind rspunderea 3i compensarea pagubelor produse ca urmare a transportului peste frontier a de3eurilor periculoase 3i stabilirea unui fond financiar pentru situa#ii de urgen# aprute 0n timpul transportului de3eurilor! ^rile semnatare ale 9on*en#iei trebuie s elaboreze la ni*el na#ional mecanisme de aplicare a .otr4rilor 9on*en#iei< s combat 3i s pre*in traficul ilegal de de3euri periculoase< s desemneze autorit#i competente pentru aceasta! =ntre 9on*en#ia de la Basel 3i (gen#ia Interna#ional de Energie (tomic trebuie 0nc.eiate 0n#elegeri 3i acorduri pri*ind gospodrirea de3eurilor radioacti*e! Se pre*ede< de asemenea< interzicerea eBportului de de3euri periculoase din #rile dez*oltate ctre #rile mai pu#in dez*oltate! =n ianuarie // < 'om4nia a aderat la onven;ia de la *amsar privind 2onele umede de importan; interna;ional, mai ales ca ha!itat al psrilor acvatice< con*en#ie adoptat 0n /7 ! ^rile care fac parte din 9on*en#ie *or desemna zonele umede apar#in4nd teritoriului

)1

lor< care *or fi incluse 0n lista zonelor umede de importan# interna#ional! Statele semnatare se anga8eaz s respecte 0n#elegerile interna#ionale pri*ind conser*area< gestionarea 3i utilizarea ra#ional a popula#iilor de psri migratoare ac*atice< elaboreaz 3i aplic planuri de amena8are astfel 0nc4t s fa*orizeze conser*area zonelor umede 0nscrise pe list 3i se informeaz permanent despre modificrile caracteristicilor ecologice a zonelor umede din teritoriu< care s-au produs sau se pot produce ca urmare a ac#iunii antropice! 9on*en#ia fa*orizeaz conser*area zonelor umede 3i a psrilor ac*atice< 0n aceste zone delimit4ndu-se rezer*a#ii naturale! =n cazul reducerii suprafe#ei unei zone umede de interes na#ional trebuie s se creeze noi rezer*a#ii pentru protec#ia psrilor ac*atice! 'om4nia este 0nscris ca parte la 9on*en#ia de la 'amsar cu zona umed de importan# interna#ional 'ezer*a#ia Biosferei U6elta 6unriiV< constituit 0n //"! =n //5 'om4nia a semnat onven;ia de la *io de ,aneiro privind diversitatea !iologic( Obiecti*ele acestei 9on*en#ii se refer la conser*area biodi*ersit#ii< utilizarea ra#ional a componentelor sale< 0mpr#irea corect 3i ec.itabil a beneficiilor reie3ite din utilizarea resurselor genetice< accesul la resursele genetice prin transfer adec*at de te.nologii! Statele semnatare s-au anga8at s dez*olte strategii na#ionale< planuri 3i programe pentru conser*area 3i utilizarea ra#ional a di*ersit#ii biologice< s identifice componentele di*ersit#ii biologice< modalit#ile de protec#ie 3i conser*are 3i acti*it#ile antropice cu impact negati* asupra conser*rii 3i utilizrii biodi*ersit#ii! :articipan#ii la 9on*en#ie au stabilit ca fiecare #ar s-3i dez*olte o re#ea de zone prote8ate 0n care se *or lua msuri pentru conser*area di*ersit#ii biologice< pentru conser*area ecosistemelor< .abitatelor naturale 3i men#inerea unor popula#ii *iabile 0n mediul natural! 6e asemenea *or ac#iona pentru refacerea ecosistemelor degradate 3i *or promo*a msuri de refacere a speciilor amenin#ate! ^rile care au aderat la 9on*en#ie au con*enit s faciliteze sc.imbul de informa#ii< de rezultate ale cercetrilor te.nice< 3tiin#ifice 3i social D economice< de informa#ii pri*ind prognozele din domeniul conser*rii 3i utilizrii ra#ionale a di*ersit#ii biologice! =n acest scop se *a dez*olta cooperarea 0n domeniul 3colarizrii de personal< sc.imbul de eBper#i 3i cercetri 3tiin#ifice! 9onferin#a de la 'io s-a concretizat prin adoptarea unei 6eclara#ii de principii numit 3i B arta Pm@ntuluiV 0n care sunt enun#ate principiile dup care omenirea trebuie s se conduc 0n rela#iile interumane 3i 0n cele dintre om 3i natur! 6repturile 3i obliga#iile fundamentale ale statelor 3i cet#enilor 0n domeniul mediului< sunt enun#ate 0n 57 de principii! =n centrul 6eclara#iei st conceptul de dez*oltare durabil< menit s 0ndrepte eforturile statelor din direc#ia conser*rii 3i protec#iei mediului 3i resurselor sale< astfel 0nc4t s poat beneficia de acestea 3i genera#iile *iitoare! &ot 0n //5 'om4nia a semnat onven;ia cadru a Na;iunilor )nite de la *io de ,aneiro, asupra schim!rilor climatice. =n baza acestei 9on*en#ii partea rom4n are urmtoarele responsabilit#i> - s stabileasc 3i s pun la dispozi#ia 9onferin#ei :r#ilor< in*entarele na#ionale ale emisiilor antropice< sursele acestora 3i absorb#iile gazelor cu efect de ser< nereglementate de :rotocolul de la Montreal? - s stabileasc< s analizeze 3i s publice programe na#ionale care con#in msuri pri*ind atenuarea sc.imbrilor climatice< #in4nd cont de emisiile antropice de gaze cu efect de ser? - s 0ncura8eze 3i s sus#in< pe calea transferului te.nologic< procedeele 3i practicile care permit controlul< reducerea sau pre*enirea emisiilor antropice de gaze cu efect de ser? - s 0ncura8eze 3i s sus#in< prin cooperare< msurile de cercetare 3tiin#ific 3i sc.imburile de date 3tiin#ifice pri*ind impactul gazelor de ser asupra sc.imbrilor climatice!

:rin adoptarea 2egii 5) + //5< 'om4nia a aderat la onven;ia de la Bucure+ti privind protec;ia Mrii Negre mpotriva polurii! :rin aceast 9on*en#ie s-au stabilit modalit#i comune de control< pre*enire 3i combatere a polurii Mrii $egre de ctre #rile ri*erane! (ceste msuri sunt cuprinse 0n cele trei protocoale ale 9on*en#iei< care se refer la> - combaterea polurii din surse de pe uscat? - combaterea polurii ca urmare a de*ersrii unor de3euri 0n mare? - combaterea polurii ca urmare a unor accidente pe mare! :entru a stabili cadrul corespunztor msurilor de protec#ie a Mrii $egre s-a decis formularea 3i adoptarea unei politici de mediu care s asigure o protec#ie real acestui bazin marin! 6eclara#ia adoptat la Odessa 0n //" furnizeaz indica#ii asupra principiilor< cilor< scopurilor 3i priorit#ilor comune< pentru ac#iuni 0n *ederea prote8rii 3i conser*rii Mrii $egre! =n martie //5< consilierii gu*ernamentali 0n probleme de mediu au semnat onven;ia de la .elsin/i privind protec;ia +i utili2area cursurilor de ap trans&rontaliere +i a lacurilor interna;ionale. :rin aceast con*en#ie se urmre3te intensificarea< pe plan na#ional 3i interna#ional< a ac#iunilor ce au drept scop prote8area 3i gestionarea ecologic a apelor transfrontaliere< at4t de suprafa# c4t 3i de subteran! :rin 2egea nr! " + //"< 'om4nia a aderat la onven;ia privind conservarea vie;ii sl!atice +i a ha!itatelor naturale din Europa, adoptat la Berna n 8G:G . 9on*en#ia are ca scop asigurarea conser*rii florei 3i faunei slbatice 3i a .abitatelor naturale< 0n special a speciilor 3i .abitatelor a cror conser*are necesit cooperarea mai multor state! O aten#ie deosebit este acordat speciilor migratoare< amenin#ate cu dispari#ia 3i celor *ulnerabile precum 3i .abitatelor acestor specii care sunt zone de iernare< .rnire 3i reproducere pentru psrile migratoare! =n aneBele 9on*en#iei eBist o list a speciilor *egetale 3i animale ce trebuie ocrotite 3i se men#ioneaz msurile legislati*e 3i administrati*e cerute pentru prote8area acestora! Statele semnatare se anga8eaz s-3i coordoneze eforturile pentru conser*area speciilor migratoare enumerate 0n aneBele 9on*en#iei< s ia msuri ca perioadele de pro.ibi#ie s corespund necesit#ilor psrilor migratoare enumerate! %iecare parte *a 0ncura8a reintroducerea speciilor indigene de flor 3i faun slbatic 3i *a controla strict introducerea altor specii indigene! :rin 2egea nr! ,4 + //"< 'om4nia a aderat la onven;ia de la $iena privind protec;ia stratului de o2on (0nc.eiat 0n /,5> +i la Protocolul de la Montreal privind su!stan;ele care a&ectea2 stratul de o2on (0nc.eiat 0n // ) 3i -mendamentele de la 0ondra pri*ind protocolul de la Montreal! 9a semnatar a acestor documente< trii noastre 0i re*in o serie de obliga#ii< printre care citm> - raportarea anual a datelor statistice pri*ind produc#ia< importul 3i eBportul de substan#e men#ionate 0n protocol? - adoptarea unor programe 3i teme de cercetare pri*ind te.nologiile de recuperare< reciclare< regenerare sau distrugere a substan#elor pre*zute 0n :rotocol? - sc.imb de informa#ii pri*ind solu#iile de 0nlocuire a substan#elor controlate< a produselor care con#in sau sunt realizate cu a8utorul acestor substan#e? - informarea publicului pri*ind efectele negati*e asupra mediului pe care le au emisiile de substan#e controlate prin :rotocol sau a altor substan#e care distrug stratul de ozon? - adoptarea 3i aplicarea unor reglementri interne referitoare la controlul< reducerea 3i 0nlocuirea produc#iei< importului 3i eBportului de substan#e care afecteaz stratul de ozon? - adoptarea unor restric#ii comerciale pri*ind importurile 3i eBporturile de substan#e controlate?

)5

elaborarea unui program na#ional de 0nlocuire a substan#elor care afecteaz stratul de ozon? - elaborarea unui studiu pri*ind consumul anual< produc#ia de substan#e controlate prin :rotocol 3i pre*iziunile pentru e*olu#ia 0n urmtorii ani a acestor elemente< 0n 'om4nia! =n //4< 'om4nia a aderat la onven;ia de la Iashington privind comer;ul interna;ional cu specii sl!atice de &aun +i &lor pe cale de dispari;ie, 0nc.eiat 0n /7"( Obiecti*ul acestei 9on*en#ii 0l reprezint reglementarea comer#ului interna#ional cu specii de plante 3i animale amenin#ate cu dispari#ia 3i constituirea unor instrumente de cooperare interna#ional pentru protec#ia acestor specii 0mpotri*a unei eBploatri eBcesi*e< stimulat de comer#ul interna#ional cu eBemplare *ii< cu pr#i sau produse din acestea! Speciile de plante 3i animale care fac obiectul con*en#iei sunt incluse 0n trei aneBe care pot fi reactualizate permanent 0n conformitate cu propunerile statelor semnatare! =n 9on*en#ie sunt enun#ate dispozi#ii detaliate asupra modului de reglementare a comer#ului interna#ional cu speciile cuprinse 0n cele trei aneBe< este reglementat un sistem de permise 3i certificate prin care trebuie s se fac do*ada c eBportul nu pune 0n pericol supra*ie#uirea speciei care se eBport! onven;ia privind accesul la in&orma;ie, participarea pu!licului la luarea deci2iilor +i accesul la justitie n pro!lemele de mediu a fost adoptata la (ar.us la 55 iunie //,< cu ocazia celei de a patra 9onferinte Ministeriale< a*4nd ca subiect al dezbaterilor Mediul pentru Europa! :4na 0n prezent< 41 de state< inclusi* 'omania< au semnat 9on*en#ia de la (ar.us< iar 7 state< printre care 3i #ara noastra< sunt considerate pr#i la 9on*en#ie! 9on*en#ia de la (ar.us a intrat 0n *igoare la data de "1 octombrie 511 < adica la un inter*al de /1 de zile de c4nd cel de-al 3aisprezecelea stat ratifica< accepta< aproba sau adera la acest document! 9on*en#ia de la (ar.us reprezint un nou model de acord< care 0mbin drepturile omului cu drepturile asupra mediului 0ncon8urtor 3i asigur o legatur str4ns 0ntre popula#ie 3i gu*erne! Semnatarii acestui document deosebit de important 3i-au luat astfel obliga#ia de a asigura accesul cet#enilor la informa#ia de mediu< la participarea public 3i la 8usti#ie! :reambulul 9on*en#iei de la (ar.us pune 0n e*iden# doua concepte> dreptul la un mediu sntos< pri*it ca un drept fundamental al omului< precum 3i importan#a accesului la informa#ie< a participrii publice 3i a accesului la 8usti#ie< 0n *ederea dez*oltrii durabile!

BIBLIOGRAFIE ! (9(&'I$EI GG! @ni*ersitatea U(l! I! 9uzaV Ia3i //4 D :oluarea 3i protec#ia mediului ambiant<

)"

5! BO&$('I@9 $!< Xc6I$E($@ (!< /,5 D Ecologie< Ed! 6idactic 3i :edagogic< Bucure3ti "! BO&$('I@9 9! $!< /,7 D Monitoringul ecologic< re*! Ocrotirea $aturii 3i Mediului =ncon8urtor " < 5< p! 1/ D 5 4! 9O:9('@ I!< //5 D Surse< procese 3i produse de poluare< Ed! Munimea< Ia3i 5! 9OS&E I!< /,5 D Omul< biosfera 3i resursele naturale< Ed! %acla< &imi3oara )! GO6E($@ S!< //7 D Elemente de monitoring ecologic + integrat< Ed! Bucura Mond< Bucure3ti 7! GO6E($@ S!< //, D &e.nologii ecologice 3i ingineria mediului! Ecote.nie! Xol! ! Ed< Bucura Mond < Bucure3ti! ,! GO26SMI&G %! B!< //5 D Monitoring for 9onser*ation and EcologC< Ed! 9.apman and Gall /! M('I$ES9@ 6($IE2(< //) D 6reptul mediului 0ncon8urtor< ed! III< Ed! Aansa< Bucure3ti 1! MOG($ (!< ('6E2E($ (!< //4 D Ecologia 3i protec#ia mediului< Ed! Scaiul< Bucure3ti ! $EG@2ES9@ M!< X(I9@M 2!< :(&'@ O!< I($9@2ES9@ S!< BO$9I@ G!< :(&'@9< //5 D :rotec#ia mediului 0ncon8urtor D manual general< Ed! &e.nic< Bucure3ti 5! :O:OXI9I EXE2I$E< //, D Studiul mediului 0ncon8urtor! 6imensiuni europene< Ed! @ni*ersit#ii U(l! I! 9uzaV Ia3i "! :'I9O:E %!< :'I9O:E 2(@'(< 5117- :oluarea mediului 3i conser*area naturii< Editura 'o*imed Bacu 4! '(M(6E %'!< // D Elements ddecologie D Ecologie applieuef! (ction de ld.omme sur la biosp.gre< Ed! Mc! GroJ D Gill< :aris 5! SIO$ I! G!< //1 D Ecologie 3i drept interna#ional< Ed! Atiin#ific< Bucure3ti )! S&@G'E$ B!< //4 D Ecologie teoretic< Ed! Sarmis< 9lu8 $apoca 7! &@%ES9@ X!< &@%ES9@ M!< /, D Ecologia 3i acti*itatea uman< Ed! (lbatros< Bucure3ti ,! X(6I$E($@ (!< //, D 6ez*oltarea durabil! &eorie 3i practic< Ed! @ni*ersit#ii Bucure3ti /! YYY D European red list of globallC t.reatened animals and plants and recommendations on its applications as adopted bC E9E at 4) sessions bC decision 6(4)) -D@nited $ations< $eJ horE< // 51! YYY D 2egea nr! " din !1"! //" pentru aderarea 'om4niei la 9on*en#ia pri*ind conser*area *ie#ii slbatice 3i a .abitatelor lor naturale din Europa< Monitorul Oficial al 'om4niei nr! )5 + //" 5 ! YYY D 2egea protec#iei mediului< Monitorul Oficial al 'om4niei nr! "14 + //5 55! YYY D Strategia protec#iei mediului< Ministerul (pelor< :durilor 3i :rotec#iei Mediului< Bucure3ti< //)

)4