PLANURI DE REFERINTA

1. planul de ocluzie = trece prin varful marginii incizale a caninilor mandibulari si varful cuspizilor disto-linguali ai molarilor 2 mandibulari 2. planul Camper = subnazal marginea posterioara a tragusului 3. planul Frankfurt = orificiile infraorbitare marginea exterioara a porilor acustici externi . planul infraorbitar = marginea inferioara a orbitelor centrele porilor acustici externi !. linia tragus ung"iul extern al oc"iului

STOPURILE OCLUZALE
#ub actiunea musc"ilor ridicatori$ mandibula efectueaza o miscare de apropiere de maxilar$ miscare care este oprita de contactul dintre cele doua arcade dentare. Contactele care se stabilesc intre cele 2 arcade se numesc stopuri ocluzale$ clasificate dupa importanta in 3 grupe. Primul grup: - se realizeaza intre cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor mandibulari care intra in contact cu fosetele centrale si fosetele dintre crestele marginale ale dintilor laterali maxilari. - #topurile ocluzale %cuspid foseta antagonista& se stabilesc la acest grup intre cuspizi si numai 2 fosete centrale$ ma'oritatea stopurilor stabilindu-se cu fosetele dintre crestele maxilare$ loc in care procesele carioase si abraziunea au efecte distructive mai reduse$ de unde si clasificarea acestor stopuri ocluzale pe primul loc ca importanta. Al doilea grup: - (ealizat intre marginea libera a dintilor frontali mandibulari care articuleaza cu fata palatinala a dintilor frontali maxilari infracingular. - )a foarte multi pacienti care au pierdut stopurile ocluzale din zonele laterale$ acest grup al doilea$ reuseste sa *sustina ocluzia+$ fapt care nu rezizta o perioada lunga de timp$ abraziunea si imbolnavirea parodontala modificand aceste stopuri ocluzale. - )a 21$, - din populatie marginea libera a dintilor frontali mandibulari articuleaza cu fata palatinala a antagonistilor in alta zona decat strict cea infracingulara$ nerealizandu-se practice adevarate stopuri ocluzale Al treilea grup: - (ealizat intre cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor maxilari care articuleaza cu fosetele centrale si fosetele intre crestele marginale ale antagonistilor mandibulari. Cunosterea importantei fiecarui grup de stopuri ocluzale isi gasete ratiunea in faptul ca$ atunci cand se impune indepartarea prin slefuire a unor contacte defectuoase$ se recomanda prote'area cuspizilor *de spri'in+$ retusul ocluzal interesand fosetele antagoniste. .tunci cand exista un *conflict+ intre un cuspid de grupul 1 si unul de grupul 3$ retusul se va adresa in primul rand cuspidului de grupul al 3-lea. IMPORTANTA STOPURILOR OCLUZALE 1. /rin stabilirea stopurilor ocluzale se realizeaza una dintre pozitiile esentiale ale mandibulei0 pozitia de intercuspidare maxima 2. #topurile ocluzale au importanta in functionalitatea .12$ pentru triturarea alimentelor 3. #topurile ocluzale au$ poate cel mai imprtant rol in$ mentinerea dimensiunii verticale de ocluzie 345 2

6n pozitia de intercuspidare maxima$ cand dintii celor 2 arcade sunt in contact %in ocluzie&$ se vorbeste despre 345. 6n afara momentelor scurte de contacte dento dentare$ intre cele 2 arcade nu exista contacte dento-dentare %free 7a8 space spatiu de inocluzie fiziologica&$ madibula plasandu-se in pozitia de repaus$ stabilindu-se 34($ pozitie in care exista un ec"ilibru intre contractia musc"ilor ridicatori si musc"ilor coboratori ai mandibulei %contractie tonica&

/entru ca stopurile ocluzale sa-si poata indeplini rolul multiplu$ este necesar ca aceste contacte dintre dintii antagonisti sa fie stabile %mandibula sa nu faca nici o deplasare$ sa nu derapeze& si eficiente %triturarea alimentelor cu minim de effort& rezultand contacte dento-dentare functionale.

SCHEME DE ARTICULARE INTERDENTARA 9xista autori dupa care cuspizii de spri'in articuleaza in fosetele antagoniste dupa 2 sc"eme0 1. /reponderent in spatiile interproximale

2. /reponderent in fosetele proximale situatie rara la arcadele naturale

CONTACTE OCLUZALE
CONTACTE FUNCTIONALE C5:1.C1;) 4.(F C;#/63 F;:3 F5#91. 4arful cuspidului trebuie sa fie mai putin voluminos decat foseta #e poate adapta cu usurinta prin slefuire selectiva /ermite alunecarea mandibulei in )ong Centric

C5:1.C1;) 49(#.:1 C;#/63 49(#.:1 F5#91. #e realizeaza cel putin in 3 puncte = <tripodic+ 4olumul cuspidului este mai mare decat spatiul oferit de foseta 9ste cel mai functional din punct de vedere al eficientei masticatorii 9ste foarte greu de realizat si$ mai ales$ de corectat la lucrarile protetice fixe

C5:1.C1;) 36:1(9 2.(=6:9. )6>9(. . 36:16)5( F(5:1.)6 2.:36>;).(6 #6 F.1. /.).16:.). . 36:16)5( F(5:1.)6 2.?6).(6$ 6:F(.C6:=;).( = stopurile ocluzale de gradul 2 CONTACTE NEFUNCTIONALE Cand contactele dento-dentare se realizeaza pe pante inclinate = nu pot fi stabile.

3aca nu se realizeaza cu usurinta triturarea alimentelor = stopurile ocluzale nu sunt eficiente

CONTACTELE OCLUZALE NU SUNT FUNCTIONALE C5:1.C1;) 4.(F C;#/63 49(#.:1 F5#91. provoaca deraparea mandibulei %1& C5:1.C1;) 49(#.:1 C;#/63 49(#.:1 F5#91. provoaca deraparea mandibulei %2&

C5:1.C1;) 4.(F C;#/63 4.(F C;#/63 este instabil are eficienta masticatorie redusa se poate produce ranirea mucoasei 'ugale solicitarile receptionate de cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor maxilari sunt transmise nefunctional$ in afara axului lung al dintilor

C5:1.C1;) 6: #;/(.F.1. in urma uzurii accentuate a dintilor$ relieful fetelor ocluzale se transforma in suprafata plana$ zonele de contact interdentar se maresc in suprafata si se produce o deplasare catre mezial a intregului grup lateral desi$ de obicei$ sunt stabile$ nu sunt eficiente %pentru triturarea alimentelor& prin abraziune$ distanta dintre fata ocluzala si ecuatorul anatomic se micsoreaza$ in timp ce suprafata ocluzala se mareste

 cand modelarea fetelor ocluzale ale lucrarilor protetice se face$ de catre te"nicianul dentar$ prin imprimarea modelului din gips al arcadei antagoniste in ceara de mac"eta moale$ apar obstacole de dinamica mandibulara iar retusul este foarte greu de efectuat .>#9:1. C5:1.C19)5( 5C);A.)9 = inocluzia sagitala %anomalie clasa a 66-a .ngle& - stopurile ocluzale de grupul al doilea nu se realizeaza Cauze0 B ing"esuri dentare care impiedica eruptia completa a dintilor frontali mandibulari %mai ales a incisivilor& B o deglutitie atipica %deglutitie infantila& B un fenomen compensator un contact dento-dentar defectuos ce determina interpunerea limbii .titudine0 neinterventie tratamente ortodontice restaurari protetice restaurari c"irurgicale complexe$ in functie de etiologia disfunctiei si gradul de compensare functionala a .32 RAPOARTE OCLUZALE INTERARCADICE .rcadele dentare in ocluzie se afla in anumite relatii care pozitioneaza foarte prCcis arcul mandibular in raport cu cel maxilar$ putand fi controlate in cele 3 planuri pe baza unor repere c"eia lui .ngle. #e studiaza reperele mandibulare %maxilarul mobil& fata de reperele maxilarului superior %fix&. OCLUZIA IN SENS SA ITAL - )a nivelul molarilor se analizeaza raportul molarilor de @ ani c"eia de ocluzie a lui .ngle$ care a considerat pozitia primului molar permanent superior fixa$ nefiind expusa migrarilor sagitale o (aportul normal$ neutral = santul intercuspidian al molarului de @ ani inferior articuleaza in dreptul cuspidului mezio-vestibular al 2de @ ani superior o (aport distalizat o (aport mezializat - )a nivelul caninilor se urmaresc rapoartele din norma laterala o (aport normal$ neutral = varful caninului inferior articuleaza in spatiul dintre incisivul lateral si caninul superior o (aport distalizat o (aport mezializat - )a grupul incisiv ,

o (elatie normala$ de psalidodontie %sagitala& = fata vestibulara a 6 inf vine in contact cu fata palatinala a 6 superiori o (aport cap la cap %labiodentie& = este considerat normal cand ocluzia este ec"ilibrata la celelalte repere o 6nocluzie sagitala o (aport invers o (aport invers cu inocluzie sagitala OCLUZIA IN SENS TRANS!ERSAL - )a nivelul molarilor o (aport normal$ neutral = cuspizii vestibulari ai molarilor %premolarilor& inferiori articuleaza in santul intercuspidian al m superiori o (aport cap la cap = cuspizii vesticulari inf articuleaza cu custizii vestibulari sup o (aport lingualizat = cuspizii vestibulari ai 2 inf articuleaza cu cuspizii palatinali ai 2 sup o (aport invers$ incrucisat = santul intercuspidian al 2 inf articuleaza cu cuspizii vestib ai 2 sup o (aport invers complet = apare forte rarD cuspizii linguali ai 2 inf articuleaza cu cuspizii vestib ai 2 sup - )a nivelul caninilor o (aport neutral = fata vestib a C inf vine in contact cu fata palatinala a C sup o (aport lingualizat$ cu inocluzie transversala = intre fata vestib a Cinf si fata palatinala a dintilor sup exista spatiu de inocluzie o (aport invers = fata orala a C inf vine in contact cu fata vesti a dintilor superiori o (aport invers cu inocluzie transversala = intre fata ling a C inferiori si fata vestib a dintilor sup exista spatiu de inocluzie transversala - )a nivelul grupului incisiv se analizeaza concordanta liniilor mediane$ tinand cont de mediana maxilara$ de linia interincisiva superioara$ de mediana mandibulei si de linia interincisiva inferioara o (aport normal = linia interincisiva mandibulara coincide cu cea superioara si mediana mandibulei cu mediana maxilara o 1oate devierile se noteaza la dr. sau la st. si se masoara in mm OCLUZIA IN SENS !ERTICAL 2odelele se privesc la nivelul planului de ocluzie$ de 'ur impre'ur - )a nivelul molarilor o (aport neutral = supra-acoperirea 2 inf de catre cei sup cu inaltimea unui cuspid o 3iferite grade de supra-acoperire E$ 1F1$ cand in sens transversal exista rapoarte lingualizate sau inverse complet

o 6nocluzie verticala = intre fata ocluzala a 2 inf si fata ocluzala a 2 sup exista spatiu de inocluzie o (aport ocluzie prabusita = se realizeaza prin absenta dintilor de pe o "emiarcada$ antagonistii pot egresa$ a'ungand sa articuleze direct cu gingia zonei edentate )a nivelul caninilor si grupului incisiv o (aport normal = psalidodontie verticala = dintii frontali inferiori sunt acoperiti de frontalii sup pe o treime din inaltimea lor o (aport normal$ labiodontie$ cap la cap = este considerat raport normal cand ocluzia este ec"ilibrata la celelate repere o 3iferite grade de supraacoperire = E$ 2F3$ H$ 1F1$ !F o 3iferite grade de supraacoperire inverse = 1F3$ E$ H$ 1F1 cu ocluzie inverse frontala in sens sagital o 6nocluzia verticala = spatiu de inocluzie intre muc"ia incizala a frontalilor inferiori si superiori