Sunteți pe pagina 1din 157

Sven Hassel

Monte Cassino

Cartea aceasta este dedicata celor ucisi n manastirea si fortareaa Monte Cassino.

Doamne, cum mai ploua! Cu galeata. Un potop. Eram asezai sub pomi. Prinsesem cu nasturi mantalele ntre ele pentru a ntocmi un soi de cort. Mantale SS de calitate mai buna dect cele ale noastre. pa patrundea si asa. Dar sub el eram aproape uscai. Micuul si desc!isese si el umbrela. Pana la urma am izbutit sa aprindem "ocul n masina de gatit pe care o gasisem n #ila. $e pregateam sa ne ospatam n lege. %n epuse se perpeleau #reo patruzeci de mierle. Porta pregatea c!i"tele cu madu#a. Doua ore nc!eiate racaisem madu#a din oasele a doi boi mori. #eam pana si patrun&el proaspat. 'regor Martin se pricepea sa "aca (etc!up. mesteca sosul ntr)o casca americana. Castile astea erau "oarte practice. *e puteai "olosi la o gramada de treburi, numai la ceea ce "usesera !arazite, nu. Deodata am izbucnit n ras. Pentru ca Micuul rostise un citat clasic "ara a)si da macar seama. Porta si)a nalat apoi &obenul, "agaduind sa ni)l lase mostenire. lte !o!ote. +eide se usura din greseala impotri#a #antului. $e ta#aleam de ras. ,n clipa in care ne)a surprins o sal#a de obuze ne su"ocam inca de atata ras, alergand care incotro cu mancarea. -data l)am auzit pe un preot militar intreband un o"ier superior. Cum pot oare sa rada atata/ ,n ziua aceea "aceam !az pentru ca Micuul isi in"asurase in &urul gatului c!iloii pe care ii luase de la *uiza) marata. M)am inecat cu un carto", iar ceilali au "ost ne#oii sa ma lo#easca pe spinare cu un obuz. 0eselia putea de#eni prime&dioasa! Daca nu ar rade pentru toate "leacurile, a raspuns o"ierul, nu ar putea sa reziste. Porta era neintrecut in pri#inta c!i"telelor din madu#a. $u "rigea niciodata decat cate zece deodata. lt"el ni s)ar "i aplecat. *e manca pe ale sale treptat, pe masura ce le "acea. *a ora noua mancasem peste sase sute de c!i"tele. Era mult si cu asta ne)am petrecut toata noaptea. Doamne, cum mai ploua! DEBARCAREA Bubuitul tunurilor se auzea ana la Roma! la doua sute cincizeci de

"ilometri. #u uteam zari marile nave de lu ta dar! de fiecare data cand tra$eau o salva! marea clocotea ca e %ar. &ntai o scli ire orbitoare! urmata a oi de un bubuit ca de tunet. &i faceau iftie e $renadierii nostri. &n cateva ore! re$imentele de blindate! slab inarmate! au fost nimicite. De la 'alinuro si ana la (orre del )reco toata coasta era in flacari. Sate intre$i au fost rase in cateva cli e. Ceva mai la nord de Sorrento! un buncar! un mastodont de cateva sute de tone! a fost azvarlit in aer si o data cu el o intrea$a baterie de coasta cu lutoanele ei cu tot. Din sud si din vest au a arut roiuri de 1abo2. *burau la mica inaltime! bombardand soselele si drumurile! nimicind totul in calea lor. Soseaua nationala +, a fost distrusa e o lun$ime de o suta cincizeci de "ilometri. -rasul A$ri oli a dis arut de e su rafata amantului in numai douazeci de secunde. 'rintre stanci erau camuflate cu o iscusinta diabolica tancurile de a arare. &m reuna cu noi! sub tancurile $rele se $aseau ada ostiti $renadierii re$imentului sais rezece. .rma sa fim o $ustare aleasa entru baietii de dincolo atunci cand o vor orni s re la%a. Mii de obuze rascoleau amantul! e/ lodand si sc0imband in noa te nea$ra lumina zilei. .n infanterist urca anta in fu$a! dand din maini ca un nebun! beat de frica. &l urmaream ne asator1 ceva la ordinea zilei. &n zorii aceleiasi zile! eu insumi cunoscusem acea s aima care te aralizeaza! iti cu rinde matele si te face sa2ti stran$i fesele. &ncremenesti! san$ele iti in$0eata in vine! c0i ul ti se face alb ca varul! oc0ii ficsi! esti mai mult mort decat viu3 &ndata ce camarazii ba$a de seama ce se intam la! tabara asu ra 4bolnavului5. Daca umnii nu a%un$! se trece la loviturile date cu iciorul si cu atul armei. Atunci te rabusesti 0o0otind de lans! iar ceilalti lovesc intruna. (ratamentul este brutal dar reuseste de cele mai multe ori. &nca mai aveam obrazul lin de vanatai! caci 'orta ma cotono$ise zdravan. &i eram recunoscator. Daca ar fi dat mai cu mila! as fi fost numai bun entru camasa de forta. Mi2am indre tat rivirile ins re Batran1 sta intins intre senilele tancului6 zambi si imi facu un semn de incura%are. 'orta! Micutul si Heide %ucau zaruri. Acestea se rosto$oleau e covorasul cel verde ster elit de 'orta din bordelul &dei2)albe%ita. - salva de artilerie $rea! trasa de e cuirasate! nimeri in lin o com anie de infanterie care tocmai cobora muntele. - mana uriasa i2a maturat e toti. - suta sa tezeci si cinci de oameni facuti c0iselita im reuna cu catarii lor3 #e2am omenit cu 4ei5 la asfintit! e cand soarele cobora orbindu2ne dins re orizont1 o multime de salande s eciale de debarcare! ras andindu2si este la%a uscasii marini. 7ec0i marinari trecuti rin multe! ostasi de meserie! dar si tineri recruti s eriati! c0emati sub arme in urma cu doua luni. #oroc ca mamele lor nu2i uteau vedea in cli a aceea. &nfernul lui Dante ar fi fost un arc de distractii e lan$a ceea ce ii aste ta. Bateriile noastre de coasta fusesera lic0idate! dar in s atele fiecarei stanci! in fiecare $aura de obuz stau la anda $renadieri! vanatori de munte si arasutisti! $ata sa desc0ida focul cu armele lor automate.
+

1abo. rescurtare de la 1agdbomber 8bombardier de v9n:toare;

Mitralierele $rele si usoare! mortiere! $renade antitanc! aruncatoare de flacari! tunuri! carabine cu re etitie! mine! cocteiluri Molotov! bombe incendiare cu benzina! $renade cu fosfor. #ume... nume... nume! dar cate c0inuri fara nume entru marinarii de asalt3 A arati de tirul artileriei navale! 4ei5 rind fran$0ii de stanci! se catara ca maimutele! ca a oi sa cada ina oi rosto$olindu2se. Cete intre$i alear$a in cerc e la%a alba in tim ce fosforul le rareste randurile. (oata la%a e in flacari. #isi ul s2a resc0imbat in lava. 'rivim in tacere1 interzis de a tra$e! ana la noi ordine. 'rimul val de debarcare este nimicit. #2au izbutit sa inainteze nici macar doua sute de metri. Ce riveliste ii astea ta e cei din valul al doilea! care urmeaza imediat3 Sunt si ei la randul lor transformati in torte vii. Dar soseste cel de2al treilea val. (inand armele ridicate deasu ra ca ului! marinarii se avanta rin valuri! se arunca cu burta e la%a si ince sa se %oace cu armele automate. Dar de inaintat nu inainteaza nici macar un metru. A oi a ar avioanele care arunca fosfor si etrol. <lacari $i$antice! $albui! se inalta catre cer. Soarele a une. Se a rind stelele. #e asatoare! Mediterana nu da ace cadavrelor calcinate! le$anandu2le usor. Debarca a oi cel de2al atrulea val al infanteriei marine. -buzele trasoare urca e cer. Si acesti oameni mor in cateva minute. 'utin inainte de a rasari soarele! o adevarata armada de ontoane de asalt se na usteste asu ra coastei. Acestia sunt soldati adevarati! com aniile de uscasi marini bine instruiti care urmeaza sa una sta anire acolo unde ceilalti au desc0is doar drumul. (otul trebuie luat de la ince ut. -biectivul lor numarul unu1 ocu area soselei nationale numarul +=. (ancurile se o resc la mar$inea la%ei refacute in faclii. Dar%i! uscasii inainteaza. Sunt veteranii 'acificului. .cid tot ce le a are in cale! tra$and ana si in morti. 'e carabinele lor de asalt sunt montate baionete scurte. Multi dintre ei oarta atarnata de curea cate o sabie de samurai. Astia2s marines americani! mormaie Heide! $renadierii nostri o vor afla e ielea lor. (i ii astia n2au ierdut nici o batalie de o suta cincizeci de ani incoace. -ricare dintre ei face cat o com anie intrea$a. Comandantul Mi"e s2ar bucura sa2si revada vec0ii camarazi din <ar >est. E rima oara cand dam oc0ii cu ei. <iecare s2a intolit du a cum l2a taiat ca ul. .n soldat tro aie e nisi 6 de ranita are rinsa o umbrela desc0isa! de un rosu a rins. &n urma lui aseste un ser$ent inalt care oarta este casca o alarie c0inezeasca. .n ofiter scund! care alear$a in fruntea unei com anii! oarta e ca o alarie de ai! $en Maurice C0evalier. De an$lica albastra ca cerul ii atarna vesel un trandafir. Se na ustesc inainte fara sa le ese catusi de utin de tirul uci$ator al $renadierilor nostri. .n infanterist $erman incearca sa fu$a. - sabie de samurai ii des arte dintr2o sin$ura lovitura ca ul de tru . .n soldat american stri$a ceva camarazilor sai! ridica deasu ra ca ului cum lita sabie si saruta lama insan$erata. .n card de bombardiere Hein"el se arunca asu ra lor. 'la%a se inalta arca toata catre cerul lim ede. 'e nisi ul inne$rit de fum! soldatul cu sabia se zvarcoleste intro balta de san$e. ?ocotenentul <ric"! seful $ru ului nostru! se a ro ie tarandu2se. 'lecati unul cate unul. #e retra$em ana la unctul @.

'ozitiile noastre au fost ocu ate de marines. ?a mal sosesc mereu alte salande. (ancuri amfibie acosteaza z$omotos. 'e cerul senin de vara! vanatorii si bombardierele duc o lu ta e viata si e moarte. .n luton de $renadieri se reda. Este secerat fara crutare. Cativa marinari %efuiesc cadavrele unand mana e insi$ne si decoratii. 'orta s une in bataie de %oc1 'rintre ei sunt si unii care au nevoie de semne e/terioare de barbatie3 Bun! acum stim cu cine avem de2a face. Sa vezi si sa nu crezi! zise ?e$ionarul. #e2am retras cu cativa "ilometri mai la sud de Avelino. Comandantii $ermani isi inc0i uisera ca vor utea res in$e fortele invadatoare c0iar din cli a debarcarii lor. &si ima$inasera o batalie cam de soiul celei de la CannaeA! fara a tine insa seama de uriasa su erioritate materiala a aliatilor. Maresalul Ale/ander si $eneralul Clar" nada%duisera sa obtina un ca de od... Acum aveau un adevarat front. 'ozitiile noastre cadeau una du a alta! dar unitatea noastra nu intrase inca in lu ta. Re$imentul nu avea decat utini morti si raniti. #e2am retras la nord de Ca ua. &n tim ul marsului am mai a ucat sa $olim o ivnita la Benevento! iar la Caserta am dat o mana de a%utor la in$ro atul a catorva sute de morti. Re$imentul nostru a sa at transee acolo unde 7ia A ia se des arte de 7ia Casilina. Pant!er) ul nostru era e %umatate in$ro at in amant. 'e ca ota motorului era asezata o bardaca cu vin de Caserta. .n ivnicer italian ne a%utase sa2i unem canaua. De turela atarna un urcel facut la fri$are. &ntinsi e burta! dadeam cu zarurile e covorasul verde de la &da2)albe%ita. Ce2ati s une daca l2am im usca e 'a a si am da foc im utitului astuia de 7aticanB intreba Barcelona in tim ul unei rafale. #e su unem ordinelor! ras unse 'orta scurt. Dar ce2ti veni sa2l im uscam e Sfintia2SaB Ar trebui sa stim si entru ce. <ireste ca stim3 e/clama Barcelona! mandru de a cunoaste o taina. *ilele trecute! e cand eram la ra ort la C0iorul! am citit la ofiterul cu informatiile o nota a De artamentului 'olitic al cor ului de armata. Cei din 'rinz Albrec0t Strasse incearca e toate caile in cli a de fata sa2l faca e 'a a sa ia desc0is a ararea evreilor. Avem si noi micii nostri rovocatori la 7atican. &n cli a in care 'reacuviosul va cadea in lasa! vom da foc la sandramaua lui din Roma. Sa arda cu o i cu tot. Si va mai ot s une ca la cuvantul de ordine 3abat, va fi trimis un re$iment disci linar de blindate! cu $enisti si cu crema SS2ului! s ri%initi de unitati s eciale de intarire. SS DirleCan$er va face curatenie3 Sta cu iciorul e scara avionului! e undeva la rasarit de 'olonia. Actiunea va fi usa e seama comunistilor. Catolicii din unitatile care vor lua arte la atac vor fi lic0idati. Barcelona ridica o s ranceana1 Cunoasteti cumva si alte re$imente in afara de al nostru in sudB .n sfat retios entru cei inscrisi dre t catolici1 sa declare ca si2au ierdut credinta si ca au devenit liber2cu$etatori. Doar n2o sa2l omoare e 'a a3 stri$a Heide uluit. Ba ot face c0estii si mai si! il incredinta Rudol 0 Dleber! muzicantul! fost SS2ist. Acum sase luni! un rieten care lucreaza la De artamentul de cercetari biblice mi2a s us ca $rozav ar mai avea c0ef Cannae1 oraE din vec0ea A ulia! a roa e de Aufidus! unde Hanibal i2a nvins e romani n anul A+F .e.n.
A

sa2i lic0ideze e o i! de2a valma. 'entru cei din 'rinz Albrec0t Strasse! 'a a este cel mai mare dusman al lui Adolf... Ma doare2n cot de toate astea... i2o taie Barcelona. Daca ati rimi ordin! v2ati duce sa2l umflati e 'a a! ori baB Sovaiam1 nataraul asta de Barcelona! cu obiceiul lui de2a une intrebari tam ite. Micutul! inalt de doi metri! analfabetul din Hambur$! uci$asul cel mai cinic al tuturor tim urilor! ridica un de$et ca la scoala1 Stati utin! mai ticnitilor3 Cine2i catolic rintre noiB #imeni. Cine crede in DumnezeuB #imeni. &a2o mai domol! batrane3 il reveni ?e$ionarul ridicand mana. Dar odata ornit! Micutul nu mai utea fi o rit. Mer$i2sau2cra a! te stiu eu ca esti de artea lui Alla0! iar eu iti zic tie recum &sus! fiul lui Saul Micutul incurca intotdeauna utinele sale cunostinte de reli$ie da2mi ce este al meu si da2i cate ceva! colo! si cezarului. (are as vrea sa stiu daca 'ius asta al nu stiu catelea! cu care imi tot im uiati urec0ile in ultimul tim ! este ur si sim lu ca etenia tuturor reotilor! un fel de $eneral al Bisericii! sau este cu adevarat re rezentantul e amant al sefului al mare din ceruri! asa cum imi s unea intr2o zi dama aia care mi2a oblo%it cu omada oc0iul bolnav. 'orta a inaltat din umeri. Heide si2a intors rivirile s re zaruri. Barcelo2 na isi a rinse in$andurat o ti$ara. Eu am sc0imbat ca sa unui obuz2rac0eta. Batranul isi limba de$etele de2a lun$ul tevii tunului. Banuiesc ca esemne este intr2adevar solul Cerului! murmura el $anditor. Micutul isi lovea dintii cu un$0iile. Se are ca nimeni nu e rea si$ur de lucrul asta. Sunteti e un teren alunecos. Eu! ca oralul sef >olf$an$ ECald Creutzfeldt! sunt un dur. .n mort mai mult sau mai utin nu inseamna nimic entru mine. (ra$ in oricine3 'uscas ori $eneral! tarfa sau re$ina! totuna. Dar de c0estiile cu Doamne2Doamne nu2mi lace sa ma atin$. Daca seful 7aticanului are cumva o linie directa cu Dumnezeu! admitand bineinteles ca e/ista Dumnezeu! nu trebuie sa fii rea istet entru a $0ici ca am da de naiba daca i2am im usca vreodata intrea$a banda. 7ec0ea sca are cu 4e/ecutarea ordinului5 n2ar cantari rea mult la 'etru2de2la2'oarta2Raiului! cand vom zornai din oase e acolo. #u mi2as risca viata de a oi. Dumnezeu e/ista! afirma ?e$ionarul. Daca te le$i de un credincios! te atin$i de Dumnezeu. 'a a e mare! mai mare decat oricine. Dar mai bine sa aste tam intai ordinul in loc sa ne batem ca ul cu ce vom face. 7om $asi o sca are. Am utea! de ilda! intoarce tunurile si sa ictam o erec0e de c0ei e turela. Bati cam ii3 ii rase 'orta in nas. Ar trimite im otriva noastra cateva unitati SS si raful s2ar ale$e de noi cat ai bate din alme3 &deea ?e$ionarului nu2i c0iar atat de rea! facu $anditor Batranul. 7aticanul are ost de emisie ro riu. 7a dati seama ce s2ar intam la daca s2ar auzi ca un re$iment $erman de blindate a ara 7aticanul im otriva unui atac $ermanB S2ar face valva in lumea intrea$a si lucrul asta n2ar fi tocmai e lacul Berlinului. Esti batut in ca ! constata Heide in bat%ocura. #2ai rice ut ca la 7atican sunt a$enti rovocatoriB Crezi ca vor da buzna in beci cand va ince e taraboiulB As3 (asti la statia de radio! anuntand lumii intre$i ca Sfantul 'arinte a cerut rotectia $ermanilor. &ar du a o scurta vizita in 'rinz Albrec0t Strasse! 'a a va %uca asa cum ii va canta SS Heini. C0iar si entru

lamanii unui 'a a! cu acidul nu2i de %oaca. &ar noi! daca rimim ordin! il e/ecutam! entru ca suntem soldati. #e2am ba$a si dinamita2n fund sa tasnim s re luna! daca ni s2ar ordona. Si c0iar daca ne2am incuia in latrine si ne2am... ca niste ne rico siti discutand limbarea! si tot am face2o3 Ati luat2o razna! interveni 'orta. 'ana una2alta stam aici si aste tam o banda de Gan"ei fiorosi. 'un la bataie atruzeci si cinci de ti$ari cu o iu! cincizeci cu mari0uana si treizeci de $rifa entru cine da de trei ori sase. Asta entru ca astazi sunt milos. 'uneti %os de doua ori e atata! entru a utea da de sase ori cu zarurile. 'entru aceste sase aruncari de zaruri l2am uitat ana si e 'a a. Sase zaruri de aur masiv insemnate cu briliante! e care 'orta le 5im rumutase5 dintr2un tri ou frantuzesc. &n seara cu ricina urta istolul sau mitraliera! iar c0i ul ii era ascuns sub un ciora de dama. 'olitia militara s2a dat de ceasul mortii un an intre$ sa2l $aseasca e vinovat! care era mai a roa e decat si2ar fi utut inc0i ui. Recur$eam la tot felul de fite entru a atra$e norocul de artea noastra. A$atat in maini! cu zarurile in $ura! Barcelon se rasuci de atru ori in %urul tunului! dar nu obtinu decat cinci sesari! iesind rimul din %oc. Micutul ramase fara nici o i a si ierdu e deasu ra si na$anul sau. - $ru a de infanteristi de asi in $oana ozitia noastra. 'ar cam $rabiti! facu 'orta. De arc2ar fi dat este un stri$oi! e cuvantul meu3 - a doua ceata aler$a ca si cum ar fi manat2o dracuH din urma. 'oate ca s2a semnat acea si se tra$ oamenii s re vatra! visa Micutul! fericit. Batranul se urca e tanc! duse binoclul la oc0i si il indre ta s re sud. Mi se are ca se cam strica vremea. De la Diev n2am mai vazut o asemenea debandada. Sa le ardem o erec0e de $renade este bot! ro use Heide! us e moarte. Dezerteaza! ticalosii... Am face mai bine s2o luam si noi din loc! stri$a vesel 'orta! urmam lutonul din frunte! directia Berlin. E/ erienta m2a invatat ca este mai bine sa te lasi dus de a a decat sa inoti im otriva curentului. C0iorul! urmat la un as de locotenentul <ric"! sosi ca o vi%elie. Beier3 urla el foarte a$itat catre Batran. 'rezent! C0iorule! ras unse Batranul! asa cum cerea sa fie numit $eneralul Mercedes in tim ul bataliei. (ii ozitia. 'orta! da2mi o dusca de rac0iu. 'orta ii intinse o losca enorma! sutita in <ranta. - losca ce facuse razboiul din +=IJ. 7oinicul $eneral bau si isi sterse $ura cu dosul almei. Slibovita! mormai el cunoscator. Sa nu va mirati daca va omeniti deodata cu %a onezi in fata. Batalionul +JJ este alcatuit din %a onezi naturalizati in America. #u2i lasati sa se a ro ie. Culcati2i la amant. Au sabii de samurai si se bat la fel de bine ca fanaticii lor com atrioti din 'acific. Sunt si marocani rintre ei. *burati2le creierii. 7eti da oc0ii si cu ne$ri gur(a. Ba$ati2va bine in ca ca aici ducem un razboi crancen. 7oi ati ramas acum sin$urul unct de rezistenta al armatei din sud. (oate celelalte unitati se destrama. C0iorule! carai Micutul facand e s eriatul si ridicand ca de obicei un de$et! e adevarat ca diavolii aia ne$ri taie urec0ileB )eneralul Mercedes incuviinta din ca . Cu atat mai bine3 trambita Micutul. De acum inainte! ii sfatuiesc e

cei din ma0alaua de este drum sa2si incotosmaneze bine tartacutete! ca si eu colectionez foi de varza3 Eu ma multumesc cu dintisorii de aur! declara 'orta. Ascultatoarele nu au valoare comerciala. 7eti vedea a arand intrea$a 0aita! la tol festiv! urma $eneralul. Si sa va fereasca Domnul sa indrazniti cumva s2o luati la sanatoasa. Stim lectia! C0iorule! marai 'orta1 ana la ultimul om si ana la ultimul $lonte3 C0iorul a roba si continua1 Ce bucurie e ca ul lor cand vor da este tancurile noastre Pant!er. 'ana acum nu au facut cunostinta decat cu blindatele ' &&& si ' &7. Astea i2au facut sa se ra adeasca de ras. (rebuie sa ice si o divizie de SS2isti. 7a vor inlocui... daca va mai ramane ceva de inlocuit. Atentie la avioane. 'ustiesc soselele. Au si arasutat o %umatate de milion de oameni. Doua treimi dintre ei nu fac nici doua arale. Boboci! soldati de aie. Ceilalti insa3 7eterani ai 'acificului care va cunosc! c0iar daca nu stiu de ce material dis uneti. Asa incat sa fiti cu oc0ii in atru. Sa nu va $rozaviti daca vedeti zece mii de insi luand2o la fu$a. .nul sin$ur dintre cei duri face cat cinci sute dintre ceilalti si v2ati trezi cu ei in s inare cat ai cli i daca ar afla unde va ascundeti. 7a vor sco i daca le veti da cel mai mic rile%. &nca o dusca! 'orta3 &mi datorezi un litru! C0iorule! reciza rece 'orta! intinzindu2i entru a doua oara losca. A oi solidul $eneral se facu nevazut du a o intaritura de amant! urmat ca o umbra de locotenentul <ric". 'orta im aturi covorul verde de la &da! isi netezi %obenul cu maneca si intra in manlo0. Mi2am reluat locul in s atele erisco ului. Micutul aseza $renadele la locul lor. Am verificat intrea$a instalatie electrica. 'orta dezlantui caii utere miscand utin tancul inainte si ina oi. A oi use motorul in unctul mort. - $ru a de $ardieni ne de asi in fu$a. Cei mai multi dintre ei fara arme si fara casti. 'orta declara bat%ocoritor1 'recum se vede! eroii au obosit3 Si eu care am crezut intotdeauna in vorbele lui Adolf. &mita $lasul lui Hitler1 4<emei si barbati $ermani! barbarii nostri dusmani retind ca armata noastra se retra$e6 dar soldatul $erman ramane acolo unde se afla...5 'orta ran%i1 daca nu am orbul $ainilor! soldatul $erman e e cale s2o roiasca. A0a3 Abia acum rice . E vorba de ceea ce )Kbbels numeste 4a arare elastica56 dar odata intorsi la Berlin! unde naiba ne vom mai duceB3 #ici o roblema3 i2o intoarse ne asator Micutul! vom aler$a mai de arte in %urul cozii. .n lutonier de infanterie sufland ca o locomotiva se o ri lan$a noi1 )rabiti2va3 stri$a el. Si s ri%inindu2se obosit de artea dinainte a tancului1 #2aveti cumva o icatura de a aB Mi2au macelarit intre$ul luton6 morti ca soarecii in $aurile lor. Au mii de tancuri. #2avem nici o sansa de sca are. Bau cu lacomie din losca lui Heide. &a mai las2o3 facu linistit Batranul. Ai vedenii! fara indoiala. 'ovesteste ce s2a intam lat. Sa ovestesc3 rase amar lutonierul. Dintr2o data au a arut in s atele nostru! in fata noastra! deasu ra noastra6 o $ramada afurisita de tancuri si avioane. &n zece minute intrea$a divizie ne2a fost strivita si oamenii facuti terci in $aurile lor! sub senilele tancurilor. #u iau rizonieri!

c0iar si e raniti ii curata. Am vazut un luton care s2a redat6 $enistii din divizie. &2au rimit cu aruncatoare de flacari. Doar nu2s nebun. Erau %a onezi. Comandantului com aniei mele i2au cra at ca ul cu o sabie din acelea %a oneze. ?2am in%un$0iat e ti ul care a facut treaba asta. Avea intr2adevar oc0ii tesiti si inalt de2o sc0ioa a. Din ce divizie faci arteB intreba la fel de linistit Batranul. Divizia +F de blindate! re$imentul LF $renadieri. Si unde sunt acum ai tai din LFB &n iad! arsi de aruncatoarele de flacari si de na alm. #ici nu va uteti inc0i ui cate c0estii au in traista blestematii astia de este ocean. Si se re ed este cuiburile noastre de mitraliera de arca am tra$e cu za0ar tos. #e2au strivit c0iar inainte de a mai a uca sa facem stan$a2m re%ur. Re$imentul A 'anzer nu a mai avut tim nici sa2si scoata '2urile &7 din ozitie. #e2au turnat o $ramada de smec0erii arzatoare in ca . Sunt satul. Am sters2o3 .ite! colo! autobuzul direct entru Berlin! rase cu cinism 'orta. 'oate $asesti vreun loc e latforma din s ate! daca dai utin din coate. Mi s2a s us ca la volan ar fi c0iar Adolf... - sa2ti iara tie c0eful de ras! suiera lutonierul furios! cand ii vei vedea e diavolii $albeni si e @an"ei. 7ei face si tu in antaloni! ca toti ceilalti. &n trei zile nu va mai ramane nici un soldat $erman viu in toata &talia! un mana in foc. Si toti alde Bodo$lio care au ince ut sa tra$a in noi de e aco erisuri. 'ana si tatele aruncau du a noi cu ce a ucau. Haide! 0aide...! facu Batranul im aciuitor. Dar urniti2va odata si luati2o din loc3 sfatui lutonierul. #u utem! surase %alnic 'orta. #2aveti benzinaB #u de benzina ducem li sa! dar Adolf zice sa rezistam. &ar noi facem ce ni se s une! ca niste co ii ascultatori ce suntem. ?ua2i2ar dracu3 urla cu 0otarare lutonierul! fara a reciza daca e vorba de Hitler sau e 'orta. De i2ati fi vazut e marinarii nostri de a a dulce! banuiti ca trebuiau sa a ere fortificatiile de coasta3 'rimii %a onezi care au icat i2au us e $ratar cu na alm. 'ana sa a uce sa2si ridice flintele! $renadierii nostri s2au trezit in$erasi. @an"eii n2au tim de luat rizonieri. &i lun$esc fara multa vorba! la amant. &a s une! nadra$ii tai nu cur$B De cate ori te2ai sca at in ei de cand ti2a iesit in cale rimul lin$ator de Coca2ColaB intreba ironic 'orta. ?ocotenentul <ric" se a ro ie de noi. *arindu2l e lutonierul scos din fire! zambi e sub mustata. Auzise ultimele cuvinte ale lui 'orta. Cate tancuri ai vazut! <eldCebel! si de ce ti B intreba el linistit. Scoase o 0arta de stat ma%or si o des aturi e botul tancului. Arata2mi! unde ai vazut ultima oara camarazi de2ai nostriB 'lutonierul se a leca este 0arta! rivind nervos catre sud. <ara indoiala ca re$reta amarnic ca se o rise la noi. Dar acum nu mai avea ce face. Aveam o ozitie la nord de Bellona. Au trecut este 7oliturno fara sa rindem macar de veste. Dar fluviul nu oate fi trecut rin vad3 se im otrivi <ric". Domnule locotenent! oate nu ma credeti! dar l2au trecut cu adevarat. <ric" isi a rinse $anditor o ti$ara. Ai vazut tancurile strabatand fluviulB Da! domnule locotenent! si camioane de asemenea.

Camioane obisnuiteB Da! camioane $rele. Si doar stiu ca a a e adanca. 'artizanii! $andi <ric" cu voce tare oduri subacvatice. Ce orcarie3 &l rivi e lutonier6 Si cand au trecut! voi ati intins2oB (otul s2a etrecut foarte re ede! domnule locotenent. &i doboara e toti... <ara rizonieri. Cate tancuri aveauB Cateva sute! domnule locotenent. 'orta izbucni. Aiureli3 'esemne ca nu oti deosebi un tanc de2o broasca raioasa3 Astea ta utin sa vina sa2ti turteasca fesul. Eu am fost la Stalin$rad. Dar un razboi ca asta n2am mai vazut3 <ric" ii intinse zambind o ti$ara. ?inisteste2te si $andeste2te bine1 unde se aflau sutele acelea de tancuriB ?a Alvi$nano. <ric" rivea e 0arta. &ar noi unde eramB Adunati in mi%locul satului! nuB intreba 'orta cu nevinovatie. 'iata Sfantului 'etru! ce naiba3 Sau oate ca erau in$ramaditi in straturi! unii este altii3 Cate tancuri vezi aiciB - mieB Esti si$ur ca nu vii de la Roma si n2ai ratacit drumulB (aca2ti $ura3 zbiera lutonierul! scos din fire. Erau atatea! incat nici nu le uteai numara. Aveam! cel utin zece e urmele mele. #e2am dat seama. &nfanteria vede intotdeauna dublu atunci cand este 0artuita de tancuri. Du a toate robabilitatile! lutonierul nu vazuse mai mult de douazeci si cinci de care. Cu oc0ii 0olbati! ii e/ lica locotenentului <ric" cum trecusera tancurile in zi$za$ rintre case! strivind totul in calea lor. <ara indoiala ca traise un cosmar. #u2i nici o lacere sa fii sur rins de un atac frontal al tancurilor de asalt3 7ino! Beier3 Mer$em sa vedem ce se intam la. &ar dumneata! <eldCebel! ne vei arata drumul! ordona locotenentul. Celalalt incerca in zadar s2o stear$a. Dar bine! domnule locotenent! americanii sunt in sat3 7om vedea! a fost sin$urul ras uns al locotenentului <ric". Domnule locotenent! sunt si %a onezi cu sabii de samurai. ?ocotenentul rase incetisor. &nde arta cu mana o scama ima$inara de e crucea de fier de la $at. Era cel mai maniac ofiter din toata divizia. .niforma sa nea$ra era intotdeauna fara cusur. Cizmele sale inalte erau o$linda. Maneca stan$a ii flutura $oala. &si lasase bratul la Diev! ru t sub rasuflatoarea turelei! cand tancul sau fusese atins de un obuz de +JJ. Se intoarse s re noi. Doi voluntari du a mine3 ?e$ionarul si cu mine am facut cate un as inainte. #u aveam de ales. Era randul nostru1 eram voluntari cu sc0imbul. Mi2am saltat in s ate mitraliera usoara. Mer$eam rin sant. &n frunte era locotenentul <ric".

Eram la Milano sa aducem materiale noi. ,n timp ce altii trageau din

greu, noi ne "aceam de cap. *a Biffi si la )ran &talia "aceam pe "antii, luandu)ne la !arta cu o"iterii de di"erite nationalitati. $u ne ing!iteau. Puteam a !oit si #orbeam cu grosolanie in gura mare. Dar ne)am imprietenit cu 3adi, baiatul care ser#ea ca"eaua. El ne)a intocmit menu)ul. sta se petrecea la Biffi! peste drum de ?a Scala. Printre galerii, pe terase, am baut "resa cu buc!et de "raga. +eide si 4arcelona au de#enit melomani. Se duceau in "iecare seara la Scala! inc!ipuindu)si ca lucrul acesta era tot ce putea "i mai subtire. intregul Milano se intalnea acolo. M)am indragostit. sa se mai intampla atunci cand bei "resa la mescioarele din galerii. Ea a#ea douazeci de ani. $ici eu nu a#eam mai mult. Cand ne)a prins in patul con&ugal, tatal ei ne)a az#arlit &os. Dar cand mi)a #azut uni"orma s)a mai inmuiat5 de "rica si nu din dragostea pe care o purta uni"ormei germane. sa era pe #remea aceea in cea mai mare parte a Europei. ,n orice caz, nimeni nu ne #orbea de rau cand s)ar "i putut intampla sa ne a&unga la urec!i. Ma !otarasem sa dezertez. Din pacate insa m)am imbatat5 si taman cu "resa. M)am destainuit lui Porta. ,ncepand din clipa aceea nu am mai a#ut dreptul sa ies singur. uzi, sa dezertezi! sa ce#a nu se "acea, pur si simplu! m &ucat un meci de "otbal impotri#a unei ec!ipe de pi"ani italieni. Partida s)a terminat la egalitate. 1ucatorii si publicul s)au incaierat. Cand ne dadeau a"ara de la Biffi! "aceam dragoste pe dupa coloanele galeriilor, iar apoi ne beti#eam pe acoperisuri cu cei de la apararea antiaeriana. Se spunea ca la Milano s)ar petrece unele lucruri nu tocmai curate. $)am obser#at niciodata asa ce#a. 6e pomenesti ca tocmai pentru ca beam c!ianti si "resa impreuna cu partizanii/ Dupa ora inc!iderii plecam de la Biffi si ne duceam cu placere la 3adi acasa, impreuna cu colegii sai. ,si a#ea cotlonul intr)un beci cu zidurile mucegaite. Din "otoliile putrede rasareau arcurile. 3adi isi descalta panto"ii lustruiti si isi turna apa minerala pe picioare. 7icea ca)i "ace bine. B?&#DA(E?E A(ACA &ns re sud2vest era lata rau. 'ocnetul sec si rau al tunurilor de e tancuri se auzea rin necontenita ra aiala a mitralierelor! in s atele co acilor ful$erau lumini. ?ocotenentul <ric" isi urta '.M.2ul sus! de2a curmezisul ie tului! entru a nu2si murdari uniforma. Desluseam uruitul sinistru al senilelor. 'e sosea a aru! mer$and in zi$2za$! un tanc amfibiu. <rana atat de brusc incat dera a mai multi metri inainte de a se utea o ri. Din el sari %os un colonel avand insi$nele rosii de ofiter de stat ma%or. Era lin de noroi din ca ana in icioare. C0i iul ii era im odobit cu EdelCeiss2ul vanatorilor de munte. Ce dracuH cautati aiciB urla el furios. Sunteti din re$imentul +FB 'atrula de recunoastere! domnule colonel! ras unse locotenentul <ric". 'lutonul doi! com ania a M2a! batalionul s ecial de blindate. A0a! 'ant0er2ele! e/clama multumit colonelul. &n sfarsit3 .nde va sunt trotineteleB &n adure! domnule colonel.

'erfect! locotenente. &naintati cu ele si tra$eti in lin asu ra $an$sterilor. Hai! dati2i zor! domnilor. Divizia trebuie scoasa din incurcatura. ?ocotenentul <ric" ocni din calcaie. Re$ret! domnule colonel! dar nu e c0iar atat de sim lu. (rebuie intai sa vad ce se etrece! a oi sa ra ortez situatia comandantului com aniei. .n tanc de lu ta! domnule colonel! nu oate ataca orbeste. &ertati2ma! domnule colonel! nu incerc sa va invat e dumneavoastra. S er si eu! dra$ul meu! altfel ti2ar ieri c0eful s2o mai faci. )lasul colonelului era rasunator. .n $las facut sa dea ordine. 'ana si un $eneral i2ar fi dat ascultare. De centironul sau lat atarna un istol $reu! ofiteresc. <ara indoiala ca l2ar fi scos din toc la cei mai mic semn de nesu unere si ca l2ar fi culcat la amant cu lacere e recalcitrant. Era ti ul brutei. ?ocotenentul <ric" e/amina 0arta. E/ista un od! domnule colonel! dar va su orta el oare Pant!er2ele noastre care cantaresc cincizeci de toneB Cu usurinta! i2o reteza colonelul si$ur e el. (ancurile mele de asalt l2au trecut de cateva ori. 'ermiteti2mi sa va atra$ atentia! domnule colonel! ca intre un car de asalt si un Pant!er este o mare deosebire. (ancurile noastre sunt a roa e de doua ori mai $rele decat ale dumneavoastra! iar senilele noastre sunt de trei ori mai late. )lasul locotenentului devenise mieros. &ti s un un sin$ur lucru! ma locotenent de trei arale. Daca nu a ari cu tancurile cat ai bate din alme entru a curata satul asta de $an$sterii americani! ai de2a face cu mine. Sunt oc0itor bun. Scoti tancurileB Da ori baB &mi are rau! domnule colonel! comandantul batalionului meu mi2a ordonat o misiune de recunoastere. (rebuie sa e/ecut ordinele sale si nu e ale dumneavoastra. Ai innebunitB zbiera colonelul cu o voce ra$usita de fumator. ?ivretul dumitale militar3 Mi2este cu ne utinta sa vi2l rezint! domnule colonel. #imic nu dovedeste ca sunteti dintre ai nostri. Ma numesc <ric"! locotenent! comandant de luton in com ania a M2a a re$imentului s ecial de blindate... iar re$imentul nostru! domnule colonel! de inde direct de comandantul sef al armatei din sud. 'entru moment te afli sub ordinele mele3 Sunt seful statului ma%or divizionar al acestei re$iuni. &ti ordon sa aduci aici imediat com ania voastra nenorocita. Refuzul dumitale miroase a lasitate. Domnule colonel. &mi este cu ne utinta sa e/ecut ordinul. Arestati2l3 latra colonelul! nebun de furie. Cum nimeni nu se misca! se adresa ?e$ionarului. #2ai auzitB Aresteaza2l imediat3 ?e$ionarul ocni alene din calcaie si ras unse in franceza1 #2am inteles! domnule colonel. C0i ul rosu si brutai al ofiterului lua o e/ resie bovina. 'entru numele lui Dumnezeu3 Si intorcandu2se s re mine1 'une mana e locotenent3 Cand i2am ras uns in daneza! rivindu2l natan$! uluirea sa atinse culmea. &si iesi din e eni! trase o lovitura cu iciorul intr2o iatra! a oi se

intoarse din nou catre <ric". Acum nu mai zbiera! dar se balbaia cu $las suierator. ?ocotenente! ordona tal0arilor dumitale sa te aresteze3 Adunatura de bezmetici! dar faceti odata ceva3 De nu! veti vedea voi. &n%ura! s ume$a! ameninta. ?ocotenentul <ric" s2a saturat dintr2o data. ?uandu2si din nou istolul mitraliera sub brat ne2a ordonat1 )ru a de recunoastere! in sir cate unul! du a mine3 Dintr2o sin$ura miscare colonelul isi ridica revolverul. *biera1 - riti2va! sau tra$3 Racnetul sau ar fi utut stavili fu$a unei divizii. #e2am o rit o cli a. A oi am ornit mai de arte fara a intoarce ca ul. Colonelul isi $olea incarcatorul. E intr2o urec0e! comenta ?e$ionarul in tim ce $loantele ne suierau e la urec0i. Colonelul urla in urma noastra ca un salbatic. - noua serie de $loante. Am aruncat o rivire este umar. -mul innebunise de2a binelea. ?ovea cu iciorul in rotile tancului amfibiu a oi sari in el! incerca sa demareze! fara insa a reusi. A aru din nou! tinand in mana un istol mitraliera. Atentie! am stri$at aruncandu2ma in sant. &n aceeasi cli a m2am omenit cu locotenentul <ric" si ?e$ionarul lan$a mine. Dintre toti! doar lutonierul cel strain de com ania noastra nu a mai avut tim sa se ada osteasca. A rimit intrea$a salva in s ate. Se rabusi! in tim ce san$ele ii cur$ea in valuri din $ura! iar casca i se rosto$oli e sosea. #2am mai vazut o asemenea vita! blestema ?e$ionarul. -moara2l Sven3 Am scos afetul ustii mitraliera. #u! so ti locotenentul <ric"! asta2i asasinat. &nc0ideti oc0ii! domnule locotenent! su$era ?e$ionarul! sau dati2i ultima alinare camaradului nostru care este e moarte. Am s ri%init atul armei in umar! am re$lat inaltatorul si am introdus banda rasucind usca mitraliera. Colonelul isi reincarcase istolul. Asu ra noastra se abatu o salva de $loante. Silueta sa uriasa se $asea tocmai e linia mea de oc0ire. 'unct de oc0ire la mir! i2am zis razand ?e$ionarului. Am tras rea scurt. 'roiectilele au cazut e drum! la cativa metri in fata ofiterului. Scoase un urlet si sari la ada ost in s atele carului. Razvratire! urla el. #e asurzi un fluierat ascutit. Deasu ra noastra trecu o umbra. #e2am rosto$olit in sant. .n avion de vanatoare cobora in ica% c0iar deasu ra noastra. (unurile sale trosnira. Carul colonelului fuse lovit in lin de doua roiectile rac0eta. Colonelul fu aruncat in c0i de torta la este o suta de metri! intr2un alc de arbori in flacari. &n scurt tim ! din colonel nu a mai ramas decat o mumie calcinata. ?ocotenentul <ric" se ridica in icioare. Du a mine! ordona el. Am ru t in doua insi$na a$0iotantului mort si am luat o %umatate. Cand am sosit in sat! infanteristii si artileristii nostri fu$eau in dezordine! urmariti de americanii victoriosi. .n sef de escadron de blindate ne2a icat dre t in brate.

S2a sfarsit! 0o0oti el. Re$imentul a fost macelarit. #e2au luat toate blindatele. Am izbutit in ultima cli a sa sar e fereastra biroului in care ma aflam im reuna cu a$0iotantul meu. )renadele ne tiuiau e la urec0i. Sunt sin$urul care a sca at teafar. &ntre$ colectivul a fost ucis dintr2o data. #2ati luat masuri de azaB intreba mirat locotenentul <ric". -fiterul isi scoase c0i iul. #e credeam in si$uranta. &eri seara erau la o suta si cincizeci de "ilometri. <usesera res inse doua re$imente de2ale lor. ?uasem rizonieri americani din re$imentul +LA de infanterie marina si nu era mare lucru de ca ul lor. #e re$ateam sa sarbatorim victoria. #u am us decat numarul re$ulamentar de santinele. (unurile noastre de aco erire erau in s atele caselor! cu aco eritoarele e $ura tevilor. &ar obuzele erau in$ramadite in camioane. Dar santineleleB starui locotenentul <ric". Ar fi trebuit sa2i vada. Americanii i2au su$rumat cu cablurile. Baietii nostri nu au mai a ucat sa zica nici as. Am fu$it s re un atacator crezand ca este unul dintre oamenii mei6 mantalele verzi ale americanilor seamana cu ale noastre. Avea e umeri o elerina $ermana! iar e ca o casca de2a noastra. Daca ar mai fi intarziat inca doua secunde inainte de a tra$e! m2ar fi nimerit. #2ai fost in Rusia! constata locotenentul <ric". Comandantul escadronului se rabusi sleit in mi%locul nostru. Era un barbat in varsta! cu arul alb! care ana in cli a aceasta crezuse in invincibilitatea tru elor $ermane. Era un om cult! rofesor la universitatea <reibur$! din Breis$au. .nul dintre acei savanti care ii socotesc dre t co ii e toti cei sub treizeci de ani. Soldatii americani de douazeci de ani ii aratasera ca se inselase. &n mai utin de o %umatate de ora! vazuse atru mii de oameni dis arand ca fumul. &ar acum sedea in s atele unui zid! e cale de a fi intero$at de alti baieti de douazeci de ani. .n usti in uniforma nea$ra a tanc0istilor! cu o medalie atarnata la $at! ii dadea sfaturi. #u trebuie niciodata sa te crezi in si$uranta! zambea locotenentul <ric". De multe ori! cand ma culc seara! tin usca mitraliera in brate. 'rin ce2ai trecut dumneata acum! noi am trecut adesea! in Rusia. Asa2i la razboi. -fiterul de vanatori isi rivi crucea de fier din rimul razboi mondial. &n H+LH+= era altfel. <aceam arte dintre ulanii contelui HKtzendorf. M2au mobilizat din nou acum trei luni. Razboiul asta de acum este o orcarie. ?ocotenentul <ric" a roba. Si cred ca2l vom ierde! so ti comandantul de escadron. &n loc sa2i ras unda! <ric" rivea s ectacolul care se desfasura inaintea oc0ilor sai. ?asa binoclul %os. Domnule ca itan! ce s2a intam latB <iti scurt! va ro$! nu avem tim de ierdut. ?e$ionarul a rinse o ti$ara si i2o use locotenentului <ric" in $ura. Comandantul escadronului ramase cu $ura cascata. #u mai vazuse asemenea soldati. .n subofiter! cu o cicatrice in$rozitoare! sa2si una ti$ara baloasa in $ura su eriorului sau. Ce se intam la cu armata $ermanaB 'e cand fu$ea din sat! ascuns entru o cli a intr2u tufis! mai auzise un sim lu soldat american stri$andu2l e comandantul de batalion e numele mic si ii vazuse bind din aceeasi losca. &nainte! in vremurile bune ale im aratului! asa ceva nu s2ar fi utut intam la. Clasele de %os isi cunosteau lun$ul nasului. &ar daca nu! erau destule mi%loace entru a2i invata sa res ecte distanta.

Domnule ca itan! ce s2a intam latB Au a arut din senin. <ric" a ince ut sa rada. #e2am lamurit. Comandantul batalionului i2a aruncat o rivire do%enitoare. E/ lica! desenandu2i cu un bat e nisi . Cred ca au atruns e aici. ?ocotenentul <ric" clatina din ca . Desi$ur. Si eu tot e acolo as fi intrat. A oi s2au ocu at de tancurile voastre de asalt! tot conform lanului! domnule rofesor. <ara indoiala. &si ascunse obrazul cu mainile inmanusate. #u intele$ cum de am utut sca a. A$0iotantul meu zacea rabusit este masa cu s atele sfartecat. Era un tanar rofesor universitar de mare viitor. Dant nu avea taine entru el. Rasul locotenentului <ric" deveni taios. Ar fi fost mai bine sa se fi rice ut la tunuri si la manevrele de aco erire a flancurilor3 Astazi avem nevoie de soldati! nu de filozofi. Ca itanul si2a ridicat rivirea. 7a veni o vreme! tinere... Bineinteles. Dar dumneata nu vei mai a uca s2o traiesti! asa cum n2a a ucat nici a$0iotantul dumitale. Ai de $and sa ma denunti entru ne$li%enta in tim ul serviciuluiB intreba nervos comandantul de escadron. #ici rin ca nu2mi trece asa ceva! ras unse <ric" cu ne asare. Daca ai sti cat de utin imi asa mie de dumneata si de a$0iotantul dumitale! filosoful3 Din artea mea va uteti ro une si entru Crucea de <ier! clasa intai! daca sca ati. Sin$urul lucru care ma intereseaza acum este cum sa o resc ofensiva celor din fata noastra si la asta imi oti fi de folos. Sunt locotenent dintr2o com anie de blindate si am sarcina sa dau iama rin americani si sa2i im iedic sa inainteze cu 0odoroa$ele lor. De altceva utin imi asa. Du a ce ne vei ovesti tot ce stii! oti sa le ezi toalele lui Adolf si s2o intinzi! daca ai c0ef. #u ne riveste. Cate tancuri sunt in va$auna asta! du a dumneataB Cel utin o unitate. HmB3 ufni e nas locotenentul <ric". De necrezut! dar 0ai sa zicem. &ti dai seama cat loc ii trebuie unei unitati de blindateB - tzeci ana la o suta de bucati! basca buleandrele. .n carambol care i2ar face arul maciuca si celui mai rice ut olitai din 'aris. Erau foarte multe! su$0ita ca itanul. Au distrus cu o sin$ura salva douazeci de tancuri de asalt... Asta nu inseamna nimic! i2o reteza <ric". E o c0estie de indemanare. Si noi am facut asa ceva de multe ori. Si un luton oate face treaba asta! interveni cu mandrie ?e$ionarul. E destul sa ai un tintas in turela si un ilot care sa n2aiba orbul $ainilor. A fost un macel! se a ara ca itanul. Am vazut un S!erman trecand este ordonanta mea. Era student la dre t! dintr2o familie vieneza foarte aleasa. &n escadronul meu aveam multi baieti care romiteau6 tineretea studioasa! morti cu totii. Alcatuiam un fel de facultate. Comandantul nostru era si el rofesor universitar. 'astram s iritul universitar... #u sunt in masura sa %udec asta! rosti sec locotenentul <ric". Dar! du a arerea mea! ar fi fost mai intele t sa fi avut s irit militar. Ati fi utut

salva %umatate din escadron. &nde arta din nou firul de raf ima$inar de e crucea scli itoare de cavaler. #u2ti oti res in$e inamicul filozofand. Dumneata! locotenente! esti soldat! decoratia dumitale dovedeste ca esti cura%os. (otusi! esti inca foarte tanar. Da! sunt soldat! din cli a in care m2au scos de la scoala. &n oc0ii dumitale nu sunt decat un baietandru! dar co ilul acesta va scoate acum castanele din foc entru dumneata si cei de tea a dumitale. .ite! aici in s atele meu este un soldat de treizeci de ani. Si2a invatat meseria ei bine! da la francezi! sub stea$ul ?e$iunii Straine. (i ul cu mitraliera este si el dintre cei e care ii dis retuiti! a fost adunat de e maidan. #ici el si nici subofiterul n2au auzit vorbindu2se de Dant si nici de Sc0o en0auer! dar cunosc le$ea as ra a lui Marte. 7oi! rofesorii universitari si aristocratii! in zilele fericite de ace! uitati de soldatii acestia innascuti. (ineti rele$eri savante des re le$ionarii lui Cezar! dar ce stiti des re eiB Baliverne3 #ici nu va inc0i uiti macar cum erau barbatii aceia care lu tau entru $loria Romei. 7a bateati %oc de $arda ruseasca. Ati ras de ovestile cu soldati ale lui RudGard Di lin$. &l amintiti e cura%osul soldat din ?e$iune! care se lasa de buna voie rada do$oarei desertului! doar entru a2l numi e criminalul fu$it. Dar! domnule rofesor! dintr2un criminal nu iese niciodata un bun soldat. E/ista o multime de cauze care il fac e un flacau sa se inroleze1 foamea! mizeria! atriotismul! convin$erile olitice sau $ustul entru aventura. .n criminal care se ascunde in rindurile armatei dezerteaza la rimul atac. #oi! soldatii adevarati! ne lasam ucisi fara a cracni. Dar dumneata si cole$ii dumitale de la universitate ce facetiB 7a im uiati ca ul cu o filozofie care nu este de nici un folos in lu ta entru viata. 7a inc0i uiti oate ca2i ucidem din lacere e cei de dincoloB #u! dar ne2am invatat sa e/ecutam un ordin! oricare ar fi el. Ca itanul il fi/a e tanarul locotenent. &n coltul buzelor ii mi%i un zambet1 (i2ai omori ro ria mama daca ti2ar ordona comandantul dumitaleB <ara doar si oate... (ot asa cum as trece este tru ul ei daca mi s2ar aseza in calea tancului. Sarmana omenire3 murmura rofesorul in uniforma de ofiter! care isi inc0i uise ca oti urta un razboi discutand des re Dant. Dumneata! locotenente! nu esti decat un co il devenit este noa te adult. Se ridica aruncandu2si istolul si c0i iul in sant si orni de unul sin$ur inainte. ?e$ionarul il urmarea cu rivirea in tim ce isi a rindea o noua ti$ara de la cea e care o mai avea inca in $ura. - data cu nataraul asta dra$alas si naiv se stin$e o $eneratie. ?ocotenentul <ric" isi i ai decoratia rimita entru nimicirea unei unitati de tancuri de asalt rusesti. #2are decat sa creada ce vrea. Sa cra e o data cu iluziile sale. ?a intoarcere vom ticlui un ra ort frumos zicand ca l2am $asit! sin$urul su ravietuitor al escadronului! in s atele unui tun. 'entru arinti este mult rea dureros sa desco ere ca fiii lor sunt mai inzestrati decat ei. Duca2se in ace3 Alla0 stie ce face3 a murmurat ?e$ionarul. #e2am intors e drumul din vale trecand rin albia secata a unui mic rau. Comandantul Mic0ael Braun! zis Mi"e! noul nostru sef! care facuse armata inainte de razboi la infanteria marina americana! ne2a ascultat ra ortul in tacere. Se intoarse razand s re Barcelona! radiotele$rafistul! si

ordona cu vocea sa $roasa! de bautor de bere1 C0emi re$imentul si ceri arola entru dezlantuirea $enerala a macelului. Scui a un $0emotoc de tutun mestecat dre t e coada unei so arle care se facu e data nevazuta du a un bolovan. Barcelona ince u a elul rin radiofonie1 Sunt 3inocerii, 3inocerii c0eama Scroa"a. (erminat3 Aici Scroa"a, 7orbiti 3inocerii, va ascult. (erminat3 Era randul lui Barcelona. #oi toti ne a lecasem ca etele entru a auzi mai bine convorbirea. Curata c0inezarie entru cei neinitiati. Aici 3inocerii, transmit catre Scroa"a. 'unctul +A A*! a a LN+. Cateii fatati! inecati. 'atru mamici. 'oate c0iar mai multe. Mistreti difuzi. Cerem arola! Mi"e. (erminat. 7a ascult. Aici Scroa"a. Dati2i drumul! 3inocerii. Mi"e ras unzator arola si misiune. <ara mistreti su limentari. Bafta3 (erminat. Ce noutate3 ran%i Mi"e. Comandantul unitatii e ras unzator3 De arca n2as mai fi auzit ca boss2ul sa fie ras unzator! de o suta de ani de cand fac meseria asta3 Se aseza in fata tancului MAO! tancul nostru. Sa vina incoace sefii de ec0i a%. &si vari in $ura una din uriasele sale ti$ari de foi. Comandantii tancurilor s2au a ro iat fara $raba. <ularele lor de matase straluceau in toate culorile curcubeului. <iecare ec0i a% avea culoarea sa. Mi"e isi balabanea icioarele sale mari! numaruH atruzeci si o t labartate ca la un ratoi. 'rivi deasu ra noastra. CuruH la amant si oc0ii la mine. Sa nu ma faceti sa vorbesc de doua ori. &ar daca rintre voi e vreo uslama! care nu rice e de rima oara! il tin eu minte. 7ec0ii mei rieteni! Gan"eii! ne2au ra%it cateva re$imente. Acum tocmai le cresteaza fundurile cu baioneta. Se re$atesc sa2si una tunica victoriei. S2au a ucat sa scrie carti ostale ovestind des re izbanda. Succesul asta ra id li s2a urcat la ca . &i vom face sa2si iarda increderea asta frumoasa. &si dadu drumul la amant. Scoateti 0artile. (rebuie sa cadem este ei ca traznetul. E o s artura aici arata el e 0arta e acolo vom atrunde. (rei "ilometri de strabatut rin s atele adurii! la loc desc0is... acatoasa treaba. Dar trebuie sa o facem6 cu orice ret. Si nimeni nu va veni sa ne a%ute. Suntem sin$uri. CoCboG2i au daramat totul. Se invalui intr2un nor de fum albastrui. &ata ce vom face. (rabucul se misca la stan$a si la drea ta. 'atru Pant!ere coboara in viteza a atra si a ar dintr2o data in sat. &i vom lua e baieti e ne usa2masa. Scoase trabucul din $ura si il ridica amenintator. (rebuie insa ca Gan"eii sa nu2si dea seama de rezenta noastra ana in cli a in care vom fi lan$a ei! administrindu2le doctoria. Mi"e ridica una dintre s ranceneie sale stufoase si ne$re. #ici un foc! iedicile use la toate armele. Si mai trebuie ca nici Gan"eii sa nu oata tra$e. #2ar fi mai bine sa le trimitem o carte ostalaB isi dadu cu obraznicie arerea 'orta! asezat in ultimul rand. )ura3 si asculta. 'rimele doua tancuri strabat cloaca si inc0id iesirea in cealalta arte a vaii. 'riviti e 0arta ca alta cale de iesire nu mai e. 7or face a oi stan$a2m re%ur1 cu tunurile indre tate in artea o usa. Du a ce a inc0is iesirea! seful formatiei va tra$e un trasor rosu. 7or urma a oi alte atru tancuri. Cu o t tancuri Pant!er ar trebui sa curatam cu usurinta

cuibul asta. Se intoarse catre locotenentul nou venit care ne icase cu atru zile in urma. (u ramai aici! Herbert! la mar$inea adurii! cu ultimele tancuri. #u ne vei urma! asculta bine ce2ti s un! decat atunci cand vei vedea o stea $albena. il a uca e tanarul locotenent de $uler. Dar daca te misti cumva inainte de a fi vazut steaua $albena stralucind e cerul bunului Dumnezeu! voi veni sa te dezmortesc cu mana mea si vei iesi cu ielea tabacita3 ?ocotenentul Herbert! care nu avea decat nouas rezece ani si descindea dintr2una din cele mai nobile familii din )ermania! rosi ana la urec0i. ?a Scoala de Razboi din 'otsdam nimeni nu2i vorbise in felul acesta. Dar des re cate nu li se vorbise nici o data elevilor din 'otsdam3 #ici unul dintre instructori nu cunoscuse vreodata un comandant Mi"e sau un $eneral C0iorul. #ici unul dintre ei nu vazuse un uscas din marina americana debar2 cand cu o umbrela rosie si nici vreun soldat $erman din tru ele de blindate cu un %oben $alben e ca . Comandantul Mi"e scui a mucul trabucului si scoase din buzunar o cutie metalica! utin ru$inita. Mirosi zdravan! scoase un 0arait din $at! scui a! desc0ise cutia! scoase din ea o bucata lun$a de tutun de mestecat si musca din ea rasfran$andu2si buzele! a oi i2o trecu Batranului. &a2ti o bucata! Beier. Dintre noi doar ei doi mestecau tutun. Comandantul isi unea intotdea2 una cocolosul intre buza de %os si dinti. Batranului ii lacea mai mult sa si2l li easca e falca drea ta. 'area ca are un abces enorm. E nemai omenit! lauda Batranul. ?2am lasat sa fermenteze doua sa tamani in zeama de rune! ii e/ lica comandantul Mi"e tot rasucindu2si bucata de tutun ca e un melc. - use ina oi in cutia lui ru$inita. (rebuie intai sa te obisnuiesti. ?a ince ut iti da ameteli si2ti cur$ oc0ii! dar tabacul fermentat in zeama de rune e cel mai bun leac im otriva tusei cat si im otriva furnicaturilor din icioare. .n batran escar de sardele din San 'edro mi2a vandut ontul. ?ocotenentul Herbert clatina din ca . &ata un comandant! un ofiter $erman! im artindu2si tutunul cu un lutonier! un calic din ma0alalele Berlinului. De2acum incolo te uteai aste ta la orice. Daca i2ar ovesti tatalui sau! acesta nu l2ar crede nici in ru tul ca ului. Cu mana sa aroasa de $orila! Mi"e isi scoase bascul si oc0elarii de tanc0ist! aruncandu2i la icioare. Se scar ina sar$uincios rin arul sau ne$ru! isi is ravi toaleta suflandu2si nasul cu de$etele! culese bascul si $oni cateva vies i. Cum va s uneam! a%un$em cat utem de re ede in satuc si! din cli a in care rimele doua tancuri dau semnalul rosu curatam bordelul. (ra$eti in tot ce misca. Se scobi cu de$etul in urec0e. Ceva imi s une ca divizia de coCboG e e verde! dar daca vreunul dintre voi face un as $resit! o vor sc0imba e rosu. Brandt! te asezi in ozitie cu masina radio in albia secata a araului. (e tii li it de al atrulea tanc. (e camuflezi imediat. Scoti antena. Asculti! ana cand iti vor cadea urec0ile. Si zvarle naibii ozele orno sa nu te distru$a. Daca ma faci sa aste t macar o secunda! ai sa rimesti si tu vesti de la mine. &ti vei utea lua ramas bun de la rieteni. Mi"e mai scui a o data cu utere o bucata mare de tutun care cazu e o stanca! ceva mai de arte.

'atru tancuri in sat. 'rimele doua il strabat. &nc0id iesirea. Se tra$e in tot ce misca. Semnalul rosu1 desc0iderea balului. Steaua $albena1 atacati e toata linia3 - t tancuri de rezerva. De semnal de retra$ere nu2i nevoie. -ri ii lic0idam e coCboG! ori ne lic0ideaza ei e noi. &ntrebariB 'orta facu un as inainte. Comandantul se foi nelinistit. &osef 'orta! te dobor e loc daca iti bati %oc de mine. 'orta facea e timidul! ster$andu2si mainile e antaloni. As vrea sa stiu! domnule comandant! daca cei bolnavi de inima sunt scutiti sa ia arte la etrecereB &ntinde2o3 <ara boli de inima si fara fudulii e moate. Alte intrebariB Din ultimul rand Micutul ridica un de$et. A roa e ca ne aste tam sa2l auzim zicand1 4&mi dati voie ana afara! domHleB5. ?a dracuH3 Ce mai eB marai Mi"e. Du a cat se vede! rice i cam anevoie. Domnule comandant! du a re$ulamentul din +,AM! cel al $eneralului Blomber$! orice soldat care a servit mai mult de sa te ani! oate fi scutit sa ia arte la lu te. Domnule comandant! eu sunt de noua ani sub arme. Cer voie sa ma strecor e scara din dos. Micutul se re$atea sa2si scoata livretul militar entru a2si intari s usele. Mi"e il o ri cu un $est. C0iar daca ai fi servit o suta de ani! iti vei aseza fundul tau ala mare e locul servantului! in numarul MAO! iar cu re$ulamentul $eneralului Blomber$ ti2l oti ster$e. Daca mai aveti si alte intrebari! astrati2le entru Craciun. Amin! a murmurat 'orta! cu oc0ii s re cer. Mi"e isi use din nou bascul %e$os e ca si ordona scurt1 ?a osturi3 'orniti motoarele. &ncalecand este rezervorul su limentar! Micutul stri$a1 'orta! o ornim iarasi la razboi3 Si cand ma $andesc ca sunt voluntar3 'esemne ca aveam ceva la scufita in ziua in care m2am rezentat. Se a leca este containerele cu $renade dinauntrul turelei. &ndesa in s atele bateriei 0aina sa nea$ra de tanc0ist! si isi scoase camasa care urma aceeasi cale. &si innoda a oi in %urul $atului combinezonul roz e care i2l daduse ?uiza2Amarata in tim ul ultimului c0iol0an de la &da2)albe%ita. 'rinse doi urici de e ie tul sau aros si ii strivi de erisco . &ar razboiul! mai 'orta! e o treaba rime%dioasa. 'oti s2o incurci rau de tot! dar te si oti imbo$ati ca2n basme. 'orta! ti2ai luat clestele de dentistB (e cred! ran%i 'orta! scotandu2si instrumentul din cutie. Se a leca a oi asu ra a aratelor sale! verifica nivelul benzinei si e cel al uleiului! ambreia%ul! franele! ornind a oi tancul cel $reu roata im re%ur. Mi"e se catara e tancul2comandant. Ramase o cli a calare e turela! cu icioarele lar$ desfacute! tare ca o stanca. &si lansa $0emotocul de tutun in directia a aratorii de e $ura tunului. S re marea noastra uimire! o atinse tocmai in ca atul ei. .n adevarat scui at de cam ion e care nimeni nu l2ar fi utut imita. &si use oc0elarii de rotectie si se strecura rin manlo0. &l auzeam ciorovaindu2se cu ec0i a%ul. Ca ul sau a aru din nou. Bratul dre t vasli rin aer1 semnalul de lecare. Mai stri$a catre Batran1 Beier! te tii scai du a mine3 .rmeaza a oi ?e$ionarul si Barcelona. Ceilalti e dia$onala. Blin2da2aate! inainte3 'orta a asa acceleratia ana la refuz si ince u sa cante1

8ozu sind die Straussen da9 7u marsc!ieren, zu marsc!ieren. Miile de cai utere nec0ezau. Se cutremura amantul. &ntrea$a adure fremata de $rozavul 0uruit. (ancurile au intrat in formatie unul du a altul. .n co ac se afla dre t in calea noastra. Cazu! strivit. Comandantul ne imbarbata din turela sa. &si lua inca o bucata de tutun de mestecat. ?e$ionarul i2a ras uns din turela lui1 si2a a rins a oi o ti$ara innodandu2si in %urul $atului un fular cu tricolorul francez. Barcelona si2a trecut din buzunarul dre t in buzunarul stan$ vec0ea sa ortocala sfri%ita de 7alencia. Pe drumuri parte ne)a "ost dat Sa mergem, sa mergem in mars "ortat. 'orta se a leca! scui a e accelerator si desena cu de$etul doua cruci in raful de e tabloul de bord. Eu am le$at o %artiera de erisco . Micutul si2a fi/at e lam a semnalizatoare tubul cu rosu de buze! urtator de noroc. Heide se incredinta ca firul de alimentare al aruncatorului de flacari functioneaza cum trebuie. 'use iedica la arma! isi otrivi cartusiera! a oi isi a$ata in %urul $atului un mic elefant din stofa albastru desc0is. Am verificat toate a aratele de emisie2rece tie. ?ucrul acesta era foarte im ortant1 trebuiau sa functioneze erfect. De a aratele radio de indeau o multime de lucruri. A$atati de tevile tunurilor! servantii inde artau a aratorile. 5)ata entru misiune5! anunta e rand fiecare tanc. Rinocerii $ata de lu ta! tuna in radio $lasul lui Mi"e. Am iesit din adurea care ana acum ne mascase. Americanii azeau cu trei tancuri iesirea dins re nord a satului! iar ana acolo era cam desc0is. #e2am re ezit asu ra lor in viteza a atra! fara sa ne ferim6 'orta canta ne asator1 Eine (leine 3eise im :r;!img mit dir Sag9 mir, bitte, leise, 8as gibst du da";r... Cu tine prima#ara #reau sa ma plimb. Sopteste)mi la urec!e, Ce)mi dai in sc!imb... &n icioare! conducea nebuneste. #e aste tam ca tancul nostru sa se sfarame din cli a in cli a. #imeni nu se utea tine du a noi. ?2am auzit e Barcelona in%urand ins aimantator in radio. Caramba, Sc!eisserei, Puta di Madona. Cum il oate face sa aler$e in 0alul astaB Doar Alla0 o stie! i2a ras uns ?e$ionarul! blestemand in sinea lui e ro riul sau sofer. (otul de indea acum de viteza. ?a rima tura! cele trei tancuri S0erman de la intrarea in sat nu au reactionat in nici un fel. Dumnezeu stie ce si2au inc0i uit. -rice s2ar s une! le li sea e/ erienta1 n2au tras nici un foc.

Cat ai cli i! am fost in mi%locul satului! noi cei din rimul tanc! urmati de a roa e de comandantul Mi"e. ?e$ionarul! la o suta de metri in s atele nostru! vazu turelele celor trei S!erman2uri ince and sa se roteasca. Se o ri. (unul sau se intoarse ful$erator1 zece secunde mai tarziu toate cele trei tancuri inamice erau in flacari. Mer$em inainte! suiera ?e$ionarul. &si a rinse o noua ti$ara! o gri"a. Simtea nevoia sa rada. A oi totul s2a etrecut foarte re ede. Am strabatut ulitele intortoc0eate ale satului1 oricine urta insi$na sau stea alba era culcat la amant. (ra$eam de la cativa asi. Ar fi fost cu ne utinta sa $resim tinta. Scui and foc la cativa asi! dintr2o fundatura iesi un tanc ec0i at cu aruncator de flacari! un MM! care se na usti s re noi. - $renada se infi se in el6 e/ loda in mii de bucati. Din $radina de ortocali! a iesit clatinandu2se un (+L de atruzeci si doua de tone. (urela se misca incoace si incolo. #u mai stiau incotro sa se indre te. <oc! entru Dumnezeu3 urla Batranul. Am a asat e tra$aci. &n cli a urmatoare! tancul inamic lua foc. Din el tasnea un fum ne$ru! des si $retos. 'rin manlo0ul ilotului isi scoteau limbile flacari rosii. .n locotenent incerca cu dis erare sa iasa din turela al carei ca ac cazu in fata. Ramase a$atat de ea. <lacarile sareau e uniforma sa! ii cu rindeau arul. Se ridica e %umatate scotand un stri$at infiorator. &ncerca sa stin$a focul cu mainile $oale. Din manlo0 au tasnit din nou flacari. &si duse mainile in dre tul obrazului care ardea incet. A oi dis aru in iadul din tanc. Simteam in nari un miros inabusitor de carne arsa. Cineva se avanta cu o $renada in mana. #2a mai a ucat sa o arunce s re noi. &n cli a urmatoare zacea strivit sub senilele tancului nostru. Cativa infanteristi stateau li iti de un zid! in s eranta rosteasca ca vor utea trece neobservati. Heide rase cu rautate. Mitraliera sa latra. &nfanteristii au cazut $ramada cu burtile $aurite. .n bucatar fu$ea rin iata! incercand sa se ada osteasca in s atele unui S!erman care ardea. - rafala din mitraliera turelei si omul se o ri scurt! ca si cum s2ar fi lovit de un zid! isi duse mana la ca si scoase un stri$a ascutit. Casca i se rosto$oli in raf. Se rasuci! a oi se rabusi6 icioarele i se miscau incet. Dintr2un tufis a aru z$omotos un S!erman si ii smulse un brat care ramase a$atat de senile. Aveai im resia ca face semne de ramas2bun cadavrului. S!erman2ul fu lovit de doua obuze de =!= si e/ loda. (urela a fost aruncata in aer si a cazut ina oi cu un urlet strident. (eava lun$a a tunului se infi se in amant. A aru un nou S!erman. - lovitura bine tintita i2a smuls turela! aruncand2o dre t intr2o casa. Se utea vedea inauntrul tancului. Din comandant nu mai ramasese decat artea de %os a tru ului. <usese taiat net! la mi%loc. A$atate intre odea si locasurile $renadelor atarnau ramasitele tra$atorului. Cateva intestine erau rasucite in %urul a ceea ce fusese cu cateva minute mai inainte erisco ul. (ancul lui Mi"e! care avea montate e turela doua aruncatoare $rele de flacari! ra%i un detasament de infanteristi. .nii ridicau mainile in semn de redare. Au murit sub senile. (ancurile nu ot lua rizonieri. #u te oti tar$ui cu aceste unelte ale razboiului. ?e distru$i sau esti distrus de catre ele. Ca etele de mort ran%ite de e $ulerele noastre simbolizeaza cum nu se oate mai bine arma noastra.

A oi totul s2a terminat! totul s2a sfarsit. 4Ei5 nu avusesera tim sa tra$a nici macar un sin$ur foc si nu ne sca ase nici unul de2al lor. Cazusem este ei la fel de neaste tat recum sur rinsesera ei infanteria noastra cu cateva ore in urma. #e razbunasem. Am iesit din tancuri. Cu oc0elarii de rotectie ridicati e frunte! de la fantana din iata am baut asa cum beau caii insetati si am incercat sa ne curatam c0i urile de ulei si raf. Aveam oc0ii in%ectati de san$e din ricina aerului acru din interiorul tancurilor. Rasuflam cu $reu. #e durea $atul si ie tul. Cativa su ravietuitori au rasarit nu stiu de unde. #e riveau s eriati. .nul dintre ei stia cateva cuvinte $ermane. #ic0t sc0issen! "amerad! >ir nic0t Puden! nic0t Pa sen. >ir von (e/as. >ir -.D.O Du a doua minute! eram rinsi intr2o discutie insufletita. #e aratam foto$rafii! ince eam sa radem im reuna! sa sc0imbam amintiri. #oi nu ierdusem decat un sin$ur om. (ra$atorul tunului din tancul locotenentului Herbert. Se inc0isese ermetic si nimeni nu observase ca ventilatorul avea un scurt2circuit. Murise sufocat. Aveam si doi raniti. .nul era seful ec0i a%ului tancului MO+! lutonierul Sc0midt. Avea bratul dre t ru t. Se a lecase sa ridice o 0arta de e odeaua turelei! c0iar in cli a in care tunul reculase. Bratul lui Sc0midt fusese redus la un fel de terci. Din umar ii ieseau asc0ii de os. .nul dintre rizonieri! un infirmier american! i2a facut o transfuzie de san$e c0iar acolo in iata! lan$a fantana. <acusem cerc in %urul lor! rivind cu interes. De fa t lutonierul Sc0midt avea noroc. 'entru el razboiul se sfarsise. Asta insa nu l2ar fi im iedicat e Sc0midt sa moara! $olit de san$e! daca nu ar fi fost acolo americanul! cu banca sa ortativa de san$e. Celalalt ranit era un servant! venit de scurt tim la noi. <usese atins in lamani de o salva de automat. Comandantul sau de tanc! lutonierul ma%or Brett! a vrut sa2si reincarce istolul mitraliera. Sca ase rafala si il lovise e servant. 'ovestea aceasta avea sa2l duca e bietul om ana in fata consiliului de razboi. Du a trei luni am aflat ca Brett a fost condamnat la moarte. ?a utin tim du a aceea a fost e/ecutat la (or$au. Servantul a murit du a doua sa tamani intr2un s ital din Roma. Se zvonea ca im uscatura nu fusese intam latoare. Dar olitia militara a cercetat tim indelun$at! fara a utea $asi vreodata robe suficiente. -ricum! sfarsitul a fost acelasi entru Brett. #imic nu utea fi dovedit im otriva servantului. A murit sin$ur in coltisorul lui. ?a a elul rizonierilor! l2am facut ierdut e infirmierul american un ca oral din ?ubbo" cel care ii facuse transfuzia lui Sc0midt. Du a atru zile l2am luat in tancul nostru entru a2l a%uta sa a%un$a in liniile americanilor. &2am invinetit un oc0i cu unt incins si i2am scos un dinte1 un dinte imbracat in aur! e care! lucru destul de ciudat! nici 'orta si nici Micutul nu l2au vrut. A oi l2am batut cu lovituri de centura este fluierele icioarelor! care s2au umflat zdravan. Era e %umatate evreu. Dic0isit in felul acesta! va fi desi$ur trimis ina oi in Statele .nite si nu se va mai intoarce niciodata e front. Avusese o idee buna cand ceruse sa2l lovim. (rebuie sa fii rost sa te duci voluntar e front. Dar adevarat este ca si voluntarii aveau artea lor buna. #2as utea s une ca ii dis retuiam. Si noi fusesem voluntari a roa e cu totii! aveam deci admiratie entru oamenii
O

$u tragei, camarazi! $oi nu e#rei, nu &aponezi. $oi din 6e<as. $oi -=.

aceia as ri care nu se dadeau ina oi de &a nimic si care aveau cura%ul ras underii fa telor lor. Multi visau sa se alea$a cu un Heimatsc0ussL. Cel mai bine era un soldat dusman sa2ti tra$a un $lont acolo unde trebuie. ?ucru usor entru un tra$ator de elita inarmat cu o carabina cu luneta. Daca $lontul se o rea intr2un os! uteai fi si$ur ca treaba e ca si facuta. Dar inainte de toate trebuia sa ai un un$0i bun de tra$ere! entru ca nimeni sa nu oata mirosi viclesu$ul. Circulau adesea ovesti des re cate un ranit scos din atul sau de la s ital si us la zid entru mutilarea voluntara. &ntr2o zi! $ru a noastra a fost desemnata entru o astfel de e/ecutie. Era vorba de un subofiter. Se folosise de o $renada! dar socotise $resit distanta. (rebuisera sa2i am uteze amandoua icioarele de la sold. ?2au le$at de o tar$a e care au s ri%init2o de zid. - e/ecutie miseleasca. (oate e/ecutiile sunt ticalosii! dar aceasta era mai cu mot decat toate3 Asa cum s unea 'orta e cand mer$eam sa ne luam tainul su limentar o sticla de secarica de ca de om era ca si cum ai da cu iciorul intr2un biet ca oral e moarte! care iti cerseste o bucata de aine. Batranului i se facuse rau! dar lui i se intam la adesea. #u va fi niciodata un soldat adevarat. Dar ne uluise fa tul ca se oate infuria unul cu tovalul $ros ca Pulius Heide! el care de obicei e/ecuta orice ordin fara sa una vreodata intrebari. Sa tra$i intr2un bolnav! ce treaba s urcata3 e/clama el dand cu cizma intr2o marmita. Ar trebui mai intai vindecat si a oi im uscat. Asa ar fi corect. El insusi subofiter! stia ca omul o facuse intr2adins si ca isi merita soarta. .n bun soldat nu face asa ceva. .nor asemenea lasi le tai ca ul! dar e ur si sim lu o murdarie s2o faci inainte de a iesi din s ital. Dar c0iar asa! sa aduci in fata lutonului de e/ecutie un om le$at e brancarda3 Ar fi utut sa mai aste te cateva luni. ?2am fi adus intr2o masinuta. Atunci da! l2as fi doborat cu lacere. Dezertor ticalos3 Ca si cum entru el ar fi fost mai rau decat entru noi3 &ntr2un fel! Heide avea dre tate. Dar Barcelona ii lua a ararea ti ului cu $renada. #u %udeca niciodata atat de ri it. -amenii au intotdeauna cate o scuza atunci cand fac rostii. ?e$ea e cu doua fete. .n tanc de atru ani fura din camara entru ca ii e foame! iar cele mai multe crime sunt facute de oameni dis erati. .n dezertor se a uca de rostii entru ca ii vine deodata sa lase totul balta sau i se face dor de duca. Statul ii tra$e cam tare cu e/ecutiile ca itale. Consiliile de razboi ale armatei $ermane nu cautau niciodata scuze unui om. Pudecatorii nu cunosteau decat cele mai as re articole din cod. <aceau intreceri intre ei1 cine va obtine mai multe ca ete. &ntr2o zi! am auzit intr2un restaurant atru %udecatori laudandu2se cu numarul condamnarilor la moarte e care le ronuntasera. &n intrea$a lume! nici o alta armata nu avea atatea consilii de razboi ca cea a lui Adolf Hitler. Erau adevarate uzine. &2am intins e raniti e drum. Am anuntat rin radio tancurile amfibii si S'>M2urile. &n ele am in$0esuit oamenii insan$erati care $emeau. 'orta si cu mine am ridicat un tra$ator de la blindate. 'rintr2o $aura mare din s ate ii iesea lamanul.
L M

)lon de re atriere! care i d: osibilitatea ntoarcerii n atrie 8n.a.; Sc0Qtzen anzerCa$en1 tancuri de rotecie! de aco erire 8n.a.;

Micutul a aru tinand in brate un ca oral. Pumatate din craniu ii cra ase6 se vedea creierul. &n s atele unei $ramezi de bale$ar! am dat este un ofiter cu obrazul smuls de o sc0i%a de obuz. Mai rele erau arsurile. Cand le atin$eai! carnea cadea de e oase faramitandu2se. Multi dintre raniti mureau in mainile noastre. .nii ne multumeau! altii ne blestemau. .n ne$ru incerca sa2l ucida e Micutul cu cutitul. Am facut doua $ramezi mari cu morti. .nii dintre ei nu mai erau decat niste mumii carbonizate. Mii de muste bazaiau in %urul cadavrelor. #u am sa at rea adanc $roa a comuna. Atat doar cat sa aco erim lesurile cu amant. Mirosul lor dulcea$ ne facea rau. 'e artea din fata a tancului comandantului Mi"e era asezat un ser$ent de stat ma%or. &l cinstisem cu rac0iu si era utin afumat. Se orni sa trancaneasca1 re$imentul sau nu era in stare de alarma deoarece crezusera re$iunea curatata. Camarazii lui il riveau cu scarba. Citi a oi si in oc0ii nostri dis retui! isi dadu seama ca ceea ce2i sca ase era un lucru in$rozitor. Dintr2o saritura insfaca istolul lui Barcelona si2l vari in $ura si a asa e tra$aci. Creierul fu im roscat ana e teava tunului. ?2am fi utut im iedica lesne! dar nimeni nu facuse nici o miscare. Comandantul Mi"e lovi dis retuitor cadavrul cu varful bocancului. Si cand te $andesti ca era catana batrana3 Ce! era un veteranB intreba mirat locotenentul <ric". Mi"e trimise un %et lun$ de tutun $albui e c0i ul mortului. &nsi$nele e care le are e maneca ticalosul asta arata douazeci si cinci de ani de serviciu militar. Mai bine ar fi utrezit la Barrac" <ields. Si2a condamnat la moarte ro rii lui camarazi3 Scarbos lucru mai e si razboiul asta! mormai Batranul. Comandantul maz$ali un ra ort entru subofiterul cu transmisiunile. 3inocerii catre Scroa"a. Seful. (reizeci si sase care de lu ta! zece camioane! sa tes rezece masini distruse. #umarul mortilor si ranitilor necunoscut. 'ierderile noastre1 un mort! doi raniti! un ser$ent si un subofiter. Aste t intalnire cu re$imentul de blindate inamic. Continui o eratia e ro rie ras undere! intreru contactul. (erminat. #oi zambeam! rice usem. Mi"e avea de $and sa nimiceasca! de unul sin$ur! re$imentul inamic. Comandantul iesit din randul tru ei dorea sa straluceasca in fata dumnealor. 7oia sa le arate celor ce urtau insi$nele rosii ale statului ma%or ca nu numai ei isi cunosteau meseria. Sa intreru i contactul era un lucru destul de cutezator. #imeni nu ne va mai utea auzi in urmatoarele trei sau atru ore. Puca o carte mare Mi"e. Daca va izbuti! va fi aco erit de $lorie. Daca nu! va sfarsi la (or$au! resu unand ca se va intoarce viu. Asta era le$ea as ra a razboiului. Asa cum s unea adesea micutul ?e$ionar1 &ncearca2ti norocul! flacaule. Abia atunci vei afla daca esti un erou sau un uci$as. #u in fiecare zi te oti ale$e cu o medalie intr2o lu ta 0otarata de dumnealor. De multe ori lucrul asta este rodul unei orniri in care ui totul e o sin$ura carte. Si mai ales! ma2ntele$i! lasa2te e seama lui Alla0. Micutul ?e$ionar era un ti ciudat. Era cel mai credincios dintre noi! dar totodata si cel mai crud. -data i2a s intecat burta unui S.D. foarte incet! folosindu2se de lun$ul sau cutit arab. Si asta entru ca omul trasese

intr2o troita vec0e de la mar$inea drumului. Sfarsindu2si treaba de macelar! ?e$ionarul se mai inversuna sa loveasca testiculele victimei sale! so tind1 #u trebuie sa te atin$i de lucrurile sfinte... #u trebuie sa le atin$i... ?a osturi! comanda Mi"e. Blindate! inainteee mars3 A lecati e %umatate este tra ele desc0ise! am trecut rin tufisurile scunde! a oi rin albia unui rau! lina cu a a statuta si noroi uturos. Din 0oiturile vitelor se inalta un miros res in$ator. Masina locotenentului Herbert se im otmoli. Comandantul Mi"e se orni sa in%ure ca un a$an. &esi din tancul sau. &n noroi ana la $enunc0i! dadu cu iciorul intr2un sobolan mort! si il tintui cu rivirea lina de manie e locotenent in turela lui. #eis ravitule3 ce2ai facutB Accident ne revazut! mormai locotenentul. ?a mine nu tin accidente de2astea! zbiera Mi"e scos din fire. #u esti la limbare e DurfQrstendamm. Esti la razboi si ras unzi de un tanc care valoreaza un milion de Reic0smar"s. De milion ma li sesc! dar de lada am nevoie. Cine2i tontul care te2a facut locotenentB Scoate2l de acolo! Beier3 Micutul si tra$atorul nefericitului tanc a$atau cablurile de remorcare. Stran$e2l bine in c0in$i! rase Micutul. Cablurile $roase de otel cantau intinzandu2se ea strunele unei viori. 'uteau sa se ru a in orice cli a si de2ar fi nimerit e cineva l2ar fi ucis e loc. #u ar fi fost entru rima oara. Cel insarcinat cu remorca deveni nervos. Dadu drumul cablului din mana si fu$i la ada ost in s atele tancului. #eavand la indemana altceva! Micutul ii arunca o mana de noroi in obraz. 'un eu mana e tine! nemernicule3 .rcandu2se este cablu il tinu a asat cu toata $reutatea tru ului sau e carli$ul de remorca%. Daca nu rezista cablurile! s2a zis cu el! so ti Batranul. Bun soldat! incuviinta ?e$ionarul. Dar rost ca noa tea! rase 'orta. Asta2i valabil entru toti soldatii vite%i si tocmai asta ii im iedica sa aiba notiunea riscului. Ba$a de seama! ameninta Heide. Cred ca nu vei retinde totusi ca eu sunt un rostB De douazeci de ani nu s2a mai omenit un subofiter care sa aiba note atat de bune ca mine la terminarea scolii. Care dintre voi ma oate bate la tacticaB Dar ce! tu esti cura%os! mai as irant de $eneralB Heide isi lovi crucea mare din aur a$atata e ie tul sau. &ti inc0i ui oate ca am rimit2o la bordelB Crucea $ermana din aur era mandria lui Heide. #u se des artea de ea nici atunci cand se scalda. Bine! bine interveni Batranul! dar cura%ul tau nu este ca cei al Micutului. (u te bati din lacere. &ti lace sa ucizi. Micutul nu rea stie ce face. El omoara fara sa $andeasca. De2as fi in locul bunului Dumnezeu! Micutului i2as o ri un loc in raiul meu! iar e tine te2as azvarli afara. Astazi te bucuri sa2i ucizi e cei e care ii numim dusmanii nostri. Cand razboiul se va sfarsi si vei utea sa faci e al dracului rin curtea vreunei cazarmi! te vei aran%a sa2i oti er eli la foc marunt e recruti atunci cand ti ii te vor calca e coada sau vor avea o mutra care nu iti convine. Esti un asasin sadic! dar nimeni nu2ti oate face ceva. ?e$ea te a ara. Sunt utini cei cu note atat de bune ca ale tale. Esti un subofiter traznet! un soldat fara frica! corect ana in varful un$0iilor. Cand vom inceta sa ne batem! vei fi mandria diviziei! un e/em lu entru cei noi. Dar! e cinstea mea! mi2e sila

de tine3 Amin si noroc3 stri$a 'orta ridicandu2si a0arul. 'redica astorului Baier s2a terminat. Pulius Heide era staco%iu la fata. Doar Batranul isi utea ermite asa ceva. -ricare altul ar fi fost ras latit cu o lovitura de cutit in s ate cu rimul rile%. Hai! 0ai! mai re ede3 stri$a comandantul Mi"e! fluturandu2si bratele. Am ince ut sa scoatem incet tancul din mocirla. Micutul se lun$i cu burta este cablurile de otel. Comandantul il a%uta sa le tina sa nu sca e din carli$e. Blestema ca un suru$iu! il facea cu ou si cu otet e locotenentul Herbert! care ne rivea ne utincios din turela. &ndata ce tancul a fost re us e amant! Herbert fu nevoit sa araseasca turela! unde il inlocui ?e0nert! un subofiter. Dar nimeni nu2si batu %oc de bietul tinerel. Mai vazusem un ca itan us e liber si inlocuit in fruntea com aniei sale in lin atac de catre un sim lu lutonier. &n tim ul bataliei de la Biel$orod! un colonel a fost des uiat de comanda re$imentului sau. Ramasese intins intre icioarele tele$rafistului sau cat tim a durat batalia. ?ocul sau din turela a fost luat de un tanar comandant. Colonelul asta o sfarsise rau. (rimis ina oi in )ermania! condamnat sa faca cinci ani la (or$au. Cand rusii au cucerit orasul! a fost ucis din $reseala de catre unul dintre detinuti. Ramai e loc3 ma reveni 'orta. Pabo2ul dezlantuit descrise un cerc. (recu este noi razant. Credeam ca isi va a$ata tinic0eaua. Dar se urca din nou si se mistui du a munte o data cu camarazii sai. .n Pulius Heide canadian! facu 'orta cu rautate. 'este cateva minute se va lauda la o ota ca a omorat doi nemti de la blindate. Crezi ca a riscat atat doar entru astaB (e cred3 tinea nea arat sa aiba san$e de neamt e avionul sau. Daca dau vreodata oc0ii cu el seara la carciuma3 (inea mortis sa2si bata %oc de noi inainte de a se face nevazut. Dar daca bunul Dumnezeu e cu noi! vom fi razbunati. Daca lic0idam tancurile care trebuie sa treaca e aici si daca atronii domnilor de adineauri isi dau seama ca au zburat e deasu ra ozitiilor noastre... #u m2am utut abtine sa nu rad! in ciuda s aimei. Da! ai dre tate! cu si$uranta ca se va lauda ca a doborat doi friti de la blindate. &ar la urma seful sau de divizie va inc0eia socotelile! se bucura 'orta! iar Pulica2canadianul va da de dracu. Comandantul Mi"e c0ema ec0i a%ele. #e2am asezat in %urul lui rintre tufisuri. Aveam inaintea noastra trei "ilometri de drum desco erit. Cand se vor arata americanii! rimul tanc va inainta ana la curba! acolo unde drumul atrunde in adure. Acesta va fi tancul tau! Beier. Ramai e flancul stan$. <ric"! tu stai e drea ta. (e vei ocu a de ultimul tanc din coloana! in cli a in care acesta va iesi din curba! de du a deal. Dar va revin! sa nu faceti e deste tii3 Daca vreunul dintre voi se a uca sa tra$a rea devreme! il dobor cu mana mea. <u cat 2aci sa2si in$0ita trabucul si urma %ovial1 Cele sais rezece tunuri vor tra$e toate deodata. <iecare obuz dre t in tinta. Du a rima salva! terenul va fi im artit in zone. <iecare tanc face curatenie in fata lui. Scui a lun$ in directia unei asari care ciu$ulea! o atinse si e fata ii

a aru un ran%et lat. Am atins2o3 s use el cu mandrie. Musca din $0emotocul sau de tutun si il trecu! ca de obicei! Batranului. (ra$atorul care trimite un obuz in vant! s2ar utea sa o ia e urmele lui! daca un mana e el. 'astrati2va mintea lim ede! baieti! lasati2i e americani sa incea a marele elerina% la Muntele 'arerilor de Rau. Habar n2au de rezenta noastra si nici nu ne ot re era. 'roba1 cele trei avioane de adineauri. Ramanem ascunsi aici. 'rivi banuitor in %urul sau si intreba! mieros1 #ada%duiesc ca rintre tra$atori nu sunt boboci. Daca sunt! sa fie inlocuiti imediat cu oameni antrenati. Asi%derea si tinerii comandanti de tanc. Aici nu e vorba de $rad! ci de e/ erienta. 'utin imi asa cine se catara in turela! cu conditia sa fie un maimutoi batran. .nul sin$ur sa faca e el si ne %u oaie coCboG2ii de vii. Se ridica! ordona scurt1 ?a osturi! in ozitie de lu ta3 #e2am strecurat e locurile noastre. Am incercat a aratul de radio! am verificat dis ozitivul electric de tir. Heide se intretinu cu $las scazut cu radiotele$rafistii celorlalte tancuri. 'lutonierul Slave" se insurase rin rocura. ?2am felicitat. <u nevoit sa ovesteasca tot ce facuse cu lo$odnica sa e care n2o cunoscuse decat cins rezece zile. - intalnise in cursul ultimei sale ermisii. 'entru un soldat de meserie! insuratoarea era un lucru intele t. Cei mai multi dintre racanii vec0i se insurau. Sotia rimea astfel intrea$a solda! daca nu! aceasta trecea in contul a%utorului de iarna. #u aveam rea multa consideratie entru aceasta o era de binefacere! du a cele traite e frontul de est. Pucam zaruri entru a ucide tim ul. Deodata! Micutul intreba cu fatarnicie1 &a s une! 'orta! cine e mostenitorul tauB Daca vei fi vreodata ucisB Eu iti las tie totul! doar stii! se $rabi el sa adau$e. Aurul! e care il ort in saculetul verde din %urul $atului! este al tau! daca intr2o buna zi voi trece usca e stan$a. &n coltul buzelor lui 'orta mi%i un zambet si el rosto$oli zarurile! scuturand a0arul deasu ra ca ului. (are smec0er te mai crezi3 7oi avea aurul tauB Stiu eu la ce te duce mintea. &a s une! ai scornit asta sin$ur! din ca atana taB Doar nu2mi oti $0ici $andurile3 se im otrivi Micutul indi$nat. 'e cuvantul meu de cinste! vei avea aurul meu. Mi2am facut testamentul! la fel ca doamna aceea din cartea e care am citit2o zilele trecute. Multumesc! ran%i 'orta. #u2ti face $ri%i entru mine. &n Balcani! un ti bine! ziua aznic de cai! iar noa tea 0aiduc! mi2a rezis viitorul. &ntr2o seara e cand beam cafea stro ita cu slibovita! mi2a ro us sa2mi citeasca in cafea. Era de2a dre tul nelinistitor. Deodata! du a ce s2a 0olbat vreo zece minute bune in zat! in tim ce eu ma $andeam la o uicuta e care mi2o usesem de2o arte numai entru sufletelul meu! iata ca se orneste deodata sa s orovaiasca1 4'orta! vad aici c0i ul tau stralucitor! cu un nimb de $lorie. A03 #u3 Ma insel! e neon! nemai omenit3 #umele tau deasu ra Berlinului. 7ei fi un mare om de afaceri. #u vei face nici un rau tarfelor. 7ei da codoaselor ce li se cuvine. 7ei fura fara sa fii rins. 7ei trece rintr2un razboi crancen. 'rietenii si dusmanii iti vor urta sambetele! dar vei sca a. 7ei su ravietui tuturor6 vei vedea o multime de inmormantari! dar a ta este atat de de arte in viitor incat nici n2o vad in ceasca. 7ei a%un$e sa traiesti o suta de

ani. #u vad moartea.5 Crezi ca ar trebui sa2mi dau in cartiB intreba Micutul interesat! man$aindu2si saculetul verde. Asta n2ar strica! incuviinta 'orta. Daca vor sa te faca sa in$0iti aiureli urate! le tra$i o mama de bataie. Daca sunt c0estii lacute! le dai un ban si crezi cu neclintire in alavrele lor. .n sfat! Micutule3 <ereste2te de testamente. E un lucru rime%dios! mai ales atunci cand mostenitorii tai iti banuiesc bo$atia. Micutul isi increti fruntea. Era atat de adancit in $anduriule sale! incat uita si de zaruri si cand i2am amintit a fost de$eaba. 'rivea in $ol! trecandu2si mecanic de$etul mare de2a lun$ul lam ii de control de deasu ra inc0izatorului. &n sfarsit! izbucni1 (icalosule! ne rico situle! le adatura! ai fi in stare sa omori un rieten entru o mana de aurB 'orta ridica din umeri. #u sunt decat un om slab! iar banul este oc0iul dracului. (e im in$e sa faci lucruri ciudate. Dar cum s uneam1 testamentele nu fac nici doua arale. Micutul zornai zarurile! lovi cu iciorul intr2o $renada si urla scos din fire1 &ti bati %oc de mine3 Acum am rice ut. 7a ba$ in mormant e toti! e cuvantul meu3 'use mana e o $renada. Am cerut unui ti de la birouri sa2mi faca o 0artie recum ca2ti las tot ce am! daca bineinteles nu te mostenesc eu e tine cand vei muri. Daca nu! vei lua de e %os. (oate astea mi se ar cam incalcite! rin%i 'orta. Atunci cand iti faci testamentul! in rimul rand trebuie sa te asi$uri im otriva s iritelor intunericului. &mi s ui ca sunt mostenitorul tau. Eu sunt omul de afaceri! iar cei de tea a asta! cu tot $ulerul lor alb si un$0iile lor lustruite! sunt niste indivizi tare ciudati. Daca unul dintre ei iti da un trabuc! o face cu nade%dea ca2i vei asa o cutie intrea$a. -amenii de afaceri au toti cate un fir direct cu Satana. Asta trebuie ne$resit! din ricina concurentei. Asa2i le$ea %un$lei. Ba$a2ti asta bine in ca atana! ca oral >olf$an$ Creutzfeld! doar cei tari a%un$. Multi au incercat meseria asta! dar utini sunt cei alesi. Concurentii te andesc! ascunsi rintre tufisuri! $ata sa2ti smul$a camasa de e tine. Dar daca stii sa te descurci! $olo$anii ti se vor scur$e sin$uri din buzunar. &ar toti rietenii! cu toate ca te vor uri! iti vor canta in struna. Cu cat vei fi mai mare si mai urat de toti! cu atat mai multe lecaciuni iti vor face. Scui a e covorul din casa dusmanului tau1 va s une ca ai 0az. (elefoneaza la ora doua noa tea unui resedinte de tribunal si ia2l la zor1 ti se va da dre tate. <lutura2le e sub nas un teanc de bancnote! toti vor fi la icioarele tale. Dar sa nu stai rea mult sa2ti ale$i mi%loacele. (rebuie sa ai cativa oameni de incredere! care sa fie in stare sa una la cale un mic accident. Sa tai cu ferastraul a/ul din fata al Pa$uarului rivalului tau! nu e nici asta o idee rea rea. 'ai astia sunt $an$steri3 se im otrivi Micutul. Asa2i daca vrei sa fii om de afaceri. (rebuie de asemenea sa ai o $roaza de s ioane1 le ba$i in aturile adversarilor tai. Cu ca ul e erna s ui tot. 'uicutele astea sunt cam ca cercetasii din armata! te informeaza. C0i ul Micutului se destinse. #2ai decat sa or$anizezi toata c0estia! asa cum fac militarii. &ntocmai. De asta sunt foarte atent la cursurile de tactica. Directorii tai comerciali sunt tru ele de blindate. -amenii tai secreti! de incredere! sunt comandourile de soc.

&ar infanteria meaB (oti amaratii care trudesc entru o leafa de mizerie. Stro itorii de cerneala din birouri. Cand vreo tarfa ti2a facut serviciu mare! ii daruiesti un alton de astra0an. Habar nu am ce e asta e/clama Micutul. Cum arata asa cevaB #e$ru si buclat. A0a3 C0iorul se limba cu asa ceva. Ce ne$0iob! marai 'orta cu dis ret. Ce are el sunt zdrente de udel roase de molii! e care un sarlatan i le2a lasat dre t astra0an. A aratul de radio zbarnaie1 (ancuri inamice. (oti la osturi. &ntreru eti le$atura radio cu e/teriorul. &mi iau locul in s atele erisco ului. 'orta orneste dinamul. Micutul verifica iedicile de si$uranta. &ntroduce o $renada antitanc in c0iulasa. E/ecutat incarcarea! anunta mecanic! tinand o noua $renada in maini. Buncarele cu munitie stau desc0ise. )renadele lun$i lucesc! bine randuite. Au un aer nevinovat! dar este cateva minute ele vor ras andi $roaza si moartea! vor scui a foc! vor face sa ti e de durere oameni ins aimantati. 'rin tra ele lasate desc0ise! uteam urmari cu rivirea multimea de tancuri inamice care inainteaza in formatie stransa e drumul asfaltat si batut de soare. A as usor e edala. Motorul electric vibreaza. (urela se roteste fara z$omot. Doi oc0i e/act rintre cei doi co aci in cli a in care voi ince e tra$erea. Comandantul Mi"e andeste la nivelul turelei sale! cu binoclul asezat in fata lui! ascuns de o tufa de iarba. Cand va veni cli a sa desc0idem focul! va face semn cu casc0eta. .n intre$ re$iment de care blindate. 7isul oricarui comandant de tancuri. #e era servit e o ti sie de ar$int. De necrezut! so ti Batranul. Daca nu ne zaresc! in doua minute s2a zis cu ei. - ciocarlie isi inalta trilul sub cerul albastru. ?a mar$inea adurii o cireada de vite riveste curioasa toate tancurile acestea. Asezati e o sareta de carat bale$ar! doi tarani beau vin de c0ianti! isi mai tra$ sufletul! nebanuind ce se afla in s atele di$ului. &n cateva cli e se vor trezi rinsi la mi%loc in lu ta dintre doi uriasi. <ac zambind semne catre americani! care le ras und voiosi. Suntem atat de incordati incat nimeni nu indrazneste sa vorbeasca. -c0ii imi sunt li iti e cauciucul din %urul vizorului erisco ului. 'este cam alear$a un caine. .nul dintre tarani arunca un bat du a el. &n %urul florilor care ascund tunul! zumzaie albine. 'e turela se limba o so arla. - stancuta ciu$uleste un melc mare. Cei de dincolo canta acum. Cel care ii conduce are un frumos $las de bariton. &ata rimul tanc in cam ul meu de oc0ire. &n afara de ilot! intre$ ec0i a%ul mi se infatiseaza dre t tinta. Mi"e isi inalta casc0eta. <oc3 ordona Batranul. Cele sais rezece tunuri $rele scui a foc toate deodata. De lasarea aerului culca la amant tufisurile. (oate cele sais rezece $renade nimeresc in lin. -amenii sunt azvarliti in aer. De este tot izbucnesc flacari uriase. .rmatoarea salva incendiaza alte tancuri. Rotesc turela. Micutul im in$e incarcatura cu fruntea. 'ie tul sau $ol

este scaldat de sudoare. (ra$em $renada du a $renada. Caii de la sareta se cabreaza. .nul dintre tarani ramane a$atat. 7itele forteaza tarcul si se na ustesc dre t ins re foc. (oate carele inamice ard e sosea. Cu obuze e/ lozibile! foc3 ordona comandantul Mi"e. -buzele e/ lodeaza in mi%locul oamenilor! care urla innebuniti de durere. 'ana si mortii sunt azvarliti in aer si sfartecati din nou. 'entru a inc0eia tra$em cu obuze S. Drumul are acum o mare de flacari. 'orniti motoarele! comanda Mi"e. Blindate! inaintee2mars3 Este randul militarilor si al aruncatoarelor de flacari. &naintam de2a lun$ul acestui iad arzator. (urelele se rotesc! mitralierele latra. Raniti si morti sunt sfartecati de roiectile. Dintr2o $ramada de cadavre se iveste un soldat innebunit! cu mainile intinse inainte cu $ura lar$ desc0isa! cu oc0ii incremeniti. <lacara unui aruncator il lin$e cu limba sa $albena de foc. Soldatul se carbonizeaza intr2un nor de fum ne$ru. Mi"e face semn de incetare. &n coloana mars3 Directia1 re$iment3 &si freaca mainile. Restabilim contactele rin radio. Radem. @an"eii nu au tras decat un sin$ur foc. Datorita unui batran ser$ent american rea limbut am e/terminat un re$iment intre$ fara nici o z$arietura de artea noastra. Comandantul Mi"e a c0emat statul ma%or al re$imentului. &n $lasul sau se simtea mandria si bucuria. 3inocerii c0eama Scroa"a. 7a ascult. Aici Scroa"a. 7orbiti! 3inocerii. Seful 3inocerilor. Re$imentul de blindate inamic! lic0idat. <ara rizonieri. #u avem ierderi. 'ret1 o mie si cinci sute de $renade! o t sute de obuze e/ lozibile! trei sute de obuze S. 'entru cercetarea aeriana1 0arta nr. O! drumul F! unctul AA. (erminat. 7a ascult. Scroa"a catre 3inocerii. <elicitari. ?a ra ort. Comandantul. (erminat.

Mie imi place mai mult retragerea decat inaintarea, declara 4arcelona. ,ata)ne sorbind "resa. Daca maine inaintam, #a trebui sa ne balacim prin oc!iurile de apa scarboase. Cand inaintam ne scot su"letul. Si apoi m)am saturat pana in gat de "etele de la ,da. u de#enit un "el de to#arase de "ront. *e cunosc "iecare "ir de par. De doua luni ne tot promite ,da prospatura. Minte de ing!eata apele. Maine, striga Porta cu oc!i stralucitori, in"atisandu)ne doua c!i"tele din madu#a. Maine #reau sa dorm in patul imparatului bisiniei, sa siluiesc regina si toate printesele. Poate ca #or "i de acord, spuse #isator 'regor Martin. Poate ca si lor le plac putin bru"tuiala si #la&ganii care put a !oit. Suntem in plin epos, decreta 4atranul. ,ntr)o buna zi, toate astea se #or termina si #a trebui sa ne spalam. Cand #om a&unge la 3oma, #reau sa ma inec in sampanie, sa beau pana imi #a iesi pe nas si pe urec!i, spuse Porta. 0reau sa torn in mine pana cand #oi plange cu sampanie, iar apoi ma #oi duce sa)i caut pricina unui anumit indi#id si sa)l des"iintez. Un nemernic caruia nu)i plac nici

berea si nici "etele. Daca #om a#ea timp la 3oma, spuse +eide, daca ceilalti nu ne #or zori prea tare, #reau in primul rand sa ma bag intr)un pat mare cu baldac!in si perne de matase. Si asa &egos cum sunt #reau sa ma dezbrac. poi #reau sa dorm si sa nu ma trezeasca nimeni. 0oi iesi apoi in oras si imi #oi dibui o cuconita ade#arata, cu dessous)uri elegante. Si #oi "ace dragoste cu ea, ba c!iar de mai multe ori. Dupa aceea ma #oi imbata si apoi nu a#em decat sa ne retragem din nou. Mai #reau "resa, striga Porta. S)o ducem asa intruna. Sa le golim butoaiele, sa ne culcam cu "emeile lor, sa le spurcam culcusurile. 3oma, Milano, ,nnsbruc( si, pentru a inc!eia, ne #om da poalele peste cap la 4erlin. Suieratul unui "luier ne)a c!emat la realitate. *a posturi! dunarea in "ata tancurilor, ordona comandantul Mic!ael 4raun. Mor de somn, marai Porta. m a&uns impleticindu)ne pana la tancurile noastre. De patru zile nu mai inc!isesem oc!ii. 0oi adormi in timpul mersului, ameninta Porta. Mi(e zbiera cu oc!ii in&ectati de sange din pricina oboselii. 0oi arunca in aer o coloana intreaga, daca adorm, zise Porta. 3egina n)o sa te mai #rea, daca ti)e somn in !alul asta! "acu +eide. Putin imi pasa mie de regina, bolborosi Porta. 0reau sa atipesc. $u #a "i multumita, urma +eide, care era pus pe cearta. Pornisem la drum. Doua tancuri s)au rasturnat in sant. pilotii adormisera. C-MA#DA#(.? M&CHAE? BRA.# Au a arut sute de Pabo! maturand totul in calea lor. .n sin$ur tanc sa fi trecut desco erit si se re ezeau cate doua in ica% asu ra lui. Avioanele semanasera anica in batalionul al A2lea. Atacul lor durase doua ore. Com ania noastra a ierdut toate 'ant0er2ele si %umatate din oameni. 'orta a fost nevoit sa se rosto$oleasca e ovarnis sa2si stin$a uniforma care ardea. Ridicasem tabara in munti si aste tam intariri. Carele lor blindate sosisera! tancuri (i$er de saizeci si o t tone cu tunurile lor de mare utere de =!= cm. Cei noi nu soseau ca de obicei in formatii stranse! rintre ei nu erau boboci! ci numai vul oi batrani! trecuti rin multe. Mare arte din ei mai urtau inca uniforma de e frontul de est. &2a luat in rimire lutonierul ma%or Hoffmann! cea mai mare le adatura dintre toti Hau tfeldCebeln. &i lacea sa2si auda $lasul si se umfla in ene la cel mai mic rile%. Cand voia sa faca e binevoitorul! ii boteza e subofiteri cu nume biblice. Cand era furios! din $ura ii ieseau numai murdarii. Cand era normal! adica recum o vita! se folosea de denumiri misterioase6 taur de bale$ar! ca atana de ie ure! soarece de umbrela etc. Hoffmann avea doua ordonante! cu toate ca nu avea dre tul la nici una. .nul dintre oameni era e ost de valet. 'e vremuri! inainte ca soarta vitre$a sa2l faca sa a%un$a in serviciul ma%orului! fusese maitre d9!>tel intr2unul din cele mai mari 0oteluri din Berlin. Celalalt era om la toate si

a0arnic! insarcinat si cu servirea mesei atunci cand Hoffmann manca sin$ur. &ntr2una din zile! Micutul fumase in front si Hoffmann il usese sa se catere de douazeci si atru de ori ana in varful unui ste%ar. De fiecare data cand Micutul a%unsese sus! Hoffmann ii ordona sa croncane. Hoffmann avea un favorit1 7ierul! fostul StabsfeldCebel de la inc0isoarea militara din Hambur$2Altona! aruncat acum in c0i de sef de birou la com anie. &ncercasem sa2l incondeiem la <ric" si Mi"e. A fost zadarnic. 7ierul nu se clintea de acolo! recum un melc din coc0ilia lui! sfidandu2ne. &ntr2o noa te i2am facut o $luma urata. ?2am insfacat in tim ce sforaia. Cat ai cli i! l2am le$at! cu oc0ii aco eriti! de un co ac. Am atintit a oi asu ra &ui o usca mitraliera italieneasca. Dimineata! cand a fost eliberat! 7ierul era ca o car a. ?ui Hoffmann i se aruse ca ovestea are 0az! tratandu2i e autori dre t $lumeti. Dar in ziua in care o $renada dezamorsata a fost aruncata in fata lui! e masa! $lumetii au devenit ca rin farmec! uci$asi! sabotori si mai stiu eu cate. Alarma olitia secreta! care dele$a un comisar de la sectia criminala6 acesta du a ce umbla beat tim de trei zile datorita ivnitei dosite a lui Hoffmann! se duse fara sa fi rezolvat nimic. #u uita insa sa ia cu el atru cartuse de Camel si doua sunci de miel afumate! fa$aduindu2i lui Hoffmann ca se va intoarce curand sa2si continue anc0eta. Hoffmann i2a ras uns maraind. Se lanse la conducerea re$imentului! unde dre t man$aiere i s2a amintit ca el insusi facuse a el la olitia militara. Pura ca de acum inainte va urma sfatul batranesc1 nu trezi niciodata autoritatile! lasa2le sa doarma in ace! caci e mai $reu sa le adormi la loc3 Eram adunati in fata unctului de comanda si ne era fri$. S ilcuitul intarzia ca in fiecare dimineata. 'entru a ne enerva utin. Cei vec0i urtau cate o salo eta este uniforma. &n felul acesta eram si$uri ca vom fi alesi entru serviciul te0nic. Sin$urul loc unde nu ne utea controla nimeni. 'orta tinea in maini un cleste si atru c0ei franceze. Din buzunar se ivea o cutie cu bu%ii ce sarea in oc0i. Micutul stran$ea sub brat o om a de benzina. De cins rezece zile o tot cara cu el. Hoffmann inca nu mirosise viclesu$ul. #oii veniti erau insirati e artea stan$a cu ranitele in fata lor. Aveau mantalele si mastile de $aze noi2noute a$atate e du a umar! iar de centura le atarnau casti de otel. 'orta ascundea in causul mainii ti$ara a rinsa. Daca Hoffmann l2ar fi vazut! ar fi turbat. Acesta a iesit de la unctul de comanda urmat de a roa e de 7ier care tinea ordinul de zi si cele sase creioane colorate. Se tinea e/act la trei asi de lutonierul ma%or! o rindu2se si inaintand in acelasi ritm cu el. Hoffmann se infi se cu icioarele rasc0irate in fata com aniei. Desc0ise $ura cat o sura scotand un soi de mu$et salbatec1 Com anie! dre ti3 ?a drea ta3 Aste ta cateva cli e sa vada daca cineva indrazneste sa miste si ran%i multumit. 'e loc re aus! ordona. Si asa! zebre rozalii! va inc0i uiti ca va tine mereu c0iulul cu serviciul te0nicB Astazi e ultima oara! adunatura de uturosi3 (e0nicienii sa iasa din randuri3 Doua treimi din oameni au facut cate un as inainte. Ceilalti au ramas e loc cu oc0ii ierduti in $ol.

Hoffmann se indre ta catre ei! urmat mereu de 7ier. (u! cel de colo! stri$a el! tintind cu de$etul intins un ca oral sef! de unde ai istolul ala care ti se balabaneste e fundB Ca oralul a fost nevoit sa2i dea istolul. S ilcuitul era incantat. Sa iei istolul unui soldat! inseamna sa i2l smul$i din suflet. &nvocand tinuta ne$li%enta si li sa de disci lina! ordona oamenilor trei e/ercitii rin mlastina. De fa t! voia sa2si arate uterea absoluta. Cand! naclaiti de noroi si de matasea broastei! oamenii au luat din nou ozitia de dre ti in fata lui! era in al noulea cer. Mai aduc0iosilor! cred ca stiti acuma unde va aflati6 intr2o adevarata com anie rusaca! unde domnesc ordinea si disci lina. 7a dati seama acum! urma el lin de si$uranta! ca nu faceti nici cat o cea a de$erata. Aici eu comand! doar eu. Daca am c0ef sa va turtesc ca atana! v2o fac iftie. Dar daca vreunul dintre voi! lucru care m2ar um le de mirare! dovedeste ca are un dram de inima in burta! il fac subofiter. #ici nu2si dadea seama ca minimaliza im ortanta subofiterilor stri$and in $ura mare ca este suficient sa ai utina inima in burta entru a rimi un $alon. Cei de tea a lui 'orta intelesesera lucrul asta de o vesnicie si nu tinteau deloc un asemenea $rad1 doar rostii vor sa fie avansati! cei isteti stau in banca lor! ii lacea lui 'orta sa s una. Dintre noii veniti! trei au fost trecuti la sectia noastra! rintre care un ca oral sef cu o t ani de serviciu. Ranita din s ate ii era lina cu lucruri furate. Se indre ta catre Batran. (u esti seful sectieiB Sunt fostul sofer al comandantului su rem al 7enetiei. Am fost instruit s ecial entru serviciul de intendenta... Habar n2am de serviciul de e front... de altfel nici nu vreau sa2l cunosc. Daca imi ceri sa2ti aduc uniforma comandantului de divizie! n2ai decat sa2mi s ui si ti2o aduc e loc. Ma c0eama )re$or Martin. Sunt ca oral sef. &nainte de a a ara alma aia de amant care se c0eama atrie! eram sofer e o duba cu mobila. Am fost cu masina rin toata Euro a. Am intrat cam in toate marile case! livrand mobilele mele de e oca! roas at iesite din fabrica. 'atronul ma invatase sa falsific marfa si te ot face sa crezi ca un scaun din lemn inca verde i2a folosit fundului lui #a oleon. De ce n2ai ramas la $eneralul tau de la 7enetiaB intreba 'orta curios. 7ec0ea oveste1 o femeie! lamuri )re$or Martin cu sus ine in $las. Mi2a facut semn de este CanalF. Am vrut s2o vad mai de a roa e! am trecut odul Rialto. Eram $rabit si! asa cum oate stiti! e afurisitul asta de od e mare in$0esuiala. 'oti intalni e el e cine nu $andesti. M2am trezit fata in fata cu un idiot de locotenent de marina. Manca2l2ar rec0inii sau estisorii rosii3 #2am cazut la invoiala in rivinta felului in care trebuie sa salute un ca oral sef. #2am stiut sa2mi tin limba in frau. Ce i2ai s usB intreba Micutul lin de curiozitate! suflandu2si nasul cu de$etele. #u2mi mai aduc bine aminte! dar in orice caz i2am zis sa nu confunde 'odul Rialto cu curtea unei cazarmi. M2a luat de $uler vrand sa ma in0ate. #ici nu stiu cum s2a intam lat! dar l2am lun$it la amant cu o drea ta. ?2am si burdusit utin cand s2o intind. Asta sa2mi fie invatatura de minte sa nu stau de vorba e un od! caci deodata au a arut co oii! taindu2mi amandoua iesirile. Eu m2as fi aruncat in a a! s use 'orta.
F

Marele Canal din 7enetia

(i2ai $asit! e Rialto3 Au ridicat niste c0estii in amandoua artile. Marinarul de a a dulce ma ameninta ca ma doboara cu >alter2ul sau6 a trebuit sa2l o reasca co oii. Du a aceea au vrut ei sa ma curete! deoarece in invalmaseala i2am sca at unuia dintre ei o scatoalca este mutra iar altor doi le2am turnat un $0iveci cu flori in ca . M2am refu$iat intr2o carciuma. Ca sa $lumesc utin! am zbierat din usa1 traiasca <rontul Rosu! %os cu Mussolini3 E adevarat! nazistii au luat2o e coa%aB mu$i barmanul scotand stri$ate de bucurie. Acum cateva minute! i2am ras uns si nu minteam! erau lun$iti e Rialto rintre flori. #e2am ornit sa sarbatorim e loc victoria. 'atronul a facut ciriste cu sam anie. Eram atat de $rabiti incat nu mai aveam tim nici sa desfundam sticlele! le s ar$eam ur si sim lu de te%$0ea. Am dat foc foto$rafiilor lui Hitler si ale lui Mussolini in mi%locul inca erii. &n tim ce toata lumea canta1 ?u9on est bien dans les bras d9une blonde... Doi dezertori s2au re ezit sa2si scoata uniformele si ustile din ivnita. Au ince ut sa tra$a e fereastra. .n sticlete se zorea sa2si le ede toalele intr2o lada de $unoi de sub oarta. Se intoarse a oi la noi sa ne dea o mana de a%utor la sarbatorirea victoriei. #e2a s us ca de multa vreme avea le$aturi cu artizanii. &ata ca2si une deodata o brasarda rosu2alb2verde si se numeste sin$ur sef al olitiei din 7enetia! ince and c0iar din cli a aceea. Era un lucru 0otarat de multa vreme. #e atribui tuturor cate o functie. Eram la umblatoare cand a izbucnit taraboiul. Aud focuri de usca! comenzi bine cunoscute. ?atrinele din &talia nu au a roa e niciodata ferestre. &ncerc deci sa ma strecor usurel! dar ma vede un $ainar. M2au ba$at la racoare la Mestre! a oi la C0io$$ia. Dar primul@ nostru! o secatura de colonel! nu m2a vrut. #u2i laceam nici lui! nici lui 'orsc0e si nici $eneralului meu. Ce are a face 'orsc0e in toata treaba astaB intreba Barcelona care nu mai intele$ea nimic. Aflasem inca de e vremea cand $eneralul si cu mine eram in Rusia! lan$a Derci! ca batrinul! ma intele$i! avea o slabiciune entru masinile de curse. M2am $andit bine si mi2am zis1 )re$or! camiona$iule! nu sca a rile%ul3 Daca esti in stare sa 0urducanesti un cins e tone este crestele muntilor si sa faci dintr2un lucru nou unul antic! te vei descurca tu si cu automobilele s ort. Am ince ut sa ma laud cu o cursa de automobile la care luasem arte in vis! se intele$e3 Am ovestit ca2l cunosteam ersonal e Sir Malcolm Cam bell. 'ana la urma! batranul n2a mai utut. A us sa ma c0eme si m2a oftit sa iau loc e cana eaua lui... Sa mor daca mint3 Batranul era intr2atat de curios sa asculte descrierile mele des re masini! incat a fost cat e2aci sa uite ca trebuia sa strabata trecatoarea Derci cu divizia lui. ?2am facut sa innebuneasca du a un 'orsc0e. A facut el ce2a facut si a dibuit doua. (rebuie sa recunosc ca $eneralii stiu niste trucuri care nu sunt de nasul nostru. 'e scurt! iata2ma a%uns soferul sau favorit. Ce ma mai imbuiba cand ne re ezeam la )raz si &nnsbruc". Batranul uita de divizie. lasa e seama primului, secatura de colonel. Aveam re$im s ecial. (rei oameni ma a%utau la intretinerea masinilor. Cand eram sur rins dormind
I

'rimul comandant cu o eraiunile. An.a.B

ziua in amiaza mare! n2aveam decat sa s un1 ordin de la $eneral sa ma odi0nesc inainte de a leca cu dansul. Aveam uniforme facute e masura. .itati2va! mi2a mai ramas una. Ce tim uri3 Eram lin de bani. 7indeam benzina la ne$ru. Ce i2o fi venit tarancii aleia sa treaca e lan$a Rialto3 Colonelul m2a dus la $eneral! la ?ido. S2a ornit sa ma faca albie de orci! dar a incercat sa ma sca e. 'uteau sa ma invinovateasca de orice! utin ii asa $eneralului. El voia sa aler$e cu 'orsc0e si stia ca se utea increde in mine. Doar ca! ce vrei! o camasa nea$ra ma vazuse urinand e Mussolini... adica e foto$rafia lui. Atat a trancanit incat batranul a facut un semn olitiei noastre militare sa2l ia e individ sa faca o mica limbare. Cand l2au adus ina oi du a cateva zile! ii va%aia ca ul. Eram de fata si i2am zis1 Asta te va invata minte! ble$ule! sa invinovatesti oamenii de incredere ai >e0rmac0t2ului. Ba am si aruncat cu o iatra du a el! tocmai cand sa dea coltul! $andindu2ma1 nu2l voi mai vedea e rostul asta. Dar ma inselam. <eciorul asta de tarfa avea un babac care cunostea la Roma un arlit care il cunostea e maresalul Desselrin$. Asa am aflat cat de mici suntem. )eneralul meu mi2a uitat ana si numele. M2a lasat in voia soartei ca e un $unoi. M2am rabusit din ce in ce mai %os1 M2au ba$at la racoare! cu catuse la maini intre doi cai din %andarmeria italiana3 #u se cade sa faci asa ceva unui sofer. Daca m2ar fi us sa aler$ in s atele unei masini! n2as fi avut nimic de s us. Dar intre doua $loabe3 A03 Asta nu3 Si acum iata2ma la voi3 7ierul se indre ta s re noi. -rdin entru adunare! so ti el. Si entru ce! ma ro$B intreba 'orta incetisor. Comandantul vrea sa va dea buna ziua si sa2i vada e cei noi. E in toane rele in dimineata asta. &2a scos e furieri de cinci ori la ra ort. &ar eu! stii ce voi faceB ran%i 'orta cu blandete. (e voi lua intr2o zi cu mine in rima linie si te voi trimite a oi dincolo! la )ur"a sau la Mauri! cu un de$et sau doua taiate in buzunar. Come triste la #ita! 7ierul se facu re ede nevazut. Rudolf Dleber! muzicianul nostru! fostul SS2ist! suna cu trom eta o masura din Stin$erea. Mii de draci3 #u a uca asta zile multe! rase ?e$ionarul. &ata2ne lecand la adunare! nu fara sa fi avut $ri%a sa ne dam utin e maini cu unsoare murdara. Eram doar ec0i a te0nica a lui Hoffmann! ii utea trece rin minte sa ne controleze mainile. Comandantul Mic0ael Braun sosise inaintea noastra. S ri%init cu s atele de un zid! isi tot trecea trabucul sau mare dintr2un colt al $urii in celalalt. Des re comandantul Mic0ael circulau zvonurile cele mai ciudate. .nii sustineau ca n2ar fi $erman ci american. Pulius Heide! bine informat ca de obicei! stia ca fusese ca oral in infanteria marina americana. Se nascuse la Berlin. Emi$rase in Statele .nite im reuna cu cei sa te frati si surori si cu bunicii sai! imediat du a rimul razboi mondial. Maica2sa se maritase a doua oara cu un om de afaceri american! care nu se interesa decat de business si de femei. 'entru acesta! Statele .nite insemnau lumea intrea$a. Cine nu era de aceeasi arere nu utea fi decat un ne$ru murdar. Cand Mic0ael Braun s2a intors din $arnizoana din HaCai cu ca ul lin de noi idei olitice! tatal sau vitre$ l2a dat e loc e usa afara! cu aceste cuvinte in c0i de bun ramas1 Esti o ata e onoarea Statelor .nite. Mic0ael o scoase la ca at un tim ! traind din rima de debarcare. A oi! deveni estele unei actrite din ?os An$eles! care avea o oarecare faima.

Dar intr2o seara! fiind la o etrecere intr2un dru$store din ?incoln Road! Mi"e vorbi rea mult. &ntorcandu2se acasa la cucoana! o $asi e aceasta foarte ornita du a noua C0is"G2uri! doua $inuri! trei rac0iuri de ienu ar si du a zvonul e care il aflase la telefon. A avut loc o scena violenta! toate mobilele au fost facute bucatele! iar Mi"e s2a trezit din nou in strada. A%uns la fundul sacului! incerca meseria de vacsuitor de $0ete. Din nenorocire inca nu invatase ce inseamna rudenta. Se culca cu nevasta unui olitai! o me/icana cu arul ca smoala! careia ii lacea din cand in cand sa2si faca de ca . 'olitaiul! care era irlandez! nu rea se descurca. 'latea doi %a onezi din @o"o0ama sa se ocu e de micuta. .nul din ei avea o s alatorie e ?ittle Street. Celalalt era a%utor de cofetar la un emi$rant austriac ce facea ra%ituri vieneze! e care nici un vienez nu le2ar fi utut recunoaste vreodata. Mic0ael s2a incurcat intr2o or$ie filmata cu a arate de filmat ascunse. (otul s2a sfarsit rintr2un mare scandal. Mic0ael nu avea noroc. Se trezi la inc0isoare acuzat ca el ar fi facut foto$rafiile. 'utin noroc tot a avut. Ar fi utut lua zece ani. #u se alese decat cu unul sin$ur! deoarece %udecatorul tocmai mancase bine la ranz si era bine dis us. A reciase foto$rafiile care constituiau dovezile acuzarii. Ele au fost co iate in mai multe e/em lare entru a fi distribuite %udecatorului! rocurorului! avocatului! inaltilor functionari din olitia criminalistica. &esit din inc0isoare! Mic0ael Braun leca la #eC @or"! calatorind clandestin cu un tren de marfa. Se duse sa se rezinte la oficiul de recrutare al armatei! e >as0in$ton Road. A%unse acolo foarte si$ur e sine. Doar era un vec0i marinar cu sta$iu3 Dar un afurisit de ser$ent cu o tinic0ea e ie t era un veteran din lu tele de e Somme ii ceru un certificat de buna urtare. Mic0ael incerca sa2l duca. Aici! entru rima oara in viata lui! a fost sno it in bataie. ?2au facut sa 5intelea$a5 ca in armata nu au ce cauta detinutii. Se duse e MillCall Doc"! se ascunse e bordul lui 4rCme, din linia maritima Ha a$. ?2au desco erit in lar$! la OIM mile marine de Halifa/. <u uluit de numarul de farfurii e care le oate s ala un om intr2o sin$ura zi3 Cum s ar$ea una! avea dre tul la o lovitura de scandura este scafarlie. data cu sosirea sa la Hambur$! fu redat in mainile olitiei. ?oviturile celor trei ser$enti de la oficiul de recrutare din #eC @or" nu erau decat niste man$aieri! in com aratie cu cele incasate in Standt0ausbrQc"e nr. =. 'etrecu noua luni la <u0lsbQttel! in $ri%a 'ocitaniei! -bersturmba0nfQ0rer2ul SS! cel mai nesuferit dintre cizmele lun$i. &nstinctul ii s unea ca daca vrea sa2si sca e ielea trebuie sa lece s inarea si sa %ure credinta. Se man$aia la $andul ca 4din %ale s2a intru at Electra5. 7ec0iul sau instinct de soldat l2a manat catre un flecar din celula. Sca a cate un cuvant ba ici! ba colo! in le$atura cu infanteria marina americana6 des re $arnizoana de la S0uffield6 des re munca rizonierilor la cariere6 des re marsuri disci linare uci$atoare sub arsita soarelui. 7orbi in treacat des re noua carabina automata M +! lasand sa se intelea$a ca ar cunoaste si usca AIF )arand a lui 'edersen. 'ocitania ince u sa se intereseze de el. Mi"e ramase doua ore in ozitie de dre ti! asa cum numai un uscas din marina este in stare sa faca. 'ocitania dadea din ca multumit. A fost us la incercare. Mi"e dezarma cu mainile $oale trei SS2isti! dintre cei trei duri. Asta s2a etrecut in curtea ce da s re aerodrom! acolo unde l2au e/ecutat e Andre. 'ocitania era uluit. .rmarea scena ascuns du a o erdea! de la eta%ul al doilea. Mi"e fu us a oi sa aler$e trei "ilometri! si asta du a ce ostise

tim de sase zile. ?2au ba$at a oi in camera fri$orifica de unde l2au scos a roa e con$elat. Du a aceea l2au le$at cu fran$0ii e un radiator! aruncandu2i este fata cate o $aleata cu a a rece ca $0eata din sfert in sfert de ora. ?ui Mi"e ince use sa i se faca dor de inc0isoarea $arnizoanei din S0uffield! unde domnea Crestatul! cel mai ticalos dintre toti ticalosii de ser$enti. 'ocitania il scui a e Mi"e! dar in ca ul acestuia rasunau trom etele de la S0uffield. 'ocitania facuse o $reseala. A licase unui vec0i soldat tratamentul detinutilor olitici. Mi"e se use ca rin ceata in ozitie de dre ti si il rivi dre t in oc0i. De atru ori il scui a 'ocitania dre t in fata. Du a sa tezeci si trei de zile. Mi"e a fost mutat intr2un la$ar de munca! in a ro iere de Eisenac0. 'e cai intortoc0eate isi facu relatii in sanul familiei artidului nazist. Se im rieteni cu un )auleiter. Amandoi aveau s irit de afaceri! mai ales entru cele deoc0eate. Mi"e deveni sef de com anie intr2un tim record! intr2o All$emeine SS2Dom anie. Cineva ii so ti la urec0e ca olitia face cercetari. Cei de sus erau mirati ca mare arte din ratiile de alimente din Eisenac0 dis areau fara urma. Mi"e si2a dat seama ca sosie tim ul sa sc0imbe birtul. &n cateva fraze sforaitoare! aduse la cunostinta ca datoria il sileste sa se una la dis ozitia armatei. Seful sau! SS )ru enfQ0rer2ul #ic0ols! in$0itea cu lin$ura mare asemenea cuvantari atriotice. &ntr2o zi rece si loioasa de a rilie! Mi"e se rezenta la re$imentul +O+ de frontiera! la (ibor ?a$er! dar ca itanul (il$ner! de la com ania a A2a! nu2l rea in$0itea e acest ciudat %umatate2de2neamt. ?2au trimis intr2un colt inde artat! la (a iau! in 'rusia -rientala! in a ro iere de frontiera cu 'olonia! unde servi tim de sase luni in batalionul O+ de mitraliori. Acolo! se remarca rin recizia tirului sau. Casti$a concursul de tra$eri cu mitraliera. Cand comandantul il intreba ce $rad avusese in infanteria marina! a ras uns cu indrazneala1 ?ocotenent! domnule comandant3 S2a trimis un ra ort la Berlin in le$atura cu Mic0ael Braun. Du a o t zile! acesta era numit ca oral! avand e umeri insi$nele de elev2ofiter de rezerva. Du a alte trei luni era as irant clasa a doua! si du a un an as irant clasa intai si revenit ca din intam lare ca aveau de $and sa2l trimita la Academia Militara din 'ostdam. Acolo sarlatania sa ar fi iesit la iveala in cateva ore. Dadu de veste! e diferite cai! cunoscutilor sai din artidul nazist. Mi"e calatori din nou. 'etrecu un tim la Stettin! la batalionul A. &nvata sa construiasca lutoane si! de fiecare data cand venea vorba de Academia Militara! se descurca si se facea nevazut. &n +,O,! la izbucnirea razboiului! utine erau $arnizoanele e care sa nu le cunoasca. ?a sfarsitul cam aniei din 'olonia se afla la ?CoC! cu $rad de locotenent! comandand o com anie. Era bine vazut. Mi"e se certa cu su eriorul sau! care isi usese in $and sa2l trimita cu de2a sila la Academia Militara. 'ana la urma Mi"e a fost varsat la re$imentul I,! iar in livretul sau militar a mai a arut o nota care s unea1 4#edisci linat! fire certareata si nesu usa6 nu este recomandabil a i se incredinta o comanda inde endenta5. - asemenea recomandare nu inlesneste ince uturile intr2un re$iment in care asesti entru rima oara. (im de sase luni! Mi"e strabatu re$iunea in lun$ si in lat ca sef al unei com anii! la coloanele de camioane. &ntr2o buna zi! a a arut la Eisenac0 im reuna cu camioanele sale! iar %umatate din incarcatura se facu nevazuta in de ozitul rietenului sau!

)auleiter2ul. &n felul acesta sta$iul locotenentului Mic0ael Braun la coloanele auto ale armatei a luat sfarsit. Cu o re eziciune uimitoare deveni ca itan si! cinci luni mai tarziu! comandant6 toate acestea datorita rietenului sau )auleiter2ul. ?ucrul cel mai de mirare este insa fa tul ca Mic0ael Braun comandantul nu se a ro iase niciodata de vreo scoala de ofiteri la mai utin de o suta de "ilometri. &n toate bataliile! lui i se incredintau misiunile cele mai $rele roblemele fara iesire. Se descurca intr2un fel sau altul! dar onoarea izbanzii revenea altora. .ltimul colonel ii mai inscrise inca o nota ne lacuta in livret! asa ca Mi"e a fost e/ ediat intr2un re$iment disci linar. 'ricina era $rava. Beat! zvarlise o 0alba de bere dre t in ortretul lui Hitler urland1 &n sanatatea ta3 'rietenul sau! )auleiter2ul! nu mai utea face nimic entru el. De vreo doua luni s ar$ea ietre e santierul unei noi autostrazi. Sim lul fa t de a2l cunoaste devenise ericulos. Mi"e se $rabi sa2l uite. &ata deci ersona%ul! comandantului Mic0ael Braun! cel care dorea sa2i salute e noii sositi in com anie. Era in stare sa in%ure cate o ora si %umatate fara a se re eta vreodata. #eis ravitilor3 tuna el. Eu sunt seful vostru. #u vreau c0iulan$ii e aici3 Daca vreunuia dintre voi ii vine ofta sa2mi tra$a un $lont in ceafa! mai intai sa2si faca testamentul. Am oc0i la s ate si un radar in fund. &l tinti e Micutul cu de$etul1 Creutzfeldt! care2i cel mai al dracului sef de com anie e care l2ai vazut in viata taB (u! Mi"e. 'e c0i ul comandantului se lati un zambet. Arata s re ?e$ionar. ?a drea ta mea! se afla subofiterul Dalb. Ascultati2i sfaturile si oate ca asa veti reusi sa sca ati teferi. A fost e la crescatorii de ca re si stie multe3 (al0arul ala mare cu fularul $alben! din stan$a! din rimul rand! care are neobrazarea sa oarte stelele de lutonier! este MarloC. A fost in comandourile maresalului )Krin$. Se %uca utin cam mult cu sisul. De asta a si fost dat afara. 7a va initia in te0nica lu tei cor 2la2cor . Subofiterul Pulius Heide va va arata ce este ordinea si disci lina. De la ca itanul >illie Beier! zis Batranul! veti invata arta de a conduce oamenii recum si des re umanism. Acest ultim unct nu va va fi de mare folos. Ca oralul sef Pose 0 'orta va va da lectii de furat. Daca aveti cumva nevoie de o vorba buna entru acea sufletului vostru! adresati2va reotului nostru! arintele Emmanuel. #u2l %udecati $resit! e in stare sa doboare un taur cu mana stan$a. Comandantul isi ridica istolul $reu! calibru O=. Asa cum uteti vedea! eu ort un istol automat! nu un >alt0er! una din %ucariile acelea e care le refera cei mai multi dintre ofiteri. Daca rintre voi se afla vreo le adatura care da cel mai mic semn de lasitate atunci cand vor sosi americanii! il culc la amant cu mana mea. Si sa nu va inc0i uiti ca e la noi se im art cruci de fier. Cei din SS trebuie sa fie ro usi de doua ori ana sa rimeasca o decoratie. ?a noi trebuie sa fii ro us de sase ori. Sunteti scursoarea omenirii! dar veti deveni cei mai buni soldati din lume. Rasufla adanc si ba$a istolul la loc in toc. ?uati lectii de la oamenii des re care v2am vorbit. &ntorcandu2se catre ca oralul sef Hoffmann! Mi"e ordona1 Doua ore de e/ercitiu s ecial la rau. Cel care ucide un camarad va rimi o ermisie de trei sa tamani. .n cartus din zece si o $renada din douazeci sunt de razboi. 7reau sa vad cel

utin o mana ru ta. De nu! inca atru ore de e/ercitii. &nce u atunci unul dintre e/ercitiile favorite ale lui Mi"e! care ne facea sa2l uram! dar adevarul este ca numai datorita lor deveneam duri! inumani. .n soldat adevarat trebuie sa stie ce este ura. (rebuie sa oata ucide un om asa cum ar strivi un urice. Avusesem multi sefi de com anie si comandanti! dar $ermano2americanul! comandantul Mic0ael Braun! care nu usese vreodata iciorul intr2o scoala de ofiteri! ne invata acest lucru mai bine ca nimeni altcineva. ?a ora ++ ne urla dis retul sau scui andu2ne in obraz6 la amiaza ne unea sa ucidem6 dar la ora +O bea C0is"G si %uca zaruri cu noi. <acea su er2soldati din oameni scosi din mocirla. #e obli$a sa mer$em in as de $asca rin mlastini in care ne scufundam in noroi ana la $e2 nunc0i. Si cu muzica in frunte1 zece trom ete! zece flaute! zece tobe. -btinuse ca muzicienii nostri sa oarte o fasie de blana in %urul castilor. Multe $loante fusesera retezate si use deo arte entru ceafa sa. ?ucru care nu a im iedicat ca 'orta si ?e$ionarul sa2l aduca ana acum de doua ori ina oi! ranit! din no man9s land. #ici macar nu le multumise. Daca o misiune era deosebit de $rea1 sa te strecori rin sur rindere in s atele liniilor inamice6 sa arunci in aer un obiectiv im ortant6 sa aco eri in $ru uri retra$erea6 sa dezamorsezi mine6 sa inoti im reuna cu $enistii sub a a6 sa ui mana e un $eneral inamic! Mi"e lua a roa e intotdeauna oarte ca sim lu soldat. &ntr2o zi a adus in s ate trei raniti! iar in ziua urmatoare s2a dus sa2l caute e al atrulea care! cu oc0ii scosi! ramasese a$atat intre firele de sarma $0im ata. #u uteam uita rea usor nici ovestea cu ?u"as. &l cautasem tim de trei zile. &l auzeam c0emandu2si mama de acolo din no man9s land. Era culcat cu ca ul in iarba! deci $reu de re erat. #e innebunise cu ti etele sale. &l cautam cu totii! atat noi cat si cei din fata noastra. Aruncam cu $renade nada%duind sa2l nimerim! ca sa ne lase odata in ace. Mi"e si2a scos ec0i amentul si s2a strecurat rin sarma $0im ata. ?2a cautat e ?u"as atru ceasuri inc0eiate. #oi il aco eream cu o t mitraliere. Mi"e il $asi e nefericit il lua in s ate si se intoarse mer$and in icioare. Atat noi cat si cei din fata l2am ovationat. .itasem ca suntem dusmani. Stri$am ura si aruncam castile in sus. Mi"e sari in transee si il reda e ?u"as in mainile reotului Emmanuel sa2l duca la ostul de a%utor rinci al. A oi ne facu cu ou si cu otet entru ca nu trasesem asu ra americanilor care se desco erisera. Mai era si ovestea cu ziua in care artileria noastra tra$ea rea scurt. Mi"e se tari ana la observator! care era ranit! il use sub stare de arest entru ne$li%enta si ii lua locul. (im de doua ore a condus tirul bateriilor dre t asu ra tintei! lucru care ne2a in$aduit sa cucerim ozitiile inamice! a roa e fara ierderi. Alta data a amanat cu zece minute un atac oruncit de catre statul ma%or. Atacul a izbutit este toate aste tarile! multumita comandantului Mi"e. Se utea foarte bine intam la sa ne lase uneori in icioare in a a ana la $at! intr2o noa te fri$uroasa! doar entru a ne antrena in manuitul armelor. Dar avea intotdeauna $ri%a sa ne aste te cu aie uscate atunci cand ne intorceam din rimele linii. Si vai de bucatarul care nu2si aducea bucataria de cam anie ana la combatantii din rima linie! c0iar daca ar fi avut de strabatut un tir de bara% ce se intindea e trei "ilometri in s atele liniilor3 Mi"e era o vita! dar era cinstit. <acea ce credea el de cuviinta! fara ocolisuri. Si! mai ales! nu se cruta niciodata. Mi"e era sin$urul comandant

fara ordonanta e care l2am cunoscut vreodata. Cat ai bate din alme! era in stare sa inmoaie o erec0e de cizme tari ca fierul si sa le faca moi ca untul. Stia sa cucereasca o transee cu cateva $renade6 cunostea %eturile scurte cu ma/imum de efect ale aruncatorului de flacari. Cand lecam la atac! avandu2l e Mi"e in fruntea noastra! ne simteam e %umatate salvati. Mi"e era! la fel ca noi toti! un fel de caine va$abond care! in li sa de ceva mai bun! aterizase la armata! intr2un re$iment al carui dra el nu era decorat. 'lacerea sa cea mai mare era sa una intrebari. Care sunt cei mai buni soldati din lumeB Stiam ras unsul e care2l dorea1 uscasii marini americani! dar ne lacea sa2l neca%im. Bineinteles ca le$ionarul ras undea1 ?e$iunea Straina. Mi"e ras undea intotdeauna la fel1 Dro%dia scursorilor din Euro a3 Si de fiecare data ?e$ionarul se facea alb la fata. Daca Mi"e il intreba e Barcelona! ras unsul nu se lasa aste tat1 D. ,ngeniero del E&ercito Espanol, cei mai vite%i dintre toti. Comandantul ran%ea! masurandu2l e Barcelona din oc0i. Am auzit ca inca mai visezi ortocali3 Cum ai nimerit in razboiul civilB #avi$am e unul dintre va oarele acelea mari e care cuconitele bo$atasilor se bronzeaza la soare incercand sa mai uite de sotii lor ne utinciosi. ?e mai dadeai si tu cate o mana de a%utor muierilor aceloraB Se mai intam la uneori! domnule comandant. &n ziua in care $eneralul a debarcat in sud! eram la Barcelona. ?a ince ut s2a ras. *iceau ca2i o $luma buna. Dar era treaba serioasa. Comandantul ridica ca ul. &a ovesteste2ne! <eldCebel! cum ai a%uns in armata s aniolaB Cum s uneam! eram la Barcelona si m2am trezit dintr2o data intr2un camion im reuna cu o slea0ta intrea$a. #e2au trimis la Madrid! unde ne2au us sa invatam e dinafara o $ramada de c0estii! dar asta nu ne2a folosit la mare lucru atunci cand eram lun$iti in transeele din fata Madridului. &ntr2o buna zi am sters2o im reuna cu un camarad. &n tim ul lu telor din cetatea universitara. Erai e Ebru! <eldCebelB A03 de2ati fi avut cu voi unul sin$ur dintre batalioanele de infanterie marina. Asta ar fi $rabit lucrurile3 Barcelona nu avea c0ef sa rotesteze. Cum ar fi utut e/ lica unui militar fanatic $rozavia unui razboi civilB 'entru Mi"e! )uadala%ara nu insemna decat un nume. #u ar fi utut intele$e cat de in$rozitoare fusese dimineata aceea in care a ele Ebrului se colorasera in rosu. Re$imentul lui Barcelona era in frunte. Cu o zi inainte! camasile ne$re! vla%$ani de douazeci de ani! incercasera o ofensiva. Ar fi vrut ca victoria lui <ranco sa se datoreze lui Mussolini. ?ucrul acesta ii facea sa rada e $eneralii s anioli! dar i2au lasat in ace. (inerii italieni nu stiau ca e celalalt mal al raului se aflau unii dintre cei mai buni soldati din lume! fanaticii olitici! oameni care isi sacrificasera sotiile si co iii entru raful rosu al S aniei. Camasile ne$re au incercat sa treaca Ebrul intr2o vineri! dar n2au izbutit. Baietandrii s2au retras in fu$a. Ba isi le adau si bocancii entru a utea fu$i mai re ede... 'anica $enerala. S aniolii din amandoua taberele mureau de ras. Sambata seara! la asfintitul soarelui! le$ionarii din Ceuta! avand in frunte un $eneral s aniol! strabatura Ebrul si rinsera icior e

malul nordic. Se sfasiau unii e altii ca fiarele. Soldatii invin$atori de e Ebru nu au rimit nici o medalie. &naintau catre nord e drumuri line de raf! in eta e lun$i! umezind cu sudoarea lor transeele uscate si avand dre t ratie zilnica cate o ortocala sfri%ita. Cat a costat razboiul civil din S aniaB intreba intr2o zi comandantul. .n milion de morti! domnule comandant. Mi"e nu a mai intrebat nimic. .n milion de morti este mult! c0iar entru o tara mare. Statea acolo! cu icioarele de artate! in fata com aniei. #ici unul dintre re$imentele voastre nu a%un$e nici ana la $enunc0ii uscasilor marinei americane! se $rozavi el. Se lovi mandru este ie tul musc0iulos. Eu! conducatorul vostru! sunt mandru ca am facut arte dintre uscasii marini3 &ntr2o zi! du a o asemenea declaratie a comandantului! Batranul ran%i furios1 Mi"e e un ti ericulos. #2are decat un sin$ur Dumnezeu1 armata. &l admiram cand strabate un foc sustinut entru a cule$e cate un ranit. #2o face entru ranit! ci entru ca asa ii e firea. Asta este me$alomanie! boala rofesionala a militarilor. Daca ne2am descotorosi de el si de cei de tea a lui! lumea ar face un mare as inainte catre acea vesnica. .n sin$ur Mi"e este mai rime%dios decat un intre$ cor de armata de recruti. E un ti bine! s use Mi"e. Da! un ti bine! intari -le Darlsson. 7edeti! stri$a Batranul. Asta dovedeste ca am dre tate. Este un asasin atentat al Statului! ii lace sa se intoarca aco erit de san$e de e front. <ara indoiala ca i2ar lace sa a$ate scal urile dusmanilor la el in odaie. #ada%duiesc din inima sa fie ucis inainte de terminarea razboiului. 7or fi zece de felul lui care sa2l inlocuiasca! rase 'orta. )asesc ca este un om cumsecade. #u te2am vazut refuzandu2l niciodata atunci cand iti ofera tutun de mestecat. Bun3 Cine vine la umblatoare entru o artida de cartiB Se indre ta catre colina! unde se aflau! asezate in cerc! caldarile noastre. #e2am asezat confortabil. 'orta avea o sur riza entru noi! un butoi lin cu fasole rosie. #e2am scos cutitele din cizme. Butoiul cu fasole a fost asezat in asa fel incat sa fie la indemana tuturor. <asolea era rece! dar lucrul acesta nu avea nici o im ortanta. Barcelona scoase din buzunar o ti$ara si o ru se in trei bucati! tra$eam cate un fum e rand. 'orta im arti cartile. &a s uneti! baieti! zambi Batranul. #u $asiti ca stam bine aici e deal! %ucand foite! cu un butoi de fasole in fata! stiindu2ne la ada ost de obuzeB Si noi $andeam la fel. Ce bine ar fi fost daca am fi utut ramane aici e 0ardaiele noastre ersonale! razboiul ar fi utut dura atunci si o suta de ani din artea noastra. #u aveam! cei mai multi dintre noi! nici douazeci si cinci de ani. .itasem viata civila de2o vesnicie. Cel mai mare lu/ al nostru erau aceste ti0nite umblatoare de e colina! sub cerul liber. Erau sute de feluri de a ucide. ?e invatasem in curtea cazarmii. Cand ucideam! o faceam mai ales de frica. Daca vedeam un rus! un american sau un en$lez mort intr2un sant! utin ne asa. #2am fi fost mai im resionati nici daca ar fi fost vorba de un $erman sau italian.

&ntr2o buna zi! am a%uns intr2un satuc in a ro iere de Cassino. Pandar2 mii din olitia militara! e care nu2i uteam suferi! venisera sa ridice trei rizonieri de razboi care evadasera si se refu$iasera intr2o casa. .n en$lez si doi australieni. 'e en$lez l2au omorat cu aturile armelor. A oi! fiind foarte cald! e australieni i2au im uscat ur si sim lu. 'entru a2i ede si e taranii din sat care2i ascunsesera e rizonieri! %andarmii au imbrancit intr2un ut arasit trei femei batrane si cativa co ii. A oi i2au silit e tarani sa astu e utul cu amant. -are lucrul acesta ne2a lasat indiferentiB <ara indoiala ca nu. Dar am facut cevaB #u3 Am ucis cu riviri si cuvinte incendiare so tite olitia aceasta militara blestemata de toti. ?asitateB 'oate. Batranul numea asta intele ciune. 'ana si artizanii din munti nu ne2ar a%uta daca am fu$i. Mai vazusem dezertori trecand la artizani. <urnicile n2au mai lasat din ei decat craniile curatate si cateva zdrente de uniforma. -data artizanii au le$at e o roata doi vanatori de blindate6 i2au stro it cu ulei si cu benzina! a oi au im ins roata la vale sa se rosto$oleasca ana la ozitiile $ermane. .n comando SS se razbuna crunt asu ra unui mic sat din munti. A oi! la rimul rile%! artizanii au ras uns. De fiecare data era mai rau. Cum s unea Batranul! lumea era lina de rautate.

Doua plutoane de tancuri erau ascunse pe #ia di Porta *abicana. Sbricate#i, per 4acco, strigau prin intuneric #oci ragusite. -ameni inspaimanta"i sareau din sarete. Misunau agenti "ascisti si de la Siguranta. Cainii latrau intaratati. Copiii plangeau. - "etita si)a pierdui papusa. - batrana s)a impiedicat. 4ocancii cu tinte imparteau lo#ituri. Portile grele erau "erecate cu lanturi de "ier. *ocomoti#a scuipa aburi. 6icalosii, marai care#a. 6oate #agoanele sunt ticsite de lume. $ici nu pot sa se aseze. Ce)ar "i sa aruncam cate#a grenade in ticalosii astia de la Siguranta/ propuse Micutul cu #oiosie. r "i zadarnic, sopti 4atranul, "urios. Cand i)au ridicat pe e#rei la 0arso#ia era mult mai rau, incepu sa po#esteasca Porta. Pe aici nu se "olosesc bicele. ,si "ac treaba doar cu lo#ituri de cizma. De ce nu incearca sa "uga/ se mira 4arcelona. u aparut alte #agoane si s)au umplut cu oameni tacuti. Ma intreb daca ii ucide pe toti/ intreba muzicantul, "ostul SS)ist. E 4a bine ca nu! rase +eide. Directia Polonia, punctul terminus. camera de gazare! -amenii nu pot "ace una ca asta altor oameni, sopti nai# 4atranul. $u stii oare. e<plica Porta, ca "loarea creatiei se numeste om, acest ticalos. ,n noaptea aceea, erau deportati e#reii din 3oma. Doua plutoane de tancuri ale armatei germane asigurau incarcarea lor in gara principala. E#reii au "ost #anati ziua in amiaza mare pana sub zidurile 0aticanului. *a 0icolo del Campanile a#usese loc o lupta scurta si #iolenta, dupa ce "usesera arestati un barbat si doua "emei. Una dintre "emei a "ost tarata de picioare pana la #agonul de mar"a care era tras pe #ia della Conciliazione. ctiunea era condusa de catre insusi se"ul 'estapoului din 3oma,

-bersturmba!n";rerul SS =appler. ,ncercau sa pro#oace un protest o"icial din partea papei. ceasta ar "i insemnat implinirea #ec!iului #is al lui +itler, +immler si +eFdric!, #is pe care il nutreau inca de pe #remea #enirii la putere. lic!idarea papalitatii. Daca 0aticanul ar "i protestat in ziua aceea, si)ar "i semnat condamnarea la moarte. *a 4erlin, la biroul central al Sigurantei, mainile se intindeau spre tele"oane si buzele se pregateau sa rosteasca cu#antul de ordine G3abatH, care urma sa declanseze operatia. S'E?.#CA ?.& '-R(A Aveam arte de cateva zile linistite! intreru te doar noa tea de or$anizarea ozitiilor si de lantarea minelor. Desi$ur! mai ierdeam cate un om ici si colo. Dar cu toate acestea erau tim uri bune. Munca nu era rea $rea entru noi. Doar intr2o sin$ura noa te am avut cu adevarat necazuri. Sur rinsi de un foc sustinut de artilerie! ne2am ratacit si am de asit liniile noastre. Asta ne2a costat atruzeci si trei de morti si de doua ori e atatia raniti. Dar noi! cei vec0i! ne2am intors teferi. Ba am si ras de Heide care fusese e %umatate scal at de o sc0i%a de obuz. - arte din arul sau ne$ru si lins! de care era foarte mandru! fusese smuls. #e2au trebuit doua ac0ete cu ansamente sa2i oblo%im ielea insan$erata. Era atat de furios! incat in%uraturile sale se auzeau esemne ana in iad. <u cat e2aci sa tra$a in Micutul cand acesta se a ro ie cu o o$linda uriasa! ster elita din salonul unui castel din a ro iere. Dar a trebuit sa avem $ri%a sa nu s ar$em o$linda! caci asta ne2ar fi atras sa te ani de nenorocire! asa cum o stie oricine. Blestemam afurisita asta de o$linda. Devenise o adevarata acoste. ofeream la toata lumea! dar nimeni nu voia s2o ia. 'ana la urma am carat2o ana la &da2)albe%ita. Am izbutit s2o rindem de tavan intr2una din odai. Aveam sentimentul ca sca asem de2o iaza rea. &da2)albe%ita zicea ca e si la loc si$ur! tavanele fiind inalte in cosmelia ei. 'orta dibuise o casa sin$uratica! asezata rintre ini! la ada ost de rivirile curiosilor. A desc0is acolo un tri ou in care trona un motan! inc0is intr2o colivie entru asari! deasu ra ca ului lui 'orta. Motanul avea in c0i de at o erna rosie care inainte folosise uneia dintre fetele de la &da. Micutul o adusese intr2o seara cand ne batusem cu italienii din re$imentul I vanatori de munte. #u2i uteam suferi. De altfel! nici nu rea stiam de ce. 'orta 4$asise5 o masa ele$anta de %oc. Micutul se aseza e o $aleata! cocotat e masa. De acolo su rave$0ea e %ucatori in caz ca s2ar fi incurcat lucrurile6 si intotdeauna se incurcau. *arurile erau bineinteles masluite! dar cu mare arta. Daca doreai! uteai sa te uiti la ele mai de a roa e! dar rareori se intam la sa2i vina cuiva ofta! vazandu2l e Micut instalat cu un automat e $enunc0i si cu o maciuca de sticlete american atarnandu2i ne$li%ent in inc0eietura mainii. 'lutonierul ma%or >olf! seful $ara%ului! era in mana in seara aceea. &n fata lui! $ramada de bani se marea intruna. Canta Drei *ilien, mandru si foarte bucuros. 4Domnul5 are noroc! zambi cu finete 'orta. 7oi face sa sara banca! rase >olf fara a da atentie susotelilor dintre Micutul si 'orta. 7rei sa am $ri%a de narodul asta cand leacaB

'orta facu semn ca nu. Micutul nu mai intele$ea nimic. Ar fi fost cel mai sim lu lucru sa2i tra$a lui >olf o maciuca in ca si sa2l usureze de casti$ du a ce va iesi din cabana. Dar in seara aceea! 'orta avea un lan cu totul deosebit. >olf se scula! stran$andu2si banii. Avea buzele umflate. Scoase un istol din cizma si il roti in %urul de$etului. Banuiesc ca stiti ca %ucaria asta este un Colt ++B Ca sa fie mai cu folos! va revin ca stiu sa ma servesc de el... Am luat lectii de la unul dintre oamenii de la $ara%... un vec0i $an$ster care e vremuri se indeletnicea cu 0old2u 2uri la San <rancisco. A sca at de inc0isoare din cauza razboiului. Daca vreunul dintre voi desc0ide usa la mai utin de cinci minute de la iesirea mea! se va trezi cu o $aura in lus fata de cele e care le are din nascare. Si vorbesc mai mult entru tine! Creutzfeldt. Ran%ind cu toata $ura! cu revolverul in mana! iesi de2a2ndaratelea. Dezle$a cei doi uriasi caini lu i ironiti de un om. Doua animale fioroase care il urmau intotdeauna. &ntr2o zi! a roa e ca erau sa2l sfasie e Micutul cand acesta voise sa ster eleasca un Pee e care >olf avea de $and sa2l astreze entru el. >olf sosise triumfator! la urletele Micutului. Dre t edea sa! acesta fu silit sa trudeasca tim de trei sa tamani la $ara% si se %urase sa2l iarda e >olf. Dar lucrul acesta nu era usor! lutonierul se ferea. <usese auzit des2 carcandu2si automatul rin usa! inainte de a asi in cotlonul sau. &ncerca2 sem zadarnic sa2i otravim %i$odiile! dar nu mancau decat ce le dadea sta anul lor. &n afara de caini! >olf mai avea dre t $arda ersonala doi soldati rizonieri. Erau doi asiatici e care ii numea >on$ si (0un$! entru ca nimeni nu era in stare sa ronunte numele lor adevarat. Cei doi au sur rins o data un subofiter din com ania a O2a e cand acesta incerca sa2l im uste e >olf. A fost $asit le$at de un co ac! cu sarma $0im ata. Medicii au car acit sase sa tamani la el ana sa2l una din nou e icioare. Subofiterul zicea ca artizanii ii facusera festa! dar toata lumea stia care era adevarul. -amenii de la $ara% alcatuiau o banda de $an$steri. #u se stie cine ii daduse voie lui >olf sa foloseasca rizonieri de razboi. Dar de fiecare data cand erau adusi rizonieri! ersonalul sau se inmultea vazand cu oc0ii. Si2i ale$ea inainte de sosirea ofiterului de la Si$uranta. Cei alesi erau intotdeauna vla%$ani care avusesera ne laceri cu le$ea in ro ria lor tara. Cu cat era vorba de fa te mai $rave! cu atat mai multumit era >olf. 4.n barbat nu este demn de numele acesta decat daca a trecut e la uscarie! s unea! la fel recum o tarfa care nu a fost dusa la Moravuri! nu2i o tarfa buna5. >olf etrecuse el insusi doi ani la (or$au si un an la )latz! inainte de razboi. Si dintre toti! doar el fusese la racoare la (or$au. #u vorbea niciodata des re asta. - aflasem de la 7ier. &ndata ce >olf aflase ca 7ierul face arte din com anie! se aratase atat de bucuros incat area de2a dre tul ciudat. &l 4im rumutase5 e 7ier de la birouri si il trimisese cu doua blocuri2motor ru$inite e aco erisul unui cotet de $aini de unde nu2l lasase sa cobore ana cand iesele nu au devenit lucitoare ca ar$intul. (reaba asta durase atruzeci si o t de ore. Du a ce 7ierul is ravise! >olf i2a so tit la urec0e1 'e data viitoare! Sta0lsc0midt! asta nu2i decat un ince ut. #oi doi avem de inc0eiat anumite socoteli. 7ierul ocnise calcaiele cu z$omot si stri$ase1 ?a ordin! domnule lutonier ma%or.

?2am 0artuit cu intrebarile dar n2am utut scoate nimic de la el. #ici du a ce Micutul l2a inte at cu baioneta in fund. Rasul lui >olf se auzea rintre latraturile %avrelor sale! in tim ce se inde artau e drumea$ul dintre ini. Micutul sari de unde era cocotat si se na usti s re usa. - desc0ise si se trezi nas in nas cu mutra $albena a lui >on$. (u nu iesi. Seful $ara% nu dat voie3 Micutul s2a dat ina oi din fata istolului mitraliera a carui teava era indre tata direct s re burta lui. Ceva mai incolo! rintre ini! se zarea (0un$. Micutul tranti usa z$omotos si se intoarse la caldarea lui. Ce mai arsiv si >olf asta! e/clama el indi$nat! sa asmuta uci$asii im otriva unor oameni cumsecade3 #umai sa a ara el e front! macar cateva minute3 #u va face niciodata una ca asta! rofeti 'orta. Domnilor! faceti %ocurile3 Suna dintr2un clo otel de ar$int. Micutul a lovit cu maciuca o otcoava de fier a$atata de tavan facand2o sa se le$ene. 'orta a aruncat zarurile. Erau masluite! asa cum am mai s us. Cand a asai intr2un anumit fel! se misca o $reutate! ceea ce avea dre t urmare fa tul ca zarurile cadeau asa cum o dorea cru ierul. 'ot sa %oc si eu cu voiB intreba sfios 7ierul din coltul sau. Micutul cobori de e $aleata si il facu D.-. cu o lovitura de maciuca. )oleste2i buzunarele! orunci 'orta! a %ucat si a ierdut tot ce avea. Asta l2a ametit. 'aznicul asta de latrine are doi dinti de aur! observa Micutul! cerce2 tandu2l e fostul lutonier ma%or ce zacea in nesimtire. #u entru multa vreme! 0otari 'orta. 'e aici! va ro$3 Micutul smulse dintii de aur. Ce nevoie are un ti ca el de dinti de rezervaB rase 'orta cu nerusi2 nare. Cei doi dinti de aur s2au facut nevazuti in saculetul de anza unde se mai aflau si altii. De fa t! cati dinti ai strans ana acumB intreba curios Heide! tra$and cu oc0iul s re saculet. Ce2ti asa tieB Asta nu2i de nasul tau. Scui a este 7ier! care ince ea sa se miste. &a uitati2va la animalul asta. Acum trei luni era mare stab. +aupt und Stabs"eldIebel, facu el in bat%ocura. &mi dadea icioare in fund si ma in%ura de ma treceau a ele. Se tinea e la ortile inc0isorii umflandu2se in ene si crezandu2se $eneral! le adatura3 Ridica o mana a 7ierului. &si facea manic0iura! orcul. Credea ca asta va face din el un domn3 Hai sa2l trimitem la americani! cu un de$etel taiat in buzunar! ro use MarloC. Ce narod mai e si asta! stri$a ?e$ionarul. De ce nu s2a trezit sa2i faca asta e vremea cand era la utere in uscarie. Aiureli3 7ierul se ridica $reu. &si sterse fruntea %oasa si isi i ai ceafa! acolo unde ii rasarise un cucui. M2ai lovit zbiera el intorcandu2se catre Micut. Da! si ce2i cu asta ii rase acesta in nas. Ce2ti inc0i uiaiB Ai incercat sa ne furi du a ce ai ierdut. 'ierdut! murmura 7ierul $atuindu2se si scotocind rin buzunare! cu o e/ resie uluita e c0i . M2ati furat. #ici macar n2am %ucat! urla. <ii atent ce vorbesti! il reveni 'orta. #u esti $radat.

#u intele$ nimic. Sunt si$ur ca n2am %ucat. Am fost buzunarit. Ceasul meu3 zbiera 7ierul scos din fire. (i etele sale au devenit 0o0ote care iti sfasiau inima1 &nelul meu de ar$int cu vulturul Reic0ului! e care mi l2a daruit $auleiterul ?em"e3 Desc0ise $ura. &n oc0i i s2a ivit rivirea ce se oate vedea uneori la cei care! du a ce au facut2o lata intr2o seara! se trezesc dintr2o data intr2o celula ca itonata. &si limba limba cleioasa rin $ura. #u se oate! so ti! refuzand sa2si creada limba. Cu infri$urare! isi vari de$etul %e$os in bot. &ncet! a inteles. Cei doi canini de aur! de care era atat de mandru! dis arusera. ?a dracuH .nde imi sunt dintii de aurB latra aruncand riviri dis erate in %urul sau. &2au ras uns doar rasete $rosolane! line de triumf. Doar nu uteti smul$e dintii asa din $ura oamenilor3 #u ti2e bineB il intreba 'orta cu raceala. De care dinti vorbestiB Stii tu bine! se smiorcai 7ierul. Aveam doi dinti de aur! nici nu sunt zece minute de atunci. Cu o ultima incercare! se intoarse s re MarloC si Barcelona. Sunteti amandoi lutonieri. (rebuie sa ma a arati de tal0arii astia. Asta2i intr2adevar lucrul cel mai de necrezut care mi s2a intam lat vreodata3 7oi de une lan$ere3 Caramba! rase Barcelona incantat. #u te va crede nimeni daca vei retinde ca ti s2au furat dintii. MarloC radea tinandu2se cu mainile de burta. 7ierul scutura din ca . (are ar mai fi avut c0ef sa ti e! sa faca $ala$ie! mi%locul care entru un subofiter se dovedise de atatea ori a fi cel mai bun entru a iesi din incurcatura. Dar ceva il indemna sa fie revazator. Mutrele celor din s elunca asta lina de fum nu2i laceau de loc. A03 frumoasele zile de la inc0isoarea $arnizoanei din Altona. S2ar fi multumit sa fie din nou macar la #eumunster! la re$imentul LF infanterie. )lasul sau oruncitor era cunoscut! invidiat si admirat. Cum se ivea! cei noi faceau e ei. Acolo nimeni nu si2ar fi batut %oc de el3 Sa smul$i dintii de aur unui ca oral sef rusac si membru al artidului nazist3 #u si iara nu. Era rea de tot. Ce2ar s une <Q0rerul des re asa ceva. 7ierului ii facea lacere sa se $andeasca la una ca asta. Se si vedea ducand intrea$a com anie a M2a la #euen$amme. Micutule! scoate2l e dumnealui de aici! orunci 'orta. Micutul use %os! maciuca si automatul! cobori de e tron! desc0ise usa! il use e 7ier in dre tul ei! se dadu utin ina oi si ii trase un icior de care nu i2ar fi fost rusine nici unui %ucator din ec0i a nationala. 7ierul zbura rintre ini. #e2am a ucat iarasi sa %ucam. Du a un sfert de ceas! a a arut lutonierul ma%or Hoffmann! cu un aer ener$ic. Cum nimeni nu se invrednici sa stri$e1 4Dre ti5! o facu el. Bineinteles ca nu se misca nimeni. Hoffmann era uluit si nu era de destula vreme in com anie entru a2si da seama ca trebuie sa nu se increada in 'orta. #2ati auzit ca am ordonat dre tiB A oi! aratandu2l cu de$etul e 'orta1 Da2ti %os %obenul ala $alben3 Cu ne utinta! domnule lutonier ma%or. #2am decat doua maini. &ntr2una tin zarurile! in cealalta cioma$ul. Daca le las %os! se strica %ocul. Hoffmann mu$i1

Revolta3 #esu unere3 #e zise in fel si c0i inc0eind1 47a interzic %ocurile de noroc35 'orta scoase un carnet urias din buzunarul dinauntru si du a ce2si umezi de$etul mic! il rasfoi $anditor. &si otrivi monoclul s art cu un $est cara$0ios. Dar... sa vedem... falsificare de acte... incest. Rasfoia a$inile... <urt de bunuri ale >e0rmac0t2ului! nu! viol... Hoffmann desc0ise si inc0ise $ura de cateva ori. #u rice ea nimic. 'orta urma! dus e $anduri1 Escroc0erie! marturie falsa! cautat entru aternitate.... &ntendentul Meissner! ce mai le adatura si asta6 o va sfarsi la (or$au. 'orta rasfoia incet caietul sau ne$ru. &si atinti asu ra lui Hoffmann o rivire lina de devotament. Domnule lutonier ma%or! serviciul meu de informatii mi2a adus la cunostinta ca un anumit colonel En$el! care ierde vremea e la statul ma%or al diviziei! a casti$at acum o sa tamana zece mii de marci. Domnii aceia de la statul ma%or %ucau $0icind numarul de 0artii de o suta de marci dintr2un teanc. &ntre doua %ocuri 0otarau noi atacuri! e care le aste tam cu totii.. ?ucrul acesta este strict secret! domnule lutonier ma%or. Colonelul En$el este un om inzestrat. Casti$a de fiecare data. 'orta se trase de urec0e si ii im inse lui Hoffmann o bucata de tutun de mestecat din cutia sa de ar$int. Hoffmann refuza! furios la culme. -brazul sau se facu incet2incet violaceu. De necrezut cate oti afla! urma 'orta voios. C0iar in dimineata asta! am auzit vorbindu2se des re un anumit lutonier ma%or din reacinstitul nostru re$iment disci linar. &nc0i uiti2va ca se are ca acest domn ar fi trimis sotiei sale matase de arasuta. Curtea Martiala numeste asa ceva ur si sim lu furt de material militar. .rmari ne lacute... de$radare. (or$au! fortareata de la )emers0eim sau de la )latz... 'lictisitor lucru. Sa risti una ca asta entru un ca at de matase3 Drace3 Am tras concluzia ca sin$urii baieti cinstiti din >e0rmac0t sunt lutonierii ma%ori3 'orta isi man$aie cele doua $aloane de e maneca. &nc0ise carnetul la loc! lasa sa2i cada monoclul si isi use un trabuc $ros in $ura. Din Brazilia! zambi el. Mi l2au dat cand am fost ultima oara oas ete la en$lezi. Baietii astia au relatii. Au linii directe cu Rio. Asta imi aduce aminte de domnul Balum. -tto! du a numele mic. ?ocuia... Hoffmann clantanea din dinti ca un ma$arus cu rins de febra. Din violaceu! c0i ul i se facuse $alben. Balbai1 Ca ...Ca ... Ca oral sef 'orta. Ceva se intam la. Da3 Asta nu mai oate sa dureze... Se rasuci in %urul lui insusi si fu$i clatinandu2se. Mai a uca sa2l auda e 'orta destainuindu2se ?e$ionarului1 Curand vom avea alt utonier ma%or. De ceB s2a mirat Batranul. Ei3 marai 'orta. &nca n2ai aflat ca trebuie sa desc0izi mereu oc0ii si urec0ile3 Asta trebuie nea arat6 intr2o tara civilizata! daca tii la ielea ta! trebuie sa afli cate ceva si des re altii. (u! Batranule! $asesti ca tot ce face Adolf e bineB Esti de arere ca2i un ticalos! nu2i asaB Desi$ur! mormai Batranul. 'orta rase! isi scoase iar carnetul ne$ru si lua nota $ri%uliu. &ata o ata urata e care doar infran$erea neconditionata a armatei $ermane o oate ster$e. &n locul tau! m2as duce la reot sa ma ro$ ca baietii din infanteria marina americana sa defileze cat de curind rin Berlin.

'use mana e flaut si cu totii am ince ut sa cantam. De +itler putin ne pasa, ,ar de 'oering la "el, Pe tradatori ii sla#im, Smec!erii nu)i su"erim. Sunteti nebuni! rase MarloC. Hoffmann se va razbuna. 'orta i2a dat motanului din cusca o bucata de carnat. Daca se intoarce! va %uca aici cu noi. De acum incolo! imi va lustrui cizmele daca ii vor cere. &i stiti erna sa verde! cea cu ca rioare! de care e atat de mandru. Maine va fi a mea. Cum de nu esti lutonier3 se mira MarloC. #e$0iobule3 zise 'orta. &nca n2ai rice ut ca eu! ca oralul sef! sunt sira s inarii a armateiB Eu 0otarasc daca un su erior va avea sau nu dureri de masele! de sale! sau altele. &n .craina! aveam un oarecare ca itan MeGer! decorat cu stele! caruia ii lacea sa treaca dre t invatator. A murit. Ce i s2a intam latB vru sa stie )re$or Martin. S2a asezat e o mina (! il lamuri cu amabilitate 'orta. Haideti! domnilor3 <aceti %ocurile3 unul la o mie! dolarul sau lira entru marca lui Adolf3 'rimesti si bani de2ai lui C0urc0illB il intreba curios )re$or Martin. Desi$ur! daca ies din Ban" of En$land. Din artea mea! uteti veni si cu ruble! Geni! zloti si coroane. Mandea si bursa din #eC @or" 0otaram cursul. Dar atentie la marca! scade vazand cu oc0ii. 'erlele! lucrurile de aur si alte obiecte sunt evaluate in dolari. #u2i nevoie de certificat de ro rietate. Du a ce vom is ravi de %ucat! oricum toate vor fi ale mele. Si zarurile se rosto$oleau. Ceasurile se scur$eau. Soarele a asfintit. (antarii bazaiau! inte and bratele $oale si $atul. #u simteam! nu vedeam decat zarurile. &nca erea era lina de fum. <lacara de la felinarul de furtuna tremura1 li sa de o/i$en. 'erle! inele! tablouri! bancnote din cele doua emisfere! istoale rare si arme albe treceau dintr2o mana in alta! intr2o bo%deuca din &talia. 'lutonierul MarloC a iesit sa dea o raita cu utin inainte de revarsatul zorilor. S2a intors cu trei cu oane de matase. .n locotenent italian de la bersa$lieri! un conte autentic! zvarli un teanc de 0artii in fata lui 'orta! certificatele de ro rietate ale unui castel din a ro iere de 7enetia. Douazeci de mii de dolari! mormai. 'orta trecu 0artiile ?e$ionarului. Acesta le cerceta cu $ri%a! sfatuindu2se cu $las scazut cu 'orta! care se uita iezis la conte. &ti dau sa tes rezece mii cinci sute! deoarece esti italian6 de2ai fi un )raf rusac cu crucea de fier si cea de 4Merit5 in %urul $atului! n2ai fi rimit decat zece mii. - ts rezece mii! facu contele e un ton e care si l2ar fi dorit ne asator. Sa tes rezece mii! zambi rietenos 'orta. Bine! dar adineauri erau sa tes rezece mii cinci sute3 Adineauri da! domnule conte! dar evenimentele se desfasoara re ede. Maine castelul dumitale va fi oate luat de mamali$ari si cine credeti ca va utea vinde un castel ocu atB Contele in$0iti in sec. &n cli a aceea! un ca oral de vanatori a dat lovitura. Stranse cu oc0i inva aiati un teanc mare de 0artii.

Contele se uita 0i notizat la %obenul $alben al lui 'orta! a oi rivirea i2a alunecat s re isica din cusca si! in sfarsit! sur rinse o a doua lovitura norocoasa a vanatorului. &talianul nici nu banuia ca asta facea arte dintr2o tactica si0olo$ica. S2a convins la re ezeala ca de fa t castelul venetian nu mai era decat o ruina. Cu un stri$at ra$usit! rimi oferta lui 'orta! stran$an2 du2si alaria cu ene in mana. *arurile au fost arucate si iata ca nu mai era decat fostul ro rietar al unui castel de lin$a 7enetia. &nainte ca Micutul sa2i $oleasca buzunarele! mai avu totusi tim sa blesteme e anumiti indivizi. Sunt ofiter al armatei re$ale italiene! zbiera el cu fata catre soarele care rasarea. Cu atat mai bine entru tine! a fost ras unsul Micutului! du a care tranti usa du a el. Contele leca e drumea$! su arat foc. &nainte c0iar de a a%un$e in dre tul celor trei ste%ari! s2a intalnit cu o atrula mi/ta de %andarmi comandata de un ca itan fascist italian si de un locotenent neamt. Contele isi uitase in bo%deuca ortofelul si toate actele sale. ?ucrurile s2au lim ezit re ede. (ocmai fusese roclamata le$ea martiala! deoarece foarte multi se lasau la vatra de ca ul lor. (icalos de2al lui Bado$lio3 stri$a ca itanul cu ciuda! silindu2l e conte sa in$enunc0eze. &2au zburat alaria si e oletii. Cu o cli a inainte de a fi im uscat stri$a ceva des re 4un tri ou clandestin si %efuire5. Ce nemernic! suiera ca itanul fascist! scui and e cadavru. Auzi! sa numesti tri ou &talia lui Benito3 &n mai utin de un ceas castelul contelui decedat atat de brusc sc0imba de atru ori ro rietarul. Du a o sa tamana! 'orta a dat actul dre t lata unui tocilar care nu a crezut nici o cli a in autenticitatea documentului. Se lasa e vine intr2un sant si se sterse cu el! blestemand >e0rmac0t2ul. Du a terminarea razboiului si du a ocu atia americana! statul italian a reluat castelul. Astazi el serveste dre t resedinta unor inalti functionari. 'ortretul nefericitului conte se mai $aseste si astazi a$atat e unul dintre ereti1 simbol al eroului ucis de 0oardele fasciste. &n cursul du a2amiezii! un medic as irant! care venise sa ne viziteze! isi ierdu la %oc s italul militar. Marinimos. 'orta i l2a im rumutat ana la sfarsitul razboiului. Cand soarele asfinti din nou! 'orta orunci o intreru ere de trei ore. .rlete de im otrivire din artea asistentei! dar Micutul ii otoli cu a%utorul maciucii. 'orta constata cu multumire ca banca nu suferise nici o ierdere... Ba dim otriva. (oti aveam c0ef sa sarbatorim cate ceva. Am roclamat deci ca este ziua de nastere a motanului. Cat ai bate din alme! am facut rost de toate cele de trebuinta entru festivitate1 bautura si femei. Micutul si 'orta 4$asira5 un orc mare si $ras. ?2am numit locotenent si membru de onoare al artidului nazist. Doi insi au lecat la de ozit. - sticla de coniac si amenintarea unui denunt la %andarmi sau )esta o l2au convins e lutonier sa le dea cea mai buna uniforma e care o avea. Mantaua de a$0iotant ii venea destul de bine orcului... Doar $ulerul ii era utin cam mic! dar orcul zbiera din ricina ca era silit sa oarte uniforma $ermana. ?2am le$at bine de un scaun e care l2am s ri%init de erete si iata acum orcul stand asezat! semanand leit cu un ofiter de cariera $erman care a mancat rea mult.

Batranul radea atat de tare incat! ana la urma si2a scrantit falca. Micutul i2o use la loc cu un umn. Cand sa2i unem bocancii blestematului de orc! a trebuit sa ne lasam a$ubasi si fu nevoit sa se multumeasca doar cu antalonii! cu c0i iul si cu mantaua de a$0iotant. MarloC ii etrecu in %urul $atului un anunt e care era scris1 Eu! locote2 nentul orc! sunt sin$urul orc cumsecade dintre toti orcii din >e0rmac0t. Dumnezeule! blestema Heide. 7a atra$ atentia ca nu vreau sa am nimic de2a face cu toata treaba asta. #e oate costa ca ul. E mai mult decat o bataie de %oc. Este o adevarata %i$nire adusa armatei $ermane. Ei si3 ster$e2o! daca ti2e frica! il sfatui 'orta sfidator. #u te retinem. &diotule! mormai Heide %i$nit! stii bine ca nu ma ot des arti de voi. 7reti sa2i sca una este scafarlie intreba Micutul a$resiv! ridican2 du2si maciuca. Heide scoase o $renada din cizma. ?ovesete!daca indraznesti! mata0ala ce esti. Micutul ince u sa2si le$ene bratele. Cuvantul 4a indrazni5 il scotea intotdeauna din sarite. Medicul im reuna cu >olf! seful $ara%ului! aduceau un butoi de bere a%utati de catre furierul Drabbe. Acesta era un rival rime%dios al lui 'orta. ?a Drabbe uteai sa cum eri orice! ana si un crucisator blindat! daca aveai cumva nevoie. 'orta si cu el se urau in c0i salbatic! dar isi vorbeau intotdeauna oliticos. '0ii3 stri$a 'orta zarind butoiul cu bere trecand ra$ul. Drabbe! nu cumva l2oi fi furatB Drabbe isi ridica semet ca ul. &ti dai seama ca vorbesti cu un ca oral! -ber$efreiter 'ortaB Berea asta este adunata din economiile e care le2am facut entru un rile% deosebit si cred ca seara aceasta este un asemenea rile%. Drabbe! esti oas etele nostru! dar inainte de toate! du2te si adu2mi2l e 7ier. Am nevoie de o ordonanta. Asta2i sim lu3 se amesteca si Micutul in vorba. ?2am in0atat adinea2 uri. &esea balabanindu2se de la comandantul re$imentului cu un ra ort lun$ in mana. ?2am le$at acolo e $ramada de $unoi! cu niste izmene %e$oase in $ura... Se ornise e zbierat urat de tot! cand i2am s us ca maine dimineata ii vom da foc de bucurie. Sa fie adus! orunci 'orta. 7ierul a fost adus. A%utat de bocancii Micutului! se rosto$oli ca o $0iulea de tun la icioarele lui 'orta. Dre ti! calicule ii ordona acesta. Si nu mai cli i din felinare ca un ne$0iob. Dar mai intai saluta2l e seful de colo de e scaun... si ia un loc lan$a dansul. 7ierul fu obli$at sa salute orcul in uniforma. Mai intai de cinci ori trecand rin fata lui. A oi din fata. ?a fiecare $ro0ait al orcului trebuia sa s una1 -rdonati! domnule locotenent. &2am incredintat o caldare cu bere si a a minerala6 la fiecare sfert de ceas trebuia sa2i dea de baut orcului a oi sa tra$a o dusca din aceeasi oala. Ce e bun entru un orc e bun si entru altul! radea 'orta multumit. &ntre doua in$0itituri iti asezi fundul tau cel mare e scaun! in fata locote2 nentului si saluti. 7ierul se im otrivi! dar Micutul il facu sa intelea$a ca era mai bine sa fie intele$ator.

Asta imi aminteste de o a din 'istolenstrasse. 7oia sa se lan$a de e isco ! E/celenta sa #iedermaGer! ince u 'orta sa ovesteasca. A scris trei zile in sir... (aca2ti $ura! 'orta stri$a Batranul. #u astazi3 'orta ridica utin ca ul si se adresa 7ierului. &ata la ce folosesc lan$erile! mai turnatorule3 &storia nu tine seama de asa ceva. Daca te tii de turnatorii! $andeste2te ca ai $asit ce2ai cautat. 'oarta2te bine si viata ti se va scur$e oate mai linistita. Daca nu esti multumit! te dau e mana Micutului. (e va face sa arai ca o rac0eta in noa tea de Anul #ou! cu cinci minute inainte de miezul no tii. Alb la fata! dar resemnat! Mistretul s2a us e treaba. Du a cea de a treia 0alba de bere! 'orta o intreba e una dintre fete! de ce oarta un sli . Du a cea de a atra! MarloC ceru un cantec. .n cantec de razboi! zbiera el solemn! lovindu2si crucea de fier. Au ince ut cu totii1 ,n "ri(a rollen die Panzer...

Dar sc0imbasem utin te/tul1 Jber die Sc!eide, den Maas und den 3!ein, 3ollen die englisc!en Panzer !erein. 0orIKrts, US)Marinein"anterie Die $utten Iarten in 4erlin.L Du a cea de a cincea 0alba de bere! Drabbe ro use sa %ucam un o"er. Berea sim la nu ne mai a%un$ea. #u avea destul efect. Butoiul cel mare! e %umatate $olit! a fost com letat cu tot ce mai aveam1 C0is"G! c0ianti! vodca! rac0iu de ienu ar. 'entru a imbunatati amestecul! am mai adau$at si o %umatate de litru de sos icant. 'orta zicea ca asa se face in lumea buna. Mistretul trebui sa rosto$oleasca butoiul de doua ori ana e creasta dealului! entru ca amestecul sa fie uniform. Cand il cobori entru a doua oara! avea lacrimi in oc0i. A oi am cantat1 Es ge!t alles #or;ber Es ge!t alle #orbei. Den Sc!naps #om Dezember =riegen Iir im Mai 7uerst "Kllt der :;!rer Und dann die Partei.M Du a cateva a0are din amestecul nostru venise vremea cuvantarilor. 'orta a fost al atrulea care a luat cuvantul. Se ridica $reu. ?2am a%utat sa se urce e masa! unde ridicasem un fel de tribuna din bidoane $oale de benzina. 'e ca avea un sli rosu in c0i de alarie. 'e deasu ra 0ainei sale de camufla% urta o vesta din iele de ca ra. Din antalonii desc0eiati 'este c9m uri Ei este RinN 7in tancurile en$lezeEti! vinN Rnainte! uEcaEi americani din infanteria marin:3N (9rfele v: aEtea t: la Berlin. , (oate trec acum.N (oate se ducN Si rac0iul de Cr:ciunN 'rin mai ni2l aduc.N Mai ntii ic: <Q0rerulN A oi Ei 'artidul.
=

iesea un ca at de camasa albastra. Camarazi! ince u el! asa cum se face la asemenea rile%uri! cred ca v2ati dat seama ca suntem intr2un razboi al dracului de serios. #e vom bate in buricul amantului. Blestematul asta de munte de la sud de Monte Cassino3 Dusmanii nostri sunt salbatici! vanatori de ca ete! azitori de struti! canibali! iei rosii! calareti e can$uri! codosi! $an$steri si alti ti i bine. 7or sa ne omoare. Asta2i in re$ula! caci si noi vrem sa2i omoram. #u asta ma doare. &ntele$eti2ma bine! camarazi 8Su$0itand! tranti un bidon de benzina in ca ul Mistretului care incetase o cli a sa salute;. 4#u! ceea ce ma scoate din sarite este fa tul ca nu mai e/ista morala. Sentimentul de res onsabilitate a dis arut3 Semn de roasta camaraderie. <Q0rerul nostru! Dumnezeu sa2l ocroteasca! si2ar ba$a cinci deste in fund daca ar sti ce se etrece. #u face e smec0erul! MarloC! tu esti dintre cei mai rai. Si! tu )re$or Martin! trebuia sa fii s anzurat de mult. &ncotro ma uit nu vad decat fete de fese. #u va $anditi decat la femei si la bautura. &ata! de ilda! 7ierul. 8'orta il ocni din nou cu un bidon de benzina este fata.; &ata2l asezat e fundul sau mare fata in fata cu locotenentul 'orc. Cum se oate sa mai e/iste inca un asemenea ins3 Cum de nu s2a ales inca raful si ulberea de el. Asta dovedeste ca nu aveti un ic de vana in voi. Daca e vremea cand eram un sim lu recrut! vreun ca oral sef mi2ar fi so tit la urec0e1 nu2l ot in$0iti e ti ul asta! ei bine! atunci aduc0iosul ar fi dis arut de e su rafata amantului in doua secunde. #2ar fi trebuit decat sa ma $andesc ca rasuflarea lui ma deran%eaza! entru ca ti ul asta sa inceteze sa mai rasufle. Si totusi! iata ca retutindeni dau este sobolanul asta raios care se in$rasa e zi ce trece! din ora in ora. S urcaciunea s urcaciunilor! sunt un om dezama$it. Micutul se ridica! il use e 7ier in icioare si facu un lat dintr2o fran$0ie. (otul are un sfarsit! s use el cu voiosie! aruncand latul in %urul $atului 7ierului. <ran$0ia asta este zdravana. &esi afara si arata2ne ca esti barbat. Cauta un co ac bun si s anzura2te3 -mul nostru se indre ta tro aind s re usa! urmat de Micutul. Scoase un sc0elalait cand o lovitura de icior il trimise e anta in %os. <ran$0ia zbura du a el. Cum a%un$i %os! zbiera Micutul! $asesti un co ac numai bun e stan$a. Asta a fost o treaba faina! a roba 'orta razand. Micutul are sufletul! care voua va li seste. Beat si su$0itand6 rotund ca o bute! doctorul ii facu curte furierului e care il lua dre t )reta )arbo. 'antalonii dumneavoastra sunt dintr2o tesatura as ra! Miss )arbo. Drabbe il ocni este de$ete cu latul baionetei. Pos labele! s ecialist in s alaturi3 Doctorul izbucni in lans. C0i ul sau a rins de bautura se lumina a oi ca du a inmormantare. Scui a e %os. Sa2ti fac un certificat de deces. Scrise e un %u on1 4<ostul ca oral StabsfeldCebel Sta0lsc0midt a decedat. Sinucidere5. Se rabusi a oi este MarloC! care bea culcat. Esti un cadavru! zbiera doctorul cu inca atanare. #u vreau sa vad un mort care se imbata. Mortule! du2te e iarba! sau c0em die <eld$endarmerie sa te ia. 'o a n2are voie sa2i dea 7ierului binecuvantarea! urla! Heide. A0 de2ar indrazni cumva sa se intoarca vreodata viu! facu 'orta amenintator! din ca ul mesei. Camarazi! sa2i multumim Domnului.

Heide sari sa bata masura imnului. Cantam in icioare tinandu2ne cu totii de brat. Miscat! Micutul lan$ea. Multumim cu totii bunului Dumnezeu Din inima, din gura "i din maini. cest Dumnezeu care ne trimite noua Prinosul, Care inca de la sanul mamei Si din copilarie a#ut gri&a noastra Si ne)a dat noua, Cu marinimie, din toate! Am trecut a oi la salutul ritual. Su eriorii ii saluta e subordonati. Daca se intam la ca doi sa aiba acelasi $rad! cel care are mai multe decoratii il saluta e celalalt. A ince ut 'orta. &si ridica 0alba catre doctor! care ce2i dre t era as irant! dar un as irant adevarat. (e2ai strecurat in asociatia noastra! cand ai iesit de la universitate. 'orti o uniforma si nici macar nu stii sa deosebesti o mitraliera de o rastie. #u esti in stare sa comanzi unor 0amesiti sa mear$a la masa. (e salut. Medicul s2a ridicat in icioare! clatinandu2se si a $olit 0alba asa cum o cere ritualul. 'orta! cel care saluta! abia isi muie buzele in 0alba sa. A oi Heide il saluta e medic. Du a aceea! MarloC. Cand ii veni randul Batranului! doctorasul nu mai utea sa in$0ita nici o icatura. Se rabusi ca o aiata dezmembrata. ?2am scos afara in sunetul unui mars funebru si l2am de us e $ramada de $unoi. >olf! seful de $ara%! voia sa2l salute e 'orta! dar a fost trimis la limbare cu semetie. 'orta isi man$aie mandru ie tul instelat de decoratii. Dre t cine ma ieiB Adu2mi intai un smoc de ar de la un uscas din infanteria marina si a oi vom sta de vorba6 bietul de el credea ca razboiul e o c0estie de trans ort. Era atat de mandru de dun$ile rosii de e nadra$ii lui incat si le2a ictat si e coa se! entru a le utea admira si in at. <etele de la &da au vandut ontul in ziua in care le2a cerut sa2i zica 4domnule $eneral5. Bine! atunci iarta2ma! su$0ita >olf. &ncerca sa faca o lecaciune! dar se oticni. Cazu in fata orcului in uniforma e care2l lua dre t o tanara fata. Domnisoara dra$a! sunteti indecenta! stri$a >olf. <aceti trotuarul $oala! intr2un loc ublic. 7a voi duce in 'rinz Albrec0t Strasse. Saruta orcul e rat! rase rosteste si stri$a1 Buzele tale sunt reci si ademenitoare. A oi deveni badaran. Deodata zari medaliile de e uniforma. Saluta cu stan$acie! tinand de$etele lar$ desfacute. ?a ordinele dumnevoastra! domnule locotenent. Sunteti un orc! domnule locotenent5. &n cli a acea il zari e Micutul si se 0otari sa2l salute de doua ori! a oi se intinse e %os cu un sus in lun$. - noua inmormantare. ?2am urtat ana la $ramada de $unoi si l2am de us lan$a doctor! cantand1 dancit in gri&ile de zi cu zi $ici nu stii cat de aproape 6i)e s"arsitul #ietii.

A aru arintele Emmanuel. Ramase o cli a lan$a usa cu ca ul ridicat. MarloC il ofti sa intre. Micutul se tinu du a el! dar se rabusi $ramada este $unoi. 7azand tru ul inert al doctorului! Micutul fu cu rins de dis erare si ceru iertare ca2l ucisese! %urand ca nu va mai face niciodata. *arindu2l a oi si e seful de $ara% >olf! ma0nirea sa nu mai avu mar$ini si se orni sa 0o0oteasca. (atal nostru! carele esti in ceruri! sunt un uci$as3 &si aminti deodata toate cate il facuse >olf sa indure si scui a e asa2zisul cadavru care alese tocmai cli a aceea sa se ridice. Micutul scoase un ti at de $roaza! scoase istolul si il descarca! dar nici unul din $loante nu nimeri tinta. Drace3 urla >olf! smucind o $renada. - arunca asu ra Micutului! dar din fericire uitase sa2i scoata si$uranta. Micutul se intoarse in coliba ca o furtuna. Afara2i un mort care zvarle cu $renade3 Ma duc acasa. M2am saturat de razboiul asta. >olf s2a intors clatinandu2se. &l arata e Micutul1 .ci$asule3 Micutul isi ridica '.M.2ul. & l2am smuls din mana! dar nu se linisti ana cand >olf nu consimti sa2l salute. 'orta i2a e/ licat de ce ne aflam in &talia. #e batem in fundul amantului. Asta ne arata cat de im ortant este. Ai mai vazut e cineva! traind in fundul amantuluiB <undul e la fel de im ortant ca tra0eea. &n cli a aceea! doctorul se arata e usa. <iind s ecialist! se simti dator sa adanceasca aceasta interesanta discutie. (ra0eea! su$0ita el scui and e %os il arata e Micutul cu de$etul! ca si cum des re el ar fi fost vorba tra0eea! re eta el cu inca atanare este canalul care duce direct la lamani! care sunt formati din doi saci! unul lan$a celalalt! si care au nevoie de un aflu/ constant de o/i$en. 8Clatinan2 du2se rime%dios! isi ridica aratatorul. Barcelona il re use oliticos e icioare;. (ubul di$estiv se afla utin retras. &n artea inferioara a cor ului se afla anusul! evacuarea omului! numita o ular! de catre anumite fiinte inferioare! $aura fundului. Da2i la ca 3 orunci 'orta. Ce ne$0iob3 Micutul il lovi de doua ori cu 0alba! dar medicul se im otrivea. ?ovesti e cineva care2i a roa e ofiter! stri$a el du a rima lovitura. Esti un $ainat de doctor! tuna 'orta. &si urma a oi cuvantarea savanta des re lu tele noastre de la Cassino. Cu noi e la fel ca si cu cei din infanteria marina. Bur$0ezii isi aduc aminte de noi doar atunci cand se in$roasa $luma in razboi. Si eroul asta de as irina nazista! distribuitorul asta de tucale! ofiterul asta de trei arale! care nu stie cum si2a luat di loma! indrazneste sa ne numeasca fiinte inferioare e noi! eroii. Da2i inainte Micutule! da2i la ca 3 Puramantul de medic il cunosc! stri$a fara nici o le$atura doctorul! inainte de se cufunda in intuneric. 'orta ii e/ lica motanului un unct im ortant de strate$ie din tim ul unui atac de blindate. Barcelona vorbea des re o c0estiune de inalta tradare cu un cule$ator de ortocale italian. Alarma! tancuri3 urla MarloC. &ntr2o cli a! ne2am dezmeticit si am us mana e arme. Auzeam cu totii z$omotul de otel binecunoscut care facea sa le in$0ete san$ele in vine

si celor mai cura%osi. Americanii! s use 'orta ran%ind cu toata $ura. 'rinse atru $renade in %urul unei sticle line cu benzina. Ce Dumnezeu! au aflat desi$ur ca facem c0ef3 rase ?e$ionarul. .sa s2a desc0is cu utere. - santinela cu casca e ca isi arata fata si e/clama1 &a te uita! si voi3 (oti din com anie sunteti beti turta. Mi"e sforaie in cotet cu o muiere. ?a osturi3 *$omot de tancuri dins re vale3 Bine! micule. #e descurcam noi. Micutul cauta in atru labe o $renada antitanc e sub at. Am iesit afara clatinandu2ne utin. Auzeam acum si motoarele. Batranul mer$ea in frunte tinand cate un ciorc0ine de $renade in fiecare mana. &n urma lui asea MarloC! cu o mina (. Motoare MaGbac0! constata lutonierul ma%or >olf. Senile de 6iger! ras unse 'orta si$ur e el. Ceva nu se otriveste! urma >olf. #u avem tancuri in $ara% si suntem sin$urul batalion de (i$er din acest sector de front. #e strecuram rin adurea de ini. Erau cel utin cinci sau sase tancuri. Se auzeau $lasuri in%urand in $ermana. Sc0imba viteza! boule3 'inioanele scrasneau in cutiile de viteza. Motoarele se ambalau. 'orta si >olf s2au uitat unul la celalalt. &nce atori! so ti >olf. #2au invatat niciodata cum se conduce un 6iger! s use Micutul. #u sunt de e la noi! e cuvantul meu. 7or avea de2a face cu mine! i2o intoarse Barcelona! ridicand amenin2 tator un cocteil Molotov. Heide se arunca in s atele unei vec0i ietre de macinat care nici nu visase vreodata sa foloseasca dre t reazem unui aruncator de $renade. &si infi se arma strivindu2i fundul de iatra. &n felul acesta efectul era mai mare dar era interzis de re$ulament. Daca lovitura da $res! utea omori un om la cincizeci de metri. Daca insa reusea! tancul inamic era facut farame. .nul dintre trucurile rime%dioase e care le nascocesc soldatii e front. (oate armele e care le rimeam aveau defecte! iar noi le imbunatateam cum ne rice eam. <oarte rime%dios! dar eficace. #e era in %oc viata. ratare ne utea fi fatala. &l riveam e Heide strivind fundul aruncatorului. 'arintele Emmanuel venise lan$a noi. &si facu semnul crucii. Era sin$urul din toata com ania care nu era beat. Dumnezeu sa ne ocroteasca! so ti el. #imeni nu l2a intrebat de ce ne2ar ocroti Dumnezeu. 'orta se infi se cu icioarele de artate in mi%locul drumului. Se scar ina e ie t cu o $renada. &n mana stan$a tinea o ceasca cu alcool de orez. *$omotul de senile devena asurzitor. Barcelona isi ada osti mitraliera in s atele unui arbore cazut. Ceruse zadarnic sa fie a%utat. &nfi se cele trei icioare ale afetului in amant! verifica linia de oc0ire! corecta utin inaltatorul! a oi aseza lan$a el trei cocteiluri Molotov. MarloC si >olf au rins o $renada de I!M cm e un om! le$and2o bine cu fire electrice. &n cateva cli e se transformase intr2o ca cana e/trem de rime%dioasa. 7ai de nefericitul care ar atin$e unul dintre fire. ?e$ionarul se afla ceva mai sus e anta! cu doua aruncatoare de flacari le$ate la un loc. Cine ar fi inaintat s2ar fi dus la moarte si$ura. Ar fi

fost nevoit sa strabata un zid de foc. &n curba foarte stransa se ivi rimul car. Am vazut a arand intai ascun2 zatorul de flacari al tunului. A oi turela. Era un 6iger ,,! ultimul nostru model! cu turela e o arte. 'rin tra a desc0isa! se vedea un om in uniforma nea$ra. Dar facusera o mare $reseala trimitand oameni din Comando. Comandantul de tanc din turela urta un basc! aco eritoare e care nici un soldat de la blindate n2a mai urtat2o din +,LA. Duceam cateodata cate unul acasa in ermisie! sa ne falim cu el. )reu! lat! urias! 6iger2ul urca dealul le$anandu2se. &l urma cel de2al doilea! imediat in s atele lui. 'orta ramase infi t in mi%locul soselei. Ridica mana s re monstrul de otel! aflandu2se dre t in fata $urii tunului de =!= si s use zambitor coman2 dantului de tanc care se a leca este turela. <iti bineveniti3 Comandantul tancului ii ras unse oliticos1 Buna ziua. )reu am mai dat de voi3 Banuiesc ca sunteti com ania a M2a a re$imentului AI. Sunt lutonierul ma%or Brandt din la com ania a A2a. #oile tancuri aruncatoare de flacari. Stiati de noiB 'orta trase o in$0ititura de alcool din orez si saruta isoiul care i se urcase e ceafa. E la marele fi/! nu! motanuleB S2ar utea duce si la circ3 Micutul ince use sa se %oace cu o $renada. Astam ara2te! so ti 'orta. -c0ii sai aruncau ful$ere. Animalul asta de sa/on e al meu! marai Micutul %ucandu2se cu inelul de ortelan al $renadei. Batranul il dadu la o arte e Micut si e 'orta. Mer$and linistit se a ro ie de tancul cel mare. Salut3 'arolaB Sc!arn!orst, ras unse comandantul razand. MarloC ii dadu un cot e ascuns lui Heide. Ai vazut ca netrebnicul asta oarta e $uler ca etele de mort ale SS2uluiB Daca astia sunt uscasii lui Mi"e! imi vine sa mor de ras. E o orcarie! so ti ?e$ionarul. 'arca ar avea orbul $ainilor3 'rimul tanc a fost indre tat catre bara%ul de e drum! unde se aflau cele o t mine (. #e2am catarat e el. Ca itanul! deveni nelinistit vazand cocteilurile noastre Molotov. 7rei un trabucB ii oferi amabil 'orta! intinzandu2i o $renada. &nelul de ortelan se le$ana amenintator in stiftul desurubat. Cel de2al doilea 6iger, un 6iger ,, se o ri c0iar in s atele rimului. 7ec0ea $reseala tactica3 #u ne venea sa ne credem oc0ilor cand am vazut celelalte atru tancuri facand la fel. Aveti fete e aiciB intreba comandantul rimului tanc. Avem tot ce ne trebuie! zambi 'orta. 7eniti de la RomaB intreba MarloC aruncand o $renada in sus ca ca si cand ar fi fost %on$leur de meserie. De ce aveti tancuri de toate soiurileB intreba 'orta e un ton inc0izi2 tor. Daca sunt entru noi! va revin ca de trei luni nu ne mai folosim de &. .nde ti2ai facut ucenicia! dra$utuleB ?a Eisenac0! la re$imentul A blindate. Batranul ma im inse inainte cu un $0iont. .ite niste camarazi de2ai tai din re$iment. Eu zambeam! facand e camaradul. #u2mi mai amintesc de tine. &n ce com anie eraiB

&ntr2a atra. A0a! seful vostru era ca itanul Dra%evs"i. Cine era comandantB Maiorul von Strac0Citz. Era bine informat. Contele era intr2adevar seful batalionului &. Batranul imi dadu un cot. #u rea stiam ce voia. Am intrebat la noroc. &ti mai aduci aminte numele a$0iotantului ma%or al re$imentuluiB &mi sca a mereu numele lui... ?ocotenentul von Dleist! rase lutonierul. Cand ai lecat de la com ania a douaB &mediat du a Ratibor. Stii unde se afla acum contele von Strac0CitzB i2am intrebat. -mul nu2si mai utea ascunde neliniste. Ce v2a a ucatB stri$a el su arat. Dati2va la o arte din drum sa utem trece. Suntem in misiune s eciala. #e intinse niste documente! aratandu2ne cu de$etul un si$iliu. 7edeti! venim direct de la -DH. Dati2ne drumul3 &a2o mai domol! ii rise 'orta in nas. #u2i nici o $raba. (rebuie sa vezi e unde calci. &esiti din tancuri. #e vom ocu a noi de ele. Comandantului Mi"e ii lace mai mult sa vada c0i uri cunoscute in turela. Asta2i comandantul care a fost la infanteria marinaB Da! dra$utule. S0uffield Barrac"s! HaCai. Comandantul strain in$0iti o in%uratura. Micutul dadu ocol tunului. 'use o $renada in teava! %ucandu2se cu inelul ca un co il fara minte. Ce naiba va inc0i uitiB urla lutonierul ma%or. S use ec0i a%ului ceva ce n2am inteles. Am vazut miscandu2se un aruncator de flacari. ?e$ionarul! care se asezase e artea din s ate! rivi lin de interes inauntrul turelei. (aiati2le fuduliile isi intoarse de$etul $ros! aratand in %os. Automatul sau orni sa tra$a in aceeasi cli a. Comandantul cazu cu fata inainte! ciuruit. 'rin tra ele desc0ise zburau cocteilurile Molotov. >olf duse bratul ina oi. Cu o aruncatura de cam ion lasa o mina ( sub turela celui de2al treilea (i$er. - e/ lozie in$rozitoare. Cins rezece tone de otel au zburat ana in adurea de ini. (ru uri sfartecare se im rastiau in toate artile. Herbe de benzina a rinsa! o e/ lozie du a alta1 era ca si cum ar fi eru t un vulcan. &n mi%locul iadului acesta! doctorul se balabanea tinandu2si trusa in mana. Era aco erit de san$e este tot si ii li sea o %umatate din nas. Caldura ne izbi ca o lovitura de umn. .leiul a rins! benzina si miros $retos de carne arsa. Cele sase tancuri ardeau. (radatorilor! murmura doctorul! aruncandu2se la ada ost alaturi de 'orta. Americani nascuti in )ermania! corecta 'orta. ?a razboi ca la razboi. Daca bobocii astia ar fi dat este o com anie cu tancuri in re aratie si nu ar fi ales un re$iment disci linar! le2ar fi izbutit lovitura. Ar fi trebuit sa oarte ca etele de mort re$lementare e $uler! marai Micutul. -ricine stie ca la blindate nu e/ista SS2isti. 'orta se ridica rivind ne asator stratul de ulei in flacari. Bun3 Eu ma intorc la fete3 ne vesti el. Am sadit rintre ini atruzeci si doi de mesteceni cu numele celor din comando2ul blindat american. Du a fa ta si ras lata.

M-$6E C SS,$-, un nume, o manastire aproape uitata, unde#a la sud de 3oma/ $u! un iad5 atat de neinc!ipuit incat omul cu imaginatia cea mai bogata nu i)ar putea zugra#i groza#ia. Un loc in care mortii mor de cate cinci ori. Un tinul al "oamei, al setei, al mortii. Un cimitir pentru tinerii intre NO si PO de ani. Cada#rele se ingramadeau in transee. Sunt atatea incat am renuntat sa le mai inlaturam. Calcam peste ele, "iindu)ne cu neputinta sa le e#itam. 6resarim ing!etati de groaza cand mortul scoale un Ga)a)a!!H apoi un alt Ga)a)a!!H ,arta)ma, camarade, te credeam mort! Camaradul este mort. Strigatele ii ies din burta um"lata de gaze. Ce e mai rau/ :ocul/ :oamea/ Setea/ 4aionetele stralucitoare, uleiul aprins al aruncatoarelor de "lacari/ Sau sobolanii uriasi, mari cat pisicile/ $u pot spune. Dar ceea ce nici eu si nici ceilalti combatanti de la Monte Cassino nu #om uita niciodata este du!oarea. Mirosul dulceag de !oit si de clor. 3anitii pastrau mirosul timp de luni de zile, dandu)le ameteli medicilor si in"irmierelor. rdeam uni"ormele, du!oarea insa parca patrunsese pana in oase. du!oarea de la Monte Cassino. $oua coloane de apro#izionare din zece ramaneau prada mortii. Poti manca scoarta, "runze, da, c!iar si pamant cand ti)e "oame, dar setea! $e s"asiam ca "iarele salbatice pentru o groapa de obuz plina cu apa. - !aita de sobolani bea cu lacomie. runcam cu o grenada in ei pentru a)i imprastia si, "ara sa mai asteptam, ne repezim sa bem, bem, bem. Dupa)amiaza, e<plozia cator#a grenade a golit groapa, pe "undul ei mai multe cada#re um"late. Sunt acolo de mult. 0arsam si su"letul din noi. Dar in ziua urmatoare descoperim alta groapa cu apa si bem din ea. cesta e Monte Cassino, muntele s"ant. C-MA#D- SECRE( Crestele muntilor erau ascunse de o ceata deasa si albastruie. &naintam rin valurile de ceata. 'este un cadavru arasit s2a lasat un card de ciori. .n escarus mare le2a us e fu$a. 7oia oc0ii1 un adevarat os at entru escarusi. 'uscasii din infanteria marina urasc escarusii. Cu ce ofta mananca3 'orta rivea cu interes escarusul cel mare care isi intindea $atul entru a in$0iti mai bine un oc0i. Afurisita %ivina. #u ot sa2i sufar! s use )re$or Martin scarbit aruncand cu un tub $ol de $renada in asare. Eram rost dis usi! obositi du a o noa te de truda la fortificatii. (reaba asta ne costase +A oameni. .nul dintre ei fusese atins dre t in oc0i. Aler$a in cerc. A trebuit sa2l ucidem. Stri$atele sale ar fi utut da alarma. Era un baietandru de sais rezece ani. #2ar fi trebuit sa trimita baieti atat de tineri intr2un re$iment s ecial. De catava vreme incoace rimeam adevarati boboci. Curata crima3 Si inca de data aceasta avusesem noroc. .ltima data cand lucrasem la fortificatii ierdusem %umatate din efectivul com aniei. Au ince ut sa cada rimele obuze. Afurisitele de +JM. 'lesneau cu un z$omot de oarta de fier trantita. S re norocul nostru nu erau cu sra nele. Altfel am fi fost curatati cu totii.

'orta si cu mine tocmai desfasuram un rulou de sarma $0im ata cand a ince ut sa loua cu blestematele de obuze. Am ramas tim de doua ore in lin no man9s land. Atacau. 7aluri ale infanteriei. #u luasem cu noi arme $rele! din cauza lucrului. A trebuit sa ne folosim de rulourile de sarma $0im ata si de ari in c0i de arme. .n ar de otel bine ascutit face cat o baioneta. Am avut destule ierderi. &nfanteria noastra tra$ea rea a roa e1 ne luau dre t en$lezi. Mi"e il facu D.-. e comandantul com aniei straine. Cand am sosit la ozitiile noastre! locotenentul ?udCin$ s2a rabusit in fata comandantului lor. Dintr2o rana mare! desc0isa ii ieseau matele! ?udCin$ nu avea decat o ts rezece ani. Era rima sa iesire. Comandantul strain in%ura. ?ucrul la fortificatii era de florile marului! utin cam ca $arzile de noa te. #imeni nu se rea dadea in vant du a ele. Dar trebuia sa le in$0iti1 intotdeauna erau cativa morti. (reaba asta cadea in sarcina lutoanelor in refacere. &ns re nord se intindea un tir de artilerie. Asta utea sa insemne ca era miscare ins re <orli. Cand ni se vorbea des re nimicirea vreunei divizii intre$i! nici nu ne mai asa. #u2i cunosteam. Devenisem e$oisti. Razboiul ne facuse ne asatori la durerea altora. Cand am sosit la locul in care trebuiau sa ne aste te camioanele! acestea nu erau acolo. <uriosi! am dat cu castile de amant! blestemand din inima e cei de la trans orturi. &i uram e ti ii astia care stateau la ada ost! la fel ca si e bucatari. ?ocotenentul <ric" s2a ivit din ceata insotit de doi ofiteri de la aviatie. Au trecut incet in revista com ania! scotand dintre randuri e unii! cu ordinul de a lua ozitie de dre ti e cealalta arte a drumului. Batranul ridica ca ul. &ara vreo treaba $rea de tras. Miroase a comando. A roa e tot lutonul A trecu drumul1 sa tes rezece oameni cu totul. Drace3 in%ura ?e$ionarul tremurand de fri$. Ciudata $ustare de dimineata. ?ocotenentul <ric" il lua e Batran deo arte. &si vorbira in soa ta. A oi )re$or Martin si MarloC trecura si ei lan$a noi. E0ei! nu se ot li si de noi! rase MarloC asezandu2se alaturi de ?e$ionar. -fiterii aviatori ne ins ectau cu $ri%a! unul du a altul. Soseau in sfarsit si camioanele. Com ania a M2a! urcati3 Cei alesi! la stan$a3 comanda Mi"e. Cei norocosi s2au catarat bucurosi in camioane. #e faceau semne cu mana. ?e2am ras uns scui and. Micutul nu se multumi sa scui e! arunca si o iatra du a ei. &n sir cate unul du a mine3 &nainte mars3 ordona locotenentul <ric". Am fost dusi la (eano in camioanele aviatiei militare. Acolo ne2am etrecut ziua! aste tand in s atele $arii. Soldatul isi etrece %umatate din viata aste tand. Pucam zaruri. S re amiaza am s art un va$on cu rovizii care era tras e o linie moarta. Doua lazi de coniac ne2au redat increderea. 'orta dibui e undeva atru urcei de la te. &2am us la fri$are. 'entru treaba asta te vor s anzura! mormai Batranul. 'utin imi asa! i2a ras uns 'orta. Cel utin voi cra a cu burta lina3 #e2au trezit la miezul no tii si ne2au dus intr2o adurice in care erau cins rezece camioane SS. Am inlemnit. (oate camioanele a artineau diviziei AJ SS de $renadieri! alcatuita in cea mai mare arte din soldati din

tarile baltice. - sin$ura data ne intalnisem cu divizia asta in Bielorusia. &n camioane se aflau casti si mantale SS. 'entru numele lui Dumnezeu3 marai Batranul! uluit. Acum vor sa ne ba$e si in SS. Barcelona si Micutul se si a ucasera sa incerce voiosi mantalele. Micutul usese mana e una care urta $radele de .ntersc0arfQ0rer. Se rasti semet la Batran! care il rivea cu $ura cascata. Ridica2te! 0odoro$ule! cand trece un .ntersc0arfQ0rer. Sau oate ai c0ef sa dai o raita rintr2un la$ar de concentrare ca sa mai inveti cum trebuie sa te ortiB Eu sunt un erou si ma ot mandri ca l2am u at in fund e <Q0rer3 #u uita asta3 A aru locotenentul <ric". )ura! Creutzfeld! si scoate re ede mantaua asta3 Bine! musiu .ntersturmfQ0rer! .ntersc0arfQ0rer2ul Creutzfeld ra orteaza ca e $ata de lecare. Arunca casca si mantaua in camion si se intoarse in fata locotenentului <ric" ocnind calcaiele. Domnule locotenent! ca oral ma%or Creutzfeld la ordinele dumnea2 voastra. ?ocotentul <ric" dadu din mana lictisit. Asaza2te in coltul unui camion! cat mai de arte de mine si fa2mi lacerea si culca2te. Cu utin inainte de zori! am sosit in iata din fata manastirii de e muntele Cassino. Acolo se si afla un oarecare numar de camioane $rele de la ?uftCaffe. Cativa ofiteri din 'anzerdivision Hermann )Krin$ au sosit in fu$a si ne2au ordonat sa camuflam camioanele si sa ne ada ostim sub avioane. Soldatii arasutisti se si a ucasera sa ascunda armele aduse de camioane. Micutul nu2si mai $asea locul de neastam ar. &mbracase iarasi o manta si o casca SS. .n comandant de la aviatie ii trase o sa uneala! amenintan2 du2l cu toate nenorocirile din lume daca va mai indrazni sa se arate in asemenea tinuta. Am aste tat toata dimineata! fara ca sa se intam le nimic! in afara de bombardierele aliate care brazdau cerul. 'revazusem ca asa se va intam la si luasem cu noi roviziile ster elite din va$on. 7om arunca toata 0ardu$0ia in aer! ne vesti Micutul cu fata stralu2 cind de bucurie. 'e toti dracii! in%ura 'orta. (reaba asta trebuia s2o faca ionierii. Diseara e bairam mare la &da. 7in fete subtiri! din alea care miros a a a de trandafiri! aduse s ecial de la Roma. Micutului i se a rinsese ima$inatia. &i lasa $ura a a de lacere. Colo! inauntru! sunt maici faine3 Heide facu cu oc0iul. Micutul in$0iti in sec si se linse e buze. (i2ar lacea sa radezi fara sa fii ede sit! aiB 'orta se amesteca in vorba1 72am ovestit de vremea cand eram $radinar la maiciB Razand! ne2am strans mai a roa e sub camion! cu cutiile mastilor de $aze sub ceafa! entru a sta mai comod. Asta se intam la e vremea cand erai la DubovilaB intreba Batranul. #u3 Era in tim ul cand ma im rumutasera re$imentului N Panzer! #u2mi mai aduc aminte! facu Batranul! rivind iezis. Memoria ta n2a fost niciodata rea $rozava! i2o scurta 'orta. Cum

s uneam! re$imentul A si cu mine eram acolo. &ntr2o zi ma limbam sin$ur! cautand ceva im ortant. Cautai feseB se informa Micutul. #umai asta iti umbla rin minte3 facu 'orta clatinand din ca . &nfran$erea! asta cautam. (ocmai ascultasem ostul de radio en$lezesc anuntand ca infran$erea era e a roa e. ?u tele de e valea Strumei urmau sa fie 0otaratoare. Cercetam deci fiecare alma de loc. Deodata! aud ti at de femeie. &a te uita! imi zic! unii au si ince ut sa se redea. Dar! %udecand du a ti ete! nu stea$ul fusese coborat. (i etele veneau dins re manastirea de calu$arite. Ma catar e zidul im re%muitor si arunc o rivire3 Si ce2mi vad oc0iiB Bravele noastre tru e de intarire erau e cale sa le salveze e bietele maici. #u mai tin minte ce2am s us! dar bravele noastre tru e de intarire au luat2o la sanatoasa. Am aterizat intr2un rond de lalele si am fost rimit re$este. Ceva asemanator mi s2a intam lat si mie! in Bern0ard #oc0t Strasse! lan$a od! intreru se Micutul. Eram cu inca doi. &2am azvarlit e ti i in Elba. A oi le2am ba$at e fete in curtea Scolii #avale. Dar mai bine nu m2as fi amestecat. 'entru ca iesind de acolo! ne2au in0atat. #e2au erc0ezitionat la ostul din Davidstrasse. Stiti cum se intam la. #u oti da totdeauna socoteala de tot ce ai rin buzunare. Si ne2au trimis cu duba la <u0lsbQttel! im reuna cu o tarfa de cincizeci si o t de ani. Am vrut s2o consolez! dar iata ca se orneste sa zbiere du a a%utor. Bri$adierul Bur$ mi2a tras o c0elfaneala de mi2a ierit $raiul. Dar stricata aia si2a rimit edea sa. &ntr2o buna seara au dat2o afara dintr2o carciuma! la Bremerrei0e! stri$andu2i ca nu2i decat o atac0ina batrana la care nu s2ar uita nici macar un a a$al vicios. A mai incercat ea sa dea din fund si rin alta bomba de e lan$a teatrul Hansa. Au dat2o afara si de acolo. S2a a ucat atunci de turnatorii e la 4Moravuri5. Au $asit2o moarta in fata $ara%ului din Hansa 'latz. 'olitia m2a luat la scarmanat! dar nu aveau dovezi. Acuma stiu1 trebuie sa te multumesti cu tarfele de meserie. )ata! ai terminatB intreba 'orta in bat%ocura. &mi dai voie sa urmezB A3! ca veni vorba! stiti cum te oti descotorosi de un dusmanB... Ce are a face cu $radinaritul tau la calu$ariteB a vrut sa stie Batranul. Ai dre tate! uitasem. Deci! femeile astea cumsecade nu erau c0iar atat de sfinte recum areau. #ici nu erau calu$arite adevarate! ci faceau arte din Rezistenta. &ntr2o buna zi! olitia militara a $olit sandramaua si... &nteresanta ovestire a lui 'orta a fost intreru ta de locotenentul <ric". Dre ti! stri$a. #e ins ecta un locotenent care urta insi$nele albe ale diviziei de blindate Hermann )Krin$. Deasu ra manastirii trecea mereu un avion de observatie. -bservator de artilerie! s use Heide. Daca ne re ereaza inseamna ca vom avea musafiri. Calu$arii ne2au adus ceai fierbinte. Am varsat %umatate si l2am inlocuit cu rom. &nca nu stiam entru ce eram acolo. Dinauntrul manastirii se auzea z$omot de ferastrau si de ciocan. &n de artare! tirul neintreru t al artileriei. 'loua cu obuze dincolo de munti! s use Batranul $anditor. 7eti vedea! curand ne vine si noua randul! o simt in oase. 'rezicerile Batranului se inde lineau intotdeauna. Era obisnuit de multa vreme cu frontul! simtea dinainte loviturile $rele. Ce naiba cautam noi aiciB mormai Heide! dardaind de fri$.

Habar n2am! i2a ras uns Batranul stramband din nas. #u2mi lac toti astia! cu insi$nele lor albe... si nici uniformele SS din masini. (oate astea nu2mi miros a bine. #e2au amenintat de sute de ori cu cate in luna si in stele sa nu ne a ro iem de manastire si iata2ne aici! inarmati ana in dinti. #u2i cumva ince utul ri$oanei im otriva catolicilorB A03 #umai asta nu3 stri$a Barcelona. #e2am scalda ana la $at in san$e. Batranul isi a rinse incet i a. 7a mai amintiti de calu$aritele e care le2am $asit ucise! im uscate cu istolul in ceafaB Mda... si au fost curatate cu istoale de J!=! calibrul referat al baietilor de la S.D! sublinie 'orta. (oate astea nu2mi lac. Cred ca au si ince ut sa intre in actiune comando2uri s eciale! s use Batranul! nelinistit. Du a ce noa tea s2a lasat este munti! am inaintat cu camioanele ana la oarta manastirii. &luminatul era interzis cu strasnicie. .n locotenent de aviatie destul de varstnic ne2a ordonat sa de unem armele in cabinele camioanelor. #ici un om inarmat nu avea voie sa treaca de oarta. #e2am aruncat istoalele automate in cabina! maraind rintre dinti. <ara arme ne simteam arca in ielea $oala. Micutul incerca sa tra$a c0iulul6 din buzunar ii iesea istolul sau de calibrul O=. ?ocotenentul il lua la rost cu as rime. Sa mer$i la razboi fara flinta! asta2i nebunie curata! nu se utu abtine Batranul sa mormaie. Dumneata! -ber$efreiter! sa taci din $ura! i2o reteza locotenentul! daca nu! consiliul de razboi te astea ta! am eu $ri%a. ?e$ionarul! cu o ti$ara in $ura! se a ro ie ne asator! batandu2si %oc e fata de locotenent. Marele sau istol automat! de fabricatie ruseasca! se le$ana rovocator este ie t. Consiliul de razboi! domnule locotenentB Ei dracie3 'oate $lumiti3 Ce ti2a venitB ti a locotenentul! furios. Eu va intreb asta! domnule locotenent. As fi curios sa aflu ce ar avea de zis un consiliu de razboi daca ar sti ce se etrece aici. 8?e$ionarul isi a rinse linistit o noua ti$ara! suflandu2i ofiterului fumul in oc0i.; Refuzam sa de unem armele! domnule locotenent si nu facem nici un sabota%. &ar in ceea ce riveste consiliul de razboi! dumneata si camarazii dumitale aveti fara indoiala mai multe ricini a va teme decat noi3 Ai innebunitB urla ofiterul cu $las nesi$ur. Ce vrei sa s uiB ?e$ionarul! cu un ran%et de lu e buze! se intoarse cu fata s re noi! care il ascultam atenti si s use o $rosolanie. (e2am auzit! nemernicule3 ?ocotenentul nu2si mai utea sta ani mania. Du2te dracului3 rase ?e$ionarul. ?ocotenentul leznea de ciuda. Am crezut ca il va stran$e e ?e$ionar de $at. Acesta cerceta linistit incarcatorul istolului. Ramasesem cu $urile cascate! fara a intele$e nimic. ?e$ionarul era un adevarat soldat. Era indraznet! nimic de zis! dar niciodata nu sarea este cal. 'rin urmare stia ceva. &n doua cli e ne2am luat istoalele si $renadele ina oi si am facut cerc in %urul ?e$ionarului. ?ocotenentul se facu nevazut e scara. 7om da de $reu! so ti Rudolf Dleber. Asta imi aminteste de

masacrarea lui :lorian 'eFer. #u se va intam la nimic! afirma ?e$ionarul cu 0otarare. Daca ne calca rea rau e batatura ii curatam. 'entru asta am rimit Crucea de Merit. Ce stiiB intreba Heide. 'ovesteste! entru numele lui Dumnezeu. Mor de curiozitate. &si ridica istolul automat cu un aer salbatic. .n istol italienesc Beretta. 'orta ridica rezervorul aruncatorului de flacari si isi rinse c0in$ile in s ate. Sa2i ra%im3 )ura3 il otoli ?e$ionarul Daca va trebui sa im uscam slea0ta asta de civili! eu voi tra$e rimul. E dandana mare. Saboteaza un ordin dat c0iar de <Q0rer si de Daltenbrunner3 .n $ru de ofiteri cobora re ede e scari. ?ocotenentul nostru <ric" zambind usor! se tinea utin deo arte. #e cunostea. #u avea de $and sa se amestece. Micul locotenent de aviatie cotcodacea ca o $aina e cale sa oua. .n comandant lat in umeri il facu sa taca. #ici unul dintre ei nu avea arme! nici macar centiron. Cativa dintre noi ne2am ostat in s atele coloanelor. ?e$ionarul! sfidator! s2a infi t lan$a mar$inea utului! c0iar in mi%locul curtii. (inea de$etul e tra$aci. Comandantul cel lat in umeri se a ro ie. Era de doua ori mai inalt decat ?e$ionarul. Bluza ii era desc0eiata. Se vedea ca nu este inarmat. Se uitau tinta unul la celalalt! in tacere. 'orta se %uca neatent cu aruncatorul sau de flacari. Ei bine! domnule comandantB Ce mai e nouB Consiliul de razboiB As vrea sa2ti vorbesc intre atru oc0i! ca oral3 ?e$ionarul zambi intr2un fel ciudat. #u! domnule comandant. #u am c0ef sa ma trezesc cu un $lonte in ceafa! rin vreo ivnita intunecoasa. Am mai auzit eu de ceea ce se c0eama consiliul ofiterilor. #u sunt ofiter! ci un necunoscut oarecare din ?e$iunea Straina. 'orta fredona1 Doar un biet soldat de care iti poti bate &oc... Ce adunatura3 scui a MarloC cu dis ret ins re ofiteri. .n ca itan facu un as inainte. Comandantul il o ri cu mana. &ti dau cuvantul meu ca nu ti se va intam la nimica Cuvantul unui ofiter dat unui sim lu soldatB ?e$ionarul ridica din umeri. Comandantul rasufla adanc. C0i ul ince ea sa i se inroseasca. Micutul tocmai se re$atea sa toarne $az este foc. 'orta insa il otoli dandu2i o lovitura in fluierul iciorului. ?e$ionarul! foarte destins! isi a rindea alta ti$ara. .nde vrei sa a%un$i! ca oralB Sa vezi o civilizatie milenara nimicita! doar entru ca a ordonat un nebunB .n nebunB Cuvantul asta va oate costa ca ul! domnule comandant. Comandantul facu un as inainte! $ata sa2si una mana e umarul ?e$ionarului. Acesta se feri si il im inse e ofiter indarat! cu teava automatului. .n subordonat trebuie sa ramana la trei asi de su eriorul sau!

domnule comandant. Ca itanul vru din nou sa intervina. (i2am mai s us sa stai linistit! tuna comandantul. Ca oral! urma el intorcandu2se s re ?e$ionar! stii ce este muntele CassinoB Stii ca aici se afla rima manastire a benedictinilor si ca in s atele acestor ziduri se afla cele mai retioase relicve ale crestinatatiiB Ai vrea ca o biblioteca cu rinzand IJ JJJ de carti ne retuite sa fie data rada flacarilorB colectie de lucrari e care benedictinii le2au adunat in decursul a catorva veacuriB Ca sa nu mai vorbesc de tablourile unor ictori celebri! de crucifi/urile antice! de bi%uteriile vec0i de sute de ani. Ai utea sa nimicesti toate astea cu cu$etul im acatB Esti un soldat bun si cura%os! ca oral! stiu asta. Esti mandru ca ai lu tat sub stea$ul francez! intr2un cor de armata celebru! faimos entru vite%ia lui. Dar nu uita ca tocmai armata franceza a a arat tim de secole credinta crestina. (ocmai dumneata! un soldat francez caci ai ramas un soldat francez vrei sa im iedici sa ducem aceste comori la loc si$ur. Dumneata si camarazii dumitale uteti ucide e toti cei ce se afla in manastire... &nce and cu mine si sfarsind cu arintele Diamare. #u numai ca nu riscati nimic! dar veti fi si decorati entru aceasta frumoasa fa ta de arme. (e incredintez insa ca armata franceza te va rene$a. #u vei mai avea dre tul sa orti an$lica rosie care iti im odobeste ie tul. #u mi2e frica de moarte! ca oral. Si nici ofiterilor mei. Stim ca ne riscam viata si totusi suntem 0otarati sa ne im otrivim nimicirii acestei comori. #u suntem decat oameni. #oi utem fi inlocuiti! dar din ceea ce se afla aici! nici un fra$ment! nici un document nu va utea reconstituit. Sfantul Benedictus s2a ada ostit aici in MA,. &n curind muntele acesta va fi centrul unor lu te crancene. *idurile! statuile! bazilica! toate lucrarile acestea minunate3... Ridica bratele s re cer! in semn de ne utinta. 7antul ii flutura bluza si arul ar$intiu. #u utem salva ietrele de la distru$ere. Dar aceste comori de ne retuit le utem trans orta in cateva no ti la Roma! unde vor fi in si$uranta. &ar daca vom fi rinsi! domnule comandantB zambi ?e$ionarul. 7rem sa va a%utam! daca tineti nea arat! dar nu vrem sa fim bruftuiti si amenintati de ofiterii dumneavoastra. Asa cum ati s us! noi suntem soldati. Si suntem de atata vreme soldati! incat nu mai stim sa facem altceva decat sa ucidem! sa dam foc! sa %efuim! asta e meseria noastra. M2am nascut in $unoiul militar si tot acolo voi muri. Dar sa a ari in fata consiliul de razboi entru a fi sabotat un ordin al <Q0rer2ului! e cu totul alta oveste. Sa nu ne credeti rosti. #e vom de$0iza SS2isti entru a duce la bun sfarsit un trans ort ile$al. Aceasta limbare de lacere va costa cateva mii de litri de benzina! domnule comandant. (ancuri 6iger din batalionul nostru duc mare li sa de benzina. Risi irea catorva litri de benzina oate sa ne coste scum . Si nu avem c0ef sa cadem in laba celor de la )esta o! 7ia (asso din Roma. Am auzit vorbindu2se de Sturmba0nfQ0rer2ul DT ler care domneste la fostul de artament cultural. #ici rin $and nu ne trece sa fim im uscati entru un vraf de fleacuri sfinte3 Daca ne dati libera trecere sub forma unui ordin in toata re$ula! suntem ai dumneavoastra. <oarte bine3 tuna $lasul lui 'orta. Daca toate mer$ bine! $andea Micutul cu voce tare! oate ca ne vor ridica o statuie. Mi2ar lace sa ma asez acolo! sa admir rivelistea acestei reafericite vai. Mai bine te2ai aseza e clo otnita sa2i tii locul cocoselului! rase

'orta. (aceti din $ura. suiera ?e$ionarul. Bine3 7oi intocmi un ordin de misiune. A artineti re$ulamentar de divizia mea. Daca dam de bucluc! nimeni nu va utea sa va invinovateasca. Sa nada%duim! murmura ?e$ionarul. #u sunt c0iar atat de si$ur. Am vazut noi multe. -fiterii au dis arut e scara dins re bazilica. ?e$ionarul isi ridicase automatul. #e2am o rit rasuflarea. Credeam ca va tra$e in ei. Rase rautacios. Suntem niste fricosi. Daca i2am culca e toti la amant si am ovesti istoria asta! ne2ar avansa. Ba oate ne2ar trimite in s atele frontului. (ot $0iveciul asta nu2mi s une nimic bun. M2am intalnit cu unul care face e calu$arul. E de la S.D.! face arte din baietii care! conform lanului lui HeGdric0! au intrat in ordin entru a2l submina dinauntru. Mi2a vorbit de o misiune secreta. Cum l2ai facut sa vorbeascaB se mira Batranul. ?e$ionarul rase cu viclenie! scotand din buzunar o le$itimatie a artidului national2socialist. - ster elise SS2istul care icase la noi entru lasitate si caruia ii facusem vant intr2o ra astie. #u2i de mult e aici. A venit o data cu refu$iatii! dar stie tot ce se etrece. Are misiunea de a ve$0ea ca nimic sa nu araseasca manastirea. (otul trebuie ars! distrus... dar de catre cei de dincolo! bineinteles. 'orta suiera admirativ. #u2i rea socoteala. Batalia 0otaratoare va avea loc aici! e muntele sfant. #oi a aram manastirea de ocnitorile cole$ilor de este drum. Si esemne ca )oebbels a si re$atit o cuvantare lun$a des re atrocitatile comise de barbarii veniti de este ocean sa distru$a comorile civilizatiei euro ene. Desi$ur ca noi am fi vrut sa mutam comorile acestea si sa le unem la ada ost! dar ne2a im iedicat artileria acestor salbatici3 Si toti cei de buna credinta o vor lua de buna. )oebbels nu va avea decat sa re ete1 oare obuzele noastre au distrus manastireaB #o! Sir! ale celorlalti. #u m2ar mira deloc daca data urmatoare i2ar veni randul 7aticanului... Ceva imi s une ca muntele sfant este doar o incercare. Daca tine! a a s2a ars. E un sambure de adevar in cele ce s ui! interveni MarloC. 7ec0ea oveste. C0i ul sau stralucea de insufletire. 'e vremea cand faceam arte dintr2un comando de vanatoare inainte de a veni la voi! in tim ul antrena2 mentelor secrete ne2au s us ca indata ce o vom termina cu coroiatii! ne vom ocu a de o ime. Si va voi s une c0iar mai mult6 HeGdric0! adevaratul conducator al comandourilor de vanatoare! uraste sutana si e sfantul arinte din Roma mai mult decat e toti evreii la un loc. -data! in tim ul unui instructa% s ecial din Amiral Sc0rKder Strasse! ne2a zis1 4'e evrei stii totdeauna de unde sa2i iei! e cand o ii se strecoara este tot6 astia sunt cei mai mari dusmani ai nostri5. #u oti niciodata sa stii cand dai este ti i din comandourile de vanatoare. Se im o otoneaza cu toate uniformele din lume. #iste camarazi de2ai nostri! care erau in misiune intr2o manastire! au fost rinsi in fla$rant delict. Cum afacerea nu utea fi musamalizata! i2au ba$at la uscarie si au fost dati in %udecata cu forme in re$ula. Bumbacisera cativa calu$ari. Consiliul de razboi era format din ofiteri. &2au condamnat e toti la moarte. Comandantul ietii! un $eneral de bri$ada! a semnat condamnarea. &n ziua e/ecutiei a are un detasament s ecial de la (or$au! cu ordinul sa2i ia. #u au a%uns niciodata la (or$au. Eu insumi faceam arte din detasament. &2am dus la Mat0ausen. Au ramas acolo o vreme la racoare! du a care au a arut

din nou in alt comando. (oti dois rezece! ba c0iar inaintati in $rad. Comandantul ietii si intre$ consiliul de razboi au aterizat insa intr2adevar la (or$au. Clericii din manastire au fost trecuti rin ciur. Au rascolit in trecutul lor. &ntotdeauna se $aseste ceva! daca scotocesti bine. Au fost e/ecutati in zori! cu totii! in cariera din s atele canalului cel mic. ?arsen de la Dac0au a fost cel care a condus o eratia. 'e vremea aceea eram rieteni la catarama. ?arsen de la Dac0au! l2am cunoscut bine! interveni Micutul. Am dat de el la Mins". <aceam arte amandoi din bri$ada lui DirleCan$er. ?arsen3 'artizanii l2au in$ro at im reuna cu Hau tsturmfQ0rer2ul ?essner... Stiam ca o va sfarsi in felul asta. #e2o s usese >anda! fata care facea curat in biroul comandantului si care avea le$aturi cu artizanii. Scotocea rin cosurile de 0artii. Cine o fi tradat2o e >andaB $andi 'orta cu $las tare. Era foarte isteata. 'acat ca au ucis2o... ?e$ionarul se scar ina in barbie si isi urma redica1 E foarte rime%dios. Cred ca ofiterasii astia nici nu2si dau seama in ce masura3 &si inc0i uie ca in cel mai rau caz ne astea ta consiliul de razboi si s atele la zid. Dar nu astfel se vor etrece lucrurile. #e vom ru$a de moarte. Si ii vom im lora sa ne ucida3 Cand un om cade in mainile unui artist! oate indura foarte mult. Daltenbrunner a scornit lovitura asta cu manastirea. E un mancator de o i si mai lacom decat HeGdric0. Baietii din 7ia (asso ne2ar face sa murim la foc marunt3 Am vazut odata un ofiter caruia in tim ul unui intero$atoriu i2au leznit burta cu aer com rimat. Alteori folosesc a a! recizeaza Micutul. Sc0imba laca! Micutule! se rasti Batranul. &ata ce ro un! urma ?e$ionarul. Micutul si cu mine il vom raci e ti ul de la S.D. &2am fa$aduit sa vestesc S.D.2ul din Roma si am intalnire cu el in curand! in s atele vec0iului crucifi/. Micutul se va a ro ia de el e la s ate si ii va trece o fran$0ie e du a $at! il vom asa a oi sub un camion. 7a fi fost calcat din $reseala! bietul de el3 #imeni nu va banui ceva. A oi! cred ca e mai bine s2o ster$em cat mai curand de aici. #u trebuie sa ne aste tam sa rimim multumiri. <elicitarile le vor rimi ofiterii. 'e noi ne vor uita. 'e de alta arte! s use in inc0eiere 'orta! $asesc ca ar fi o rostie sa lasam sa fie nimicite lucrurile de ret. Sunt unii care ar da oricat e fleacurile astea vec0i. Ce2ar fi daca s2ar ierde cateva in tim ul trans ortuluiB &ntele$eti ce vreau sa s unB Asta ne2ar aduce numai belele la sfarsitul razboiului! ii atrase atentia sec Batranul. 7a inselati daca $anditi ca semnaturile catorva $enerali vor fi de a%uns ca sa se sfarseasca totul6 abia atunci va izbucni taraboiul. <iecare se va $rabi sa iasa basma curata! iar oalele s arte tot noi le vom lati! bietii de noi3 Ai dre tate! ser$ent! incuviinta ?e$ionarul. Curci louate ce sunteti3 izbucni )re$or Martin. Eu si $eneralul meu! cand vizitam cate un muzeu! lecam intotdeauna cu cate un tablou sau doua mai de ret sub brat. Bravo3 au stri$at intr2un $las MarloC si 'orta. ?e$ionarul ii facu semn Micutului. Acesta ocni salbatic cu lasso2ul sau. Se indre tara catre oarta si se mistuira in bezna e oteca. &n ce orcarii te oti vari cand esti in razboi! s use Heide nervos. Am ince ut sa ne a ucam de treaba incarcand lazile in camioane.

Sticlele cu rac0iu treceau din mana in mana. Rudol 0 si Heide au baut dintr2un otir. ?e$ionarul si Micutul se intoarsera. Din buzunarul Micutului iesea e %umatate latul. Ce mai tevatura si cu S.D.2ul asta! ince u sa ne e/ lice! dand din rnaini. S2a rins des re ce2i vorba inainte sa a uc sa2mi aran%ez sforicica. 4Mer$i sau cra a5! a trebuit sa2i strice tartacuta. &2am facut vant nataraului la vale! ana la #ea ole nu se mai o reste. #u mai face atata taraboi! il sfatui ?e$ionarul. 'rivea nelinistit rin toate colturile cri tei in care rasuna $lasul Micutului.

Stateam tolaniti pe &os. 6ancurile erau pe &umatate ingropate in pamant. Eram la adapost de pri#irile inamicului. Din cand in cand cadea cate un obuz. Deasupra noastra, camioanele care treceau pe drum starneau nori de pra" care se lipea de uni"ormele noastre, ce pareau pudrate cu "aina. *a picioarele muntelui serpuia "lu#iul. Unda era albastra ca cerul. #eam gamelele pline cu spag!ete. Cei mai indemanatici se pricepeau sa le rasuceasca in &urul "urculitei. De pilda +eide, care se pricepea la toate. Porta isi ridica "urculita de care spanzurau spag!etele si le ing!itea zgomotos. Micutul, care nu a#ea tacam, manca cu mana. De "iecare data cand un obuz cadea pe unde#a, ne aruncam cu burta la pamant, tinand gamela in brate. poi, dupa ce trecea alarma, radeam in !o!ote si ne numaram. Porta arata cu mana doua !oituri putrezite care pluteau pe apa. Puteau pana la noi. 4arcelona rase. $)are a "ace cu cine stai la masa, numai !aleala sa "ie buna. Porta linse o bucata de slanina, s)o curete de sosul de rosii si de ulei, apoi o puse in buzunar in c!ip de rezer#a... Porta se gandea intotdeauna la ziua de maine. $ici unul dintre noi nu)si mai amintea #reo meserie. 6ocmai din pricina asta uram razboiul. Pe de alta parte, uitasem cum era #iata inainte. Doar Porta pretindea ca isi mai aminteste cate ce#a, dar Porta asta era un mare mincinos. #eam o damigeana de acid plina cu #in. E ade#arat ca a#ea un usor iz, dar lucrul acesta nu a#ea nici o insemnatate. Daca ne tineam de nas, puteam sa bem aproape "ara sa simtim. - serie de obuze biciuiau apa. Stropiturile a&ungeau pana la noi. Micutul lingea gamelele. ,n "elul acesta nu mai era ne#oie sa le spalam. ,ntotdeauna lingea cratitele mai mari. $iciodata nu era satul. E ade#arat ca a#ea de !ranit ditamai burdi!anul. $e)am petrecut acolo toata dimineata. Era o ascunzatoare buna. $e cautau desigur de cate#a ceasuri. Putin ne pasa. $u noi trebuia sa castigam razboiul. Eram doar niste nimica)toata. .#(ERS(.RM<UHRER S.S. P.?&.S HE&DE Micutul! cu un crucifi/ foarte vec0i e $enunc0i! se afla im reuna cu 'orta in rimul camion. 7orbea fara sfiala des re retul e care l2ar utea

lua e crucifi/! 4vandut unui colectionar bo$at5. &ntre ei era asezata o calu$arita. #u intele$ea nici o iota din $lumele lor $rosolane si radea cu seninatate vazandu2i ra adindu2se de ras. 'rima oara am fost o riti la Cassino. Erau olitaii. Razele lanternelor faceau sa straluceasca insi$nele SS de e uniformele noastre. Ce oftitiB intreba ran%ind 'orta! cu c0i ul dur sub masca de otel. Comando s ecialB marai un olitai. C0iar asa! i2o intoarse 'orta $ri%uliu.... Misiune secreta! sub directa comanda a Reic0sfQ0rer2ului SS. Heide venea in as aler$ator de2a lun$ul coloanei! imbracat cu o manta de .ntersturmfQ0rer. 'este ie t i se le$ana istolul automat. 'e toti dracii3 Cine cuteaza sa ne o reascaB tuna el. 'lutonierul2 olitai! utin nervos! ocni din calcaie si izbucni1 -rdin sa cercetam toate camioanele! Herr .ntersturmfQ0rer. <ac ceva e ordinul dumitale. (i2l oti une unde stiu eu! zbiera Heide. #u cunosc decat un ordin. Al Reic0sfQ0rer2ului SS. 8&si ridica amenintator '.M.2ul.; Da drumul camioanelor sa treaca. &nceteaza sa mai faci e rostul. S2ar utea sa te coste scum . #u uita ca trans ortul nostru este strict secret. Bine! Herr .ntersturmfQ0rer! balbai olitaiul. 'e Herr! il oti lasa deo arte. De2o vesnicie nu mai s unem asa in SS. Heide ridica aro$ant bratul si stri$a in noa te1 Heil Hitler3 Bara%ul fu ridicat si coloana de camioane s2a us din nou in miscare. ?ocotenentul <ric" sari in masina noastra. Pulius a innebunit de tot. Asta nu va utea sa tina mereu! mormai. 'e drumul s re Roma am fost atacati de catre bombardiere de vanatoare. Am descarcat camioanele la castelul San An$elo. Mai bine zis! altii le2au descarcat in locul nostru! in tim ce noi ne odi0neam la umbra band vin. 'orta dibuise o oala uriasa lina cu varza. Cativa din 4neamul lui Manivela5 au incercat sa2si ca ete artea lor. #u le2am dat nimic. .n furier facu e arta$osul1 s2a ales cu doi dinti li sa. Am lecat ina oi s re Cassino la a usul soarelui. -rdinea noastra de mers fusese 0otarata de catre un ca itan de $renadieri din 'anzerdivision Hermann )Kerin$. &n drum s re manastire ni s2a to it o biela1 un Bussin$ de zece tone a ramas in mi%locul unei curbe foarte stranse. 'orta manevra cu dibacie camionul sau si izbuti sa im in$a in ra astie Bussin$2ul care! odata a%uns %os! e/ loda. 'e locotenentul <ric" il treceau sudori reci. 'entru o treaba ca asta uteam fi s anzurati. ?a cel de al doilea drum nu am fost o riti decat la 7almonte! la douazeci de "ilometri de Roma. Heide izbuti inca o data sa ne scoata din incurcatura facand e SS2istul6 doar ca de data asta a fost ceva mai $reu! deoarece am dat este un locotenent2 olitai! o namila de %andarm cu $renade a$atate de curea. -rdinul de de lasare3 ceru el cu obraznicie. &n rivirea sa vedeam arca lucind o s anzuratoare cu o fran$0ie $roasa. Heide! esemne 0i notizat de uniforma sa SS! nu vedea rime%dia. Se a ro ie de olitai tarsaindu2si icioarele si isi dadu e ceafa c0i iul cu ca de mort. Ce2i orcaria asta3 Ce te2a a ucat! ne rico situle3 Asta2i a doua oara ca sunt retinut in tim ul misiunii secrete3 Reic0sfQ0rer2ul va fi incantat cand va afla3 Dar uriasul nu era dintre cei care sa se inmoaie la un racnet.

-rdinul de de lasare! .ntersturmfQ0rer3 Reic0sfQ0rer2ul SS n2ar fi incantat nici daca ar afla ca am lasat sa treaca fara a controla un convoi ca acesta. Daca vrei sa afli amanunte! locotenent! zbiera Heide! luand dre t martori casele intunecate din 7almonte! unde se uteau $0ici c0i uri incordate indaratul obloanelor trase adreseaza2te la 4casa de cultura5 din 7ia (asso. Acolo baietii te vor invata minte sa nu mai sabotezi ordinele Reic0sfQ0rer2ului. &ti dau zece secunde sa ridici bariera3 Du a care vom tra$e si n2aveti decat sa va numarati mortii3 Pandarmul se muie utin. Dadu nervos din mana! in c0i de salut. &zbucnind! se intoarse catre ro riul sau ser$ent ma%or! care se rezema ne asator de camion1 Ridica bara%ul! idiotule3 Ce stai ca o momaie3 Ai cumva c0ef sa sabotezi ordinele Reic0sfQ0rer2uluiB Sau ti s2a facut de za ezile frontului de EstB Ser$entul ma%or se re ezi. *biera la randul sau la sofer. 'entru a2si intari izbanda! Heide bau o in$0ititura de rac0iu fara insa a2i da si locotenentului. Cu icioarele lar$ desfacute! cu c0i iul cu ca de mort dat e ceafa si cu de$etul e tra$aci! ramase infi t arca in amant! urmarind camioanele ce treceau e rand rin fata locotenentului si a atrulei sale. &ci si colo cate o lucire scurta a lanternelor de buzunar luminau castile de otel umede. Se orni sa fluiere cu ne asare! sfidandu2l e ofiterul olitailor1 1a Iir sind die 'arde, die SS)Standarte, die dol" +itler liebt. ?ocotenentul rivea insi$na de e maneca lui Heide! insi$na e care acesta o usese cu de la sine utere1 Reic0ssic0eitar0au tamt+J. Heide isi vari bratul sub nasul ofiterului de olitie militara. 'oate ca nu2ti lace brasarda mea! locotenentB De2ati fi s us de la ince ut ca sunteti de la RSHA! v2as fi lasat sa treceti fara o vorba! dar e aici oti vedea de toate1 unii sunt inarmati cu 0artii de necrezut! semnate de $enerali li sa. Dar cu baietii lui HeGdric0 e altceva3 &i oferi lui Heide un trabuc. .nde mer$etiB intreba el curios. Aveti treaba cu ezeven$0ii din 7aticanB Mi2ar fi lacut sa iau si eu arte la o eratie. )unoiul asta trebuia lic0idat de mult. Ai ceva de zis im otriva Reic0sfQ0rer2ului SSB intreba Heide e un ton amenintator. ?ocotenentul! care vadit ca nu se simtea in lar$ul sau! ince u sa to aie ca o $aina cu ca ul taiat. 'entru Dumnezeu! m2ai inteles $resit! camarade. Heide isi inclina ca ul. #ada%duiesc entru dumneata. Multi au murit entru ca au fost $resit intelesi3 .n Dru de zece tone ii de asea incet. ?ocotenentul <ric"! cu o casca SS e ca ! rivea uluit din cabina conducatorului.
+J

Biroul central al Si$uranei Reic0ului.

Saluta din obisnuinta. Daca lui Heide i2ar fi li sit rezenta de s irit! $afa aceasta ar fi utut fi fatala. .nde te trezesti! te mai crezi in armataB &nca nu ai rice ut ca la noi nu se saluta cu $esturi de Pun"erB Se intoarse zambind cu toata $ura catre locotenentul2 olitai1 - mostenire de la ?uftCaffe3 #u stiu ce ne vom face cu toti tancii as2 tia3 ?a Har"ov ne2au asat vreo zece mii de $a$aute de soiul asta. )eneralului Hausser trebuie sa2i multumim. ?a noi n2ar fi utut fi niciodata comandant. A03 #u3 'a a Ei"e! sau Se 2Dietric0! astia da! ar fi facut treaba35 Din ce unitate faceti arteB intreba ofiterul. Re$imentul unu! divizia a +M2a SS de $renadieri. ?ocotenentul fluiera lun$. Cu si$uranta ca se va intam la ceva3 7oi asi$urati toate trans orturile de evrei. Am facut arte dintr2un convoi s re Ausc0Citz! sub escorta baietilor din re$imentul &. #u rea erau dusi la biserica si asta s un eu! care am vazut mai multe decat cea mai mare arte dintre oameni. Eram la Diev in ziua in care au fost ucisi in doua ore cateva mii de oameni3 Reic0sfQ0rer2ul tine mult la noi! il lamuri Heide cu mandrie. E/ecu2 tam orice ordin la mare iuteala. -fiterul se a leca tainic s re Heide. .ntersturmfQ0rer! oare 'ius si2a dat in sfarsit arama e fataB -are i2a venit vremeaB Se s une ca re resaliile de aici im otriva evreilor nu au loc decat entru a2l rovoca e batranul vul oi si e cardinalii sai. Heide izbucni in ras... .n ras care te utea face sa crezi orice. -03 ai sa vedeti... Asta inseamna sa risc foarte mult! .ntersturm2 fQ0rer 8#amila se simtea din ce in ce mai utin in lar$ul sau;. -rdinul e care l2am rimit din 7ia (asso e si el secret. Heide a leca teava automatului! care tinea acum buricul locotenentului. Reic0sfQ0rer2ul mi2a ordonat sa tra$ daca voi fi retinut din drum3 >aterloo3 so ti locotenentul cu oc0ii li iti de $ura amenintatoare a '.M.2ului. C0i ul lui Heide se lumina de un zambet lar$. Si ras unsulB Bruc0er. Heide lasa in %os automatul. Multumesc camarade. #u tin mortis sa curat un cole$! daca nu2i nea arata nevoie. Pandarmul deveni dintr2o data $rabit. Se na usti catre o ma$0ernita mica din mar$inea drumului. Adunatura de ne$0iobi3 &mbranci un subofiter! entru a a%un$e mai re ede la telefon. &nvarti ca un a ucat manivela a aratului! a oi suiera in rece tor! blestemand si in%urand! un sir de cuvinte codificate. -berfeld! zbiera la interlocutorul sau de la celalalt ca at al firului! daca convoiul care trebuie sa soseasca in curand nu trece ca o rac0eta rin bara%! vei fi s anzurat3 -rdinul Reic0sfQ0rer2ului! vita3 <ara intrebari tam ite3 Ai inteles bine3 (e2ai saturat de viataB Am eu $ri%a sa te trezesti dintr2o saritura e frontul de Est3 A$ata cu atata utere rece torul in furca! incat acesta se facu bucatele. ?ocotenentul isi ridica ca ul! man$aindu2si istolul. ?a adunarile secrete ale #.S.D.A.'.2ului! in HOL! ne2au fa$aduit ca

acostea crestinitatii va fi nimicita. Stiu! e amant nu2i loc si entru ei si entru noi! mormai Heide. Si nu vom fi noi cei care vor da ina oi. Ma bucur sa aud una ca asta! rase locotenentul! frecandu2si mainile sale mari. #ada%duiesc3 incuviinta Heide. Altfel mi2ar veni ideea sa te iau cu mine. ?ocotenentul rase stan%enit. 7a ro$ sa ma intele$eti bine! .ntersturmfQ0rer. Stiu ca trans ortul vostru este o misiune secreta! dar mer$eti la RomaB Heide se incorda. Desi$ur ca mer$em la Roma. ?ocotenentul isi man$aie barbia colturoasa! aru ca sovaie! a oi1 #u stiti ca mai trebuie sa treceti rin inca doua bara%eB Au fost use in urma cu douazeci de minute. -rdin din 7ia (asso. Heide isi musca buza de %os si isi stranse le$atura de la casca. 'e Dumnezeul meu3 Am eu $ri%a sa fie ede siti cum se cuvine! daca indivizii astia ma mai fac sa ierd vremea3 &mi mai suna in urec0i ultimele cuvinte ale Reic0sfu0rer2ului1 4<oloseste maniera forte! .ntersturmfQ0rer! daca ti se un bete in roate5. Ai face mai bine sa2mi dai arola! batrane. Adunatura de zabauci3 ?e arat eu cu cine au de2a face3 ?a mar$inea drumului aste ta mica masina amfibie SS a lui Heide. .rmati2ma! urla locotenentul sarind in DQbel2ul sau mare! ascuns rintre co aci. Cu motorul mu$ind! im roscand cu noroi in toate artile! masina cea $rea demara luand drumul s re Roma. Heide se indre ta s re masina sa amfibie si il indemna e )re$or Martin! zambind cu viclenie. (ine2te de fundul lui! )re$or6 arata2i ca esti un vec0i sofer camiona2 $iu. #u trebuie sa ne sca e. Daca a uca sa $andeasca! ne2am ars. #u $asesti ca sunt bine ca .ntersturmfQ0rerB Esti nebun de2a binelea! asta esti! marai )re$or Martin! a asand ac2 celeratia ana la refuz. Dar daca isi vara dracuH coada! utem sca a. A03 ai vazut ce $rozave sunt tablourile e care le2au us in camionul al treileaB Ba bine ca nu3 ran%i Heide. #u2mi lac ovestile astea cu Doam2 ne2Doamne. 'refer scenele de lu ta! e astea macar le oti intele$e3 #2ai rice ut nimic! ca atrat ce esti. 'utin imi asa ce re rezinta. Ma $andesc la valoarea lor. &ti dai seama ce utin loc ar lua! daca le2ai scoate din rameB Heide scoase un fluierat lin de admiratie. C0i ul sau deveni $anditor. 7rei sa s ui ca ar trebui sa ster elim anzeleB #u ma atra$e. Ar utea sa dauneze carierei mele. 7reau sa a%un$ ofiter in armata e care o vom avea du a razboi. (oata viata m2am tinut de arte de la asa ceva. Sunt sin$urul soldat care in o t ani de serviciu nu are macar o sin$ura nota rea. #u ti2ar lace sa fii bo$atB intreba )re$or Martin uluit. #u! zambi Heide! nu ma atra$e. Sunt soldat. Ma multumesc cu solda mea. Caminul meu este armata si e un camin bun. #u mai intele$ nimic. Atunci de ce faci cu atata ravna trans ortul acesta care ne2ar utea costa viataB 'orta! Micutul si cu mine am venit deoarece nada%duim sa unem deo arte cate ceva din care sa utem trai fara $ri%a du a razboi6 asta merita osteneala. (e credeam mai istet! ran%i Heide cu dis ret. Cu aratatorul e nasul lui )re$or! e/ lica1 Cine asi$ura bunul mers al convoiuluiB Cine se zbate

cand dam de bara%eB .n SS2.ntersturmfQrer RSHA3 Sunt doar cativa cei care au vazut o brasarda ca aceasta si e sin$ura de felul ei in toata &talia. Du a ce razboiul va fi casti$at de ceilalti! vor dori sa2l $aseasca nea arat e cel care a izbutit ca faca trans ortul acesta! blufand. -fiterul acesta va fi cautat. Si cand vor afla ca nu e vorba de un ofiter! ci doar de un sim lu subofiter! ma vor rico si. Academia militara imi va desc0ide ortile. De cand eram usti visam e oleti auriti. Daca ai $olo$ani! filozofa )re$or Martin! multi $olo$ani! oti intra in orice scoala de ofiteri vrei. Mai bine sa ciu$ulim utin din toate astea in loc sa le ducem la castelul Sant2An$elo. Acolo vor fi oricum %efuite de... ceilalti3 in cateva sa tamani batrana manastire de colo de sus va dis area de e su rafata amantului! cu calu$arii ei cu tot. ?2am auzit e arintele Emmanuel alavra$ind cu aracliserul manastirii. (oti o ii vor ramane in vizuina. #u2si dau seama de rime%die. &n curand nimeni nu va mai sti recis ce a iesit din manastire. Si de asemenea! nimeni nu va utea dovedi ca am instrainat cel mai mic lucru. 7or fi invinovatiti isoii lui Hermann )Kerin$. Du a terminarea razboiului! doar fa tul de a fi facut arte din divizia aceasta va fi o vina. #u vreau sa stiu nimic! scui a Heide. 'e cinstea mea! uiti ca nu esti tu seful! ci locotenentul <ric"3 De cand ti2ai us c0i iul si mantaua asta! ai ince ut s2o iei razna. 'azeste2ti oasele! batrane! s2ar utea sa ne vina ideea sa2ti facem felul3 &ncearca doar! ro use Heide! %ucandu2se ne asator cu cutitul sau cu iedica. ?e voi taia bere$ata tuturor celor care ma vor im iedica sa devin ofiter. Sunt o multime cei care stiu ca nu2i oti in$0iti e evrei! Pulius. Asta ar utea dauna carierei tale viitoare! rase bat%ocoritor )re$or Martin. &ar tu ai fost soferul unui $eneral! )re$or3 Sarmanul! cred ca a fost tare multumit cand s2a vazut sca at de tine. )re$or scoase o in%uratura! evitand in ultima cli a ciocnirea cu un camion o rit. .soara masina amfibie dera a e o arte! de2a lun$ul coloanei! se roti de doua ori in %urul ei se o ri in cam . Din camionul refacut intr2o $ramada de fiare cei care il ocu asera au iesit teferi! in%urand in cor. ?ocotenentul cel voinic sosi in fu$a! urmat de doi %andarmi. Slu$arnic! se a uca sa curete uniforma lui Heide. Acesta il res inse su arat. Ce inseamna asta! locotenentB Mi2ai o rit din nou convoiulB tuna el. 7oi ra orta )ru enfQ0rer2ului! la Berlin. - vei ati du a $radul dumitale3 (otul e in ordine. .ntersturmfQ0rer! convoiul are libera trecere. 7inovatul acestei o riri! un arlit de lutonier ma%or! va avea de2a face cu mine. 'arlitul! care se afla c0iar in s atele locotenentului incerca sa balbaie o scuza. )ura3 zbiera locotenentul furios. #u esti decat un sabotor ordinar. (e vei duce sa2ti mai dezmortesti icioarele in Rusia! ca sa te inveti minte. 'ana una alta! intinde2o de aici. 'lutonierul ma%or emise un $al$ait nedeslusit. ?ocotenentul isi ridica istolul. Ai de $and sa taci odata! ori baB De nu! te im usc entru nesu unere. &nfi t in mi%locul drumului! cu automatul de2a curmezisul ie tului! Heide zambea cu toata $ura. Himmler insusi l2ar fi utut lua dre t cel mai bun ofiter din $arda sa. Heide area facut entru rolul acesta... si intr2un

anumit fel c0iar era. De ce sa nu fie ede sit e loc! locotenentB Soldatii de aie nu au ce cauta in randurile noastre. 'lutonierul dis aru cu iuteala in intuneric! blestemand in sinea lui clica ofiterilor S.S. Cateva cli e doar si un admirator al re$imentului s2a refacut intr2un dusman. Ce ticalos3 so ti unul dintre subordonati. Cand vor veni americanii va intoarce foaia! obraznicul asta! marai lutonierul ma%or. Ma voi rezenta voluntar la noua olitie militara e care dusmanii nostri de astazi o vor im uternici du a victoria lor. Si nu voi face altceva decat sa2i vanez e ticalosii astia de ofiteri S.S. Camionul amfibie ardea. ?ocotenentul ro use lui Heide cu $enerozitate sa ia DQbelul sau. Heide rimi cu multumiri! fa$aduindu2i sa2l lase la ostul de control! la ina oiere. ?ocotenentul <ric" tremura de nervozitate. Era totodata si in$rozit de Heide. Daca locotenentul de %andarmi ar fi ince ut sa banuiasca ceva! urmarile ar fi fost de neinc0i uit. 'orta rase cu ne asare. &n cazul acesta! ne2ar cauta in cea mai a ro iata divizie S.S. Si cand isi vor da seama ca nu se afla in &taliaB intreba <ric" ridicand ca ul. #e vor cauta rin munti! la artizani! domnule locotenent! ras unse 'orta indiferent! e cand ridica o lada $rea. #u le va trece niciodata rin minte sa scotoceasca in re$imentul AI disci linar. #u uitati ca e noi ne cunosc doar cativa oameni din Comandamentul Su rem din Sud. 'rezenta noastra in &talia este atat de secreta! mu$i Micutul in beciul castelului Sant2An$elo! unde stivuia o lada $rea! incat ana si noi nu suntem si$uri daca nu2i decat un vis. &zbucni o scena de comedie bufa. Barcelona se im iedica si sca a o lada uriasa! lina cu relicve! care se ravali e scara! strivind doua de$ete Micutului. Acesta scoase un stri$at salbatic si isi retrase mana cu asemenea re eziciune incat varfurile de$etelor ramasera rinse sub lada. Dintr2un sin$ur salt urca scara si ii sari lui Barcelona de $at. Din mana mutilata! san$ele ii cur$ea siroaie. Ai facut2o cu intentie! codos s aniol ce esti3 Smul$and un crucifi/ antic din mainile lui 'orta! se re$atea sa2l arunce s re Barcelona care fu$ea cu rins de s aima. 'arintele Emmanuel! care se afla im reuna cu doi calu$ari sub oarta! a inteles intr2o cli a situatia. #u am aflat niciodata e cine a vrut sa salveze! Crucifi/ul sau e Barcelona! fa t este ca ii use iedica Micutului! care se intinse e %os alunecand e burta. Calu$arii usera imediat mana e crucifi/. Micutul se ridica rosu de furie. Heide care! cu mainile la s ate! facea e $rozavul in uniforma sa de fals S.S.2ist! a reactionat cu intarziere. Mi2ai us iedica! nemernicule! urla Micutul! na ustindu2se s re el ca o vi%elie. Heide o lua la $oana dar! e mi%locul odului Sant2An$elo! fu a%uns din urma si aruncat in fluviu recum un obuz de mortier. .n craul indracit l2a adus e mal. ?ocotenentul <ric" incerca sa2l s ri%i2 ne! dar fu maturat din drum cu brutalitate. Micutul se inarmase cu un ar $ros.

Bateam din alme de incantati ce eram. (ocmai asa ceva ne li sea1 o adevarata lu ta barbateasca. ?ocotenentul <ric" ne ameninta e toti cu consiliul de razboi daca nu ne intoarcem imediat la lucru. #u2l asculta nimeni1 o bataie intre Micutul si Heide era un s ectacol e care nimeni nu voia sa2l iarda. Micutule! arunca )re$or sfidator! Pulius a zis ca nu2l vei utea bate niciodata. Micutul scoase un mu$et de fiara si isi man%i obrazul cu san$e de la mana ranita. & se va scur$e tot san$ele! murmura nelinistit arintele Emmanuel. <iti si$ur ca nu! rase 'orta. Are san$e cu nemiluita. 'ana sa2si iarda el ultima icatura! Heide va fi su$rumat. 7anator de evrei! de mana mea vei ieri3 Bestie murdara! suiera Heide. (i2a sunat ceasul. Culese de %os un retevei si il arunca in Micutul. Acesta se na usti inainte! folosindu2se de ar ca de un berbec. Heide zbura rin oarta. Dar Micutul isi luase rea mult avant si nu utu rofita de avanta%. Se auzi un z$omot in$rozitor de sticla s arta si de lemne ru te1 Micutul facuse raf un oblon si o fereastra mare. &ntr2o cli a a fost din nou in icioare si! a ucand oblonul! ince u sa2l invarteasca deasu ra ca ului! ca e un ciocan urias. Am crezut atunci ca lui Heide ii sunase ultima cli a! dar c0iar inainte ca scandura sa se abata asu ra tru ului sau intins in curte! el se rosto$oli intr2o arte si duse mana la cutitul ascuns in cizma. Micutul abia a uca sa se ada osteasca in s atele usii! cand cutitul s2a si infi t in ea. Micutul ii sari cu icioarele li ite e burta! lovindu2l cu bocancii este fata. &l a uca a oi e Heide de $lezne si2l invarti. Daca nu ar fi avut casca! i2ar fi zdrobit ca ul de zid. Cu rins de furie san$eroasa! avu o cli a de neatentie. Heide se folosi de aceasta si sca a! unandu2se la ada ost sub unul dintre camioane. Acolo insfaca un e/tinctor! il use in functiune si indre ta %etul asu ra Micutului! care intr2o cli a fu refacut intr2un fioros om de za ada. -rbit! e %umatate sufocat! el a uca din $reseala e )re$or Martin. Da2mi drumul! Micutule! sunt eu )re$or. &n cli a urmatoare umnii lui Heide ii doborau e amandoi! fara artinire.

Ce este moartea/ Ea lo#este repede. - asteptam #esnic. de#enit o to#arasa, o obisnuinta. $ici unul dintre noi nu este credincios. $u am a#ut timp sa de#enim credinciosi. $i se intampla sa #orbim despre ea. $u stiu daca dupa moarte mai este ce#a. Cum am putea sti/ *a moarte e mai bine sa te gandesti ca la un somn #esnic, "ara #ise. m "ost de atatea ori ameninta cu e<ecutarea si cu consiliul de razboi, incat lucrul acesta nu ne mai impresioneaza. Ce ne mai poate pasa de catre cine #om "i ucisi, atunci cand ne #a #eni randul/ De #om zace intr)o groapa, sub o casca ruginita, sau in #reun cimitir aratos, sub "lacara #esnica, c!iar si de asta putin ne pasa. Singurul lucru de care ne pasa este ca moartea sa #ina repede, "ara dureri. Plutonul de e<ecutie este adesea pre"erabil "ioroasei morti lente dintr)un tanc cuprins de "lacari.

Cei mai multi dintre camarazii mei au disparut aici, in "ata manastirii Monte Cassino, catre Craciunul anului 2MDP. $u am mai ramas decat PP din cei Q OOO care am plecat impreuna in 2MPM. Cei mai multi au murit in mi&locul "lacarilor! Moartea clasica a tanc!istului. Unii se tarasc, "ara brate si "ara picioare. Unii sunt orbi. Pe unii i)am #izitat, in trecere, prin spitale. Printre ei era Sc!rRder, cel mai "erc!es dintre toti. Cand si)a pierdut amandoi oc!ii din pricina uneia dintre grenadele acelea care e<plodeaza de doua ori, din disperare s)a apucat sa ing!ita nisip. $u mai a#ea "ata. $ici unul dintre noi nu #a putea uita #reodata spectacolul care ni s)a in"atisat la spital. Capul lui nu mai era decat un sir de gauri. ,n locul oc!ilor gauri. ,n locul nasului o gaura, 'ura era lipita de buze. Elegantul ag!iotant Sc!rRder nu #oia sa "ie pri#it. $e)a aruncat in cap "lacoane de medicamente. $e)am asezat pe treptele din "ata spitalului sa mancam ciocolata si sa bem #inul rosu pe care le adusesem pentru el. $e)au gonit de acolo, nu era #oie de stat pe scara rezer#ata mutilatilor. ,n seara aceea, Micutul stalci mutra unui medic de la statul ma&or. sta ne)a mai alinat putin. (RA#S'-R( 'E#(R. 7A(&CA# Eram asezati e ietrele din teatrul roman. Deasu ra ca etelor noastre se inalta manastirea. 'riveam s re Cassino! unde oamenii isi vedeau de treburi fara a banui ca in scurta vreme viata lor va fi nimicita. &n fata 0otelului E/celsior! cativa ofiteri! italieni si $ermani! flecareau adunati in %urul unei sticle cu c0ianti. Stii! 'orta! am oc0it o iesa frumoasa! ince u )re$or! le$anandu2si icioarele. De data asta ne vom duce la 7atican. #e2a suras norocul. &ti amintesti! com ania de mecanici din '.D.H.).++ e/ecuta cele mai multe trans orturi si abia daca banuiesc ca e/istam. Asa cum s une Micutul! rezenta noastra este atat de secreta! incat nici macar nu suntem si$uri ca nu e un vis. Scui a du a o so arla care trecea drumul. Sa rofitam si noi de e urma razboiului asta. 'ana cand se linistesc lucrurile am utea oricand ascunde vec0iturile la &da. Muierea asta este lina de indrazneala. #imeni nu ar utea banui e fiica unui ti cu tesc0ereaua lina de dolari. A ascuns doi dezertori din SS si unul de la )esta o! care trebuia sa se faca nevazut. &2au ticluit o $ramada de acte secrete din care reiese ca a fost obli$ata sa tina bordelul. Acum se ocu a cu a%utorarea atriotilor. ?a eliberare! cand vor fi in sfarsit eliberati! vor ca ata cate o brasarda uite atata3 &da va sta la drea ta $eneralului Clar" si se va indo a cu urcel de la te la fri$are. Cred ca babacul ei e cineva. Dictator! sau asa ceva! cum se zice e la eiB Senator vrei sa s ui! banuiesc! rase 'orta. Auzi! dictator3 nu ronunta niciodata cuvantul asta! e tabu. 7a trebui c0iar sa2l uiti! cand vor fi aici. Dar crezi ca ne utem 2increde in &da )albe%ita asta a taB .nei fete care se oarta atat de bine cu toti! i2ar utea veni ofta sa ne tra$a e sfoara si sa2si astreze casti$ul numai entru ea. M2am $andit si eu la asta! rase )re$or si$ur de el. #ici eu nu sunt de
++

'anzerdivizion Hermann )Krin$ An.a.B

azi! de ieri. #u uita ca am fost soferul unui $eneral3 &da nu va indrazni sa ne %oace vreun ren$0i. S2ar utea intoarce im otriva ei. Doar nu2i nebuna! vies ea3 E cea mai mare codoasa de e artea asta a ecuatorului. Si nu i2ar conveni sa se afle in Statele .nite. De Pulius insa trebuie sa ne ferim. &2a intrat in ca ca trans ortul sacru ii va desc0ide ortile scolii de ofiteri. Si il azeste ca si cum ar fi un bun al sau. De cand si2a us mantaua SS se crede iesit din coa sa lui Pu iter. &n dimineata asta si2a tocit in$elele o %umatate de ceas in fata o$linzii. Doar ca nu cere sa fie salutat3 Ai vazut cum ridica bratul dre tB #ici Adolf n2ar utea s2o faca mai bine daca o mai tine mult asa! intru cu camionul intr2un om si2l curat e Heide. #u2i ot in$0iti e cei care vor sa se faca mai $rozavi decat sunt. #ici $eneralul meu nu facea atata e $rozavul! cu toate ca el ar fi avut de ce. Barcelona si Micutul se a ro iau de noi. Ce tot uneti la caleB stri$a Micutul cu un $las care facea sa rasune muntii. Ati $asit mi%locul de a ster eli c0estiile res ectiveB Eu zic sa ne unem deoa rte un camion intre$. 'e strazile mai dosnice sunt o $roaza de ti i care cum ara vec0ituri. Am oc0it unele lazi line cu aur si ar$intarie. #u mai ti a asa de tare! tam itule! marai )re$or. .rcam incet s re manastire. Catre sud se auzea tunetul artileriei. .n luton din re$imentul de blindate Hermann )Krin$ intra in curtea manastirii in as cadentat. Au incarcat la re ezeala cateva camioane. &i riveam in tacere. Erau soldati care e/ecutau intocmai ordinele rimite. &nsi$nele lor straluceau. ?ucrau intr2o tacere a asatoare! bine im artiti in $ru e1 unii carau! altii ridicau... Ce aveau de $and cu noiB Eram framantati de $anduri ne$re. .n subofiter cu oc0i de este con$elat si uniforma neverosimil de curata se indre ta autoritar s re noi. &a s uneti! va credeti in vizitaB carai el. &ntrati imediat inauntru3 7a astea ta de lucru3 ?e$ionarul a aru cu un a arat de radio in mana. (aca2ti $ura! camarade! si mai bine asculta ce ovestesc rietenii nostri de dincolo3 8Mari volumul la ma/imum;. 4Aici ostul de emisie aliat &talia de Sud. 'atrioti italieni! re etam instructiunile noastre anterioare1 -r$anizati2va im otriva banditilor care va %efuiesc bisericile si mormintele. C0iar in cli a aceasta divizia de blindate Hermann )Krin$ $oleste manastirea de la Monte Cassino! radand comorile sale3 ?a lu ta! atrioti3 Re etam1 sub comanda unui ofiter de stat ma%or! divizia de blindate Herman )oerin$ e e cale sa %efuiasca manastirea de la Monte Cassino3 un convoi a si lecat! ducand cu el comori ne retuite. 'atrioti italieni! a arati2va bunurile3 #u2i lasati e %efuitori35 ?e$ionarul inc0ise a aratul. E $roasa! baieti3 'entru nimic in lume nu as urta astazi insi$nele albe3 Suntem aici din ordin! se im otrivi subofiterul6 aro$anta i se to ise. Din ordin3 c0icoti 'orta bat%ocoritor. Din ordinul lui AdolfB 'un ramasa$ unuH la o mie! stri$a rautacios )re$or! ca cel utin o com anie de %andarmi e in drum s re noi3 Comandantul nostru va sti sa2i rimeasca! stri$a ofiterul dis erat. #u sunteti decat o slea0ta de fricosi care nu se $andeste decat sa2si ia tal asita. - $renada ii trecu e sub nas si cel utin zece automate se indre tara asu ra lui. (icalosule! daca mai s ui asta o data esti un om mort3 suiera 'orta.

&n $ru ul nostru avem mai multe cruci de fier decat fire de ar ai tu3 Daca dintre noi e cineva fricos! atunci voi sunteti! cu toate insi$nele voastre de otlo$ari. Sa2l im uscam! ro use Micutul! us e moarte de om. Altfel vom utea s une %andarmilor1 treceam intam lator e aici! intoliti entru orice eventualitate si v2am salvat comorile. 'oate ca ne vor da o statuie dre t recom ensa. 7om fi eroi3 Subofiterul se rasuci e calcaie si se facu nevazut. Soldatii sai riveau in %urul lor! stin$0eriti. #u rea stiau ce sa faca. .n ca oral mecanic intreba recaut1 Ce se intam la! camaraziB Du a cate am inteles! este o treaba secreta. Ai dre tate! ran%i 'orta. Atat de secreta! incat nici macar Adolf nu stie nimic. Cole$ii de dincolo se are insa ca sunt e cale sa2i dezvaluie adevarul. Mandra divizie de blindate Hermann )Krin$ s2a transformat intr2o banda de tal0ari. Maine veti fi invinova%iti ca ati siluit calu$aritele. Camarade! scoate2ti insi$nele albe. &n locul lor! iti vand unele roz. #oua ne vor da drumul! voi insa veti fi s anzurati3 #2asi veni la voi nici daca m2ar face colonel. Sunteti le rosi! ciumati. #ici un om cinstit n2ar vrea astazi sa fie de2al vostru. Ce2i de facut! camaradeB mormai ca oralul. (oata viata am scormonit carbuni e sub amant. 'entru a nu fi trecut intr2o $ru a de mineri! am intrat voluntar in 'anzerdivizion Hermann )Krin$. &ntre noi fie zis lua2i2ar dracuH e $rasanul de Hermann. &si inc0i uie ca suntem slu$ile sale. Camarazii ca oralului incuviintau din ca fara a scoate o vorba. Ce rostie ca ne2am incurcat in treaba asta3 ?e2am zis eu celorlalti ca mie nu rea imi miroase a bine. - com anie de mecanici care trebuie deodata sa ia arte la un trans ort3 Asta nu e treaba noastra6 e treaba celor de la trans orturi. Ma rice la tancurile (i$er si 'ant0er. #2as utea sa trec la voiB5 Stri$au cu totii de2a valma. Doi dintre ei si2au smuls insi$nele albe de e maneci. #e ofereau sume uriase entru a2i rimi la noi. &n fata manastirii s2a ivit cu un uternic scrasnet de frane un DQbel! urmat de a roa e de cinci camioane. Doua lutoane de %andarmi! condusi de un locotenent! au dat navala e oarta. 'lacutele in forma de semiluna straluceau. &ntre batranele ziduri au rasunat comenzi nedeslusite. 7anatorii de ca ete ran%eau multumiti. - eratiile de felul acesta erau lacerea lor. 7a sa zica asa! radati! adunatura de ticalosi ce sunteti3 Asta va va costa ielea. #u mai a ucati voi asfintitul soarelui3 #e2am aruncat e burta in s atele unor tufe de trandafiri. )rabeste2te! suiera 'orta! intrucat eu nu izbuteam sa debloc0ez destul de re ede si$uranta mitralierei mele. Doar rintr2o minune nu vom fi morti intr2un ceas3 Am incarcat! am dus arma la umar si am aruncat o rivire ins re Batranul! care se lun$ise indaratul unui bolovan cu mitraliera lui $rea. (ra$e! e toti dracii! mi2a so tit 'orta! scotand inelul unei $renade. Daca tot trebuie sa ne dam du0ul! cel utin sa luam cate un olitai cu noi in cer3 Matura curtea de la stan$a la drea ta3 #u tra$ fara ordinul Batranului! m2am im otrivit eu. Esti nebun de2a binelea3 marii 'orta! dandu2mi un icior in coaste cu asemenea utere incat am sca at mitraliera din maini.

- duse la umar. De frica nici nu mai cutezam sa res ir. De la o distanta atat de mica 'orta ii utea ucide e toti! atat e %andarmi cat si e soldatii cu insi$ne albe. ?e$ionarul! in $enunc0i in s atele unui co ac! stran$ea la ie t o $renada anti2tanc. 'area ca are de $and s2o trimita in mi%locul unei $ru e de %andarmi din olitia militara. De la ferestrele manastirii! calu$arii si maicile urmareau cu neliniste s ectacolul acesta $rotesc. A aru un comandant de la aviatie. Ce se intam laB il intreba e ofiterul de %andarmi. 'urtarea voastra ii face nervosi e oamenii mei. ?e2am ordonat sa fie e icior de alarma im otriva artizanilor. Domnule comandant ofiterul ardea de zel am venit aici din ordinul nemi%locit al Comandamentului Su rem al armatei din Sud. 'rin intermediul ostului clandestin de radio al aliatilor am aflat ca tru e $ermane sunt e cale sa %efuiasca manastirea. Am misiunea sa verific ce se intam la. (rebuie sa va ro$! domnule comandant! sa ma insotiti ana la cartierul $eneral. 7azand cele ce se intam la e aici! sunt nevoit sa admit ca ostul de radio inamic este bine informat. Din acate nu am tim sa te insotesc! ras unse zambind comandan2 tul. 'arintele abate Diamare oate de une marturie ca e aici nu se radeaza nimic. Daca un soldat ar fura fie doar o asc0ie de lemn! ar fi e/ecutat e loc. Micutul ii trase un $0iont lui 'orta. &2auzi3 Si noi care slu%im un z$arie2branza ca asta3 'orta rase si scui a c0istocul. #2ai ba$at de seama ca a zis 4asc0ie de lemn5B #ici rin ca nu ne2ar trece sa furam surcele3 Ba eu cred ca vorbeste si de tablouri! facu Micutul! banuitor. Dar bine ca2mi aduc aminte! )re$or a ascuns unul sub roata de rezerva a camionului M. #u2mi rea lace. #u vreau sa2mi risc ielea entru o anza vec0e. #u te $andi rea mult! Micutule! nu2ti face bine. ?asa2l e )re$or sa2si vada de treaba! surase 'orta cu inteles. Atunci cand va vinde tabloul suntem si$uri ca ne vom lua artea ce ni se cuvine. 'ana atunci insa nu stim nimic. Micutul lesnea de bucurie. #emai omenit! asta2i razboi si0olo$ic3 'rice 3 #u2l voi ierde e )re$or din oc0i. C0iar daca s2ar duce la s ital! 0o si eu du a el3 'orta se ra adea de ras. <ostul sofer de stab va afla cat costa sa fii bo$at. Cred ca lucreaza mana2n mana cu &da2)albe%ita. #u2i rea istet! facu 'orta inaltand ca ul. Mai un$0ie in $at ca &da nu se mai afla. De2ar lua un ret bun ar vinde si e ma2sa unui tractir arabesc. ?ocotenente! urma comandantul! oti ra orta cartierului $eneral ca asi$ur securitatea manastirii. 'este cateva ore voi face ersonal un ra ort. &ar acum lecati inainte ca avioanele inamice sa incea a sa se intereseze de a$lomerarea aceasta de tru e. ?ocotenentul si olitaii sai s2au retras. Am nadusit ore in sir carand in s inare lazile $rele. Cu utin inainte de a se intuneca rimul convoi a ornit ins re manastirea ?a 7ul$ata! la San )irolamo. &ndata du a caderea no tii fu randul trans ortului s re San 'aolo. 'utin mai tarziu a ince ut dansul. 7azdu0ul rasuna de vuietul rimelor

1abo care zburau deasu ra manastirii. &n %urul nostru loua cu bombe. 'orta! se afla asezat sub un camion incercand sa $oleasca in liniste o sticla de s irt de orez! s2a omenit dintr2o data fara ada ost. Camionul cel $reu fusese ridicat de la amant ca din rastie! faramandu2se a oi intr2o viroa$a. .n arasutist care dormea inauntru trecu rin tavanul cabinei si fu sfartecat in caderea sa este ustile inmanunc0iate in iramida. Deasu ra noastra s2a ravalit cel de al doilea val. 'area ca urca din vale! la rasul antei. )loantele trasoare tasneau din boturile a aratelor. .n ca oral de la arasutisti care strabatea curtea in $oana a fost taiat dre t in doua. Manat de avantul e care si2l luase! tru ul mai facu cativa asi. 'orta ramasese asezat in mi%locul curtii! ridicand amenintator sticla $oala deasu ra ca ului. Dra$a C0arleG! iata2te din nou3 stri$a catre avioanele care se na us2 teau in ica%. #e2a fost dor de tine! dra$ule. Am crezut ca ai murit indo at cu s a$0ete3 -buzele e/ lodau in %urul sau fara sa2l atin$a. Canta in $ura mare! fara sa se sinc0iseasca1 Ein 6iroler Iollte &agen Einen 'amsboc(, silbergrau... Ramasese acolo sin$ur! in mi%locul $loantelor trasoare care transformau intunericul no tii in lumina de zi. E nebun! so ti un calu$ar locotenentului <ric". C0emati2l inauntru3 'orta se ridica tinand in brate mitraliera usoara. Manevra destul de stan$aci banda cu cartuse! a oi isi use cu $ri%a %obenul lan$a el si isi fi/a monoclul s art. <oc3 comanda. Se im letici sub reculul violent al mitralierei care scui a otel fierbinte s re avioanele care atacau in ica%. C0arleG! C0arleG! te salut batrane3 &si incretea nasul. -c0ii ii radeau in ca . Era beat! nebun! ori amandoua deodataB &ntroduse o noua banda de cartuse si se s ri%inea de ramasitele unui camion. - $renada luminoasa lansata de un Halifa/ invalui totul intr2o lumina alba. Muntele sfant area incon%urat de o aureola. (unurile bombardierelor de vanatoare si ale avioanelor Mustan$ ciuruiau iata cu focurile lor. 'orta! stri$a Batranul scos din fire! te vor ucide. #u oti sca a. Sa mear$a cineva sa2l aduca e nebun! ordona un ofiter de aviatie. (rei zile de ermisie celui care se duce3 - noua $renada luminoasa straluci e cerul ne$ru. 'utin mai la nord scanteia un c0i aros. 'orta trase o dusca din losca si isi a rinse o ti$ara. A oi inde arta afetul mitralierei! re$la a aratul de oc0it si izbucni intr2un ras de betivan. +ello, C0arleG3 #u viiB (e aste t. Ai fi utut crede ca era in le$atura directa cu ilotii inamici. 'rimul avion se ivi cu un vuiet asurzitor. - bomba e/ loda cu z$omot de tunet. A aratul se clatina si descrise o curba! de sub ari a stan$a tasneau flacari lun$i. #oa te buna! C0arleG3 Multumesc entru lu ta3 zbiera 'orta to aind

un dans de razboi in %urul ramasitelor camionului sau. Doua avioane au a arut unul du a celalalt. Bombele faceau e/ lozie. - mare de foc ni l2a ascuns e 'orta! dar l2am vazut a oi rasarind din norul de fum! teafar! c0ircit de ras! tinand mereu mitraliera in brate. Se rasuci to aind. Du a doua cli e isi indre ta arma asu ra unui Mustan$. A oi trase in colectorul esa amentului. - e/ lozie in$rozitoare. 'orta lovise esemne bomba fi/ata sub carlin$a. A aratul se facu farame. #oa te buna! C0arleG! stri$a iarasi 'orta. 7oi trimite mamei tale o carte ostala3 E fantastic! e/clama un ofiter de la arasutisti. Cine2iB .n demonB un stri$oiB .n soldat necunoscut care a baut rea mult Sc!naps si care crede ca razboiul e o %oaca! ras unse Batranul. 7a fi ucis3 Dintre ini rasari un ersona% urias tarand un roiector. Doi oameni care ramasesera in umbra faceau le$aturile. Micutul le sari in a%utor. <ara a tine seama de obuzele care e/ lodau in %urul lor! s2au salutat! a oi si2au strans mainile ridicandu2si alaria. &n cinstea ta! C0arleG. Contact3 urla Micutul ins re cei dintre ini. #u se vor utea descurca sin$uri! stri$a Heide. Ma duc si eu. &suse! Maria! &osif! a%utati2ma3 &ndoit! strabatu in zi$2za$ iata invaluita! intr2o lumina alba! neome2 neasca. Se intinse sub roiector! adevarata laca ivotanta vie. <ascicolele de raze maturau cerul cu o lumina atat de vie incat i2ar fi orbit e iloti. ?2am rins! miselul3 trimbita Micutul! iti vei da du0ul! C0arleG3 'ilotul rimului avion muri intr2o mare de benzina a rinsa. Stinsera roiectorul. De bucurie! Micutul lovea amantul cu umnii. Eu l2am doborat3 Eu l2am doborat3 & se a rinse c0ica. Heide stinse incendiul cu mantaua sa. 'roiectorul lumina din nou cerul. .n Mustan$! cu dinti de rec0in ictati e fusela%! se re ezi in %os. ?2am rins. &i voi arli botul. Rec0inul zburator cobora in vrie! incercand sa sca e de razele uci$ase. Micutul stinse a aratul! asculta z$omotul motorului. &ntam lare! sau calcul dracesc al unei minti care nu stia nimic des re matematicaB Dar e/act in cli a in care a rea rins roiectorul! rinse iarasi avionul care incerca sa se inalte si il orbi e ilot entru tot restul zilelor sale. Heide! in atru labe sub roiector! im in$and cu umarul cand intr2o arte cand in cealalta! urmarea efortul unui alt ilot care incerca sa sca e. ?2am urmarit a oi cum s2a zdrobit de amant cu cinci sute de "ilometri e ora. Acesta era al treilea3 Doua Halifa/ si atru Mustan$uri atacau cu un vuiet de tunet. .n sir de bombe s2au abatut asu ra muntelui sfant! invaluindu2l in flacari. Mu$etul motoarelor se stinse in noa te. .ci$asii din California isi terminasera munitia6 le mai ramasese benzina doar entru a se utea intoarce la baza. Cu utin inainte de lecarea trans ortului am auzit z$omot de cazmale e odisul de la oalele manastirii! in locul in care! cu cateva luni mai tarziu! divizia oloneza a $eneralului Anders avea sa2si $aseasca odi0na e veci. Erau 'orta! Micutul si Heide care sa au o $roa a entru sc0eletele calcinate ale celor trei C0arleG doborati. Du a ce au terminat $roa a si i2au lun$it cu $ri%a unul lan$a altul in

amantul moale! fiecare cu cate un c0i iu american intre ceea ce fusesera maini inainte! noi cei din lutonul al doilea! cu arintele Emmanuel in frunte! ne2am dus la ei. Batranul arunca rimii bul$ari de amant ronuntand cateva cuvinte! care noua ni s2au arut serbede1 'entru mamele voastre si entru Domnul. ?ocotenentul <ric" arunca cea de2a doua lo ata! iar arintele &mmanuel e ultima. #e2a vorbit de bunul Dumnezeu si de o multime de lucruri e care nu le intele$ea nimeni. Am cantat #e Maria. Mormantul a fost astu at re ede. 'este cinci minute lecam. A fost cel mai dur dintre cele doua trans orturi. &n fiecare cabina a camioanelor erau cate doi! cu o mitraliera anti2aeriana. Roiuri de 1abo ne atacau din s ate. 'area ca si cum de2a lun$ul intre$ii 7ia A ia se asternuse un covor de $loante trasoare. Din sens o us veneau convoiuri lun$i de cativa "ilometri1 artilerie! blindate! materiale de $eniu! rezerve de munitie si ambulante. 'e camioanele incarcate cu munitie cadeau bombele! facand sa e/ lodeze continutul lor in toate artile. 'rintre ve0iculele mai $rele se strecura o masina mare Mercedes! avand e laca din fata insi$nele de $eneral! urmata de %andarmi e motociclete. (ineti drea ta3 zbiera un comandant de %andarmi. Era de soiul celor care doboara totul din calea lor. C0iar in cli a aceea au atacat atru bombardiere de vanatoare. Micutul le zari in cli a in care! ivindu2se dintre nori! s2au na ustit asu ra noastra. Am sarit e ca ota motorului! entru a ma utea s ri%ini mai bine6 Micutul ma tinea entru ca reculul armei sa nu ma arunce la amant. Heide trase rimul. Era servantul camionului din urma noastra. Misca2te ble$ule3 urla 'orta din cabina. #u vad nimic3 Se auzi un stri$at si un z$omot de fierarie1 un comandant si motocicleta sa fusesera striviti de rotile duble. Sa2l ia dracuH3 c0icoti Micutul. &i vom trimite lui C0arleG o scrisoare de multumire. Din masina $eneralului tasnea foc. - umbra imbracata in blanuri se ridica! incerca sa iasa! dar recazu in flacari. Masina se clatina! se rasuci si e/ loda. - ambulanta se ciocni cu un tun de A=. .sa din s ate se desc0ise. - t tar$i se rasturnara e sosea. .n ranit! cu amandoua bratele am utate! se tara incercand sa se una la ada ost. 'ansamentul sau se a$ata de camionul lui )re$or Martin. Din ciotul sau tasni san$ele. 'ansamentul inrosit flutura e bara din fata ca un stea$. .n ca oral ranit incerca sa se rasto$oleasca e o arte! ferindu2se de rotile $rele ale camionului. Sub tunica sa lina de noroi antecul ii era aco erit de un ansament lat. #u mai avea decat un sin$ur icior. Senilele unui tractor i2au trecut este ca . .n olitai vru sa o reasca convoiul. Se rabusi sub o salva de mitraliera trasa de un Pabo in ica%. &ntrea$a 7ia A ia era scaldata intr2o lumina cruda. .n bombardier Halifa/ scui a $renade luminoase. Atentie! stri$a 'orta. 'arasesc soseaua. *is si facut! camionul $reu se re ezi in sant strivind in drumul sau o masina amfibie. .n locotenent de infanterie trase ins re noi dis arand a oi in %erba de foc a unei bombe e/ lozive.

Cele atru camioane ale lutonului nostru il urmara e cel al lui 'orta. Calu$arii care ne insoteau! cate doi in fiecare camion! se ru$au in $enunc0i! sus e latforme. Am strabatut un cimitir! rascolind morminte de curand sa ate. Am daramat o mica ca ela1 un crucifi/ ramase atarnat de barele din fata. Camionul lui Barcelona se im otmoli. 'rimul cablu de otel s2a ru t recum o ata. Cel de al doilea nu tinu nici el mai mult de cateva minute. #u e usor sa urnesti dintr2un cimitir un camion obosit cantarind douazeci de tone. 'orta sari furios in cabina! arunca o casca ins re MarloC si ceru un alt cablu. Curand cablul a fost intins si )re$or il rinse in maini. 7azand ca oarta manusi de rotectie e 'orta l2au a ucat nabadaile. Dre t cine se crede motanul asta s aniolB Scoate2ti imediat tecile. )re$or scoase un ra$et amenintandu2l e 'orta cu cablul de otel ru t. &n cli a urmatoare ne2am incaierat rintre morminte. - bomba luminoasa arunca valvatai. 'e cer a aru un avion de vanatoare. .n arasutist fu$ea in cerc. #u mai avea ca . Altul se rabusi din camion cu ie tul ciuruit de $auri din care tasnea san$ele. .n calu$ar se franse in doua ca un bricea$. Ca ota unui camion era in flacari. .n o a incerca sa stin$a focul cu e/tinctoarele cu s uma. ?ocotenentul <ric" ti a la noi rin orta2voce! amenintandu2ne cu (or$au! consiliul de razboi! e/ecutia ca itala. Am scui at doi dinti e $enunc0ii lui Heide. - fasie de iele insan$erata aco erea oc0iul stan$ al lui 'orta. Heide se alese cu o lovitura zdravana de cutit in fesa. Micutul avea $ura s intecata ana la urec0i. Ce mai bataie3 Ca oralul infirmier si arintele Emmanuel ne2au car acit vreo doua ceasuri. 'reotul ne do%eni. Am fi/at cablul in %urul camionului obosit. )re$or si 'orta isi ansau reci roc ranile! a oi im artira continutul unui bidon. Am lecat3 stri$a 'orta din cabina. &nde artati2va de cablu. Cu incetineala! cu o incetineala de neinc0i uit! camionul se urni. )renadele luminoase se stinsera. ?asam in urma cinci cadavre mutilate. <ocul din camion fusese innabusit iar retioasa incarcatura era neatinsa. 7ia A ia era un adevarat iad. 'area ca arde e cel utin o suta de "ilometri. Batranul si locotenentul <ric" erau in frunte! intr2un DQbel! a lecati deasu ra 0artii entru a $asi o scurtatura. ?a San Cesara am fost atacati de o $ru a de artizani. Am ierdut trei oameni! rintre care infirmierul <reG. - $renada i2a smuls amandoua icioarele! rovocandu2i o 0emora$ie mortala. Cand am intrat in Roma! soarele se ivea la orizont. - casa sin$uratica ardea. &n mi%locul soselei era intins cadavrul unui baiat de zece ani. 'rimul camion il feri! dar urmatorul trecu este el. Din s atele unei masini o rite au a arut doi barbati in mantale lun$i si inarmati cu istoale automate. ?e$ionarul se orni sa cante1 7ino! moarte! vino3 isi rezema '.M.2ul rusesc de mar$inea usii. - limba de foc ful$era zorile cenusii. Ra aitul sinistru se ierdu rintre case. Cei doi barbati se rabusira6 o casca se rosto$oli in ri$ola. Balta de

san$e se amesteca cu o balta de a a de loaie. Ce se intam laB intreba un calu$ar. Doi smec0eri au vrut sa stea de vorba cu noi! c0icoti 'orta. Calu$arul isi facu semnul crucii. De2a lun$ul (ibrului ne2am incrucisat cu o coloana de $renadieri SS! o coloana din divizia musulmana. 'urtau fesuri rosii! im odobite cu ca ete de mort ar$intii. Cantau1 0om inainta, mereu inainte. stazi 'ermania a#em. Maine lumea intreaga a noastra #a "i. - motocicleta s2a a ro iat de noi! in atas era asezat un Hau tsturm2 fQ0rer6 in %urul $atului avea atarnata crucea de fier! 0aina de iele lucea sub loaie. Se ridica e %umatate! cu mana intinsa entru salut. +eil +itler! camarazi3 De unde venitiB .nde mer$etiB .nitateaB 'orta se re$atea sa2si turuie cuvantarea! dar Rudolf Dleber! fostul muzicant SS! i2o lua inainte. Hau tsturmfQ0rer! comando s ecial! sub ordinele directe ale Reic0s2 fQrerului SS. Batalionul mi/t din divizia a =2a de cavalerie SS <lorian )eGer3 Hau tsturmfQ0rerul isi im inse oc0elarii de rotectie in sus! e fruntea incretita. <lorian )eGer! murmura. Ciudat3 Ce escadronB Al L2lea!Hau tsturmfu0rer. Cine2i comandantul tauB Hau tsturmfQ0rer )ratCo0l. De cat tim esti in )eGerB 'atru ani! Hau tsturmfQ0rer. Cand ai venit se numea divizia a =2a de cavalerieB #u. &n +,L+ a rimit numele acesta. &nainte eram divizia de cavalerie SS3 Cine a fost rimul tau comandantB Bri$adenfQrerul SS DrTmer. .nde aveti acum $arnizoanaB ?a Cracovia! Hau tsturmfQ0rer. &n sfarsit! Hau tsturmfQ0rerul aru multumit. E in re$ula! camarade. 7oiam sa fiu si$ur. Sunt unii care se limba de$0izati in uniformele noastre si care se dau dre t baltici. Daca ii intalniti! tra$eti in $ramada fara somatie3 #e intinse o circulara. - circulara care ne semnala e noi3 Drum bun. #oroc3 +eil +itler! +eil +itler, Hau tsturmfQ0rer! au tunat intr2un $las 'orta si Rudolf. B.M.>.2ul uternic dis aru in loaie. &n 'iazza di Roma! 'orta $resi drumul entru rima oara. Am a%uns in 'iazza Ra$usa! unde am fost o riti de catre o atrula a armatei. Am sc0imbat ti$ari si bautura. .n lutonier de infanterie ne2a s us sa ne ferim de artizani in uniforme $ermane. Se s une c0iar ca ar urta uniforme de <eld$endarmerie3 (ra$eti! daca aveti cea mai mica banuiala! ne sfatui el! c0iar daca am ierde cativa olitai! n2ar fi rea mare a$uba3 7om tra$e de cum vom zari laca in forma de semiluna! rase 'orta. &mi lace foarte mult sa dobor %andarmi3

'aziti2va de macaronari! adau$a lutonierul. Au ince ut sa se tina du a noi. &m uscati orice macaronar care vi se asaza in cale. Devin din ce in ce mai indrazneti. *ilele trecute a trebuit sa lic0idam un sat din nord1 ince usera sa sarbatoreasca victoria. #e2am urmat drumul! de2a lun$ul caii ferate. A oi 'orta se rataci din nou. &ntrea$a coloana se lua du a el. #u mai stiam unde ne aflam! ne invar2 team in cerc. Am intrebat e drum doua rostituate care faceau trotuarul la intretaierea dintre via ?a S ezia si via (aranto. ?e2am s us sa se urce in cabina. Dar olitia le2a dat %os e via #azionale. Cand $resi entru a treia oara drumul! 'orta se infurie. Era in a ro iere de 'iazza Barberini. Aveti dame e aiciB il intreba e un italian care se afla e trotuar. -mul clatina din ca fara sa intelea$a. Micutul isi incerca autoritatea. Mani in alto2N, urcel mistret3 Bietul om ridica mainile. Mascalzonata! Dice sul serio. Circolare! #u mai stia carui sfant sa se inc0ine si o lua la fu$a. Micutul il rinse din urma si il aduse ina oi la masina. Diamine! (arfe! fete! de ravare3 tuggi! tuggi! urla Micutul. Barcelona ii sari in a%utor! e s aniola1 Casa de putas, Signor/ &talianul intelese in sfarsit! zambi usor si se avanta in e/ licatii am le! insotite de $esturi. 'orta ince u si el sa fie interesat si o ri. Cele atru camioane au blocat intrea$a circulatie3 ?ocotenentul <ric" facea s ume. 'orta nota s usele ti ului! in le$atura cu anumite asezaminte im ortante. Am inteles facu el fericit. (arfele din Roma sunt aciuate e via Maria de <iori! iar domnul Macaroni! aici de fata! zice ca sunt o $ramada3 Micutului ince ura sa2i cur$a balele. Hai re ede sa dam o raita e acolo3 Doua mata0ale de sticleti de la circulatie veneau in $alo ! stri$and si dand din maini. *$omotul asurzitor al cla/oanelor faceau sa zan$ane $eamurile caselor din a ro iere. Deodata rasunara sirenele de alarma. &ntr2o cli ita! toata lumea dis aru ca rin minune. Autobuzele erau $oale! arasite. - tacere de moarte se abatu asu ra marelui oras! ca si cum ar fi fost lovit de ciuma. Si tacerea aceasta era atat de $rea! incat am ince ut fara voie sa vorbim in soa ta. Se auzi asul unui cal obosit. A aru caruta unui stran$ator de zdrente! trasa de o martoa$a. 'entru ea nu era nici un ada ost subteran. Cu rins de anica! sta anul ei fu$ise auzind sirenele. Batranul cal l2a rivit cu mirare si! cu instinctul si$ur al animalului! a facut sin$urul lucru intele t1 se reintorcea acasa. Era lim ede ca ii lacea linistea strazii! al carei sin$ur sta an ramasese. &l urmarisem din oc0i! in tacere. 'icara un %andarm italian si un olitist $erman. .na din acele atrule mi/te! bine cunoscute in tim ul razboiului in toate tarile ocu ate. .n cocteil la fel de urat si de unii si de altii. Cine e seful convoiuluiB intreba olitaiul! un subofiter! urtand e
+A

M9inile sus 8ital.;

ie t medalia entru douazeci si cinci de ani de serviciu. Ce2ti asa tieB intreba Barcelona. Ba$a de seama! tuna olitaiul. Barcelona! s ri%init cu ne asare de camion! izbucni in rasul sau sfidator. Mai vrei sa stii si altceva! le raB #umele si unitatea zbiera olitaiul! infi t. E scris aici! ii ras unse Barcelona aratandu2i fundul sau lat. 'e olitai ince ura sa2l treaca naduselile. #u mai stia cum sa iasa din situatia aceasta. Doar am dre tul sa stiu cine sunteti! mai incerca el inca o data. Daca nu te carabanesti imediat! vei avea dre tul la o mama de bataie! stri$a cu obraznicie 'orta! din inaltimea cabinei. Soseau locotenentul <ric" si Batranul. 'olitaiul! observand imediat decoratiile! ocni calcaiele si saluta. ?ocotenentul se infurie! ocari e cei doi olitisti si il use e Batranul sa le noteze numele. Dar ce am facut! domnule locotenentB se im otrivi olitaiul. Asta o vei afla maine cand ra ortul meu va fi inmanat sefului dumitale! stri$a locotenentul <ric". Ster$e2o si sa nu te mai vad! ca de nu imi ierd blandetea mea de ominaB 'luton! e locuri3 ordona el. Si intorcandu2se catre 'orta1 Esti un dobitoc3 &ti inc0i ui! ca oate facem turism3 De ce nu te2ai o rit inainte de a te vari in $aura astaB Acum! luati2va du a DQbel3 'e toate camioanele stea$ul rosu+O3 &n felul acesta nu vom fi o riti de nimeni. #e2a dat semnalul de lecare. Coloana de camioane $rele s2au us din nou in miscare. Deodata ne2am trezit in iata Sfantului 'etru. Micutul rivea cu $ura cascata. A03 &a s une! nu2i asa ca2i frumosB Aici isi are cotlonul a aB #u i2a ras uns nimeni. -ricum! nu rea imi lace c0estia asta! urma el $anditor. Ce2ar fi daca ar utea uneori sa vada totul! ca bunul Dumnezeu3 'ai bine! dar tu nu crezi in bunul Dumnezeu! zambi ?e$ionarul. #u vreau sa vorbesc de asta cat mai suntem e aici. Am facut stan$a im re%ur! coborand e bulevardul Bor$o 7ittorio ana la via di 'orta An$elica. S2a desc0is o oarta mare. Se are ca eram aste tati. (recand rintr2o noua oarta am ornit e o straduta in$usta. Doi elvetieni din $arda ne aratau drumul. Eram nervosi. (oate astea erau noutati entru noi. 'ana si 'orta era tacut. #u se auzea nici o in%uratura. De obicei nu uteam s une trei cuvinte fara a tra$e o in%uratura. Asa e la razboi. Am dat %os relatele. Cateva ordine scurte si ne2am a ucat sa descarcam la iuteala. Am luat micul de%un la cazarma $ardei elvetiene. 'orta si Micutul au facut oc0ii mari in cli a cand una din $arzi intra cu o 0alebarda in mana. Asta2i arma anti2tanc a a eiB c0icoti Micutul. .n ofiter le facu semn sa taca! dar erau cu rinsi de voiosie. Sunteti soldati adevaratiB intreba 'orta.
+O

(rans ort de e/ lozibile

Micutul nu mai utea de bucurie cand i2au dat voie sa una mana e o 0alebarda si sa incerce o casca im odobita cu ene rosii. Avea un aer cara$0ios cu coiful e ca . #u rea mer$ea cu uniforma sa moderna. -feri istolul sau automat si casca de otel in sc0imbul coifului! dar nu era de vanzare. 'orta arata cu de$etul o 0alebarda1 Cei din infanteria marina ar ramane trazniti daca le2as cra a ca ul cu asa ceva. &ntorsi in curte! 'orta si Micutul au incercat inca o data sa ac0izitioneze un coif si o 0alebarda! dar $arzile clatinau din ca . 'orta ridica retul. Scoase un umn de ti$ari cu o iu! dar $arzile erau incoru tibile. Micutul mai use si trei dinti de aur si o cutie cu tabac de rizat e nas. #ici un om normal nu utea sa reziste la o asemenea is ita3 Soldatii a ei refuzara tar$ul. 'orta si Micutul nu2si credeau oc0ilor. Si unul si celalalt si2ar fi vandut si sufletul la asemenea ret... Micutul le arata bocancii sai. Bocanci de aviator american. Din ielea cea mai moale. Era cel de al cincilea ro rietar. 'rimii atru murisera. 'orta urma sa2i mosteneasca la randul sau. &ntocmisera un act in re$ula. )arzile elvetiene nici nu se sinc0iseau de bocanci. .n ofiter din nobila $arda venise sa2i c0eme e arintele Emmanuel si e locotenentul <ric". Du a un sfert de ora fu randul Batranului. De atunci trecuse a roa e o ora. Ma intreb ce fac astia trei! mormai 'orta. Daca in zece minute nu sunt aici! ne ducem sa2i cautam. Munitiile le avem in camionul M. 'e elvetieni ii strivim re ede. Ai cazut cumva in ca B se im otrivi MarloC. Daca e/ista cumva Dumnezeu! nu ne2o va ierta niciodata. Eu voi lua conducerea! 0otari 'orta. &n felul acesta tu vei ramane ne atat. MarloC scutura ca ul. Daca e/ista Dumnezeu! atunci stie si ca nici un lutonier normal nu rimeste ordine de la un aduc0ios de ca oral3 <a2te ca esti nebun ro use Micutul cu indrazneala. Asta nu tine la bunul Dumnezeu. Cand ma va rivi in oc0i! imi va s une1 4?ocul tau nu2i aici! MarloC5. Si ma va zvarli in %os! la diavol! in mi%locul flacarilor. #u! trebuie sa actionam cu di lomatie. Sa trimitem e Micutul sa le vorbeasca3 'entru nimic in lume! rotesta Micutul! dandu2se ina oi. Sunt $ata sa cuceresc orice transee americana! de unul sin$ur! daca mi2o cereti. Dar in baraca asta nu un iciorul3 Sunt ericulosi3 Au trecut doua ore. Eram cu totii la ca atul rabdarii. A roa e toti ne luasem ina oi istoalele si le ascunsesem in cizme. 'orta se %uca cu o $renada. S2o intindem3 sfatui Heide. (aca2ti $ura! samanta de nazist! marai 'orta. #u2l vom lasa e Batran aici3 Ca sa nu mai vorbim de reot! adau$a Barcelona! care avea un mare res ect entru tot ce era catolic. ?ucrul acesta ii ramasese de e vremea razboiului civil! dar niciodata nu ne2a dat vreo e/ licatie si refuza intotdeauna sa ras unda la intrebarile noastre. Batranul se intoarse in sfarsit. Era ciudat de linistit.

?2am vazut e 'a a. ?2ai vazutB so ti Micutul uluit. Batranul incuviinta! indo andu2si i a. ?2ai atinsB intreba Barcelona! rivindu2l acum cu res ect. #u l2am atins! dar l2as fi utut atin$e! atat de a roa e eram. Ce uniforma urtaB intreba 'orta. Semana cu un cavalerB Era ma$nific! murmura Batranul! inca sub im resia marii aventuri. Ce2a zisB intreba Heide curios. Sa va transmit salutarile sale. M2a binecuvantat. Asta2i buna! izbucni Heide! te2a binecuvantat3 Ai vazut vreun cardinal adevarat! in mantie rosieB intreba Rudolf Dleber. &ntrebarile louau este Batran. A auzit vorbindu2se de mineB intreba Micutul. De tine in mod deosebit nu! dar stie de lutonul A. Mi2a dat un inel. &nelul e entru lutonul AB Da! am rimit inelul asa cum un $eneral rimeste medalia militara. &l ort entru batalionul A. 'ot sa.2l incercB intreba Heide cu o rivire care ar fi trebuit sa2i dea de $andit Batranului. Dar inca nu revenise la cruda realitate. <ara sa banuiasca ceva ii intinse inelul lui Heide. Heide ne facu sa admiram inelul e de$et. Cum Micutul voia sa2l atin$a! se alese cu o baioneta este mana. Da2mi inelul ina oi! s use Batranul. &nelul tauB De ce l2ai urta tocmai tuB Batranul desc0ise si inc0ise $ura! uluit de2a binelea. 'ai e inelul meu. Mi l2a dat a a. ?2a dat lutonului A. &nelul acesta este al lutonului A. (u nu esti lutonul A. Eu! Sven! 'orta! istoalele noastre =!=! camionul M! toate astea sunt lutonul A. Heide sufla a oi e inel! frecandu2l cu mana! il facu sa straluceasca. De cand am vazut darul rea sfintiei Sale 'ius al V&&2lea! nu mai sunt tocmai atat de si$ur ca nu cred in Dumnezeu. Da2mi inelul! ti a Batranul scos din fire. Pos labele! marai Heide. Eu il voi urta in numele lutonului A. Daca intr2o buna zi voi cra a! il vei utea urta tu. Ba nicidecum3 stri$a 'orta 0ra aret. Cand vei da ortul o ii! inelul va fi al meu. Batranul l2a vazut e a a! i2a%un$e. Barcelona isi scoase cutitul din cizma si ince u sa2si curete un$0iile cu el. #u fiindca l2ar fi stan%enit cumva murdaria! ci entru a sublinia im ortanta celor ce avea sa s una. Ba$a de seama Pulius! sa nu mori de tanar3 Heide ii arunca o rivire intunecata dar isi infunda in buzunar mana cu inelul. Batranul se inabusea de furie. Mai incerca o data sa2l someze e Heide sa2i ina oieze inelul. Dar acesta ii rase in nas. Se duse sa se faleasca in fata $ardei elvetiene. Acolo a fost atacat intaia oara. - 0alebarda zbura la cativa centimetri de ca ul sau. #imeni nu vazuse cine o aruncase! dar il banuiau e Micutul. Heide se na usti la camionul M! isi use doua istoale incarcate in buzunar. &nelul binecuvantat ne invra%bise. Era rime%dios sa2l orti! dar fiecare si2l dorea. Cel de2al doilea atentat avu loc cu douazeci de minute mai tarziu.

Heide era intins in mi%locul curtii! admirand inelul im reuna cu doi arasutisti. &ntoarse instinctiv ca ul. &n cli a urmatoare e locul e care se aflase Heide si cei doi arasutisti trecea un camion de douazeci de tone. Ciudat cum oate orni un camion asa! de unul sin$ur3 facu 'orta $anditor. Heide isi sterse fruntea si! cu mainile in buzunare! c0i iul dat e ceafa! se a ro ie de noi1 Banda de uci$asi3 Doar n2o sa uneti mana e inelul meu. #u ma uteti omori asa cu una cu doua. Cine stieB ras unse Barcelona. 7om trai si vom vedea! zise sec micul le$ionar. Cand am arasit 7aticanul! se inno tase a roa e si era sa lecam fara Micutul. Cobora in $oana e via del 'elle$rino! cu un ac0et mare sub brat. ?ocotenentul <ric" i2l smulse. A aru o minunata casca elevetiana. Am rimit2o! se a ara Micutul. -mul mi2a zis ca mi2o da entru tot ce am facut in ultimele zile. ?ocotenentul <ric" incrunta s rancenele. Minti de in$0eata a ele! Creutzfeld. Ai furat2o3 Eu3 sari Micutul! n2as face una ca asta. #u se fura din lacasurile sfinte! domnule locotenent3 Asta asa e! zambi locotenentul. (ocmai de aceea vom duce im reuna casca ina oi! de unde ai im rumutat2o. 'ai am rimit2o! zise din nou Micutul. 7a %ur! domnule locotenent! e un dar. Hai! Creutzfeld! vino3 Au dis arut in intuneric! rotestele Micutului se auzeau din ce in ce mai utin deslusit. Mai tarziu! in tim ce ne indre tam s re Roma! ne marturisi dis retul sau fata de ofiteri. Sa te sileasca sa dai ina oi un lucru care ti2a fost daruit3 e/clama! tremurind de furie. Dar tot voi avea o casca cu ene! c0iar de2ar fi sa su$rum un om entru asta3 &ntorcandu2ne rin via A ia am ierdut trei masini si sa te oameni. MarloC a fost $rav ranit. ?2am us intr2o ambulanta care trecea. 'ielea sa ince use sa ca ete culoarea er$amentului. Buzele ii erau vinete. Cand Barcelona i2a luat na$anul! a mai avut uterea sa se im otriveasca. E al meu! lasa2mi2i3 &l vei rimi ina oi cand te vei intoarce! fa$adui Batranul. Da2mi na$anul. 7oi avea $ri%a de el. #u ma voi lasa furat. Dar stiam la ce ne sa aste tam. -bservasem ielea $albuie! semnele mortii e care le cunosteam bine si nu voiam sa riscam ca vreun infirmier oarecare sa fure na$anul! inainte c0iar ca MarloC sa se fi racit. Durul MarloC lan$ea. Micutul calca in strac0ini. &i lua mantaua! c0iar in cli a cand urma sa fie luat6 o manta im ermeabila foarte buna! din cele cu care sunt dotati arasutistii. Era bataie e asemenea toale! iar MarloC avea aceeasi talie ca Micutul. MarloC se caznea sa iasa din ambulanta. #e2a im roscat cu o loaie de blesteme. .n infirmier il im inse inauntru si tranti usa in%urand. Am urmarit ambulanta cu rivirile. Auzeam stri$atele lui MarloC. 7reau sa raman cu voi3 #u vreau sa mor3 Da2mi na$anul ina oi3 #u a%un$e nici ana la s ital! s use Batranul in soa ta. Clatinam din ca ! in tacere. Stiam ca Batranul s unea adevarul. MarloC intelesese si el. #u erau douazeci de minute de cand isi mai batea %oc de Micutul! im reuna cu noi3

'ornind motorul! 'orta murmura1 Ma bucur ca a casti$at in ultimele doua randuri la o"er. ?e$ionarul rivea $anditor na$anul e care il si sc0imbase cu Barcelona. Deodata il incarca si use istolul mare! bunul cel mai de ret al lui MarloC! in minunatul sau toc de iele $albena. Se ridica in cabina camionului lovind este toc1 Sta bine. Se vedea ca retuieste istolul cel $reu. &i dadea si$uranta! asa cum ii daduse si$uranta si lui MarloC. 'e front este foarte im ortant entru un soldat sa2si simta istolul! este ceva cam ca s ri%inul unei maini rietenesti. &ar na$anul iti da intotdeauna aceasta im resie de si$uranta. #e lacea foarte mult istolul acesta. &n lutonul nostru erau cinci si aveam mare $ri%a sa nu le ierdem. ?e luasem e toate de la rusi! cu riscul vietilor noastre. -data mort bunurile ramaneau celorlalti. Cat tim era in viata! el si tot ce era al sau a artinea lutonului A. Stan%enitor era insa fa tul ca a roa e intotdeauna muribundul isi dadea seama ca i se ia istolul! acest istol care era zalo$ul vietii sale. Dar nu ne uteam ermite sa fim sentimentali atunci cand era vorba de un na$an. &n dimineata urmatoare am arasit manastirea. Dar inainte de a leca ne2am dus cu totii la bazilica. 'arintele )re$orius Diamare era in fata altarului. Cu bratele ridicate! intona1 'loria in e<celsis Deo &n zece minute a celebrat o foarte im resionanta slu%ba incat ana si noi! vec0i a$ani! eram miscati. ?a sfarsitul slu%bei! calu$arii! maicile si orfanii au cantat un salm care a rasunat intre venerabilele ziduri. Am lecat in tacere! in formatie de mars. Barcelona si cu mine ne riveam. Aveam o taina des re care nu trebuia sa se stie nimic. Si2ar fi batut %oc de noi ceilalti. <usesem de $arda im reuna. Cu utin inainte de zori! la ca atul coloanei de camioane. 'e cer aler$au norii. Din cand in cand stralucea luna. #e ada ostisem istoalele sub mantale entru a le a ara de umezeala no tii fri$uroase. 'riveam in tacere e deasu ra zidului! avand sentimentul acela de si$uranta e care ti2l da rezenta unui camarad adevarat. #u2mi amintesc care dintre noi a vazut2o rimul. S2a ivit din s atele co acilor. Era o umbra! o silueta infasurata intr2o mantie lun$a. - aratare $arbovita! $rabita. .n calu$arB intreba Barcelona. Deodata umbra s2a o rit in loc desco erit! acolo unde mai tarziu a fost in$ro ata divizia oloneza. .mbra ameninta manastirea. 'urta ceva e umar! e sub mantie. Dintre norii in $oana luna s2a aratat o cli a. Atunci am deslusit lim ede silueta si inimile noastre au incetat sa bata. 7antul desfacuse mantaua si am vazut Moartea cu coasa ei e umar3 #e2a in$0etat san$ele in vine. .n ras se inalta a oi catre noi! un ras relun$ de biruinta. Aratarea se mistui in ne$ura. Mi se muiasera icioarele in tim ce ne intorceam in sala de $arda. Dormeau toti! Batranul! 'orta si ceilalti. #oua insa ne clantaneau dintii in $ura. &mi ierdusem istolul.

(rebuie sa te duci sa2l cauti! s use Barcelona. #ici vorba de una ca asta3 Am referat sa fur istolul unui arasutist adormit. Cand s2au ivit zorile ne2am a ucat sa cautam istolul e care il ierdu2 sem1 nu l2am mai $asit. Ceilalti si2au dat seama ca ceva nu e in re$ula! dar nu am indraznit sa le ovestim atania noastra. - cli a ne2am $andit sa ne ducem la reot! dar ana la urma am crezut ca e mai bine sa ne tinem $ura. Asa cum foarte bine a s us Barcelona1 .neori e bine ca omul sa stie sa nu vorbeasca des re ce a vazut. Moartea venise sa vada muntele sfant entru a2si retui recolta a ro iata. &ntam lator! Barcelona si cu mine o vazusem si auzisem rasul ei de biruinta.

1osep! 'rapa era e#reu. Dadusem peste el intr)o seara, cand ne)am dus sa #izitam o ceata de dezertori. Erau in podul unei case din spatele garii de tria&. Se patrundea acolo printr)o trapa mascata din ta#an. Una din "etele de la ,da "usese ne#oita sa se retraga din circulatie. Descoperindu)i pe 'rapa, lui +eide nu)i #eni sa)si creada oc!ilor. sa deci, ne &ucam de)a baba)oarba, Sc!maus2D, striga pro#ocator. Cred ca #oi lua un pret ca lumea pe tine. Ce)ai zice de un bilet, numai dus, spre #ia 6asso/ Porta incepu sa)si curete ung!iile cu pumnalul sau de lupta, iar Micutul isi rotea zgomotos prastia. -bser#and miscarea, +eide se mai potoli putin. 'rapa si cu el se multumira sa)si arunce in obraz, unul celuilalt, di#erse acuzatii. ,ntreaga mea "amilie si toti prietenii mei au "ost deportati in Polonia, spuse 'rapa linistit. $u te mai smiorcai, Sc!maus, rase +eide. 6oti e#reii care #or supra#ietui #or a#ea parte de razbunare. 0oi #eti "i #acile sacre, marii prote&ati. Si nu m)ar mira sa "ie interzis a #i se zice &idani. dol" asta #a "ace un mare ser#iciu. poi #a #eti scoate parleala pe seama catolicilor. Caci ii urati la "el cum ii urasc +eFdric! si +immler. Parca #ad ca)l #eti acuza pe papa ca a gazat e#rei! $ici un e#reu n)ar "ace una ca asta, se indigna 'rapa. $u e<ista e#reu cinstit, ran&i +eide, tinand un deget acuzator asupra lui 'rapa. ,n sc!imb e<ista o groaza de documente ce ar putea "i "olosite impotri#a papei. 0aticanul e precum un purice prins intre doua ung!ii. ,ntelege)ma bine, nici eu nu am la inima sutanele. Si as da o mana de a&utor sa scapam de ele. A,si "reca mainile gandindu)se la aceasta perspecti#aB. De ce nu protesteaza 0aticanul! ridica glasul 'rapa. sta ar putea pune capat deportarilor. $)ar mai indrazni sa continue. Sa indrazneasca/! Cat poti "i de nai#! ,ti inc!ipui cum#a ca papa, cu intreaga lui slea!ta, inspira cui#a "rica/ Macar sa se impace. Stii cine ar "i trebuit sa protesteze/ Presedintele Statelor Unite! 3egele ngliei! 6oti cei care au o mare putere militara. Dar ce)au "acut/ $ici macar un #ant n)au
+L

'orecl: dat: evreilor de c:tre $ermani! n tim ul r:zboiului

tras cand au a"lat ca sunteti pe cale de a "i macelariti! *umea intreaga a stiut ce se intampla in 2MPQ, ca sa nu mai #orbim de 2MPL. *umea intreaga si)a astupat oc!ii si urec!ile! Cum crezi tu ca am "i putut impiedica genocidul/ intreba 'rapa. $u printr)un singur protest izolat. Dar o blocada economica in 2MPL, ar "i sc!imbat mult lucrurile. dol" insa nu s)a speriat nici de papa si nici de un ministru care da din maini cu o umbrela si, in a"ara de asta, cine pretinde ca inamicii nostri de azi deplang "aptul ca sunteti trimisi in camerele de gazare/ $)au "ost nici macar de acord sa #a rascumpere pentru cate#a camioane. Si nici micutul de Stalin nu #a plange dupa #oi. Eu !abar nu am ce spune papa, totusi cred ca el e singurul care #a ia partea. Dar protestele sale au acum e"ectul pe care l)ar a#ea un porumbel alb gungurind in "ata palatului Dogilor. 0oi, e#reii, sunteti in ra!at si #eti "i mereu. Se poate intampla sa iesiti pentru o #reme la supra"ata, dupa care dintre #oi se #or gasi altii care se #or um"la in pene si din nou o #eti incasa. Cel mai bine ar "i sa a#eti propria #oastra tara. Porta isi scuipa intreg dispretul pe podele. nimalul cel mai stupid de pe pamant ramane tot omul! C.7A#( DE -RD&#E 4RABA(5 Berlinul aflase cate ceva des re fa tele etrecute la Monte Cassino. 'rin mii de fire marunte zvonul a%unsese in 'rinz Albrec0t Strasse =. Si intr2o frumoasa dimineata insorita! e aero ortul DellH.rbe! din a ro iere de Roma! a aterizat un bombardier Hein"el. Din avion a coborat! cu o $eanta nea$ra sub brat! seful serviciului ersonal al armatei! $eneral de infanterie >il0elm Bur$dorf. &nde arta cateva scame ima$inare de raf de e mansetele sale staco%ii si zambi! curtenitor ca intotdeauna. )eneralul era un barbat care considera lumea intrea$a dre t o sin$ura si uriasa $luma. Cu acelasi zambet ridica un colonel la $radul de $eneral sau intindea unui maresal fiola cu otrava. *ambi cu bunavointa comandantului aero ortului! interesandu2se de sanatatea sa... ceea ce il facu e acesta sa se inverzeasca la fata. )eneralul Bur$dorf zambi lar$. Dati2mi o masina! domnule comandant! cu un sofer care sa stie sa conduca. #u2mi asa daca e uscarias de dre t comun sau maresal. (rebuie sa a%un$ cat se oate de re ede la comandantul armatei din sud. Comandantul nu se simtea in a ele sale! se vedea lim ede. 7izitele ne revazute ale lui Bur$dorf erau urmate de obicei de o loaie de sinucideri. Domnule $eneral comandantul ocni de doua ori din calcaie avem o com anie disci linara in cazarma din 7ila Castro 'reterio. Acolo am utea $asi un sofer de rima mana. Au mers im reuna ana la biroul ersonal al comandantului. #u se vedea nici un ofiter. #imeni nu simtea nevoia sa2l intalneasca e $eneral. .nii credeau! si nu e nedre t! ca ar fi omul cu cea mai mare utere din intrea$a armata. Cu un sin$ur cuvant utea sa de$radeze un $eneral... &ntr2un rastim foarte scurt un locotenent tinerel utea sa2si sc0imbe e oletii ar$intii cu o tresa de aur. .n lucru era si$ur1 nici un ofiter nu era inaltat in $rad fara stirea $eneralului Bur$dorf. Comandantul aero ortului dadea ordine. - vi%elie strabatu toate cladirile. &n cazarma tru elor blindate au rasunat zece telefoane deodata.

*ece oameni au maz$alit acelasi ordin. )eneralul Bur$dorf! se so tea cu s aima. .n locotenent si un comandant au intrat e loc in s ital entru tulbu2 rari $astrice acute. (oti au ince ut sa res ire usurati cand s2a aflat ca rime%diosul $eneral nu dorea decat o masina si un sofer. 'lutonierul ma%or Hoffmann era sa se inece cu un file de scrumbie cand! latrand cu mo%icie in telefon! cum ii era felul! si2a dat seama ca la celalalt ca at al firului era comandantul cazarmii in ersoana. ?atratul i se refacu intr2un miorlait sfios. 'lin de ne$re resimtiri! lua nota de ordinul ne revazut. Du a ce il a$ata usurel in furca! ramase o cli a mut in fata telefonului ne$ru. A oi trecu la actiune. Ble$ilor! zbiera! inca n2ati rice ut ca $eneralul de infanterie >il0elm Bur$dorf tocmai a aterizat si vrea o masinaB (reziti2va! ce Dumnezeu! ori va trimit e front! fu$a mars3 &n cli a aceea in inca ere au intrat comandantul Mi"e si locotenentul <ric". Hoffman isi mu$i ra ortul. Bur$dorf! drace3 murmura Mi"e. 7rea o masinaB Bun! sa2i dam. Si un soferB &i vom da c0iar mai multi ticalosului asta aro$ant! deoarece va avea de strabatut o re$iune rime%dioasa in care mititeii de macaronari ar utea avea ideea minunata sa2l arunce in aer. &ntorcandu2se catre locotenentul <ric"! urma razand bat%ocoritor. Ce zici! <ric"B &i dam DQbelul meuB ?ocotenentul <ric" rase cu rautate. Strasnica idee! Mi"e. &l va avea sofer e 'orta. Comandantul Mi"e ridica incantat ca ul. Si e Micutul dre t escorta. 'lutonierul ma%or Hoffman era alb la fata. )resi de doua ori numarul de telefon. ?imba nu2l mai asculta. Mi"e si locotenentul <ric" rinsesera radacini in fata biroului sau si il riveau cu vadita lacere. &zbuti in sfarsit sa obtina e seful de $ara%. Du a zece minute era in at cu o durere de ca cum lita. #u insa inainte de a fi incunostiintat e conto istul sef ca el nu era ras unzator de ale$erea oamenilor. Mi"e si locotenentul <ric" au $asit de cuviinta ca era mai bine sa se des arta si sa lece in ribe$ie ana cand va trece rime%dia. Cincizeci de oameni s2au ornit sa2i caute e 'orta si e Micutul care! conform lanului! ar fi trebuit sa fie de serviciu la $ara%. &n mod misterios! fusesera insa detasati in alta arte. 'orta a fost $asit la de ozitul de arme. 'e Micutul l2au dibuit in de endintele cantinei! in tovarasia celui care tinea o ota si a doua fete de la bucatarie. Se indre ta a$ale ins re $ara%! cu o lada de munitie in s inare. &l zari e 'orta de de arte. 7om intovarasi un $eneral3 ii stri$a. 7izitam un maresal3 #u rea aveau aerul unor soldati de arada. Comandantul aero ortului fu z$uduit cand ii vazu rezentandu2se. )eneralul Bur$dorf se amuza. &i lacea soiul acesta de soldati. ?e darui la amandoi un umn de ti$ari de foi iar e comandant nu2l invrednici nici macar cu o rivire. Au strabatut Roma cu o suta de "ilometri e ora. A$0iotantul lui Bur$2 dorf! un ca itan! tinea oc0ii inc0isi si2ar fi vrut sa oata cobori din masina6 in sc0imb $eneralului ii lacea viteza nebuna. Dintr2o sin$ura oc0ire si2a dat seama ca 'orta stia sa tina volanul. (resari totusi auzind cum 'orta il sfatuieste e Micutul ca! a/ul din fata fiind ru t in continuare! sa faca bine

sa su rave$0eze de a roa e drumul si sa2i vesteasca $ro ile. Au trecut la o alma de doua tramvaie! sub oto ul de in%uraturi si blesteme ale conducatorului si asa$erilor. .n a$ent de olitie! im roscat de %os ana sus cu noroi! nevoit sa sara in laturi entru a nu fi strivit! se 0otari sa intre c0iar din noa tea aceea in miscarea de rezistenta. )eneralul! zambind! asculta cu mult interes discutia dintre 'orta si Micutul! care sedeau e locurile din fata. (rebuia sa recunoasca ca erau ostasii cei mai duri e care ii vazuse vreodata. #u se utea s une ca erau deosebit de im resionati de fa tul ca intovaraseau un $eneral. Acesta intelese din vorbele lor ca se 0otarasera sa fure un urcel. Ba mai mult inca! un urcel de la cartierul $eneral. ?ui Bur$dorf utin ii asa. #u venise in &talia entru asemenea fleacuri. 'orta ii e/ lica amanuntit Micutului cum ii laceau lui caltabosii. Din cand in cand dadea drumul volanului si $esticula cu amandoua mainile! entru a fi mai lamurit. (rebuie sa um li bine matele! zbiera el rin z$omotul motorului. (rebuiesc stru$uri stafiditi fara samburi. &ar cand framanti san$ele! trebuie sa faci miscari re$ulate. #u trebuie sa ui rea multa faina si nici aiureli din acelea e care le ba$a de obicei taranii ne rice uti. A oi il inmoi in melasa si il resari cu za0ar ars si cu scortisoara. Sunt unii barbari care il 0alesc cu com ot de mere. #u te sfatuiesc sa incerci una ca asta. Cum iti lace mai mult caltabosul! fierbinte ori caldutB intreba Micutul lin$andu2si buzele. Mie imi lace mai mult sa fie caldut! in felul asta il ot manca mai re ede. #u! nu3 stri$a 'orta! trebuie sa fie fierbinte bine. #2ai decat sa sufli e el si sa2l stro esti cu bere rece. Scrasnind din frane! DQbelul se o ri in fata cartierului $eneral! la <rascati. .n locotenent de aviatie cobori tre tele! ractic in cadere libera! desc0ise ortiera si ii a%uta e $eneral si e a$0iotantul sau sa coboare. )eneralul arunca o rivire catre 'orta si Micutul care! uitand disci lina! ramasesera asezati. Ridica resemnat din umeri si urca scara. Cei doi erau un vanat rea neinsemnat. ?ocotenentul nu rice ea de ce rade $eneralul. Cand a sosit Bur$dorf! la comandamentul armatei din sud tocmai avea loc o conferinta de stat2ma%or. (rei ofiteri si doi subofiteri s2au re ezit sa2l a%ute e $eneral sa2si scoata mantaua de iele murdara. Bur$dorf ii o ri cu un $est. Domnule $eneral! doriti sa fac un ra ort des re li sa de tinuta a celor doi ca orali din DQbelB intreba locotenentul cu slu$arnicie. )eneralul Bur$dorf zambi bat%ocoritor. ?ocotenente! daca voi dori sa fac vreo observatie! vei afla la tim . Buzunarul din drea ta de e ie tul dumitale este desc0eiat! Domnule! si de cand au dre tul sa oarte inteni locotenentii de infanterieB -are eu! $eneral de infanterie! ort inteniB <ii bun si inmaneaza a$0iotantului meu! inainte de lecare! o nota rivitoare la tinuta dumitale nere$ulamentara. ?ocotenentul bolborosi cateva cuvinte nedeslusite. &nainte de razboi fusese invatator intr2un un$0er de tara! e undeva rin muntii Boemiei! unde era s aima ustimii. Bur$dorf il tintuia cu rivirea semeata. Ai un istolB il intreba.

Da! domnule $eneral! latra locotenentul ocnind intenii nere$ula2 mentari. 'erfect! surase Bur$dorf. 7ei sti desi$ur sa te folosesti de el. ?a revedere! locotenente. Cei de fata au devenit si mai alizi. Bur$dorf atinse cu bastonul sau de $eneral umarul unui ca itan de infanterie. Esti bun sa2l anunti e comandantul sef ca doresc sa ma intretin cu dansul intre atru oc0iB Domnule $eneral! s re re$retul meu trebuie sa va aduc cu res ect la cunostinta ca nu se oate! maresalul este in conferinta secreta de stat2ma%or. (ocmai se elaboreaza lanurile viitorului atac si cele entru a ararea liniei )ustav! adau$a ca itanul du a o cli a de $andire. )eneralul Bur$dorf rase din inima constatand ca ofiterul area sa nu stie ca se afla in fata celui mai uternic barbat din >ermac0t. Se intoarse catre un ser$ent ma%or. Du2te si adu2mi e cei doi oameni ai mei din DQbel3 Am inteles! domnule $eneral3 A03 sa nu uit! urma Bur$dorf sa2si ia cu ei istoalele automate. Du a trei minute! 'orta isi facu o intrare z$omotoasa! urmat de a roa e de Micutul. Bur$dorf zambi usor. 7oi! cei doi tal0ari! veti fi ana la noi ordine $arda mea ersonala. Daca imi arunc manusile! inseamna ca trebuie sa tra$eti in orice misca3 Am mai facut treaba asta o data! domnule $eneral. Micutul crezu de cuviinta sa dea si amanunte. Am insotit o data un $eneral de cor de armata. #e2a s us acelasi lucru. Doar ca isi arunca bascul! nu manusile. Bur$dorf se facu ca nu aude suvoiul de cuvinte al Micutului. Se intoarse catre cavalerist. Ca itane! sunt $rabit. Banuiesc ca ai aflat ca suntem in razboi. Armata din &talia nu este decat o rotita din masinaria noastra. Du2te si anunta comandantului dumitale sosirea mea. Ca itanul se facu nevazut fara sa se mai lase ru$at. Bur$dorf se limba incoace si incolo! cu mainile la s ate. *ambetul ii dis aruse. Haina sa lun$a de iele flutura in %urul sau. 'orta si Micutul se tineau ca doua coloane de iatra de fiecare arte a usii mari cu doua batanturi6 cu istoalele sub brat! cartusierele lar$ desc0ise. Bur$dorf se o ri uitandu2se de a roa e la in$erii ridicol de bucalati de deasu ra usii. Daca cumva e/ista in$eri! se $andi! desi$ur ca nu seamana cu acestia. 'e eretele din stan$a se afla un ortret in marime naturala a re$elui 7ictor2Emmanuel. )eneralul Bur$dorf se infi se in fata ortretului entru a2l e/amina e micutul re$e care urta e ca c0i iul sau urias si $rotesc. Catana necio lita! marai el. &ti va sosi si tie randul. &n noua noastra lume nu mai e loc entru re$i. .sa se desc0ise brusc. Maresalul Desselrin$! lat! inalt! in uniforma $ri2bleu de aviator! um lea c0enarul usii. Dra$ul meu Bur$dorf! ce sur riza3 Bineinteles ca entru dumneata sunt intotdeauna liber3 )eneralul Bur$dorf zambea rivind cu atentie ca atul a rins al ti$arii sale. Domnule maresal! iti multumesc entru rimirea e care mi2o faci.

?ucrul acesta imi va usura misiunea. 7reau sa discutam intre atru oc0i. ?a un semn al maresalului! ofiterii s2au $rabit sa iasa. 'orta si Micutul ramasera. Domnule maresal! la Berlin circula cele mai e/trava$ante zvonuri cu rivire la tru ele noastre din &talia. Ai ince ut ne$ocieri cu americaniiB De ilda! entru retra$erea tru elor $ermane din RomaB 7reau sa s un! ai cedat ideii fi/e de a face din Roma un oras desc0isB Stim ca un $eneral american se afla la Roma. Cu ne utinta! domnule Bur$dorf! as fi aflat si eu. Ba nu este cu ne utinta! domnule maresal. Dar nu des re asta e vorba. Este vorba de a sti daca esti la curent si daca eventual te2ai intalnit cu acest $eneral inamic. &ti dau cuvantul meu de onoare! Bur$dorf! ca nu este cazul. (e cred! dar oate niscaiva tratative secreteB Maresalul Desselrin$ ne$a clatinand din ca ! dar c0i ul sau ars de soare isi ierduse ros etimea. Este adevarat ca relicvele sacre de la Monte Cassino au fost ridicate. Cred ca stii ce face $eneralul ConradB 'ostul de radio aliat a anuntat lumii intre$i! acum cateva zile! ca divizia de blindate Hermann )Krin$ tocmai rada manastirea. -ricum! se are ca este vorba de un %af des re care comandantul su rem nu stie nimic3 -are ofiterii nostri de la informatii dormB 'ro un a convoca un consiliu de razboi este o %umatate de ora. ?a Berlin stim ca locotenent2colonelul Sc0le$el! din 'anzerdivision Hermann )Krin$! a tinut o conferinta cu Conrad6 acesta i2a dat mana libera sa saboteze ordinele <Q0rerului! care dorea ca toate vec0iturile din manastire sa fie distruse de bombardamentele americane. )eneralul <reGber$! din #oua *eelanda! cerea bombardiere americane tocmai entru a distru$e manastirea. &nsa cole$ii nostri din tabara adversa nu sunt rea incantati. Din intam lare! rietenul nostru din #oua *eelanda este inca atanat ca un catar si va reusi cu si$uranta sa2i convin$a. &ar blestematul dumitale $eneral de divizie! recum si un idiot de locotenent2colonel! ne2au stricat toate socotelile. #u intele$i ce vrem sa obtinemB &nc0i uieste2ti mansetele tuturor ziarelor din lume3 )an$sterii an$lo2americani distru$ retioasele relicve ale occidentului catolic3 Avem re$atite ana si tru ele de comando care sa2l lic0ideze e smintitul acela batran de Diamare. 'ana la urma tot vor bombarda manastirea. Dar este deosebit de im ortant ca toate comorile sa iara cu acelasi rile%. Calu$arii si cladirile ot fi inlocuite! nu insa si obiectele3 <reGber$ este incredintat ca a$entii nostri s un adevarul! atunci cand ovestesc ca suntem e cale sa transformam manastirea intr2o fortificatie de necucerit. Si cu utin inainte ca ceilalti s2o ustiasca! vom cere bunilor calu$ari sa de una marturie ca nici un soldat $erman nu a us vreodata iciorul in manastire. #emai omenita ro a$anda3 Sin$urul folos de e urma trans ortului lui Sc0le$en este fa tul ca avioanele de recunoastere aliate au vazut si au foto$rafiat coloana de camioane. Asta c0iar ca este a a la moara lui <reGber$. &n cli a de fata trebuie sa ne incredintam ca fiecare relicva este la ada ost. <Q0rerul este turbat de furie. -ber$ru enfQ0rerul MQller a si sosit la Roma. (e afli cu un icior in fata consiliului de razboi! domnule maresal. 7a trebui sa retinzi ca ai stiut de blestematele de trans orturi. De nu! lumea intrea$a ne va acuza de %af! lu/ e care nu ni2l utem in$adui acum. Maresalul era alb la fata. #u intele$! Bur$dorf.

Acesta surise rime%dios. Credeam ca am vorbit totusi destul de lim ede. 7rei sa a ari in fata Consiliului de razboi entru inalta tradare! sau vrei sa scoti castanele din foc cu mana dumitaleB )ru enfQ0rerul MQller este in via (asso. &2ar face nes usa lacere sa2i ice in lasa un maresal. Ma %i$nesti! $enerale! ma insulti in mod $rav! stri$a maresalul scos din fire. Conce tia dumitale des re e oca actuala ma tem ca e oarecum confuza. )ermania de astazi nu e cea de e vremea im aratului. Suntem un stat national2socialist. 'entru Reic0! toate mi%loacele sunt bune entru a2si atin$e telul. <Q0rerul doreste sa solutioneze roblema evreiasca. 'ersonal! nu a rob toate ideile olitice ale <Q0rerului. Dar sunt ostas si am %urat credinta! la fel ca dumneata. 8(ranti umnul inc0is e masa venetiana.; Daca mi se da un ordin! il e/ecut intocmai. &mi lac co iii! mai ales cei mici! dar daca este un ceas mi se ordona sa ucid e toti stren$arii sub doi ani din Euro a! ei vor fi ucisi! oricare ar fi sentimentele mele ersonale. &ar daca vreunul dintre ofiterii mei nu se su une cu strictete ordinelor mele! l2as trimite in fata Consiliului de razboi. Convin$erile dumitale reli$ioase ne sunt cunoscute3 Deci dumneata nu crezi in Dumnezeu! Bur$dorfB #u te ocu a de ceea ce cred eu. Sunt ostas de la varsta de sais rezece ani. &ar meseria ostasului este razboiul si la razboi ucizi. S2ar s une ca inca n2ai inteles lucrul acesta. (e revin. Avem in rezent treizeci si sase de $enerali la (or$au. Maine dimineata vom e/ecuta cativa dintre ei. 'recum vezi! sunt insotit de doi ca orali. Au fost afectati in slu%ba mea intam lator! cu o ora si %umatate in urma. A artin unui 'anzerre$iment s ecial al armatei dumitale. Sunt ostasi care l2ar crucifica si e Hristos a doua oara! daca li s2ar ordoina s2o faca. Bur$dorf se a ro ie si isi vantura amenintator c0i iul rin fata c0i ului livid al maresalului. Si nu ar sovai de asemenea sa duca un maresal! comandantul su rem al armatei! in s atele lazilor de $unoi si sa2i tra$a un $lonte in ca . Bur$dorf! te revin la randul meu ca voi ra orta com ortarea dumitale de neinc0i uit Reic0smarsc0allului3 Bur$dorf rase bat%ocoritor. &ti inc0i ui oate ca am venit aici de ca ul meuB Am un ordin direct de la <Q0rer si nu sunt sin$ur. &n ceea ce2l riveste e Reic0smarsc0all! sa nu nada%duiesti nimic de la el. A cazut de mult in diz$ratie. &ntre noi fie zis! <Q0rerul nu2l oate in$0iti. De fa t! aviatia nu rea e la loc de cinste in momentul de fata. <Q0rerul socoteste ca armata aerului este o adunatura de ratati. 'arasutistii mei se bat ca diavolii aici in &talia. Daca o vor duce asa mereu! nu va su ravietui nici unul. <Q0rerul nu va varsa o lacrima din ricina asta! i2o intoarse Bur$dorf sec. As utea sa te iau cu mine la Berlin si sa te inc0id. &ar acolo in zorii unei zile! te vei strecura ti til in viata de dincolo! entru a nu fi stiut sa im iedici afacerea aceasta a manastirii Monte Cassino. Maine la ora uns rezece am o adunare foarte im ortanta cu doi $enerali de divizie si cativa comandanti de re$iment! in le$atura cu o eratia 4Rabat5. &ar daca la 7atican a%un$e cel mai mic zvon! te voi face ras unzator e dumneata! domnule maresal. ?a serviciul de si$uranta -berfQ0rerul MQller sta ca e ace. ?a 7atican avem a$entii nostri care ne tin la curent cu toate. 7rem sa2l rovocam e 'ius al V&&2lea sa rotesteze im otriva ersecutiei evreilor si vom reusi3

Arestarea a eiB Dar e o nebunie3 Cred ca $lumesti $enerale3. Sunt cat se oate de serios. Crezi ca imi arde de $lumeB Cu ne utinta! $afai maresalul cu $las ra$usit! %ucandu2se nervos cu crucea sa de cavaler. Ba este foarte cu utinta! reteza Bur$dorf cu dis ret. #2ar fi entru rima oara in istorie ca un a a sa fie rizonier. Si ce se va obtineB Acelasi lucru ca atunci cand se da foc evreilor si sina$o$ilor. Sarcina dumitale consta in e/ecutarea ordinelor e care le rimesti de la Berlin. Bur$dorf isi s ri%ini mainile e masa venetiana. &l vei ucide e a a cu un $lont in ceafa! daca ti se ordonaB Este diabolic! so ti maresalul. &i voi transmite <Q0rerului cuvintele dumitale! cand ii voi rezenta ra ortul. #u stii ca <Q0rerul este deasu ra oricarei criticiB Avem mai multi care te2ar utea inlocui. 'e scurt! iti vei res ecta! da ori ba! %uramantul. Doar esti credincios! ai de us %uramantul e Biblie. )enerale! nu2mi voi rene$a %uramantul facut. #ici nu ne2am aste tat la altceva de la dumneata domnule maresal. Berlinul va sti cum sa %ustifice lic0idarea a alitatii. Catolicismul este inamicul nostru cel mai rime%dios. Bur$dorf isi lezni cizmele stralucitoare cu cravasa sa lun$a. Dun$ile rosii ale antalonilor sai luceau ca de san$e. Razboiul e care il urtam nu este un razboi national. Daca il ier2 dem! s2a sfarsit cu rolul nostru de mare utere! ba oate ar lua sfarsit insasi e/istenta noastra. Din ricina aceasta il ducem cu o as rime si o brutalitate nemaivazute. 'entru a ne atin$e telul! nu dam ina oi de la nimic! asa cum am mai s us. Cand Berlinul iti va transmite cuvantul de cod 4Rabat5! datoria dumitale de comandant su rem al armatei din sud este sa asi$uri e/ecutarea sa. 8Bur$dorf rivea $anditor e fereastra.; 'lanul 4Rabat5 este cu desavarsire secret! nu e/ista nici un document care sa dovedeasca e/istenta lui. 8*ambi si isi lesni uternic cizmele cu cravasa.; - o eratie trebuie sa fie suficient de nemasurata entru a area cu totul de necrezut. C0iar daca unele minti lucide sunt convinse ca ea a avut loc! nu are nici o im ortanta! o data ce marea masa este rea uluita entru a utea sa si2o ima$ineze macar. &ar cand adevarul istoric va ince e sa iasa la iveala! oamenii vor stri$a sus si tare ca2i o minciuna3 Maresalul il rivea e Bur$dorf ca si cand s2ar fi $andit ca $eneralul era fie nebun! fie solul diavolului. Daca vom ierde razboiul! s use cu $las s art! adevarul istoric ne va %udeca du a meritele noastre! cu toata as rimea. Bur$dorf clatina ca ul. Berlinul va sti sa actioneze intr2atat de eficace incat lucrul acesta va de asi orice ima$inatie. -menirea va fi la ince ut sub efectul socului. A oi va veni indoiala si! du a nici zece ani! bur$0ezia va refuza ur si sim lu sa recunoasca fa tele. 'a a se teme de Hitler! si e buna dre tate. &l vom duce la Berlin. Motivul oficial1 asi$urarea rotectiei sale. Du a ocu area 7aticanului de catre tru ele $ermaneB intreba mare2 salul neincrezator. #imeni nu ne va da crezare. Crezi ca noi! cei de la Berlin! suntem c0iar atat de neindemanaticiB Bur$dorf radea cu dis ret1 (ru ele $ermane vor ataca 7aticanul in urma atacarii acestuia de o banda de artizani. De ce crezi ca am ordonat aducerea unui batalion disci linar la RomaB Dar nu e/ista riscul ca oamenii acestia sa ne denunteB intreba

maresalul nelinistit. #u va su ravietui nici unul dintre ei. De asta va avea $ri%a re$imentul s ecial de blindate. Soldatii $ermani vor tra$e asu ra unor soldati $ermaniB Re$imentul 'anzer nu va tra$e in soldati $ermani ci asu ra unor tal0ari in uniforme italienesti. ?umea nu va ermite niciodata e/terminarea catolicilor! continua maresalul cu inca atanare. 7a avea loc o reactie violenta. E/terminarea a si ince ut! ras unse Bur$dorf. ?a Dac0au! am e/ecutat o mie doua sute de reoti. Si la 'lKtzensee sunt si mai multi care isi astea ta sfarsitul a ro iat. Ai auzit vreun rotestB Eu nu. Dar concordatulB Ce insemnatate areB <ara nici o valoare! ras unse Bur$dorf. ?a fel ca fa$aduielile noastre facute evreilor3 Daca vrei sa eviti anica in turma care urmeaza a fi macelarita! trebuie sa linistesti animalele inainte de taiere. ?a +A iunie +,OO! <Q0rerul a s us1 4Concordatul nu ma intereseaza in nici un fel! dar el ne asi$ura ca utem duce in liniste lu ta noastra im otriva evreilor si ne va fi de folos mai tarziu! entru alte roiecte5. #u intele$ cum a utut semna 7aticanul un contract care se oate intoarce mai tarziu im otriva sa. Ei si3 7aticanul era nevoit sa riste asta! ras unse Bur$dorf enervat. 'entru a utea im iedica unele lucruri cu mult mai cum lite decat moartea a catorva milioane de evrei. &n )ermania sunt treizeci de milioane de catolici si $andeste2te cati sunt in alte tari. - nimica toata entru Reic0sfQ0rer. Avem zece milioane de liber2cu2 $etatori fanatici! care le2ar taia cu lacere bere$ata catolicilor! daca Reic0s2 fQ0rerul SS le2ar orunci maine. Eu tot nu intele$! de ce la Berlin se tine atat de mult ca a a sa rotesteze im otriva ersecutiei evreilorB Bur$dorf zambi in$aduitor. (otusi e lim ede si ma tem ca cei de la 7atican banuiesc ceva. Daca a a ar rotesta astazi! ar incalca le$ile si$urantei statului. <a tul acesta ne va da! deci! un motiv minunat sa ne asi$uram ersoana sa! deoarece si2ar fi e/ rimat in mod oficial atitudinea ostila. -data a a inde artat de la Roma! ne2am utea ocu a si de rest. Asta inseamna un razboi im otriva a atru sute de milioane de catolici infocati. Este o monstruozitate irealizabila3 #imic nu este irealizabil! cu conditia sa nu faci umanitarism rau inteles. Suntem inca intr2un stadiu e/ erimental! sub resiunea unor elemente nedorite. ?umea se va revolta cand va afla! stri$a maresalul cu dis erare. Bur$dorf inalta ca ul. Cifrele sunt de e acum ridicate si nu mai s erie. -mul de rand nu le oate crede. ?a Diev am su rimat in doua zile treizeci si atru de mii de evrei si ti$ani. &n 'olonia e/ecutam zilnic intre atru si sase mii de ersoane. ?a -sCiecim am lic0idat FJJ JJJ! la Ausc0Citz in %ur de =JJ JJJ. &nce and din +,LJ! am ucis doua milioane de evrei. De2am fi avut tim ! am fi ucis F! +J! sau AJ de milioane. ?umea cunoaste acum cifrele acestea ins aimantatoare. *iaristii care le2au ublicat au fost tratati dre t mincinosi de catre o ulatie. Dim otriva! daca am fi e/ecutat =JJ de co ii in loc de +OM JJJ! lumea intrea$a ar fi izbucnit in stri$ate. Deoarece o t sute este o cifra care s une ceva oricarui cretin. Bur$dorf isi use cravasa sub brat! isi inc0eie manusile si isi use

c0i iul e o s rinceana. Domnule maresal! urma el! daca constiinta dumitale iti interzice sa2ti res ecti %uramantul! scrieti2ne si veti fi eliberat imediat din functia de comandant. #u mai este nevoie sa va amintesc urmarile e care le2ar avea un asemenea $est. .n ostas nu trebuie sa %udece ordinele e care le rimeste! trebuie doar sa le e/ecute. Se mai intam la uneori ca un soldat sa fie nevoit sa faca o treaba urat mirositoare. 'entru noi insa nu conteaza decat ordinele <Q0rerului. 7ointa lui este vointa noastra. &ncrederea sa in victorie este increderea noastra in victorie. Bur$dorf ridica cravasa! saluta scurt si leca. 'arasit in mi%locul inca erii! maresalul rivea in urma s ilcuitului $eneral.

Porta intinse coarda arcului. Sageata cea lunga isi lua zborul. Patrunse in gat si iesi prin cea"a #oinicului si deselatului capitan american. cesta se clatina si se prabusi cu "ata inainte. Sageata se "ranse. Porta se um"la in pene. Sunt o capetenie. Daca o mai duc mult asa, imi #or spune -c!i)de)Soim. ,n decursul urmatoarelor doua zile repeta de opt ori ispra#a. mericanii ne)au strigat. 0roiau sa a"le cine este arcasul. Un negru dezertase din liniile lor. ,l banuiau pe el si o"ereau o gramada de lucruri doar pentru a)l trimite inapoi. Printre noi nu sunt negri, zbiera +eide, si nici a"urisiti de e#rei. *e)am "acut semne cu carpe albe innodate la capul baionetelor. Porta iesi din transee. ,ndepartati)#a o"iterii, mugi +eide, -c!i)de)Soim nu trage decat in o"iteri! Porta isi agita &obenul galben. Parul sau rosu stralucea in soare. Salut tie, :ata)Palida, striga. mericanii isi aruncara castile in sus in semn de #eselie. Un sergent de statura uriasa se i#i deasupra transeei americane. ici Ursul Cenusiu din las(a. Cati ani ai "acut, -c!i)de Soim/ -pt ani. 6angaule! Eu am douazeci si patru de ani de ser#iciu militar! *)am ucis pe lepadatura de babacu)tau la 0erdun! sta)i o minciuna s"runtata, striga Porta. 4atranul isi "ace al treilea an de parnaie la Moabit, celula LDO, sectia disciplinara5 e un dur, unul dintre cei ade#arati. Sergentul isi puse un c!ipiu peste casca. Mai =raut2Q tampit, te)ai impopotonat cu un nume de piele)rosie. Eu reprezint aici tribul meu. Daca nimeresti in c!ipiul asta te #om saluta preaplecati. ,n regimentul nostru suntem trei indieni. Daca nu nimeresti c!ipiul, la noapte te #om cauta si iti #om taia "uduliile. Porta scoase o sageata din tolba pe care o purta pe dupa umar. ,ntinse coarda si tinti cu gri&a. *as)o balta, s"atui 4atranul. Daca il omori, ceilalti il #or razbuna. S"anta :ecioara sa)ti calauzeasca mana, murmura parintele
+M

'orecl: dat: soldailor $ermani! mari amatori de varz:

Emmanuel "acandu)si semnul crucii. Sute de binocluri erau atintite asupra c!ipiului care impodobea casca sergentului indian. ,ntr)o tacere de moarte, sageata suiera, strapunse c!ipiul si il smulse. Din cele doua transee s)au inaltat strigate de entuziasm. Casti si carabine erau az#arlite in sus. *)au purtat in trium" pe in#ingator de)a lungul transeei. Sergentul ridica mainile deasupra capului pentru a)l saluta pe in#ingatorul Porta. ,n clipa aceea a aparut c!iorul. dunatura de neispra#iti, ati innebunit! ti merita sa "iti dusi in "ata consiliului de razboi. 3azboiul nu incetase... RA<.&A?A ?.& M&DE 'loaia amestecata cu za ada ni se scur$ea e obraz icurand de e mar$inea castii! atrunzand in barba! sa andu2ne e buze santuri dureroase. Si asta se numeste insorita &talieB ocari 'orta. Marsaluiam in rand cate doi e ovarnisul muntelui. Cocotata sus! dea2 su ra ca etelor noastre! se afla manastirea. Dar nu intr2acolo ne indre tam. #e duceam in directie o usa! s re Monte Caira. )enistii ne semnalasera %a onezi in zona aceea. Stran$eti randurile3 ordona Mi"e! si nu mai zbierati atata3 &ntunericul ne invaluia ca o la uma de uf. Catre sud2est bubuia artileria. )loante trasoare multicolore se inaltau s re cer. 'rivelistea era atat de minunata incat de nu ar fi fost atat de rime%dios! ne2am fi o rit desi$ur s2o admiram. Eram in misiune s eciala. ?ucrul acesta nu era nicidecum ceva deosebit! eram obisnuit cu asa ceva. Sa asem trei mari $ro i comune cu utin inainte de a arasi locul in care ne aflam la odi0na. Asta nu ne afectase catusi de utin! caci nici unul dintre noi nu avea de $and sa se2odi0neasca vreodata in ele. 'orta revazuse un loc cu dimensiuni deosebite! e care il 0arazea 7ierului. Acesta tocmai fusese dat afara din birou. 'lutonierul ma%or fusese ur si sim lu maturat. Reintoarcerea sa rintre noi fusese salutata de catre Mi"e cu un ras $ros. Esti rea $ras! Sta0lsc0midt. Ar trebui sa mai slabesti. (e numesc curierul meu ersonal+F. 'orta si Micutul au ince ut e data sa2l dascaleasca e 7ier! fara rea multe ocolisuri. #2ai decat s2o intinzi! ii e/ lica 'orta! luand2o in zi$2za$ rintre sc0i%ele de obuz si sa nu2ti arati mutra in bataia ustilor tra$atorilor de elita. 7ierul mai a uca sa intrezareasca e curierul care era de resu us ca urma sa2l inlocuiasca. & se vedea creierul in ca . Mai traia inca! dar isi dadu du0ul inainte de lecarea noastra. 7ierul ii lua $eanta. .n obuz e/ loda in imediata a ro iere. &ntr2o cli a com ania s2a im rastiat3 &l auzisem venind. Mi"e a roa e ca isi in$0iti trabucul sau mare.
+F

Cea mai as r: munc: din com anie An.a.B

Hombre! blestema Barcelona. Afurisitele astea de obuze isca asa din senin. Am ornit din nou. #u era nimeni ranit. 'orta si Micutul l2au incadrat e 7ier! silindu2l sa2si ia locul in lutonul al doilea. #u rea iti vine bine la socoteala! ce zici! Sta0lsc0midtB -buze! $loante! trasoare! baionete dintate si sabii cum lite de samurai! care toate e tine te tintesc. Aruncatoare de flacari care te arlesc3 E0ei3 - duceai mai bine in cusca ta de la Altona. ?a razboi e ca la cinemato$raf1 locurile bune sunt cele din s ate. &n fata te orbeste3 Dar fii e ace! ti2am astrat un locsor e cinste! la caldurica! in $roa a comuna3 Doar suntem camarazi3 (aca2ti $ura. marai 7ierul. Rade bine cine rade ia urma. Cat tim tine un curier de com anie! intreba Micutul e cei din %ur. ?a $enisti cam sa te zile! rase Heide draceste. ?a infanteristi intre cinci si zece6 dar la noi n2o duce niciodata mai mult de atruzeci si o t de ore. Micutul facu semnul crucii in dre tul c0i ului 7ierului. Esti catolicB il intreba. Ce2ti asaB mormai 7ierul. Cred ca ar trebui sa te duci la reot si sa2l ro$i sa2ti dea ultima miruire este mutra ta acatoasa! o data ce e si$ur ca vei da in rimire3 Micutul nec0eza de lacere la ro ria sa $luma. Du a un sfert de ceas inca mai radea. De fa t e acat ca un $radat cu un viitor atat de romitator sa moara in floarea varstei! filozofa Barcelona. Ce vrei! asta2i le$ea as ra a razboiului! 0o0oti 'orta. &si scruta victima cu rivirea. (i2e frica sa dai ortul o ii! Sta0lsc0midtB Micutul il rinse de barbie. #u inca! vesti el! dar nici mult nu mai are. 7ierul il lesni furios cu $eanta. Sunt soldat de mai multa vreme ca tine! 0ardau de laturi ce esti3 Catana de trei arale! ran%i Micutul. 'acat ca >alt DisneG nu te2a cunoscut. &2ai fi servit dre t model entru lu ul cel mare si rau3 Micutul vazuse de atru ori un film al lui >alt DisneG si se tavalise e %os de ras! de fiecare data! era dintre acei fericiti care se ot distra ia nesfarsit cu acelasi lucru. Aveam un a arat vec0i de roiectie. .n soi de monstru urias. Cu toate acestea il caram cu noi. A%unsesem intr2o adure in care co acii erau toti sfartecati de obuze. (rebuie sa vezi un asemenea s ectacol entru a utea crede. (ru urile moarte ale co acilor se inaltau acuzatoare catre cer. Strabateam adurea tinandu2ne de bancuri. 7ierul ramanea tinta noastra referata. Atunci cand )re$or Martin a desco erit cadavrul unui lutonier de la intendenta stra uns de un trunc0i de co ac! man%it de sin$e! utind! a fost culmea voiosiei. &l vezi! %ubila )re$or! iata unul dintre cole$ii tai3 E ciudat! dar cei mai multi dintre ei cra a in felul asta. Mie unul mi2ar lacea totusi mai mult sa fiu la intendenta decat sa fiu lutonier ma%or! fost aznic de latrine de$radat! stri$a 'orta din ultimul rand! unde se tocmea entru vanzarea a zece ciubuce cu o iu. Am vazut multi d2alde astia inc0izand oc0ii! s use si Barcelona e un ton amenintator. 7a amintiti de ti ul de la Mins"B zbiera Micutul cu voiosie. A murit cu o bucata de sarma $0im ata in %urul $atului.

Aratand cu de$etul in s ate! Batranul ii trase un $0iont Mistretului. #u rea miroase a bine! Sta0lsc0midt. S2ar area ca ti2au us $and rau. Dupa soare #ine ploaia, cita Micutul cu talc. Cateva obuze cazura nu de arte in s atele nostru. #u2mi lace asta. Se in$roasa $luma! murmura Batranul. Suiera. 'ocnea. 7a%aia. #e a ro iam de va$auna mortii! sectorul cel mai de temut al frontului de la Cassiona! o zona in$usta si desco erita. Eram incon%urati de mormane de cadavre umflate de oameni si de cai. Doar cinci la suta din coloane izbuteau s2o strabata. 'e %os zaceau ras andite! alterate! suficiente alimente sa 0raneasca cinci divizii. Rariti randurile! rariti3 se auzea. Atentie la ti$ari. - noua salva izbucni. Am ince ut sa aler$am. )afaind din $reu! ne tranteam e %os si ne cataram. .nul isi arunca ranita cu $renade. Era Brandt c0iulan$iul. Batranul ameninta sa2l im uste daca nu se duce imediat sa si2o ia. .n IM mm se infi se in amant. Brandt cazu in $enunc0i. San$ele tasnea ca dintr2o fantana in locul in care ii fusese ca ul cu doua cli e in urma. Se rabusi este ranita. Batranul si cu mine l2am imbrancit brutal si am luat ranita. 'e Brandt il si uitasem. -buzele cadeau $rindina. -amenii ti au. <iecare nu se $andea decat la sine. 'icioarele inaintau mecanic. #u aveam in minte decat un sin$ur lucru1 sa iesim din va$auna mortii3 Sa ne ada ostim3 #ici nu mai simteam mitraliera lovindu2se de casca6 uitasem curelele care ne rodeau umarul. &ncarcaturile $rele de munitii areau usoare. &nainte3 &nainte3 #u aveam nevoie de imbarbatari. .nui lutonier care aler$a lan$a mine i2au fost zdrobite amandoua icioarele. A mai fu$it cativa metri inainte de a se rabusi. Subofiterul Sc0ran" din lutonul al I2lea se o ri! rivind mirat inaintea lui. Rean$a%atul de ran$ul unu! ?azlo sedea asezat in mi%locul otecii! incer2 cand sa2si ba$e matele la loc in burta sfartecata. ?ocotenentul )e0r aler$a roata! urland ca un nebun! a asandu2si umnii e ceea ce fusesera oc0ii sai. Strabatuseram in sfarsit va$auna mortii... Am lasat acolo un sfert din com anie. 7ierul nu era sin$urul care facuse in nadra$i3 #e2am odi0nit. C0i urile noastre se sc0imbasera. A%unsesem e/act in s atele liniei de lu ta. Doamna cu coasa ne batuse e umar. #u mai eram cei dinainte. #2am fi utut s une ce se intim lase cu noi. Acum devenisem uci$asi! uci$asi rime%diosi. (e oti a ara de un obuz! dar este foarte $reu sa sca i de un soldat din linia frontului! care ucide entru ca ii este frica sa nu fie ucis. #e2am verificat entru ultima oara armele. Ce sc0imbare fata de defilarile noastre in orasul de $arnizoana! atunci cand cantam1 Ein 6iroler Iollte &agen Einen 'amsboc( silbergrau... (ra$atorii de elita se instaleaza rin co aci cu ustile lor cu luneta. -c0esc intotdeauna intre oc0i. &n cli a urmatoare esti mort... se lasa cortina. .n roiectil oarecare sau o sc0i%a de $renada ti se infi$e uneori in casca. Daca ai noroc! sca i doar scal at. Dar daca bucata de fier atrunde

la baza craniului! camarade! atunci te vor lua brancardierii. Mai ai o sansa! dar e subtire ca un fir de ar. Daca nu au rea mult de lucru! doctorii te vor sca a! dar va trebui sa zaci luni de zile in s ital. 7a trebui sa fii 4reeducat5. Da! da caci vei fi uitat totul1 sa vorbesti! sa mer$i! sa i ai. #u vei mai simti nimic. 7ei fi uitat totul! crede2ma3 S2ar utea sa innebunesti inainte de a fi invatat totul din nou. Die blauen Dragoner sie reiten Mit =lingendem Spiel durc! das 6or... 'rietene! doar stii ce inseamna sa te doara dintii. Cu rins de teama te2ai dus la dentist. Era binevoitor. (e2a anesteziat. (i2a dat doua ilule sa le iei acasa daca ai dureri. Dar nu ai nici ilule si nici anestezic atunci cand o sc0i%a de obuz iti smul$e toti dintii im reuna cu o bucata zdravana de falca. Mirat! iti rivesti dintii insan$erati colo! in noroiul de la icioarele tale. Du a ce te vor fi cusut la loc! nici c0iar mama ta nu te2ar mai utea cunoaste! iar daca iubita nu e sluta! nu te mai vrea. #u sunt rea multe fete cu suflet de sora de caritate! iar tu ii s erii e toti. 8enn die Soldaten durc! die Stadt marsc!ieren, S""nen die MKdc!en :enster und 6;ren... Se intam la uneori sa2ti fie atinsa c0iar sira s inarii. &n cazul acesta fie dambla$esti! fie o iei razna. Daca ti se intam la asa ceva! nu vei mai fi niciodata cel dinainte. (im de nenumarate no ti vei zbiera de durere si entru tine razboiul nu se va sfarsi niciodata. #u te vei mai intoarce niciodata acasa. Ai muri daca ai arasi s italul. ?a ince ut vei s une 4mai bine moartea decat sa traiesc in felul acesta5. Dar vei vedea! s2ar utea ca intr2o zi sa referi sa 4traiesti in felul acesta5 decat sa mori. ,c! bin ein "reier 8ildbretsc!;tz Und !ab9 ein Ieit9 3e#ier... Care soldat $erman nu a cantat balada vesela a braconierului care isi bate %oc de aznicul de vanatoareB Dar daca intr2o zi te trezesti asezat intr2o $roa a lina de noroi! a asand cu de$etele o artera desc0isa a coa sei! nu vei canta acest cantec. Sub maini vei tine insasi viata ta. &l vei c0ema cu deznade%de e brancardier! bunul Samaritean! cu brasarda lui de la Crucea Rosie. Dar nu va veni. Are altceva de facut. Este foarte ocu at sa salveze e cei care mai ot fi salvati. (u nu mai ai sca are. &nca nu ti2ai dat seama. Rana ta nu are rea $rava! dar nu i se oate face li$atura. 'rivesti mirat san$ele care se scur$e este mana ta. Du a o %umatate de ora! vei muri incetisor! $olit. uprTs de ma blonde ?u9il "ait bon dormir... Ai incercat vreodata sa2ti torni o icatura de acid e manaB E un lucru dureros. (e isca si te arde. Dar oti une o alifie care sa2ti aline durerea. &nc0i uieste2ti insa! camarade! ce inseamna sa $emi de unul sin$ur intr2o $roa a de obuz lina cu a a! cu antecul $aurit de o sc0i%a de bomba cu fosfor! care iti roade incet maruntaiele. 'entru a muri iti trebuiesc trei2 atru ore si te asi$ur ca nici o cli a nu vei avea c0ef sa canti1

8e9#e been Ior(ing on t!e railroad ll t!e li#e long daF. 1ust to pass t!e time aIaF... Ai fost vreodata e cale sa te sufociB Este in$rozitor. &nc0i uieste2ti ce inseamna sa ai nasul si $ura smulse! $atle%ul tau um landu2se cu raful ridicat de tancurile care trec e lan$a tine. &ncetisor! c0i ul ti se face vanat. Scoti niste 0orcaituri ciudate. A oi mori! sufocat de raful drumului. Daca o salva de mitraliera te nimereste in burta! te rabusesti $reoi e s ate. #iciodata inainte. A oi te ridici si ramai asezat! cu icioarele lar$ desfacute! incovoiat din mi%loc de o durere arzatoare! cum lita. Esti sfasiat e dinauntru. #u iti dai seama imediat ca vei muri. Du a trei ore suferi ins aimantator de sete! dar nu vei rimi nimic de baut. Cei raniti in antece nu trebuie niciodata sa bea. .nul dintre camarazii tai te anseaza. S2ar utea ca un infirmier sa aiba tim sa2ti faca o transfuzie de san$e relun$indu2ti astfel suferintele cu cateva ceasuri. Daca ai in com anie un rieten adevarat! isi va s ri%ini istolul e ceafa ta si va a asa e tra$aci. Dar un asemenea rieten este lucru rar! iar fa ta se numeste asasinat. Es ist so sc!Rn Soldat zu sein! 3osemarie... (i2as mai utea ovesti multe altele. - sc0i%a de obuz in rotula $enunc0iului6 un oc0i iesit din orbita care atarna de o ramasita de nerv si se freaca de obrazul tau6 fata lesnita de o bucata dintr2o bomba e/ loziva! or$anele $enitale infundate in antec6 lama unui umnal infi ta ana la %umatate intre coaste6 bratele si icioarele smulse intr2un cam de mine6 artea de %os a tru ului strivita sub senilele unui tanc6 sa arzi in ulei cu rins de flacari6 un $lonte in lamani sau in rinic0i. Ma intrebi de ce iti ovestesc aceste orori care iti fac rau. Dar trebuie! trebuie sa stii. E atat de minunat sa "ii soldat! 3osemarie... 'e front nu sunt nici tobe si nici trom ete. (e inc0ini e rand lui Dumnezeu si diavolului ru$andu2i sa te a%ute... *adarnic. Amandoi au atatea de facut in tim de razboi. Ma vei intreba1 de ce oare in$aduie Dumnezeu toate acesteaB &l vei invinovati. Dar Dumnezeu nu a in$aduit. El a dat omului libertatea! c0iar si cea de a face razboi. .n 0ot si un uci$as nu ot invinovati olitia entru fa tul de a fi 0ot si uci$as. ?a fel nu oti invinui e Dumnezeu entru razboi. #oi i2am inlocuit e arasutisti. Erau la ca atul uterilor. #ici nu si2au mai luat ramas bun cand au lecat incolonati. #u aveau decat un sin$ur $and1 sa lece. Du a o ora induram rimul atac. Erau %a onezi. #e rosto$oleam e %os in lu te cor 2la2cor inversunate. ?e$ionarul si cu mine izbutisem sa unem in ozitie o mitraliera. Am tras intrea$a salva de2a lun$ul transeei! ceea ce a insemnat ierderi entru amandoua taberele! dar nu aveam incotro. (rebuia sa2i silim e %a onezi sa iasa si am reusit. Datorita ?e$ionarului. Scoase mitraliera de e afet! o duse la sold si inalta c0emarea lui obisnuita1 Alla0 el a"bar3 7ive la ?e$ion3 En avant! en avant3 ?2am urmat cu totii! ana si Mi"e! asa cum o facusem de atatea ori.

Micutul a uca o cizma de infanterist! rinse un %a onez de $lezna si ii sfarama ca ul de un bolovan. ?2am $asit e Barcelona intr2o cazemata! cu o lovitura de cutit in burta. A$resorul sau zacea intr2un colt cu ca ul cra at. Barcelona a fost trimis in liniile dina oi cu cei de la trans orturi. Asta ne2a costat sase trabuce! un ceas! trei ciubuce cu o iu si douas rezece oze orno$rafice. Scum ! dar Barcelona era un camarad bun. Medicul i2a administrat o doza uternica de morfina. Eram acum cu unul mai utin in luton. Cu utin inainte de a leca! i2a dat Batranului vec0ea sa ortocala sfri%ita e care o adusese din S ania. Avea o idee fi/a1 #u utea sa i se intam le nimic atata tim cat ortocala ramane in com ania a M2a. Batranul a fost nevoit sa %ure! e o cruce im rumutata de la reotul militar! ca va astra ortocala in buzunarul sau din drea ta ana la intoarcerea lui Barcelona. A oi acesta ne2a facut semn de ramas2bun din tar$a sa im rovizata1 o manta intinsa intre doua usti. Cu totii i2am urmarit cu rivirile ana cand au strabatut va$auna mortii. &n noa tea aceea l2am rins e baiat. A icat in mainile unei atrule e cand trecea raul. Am incercat zadarnic sa2l facem sa vorbeasca. 'erc0ezitionat in cazemata statului2ma%or! i2au $asit in buzunare $raunte de diferite soiuri. #imic altceva. 'ana la urma a s us ca se numeste )i$i! un nume de alintare! e care2l oarta mii de baieti italieni de zece ani. -fiterul de informatii de la divizie a venit ersonal! dar nici el nu a izbutit sa scoata ceva de la baiat. ?2au trimis in s ate cu o atrula. Seara am aflat ca il im uscasera e usti. Desco erisera ce insemnatate aveau $rauntele1 boabele de $rau erau tancurile6 orumbul! tunurile6 semintele de floarea soarelui! mitraliere6 samburii de mere! re$imente. ?a zece ani! baiatul era cel mai bun s ion din &talia. (atal si mama lui fusesera ucisi sub oc0ii sai la Roma. .ra sa im otriva $ermanilor era atat de mare incat taiase cu mana lui bere$ata unui %andarm militar. Du a doua zile americanii ne2au cerut vesti des re micut. ?e2am s us ce aflasem. #e2au blestemat si au ucis cinci dintre ai nostri dre t re resalii. &n va$auna mortii! de o t zile era s anzurata de un co ac o tanara taranca. - sur rinsesera e cand in$ro a mine. 'e malul raului erau asezati doi soldati s ate2n s ate! le$ati fedeles unul de celalalt! cu sarma $0im ata. <usesera rinsi de arte in s atele liniei frontului. 7anatorii de ca ete i2au adus ana aici si le2au tras cate un $lonte in ceafa. Am aruncat lesurile cat mai a roa e de transeea americanilor! entru a2i im resiona. &nce usera sa utrezeasca! dar nu aveam voie sa2i in$ro am. Acum nici nu2i mai vedeam. <aceau arte din eisa%! recum batrana salcie ce sta $ata sa se rabuseasca in rau. &nstinctul nostru ne revenea. &nstinctul si$ur al lu tatorului din rima linie. <ara a fi rimit vreun ordin am ince ut sa ne sa am $ro i individuale! cea mai buna a arare a infanteristului im otriva carelor blindate. )renadierii din re$imentul +OL ne radeau in nas. 'e aici nu vor veni tancuri. 7oi astia de la blindate nu vedeti decat tancuri este tot3 Du2te si te limba! marai ?e$ionarul. 7or veni. 7ei vedea. Si au venit. Atunci cand ne aste tam mai utin! nu mult du a miezul no tii. Si2au a rins farurile! vanand e $renadieri ca e ie uri. Am sarit in transee si ne2am azvarlit in $ro ile noastre individuale. A oi am secerat rimele valuri de infanterie si am scos din lu ta tanc du a tanc. (reizeci si sase de ru$uri al aiau in noa te. Doar zece tancuri au

izbutit sa se reintoarca. Cu mult inainte de sfarsitul atacului. 'orta si Micutul au lecat la vanatoare de dinti de aur. Aflasera ca %a onezii erau lini de asa ceva. Dar au fost crunt dezama$iti6 doar noua dinti. S2au 0otarat sa2si mai incerce o data norocul in zori. Se utea intam la sa fi sca at cate ceva e intuneric. Mi"e ii ameninta! oate entru a douas rezecea oara! cu consiliul de razboi. Asta ii lasa rece. #imic nu2i utea o ri. Micutul mi2a aratat lin de mandrie o bucata de ret! un canin urias. #e2au us sa inaintam ana la noile ozitii de la cota M,O. &n fata se afla divizia OL din (e/as. 'uteam vedea ana la Rocca Panula! unde loua cu obuze. Mi"e etrecu ore in sir! cu oc0iul li it de binoclu. Cauta vec0i cunostin2 te. Re$imentul +OO de infanterie american ocu a ozitia din fata noastra! utin mai s re stan$a. Era re$imentul in care Mi"e isi facuse ucenicia. Simteam ca Mi"e era e unctul de a une la cale o $ainarie. .ra re$i2 mentul acesta. Deodata recunoscu e cativa. &mbrancindu2l e observatorul de artilerie! lua telefonul si ceru e comandantul artileriei. ?ocotenentul <ric" incerca sa2l o reasca. Sa nu faci asta Mi"e! ne vor strivi. Mi"e isi aco eri dintii de lu si isi use in $ura unul din trabucurile sale uriase. &a slabeste2ma3 Asta2i rafuiala mea. Sunt ani de zile de cand visez cli a aceasta. &l c0ema e 'orta. Acesta veni le$anandu2se! tinand un arc de doi metri si %umatate! e care il $asise lan$a un american mort. Mi"e ii arata o tinta1 7ezi cele trei tufisuri de lan$a stanca de coloB 'orta facu semn ca da. 'utin mai la drea ta! urma Mi"e! este o desc0izatura. - veziB 'orta rivi rin binoclu. Suiera. M2am rins. - cazemata de observatie. Mi"e ran%i mestecandu2si ti$ara de foi. #2ai nimerit2o. Este ada ostul lor de stat2ma%or. Colo inauntru e un ticalos care era cu mine in com ania <. 'oti trimite o sa$eata ana acolo! cu un mesa%B S2ar utea! facu 'orta. Mi"e smulse iute o foaie din carnetul de observatie si maz$ali1 1oe DunnaIan, ti)amintesti de Mic!ael 4raun/ Eram amandoi la S!u""ield 4arrac(s. M)ai turnat, DunnaIan. Din cauza ta m)au dat a"ara. cum sunt condamnat. 0om #eni sa)ti tragem pielea de dupa urec!i. $oi doi a#em o ra"uiala, 1oe. Dumnezeu mi)e martor ca te #oi gasi, c!iar daca te)ai ascunde la marele stat)ma&or al generalului Clar(! Peste e<act trei minute #a trimit o sal#a de obuze. Pune)te la adapost, 1oe, ca de nu #ei "i "acut terci. Mi)ar parea rau. 6e #reau #iu. Pe cinstea mea, 1oe, #ei zbiera asa cum zbieram noi, cei din inc!isoarea garnizoanei, cand GPicior de lemnH, comandantul, punea biciul pe noi. Pe curand, 1oe. Mi(e 4raun Comandat de companie 'orta rinse ravasul e sa$eata! intinse coarda si tinti cu $ri%a. Sa$eata

lun$a isi lua zborul. Mi"e isi orni cronometrai! se re ezi la telefon si! cu un c0icotit lin de rautate! transmise ordinele sale beteriei $rele Haubitz. A oi c0ema bateria de aruncatoare de rac0ete. ?a e/act trei minute du a ce 'orta isi azvarlise sa$eata! a ince ut sa vuiasca ca si cum sute de locomotive ra ide ar fi trecut e deasu ra ca etelor noastre. Din obisnuinta ne2am lasat in $enunc0i. Deasu ra transeelor inamice s2a inaltat un zid de foc! de amant si de ietre. Asta era bateria Haubitz1 zece salve. Du a cinci secunde a intrat in actiune si bateria de aruncatoare de rac0ete. -buzele Haubitz erau cum lite! dar areau o %ucarie e lan$a rac0etele de OJ cm cu lun$ile lor cozi de flacari. ?e mai vazusem la lucru si de fiecare data ne li eam de amant e fundul transeei. Stiam ca bateria are trei aruncatoare de rac0ete! iar fiecare aruncator are zece $uri de foc. De trei ori zece. Asemenea roiectile de temut doar entru ca Mi"e usese $and rau unui om. Mi"e era asezat in fundul transeei si c0icotea draceste. Du a atacul obuzierelor! linistea area sinistra. Atentie! reveni locotenentul <ric". #e ras und. (im de un sfert de ora au aruncat este noi obuze de toate calibrele. A oi se facu din nou liniste. Mi"e sedea in ada ostul sau! scornind noi viclesu$uri. 'utin du a ce s2a inno tat s2au cerut voluntari entru recunoastere. - atrula de asalt! cica. Dar aflasera toti des re rafuiala lui Mi"e. #u s2a rezentat nimeni. Mi"e ne facu curci louate! fricosi. 'utin ne asa de ce s unea el. 7oi fi in fruntea atrulei3 ne asi$ura Mi"e. Ca si cum asta ar fi sc0imbat ceva3 Mi"e nu ne ins ira incredere in c0i de conducator de atrula de noa te. #u indraznea sa ne numeasca din oficiu. Daca lovitura ar fi dat $res! lucrul acesta ar fi utut avea urmari ne lacute. Cei din fata noastra nu erau tocmai niste mielusei. #u aveam c0ef sa atrulam in noa tea aceea. (otusi Mi"e a mers atat de de arte incat fa$adui lui 'orta si Micutului saizeci de ti$ari cu o iu si in$aduinta de a cauta dinti de aur. &ncerca tot ce utea. Dar faradele$ile si amenintarile au fost zadarnice. A doua zi de dimineata americanii au ince ut sa2si bata %oc de Mi"e. #e2au trimis un bocanc vec0i si $aurit cu un soarece mort inauntru. Am inteles talcul. A oi au urlat in difuzorul lor1 #u te2am uitat! Braun. #icicand n2a fost secatura mai mare sa oarte uniforma americana. (i2ai $asit locul tau adevarat intre <ritzi. (e aste t. #u intarzia rea mult. Comandant Mi"e Braun! arlitule! fa$aduim AJ JJJ si ti$ari! cat ot sa duca doi oameni! baietilor din com ania ta care sunt dis usi sa2ti reteze ca ul si sa ni2l trimita. &ar daca ei n2o fac! o vom face noi3 'ic0etele lor de tra$atori au ramas toata ziua la osturi si ne2au doborat uns rezece oameni. ?a scurta vreme du a miezul no tii! ne2au lic0idat santinelele. Doar datorita ?e$ionarului nu au a%uns ana la transeele noastre. Acesta iesise din ada ost sa2si faca nevoile cand intrezari umbre care fu$eau. A tras imediat. A trebuit sa ne batem crancen tim de zece minute entru a2i une e fu$a si asta ne2a mai costat inca zece oameni. Eram satui ana2n $at. #2aveau decat sa se rafuiasca doar cu Mi"e. #oi nu aveam nici o vina. De asisera masura. Mi"e isi freca mainile de multumire cand ?e$ionarul il instiinta ca

atrula de asalt fusese alcatuita. Aveam de $and sa ne ducem du a rietenul lui Mi"e la orele nouas rezece! la ora mesei. 7or fi ocu ati sa infulece si! cum de obicei la ora aceea ne luam si noi zeama! se vor crede in si$uranta o bucata de vreme. &deea a fost a ?e$ionarului. Erau insa si unii care se im otriveau. De ilda 'orta! care nu traia decat entru 0aleala! ti a ca din $ura de sar e. #ici Mi"e nu era rea entuziasmat. Dar ?e$ionarul il convinse. Micutul si Heide au taiat cu foarfeca firele de sarma $0im ata si! iuti ca ful$erul! au trecut dincolo. Stateau $0emuiti in $ro i de obuze e/act in dre tul ozitiilor inamice. )renadele aveau si$urantele scoase. 'iedicile automatelor erau ridicate. &i auzeam cum rad. Mi"e isi desco eri rietenul rivind rin binoclul de noa te cu infrarosii. Susotind ii ordona Micutului sa2i a%ute sa2l aduca e Poe DunnaCan. Bietii americani areau ca nu sunt cu $andul decat la mancare. Mi"e dadu semnul de atac. #e2am aruncat inainte. - $renada ateriza e o $amela care zbura in aer. Aruncam mine si $renade in ada osturile lor si maturam transeea cu istoalele noastre automate. &nvalmaseala era $enerala. Du a cateva minute ne2am retras. &zbutisem in trecere sa le scoatem mitralierele din functiune. #e2am aruncat $afaind in transeele noastre. Mi"e era verde de furie. Micutul il manuise utin cam rea brutal e Poe DunnaCan si il su$rumase. ?ui Mi"e nu i2a mai ramas altceva decat sa loveasca cu furie cu icioarele in cadavru. Si ceea ce il facea sa turbeze de manie era fa tul ca nu2l utea ede si e Micutul! deoarece o eratia fusese cu totul nere$ulamentara. *ilele urmatoare ne2am distrat tra$and la tinta cu arcul si sarbacana. &nce use sa loua. #e era fri$ in tinuta noastra de camufla%. 'riveam s re manastirea care semana cu un umn amenintator inaltat deasu ra ca etelor noastre. Era in zori. Deodata! dins re sud2est! orizontul se a rinse. Cerul e/ loda. Se vedea ca un sir de furnale inalte. Muntii se cutremurau. 7alea intrea$a tremura de s aima. - t mii de tone de otel se rabuseau asu ra noastra. Cel mai mare bombardament al istoriei ince use. &ntr2o sin$ura zi! asu ra ozitiilor noastre au cazut tot atatea bombe cat la 7erdun in tim ul intre$ii batalii si aceasta fara ra$az! ceas du a ceas. Ada osturile noastre se rabuseau necontenit. Cu mainile! cu icioarele! cu dintii! ne croiam drum catre lumina. Devenisem adevarate cartite. #e li eam de eretii transeei! sau mai bine s us de ceea ce mai ramasese din ei. .n iad de artilerie! cel mai cum lit din cate vazu vreodata. .n tanc de O= de tone fu azvarlit in aer. Abia cazuse e turela! cu fundul in sus! ca resiunea aerului il readuse in ozitia sa initiala. - com anie intrea$a care strabatea o transee a fost in$ro ata de vie in cateva cli e. &ci si colo se vedea iesind cate o teava de arma. Asta era tot ce mai ramasese. &n tim ul no tii au izbucnit rimele accese de nebunie. &i bateam e ti i ana ce ince eau sa ara ca le vine mintea la loc. &nsa nu intotdeauna ii uteam rinde inainte de a se fi aruncat dre t in mi%locul focului. .n iad de otel arzator. ?ocotenentul Sor$ isi ierdea san$ele. Avea icioarele smulse. Cei doi infirmieri ai nostri erau morti. .nul strivit sub o $rinda! celalalt taiat in doua de un obuz care e/ lodase c0iar inaintea sa. (ocmai se indre ta s re

locotenentul Sor$ sa2i dea a%utor. Micutul ramasese fara %umatate de nas. ?e$ionarul si Heide l2au tinut in tim ce 'orta ii cosea rana. Asta se etrecea intr2un colt mai ferit din s atele unei $ramezi de cadavre. Bombardamentul a continuat in tot cursul no tii si toata dimineata zilei urmatoare. Bateriile noastre fusesera nimicite demult. (ancurile noastre de asalt au ars fara sa fi fost folosite. Deodata bombardamentul inceta! dar ince u in s atele nostru. (ir de bara%3 Ceilalti ieseau de rin $ro i si din alnii de obuze1 diavoli. Stri$au! urlau. Si$uri de victorie se na ustisera inainte! incredintati ca nu mai erau su ravietuitori. Ramasesem $0emuiti in alnii si in s atele unor stanci! cu mitralierele si aruncatoarele noastre de flacari. Au trecut e lan$a noi in $oana. <aceam e mortii. 7eneau necontenit altii. .nul dintre ei mi2a dat un icior in casca. &mi va%aia ca ul. ?asH ca vezi tu! ticalosule3 #u sca i tu viu3 Cu coada oc0iului vedeam icioare6 cizme inalte americane! cu sireturi. )0ete albe franceze! moletiere en$lezesti. Erau toate neamurile. Erau si cativa ne$ri! cu c0i urile cenusii de s aima. .n $las ra$usit ordona1 &nainte! inainte3 - mitraliera se orni sa latre. M2am rasucit si am scos2o e a mea din baltoaca de noroi. Micutul ii otrivi incarcatorul. &ncarcat! foc3 )loantele se infi$eau in s atele soldatilor in "a"i. &i seceram. Au incercat sa se redea! dar moartea era la seceris. &2am atacat la baioneta si cu cazmaua. Calcam este morti6 alunecam e mate6 ne su$rumam cu mainile $oale. .cide! ostas! ucide entru atrie si entru libertatea... e care n2o vei obtine niciodata3 Am des icat cu cazmaua fata unui ser$ent ne$ru. San$ele m2a im ros2 cat. M2am aruncat la ada ost intr2o $roa a adanca si mocirloasa. &nauntru misca ceva. Se ivi un ca cu casca lata. Am scos un stri$at de $roaza! am lovit cu cazmaua! mi2am descarcat istolul! fara sa2l nimeresc. Se ridica! siroind. ?2am lovit in burta. Se ridica din nou! cu o baioneta in mana. Am sarit! i2am smuls baioneta si i2am re ezit este fata! de mai multe ori! cazmaua mea ascutita. 'ro atria3 &nainte! viteazule! inainte cu baioneta si cazmaua ta.

Pe #ia del Capuccino am ridicat baricade. :usese ideea lui Carl. gentul de circulatie ne)a dat si el o mana de a&utor. *a cele doua capete ale strazii am pus grinzi. Mario s)a dus sa "aca rost de bile. poi ne)am apucat sa &ucam o partida de WtanXue. :ireste ca s)au gasit destui sa protesteze, insa agentul de circulatie se zborsi la ei. 6oti de pe strada luau parte la &ocul nostru. $e distram ca niste copii, e<ceptie "acand so"erii si bir&arii, care nu #oiau sa inteleaga de ce era blocata strada. *inistea era intrerupta doar la zgomotul bilelor. runcam cu un genunc!i spri&init pe pamant. poi masuram si ne cioro#aiam. Ploaia insa ne)a impiedicat sa continuam. 4ara&ul nu l)am indepartat, putea "olosi si a doua zi. Dupa aceea am plecat spre bordelul de pe Maria de9:iori, in drum insa ne)am incaierat cu bersaglierii. C!iar in "ata patiseriei celei mari, pe #ia del Corso. m spart una dintre marile usi de cristal. u #enit carabinierii dar

n)au saltat decat pe bersaglieri. $oi ne re"ugiasem intr)un bordel. E placut aici la 3oma, spuse Carl. 'ERM&S&E ?A R-MA De cateva ori camionul era sa se rastoarne in cate o $roa a de obuz. &n buzunarul de la ie t! sub tesatura as ra a bluzonului de camufla%! fosneau ermisiile. Sim le etice de 0artie! dar ele insemnau cins rezece zile de uitare! la Hambur$. 'lutonierul ma%or omenise ceva si des re osibilitatea de a obtine o invoire in strainatate. Re$imentul nu acorda asa ceva. Daca as izbuti s2o obtin la Hambur$! m2as utea duce la Co en0a$a. ?a ce bunB Sa mer$ mai de arte! ana in Suedia! de unde m2ar e/trada suedeziiB Caci devenisera s ecialisti in materie. Cu numai trei zile in urma e/ecutasem doi aviatori care dezertasera la Roma si a%unsesera ana in Suedia! la Stoc"0olm. Drumul ina oi il facusera cu catuse la maini! escortati de catre olitia suedeza ana la HTlsin$bor$ si redati %andarmeriei militare. #oi ii e/ecutasem! noi cei dintr2un luton al re$imentului disci linar de blindate. .nul dintre ei zbiera im otriva Suediei. .nde ai de $and sa te duciB ma intreba un ca oral batran ce urta e oletii albi ai $renadierilor. ?2am rivit fara a2i ras unde. #2aveam c0ef sa2i ras und. (e2am intrebat unde te duciB re eta el cu inca atanare de taran. Ce2ti asa tie! ramolituleB Eu te intreb unde te duciB Ai merita o scarmaneala buna! utoiule. (i2as utea fi tata3 Da2i drumul! ce mai aste ti3 Eu sunt $ata. Mi2am scos centironul infasurindu2l in %urul mainii. Sovai! ne rice andu2mi furia. (rebuia sa2mi descarc nervii si mosnea$ul ica la tanc. #2avea decat sa ridice rimul mana si l2as fi ucis. Bucatele l2as fi facut. #u2mi asa de urmari. Simteam nevoia sa fac ceva dis erat. Du a aceea ma voi simti mai bine. Saizeci si doua de ore in turela utind de ulei a unui tanc! era destul entru a innebuni. &n %urul meu doar racani din trans orturi. Doar in s ate de tot am zarit doi marinari in uniforme decolorate si %e$oase. #asturii de la bluzoane erau cocliti. .nul isi ierduse an$lica de la boneta iar e cea a camaradului sau! cu toata bunavointa! nu uteai citi ce scrie. Du a insi$ne mi2am dat seama ca erau de la submarine. Mi2ar fi lacut sa stau de vorba cu el si simteam ca dorinta era reci roca. Dar! la fel ca mine! se codeau sa faca rimul as. Se utea rea bine sa nu sc0imbam niciodata un sin$ur cuvant! c0iar de2ar fi sa calatorim sute de "ilometri im reuna! in camionul acesta ce ne 0urducaia. #eavand ceva mai bun de facut! m2am a ucat sa2mi curat un$0iile cu baioneta. Ceea ce ar fi avut darul sa2l scoata e 'orta din sarite. C0iar si atunci cand facea baie avea mare $ri%a ca nu cumva sa2si ude mainile! sa2si iarda atina. Micutul nu avea asemenea $ri%i! el din rinci iu nu se imbaia niciodata1 ii uteai tine urma e o raza de "ilometri. (ot el detinea si recordul de urici al diviziei. .n $renadier din re$imentul LOO fusese tim de trei luni in fruntea clasamentului! cu trei sute dois rezece urici in doua ore. Micutul l2a invins cu trei sute atruzeci si sa te! intr2o ora si %umatate. 'orta si cu el incercasera sa obtina o rasa noua im erec0ind urici cu cruce e s ate cu urici ti$rati. Din acate cei ti$rati ii 0aleau e ceilalti. Micutul era si sin$urul dintre noi cu aduc0i! de care era foarte mandru. Am fi cum arat si noi de la el! dar cerea mult rea scum ! douazeci si cinci de

$rame de aur erec0ea. 'ovestea cu aduc0ii ince use cu americanii. &n tim ul atrularilor de noa te ii auzisem vorbind intre ei. .n ca oral de la uscasii marini sustinea ca nu esti cu adevarat soldat! atat tim cat nu ai aduc0i. Cand du a cateva ceasuri! am atacat transeea! 'orta ii reteza bere$ata ca oralului. Scotocind rin buzunarele mortului! Micutul $asi o cutie de alama lina cu aduc0i. Ca oralul acesta mort avea sa ne dea multa bataie de ca . &n +,+F fusese in ?e$iunea Straina si lu tase in <landra. ?e$ionarul nostru s2a infuriat. ?ua cor ul si il in$ro a in $radina de le$ume din s atele manastirii. Cu a%utorul lui Barcelona mesteri o cruce. Se orni o $alceava mare entru a 0otari ce trebuia scris e cruce. Cei mai multi erau de arere sa scrie1 Ca oralul Robert Dent! ..S. marines. Dar se o unea cu indar%ire micutul le$ionar! care tinea mortis sa scrie1 ?e$ionarul clasa &2a Robert Dent. Mai voia sa vo seasca bratele crucii in verde! culoarea le$iunii. #oi le doream in rosu si albastru! adica in culorile infanteriei marine americane. &n cele din urma ne2am invoit si un calu$ar indemanatic a $ravat e cruce1 4Aici zace le$ionarul clasa &2a Robert Dent! din re$imentul O al ?e$iunii Straine! mort in uniforma uscasilor marini din re$imentul A ..S.5 &n ziua urmatoare insa! e ?e$ionar il a ucara toate andaliile cand constata ca! rofitand de intuneric! cineva ictase vulturul american e mi%locul crucii. (rei zile in sir l2a cautat e vinovat fara a2l dibui. ?a Roma abia aveam tim sa rind e/ resul catre nord. Dar aveam de de facut un drum la s italul militar! entru C0iorul. De dus un ac0et unei doctorite. De necrezut! dar adevarat1 $eneralul nostru era indra$ostit. Eram curios sa2i vad $a$ica. Daca era ca el! nu rea as fi avut ce vedea. 'ana si >allace BerrG! cel mai ocit dintre toti actorii uriti! era un Adonis e lan$a C0iorul. Era frumoasa! nemai omenit de frumoasa. &2am tinut locul C0iorului in atul damei. Buna treaba3 Aveam buzunarele burdusite cu scrisori! ce trebuiau remise e sub mana! entru a evita cenzura. Contineau destule entru a acuza de inalta tradare intrea$a com anie. Cea mai ericuloasa era cea de la 'orta! catre un rieten dezertor! care se ascundea de cinci ani. &m reuna cu un a$ent de olitie or$anizase o 4retea5! care sa2i a%ute e cei in stare sa lateasca. Dar vai de amaratul care intra e mainile acestei bande si nu utea cotiza. 'orta era in le$aturi de afaceri cu ei. #u stiam cam ce fel de 4afaceri5 tratau. Du a razboi! artenerul lui 'orta a devenit comisar de olitie intr2un mare oras din )ermania. #u dezvalui numele urbei! de teama unui roces de calomnie. Camionul sosi la Roma si se o ri in curtea unei cazarmi. .n fel de cusca sordida cu ziduri coscovite. Se vedea bine ca vec0ii locatari lecasera. Erau rin nisi urile Africii sau utrezeau in la$arele de rizonieri din ?ibia. .n lutonier racnea la noi. Mai lasa2ne in ace3 ii arunca unul dintre marinari e cand cobora din camion. &n $ru strans! cu sacii e umeri! marinarii iesira e oarta cazarmii le$anandu2se! urmariti de zbieretele $radatului. 'uteau a ulei si a a sarata. Am marsaluit mult tim ! cu o scurta o rire e tre tele din iata S aniei. 'e via Maria dei <iori am intrat intr2un bar! un fel de coridor in$ust! cu

o te%$0ea lun$a. Doua tarfe ce nu areau nocive se odi0neau! rezemate de bar. Mai incolo un a$ent de circulatie! cu oc0elarii de rotectie e du a $at! vocifera. &n coltul $urii avea un trabuc. .niforma ii era stro ita. (acu brusc dand cu oc0ii de noi. ttenzione! #emti murdari3 .nul dintre marinari! cel mai scund! o orni s re sticlete! cu drea ta e manerul baionetei. Camarade! s use el! tu esti roman. #oi trei suntem $ermani. Suntem oameni cumsecade! care nu fac rau nimanui daca nu ne calca e batatura3 cred ca si atronul din s atele te%$0elei e de acord cu mine. #u cere decat ce i se cuvine. Si aceste doua dame! sunt dame bine! atunci cand li se da ce li se cuvine. Se intreru se! isi scoase baioneta si se scobi intre dinti cu ea. Se intoarse cu fata catre olitist! intinzandu2si $atul. A aru o iele rosie! o arita. Acea iele e care o au su ravietuitorii scosi in ultima cli a dintr2o inca ere lina cu va ori fierbinti. Dar! vezi tu! mai sticlete! nici unul dintre noi nu2i murdar3 'use baioneta la loc si lovi cu odul almei e te%$0ea. Dati2ne bere3 (rei sferturi bere si un sfert slibovita3 Du a aceea! sam ania saracului+I3 Carciumarul rase cu bunavointa. A oi isi sterse burta cu servetul. Aveti de $and s2o luati re ede! aiB Se scar ina la fund si scoase do ul unei sticle de sam anie cu dintii. &ntre tim noi ne uitam la tablourile din s atele sau! murdare de ra0at de musca! la care desi$ur riveau doar noi veniti! caci cei de2ai casei nu le mai vedeau de mult. &nca nu sc0imbasem cu ei nici un cuvant. #u se facea! atata tim cat nu bausem inca rimul a0ar. Sunt ritualuri ce trebuie res ectate. Si ce ne2am fi utut s une inainte de a fi ciocnit im reunaB Barmanului ii trebui un sfert de ora sa ne re are amestecul. <acea e nebunul. Am ciocnit si am tras cate o dusca zdravana. .nul din mateloti! o ra%ina de om! im arti in %ur ti$ari Camel. Se tot scar ina intre icioare si cantarea din riviri e cele doua tarfe. (rebuie sa ne re ezim ana la s ital! ne e/ lica el. Carl si2a ru t ceva. S2a omenit cu o afurisita de an$0ila+= este el. Si a oi! toti avem nevoie de2o revizie. Se desc0eie sa ne arate carnea sa arsa. Am luat2o e coa%a nu de arte de Ci ru. Eram de atruzeci si o t de ore in submersie. Comandantul si2a ierdut rabdarea. #u a vrut sa2l asculte e secund. Era rea tanar! facea e cocosul. Douazeci si unu de ani! ce vreti3 Secundul nostru avea atruzeci si sa te si era 0arsait ca un adevarat lu de mare3 Cand l2am scos din turela! carnea se desfacea de e oase. .lei incins. 'e comandant nici nu l2am mai $asit3 S2a to it com let. Marinarul isi lustruia crucea de cavaler. (reizeci si sa te dintre noi si2au lasat oasele acolo. Dar am izbutit sa scoatem barca de salvare6 doar multumita mecanicului sef. Ce naiba te2ai a ucat sa2i s ui toate astea3 se rasti cel secund! care se numea Carl. Sa ciocnim3
+I +=

Pum:tate bere! %um:tate Eam anie An.a.B Salu : ra id:! n %ar$on cazon An.a.B

<iecare a dat un rand. Carciumarul la fel. 'ana si cu sticlele ne2am im acat. Restul de e fundul a0arelor il turnam in decolteul fetelor. &n bar a aru inca o tarfa. -tto! sa fiu al naibii! mormai Carl dandu2i un $0iont celuilalt! e asta o iau. Cat oate costaB &2as da MJJ entru o noa te. &nce u sa se tocmeasca cu fata si cazura de acord entru MJJ de marci si zece ac0ete de ?uc"G Stri"e. <ata avea camera la eta%ul trei. -tto si cu mine i2am urmat. 'atronul ne use cateva sticle de bere sub brat. (rec si eu sa va vad intr2o %umatate de ora! du a ce inc0id ravalia! stri$a du a noi. Am urcat o scara in$usta! in urma fetei. Sub fusta i se vedeau c0ilotii rosii cu mar$ini de dantela nea$ra. Carl $afaia in tim ce2i strecura mana intre ul e. &mi laci al naibii de mult3 (ot $lumind am strabatut e intuneric un culoar lun$! lovindu2ne de tot felul de c0estii. Sca aram e rand c0ibrituri. Din cand in cand ne o ream sa bem. - femeie $emea in s atele unei usi. .n barbat rase ra$usit. Se auzea un at scartaind. Ceva cazu e %os! robabil o sticla. .nii nu se2ncurca e aici! so ti -tto rivind rintr2o $aura de c0eie. Sbrigate#i! mormai fata! nerabdatoare. Ce2ati ramas acoloB Daca nu veniti! imi $asesc altii. #oa tea2i scurta. Sunt $rabita. 8&si arunca e s ate arul ne$ru ca smoala;. Ei! ce2aveti de $andB 7enim! venim! marai -tto. Doar sa tra$em un $at. (u ai ba$at de seama! Carl! cat de $rabite sunt toate utorileB Mai $rabite decat toti oamenii de afaceri la un loc. (i2amintesti de aia mare si slaba! la Salonic! care lua clientii cate doi deodataB Mie sa nu2mi s ui utoare! ti a fata! care intele$ea utin $ermana. 'entru tine! marinarule! eu sunt fata! $a$ica! iubita! sunt ce vrei tu! dar nu utoare. Bine! bine... facu im aciuitor -tto. Hai sa unem busola la unct. Cum te c0eamaB ?olita. ?olita! lui -tto ii lace numele. ?olita... S une2mi! Carl! te2ai mai culcat vreodata c2o ?olitaB #u tin minte. ?olita! arata2ne barlo$ul tau3 Carl! unde am fost ultima data la bordelB Carl se scar ina $anditor du a urec0e. #2a fost la Bone+,! cand ne2am facut linul! sau cumva la BrestB -tto se ra adea de ras. Da de unde3 a fost la (rond0eim. Ai alunecat e tre te! iar eu eram inc0is in latrine. Ce noa te3 Ce limbarita aveti3 stri$a ?olita din celalalt ca at al coridorului. Haideti! veniti odata! ce mai aste tati3 &a nu ma mai lua la rost! o use la unct Carl. (e2am latit entru o noa te intrea$a si ma riveste cum imi etrec tim ul. Cine a zis ca vreau sa ma culc cu tineB 'oate vreau doar sa2ti cant un cantecel de lea$anB - sticla de bere ii sca a lui -tto din brate! se rosto$oli e coridor si cazu e scari. &ncerca s2o rinda! dar sca a si altele ierzandu2si ec0ilibrul si se rabusi e tre te in %os! intr2un vacarm asurzitor.
+,

Bone1 ort la Mediterana

&m reuna cu Carl i2am sarit in a%utor. Se desc0ideau usi! barbati si fe2 mei stri$au de2a valma! asa cum numai italienii stiu sa stri$e. .n ric0indel! alaturi de un munte de fata! ne ameninta cu bataia! dar vazandu2l e -tto se retrase ur$ent! baricadandu2se in s atele usii! folosind un bufet si un bideu. ?a baza casei scarilor a aru si atronul. (ru ul ii lucea de sudoare. &n mana tinea o maciuca. Per 4acco! ccidenti! Cine va su ara! baietiB ?asati2l e mana mea3 #u2i nevoie! am sca at doar o sticla! ii ras unse -tto. #u! din fericire nu s2a s art! dar ce orcarie de scara3 Asta imi aminteste de #a$asa"i! si acolo era o afurisita de scara. Era in noa tea cand m2am roco sit cu2n sifilis! de la %a oneza aia care avea doar trei de$ete la iciorul dre t. Sifilis! zbiera ?olita! foarte multumesc! asta nu2i de mine. - lua la fu$a e culoar si se auzi o usa ocnind. 7ai de ca ul tau! amaratule3 bombani Carl. Cine te2a us sa ome2 nesti de boala taB &ntele$e o data! -tto! lucrurile astea sunt strict ersonale. .ita2te la mine. 7orbesc eu vreodata de sancrul e care mi l2am tras la 'ireuB E vina ta! -tto. (u ai vrut sa intram in afurisitul asta de bar. Daca mizam e damele de consumatie! asa cum ti2am ro us! nimic nu s2ar fi intam lat. 'oti sa stii daca damele alea se s ala la fundB se a ara -tto. Daca e sa ai $0inion! te ale$i cu ce trebuie c0iar si atunci cand te duci intr2un castel si te ba$i in scutece c2o rintesa. #e2am asezat e tre tele in$uste ale scarii si am scos do ul la cateva sticle! a oi am urcat din nou facand la fiecare eta% cate o 0alta de bere. Berea asta nu mai face doua arale! marai -tto nemultumit. Miroase a bere! se numeste bere! dar e o osirca. Cand berea ince e sa fie roasta! se c0eama ca e tim ul de a une ca at razboiului. #u oti duce razboi fara bere buna. Sunteti activiB i2am intrebat. Bineinteles3 mormai -tto si scui a e erete. Eram amandoi la scoala! -tto si cu mine! cand ne2au tras in ie t e amandoi. #e2am an$a%at in marina in +,AL. Sin$ura osibilitate de munca ermanenta. Am semnat entru dois rezece ani. Ce sa mai im arti viata in bucateleB Asa a fost sa fie. Si nu sunteti decat sim li marinariB m2am aratat mirat. De mult uteam fi rim2maistri! de2am fi vrut! rase -tto. #e2au de$radat e fiecare in arte de cate cinci ori. 'rea multe istorii cu fuste6 rea multa bere... si rea multi ofiteri tam iti. Dar ana sa incea a scarnavia asta de razboi! ne2am distrat destul de bine1 la ora asta suntem sin$urii su ravietuitori din cei trei sute sa tezeci si cinci de zdra0oni ai vec0ii scoli de submarine din Diel. Si ce veti face du a ce vom ierde razboiul si marina va fi dizolvataB Bati cam ii! baiete3 clatina din ca Carl. 'e voi astilalti da! e voi or sa va trimita la dracuH. #oua desi$ur ca cel utin entru o vreme! ne vor lua submarinele. Dar vom dra$a mine. Am mai facut de astea. Si toti ne vor iubi. #e vor um le de bere! cand ne vom intoarce in ort. Ra0atul cel de toate zilele e voi va astea ta! e voi cei de la blindate. Daca vrei un sfat bun! asculta ce2ti s un! &nscrie2te la un curs de deminare3 &ti va folosi du a razboi. 7ei trai ca un re$e3 -tto $asise intre tim usa ?olitei. - ameninta ca tra$e asu ra zavorului daca nu desc0ide. 'entru a o face sa ricea a ca vorbeste serios!

isi arma z$omotos istolul. Da2te la o arte din usa! ca tra$! urla el. Se auzi cum sunt trase doua zavoare si ?olita dadu drumul unui suvoi de in%uraturi. ?a celalalt ca at al coridorului se desc0ise o usa si o fata ne ofti oliticos sa intram. -tto use istolul la loc in toc. ?olita era uitata! nici nu e/istase vreodata. S2au facut rezentarile! ne2am strans mainile. - c0ema &sabelle. ?an$a c0iuveta avea un butoias cu bere. De tavan atarnau canile. -tto se dezbraca imediat. Avea ciora ii $auriti! iar antalonii ii erau atati de muce$ai. Arata s re bocancii sai1 #u cred sa se usuce vreodata3 .ltimii metri a trebuit sa2i facem rin a a! vasul de a rovizionare nu utea acosta... ce viata de caine3 &sabelle isi scoase roc0ia si ramase intr2un furou ne$ru. &2am e/ rimat admiratia noastra. M2am asezat im reuna cu Carl e mar$inea atului! cu 0albele de bere in maini. -tto si &sabelle se ciondaneau incetisor. #u cazusera de acord in rivinta ozitiei. &n cele din urma fata a cedat. Se aseza in $enunc0i e at. Carl si cu mine a trebuit sa le facem utin loc. A oi s2au ivit alte dificultati. -tto nu vroia sa foloseasca rezervativul. &sabelle mi2a cerut sa caut in sertarul no tierei si s2a incredintat ca -tto si l2a us corect. Suntem $ata! constata ea. 'erfect! atunci sa2i dam drumul! s use -tto ra$usit. Carl imi destainuia amanuntele des re viata la bordul vaselor de ozit ce adunau rizonierii. S2a intam lat ca tocmai in tim ul cand eram la bordul unui aseme2 nea vas! sa am arte de cea mai $rozava fata din viata mea. - ne$resa! intr2adevar rea de musca. Avea mii de draci in ea. Si cum stia sa2si miste toate alea! batrane! nu2ti ot s une. -tto se dadu %os! cu un aer multumit. A urmat la rand Carl. Continua sa2mi ovesteasca in tim ce2si scotea antalonii. &sabelle isi inoda icioarele in %urul soldurilor sale. Si in tim ce faceam dra$oste cu ea! 0aleam icre ne$re cu lin$ura mare. &ti dau +JJ de marci! daca o faci e frantuzeste! s use adresandu2se &sabellei. &n re$ula! cum vrei tu. Am incercat s2o aduc e ne$resa la bord! s2a rins insa Batranul! tocmai cand ne strecuram rin anou. Am luat zece zile de bulau! fata insa facea si de zece ori atat. Ce cur frumos ai! ofta el ciu ind2o de fese. -tto zvarli rezervativul folosit e $eam si isi use bocancii la uscat e resou. Ce2ai zice! Sven! daca am etrece cateva zile im reunaB S italul mai oate sa aste te3 Cred ca n2ar fi rau sa batem utin cloaca asta! in care lumea buna vine in concediu. - buna educatie te obli$a sa cunosti Roma. Am zis da! cu toate ca trebuie sa sacrific cateva din retioasele zile de ermisie. Am auzit de2o va$auna faina! am adresa. Carl se ridica in maini e sanii recum doua cuiburi mici ai &sabellei si se o ri sa2si tra$a sufletul. A oi fata se use din nou e treaba. Cineva batu z$omotos la usa. Ceva se2ntam laB urla nervoasa &sabelle. 0ia di Uua! Ce zbieri in 0alul asta! entru numele Domnului3 Sunt eu! Mario! se

auzi $lasul inabusit al atronului barului. -tto se duce sa desc0ida. Mario atrunse in camera urtand o lada cu bere in s inare. 72am adus cateva sticle! de va e cumva sete! ne lamuri Mario asezand lada in mi%locul inca erii. 8&i dadu &sabellei o alma e fundul $ol.; Ai de lucru! 0aiB rase el. Dand ca ul e s ate! $oli o sticla fara s2o ia de la $ura. &ntre tim Carl terminase. -tto avea c0ef s2o ia de la ince ut. &ata binemeritata odi0na a razboinicului! ran%i ridicand icioarele fetei la umeri. #u fara rezervativ! ti a &sabelle tra$andu2se ina oi. A trebuit sa cotrobai din nou rin sertar. 7reau sa cred ca aveti 0artii in re$ula! s use Mario. &ntr2un ceas %andarmii militari trec e aici3 #2au decat! am s us ne asator. 'ermisia ta e valabila entru RomaB #u! e entru Hambur$. &n cazul asta or sa te umfle. #u trebuie sa te $aseasca aici. Dar n2are im ortanta. Aveti tot tim ul. &n ivnita e o batranica. E oarba! insa are urec0i de isica3 &ndata ce2i va auzi venind! va s ar$e o sticla de eretele curtii. -tto obosise. &sabelle incalecase bideul! ceea ce il starni e Mario. #ici nu mai a%unsera la at! se im reunara e %os! ca doi caini. Mario avusese $ri%a sa2si una 0alba la indemana. #u se o rea nici macar cand bea. #imeni nu se su ara. Si de ce s2ar fi su arat3 &sabelle isi facea meseria! iar noi eram clientii ei. Mario era lac de trans iratie. .f3 sufla el! nu mai am antrenament. (rebuie s2o fac mai des3 'oti veni la mine de cate ori oftesti! daca ai cu ce lati! use lucrurile la unct &sabelle. Daca nu! inc0is entru inventar3 #2ai un esteB intreba curios -tto. Acum nu mai am. ?2au arestat sa tamana trecuta. ?2au dus im reu2 na cu niste evrei. Ce crezi ca va atiB intreba Carl. Se zice ca2i folosesc la e/ eriente! cu c0estii c0imice! zise -tto. &n la$arele mari din 'olonia au camere de $azare! ne informa Mario. (u nu vreiB ma intreba &sabelle. Hai! vino! cat mai sunt in forma3 ?a ince ut m2am codit. Ceilalti au crezut ca sunt timid si usera mana sa ma a%ute! mai bine nu s un in ce fel! as utea fi acuzat de orno$rafie. Carl ne intreru se in lin elan e/clamand cu uimire1 &a arata2mi bratul3 #2ai fi insemnat3 Mi2am tras brusc mana si imediat mi2a sarit mustarul. (icalosilor3 Ce va asa voua de asta3 Am us mana e tucalul e %umatate lin si l2am azvarlit s re Carl. Acesta se feri si Mario ii rimi continutul in lin obraz. A fost ince utul unei batai de omina. 'ana si &sabelle se arunca in invalmaseala. De %os din curte razbi z$omotul unei sticle s arte e o conducta. Mario sari in sus. Ei! baieti! au venit3 -arba i2a auzit. &esiti e aco eris. Sbrigate#i! Eu ma si ba$asem sub at! dar am fost tras afara de icioare. (am itule! suiera &sabelle! e rimul loc in care vor cauta. Mario ne im inse e fereastra. Afara cu voi! corcitilor3 Si clontu! mic3 Daca va $asesc vor inc0ide barul si intre$ bordelul. #emti blestemati3 Din artea mea n2aveti decat sa

va casa iti intre voi! dar e noi! romanii! lasati2ne in ace3 Stran$eam istolul intre dinti si in %urul $atului aveam doua $renade. Cand am rivit in %os m2a luat ameteala. Carl era c0iar in s atele meu. &si uitase toalele si radea ca un rost. Marinarii si2au aruncat sacii %os! in curte. #u eram sin$urii din casa care aveam necazuri. Eram a$atati de fatada recum ciorc0inii. Sa nu va uitati in %os! ne sfatui &sabelle. Ce frica imi era3 .rmarit de ai tai. Blestemata fie olitia din toate tarile. De ce o fi viata asta atat de com licataB Ce facusem! in definitivB noa te de libertate. Doar atat. Si ne vanau ca e criminali. Cartusiera si c0i iul mi2au ramas inauntru! am so tit enervat. Esti batut in ca ! suiera Carl. Batu din icior e tablie. Mario a aru la fereastra. Per 4acco, voi! nemtii! nu sunteti decat o slea0ta de idioti3 #e trecu lucrurile uitate. Du a numai doua minute i2am auzit e caralii s ar$and usa. Au in%urat2o e &sabelle. l2au ocnit e Mario! au blestemat &talia. <ereastra fu smulsa violent. #e2am li it de zid! resc0imbati in cara2 mizi tacute. Daca ne $aseau aici! era moarte curata! nici o e/ licatie nu ne2ar fi utut salva. Am ridicat iedica de la istolul J!=. Carl tinea intre dinti an$lica $renadei sale de mana. &n lumina ce razbatea de e alier am zarit un c0i de $ranit sub casca lucitoare de otel. <ascicolul unei lanterne matura curtea. &suse Dumnezeule! daca e/isti! a%uta2ne! doar o sin$ura data3 Maine ne vom duce la biserica3 Ce m2am mai ru$at3 Pandarmii racneau. Cineva ti a. ?ovituri de maciuca date e tru ul $ol. .n ocnet de istol. )eamuri s arte. &n%uraturi. 'une mana e orcul asta! izbucni un $las $ros. Cizme tintuite coborara z$omotos scara. Aveau sa2l $aseasca e cel care traseseB &i vor ru e! desi$ur! fiecare oscior. #imeni nu tra$e in caralii ne ede sit. &n strada ana acum tacuta zbarnai motorul unui camion. 'lecau. C0iar in cli a cand ne re$ateam sa ne intoarcem rin fereastra! -tto ne avertiza1 Atentie! oate s2au facut doar ca leaca3 Din nou se desc0ise o fereastra. A aru o casca lucitoare. Cineva mer$ea e aco eris. (oti trei incetasem sa mai res iram. #u mai aveam aer. Creierul meu se o rise. Mi2am ru t o un$0ie. Ca atul ii mai atarna de de$et si ma durea cand il miscam. &ntr2un tarziu! la fereastra s2au ivit Mario si &sabelle! care ne2au a%utat sa coboram. Din cauza voastra era s2o incurc! nemti blestemati! ufni MarioAJ. Am sca at ca rin urec0ile acului. 8Era trans irat leoarca;. Daca vreodata unul din astia imi ica2n labe! il stran$ de $at. Maine ma duc la slu%ba. #u ca as crede! dar oricum3 8&si sterse fata de sudoare.; Rita! vaca aia! avea un ti ascuns in dula . .n en$lez! evadat acum trei luni dintr2un la$ar de rizonieri. &l mai dadusem e usa afara o data. &i facusera rost de acte italienesti. Ar fi utut sca a! daca nu se ascundea in dula . C0iar si un bou s2ar fi intrebat ce cauta un ti in dula 3 &nca erea era lina de oameni care vorbeau de2a valma. .n adevarat C9nd l2am vizitat e Mario! du : r:zboi! mi2a ovestit c: avusese aceleaEi necazuri Ei cu americanii An.a.B
AJ

turn al lui Babei. Eram in$ramaditi e atul cel mare. Cei mai multi radeau de usurare. Dar sin$ura si tacuta in coltul ei! sedea o fata foarte frumoasa! cu obrazul im ietrit. En$lezul fusese rietenul ei. ?2au tarat de icioare e scari in %os! so ti ea. Ca ul i se lovea de fiecare trea ta. A$entul de circulatie! cel e care il cunoscusem mai devreme in aceeasi seara! ii intinse o sticla cu rac0iu. Refuza murmurand ceva neinteli$ibil. .nde l2au $asit e HeinzB intreba unul maruntel! cu nasul ascutit. Dedesubtul s alatorului din latrine! ii ras unse o fata voinica! cu oc0i lansi. (ocmai lecau! cand unul dintre ei s2a intors si a luminat cu lanterna sub c0iuveta. Ce s2a mai bucurat3 4<a2te incoace! micule. Ce amarat trebuie sa fii tu! sin$ur2sin$urel acolo inauntru35 Cred ca Heinz a innebunit brusc. A scos istolul si a tras un $lont in bratul %andarmului. Au sarit si ceilalti. ?2au omorat e Heinz cu atul armelor. A oi l2au ravalit e scari lovindu2l cu icioarele! ca e o min$e de fotbal. Esti si$ura ca Heinz e mortB intreba Mario! intre doua sorbituri. <ata facu da din ca . &i urasc e zbirii astia! zise -tto cu convin$ere. Se re$atea sa2si urmeze $andul! cand Carl interveni. #e doare2n cot de ei3 (raiasca razboiul3 'acea va fi lun$a si cum lita3 Avem fete! trascau si rieteni faini! zbirii s2au carat! ce2ti mai trebuieB &sabelle use un disc. Dansam cum se nimerea! fara a tine seama de muzica. .na dintre fete se alese cu un oc0i vanat. Mario s arse o sticla in ca ul olitaiului. .rinam e fereastra. 'entru fete lucrul asta era ceva mai $reu. (rebuia sa le tinem sa nu cada. #imeni nu voia sa araseasca inca erea! de teama ca in li sa se vor etrece lucruri interesante. Sticletele si una din fete au luat o 0otarare $rea! anume sa araseasca im reuna lumea aceasta. Se re$ateau sa se sinucida. &2am a%utat sa um le cada cu a a! du a care le2am tinut un tim ca etele sub a a. Dintr2o data si2au sc0imbat arerea. Carl se su ara si ii ocni ca in ca ! zicandu2le tam iti si li siti de caracter. 'retutindeni e %os si ana e scari erau culcate erec0i. Mario isi usese icioarele sale murdare e s inarea mea ce se ridica si cobora. #u entru ca ar fi vrut cumva sa ne deran%eze! e mine si e Anna! ci din cauza ca nu avea unde sa le una in alta arte. Cu ca ul intre sanii mari ai ?uisei! se orni sa cante1 4elami nu esti prea elegant si nici nu pici de "rumos, Dar pe c!estii de dame esti tare ba"tos... Mai de$raba zbierete decat cantec. &ntre doua refrene mai tra$ea o dusca. (ricoul sau se ridicase desco erindu2i burta aroasa. -tto si o fata care etrecusera o buna bucata de vreme sub at iesira la lumina. -tto im inse fata ina oi de unde venise cu iciorul descult si nu rea curat si se aseza cu s atele s ri%init de at. - fata ii man$aia umerii cu icioarele ei lun$i. - rinse de sub $enunc0i intonand1 *a ancora eram, de la Madagascar la nord. Caci ciuma izbucnise la noi la bord...

Doua fete din inalta societate au venit sa ne tina com anie. Erau satule de covoare orientale si de a0are de cristal. (an%eau du a un$0ii murdare si vorbe triviale. .na dintre ele ovesti cum mama ei s2a sinucis otravindu2se im reuna cu amantul ei. Si maica2mea a fost o tarfa! zise Carl. 7rei sa te culci cu mineB <ata i se arunca de $at si se usera in baterie e coridor. -tto se a ro ie clatinandu2se! s ri%init de doua fete in ielea $oala. Sa n2aveti incredere in astia! zbiera el aratandu2i cu de$etul e noii veniti. Astia mint si cand res ira. #u sunt de2ai nostri. Sunt comunisti3 Cea de a doua fata bine se o ri sa rada. Mi se a$ata de $at. -tto incerca sa ma a%ute sa2i desfac fermoarul. Rezultatul1 roc0ia se sfasie de sus si ana %os. Carl canta1 ,n "rica negrii tipa in cor, casa)n 3eic! cu totii #or! Esti comunistB se rasti -tto la unul din estii fetelor. Acesta incuviinta. Ridicandu2si umnul! racni ceva ce suna cam ca 4<rontul rosu5. Ce sclifosit3 marai -tto. Scotand istolul sau ' O= din toc! urma1 Coboara in strada! dibuieste un ti de la )esta o! sau un %andarm si culca2l la amant cu asta3 #u vei indrazni! %a ita mica de salon3 7a cunosc eu e voi3 ?a naiba! ana si un batran cotoi italienesc face mai mult decat voi. (oti erau numai urec0i. -tto continua sa2l faca e ti albie de orci. -tto era un marinar de la submarine ti ic! detestand tot ce mirosea a bur$0ezie. &ar cuvantul intelectual il facea sa vada rosu. (anarul iesi! cu istolul in buzunar. .na dintre erec0i incerca sa2l retina. <ata de adineauri reveni. Scoate2ti uniforma si vino cu mine! imi ro use. Razboiul se va termina curand. &2am man$aiat ul ele. Se arunca e s ate in at! cu icioarele desfacute atarnand e mar$ini. M2am ravalit este ea muscandu2i sanii zbarliti. -tto mormai si acum. Auzi! comunisti3 'e dracu3 Dau in balbaiala cum vad un rezervist cu zvastica ictata e fund3 (otul era naclait de bere. - fata vomita. Deodata izbucni o cearta intre Mario si olitai! care se acuzau unul e celalalt ca ar fi furat o bere. Cearta se inc0eie in coada de este. *aceam e at cu Elisabet0. Aveam ca ul $reu. As fi vrut sa fiu mort. -tto in$enunc0ease in fata c0iuvetei. Carl discuta cu Rita! asezati in dula . Haide! slea0ta de betivani! facu Mario nerabdator. &mbracati2va! mer$em la slu%ba. Ceilalti au luat2o inainte. &n biserica Sfantul Andrei era racoare. #e2am in$0esuit toti e doua banci. Aveam c0i urile smerite. &nsirati unul in s atele altuia! inaintaram s re altar. -tto ii oferi o dusca de rac0iu lui Carl. #u rea avea obiceiul sa mear$a la slu%ba. (rebuia sa rinda utin cura%. Am in$enunc0iat im reuna cu ceilalti credinciosi din biserica.

Am ridicat rivirile catre Cel de e cruce si am so tit! a roa e fara voia mea1 &ti multumesc! &suse Hristoase! entru ce ai facut entru mine azi2noa te! cand au venit %andarmii3 A%uta2i! Doamne! e cei care au fost rinsi3 - raza de soare lumina c0iar in cli a aceea c0i ul sau. Cat area de obosit... Am simtit o mana sub bratul meu. Era Mario! traznind a bere. 7ino! Sven3 Ce faci! dormiB &ntinde2o! i2am s us. Ma stransese si mai tare! a roa e brutal. -tto i se alatura si el! ocnin2 du2ma este ceafa cu latul almei. Ce tot faci e mascariciul! ca si cum l2ai cunoaste e Dumnezeu3 M2au luat e sus. Carl voia sa ster eleasca o tava de ar$int! Mario si -tto insa fura de arere ca e/a$era. Daca ar fi la un o a sub brat! i2ai utea da o scatoalca si ai intinde2o cu tava! dar s2o salti dintr2o biserica! asta nu se face3 Carl s2a su us rationamentului nostru! era insa atat de dezama$it si furios incat se a uca sa cotono$easca un muzicant ambulant. Du a alte cateva ore ne2am luat ramas bun de la Mario si de la fete. #e2am ince ut turul de oras! cu sacii in s inare. Am intrat in nenumarate bistrouri. Am fost si la un bordel. &ar la un moment dat am aterizat intr2o e/ ozitie de ictura! dar asta a fost din $reseala. ?ui Carl ii lacu un nud. Cand afla cat costa! se lua de comitetul de or$anizare. #e amenintara ca vor c0ema olitia. Daca ne2ar fi oferit un a0ar de bere ar fi sca at fara cele atru o$linzi s arte. &ntr2un restaurant select de e via Cavour ne2am luat la 0arta cu un sef de sala si atru c0elneri. Am ince ut rin a refuza sa ne lasam sacii la $arderoba1 rimele ciondaneli. ?ucrurile s2au inrautatit atunci cand -tto vru sa2si sc0imbe ciora ii la intrare6 abia insa cand au mers ana acolo incat sa refuze sa ne serveasca! a ince ut cu adevarat c0ermeza. Carl se re ezi in bucatarie maturand ersonalul recum un taifun care ustieste o adure si use mana e o tava mare! lina cu ra#ioli. Doi olitisti destul de in varsta ne2au luat in $ri%a si ne2au condus la un restaurant! e o strada mai dosnica! unde am fost mai bine rimiti. Carl mai avea si acum tava cu ra#ioli sub brat. .n dar din artea restaurantului select. <usesera rea fericiti sa se descotoroseasca de noi. &nainte de a intra in a doua carciuma! Carl atrase atentia celor doi olitai1 7oi astia! amiralii trotuarului! cred ca v2ati dat bine seama ca v2am urmat de bunavoie! nuB &n fata 0albelor line! a$entii ne asi$urara ca isi dadusera erfect seama. #oa tea tarziu ne2am trezit lan$a o fantana. Carl sari in a a sa ne arate cum trebuie sa te folosesti de un colac de salvare e tim de furtuna. -tto si cu mine starneam valurile. Se desc0ise o fereastra si o voce adormita ne acuza in mod $rosolan ca faceam rea multa $ala$ie. Halitor nenorocit de s a$0ete3 urla Carl din mi%locul bazinului. Cum indraznesti sa tulburi un e/ercitiu de salvare al marinei de razboi $ermaneB -tto culese de e %os o iatra e care o re ezi dre t in mutra cetateanului. Acesta a fost la un as sa sara e fereastra daca nevasta2sa nu l2ar fi retinut. ?ocuiau la al treilea.

-tto mai arunca o iatra! dar de data aceasta nimeri fereastra de alaturi. Se trezi acum intrea$a strada. .rma o bataie monstru. 'area ca izbucnise o mica rascoala. #e2am luat tal asita cand invalmaseala a atins unctul ma/im. #imeni nu mai stia de ce ince use. &n dimineata urmatoare ne2am 0otarat sa mer$em toti trei la s ital. #u oti face insa intotdeauna ceea ce vrei. #enorocul a fost sa intalnim un marinar italian care se ducea la baza sa din )enova. Se $asea in tovarasia unui bersa$lier care tocmai iesise din s ital! cu un icior de lemn. Avea ica e roteza sa! care ii roducea dureri. - urta sub brat si mer$ea s ri%inin2 du2se intr2o car%a. ?a iesirea din s ital ii dadusera doua car%e! dar e una o vanduse unui cioban. #u entru ca ar fi avut cumva nevoie! dar ciobanul acesta era un om revazator. #u sti niciodata ce se oate intam la in tim de razboi! ii s usese soldatul. Ceva imi s une ca! mai devreme sau mai tarziu! va fi mare li sa de car%e. Cand s2a a ro iat de noi eram tolaniti e o scena! e via (orino si mancam sardele ra%ite. &2am oftit sa se aseze lan$a noi si le2am oferit sardele. Am stat utin de vorba! a oi e neaste tate ne2a a ucat un dor de curatenie. #e2am re ezit in cea mai a ro iata baie ublica. Ce scandal a fost cand am nimerit in artea rezervata femeilor3 Dezbracati! cu toalele sub brat si sacii la s inare! am zbu$0it2o e o fereastra si ne2am imbracat in s atele unui $ard. ?a 'onte .mberto drumurile noastre s2au des artit. Cei doi nu mai aveau cura%ul sa intarzie. Erau lecati de o luna. E adevarat ca documentele lor erau stam ilate! numai ca stam ilele erau false. Ei! baieti! ne vom reintalni aici! du a ce razboiul se va termina! la O noiembrie! mai racni marinarul italian de e o straduta. Marinarule! ii stri$a Carl la randul sau! nu tine! inc0i uie2ti ca razbo2 iul se termina e L noiembrie3 Mai bine sa ne intalnim! c0iar aici! la trei luni du a sfarsitul razboiului! numarat zi cu zi. 7rei sa s ui acolo unde sunteti! sau aici unde ne aflamB urla marinarul. A%unsesem atat de de arte incat abia ne mai auzeam. -amenii se o reau 0olbandu2se la noi. Carl facu mainile alnie. #e vom intalni in mi%locul odului .mberto! acolo unde ne2am des artit si fiecare va aduce o lada cu bere3 -.D. ?a ce oraB stri$ara italienii. ?a uns rezece si un sfert! ras unse Carl. 7eniti cu trenul sau cu va orulB #u mai une intrebari tam ite3 (u iei trenul! daca nu te obli$a nimeniB Sunt autocare din ora2n ora! de la Anzio la Roma! ne mai stri$a marinarul. A doua zi! dimineata devreme! eram la s italul de e 7ia di San Stefano. 'ana acolo ne2am dus cu o bir%a. 'e vizitiu l2am asezat e banc0eta din s ate! cu toata im otrivirea lui si am manat caii cu randul. Acum e acum3 Sa nu $resim senalul! stri$a Carl trecand e sub orti. 7irez la drea ta! cred ca2i bine! zise -tto. Santinela ne rivea inmarmurita. Baiatul nu mai vazuse niciodata o asemenea intrare. -tto o ri in dre tul scarilor.

7ira ancora3 ordona Carl. .nde mer$etiB latra santinela. #oi te2am intrebat unde mer$iB i2o reteza Carl. Ce te riveste ce facem noiB Sunt aici ca sa va intreb unde va duceti! ras unse soldatul. Ei bine! ne2ai intrebat. Si acum inc0ide clanta3 tuna Carl. Santinela ridica din umeri si se intoarse la ost. - sa$eata indica drumul catre birou. <ara a tine seama de inscri tia 4Bateti si aste tati5! am atruns inauntru. .n subofiter sanitar! in uniforma taiata e masura! instalat intr2un scaun cu lea$an! cu icioarele e masa! era foarte ocu at sa2si dea cu briantina e ar. &n s atele sau! e erete! se afla un ortret mare al lui Adolf Hitler. Ai treaba multaB s use Carl aruncandu2si sacul e odea. Sanitarul omadat si arfumat nu se invrednici sa ne arunce macar o rivire. Carl ii atrase din nou atentia asu ra rezentei noastre. Hei! ia vezi! ai musterii3 Eroul de la s ital se a uca sa2si scobeasca dintii cu un larin$osco . 'rivind ne asator e fereastra! se invrednici1 Ati $resit drumul3 <ir2ar sa fie3 #u2i s italul aiciB Ba da3 7a aflati in cli a aceasta in -spedale Militare. &ar in fata voastra se afla res onsabilul biroului. Aici stai in ozitie de dre ti si te rezinti re$ulamentar. Ra0at3 s use -tto. Ce va s uneamB zbiera Carl. Sa2i ardem o mardeala! catarului astuia3 Haide! camarade! intele$e odata! am venit aici la re aratie! mai incerca -tto. #u m2ati inteles. Aici sunteti la s ital si nu la un santier naval. #u2i mai vorbi! stri$a Carl. Daca are c0ef sa2mi simta laba e mutra! cu atat mai rau entru el. -tto insista inca o data. Bine! cum ii s une e la voi aici! avem nevoie de re aratie! de control. Sanitarul isi e/amina cu mult interes c0ica stralucitoare in o$linda de e eretele din fata. &si im ros ata obrazul cu a a de colonie. 7rei sa s ui ca aveti nevoie de s italizareB &n cazul acesta resu un ca aveti si 0artiile necesare! semnate de medicul de re$imentB Sunteti ranitiB Da! facu Carl! dar de mult. #u entru asta! am venit acum. Am necazuri acolo %os! zise si -tto. Ati $resit adresa. Aici e un s ital de c0irur$ie. Subofiterul rase bat%ocoritor. Sa nu mai discutam cu el! ti a Carl scos din fire. Da2i un sut in icioare! arunca2l rin rasuflatoare si s2o taiem3 Subofiterul se facu ca nu aude amenintarile. (rebuie sa va rezentati la serviciul de boli dermato2venerice care se afla in cadrul clinicii medicale. Cel mai bine va interesati la -rts"ommandaturA+. Ca sa aflati unde e! intrebati la comandatura $arii! iar
A+

Comandatura militar: a $arnizoanei

entru a $asi $ara nu aveti decat sa intrebati un a$ent de circulatie. Ba ra0at in loaie! de ce nu stii unde este afurisitul asta de s ital entru fuduliiB intreba -tto! lin de draci. Bineinteles ca stiu! e datoria mea. Atunci s une odata! avortonule3 Marinarule! eu ras und de intrarile in s ital de c0irur$ie! dar nu sunt birou de informatii. Ce invarti cand nu faci e soldatulB intreba -tto. #u cred ca te riveste! ras unse inte at subofiterul. -ricum! sunt utine sanse sa ne intalnim in vreun salon. Dar daca tot intrebi! voi face entru tine o e/ce tie si iti voi ras unde. Sunt ma$istrat la baroul din Berlin. A%un$e3 urla Carl tra$andu2si antalonii in sus. Ma$istrat3 Res onsa2 bil3 - car a! asta e3 A uca o calimara si o arunca in erete! c0iar in s atele subofiterului. biblioteca cu rinzatoare fu $olita in cli a urmatoare! intr2un tim record. Carl si cu mine am sarit e deasu ra biroului a ucandu2l e 4res onsa2 bil5 de ar si l2am dat cu ca ul de tablie. -tto desc0ise un borcan cu dulceata de ca suni si ras andi continutul este ca atana ti ului. Am sfasiat in bucatele cateva erne6 ful$ii zburau rin inca ere. Subofiterul se mai alese cu inca doua borcane cu dulceata e teasta. Du a aceea l2am tavalit rin ful$i. Semana cu o $aina bolnava. - infirmiera ba$a ca ul rin usa intredesc0isa! dar o inc0ise re ede la loc cand un dictionar $ros zbura catre ea. &nainte de a leca! Carl mai infi se un sno de documente in $ura sanitarului! care zbiera. Am arasit biroul devastat foarte multumiti de noi. Santinela ne lasa sa trecem fara a ne face $reutati. #e vom vindeca inainte de a a%un$e la vreun s ital! $emu -tto. Suntem de sa tamani intre$i e drum. Ceva mai de arte! e via Claudia! un DQbel o ri in dre tul nostru. Doi %andarmi militari! cu casti de otel! coborara din camion. Sunteti arestati! stri$a unul dintre ei. Hai zau! zise Carl. Catarama centurii sale il atinse e rimul dre t in mi%locul fetei. *birul cazu la amant! orbit! urland de durere. &n numai cateva secunde strada s2a $olit. - trasura in care erau doua cuconite dis aru in $alo . Cel de2al doilea isi scotea istolul din toc. &2am sarit in s inare si l2am muscat de urec0e. -tto ii e/ edie o directa cu drea ta in mutra. Am urcat in $raba in DQbel! am ornit motorul! si! du a ce am ba$at sc0imbatorul intr2a doua! am sarit %os. 7e0iculul se zdrobi de o casa! la coltul strazii. ?an$a Colisseum! lui Carl ii bubui o idee salvatoare. Scotocind rin sacul sau! scoase o sticla cu rom. #e2am intors lan$a cei doi %andarmi lesinati. &n sanatatea voastra3 zise Carl turnandu2le e $at cate o ortie zdravana. Restul bauturii il varsa este uniformele lor6 sticla am us2o e scaunul din fata masinii. Do ul! murmura Carl. -tto se stramba de ras6 reveni lan$a cei doi si use do ul in buzunarul unuia dintre ei. Si acum trebuie sa telefonam! decreta Carl! incantat. Am $asit o cabina si! du a lun$i arlamentari cu o telefonista! am

obtinut numarul de la -rts"ommandatur. -tto a fost cel care a cerut le$atura! avand $lasul cel mai convin$ator. )enerale! a0! bine! locotenente! n2are im ortanta3 Cine2i mitocanB Crezi oate ca ma im resioneziB D2astia ca tine am fumat eu multi3 Cine2i la a aratB Ma crezi nebunB De ce telefonezB Ce2ti asa3 Alo3 Alo3 (icalosul a inc0is3 ?ui -tto nu2i venea sa creada. Sunt lini de ei! deste tii astia! marai Carl. ?asa2ma e mine. Mai ai numarulB #u te rice i. Am sa2ti arat eu cum se rocedeaza. Da2mi2l e res onsabil! zise sec. ?a a arat rofesorul Brandt. Ce se intam laB 'ana acum cateva minute mai credeam ca %andarmeria militara $ermana e aici entru a mentine ordinea! dar iata ca oamenii vostri sunt amestecati in incaierari cu civilii beti. Asta trebuie sa inceteze! ca itane3 Doi %andarmi de2ai vostri zac intinsi e sosea! beti ca orcii! e via Marc Aurelio colt cu via Claudia! du a ce si2au facut masina zob3 Carl a$ata la loc rece torul ran%ind multumit. Am rezistat is itei de a urmari in continuare desfasurarea evenimentelor. Am mai etrecut inca douazeci si atru de ore im reuna. &n cele din urma ne2am des artit in fata dis ensarului dermato2venerian al clinicii medicale! amintindu2ne de intalnirea de e 'onte .mberto! la trei luni du a ce razboiul va lua sfarsit. Am mers cu s atele ana la coltul strazii! entru a2i vedea cat mai mult osibil. Salutau a$itandu2si beretele si cantand ramasul bun al marinarilor. M2am asezat intr2un arc. 7antul batea dins re miaza2zi. Se auzea bubuitul necontenit si amenintator al tunurilor de la Monte Cassino. A oi m2am rezentat la comandatura $arii sa2mi modific ermisia! entru a ma utea duce la aero ort! unde urma sa caut un avion de trans ort. 'lutonierul ma%or se uita indelun$ la mine. #2ai aflat ce s2a intam lat ieriB Statea in fata mea! cantarindu2mi 0artiile in mana. ?e ru se in bucatele! foarte incet. Mare ofensiva6 e intrea$a armata din sud toate ermisiile au fost anulate.

'asca de la ,da)'albe&ita nu era un bordel ca toate celelalte. -"icial nici nu era un bordel, cu toate ca era cunoscut de toti soldatii, din Sicilia pana la 4renner. Printre pro"esionistele de la ,da se ascundeau numeroase doamne GbineH, urmarite de 'estapo. ltele, dimpotri#a, erau cautate de partizani. ,da le procura acte "alse. *e categorisea dupa "elul cum aratau si dupa mediul din care pro#eneau. *a ,da erau patru categorii de "ete. pentru simpli soldati, pentru subo"iteri, pentru o"iterii de grade mici, pentru o"iterii superiori. Doar "emeile "oarte "rumoase erau admise in aceasta ultima clasa. Si pe deasupra ele trebuiau sa "ie in masura de a putea cita din Sc!iller si din S!a(espeare. ,da a#ea o slabiciune pentru Sc!iller. ,n entuziasmul ei, pictase pe peretele salonului in care se "aceau prezentarile. .nd setzet &0r nic0t das ?eben ein! #ie Cird Euc0 das ?eben $eConnen sein3

Porta si Micutul sc!imbasera doua cu#inte din citat, pentru a se potri#i mai bine cu locul. ,da era americana. Cu putin inainte de izbucnirea razboiului "acuse clasica calatorie la Paris. Dar germanii au inaintat atat de repede incat nu mai a#usese timp sa paraseasca :ranta, ,da mirosi ca s)ar putea totusi ca razboiul sa dureze mult. Si nu "usese prea surprinsa cand americanii au !otarat sa ia si ei parte. Se "olosi de un locotenent german pentru a a&unge pana in patul comandantului german. ,n "elul acesta, ,da se acoperise din toate partile. *a inceputul lui 2MD N pleca de la Paris indreptandu)se spre 3oma, ducand cu ea sase tar"e "rumoase. Un inceput "rumos. 'A(R.?A DE .C&)AS& #e faceam de ca cu tot felul de rostii! faceam e fantii fata de $renadieri si arasutisti. ?uam arte la comandouri in s atele liniilor inamice. Ceilalti nu ne vedeau sfarsind rea bine. Stiau ce iesise de obicei din aceste misiuni de comando. Sunteti voluntari! voi astia! s ecialiiB intreba un lutonier de intendenta! avand crucea de cavaler e du a $at. Da! sa ne ducem la umblatoare! rase 'orta. #e2au dat combinezoane entru a feri uniformele noastre ne$re de tanc0isti. Micutul isi ascutea umnalul de lu ta e o iatra roasa de vreme. Cu asta oti sco i un colonel fara ca macar sa se rinda! facea el 0az. <aceam niste miscari cu bratele si icioarele entru a face combinezonul mai su lu. Bonetele semanau cu niste $lu$i! inc0eindu2se cu nasturi ana la $at. Se uteau lasa in %os entru a ne aco eri fata. &n dre tul oc0ilor aveau doua desc0izaturi. Am c0efuit doua zile si doua no ti la &da2)albe%ita. <iecare avusese cate trei fete! rintre care si ibovnice de ofiteri. 'artea cea mai $rozava a c0iol0anului fusese o incaierare cu artileristii. 'orta s2a luat la intrecere cu un italian! care mananca mai mult. 'orta a casti$at infulecand doua $aste si %umatate. &talianul s2a imbolnavit atat de rau incat a trebuit sa i se faca s alaturi stomacale. 'orta o scosese bine la ca at! dar era alid. Daca l2am fi us sa vorbeasca! ar fi fost nenorocire. 'orta cunostea s ilul1 trebuie sa stai nemiscat! cu $ura bine inc0isa. 'orta era cam ion la mancat. Era renumit e amandoua artile ale liniei frontului. Americanii il oftisera de trei ori la o etrecere. De doua ori a refuzat. A treia oara a rimit. El si cu un urias lutonier ne$ru si2au us burta la cale intr2o $roa a de obuz din no man9s land, su rave$0eati indea roa e de ambele tabere. 'orta a casti$at. (uciuriul si2a dat du0ul. Stateam a lecati deasu ra 0artilor! in ada ostul lui Mi"e. ?e intinsesem e %os si le riveam! culcati e burta. C0iorul era lun$it intre Batranul si mine. 7a veti ascunde aici! e/ lica C0iorul. ?a o %umatate de ora du a miezul no tii vom desc0ide un tir de diversiune! un "ilometru mai la nord. Cine2i comandantul artilerieiB intreba Heide. #2o fi vreun calca2n strac0iniB

#u2ti face $ri%i! il linisti C0iorul. &l cunosc. Si2a facut ucenicia la scoala de tir de la ?enin$rad. Stie meserie. &n zece minute! iti va fi turnat o t sute de obuze este ti i. 'rietenii nostri Gan"eii! de aici din fata noastra! se vor culca e o urec0e vazand ca salva noastra este indre tata asu ra camarazilor lor 0indusi. 'orta isi use %obenul $alben este $lu$a. C0iorul cli i din oc0i. Pobenul acesta avea darul sa2l scoata din sarite! dar renuntase de mult sa mai zica ceva. Cand il vazu si e Micutul unan2 du2si e ca melonul sau $ri desc0is! nu se mai utu abtine1 #u sunteti zdraveni! zise. Micutul incerca sa2si taie un$0iile cu clestele de sarma $0im ata. Asc0iile zburau este 0arta. 'entru ca iti lace atat de mult sa te folosesti de clesti! urma C0iorul cu vocea sa $roasa! tu si cu melonul tau afurisit veti trece rimii rin sarma $0im ata. 7ei taia rimele doua randuri! ince and de %os. #u stiu sa numar! anunta Micutul voios. C0iorul se facu ca nu aude. 'orta il va urma e Micutul! continua el. Du a e/act trei minute. Se va lumina de ziua utin inainte de ora cinci. Comandantul artileriei noastre va veni aici ersonal. 7a trebui sa le trimitem salutul de dimineata obisnuit. Altfel ar utea sa banuiasca ceva. Deci lasati2va foarte recis. Comandantul are ozitiile voastre insemnate e 0arta. #u se vor tra$e decat obuze de +J!M. 'iesele bateriei sunt re$late inca de e acum. 'entru voi! momentul 0otarator va fi intre F!OJ si +L. Ascultati2ma cu atentie! Micutule! vorbesc si entru tine. 7a s un entru ultima oara. - sin$ura $reseala si veti fi macelaritii. ?a ora M! OA! tir de diversiune cu obuze de +J!M. (irul inceteaza la M!L=. ?a ora +A!LM! tir de mortiere este nasul americanilor. ?a +A!M,! tir de automate entru aco erire. Durata1 treizeci de secunde. A oi va fi randul vostru sa intrati in 0ora. Scuturati2va si orniti inainte3 Sven va lua cuibul de mitraliera inaintat! azit de un sin$ur om. &l vor inlocui la orele +O. ?a cinci metri mai in s ate e un ada ost. &nauntru sant sase oameni. Du a ce il vei fi lic0idat e ti ul cu mitraliera! te vei ocu a a oi imediat de ada ost! cu $renade. Heide va ataca ultimele doua mitraliere. Amandoua sunt montate in ozitie! dar sunt aco erite cu o anza vec0e in fundul transeei. Servantii se afla intr2un ada ost la trei metri in drea ta mitralierelor. Se atrunde inauntru rintr2o desc0izatura de e artea stan$a. Au construit trei ada osturi false! dar nu va uteti insela. &n fata intrarii este un morman de cutii $oale de conserve e care le2a fost teama sa2l ridice. #u trebuiesc mai mult de doua $renade. .na in fundul si cealalta in mi%locul va$aunii. &n cli a in care Sven si Heide vor a%un$e acolo! ceilalti ince sa se urneasca. Sunt de strabatut zece metri in A!M secunde! nici o secunda mai mult sau mai utin. (ra$eti asu ra transeei dar risi iti in tra$atori. (rebuie sa aveti tim sa re etati unde se afla fiecare! entru a nu va ucide intre voi. (ra$eti in tot ce nu oarta salo eta voastra de camufla% cu buline mici ne$re si verzi. 'e intre$ amantul nu sunteti decat douazeci care urtati uniforma asta. C0iar daca vedeti un maresal $erman! culcati2l la amant. #u vreau su ravietuitori in transeea aceasta. #imeni care sa oata ovesti ce s2a intam lat. (rebuie sa ba$ati s aima in ei! sa le dati im resia ca sunt atacati de stri$oi. &n orice caz! asta ii va face sa2i a uce batul e cei din tru ele de culoare. Barcelona! tu nu te misti din $roa a ta de ada ostire! ramai li it locului! faci e observatorul! in tim ce ceilalti curata transeea. Cartus luminos verde! a oi o luati la sanatoasa de arca l2ati avea e dracu in s ate3

'ai asta facem mereu! rase 'orta neobrazat. (aca2ti $ura3 il ocari $eneralul! si asculta bine. ?a doua secunde du a cartusul verde oto im totul! iar tu! Barcelona! vei bate recordul mondial la fu$a a%un$andu2i e ceilalti din urma. Sectorul de alaturi nu va intele$e ce se etrece. Daca totul decur$e asa cum s2a revazut! va fi o bulibasie $enerala. Aveti la dis ozitie cinci secunde entru a cobori dealul. Artileria noastra va tra$e foc de bara%. 7eti fi aco eriti ana a%un$eti la rau. 'artizanii va vor trece dincolo. .rmeaza a oi +LM de "ilometri ana la tinta voastra. 7a descurcati cum uteti. Dar trebuie sa va descurcati3 8Arata un unct e 0arta; E/act in locul asta va vom trimite $renade antitanc si mine. Daca vor fi raniti! va trebui s2o scoateti sin$uri la ca at. &nterzis de a duce ranitii. Ascundeti2i si vedeti daca mai sunt acolo la intoarcere3 .n sin$ur lucru conteaza1 sa izbutiti! c0iar daca nu se va mai intoarce decat unul sin$ur dintre voi3 Aici! in adure! se afla baraca statului2ma%or. &ar dincoace! la ras antie! tancurile camuflate. Sunt cu totul cel mult cins rezece te0nicieni de intretinere. ?ocuiesc in corturi. Alte masuri de aza nu e/istaB se mira Batranul. #u! se cred in afara de rime%die. Du a ce veti scoate tancurile din stare de lu ta! doi dintre voi se re ed asu ra baracii in tim ce ceilalti im roasca cu $loante dins re sud. (rebuie sa aduceti un ofiter viu. Ceilalti vor fi ucisi. Sa nu oata banui nimeni ce s2a intam lat. Daca nu! se duce naibii totul. Si a oi la drum s re od3 A03 .itasem! trebuie lasati doi oameni e od. &n tim ce voi va veti ocu a de baraca si de tancuri! ei vor am lasa minele. Cei doi vor arunca odul in aer indata ce ultimul a trecut dincolo. Daca insa inamicul va urmareste de a roa e! va trebui sa sacrificati o $ru a de mitraliera! entru a asi$ura trecerea ofiterului de stat2ma%or. Mer$eti a oi de2a lun$ul cursului ins re est. 8De$etele sale $roase aratau un unct e 0arta; &ata un stat2ma%or de divizie. En$lezi. (rebuie curatati. <lutura cateva foto$rafii cu uniformele aliatilor. Asa arata insi$nele marelui stat2ma%or. Sa s eram ca nu vor fi in i%ama3 rase Heide. Sau oate ca isi oarta insi$nele e fundB 7eti vedea voi! reteza C0iorul sec. #e2am otrivit ceasurile si ne2am verificat entru ultima oara armele. Eram re$atiti de lecare. #u uitati livretele si insi$nele cu ca de mort. Altfel s2ar utea ca vreun smec0er din olitia militara sa intre la banuieli. Si inca un sfat! mai ales entru 'orta si Micutul. <ara %af3 Daca sunteti rinsi cu dinti de aur rin buzunare! veti fi s anzurati e loc3 Pandarmii nu2i in$0it e cautatorii de aur. Dar si ei fac la fel! se a ara 'orta. Da! dar nimeni nu stie. 8C0iorul il a uca e 'orta de $uler;. Si nici la noi nu stie nimeni. Cred ca intele$i ce vreau sa s un! 'ortaB &ntele$ foarte bine! domnule $eneral. Astazi nu sunt domnul $eneral. Sunt C0iorul. (rei zile de zdu ! entru ca ai uitat. (e vei rezenta la ra ort la ina oiere. Suntem $ata! murmura Batranul. Du a un minut! Micutul dis area e deasu ra transeei. Catre nord bubuiau o multime de tunuri. .rmaream acele fosforescente ale ceasului meu. ,J secunde. FJ secunde. Mi se inmuiara icioarele. LM secunde. (remuram ca o frunza. OJ secunde. M2am uitat la ceilalti. Cei e care ii cunosteam de atata tim . ?e$ionarul! ca de obicei! tinea intre dinti lun$ul sau cutit arab. &mi facu

cu oc0iul. Stia ca2mi este frica. #u mai ramasesera decat cinci secunde. Cat de incet se misca secundarul asta... trei... doua... Cineva ma bate e umar! am sarit! am a ucat foarfeca de acolo unde o lasasera 'orta si Micutul si am ince ut sa tai. Sarma $0im ata imi sfasia s atele. A oi am dat foarfeca ina oi. Mi2a trebuit catva tim entru a2mi re$asi suflul du a efortul acesta violent. Am rivit ceasul. Se si scursesera doua minute. ?e$ionarul se re$atea sa sara. Bine ca era acolo! rezenta lui ma imbarbata. Am ince ut sa ma tarasc ins re ozitiile americane. Am a%uns ana la tufisul in care trebuia sa ma ascund ana a doua zi du a2amiaza. Mana imi alunecase este ceva. .n miros dulcea$! $retos! mi2a atruns in $atle%. Era un cadavru! umflat. Am vomitat. A oi mi2am asezat binoclul inaintea mea aco erindu2l cu frunze si iarba. Cat tim era intuneric binoclul nu era ericulos! dar era de a%uns sa2l atin$a o raza de soare! fie numai o cli a! ca ceilalti sa mai vada. Si2ar da seama ca in no man9s land se afla cineva care n2ar trebui sa fie. Se a ro ia o umbra. Mi2am scos cutitul si istolul din toc. Bau! facu cineva din s atele meu. Era sa urlu de s aima. A oi am zarit la lumina lunii un melon $ri. Doua siruri de dinti mari de cal s2au desco erit intr2un ran%et lar$. Era Micutul! nataraul. (e2ai sca at in nadra$iB intreba el in soa ta. 'oti fi vazut la cativa "ilometri! mai ra0at in loaie. A oi se mistui in intuneric. M2am a ucat sa sa o $roa a cu cazmaua cu coada scurta. Munca de cartita. #u trebuia sa fac nici cel mai mic z$omot. &ns re nord focul de artilerie incetase. Doar ocnete rare de arma si cate un scurt latrat de mitraliera ru eau linistea a asatoare a no tii. .n roiectil trasor strabatu cerul. Era a roa e ora O. &n curand avea loc sc0imbul. &ata2i. .n z$omot de fiare. Cineva rade. Sca ara o flacara mica. Ce adunatura de natarai! sa fumeze in rima linie3 Ma mancau ur si sim lu de$etele3 Stiam ca ceilalti din luton trebuie ce simteau aceeasi ofta ca si mine. Asemenea nebunie ar fi trebuit sa fie ede sita cu moartea. 'esemne ca erau boboci! entru rima oara e front. #u ne va fi $reu sa2i sur rindem. Cerul se inrosi catre rasarit. &si sc0imba culoarea la fiecare minut. Buricul amantului! muntele blestemat! era a roa e frumos in dimineata aceasta. Aveam c0ef sa cant un imn. Macar de2as utea leca acum. 'esemne ca nu voi mai utea leca niciodata liber. Mizasem e ne$ru si iesise ne$ru3 <iecare isi urmeaza soarta. *arurile au fost aruncate. (rebuie sa2l ucid e ti ul din fata. Acum era a roa e ora. Din nou sc0imbul osturilor. Castile lucesc. Mi2am re$lat binoclul. &ata2i. 'e cel care se a ro ia urmeaza sa2l ucid. 7a fi inlocuit la ora +J si se va intoarce in ost la amiaza. 'ie tul ii era im odobit cu doua an$lici colorate. Avea oc0ii de un albastru ciudat. Cel e care il sc0imba ii arata ceva. <oto$rafii orno$rafice desi$ur. &2am auzit numele. &l c0ema Robert! dar i se zicea Bob! cum mi se s unea si mie. &ata un Bob care trebuie sa omoare un alt Bob. As vrea sa2ti ru i un icior! Bob! e cand te vei ina oia acum. (e2ai

duce la s ital si nici n2ai sti cat de norocos ai fost. &arta2ma ca trebuie sa te omor. #ada%duiesc ca ma vei ierta! cand vei fi in cer. Doar esti soldat! vei intele$e. Am incercat sa2l revin rin su$estie. Citisem intr2o carte ca asa ceva era osibil. Dar nu mer$ea. Autorul cartuliei era un mincinos. 'entru numele lui Dumnezeu! Bob Americanul! tra$e2ti un $lont in icior3 ?a douazeci de metri de tine te andeste o fiara. Daca nu te ranesti! in curand iti va suna ultimul ceas. #u dadea nici o atentie su$estiilor mele. Se s ri%inea ne asator de mitraliera sa! fumul albastrui al ti$arii sale se inalta in aer. &si im inse casca e ceafa. Deodata mi2a in$0etat san$ele in vine. A uca binoclul care ii atarna e ie t si il indre ta catre mine. Mi2am tinut rasuflarea. - musca mi se aseza e leoa a. .n om care are o musca e leoa a nu oate fi decat mort. Era mai bine sa incetez cu e/ erientele mele de tele atie. #u doream sa2mi sacrific scurta mea viata entru Bob Americanul. 'entru mine nu insemna nimic. #u avusesem tim sa traiesc. Cel de dincolo oate ca mai a ucase sa bea sam anie intr2un marc restaurant! insotit de o fata frumoasa. 'oate ca avea un smo"in$ alb! cu o $aroafa rosie la butoniera. Soarele ince ea sa2mi arda ceafa. &nsectele ma innebuneau. &ata! dincolo a sosit sc0imbul. Daca nu se intam la nimic deosebit! Bob al meu se va intoarce este doua ore. Ma intrebam daca il aste ta vreo fata acasa la el! in t!e States. Macar de ar trece la atac. Atunci s2ar ale$e raful si de comandoul asta. &nce eam sa bat cam ii. (rebuia sa ma misc. De zece ore stau incremenit in nemiscare. 'oate or fi fac0iri care sa oata face una ca asta! dar nici ei nu au in fata $ura mitralierei unui Bob Americanul. #oroc ca medicul ne administra o s alatura inainte de a leca in misiune. .ltimele atruzeci si o t de ore nu avusesem dre t 0rana decat o ciocolata. Ciocolata cu dro$uri. )retoasa ciocolata. &m osibil de inc0is un oc0i macar! tim de o t zile! c0iar de ai fi murit de somn. &nstinctele noastre! rinic0ii nostri! totul inceta sa functioneze. Ciocolata asta era o 4arma secreta5. &nterzis de a vorbi des re ea! sub edea sa cu moartea. Micutul ne ba$ase in bucluc! ducand o cutie intrea$a fetelor de la &da. *adarnic incercasem sa le im iedicam sa manance. A fost un taraboi nemai omenit cand ne2am intors la &da. Mobilele au fost facute tandari. Doi dintre baieti au trebuit dusi la s ital. Damele erau incredintate ca ne batusem %oc de ele. 'e 'orta au vrut sa2l inece in cada de baie. Micutul era rea voinic entru a sari la el! 'ana la urma a trebuit sa marturisim &dei adevarul. Dar din ziua aceea nimeni de la tractir nu a mai vrut sa rimeasca daruri sub forma de ciocolata. &a te uita! casti3 .ltimul sc0imb. Dar ce se intam laB Erau mai nume2 rosi. Bob era si el rintre ei. &l deosebeam foarte bine. A03 &ntelesesem. &ns2 ectia sefului de detasament. *biera! da din maini! il smotruia e res onsabilul $ru ei. &i cunosteam bine e sefii de soiul asta1 niste nemernici! niste $omosi de cazarma! care nici in rima linie nu2si uteau lasa oamenii in ace3 Astea ta tu utin3 #2ai nici o sansa de sca are. &ti mai raman de tras e/act cincizeci si sa te de minute. Micutul si Heide se vor ocu a de ada ostul tau. &ata cine isi mustruluieste oamenii care urmau sa moara este cateva minute. Desi$ur! nu stia! dar oricat3 Era dintre cei carora su rema ambitie este sa a%un$a :irst Sergeant. C0iar de2ar fi sa treaca este tru urile

oamenilor sai. &si dorea cele sase $aloane cu o stea. Bob statea in ozitie de dre ti! aste tand sa treaca furtuna. .n taun imi bazaia in %urul ca ului. Se aseza e mana mea. As rezista daca m2ar inte aB &ntotdeauna imi fusese frica de tauni si de albine. M2a inte at in tim ce il riveam. - durere ascutita mi2a strabatut bratul. Mi2am muscat buzele ana la san$e. Dar ce insemna o inte atura de taun! fata de un umar zdrobit sau un antec erforatB Bob ince u sa fluiere! nu rea tare! doar entru el. Desi$ur ca tim ul se scur$ea $reu si entru el. #ici rin ca nu2i trecea ca traieste ultimul sau sfert de ceas. MF 4onnie is o#er t!e ocean, MF bonnie is o#er t!ea sea. 4ring bac(, o! bring bac( mF bonnie to me... 'este zece minute tunurile vor desc0ide dansul. Comandantul artileriei isi verifica acum tabelele. - t minute. )urile tunurilor ince sa tinteasca s re inaltimi. &l riveam e Bob cu binoclul. &ata2l e Pri#ate :irst Class U.S. a rinzandu2si ultimul Camel. Bucura2te de ti$ara! camarade3 #u2ti mai raman decit sa te minute. S er ca ii vor trimite mamei tale medalia Con$resului. - merita. Sa2si trimita fiul in &talia sa fie ucis! la douazeci de ani! in floarea varstei. A oi! cortina... doar un sim lu soldat3 Doar un sim lu soldat! de cate ori nu auzisem cuvintele acestea3 Cu o urma de dis ret. Dar noi suntem cei care latim cu vietile noastre uzinele voastre! industria voastra. &ar cand totul se va sfarsi! veti trata afaceri in birouri ele$ante6 veti face sc0imb de contracte6 veti da comenzi la Dru ! Armstron$ si la alde Sc0neider. Canta cu voce %oasa1 S!oI me t!e IaF to go !ome... 3oll out t!e barrel, 8e9ll !a#e a barrel o" "un... &si indre ta din nou binoclul s re mine. Doamne nu2l lasa sa ma desco ere cu doua minute mai devreme3 ?asa binoclul %os si ince u sa cante. &n s atele meu tuna. Cerul s2a desc0is. Bateria in do. Rac0etele au cazut in fata ozitiilor americane. - riveliste care i2ar fi ins irat lui ?iszt o ra sodie eroica. &mi miscam musc0ii in cizme. San$ele reince ea sa circule. <urnicaturile in icior uteau fi fatale. Mi2am retras iciorul stan$ indoit sub mine. Era cel in care aveam utere mai mare. &n cinci secunde lansatoarele de rac0ete isi vor inceta tirul. ..S. Bob nu cunostea re$ulile %ocului. De frica obuzelor se li ise de amant e fundul transeei. #u avea nervii unui vec0i soldat de e front! care oate sa ramana in mi%locul focului rivind e deasu ra mar$inii $ro ii sale. 'riveam in %ur cu coada oc0iului. &ata2l e lun$anul de 'orta. Din cam ul verde de trifoi %obenul sau $alben sarea in oc0i. Am us mana e cutit. Cutitul e care il ster elisem unui uscas siberian. Ho 3 Dintr2un salt m2am re ezit inainte. 'roiectilele armelor automate *umzaiau recum roiuri furioase de tauni. Dar nu ma temeam de ele. Era tirul de bara% al artileriei noastre.

..S. Bob a aru la mar$inea transeei sale. ?2am imbrancit! in avantul meu. Scoase un stri$at ascutit si incerca sa ma res in$a. Doua $loante de revolver mi2au trecut e lan$a ca ! cutitul meu se infi se in $atul lui Bob. Se rasuci! cris andu2se. Din $ura ii cur$ea san$e cu bale. Am rasturnat mitraliera aruncand o ultima rivire lui ..S. Bob! ale carui de$ete se a$atau de mar$inea transeei. S!oI me t!e IaF to go !ome... Cu ca ul rasturnat e s ate! cu oc0ii lar$ desc0isi! ma rivea. &mi venea sa ma las sa cad lan$a el! sa2i alin suferinta! dar nu aveam nici tim ul! nici dre tul entru asa ceva. #u eram decat un sim lu soldat. Am dat cu iciorul in casca sa. Dintr2un ada ost au a arut doi oameni. Ridicand automatul! am tras din sold. ?2am vazut e 'orta facand o miscare cu mana. Doua $renade zboara. .n z$omot inabusit izbucni inauntrul ada ostului. Pobenul $alben al lui 'orta de asea mar$inea transeii. 'alaria asta sfida soarta. Doi americani se a ro iau in as de fu$a. Se trezisera. 'este tot izbucneau e/ lozii. Heide ateriza lan$a mine. .n ser$ent si trei racani se indre tau e/act in tirul automatelor noastre. Am calcat cu cizmele este cadavrele lor. #e a ro iam de ada ostul des re care C0iorul ne s usese sa ne ferim. <lacari $albui lin$eau intrarea camuflata a ada ostului. Mi s2a arut ca o umbra se re ezea la mine. &nstinctiv m2am a lecat si m2am rasucit in %urul meu. .n tru $reu se ravali lan$a mine. &2am trimis doua salve din istolul meu automat. (ra$eam in tim ce ma rosto$oleam e %os. Dar nu era de a%uns. Se ridica ca im ins de un arc. &2am re ezit de doua ori cizmele in obraz. Sca asem automatul. De$etele sale mi se stran$eau in %urul $atului. &2am tras un icior in testicule. Stransoarea a slabit o cli a. A fost destul entru a2mi utea scoate revolverul din toc. Am $olit incarcatorul. Eram innebunit de $roaza. (i ul era de doua ori cat mine. Eram aco erit de san$e. Era iar este mine. ?ama unui cutit mi se infunda intre coaste. Am mai zvacnit o data din sale! am a ucat cutitul din cizme. Am lovit! iar si iar. Stransoarea slabea din ce in ce mai mult. &nce eam sa res ir. ?2am vazut e Micutul rinzand un ti de ie t! aruncandu2l la amant si calcandu2l in icioare. Mi2am cules automatul! l2am reincarcat si am tras in ada ost. Cineva stri$a. - rac0eta luminoasa se inalta e cer1 semnalul lui Barcelona. &nfanteria noastra inainta. Aco eriti de ea! trebuia sa ne urmam drumul. &2am vazut e ceilalti ivindu2se de rin transee. Aici a area alaria $albena a lui 'orta! colo melonul Micutului. &2am urmat cat uteam de re ede. Era o intrecere cu moartea. -buzele artileriei noastre e/ lodau e/act in urma noastra. ?2am a%uns din urma e Batranul! care cobora $afaind. Destul de bine entru un om de varsta lui. Am a%uns in sfarsit la rau. #e aste tau doi soldati italieni din tru ele de comando! de$0izati in tarani. Avanti! avanti! bombani unul dintre ei. &si culese automatul! ascuns in stuf. Au luat un start de maratonisti. Abia ne uteam tine du a ei. -buzele e/ lodau din ce in ce mai a roa e. A oi italienii s2au o rit! aratand catre rau1

(receti e aici. 7a aste tam lan$a troita! e artea cealalta. ?e$ionarul rivea a a tulbure. &ntorcandu2se catre italieni! s use1 Sunteti si$uriB #u vad nimic. .nul dintre italieni in%ura furios si intra in a a. &i a%un$ea ana la brau. 'odul asta subacvatic l2am facut cu mana noastra! crezi ca ne utem inselaB Am trecut raul in sir cate unul. &ncarcaturi e/ lozive biciuiau a a. #e2am ascuns in stuful de e malul celalalt. Batranul avea o rana lun$a la brat. Heide ii facu un ansament. (otul s2a etrecut cu bine! rase 'orta. )asestiB murmura Batranul. 'entru mine nu va fi niciodata o lacere sa omor un om. Soldat de car a! zbiera Micutul cu dis ret. Batranul trase iedica istolului sau automat. Daca mai scoti o vorba! te culc la amant ca e un caine! uci$as smintit ce esti3 Ce te2a a ucatB interveni ?e$ionarul. &l ucizi e unul! ori te ucide el e tine. Asa2i razboiul. Am omorat un subofiter batran! un tata de familie! 0o0oti Batranul. .ite actele lui. #e intinse o foto$rafie in$albenita. .n barbat in uniforma de ser$ent rivea s re noi. Alaturi de el era o femeie. &naintea lor asezati! suradeau trei fetite si un baiat. 'ustiul sa fi avut zece2dois rezece ani. De2a curmezisul foto$rafiei era scris1 'ood luc(, DaddF! Batranul era distrus. Blestema lumea intrea$a si e noi in s ecial. ?2am lasat sa2i treaca furia. Se intam la uneori sa afli e cine ai ucis6 aveai de ce sa fii descum anit. #u uteam face nimic entru bietul om! doar sa ve$0em sa nu faca vreo rostie! sa dezerteze! sa se omoare! sau mai stiu eu ce. - rostie care ar fi avut cele mai ne lacute urmari entru familia sa. Am a%uns la od du a douazeci si atru de ore. 'aza era asi$urata de doi infanteristi6 doi canadieni. Micutul si Barcelona i2au ucis la re ezeala. Am lasat e od doi dintre ai nostri. Avionul! un Pu MA! a venit la ora 0otarata! dar abia a uca sa ne azvarle lucrurile ca au si a arut doua Mustanguri. 1un(ers2ul se rabusi in flacari. - silueta se des rinse de avion! dar arasuta nu s2a desc0is. Amin! ofta Heide. #e2am ascuns ceva mai de arte! e du a dealuri. .n batalion defila foarte a roa e de noi. Scotieni la instructie. 'araiau neincetat din mitralierele lor. Micutul rinse ica im otriva unui ser$ent2ma%or cu o uriasa mustata roscata. &i maltrata e soldati! retindea Micutul! 0otarat sa2l im uste. Am avut mult de furca cu el ana l2am otolit. A doua zi am inaintat ana la tancuri. #e2am 0otarat sa ne odi0nim inainte de a trece la atac. Am atruns in adure. Acolo Batranul si2a dat seama ca! in ciuda interdictiei C0iorului! 'orta si Micutul stransesera dinti de aur. Daca am fi rinsi! asta ne2ar sorti ieirii. Du a o incaierare buna! ne2am cautat alinarea in bautura. A oi totul rance u! cand ?e$ionarul ne facu soldati de trei arale! scursoare rusaca. &a te uita la el! %avra a ?e$iunii Straine! urla 'orta din adancul lamanilor! uitand ca nu trebuia sa facem $ala$ie. *ici ca te2au %u$anit la <a$en. Asta n2o mai credem! bufnita batrana si castrata3 <anfara turceasca ti2a mancat fuduliile fri te3 &mi faci $reata3 stri$a ?e$ionarul! zvarlindu2si cutitul care se infi se in %obenul $alben al lui 'orta.

'e acesta il a ucara andaliile. Da2r2ar damblaua in toate tarfele franceze! zbiera el. &nsfacand automatul! ii $oli incarcatorul la icioarele ?e$ionarului. Am sarit sa ne ada ostim de $loantele care ricosau. Santinelele noastre! s eriate! se a ro iau in $oana. Micutul trase in ei! scotand urlete salbatice. -lle Darlsson era cat e2aci sa fie ucis. Du a scurt tim ne2am otolit. Am fi vrut sa dormim! dar nu uteam din ricina ciocolatei dro$ate. Am zarit in de artare o coloana de camioane. #e ducemB ro use 'orta. #u2s decat de la trans orturi. A oi ne vedem de drum. Dar Batranul refuza. Ca intotdeauna! el era meseriasul inca atanat si li sit de fantezie care! netinand seama de ro riul sau interes! nu stia altceva decat sa urmeze ordinul rimit. Stiau ce fac cei care numeau lutonieri asemenea meseriasi de nade%de3 Cei ca noi! nu ne rea sinc0iseam de asemenea maruntisuri. #u odata rezentasem cate un ra ort masluit! care costa cateva milioane3 Asemenea lucruri ne faceau sa ne stricam de ras. &zbucni o noua cearta. Esti cel mai fricos dintre toti rostii de e lumea asta3 stri$a 'orta catre Batranul. #u te2ar lacea nici macar un maimutoi3 Socoteste2te fericit ca te in$0itim noi! dar te revin ca si rabdarea noastra are o limita. &ntr2o zi! iti vom cara ramasitele ina oi3 Camioanele treceau. #i se scur$eau oc0ii du a ele. Batranul ramasese neclintit! ca de obicei. Au nimerit2o bine in ziua in care l2au numit <eldCebel. -ricare altul ar fi atit2o de mult. Batranul nici nu banuia macar ca sta e un butoi cu ulbere. ?a a usul soarelui am ornit la drum. - com anie defila atat de a roa e de noi incat am simtit mirosul ti$arilor Camel3 E0ei3 Ce usor i2am utea curata e racanii astia! so ti 'orta. Am face bani $rei3 s use Micutul visator. Ce zici! Batranule! se lin$usira ei! o facemB ?a intoarcere ne vom %ura ca tu sin$ur i2ai doborat e toti3 &ti vor da crucea de cavaler! intele$iB )andeste2te utin la nevasta2ta. 7a avea ensie e viata3 Dar Batranul nu se lasa indu lecat. #ici macar nu ras unse. 'orta si cu mine! care eram in frunte! era sa dam buzna dre t in niste corturi. #e2am ascuns re ede e du a co aci si le2am facut semn celorlalti sa se o reasca. Erau treizeci de corturi. &i auzeam e unii sforaind. ?a un semn al lui Barcelona! am smuls tarusii. Cei din corturi erau rinsi ca intr2un sac. &n cateva minute totul s2a sfarsit. Doar cateva stri$ate e %umatate inabusite vesteau ca se da o lu ta. Baietii au murit a roa e in somn. #e2am dus in varful icioarelor ana la tancuri. Santinelele au fost doborate cu latul! tru urile le2au fost aruncate in tufisuri. Am e/aminat tancurile cu interes. Erau care blindate ML si MOF. 1ac(son2uri care aratau ca va$oanele de cale ferata. Am ince ut sa le unem incarcaturile e/ lozive. .nele vor zbura in bucati la ornirea motorului! altele la desc0iderea unei tra e. ?e$ionarul a dat dovada de o in$eniozitate diabolica. - dulie de bronz asezata ca din intam lare e ca ota din fata a unui tanc! daca ar fi cazut sau daca cineva ar fi ridicat2o! s2ar fi declansat e/ lozia unei incarcaturi. Am in$ro at mine S.

Micutul! in cautarea de cadavre cu dinti de aur! a dat este de ozitul lor de benzina. Era ascuns cu asemenea dibacie! incat Micutul fu cu rins de banuieli. Am itit $renade antitanc intr2un co ac6 rintr2un sistem de sfori! ele vor e/ loda in benzina la atin$erea butoaielor. 'orta se smiorcaia in $ura mare1 Asta nu2i dre tate! nu2i acat de tot aurul asta de care nu va rofita nimeni! ce zici! BatranuleB Daca Micutul si cu mine am ramane aici! doar cat sa2l adunamB )ura! marai Batranul. Am lasat o casca frantuzeasca la fata locului! iar in s atele unui tufis am ascuns o cutie de s a$0ete si ort0artul unui soldat italian. Ca sa aiba la ce se $andi. 7or fi convinsi ca a fost o era artizanilor si a dezertorilor italieni. #e vom utea termina misiunea in liniste. Am a%uns seara tarziu la od. Eram multumiti. #imic nu era mai lacut decat sa arunci un od in aer. (oti voiam sa a asam e detonator. Batranul se su ara. Barcelona ince u sa stri$e ca asta era o treaba entru el! e/ ert in oduri. &n S ania fusese in tru ele de $eniu. 'ana la urma am lasat zarurile sa 0otarasca. 'e drumul care ducea s re od se a ro ia incet un camion $reu. Ceva mai de arte am zarit un %ee . &ncetati cu rostiile astea! $rabiti2va! bombani Batranul. 7ru sa a ese e detonator! dar Micutul il ocni cu automatul este mana. Pos labele3 'odul ramane la locul lui! ana cand zarurile 0otarasc sortii3 Pulius Heide tinea socoteala. Eram rimul la rand! dar nu am dat decat sa te. 'orta fu mai norocos cu o ts rezece. Micutul sari in sus de bucurie cand dadu douazeci si o t. #imeni nu2l lua in seama e Batranul care dadu atrus rezece. Rudolf Dleber obtinu nouas rezece. Micutul era sa2l omoare e Heide cand acesta dadu si el douazeci si o t. .ci$as sadic de evrei! ai trisat. De doua ori am incercat sa sca de tine3 'entru o iele de evreu ai calca si este tru ul mamei tale3 A03 suiera Heide $anditor. 7a sa zica tu esti cel care a asmutit Si$u2 ranta e urmele meleB E/act3 stri$a Micutul si nu ma las ana nu te2oi vedea s anzurat la (or$au3 Se ocarara in continuare! dar n2am stat sa2i ascultam. <iecare se $andea la %ocul sau. &nsa nimeni nu de asi douazeci si o t. Heide si Micutul au trebuit sa o ia de la ince ut. Camionul trecu de cotitura. Micutul ridica a0arul deasu ra ca ului. De camion nici nu2i asa. -coli de trei ori detonatorul! a oi isi freca nasul de stal ul indicator. Asta ii va aduce noroc! retinse el. Scutura a0arul si! cu o miscare unduita de rofesionist! arunca cele sase zaruri e covorul verde al lui 'orta. Sase sesari. De necrezut. Dar cele sase zaruri erau intr2adevar acolo! in fata noastra. Micutul to ai de bucurie. Ai ierdut! Pulius3 #u se stie! rase Heide adunand zarurile. Ati terminat! daB stri$a Batranul. Camionul a a%uns a roa e de od. #u2l ascultam. Heide scui a zarurile! le scutura de atru ori la drea ta! de doua ori la stan$a. (inand a0arul deasu ra ca ului! sari in %urul covorului verde! cu $enunc0ii indoiti. A oi rasturna a0arul cu $ura in %os este covor. *arurile au ramas sub a0ar. &l ridica utin incercand sa

riveasca e dedesubt. Daca misti a0arul macar cu un milimetru! ai ierdut! il reveni Micutul. Stiu! marai Heide rost dis us. Dar am dre tul sa2l bat cu de$etul deasu ra3 Micutul incuviinta. Camionul si %ee 2ul mai aveau doar cincizeci de metri ana la od. #e2am a ucat sa unem ramasa$ e rezultatul zarurilor. Heide nu se $rabea catusi de utin. ?ovi de atru ori a0arul rasturnat. <oarte incet il ridica. De sase ori unu! cel mai mic zar3 Micutul se tavalea e %os. Am casti$at! am casti$at! ti a cat utea. E0ei! baieti! ce mai taraboi veti auzi3 Man$aie detonatorul. Camionul intra e od. Micutul se re$atea sa intre in actiune. Eine Strassenba!n ist immer da! Camionul a roa e a%unsese e cealalta arte. Ce mai astea ta tam itul astaB bombani Barcelona. 7rea si %ee 2ul facu Rudolf Dleber. E smintit! mormai Batranul. ?a naiba! ati vazut camionulB Are stea$ rosu3 - riti3 stri$a Heide in$rozit. Am incercat zadarnic sa2i atra$em atentia Micutului. #e ras undea rin semne de voiosie. - adevarata catastrofa. .n camion de cincis rezece tone! lin cu munitii. Hello! Gan"eii! 0ai sa va arat de unde isi lua Moise berea3 &n %ee s2au ridicat in icioare doi barbati! rivind in directia Micutului. Din cabina camionului se ivea ca ul unui ne$ru voinic. 'entru onor3 urla Micutul! a asand e detonator. #e2am aruncat la amant. - e/ lozie care cred ca a fost auzita la sute de "ilometri de artare. Pee 2ul a fost azvarlit in aer ca o min$e. .n brau de foc se inalta la cer. Camionul dis aruse ur si sim lu. .nda de soc il aruncase e Micutul la cateva sute de metri. Resturi de otel fierbinte lanau deasu ra noastra. - roata de camion! ornita de e od! suia dealul. Se ciocni de o stanca si cobori ina oi anta cu o viteza nebuna. Barcelona a fost la un as de moarte cand roata trecu c0iar e lan$a ca ul sau. A oi roata se indre ta s re Micutul! care era asezat! e cale sa2si stear$a obrazul insan$erat. &n loc sa sara in laturi! se orni sa aler$e la vale! cu roata e urmele sale. Era de necrezut ca un om sa oata fu$i atat de re ede. Se im iedica! a oi continua sa se rosto$oleasca ca o min$e ins re odul in ruine! urmarit mereu de roata. .n nor de raf ni l2a ascuns. Se auzi un leoscait urias in cli a in care se rabusi in rau im reuna cu roata. &n%urand si blestemand! se catara e malul ra os in sus. Banda de asasini! mu$i. Ati vrut sa mi2o faceti. Ati umblat la incarca2 tura! firul a fost rea scurt3 De2asta m2ati lasat sa casti$! ticalosilor! manca2 tori de varza uturosi3 .rca anta cu o vi$oare e/traordinara! tinand in mana cutitul sau lun$. Se re ezi mai intai la Barcelona. Ai ierdut intr2adins3 Ai vrut sa2mi las aici ielea3 Barcelona fu$ea sa si2o sca e e a sa! stri$and cu dis erare1

?asa2ma sa2ti e/ lic3... ?asa2ma sa2ti e/ lic3... &mi vei e/ lica in tim ce2ti voi cresta fuduliile3 &n furia sa arunca cutitul ins re Barcelona. #e straduiam sa2l o rim e Micutul inainte de a2l omori e Barcelona! cum era 0otarat s2o faca. Batranul isi cu rinse ca ul cu amandoua mainile1 Simt ca inebunesc! asta nu mai este comando! ci balamuc. ?e$ionarul a fost cel care l2a salvat e Barcelona. Cu o miscare de %udo il facu e Micutul sa muste tarana si ii stranse $atul cu o mana de otel. Dar Micutul nu utea fi biruit usor. Sase oameni abia am izbutit sa2l otolim. Barcelona vru sa2i striveasca ca ul sub icioare! dar Batranul se im otrivi. ?e$ionarul incerca sa2l lamureasca e Micutul ca era victima unei re$retabile neintele$eri. 7rei sa s ui ca trans orta munitiiB Micutul nu2si credea urec0ilor. #emernicii! n2aveau stea$ul3 Ba aveau! unul mic de tot! iubitule! surase ?e$ionarul. Micutul fu indi$nat cand rice u ca e camion nu fusese arborat decat un sin$ur fanion. Auzi obraznicie! e/clama el revoltat. As fi utut fi omorat3 Asta2i curata crima. Cred ca ma voi lan$e in scris $eneralului Clar"3 Batranul isi ierdu rabdarea si ne ameninta cu automatul. &nainte mars! in sir cate unul! du a mine. Si miscati2va mai re ede3 ?2am urmat ocarand si nadusind. (rebuia sa urcam muntele. De fiecare data cand o oseam in varful unei ante! crezand ca am a%uns! desco eream indata o alta in s atele ei. &n sfarsit! du a cea de2a zecea sau oate a douazecea! nu2mi mai aduc aminte! ne2am rabusit in iarba! leoarca de naduseala. #imeni nu lua in seama rivelistea minunata. Ca de obicei! ne2am ciondanit entru fleacuri. Cand lui )re$or Martin ii trecu o so arla este cizma! fu cu rins de furie. Se na usti asu ra micutei si s rintenei vietati! o sfarteca in bucatele si o strivi sub icioare ca un nebun. Heide si Barcelona au ince ut dintr2o data sa se aruiasca. Barcelona insinuase ca Pulius ar avea san$e de evreu. &2am luat artea lui Barcelona! desco erind la Heide numeroase trasaturi care dovedeau ca ar fi evreu. Sunt si$ur! mu$i 'orta. Acum intele$ de unde ura lui im otriva evreilor. &nce and de astazi te vei numi &saac. Hai! vinH la tata! &saac Heide. &ar de ziua lui ii vom darui (almudul3 se tavalea de ras Rudolf. &i vom tatua steaua lui David! urla Micutul. Heide se lua du a Micutul cu cutitul ridicat. ?un$este asul! &saac! mititelule! stri$a Micutul inecandu2se de ras! altfel iti vei toci rea mult tal ile si se su ara tata Moise. Heide arunca in Micutul cu o iatra care insa il atinse e )re$or. Acesta se clatina buimacit de lovitura. Durerea il scoase din minti. &zbuti sa se ridice in icioare! scoase o $renada si o arunca ins re Heide care! lovit dre t in ie t! cazu in mi%locul nostru. Din fericire! in furia lui! )re$or uitase sa numere. #e2am im rastiat ca otarnic0ile care incotro! cautand ada ost. )renada e/ loda cu z$omot inabusit. 'rintr2o minune nu a fost ucis nimeni. Sa2l im uscam! stri$a Micutul. Douazeci de istoale s2au ridicat. )re$or il a uca e al sau! arma! $ata sa tra$a la cea mai mica miscare. Heide se a ro ie de el rin s ate. Au cazut la amant! de2a valma! muscand! maraind! z$ariind. )re$or se rosto$oli e ovarnis in %os! din ce in ce mai re ede. Daca

s2ar fi lovit de o iatra ar fi fost facut bucatele. Asa2i trebuie! c0icoti Barcelona. &i voi lasa oasele sfaramate colo %os! rase si 'orta. 7a avea astfel tim sa se $andeasca la firea lui de orc! inainte ca soarele sa2l arda de viu3 )re$or insa izbuti sa se o reasca din $oana sa nebuna. Siroind de san$e! ince u sa urce. Era us e moarte de om! nu2i sca a nici o miscare a lui Heide! voia sa2l rinda rin s ate. Heide il aste ta re$atit sa2l loveasca este fata. &zbuti de doua ori. &nca atanat! )re$or se salta in sus. C0i ul sau era na adit de san$e. &ntinsi e burta! noi ceilalti urmaream rafuiala cu interes. 'reda2te! s use Heide dis retuitor si si$ur de biruinta. #ici nu ma $andesc! otrea a3 urla )re$or. Sc0imba tactica aruncand cu cutitul. Asta se rinse. Heide isi indre ta atentia asu ra cutitului! tintind rea tarziu ca ul lui )re$or. Acesta izbuti sa2l rinda de $lezna. Se rosto$olira im reuna la vale! intr2o avalansa de bolovani si ietris. Se ridicara in icioare! isi scoasera cutitele si ince ura sa se loveasca cu salbaticie. Du a ce il lovi e )re$or in antece! Heide se re$ati sa2i dea lovitura de $ratie. Dar )re$or! care invatase siretlicul de la ?e$ionar! facu un salt rime%dios ina oi si a oi inainte. Heide rimi amandoua cizmele dre t in fi$ura. Scoase un ti at de orc in%un$0iat. )re$or il a uca de urec0i si il lovi cu ca ul de stanca. Heide isi ierdu cunostinta. )re$or se clatina o cli a! a oi se rabusi la randul rau. Micutul isi freca mainile. ?e voi da lovitura de $ratie 8se %uca cu clestele de dentist;. Heide are botul lin de dinti de aur iar )re$or are si el doi. Sunt de mult e lista mea. &nce u sa coboare! dar nu facuse nici %umatate din drum ca ceilalti si2au revenit. )re$or il vazu rimul e Micutul cu clestele in mana. &ata2i acum e Heide si e )re$or aliati3 Micutul se simtea nedre tatit. 72ati ars3 Da2mi caninii! urla el! re ezindu2se la Heide care era mai a roa e. A ince ut alta incaierare. Cei doi erau mai s rinteni decat uriasul. Dar im otriva fortei sale de Hercule nu uteau face nimic. )re$or a trebuit sa se recunoasca invins. Micutul nu i2a dat drumul decat du a ce2i $olise buzunarele. Heide incerca sa fu$a6 aler$a ca o veverita! dar Micutul l2a a%uns din urma. &i vreau! nu rice iB Heide ca itula. 'entru a2si astra dintii fu silit sa scui e AIM dolari! inelul a ei si! culmea nenorocirii! istolul sau Dalasni"ov. #u aveam decat doua asemenea arme minunate. .na era a ?e$ionarului iar acuma cea de a doua devenise a Micutului. Am fi facut orice entru a une mana e un asemenea automat! si nu utini si2au ierdut viata incercand asa ceva. <ericitul osesor dormea cu arma le$ata sub brat. Cu toate acestea! se intam la ca uneori furtul sa reuseasca. &n lutonul nostru mai aveam si atru istoale rusesti model HL+. .nul sin$ur dintre ele valora cat o intrea$a baterie $rea Haubitz. Dar! vorba lui 'orta! care2i s usese unui artilerist $ata sa2i dea o baterie Haubitz e un HL+1 4Cum vrei sa car Haubitz2ul du a mineB5 De cinci ori a incercat Heide sa2si ia ina oi automatul si inelul. .ltima

oara a roa e ca a izbutit. Era in noa tea in care arasisem Monte Cassino. Micutul era cat 2aci sa2l omoare e Heide! care a fost salvat in ultima cli a de sosirea C0iorului. Heide asista de trei ori la slu%ba arintelui Emmanuel! entru a2si asi$ura s ri%inul Domnului in lu ta sa im otriva Micutului. Dar se are ca bunul Dumnezeu a refuzat sa se ocu e de ovestea aceasta. Am $asit cu $reu baraca statului2ma%or britanic. Santinelele erau e %umatate adormite. ?e2am taiat bere$ata inainte de a utea s une 4uf5. Am incercuit baraca. Mancasem toata ciocolata noastra dro$ata! entru a ne calma nervii. Eram lecati in misiune de sase zile si sase no ti. 'rin obloane se strecura o lumina slaba. Sa batem oliticos la usa! ro use Micutul. Cand vor da cu oc0ii de automatul meu! vor face toti in antaloni. De data asta ne vom ale$e cu un colonel! 0otari 'orta. #2am avut niciodata arte de unul3 Eu il voi duce! ceru Micutul. &i vom etrece o fran$0ie de du a $at si va trebui sa tro aie du a mine ca o ca ra e care o duci la staul s2o mul$i. &a mai otoliti2va! s use Batranul. (otul trebuie facut la re ezeala! so ti el. Asa cum le facem e toate! i2o intoarse 'orta. Micutul arata ins re baraca. Ce s uneti! fratilor! ati vazutB Au si bauturaB Am tacut vra%iti. - femeie imbracata in uniforma strabatu cu asi mari locul din fata baracii. &a te uita! au si uicute! sus ina Micutul. Asta2i o U :NN. lamuri Heide. Micutul il rivea cu oc0ii mari. 'entru ca latraB (am itule! suiera Heide furios. <ata desc0ise usa6 in lumina am vazut ca era dra$uta. - fata dra$uta intr2o uniforma ocita. Barcelona $asise firele telefonice. ?e tai! anunta el. Batranul incuviinta laudandu2l si im arti ordinele. (rei sa ramana de aza in tim ce2i vizitam3 &si vor uda nadra$ii! c0icoti 'orta. #u uitati sa umflati cutiile cu corned bee", du a ce ii veti fi lic0idat. Se desc0ise o fereastra. .n barbat rivea afara. &ata omul nostru! so ti Heide. #e astea ta. - umbra a aru din bezna. Am tresarit cu totii. Se indre ta direct catre noi. ?e$ionarul trase cutitul din teaca du a ce isi usese automatul e %os. Era un en$lez urias. (i ul scoase un $ro0ait familiar. Micutul3 e/clama Barcelona neincrezator. Eu sunt! rase Micutul. 'urta o tunica si o casca en$lezeasca. Am dat colo este un ti de aza. ?2am doborat cu latul. #e arata doi dinti de aur. Batranul ince u sa bombane. Mai devreme sau mai tarziu tot veti fi s anzurati3 Era ne$ru! urma Micutul in c0i de scuza! aratandu2ne si o urec0e >.A.<.1 >omen ArmG <orces 8.nit:i britanice entru servicii au/iliare! formate din femei;
AA

taiata. Mi2a asat arola lor. 'este zece minute ii soseste inlocuitorul. #2am decat sa sus in 4>ellin$ton5 inainte de a2l su$ruma si de a2i taia o foaie! daca e si el ne$ru. Sunteti scrantiti! murmura Batranul. Mi se face rau cand vad urec0ile astea taiate. De ceB intreba 'orta cu ne refacuta mirare. -are arabii nu ne taie si ei urec0ileB Du a fa ta si ras lata. (oate astea nu se vor sfarsi bine! s use Batranul. #2are nimeni un a arat de foto$rafiatB intreba Micutul. As fi vrut sa ma vad in toalele lui C0urc0ill. E ciudat cate iti ot trece rin minte! cand esti de unul sin$ur in noa te. M2am intrebat daca n2ar fi o idee buna sa va curat si a oi sa dau alarma la 6ommies. 7oi odata usi in $roa a comuna! cine m2ar mai utea contraziceB Cine stie ce2ar mai fi iesit de aici. #2ai in fistecare zi bafta sa salvezi un intre$ stat2ma%or al lui C0urc0ill. Ce2ti mai trece si tie rin ca ! facu 'orta cu o rivire ciudata. #u te $andi rea mult Micutule! s2ar utea sfarsi rau! doar ai auzit ce2a zis Batranul. Ma intreb ce au de $and sa faca cu ofiterul! s use Heide. Sa2l arate unor '.D.AO! e/ lica 'orta atotstiutor. Ce2ar s une daca le2am duce un ca oral in locul unui ofiterB Ar s une sa incetezi! facu sec Batranul. A sosit momentul! ma duc sa2i tai foaia si celuilalt! rase Micutul ne asator. Mi2e teama! so ti ?e$ionarul. Ma duc du a el. Sunt si$ur ca a si uitat arola 4>ellin$ton5... #oroc ca ?e$ionarul era atat de revazator. Micutul fu cu rins de o furie oarba cand en$lezul ii stri$a o in%uratura in coc"neG. Dre t urmare! e Micutul il lua $ura e dinainte1 )ura! orcule. <a bine si vorbeste2mi in $ermana. En$lezul facu instinctiv un as ina oi. &n cli a urmatoare isi dadea ultima suflare in mainile de otel ale ?e$ionarului. #u mai aveam de ierdut nici o secunda. #e2am re ezit inainte! s ar2 $and usa si ferestrele. Automatele noastre scui au moarte. 'orta si Heide au us mana e un ofiter su erior! amenintandu2l cu atul armelor. 'e toti ceilalti i2am ucis. Micutul a aru in $oana! tot in uniforma en$lezeasca. Scoate2ti imediat toalele astea3 se rasti ?e$ionarul. Am adunat ais rezece dinti de aur! s use Micutul multumit. &n s atele nostru au izbucnit focuri de arme automate. ?e$ionarul ma trase lan$a el intr2o $roa a din mar$inea drumului. 'orta si Heide l2au tarat e ofiterul cazut in nesimtire. A aru si -lle Darlsson. Stri$a cateva cuvinte de neinteles! se intoarse catre $urile de flacari din noa te. (rase. Scoase un stri$at atrunzator! se indoi din mi%loc si se rabusi. Mii de draci! suiera ?e$ionarul. (rebuia sa ne fi aste tat. (rei dintre ai nostri s2au ivit o cli a! a oi s2au mistuit in intuneric. Sosi si Rudolf Dleber. Se aseza in $enunc0i! tra$and salve scurte. Deodata sca a arma! duse mana la ca si cazu. Ceilalti trei s2au intors sa2l duca cu ei. Am vrut sa tra$. ?e$ionarul facu 4nu5 din ca si duse de$etul la buze. .nul dintre cei trei se rabusi a roa e retezat in doua de o salva. Ceilalti doi se re$ateau sa fu$a. Deodata unul dintre ei scoase un stri$at
AO

'.D.1 Comisie de ro a$and: An.a.B

infiorator. Am orbit! am orbit... A aru un en$lez cu ca ul desco erit! doar in camasa. Stran$ea la subtioara o mitraliera usoara. &n urma lui veneau sa te2o t en$lezi. .nul dintre ei era inarmat cu o carabina Mar" +(! ultimul model. ?e$ionarul facu semn ca da. Cel orbit sedea in $enunc0i. En$lezul voinic ii use arma e ceafa. Rasuna o serie de im uscaturi. En$lezul rase. Damned =raut! Am strans la umar atul automatului meu ''SH. Dintre co aci iesea o alta ceata. )afaiau! stri$and si in%urand. Cuvantul =raut revenea intruna. Rudolf $emea. .n ca oral ridica istolul si $oli incarcatorul in tru ul tresaltand. Am vazut rosu. ?e arat eu lor. ?e$ionarul fredona1 0iens, #iens, la mort! En$lezul din drum im ietri. Din strafundul $atle%ului ?e$ionarului izbucni stri$atul marocan de lu ta1 lla! el a(bar! &n aceeasi cli a automatul sau scui a foc. S2au rabusit ca o icele. #e2am ridicat tra$and in cei care mai miscau. ?e$ionarul radea cu salbaticie. Muind un de$et intr2o baltoaca de san$e! insemna cate o cruce e fruntea fiecarui mort. &2am a%uns e ceilalti din urma. -fiterul de stat2ma%or! un locotenent2colonel! se trezise. &2am us o fran$0ie in %urul $atului! e/ licandu2i ca daca misca va fi su$rumat. Cine2i seful vostruB intreba el semet. Ce2ti asaB i2o reteza Heide. Mai bine ti2ai tine $ura! daca nu vrei s2o atesti3 -03 inceteaza! marai Batranul facandu2i vant lui Heide intr2o arte. Domnule colonel! <eldCebel >illi Beier! conducatorul acestui comando. &nvata2ti oamenii cum sa se adreseze unui ofiter3 #e face $reata! urla 'orta. -fiterul britanic nici nu se uita macar la 'orta. 7a trebui sa astrezi disci lina rintre oamenii dumitale! <eldCebel! altfel ma voi lan$e su eriorilor dumitale. 'orta isi ridica maret %obenul $alben! isi otrivi monoclul s art! scoase cutia cu tutun de mestecat si se servi. A oi se adresa ofiterului! facandu2i cu oc0iul1 Sir colonel, sa ma rezint. .rma! fornaind utin1 &n fata dumneavoastra se afla celebrul -ber$efreiter! rin mila Domnului! &osef 'orta de >edin$. Cu ce va ot fi de folosB Eventual cu un icior in fundB 'orta dadu roata rizonierului! rivindu2l cu mult interes. <eldCebel Beier! unde ai escuit scrumbia astaB Ciudat e/em lar3 -fiterul britanic isi ierdu san$ele rece. Se intoarse furios catre Batranul. #u admit sa fiu tratat astfel. Mi2e teama ca vei fi nevoit sa admiti! rase Barcelona. 'orta se a ro ie din nou de rizonier si numara1 .nu! doi! trei. -fiterul il rivea cu $ura cascata. Cati dinti de aur aveti! SirB Am zarit doar trei. )lasul locotenent2colonelului se franse de furie. &l ameninta e

Batranul cu toate nenorocirile din lume. ?asa2l in ace. #e va aduce necazuri! s use Batranul enervat. &n ciuda rotestelor Micutului! i2am scos rizonierului fran$0ia. ?e$ionarul se li i de el1 Domnule colonel! un cuvintel doar si va infi$ cutitul in burta. Cu un zambet amenintator! ii arata cutitul sau arabesc. Dins re front auzeam bubuitul tunurilor. &n %urul nostru ince use sa fie miscare. ?un$i coloane de camioane si infanterie in mars. .n tim am marsaluit alaturi de un batalion de marocani care ne luau dre t tru e s eciale. Dintr2un sin$ur salt ofiterul en$lez ar fi fost in si$u2 ranta! dar lama cutitului ?e$ionarului era indre tata ins re coastele sale! iar in s ate simtea istolul lui Barcelona. &n fata avea s inarea uriasa a Micutului. Sa fu$a ar fi insemnat moarte si$ura. #e2am ascuns in s atele liniilor americane! aste tand sa se inno teze. 'e front nu era liniste. Cat vedeai cu oc0ii! $loantele trasoare isi lasau darele. Am strabatut linia frontului! utin du a miezul no tii! sarind dintr2o $roa a de obuz in alta. Doi 0indusi au incercat sa ne o reasca! dar i2am secerat intr2o cli a. Am ierdut trei oameni sub focul ro riei noastre infanterii. Am sosit sleiti de uteri la ada ostul comandantului de batalion. C0iorul a venit sa ne vada si ne2a strans in brate e fiecare dintre noi. Mi"e ne2a daruit trabucele sale $roase. 'ierdusem %umatate dintre oameni. 'rintre ei Rudolf si -lle Darlsson. Am rimit cinci zile de ermisie! de etrecut in s atele frontului. 'e cand lecam de2a lun$ul soselei frontului! am fost de asiti de un Mercedes mare! cenusiu. 'e banc0eta din s ate se afla ofiterul britanic! asezat lan$a un $eneral $erman. Masina de lu/ ne2a im roscat cu noroi. Am scui at in urma ei. A oi am ince ut sa vorbim des re ce bine va fi la &da2)albe%ita. Cu $andul la fetele de &a &da! am uitat totul.

Muntele tremura ca o #ietate pe moarte. Deasupra manastirii plutea un nor galben de pra" care, lins de lungi "lacari, se "acea din ce in ce mai rosu. Stiam ca acolo sus mai ramasesera calugari. Dar ceea e nu stiam, era ca in acea clipa c!iar se o"icia slu&ba in bazilica. 6rebuie sa "ie pra" si pulbere, murmura 4arcelona pri#ind ruinele. Comandantul Mi(e iesi dintr)o baltoaca de noroi, into#arasit de parintele Emmanuel. 0oluntarii pentru manastire, ordona Mi(e. Din transeea inamica americanii ne "aceau semne. +ello, =raut, strigau. Carati)#a, Fan(ei puturosi, tuna Mi(e la randul sau. scundeti)#a mutrele sau #i le "acem pi"tie. :ara sa le pese de amenintare, ne aratau cu mana manastirea cuprinsa de "lacari. 'o up and !elp t!e !olF men, =raut. ,ntre timp #om sta cu armele descarcate! ,naltara steagul alb. $e)am depus carabinele. Mitralierele tacusera. m pornit in goana. Eram urmariti de pri#irile americanilor, englezilor si "rancezilor. m sarit

peste ramasitele zidurilor, in "runte cu parintele Emmanuel si cu medicul. $e)am pus mastile de gaz, i)am scos pe calugari si i)am adunat in ceea ce inainte "usese curtea centrala. u parasit manastirea in tacere, in sir cate unul. Cel din "runte ducea un cruci"i< din lemn. ,)am into#arasit pana la cotitura drumului. ,ntonau un imn. Soarele a razbit printre nori. Era ca si cum Dumnezeu ne)ar "i pri#it din inaltul cerului. sezati pe marginea transee lor, americanii pri#eau si ei ciudata procesiune. Descoperiti)#a! porunci un glas. -are "usese in engleza sau in germana/ S)au descoperit cu totii si s)au inclinat cu respect... Ultimul s)a #azut cruci"i<ul, care parea ca pluteste in aer. m sarit din nou in transeele noastre. 'urile mitralierelor erau atintite iarasi inainte. *anga mine cazu caporalul Sc!en(. Un detasament american de arun) catoare de "lacari a "ost e<terminat la doua sute de metri de noi. Un locotenent "rancez cobora in goana po#arnisul. isi pierduse mintile. 6imp de o clipa "usesem oameni! Dar asta trecuse. Ucide, camarade, ucide! Mori, soldatule! Moartea pentru patrie e atat de "rumoasa! C!iar si intr)o groapa plina de noroi de pe "rontul plin de du!oare de la Monte Cassino! S<ARS&(.? MA#AS(&R&& Manastirea nu mai era decat o adunatura de ruine. Se $asea sub tirul necontenit al artileriei. Ardea retutindeni. .nul cate unul am strabatut in fu$a locul desco erit din fata ortii. 7azandu2ne! arasutistii care erau e cale sa2si sa e $ro i! au ince ut sa rada de noi. Ati vandut tancurileB ne intrebau cu dis ret. <lacarile lin$eau cuvantul 'a/! daltuit deasu ra ortii. Curtea centrala cu toate starurile sale nu mai era decat un morman de ruine. #e2am a ucat sa sa am. #oa tea au ornit la atac doua sute de bombardiere $rele. &n cateva ore s2au usurat de A MJJ tone de bombe. )ro ile noastre au fost daramate. 'orta era alaturi de mine. - bucata mare de zid fu aruncata in aer. urmaream cu rivirile. Sari3 urla 'orta. Am sarit im reuna. Cu un z$omot asurzitor zidul cazu e/act in locul in care statusem cu cateva secunde mai inainte! in$ro and o treime dintre ai nostri. #u i2am utut scoate de sub daramaturi. Cand au mi%it zorile ne2am scos mitralierele din noroi si le2am cercetat cu $ri%a. <unctionau. 7or veni in curand! rofeti 'orta. Mi"e se tari ana la noi. &si ierduse casca! iar un oc0i ii era aco erit cu o fasie de iele. Cum mer$eB intreba! tra$and din trabucul sau mare. #e tinem! ras unse 'orta! ran%ind ana la urec0i. &nca nu s2a terminat3 decreta Mi"e esimist. &si sterse san$ele care ii siroia e fata. Mi"e avea dre tate. &nca nu se terminase. Muntele sfant se zvarcolea

ca un taur in arena e moarte. 'ietrele monumentale zburau din toate artile. Ardea rin toate colturile. Am arasit ozitiile noastre si ne2am retras in beciurile manastirii. #ici o fiinta vie nu utea sa ramana afara. Muzicantul nostru! ca oralul Braus! batea cam ii. &si lua trom eta si se orni sa cante o bucata de %azz. A oi se 0otari sa ne arunce e toti in aer. Micutul izbuti sa2i smul$a $renada din mana si sa i2o arunce afara in curte! unde e/ lozia ei fu inabusita de mu$etul obuzelor. .n arasutist! caruia ii fusesera zdrobite amandoua icioarele sub ramasitele unui zid! $emea intr2o balta de san$e1 -morati2ma3 -morati2ma3 ?asati2ma sa mor3 Heide isi avea istolul sau calibrul O= in mana! dar Batranul il facu sa2l sca e! cu o lovitura scurta. Ca oralul infirmier )lTser se a leca asu ra soldatului care ti a si ii facu in%ectie cu morfina! rin stofa uniformei. Asta2i tot ce ot sa fac entru tine! camarade. Daca ai fi fost cal! ti2am fi dat lovitura de $ratie! dar fiindca esti om! ai dre tul la intre$ balciul. Asa vrea Domnul. )lTser scui a e crucifi/. 'arintele Emmanuel asea rintre daramaturi. Era alb de calcar. Se a leca asu ra ranitului! a ro ie crucifi/ul de buzele sale si facu o ru$aciune. Avea obrazul ranit de o sc0i%a de obuz. )lTser vru sa2l anseze! dar arintele Emmanuel il imbranci sasait si leca mai de arte! la ca ataiul unui $rav ranit! un SS2Hau tsturmfQ0rer! care avea in antece o $aura uriasa! rovocata de un roiectil cu fosfor. &ntinde2o! o o3 $emu ofiterul muribund. 'e Dumnezeul tau sa2l ia dracu3 'arintele Emmanuel nu2l asculta. A leca crucifi/ul s re c0i ul Hau tsturmfQrer2ului! caruia i se vedeau matele. Ranitul racnea. 'orta se %uca cu istolul sau. Micutul use mana e un cioma$ de e %os. Daca omul asta nu inceteaza curand... Stri$atele sale ne scoteau din sarite. )lTser nu mai avea morfina. -moara2l! stri$a 'orta e/as erat. 'arintele Emmanuel se a ro ie de alti muribunzi. Erau o multime. Cum isi dadeau ultima suflare! erau aruncati afara. Cand sobolanii atacau cadavrele! era o riveliste infioratoare. Asu ra cri tei cazu o bomba. Am ramas rizonieri in s atele altarului. E/ lodau mereu alte bombe. Eram e %umatate sufocati de raf. Am dus2o asa intruna! ore in sir. 'ierdusem notiunea tim ului. 'reotul sedea e amant. Avea uniforma in zdrente si c0i ul lin de san$e. Cautand un loc entru a utea sa ne elibereze! se o inti intr2o $rinda $roasa. Era uternic ca un leu. &l urmaream bat%ocoritori cum tra$ea de $rinda. Ar fi trebuit un tractor s2o oata misca din loc. -mul lui Dumnezeu are destul de $rabit sa araseasca casa sta anului sau! rase Heide. Stai %os si astea ta linistit sa cra i! arinte. Doar acolo sus! la bunul Dumnezeu! o vom duce atat de bine3 Sau te omenesti ca nici tu nu crezi in toate aiurelile asteaB 8Aceasta era o idee fi/a a lui Heide. &l ura e Dumnezeu tot atat de mult recum ii ura e evrei;. 'arintele Emmanuel se intoarse catre Heide. )ura radea! dar oc0ii aruncau ful$ere. 'asi incet s re Heide care! cu cutitul in mana! se li ise nervos de altar. Cu o lovitura de icior! Emmanuel facu sa zboare cutitul. 'rinzandu2l

a oi e Heide de $uler! il dadu cu ca ul de eretele de lan$a crucifi/ul cel mare. Pulius! daca mai 0ulesti o data im otriva Domnului! te strivesc de zid! ti2o %ur3 #u vei fi rimul caruia sa2i fi s art ca ul! asa reot cum sunt. Si daca trebuie sa2i fie teama cuiva sa a ara in fata Domnului! a oi acela esti tu! Pulius3 De lasarea de aer rodusa de o bomba enorma ne azvarli e toti claie este $ramada. 'arintele Emmanuel scutura din ca ! scui and san$e. Batranul ii intinse losca lui! e care o rimi recunoscator. - iatra ii trecu la o alma de ca . Heide se si re$atea sa mai arunce una. 'reotul se indre ta. &si use crucifi/ul e ie t! inc0eie nasturii bluzo2 nului si inainta s re Heide cu miscarile lu tatorului incercat. Heide isi re ezi un icior intre coa sele reotului si sari intr2o arte. Dar acesta era facut dintr2un material rezistent6 se arunca este Heide! il tinu la odea si il stranse de $at. Du a cateva cli e Heide se dadu batut. 'reotul s2a ina oiat la lucru ca si cum nimic nu s2ar fi intam lat. Micu2 tul scui a in alme si se duse sa dea o mana de a%utor1 omul Domnului si uci$asul colaborau. &ncredibilul se roduse1 $rinda se urni. Au ras de man2 drie! nimeni nu ar fi izbutit. #e2am utut croi o trecere si am iesit. 'rin bazilica aler$au innebuniti vreo suta de sobolani. Cu ti ete ascutite incercau sa ni se catere e icioare. #2aveau decat un sin$ur $and1 sa iasa din iadul acesta de flacari. &2am lovit cu cazmalele noastre de infanterie. Simtind mirosul de san$e roas at! s2au na ustit unii asu ra celorlalti! omorandu2se intre ei. (irul se mai otoli! a oi reince u si mai vartos. Am aflat ca la bombardamente artici asera este doua mii de fortarete zburatoare. &n douazeci si atru de ore! in locul acesta se abatusera mai multe roiectile decat fusesera aruncate vreodata asu ra Berlinului. &n tim ul atacului aerian! $eneralul Puin s use $eneralului Clar"1 #u stiu ce simt nemtii care se afla in manastire! dar eu ot s une ca mi s2a facut de%a ielea de $aina. Muntele acesta a devenit un nou 7erdun ce trebuie cucerit. #u vrem sa mai traim vreodata cele traite in <ranta. Du a ce ne vom fi aruncat toate bombele! totul se va sfarsi. #u vor fi su ravietuitori acolo sus. )eneralul Puin nu era c0iar atat de si$ur de aceasta. Domnule )eneral! rase Clar" du a ce fortaretele noastre zburatoare isi vor termina misiunea! trei mii de tunuri $rele vor relua sc0imbul. Aceasta va fi o batalie de artilerie cum nu s2a mai vazut niciodata. )eneralul <reGber$ a cerut bombardament aerian. &2au fost acordate e deasu ra si doua milioane de obuze. 7om ataca necontenit tim de atru zile si atru no ti. A oi vom utea ra orta la >as0in$ton si la ?ondra1 la Monte Cassino nu mai sunt su ravietuitori. )eneralul radea! si$ur de el.Si Dumnezeu ar fi ucis daca s2ar afla rintre ruine. &n cli a aceea! arintele Emmanuel isi vantura crucifi/ul deasu ra ca etelor noastre. Ridicasem un altar din $rinzi si din lazi s arte. Este adevarat ca lucrul acesta a dat nastere la cateva incaierari. Dar nu era nimic de facut! reotul militar voia sa2si oficieze slu%ba. Am luat loc in %urul lui. Scoteti2va castile! orunci el! si in$0enunc0iati! ne vom ru$a. &n tim ul ru$aciunii! cativa s2au im otrivit. 'arintele se intoarse catre ei. Cainilor! sa nu credeti ca Domnului ii este teama de voi. 7a smiorcaiti cand e vorba sa muriti! dar cand ucideti e altii nu aveti nici o

mila. &n trei zile com ania noastra a ierdut o tzeci si sase de oameni. Este mult. Si vor fi mai multi. Mai bine incredintati2va Domnului cat mai e tim . .rma e tonul acesta tim de un sfert de ceas. Ar fi trebuit sa fie $eneral de divizie! so ti 'orta. Ce conducator3 - rafala de obuze se abatu asu ra manastirii. 'reotul fu azvarlit din amvonul sau im rovizat. &i cur$ea san$e dintr2o rana adanca e obraz. &si relua locul si ridica un istol automat. Si mai ales sa nu credeti ca asta2i arma cea mai uternica din lume. Cainilor! nu va intoarceti fata de la Dumnezeu. 7iata nu va e data decat cu im rumut. 'istoalele n2au nici o valoare in fata lui Dumnezeu. 7a cunosc bine. Stiu ce $anditi. #u rade! 'orta. &n fata Domnului nu vei sti sa s ui nici un cuvant! cu toata $ura ta mare de berlinez. Sa nu credeti in ceea ce este scris e cataramele centiroanelor voastre. Dumnezeu nu este cu voi. ?a fel cum nu este nici cu ceilalti. Razboiul nu este decat culmea rostiei omenesti. - era diavolului. .nii numesc razboiul acesta o cruciada. Este o blestematie sa2i s ui astfel. Este macelul cel mai cum lit care s2a vazut vreodata. - e/ lozie in$rozitoare use ca at redicii. Bazilica se rabusi. &ncercam sa iesim din inca erea lina de fum. *$omotul bombardamentului era acum deosebit. Acum redominau obuzele. .n tir de artilerie6 mai concentrat! foarte deosebit6 un z$omot re$ulat! mai sim atic. Am sa at ada osturi. Manastirea dis aruse. Soarele a a us. A oi a rasarit din nou. Ruinele au fost zvarlite in aer de mii de ori. Stateam li iti de amant in $ro ile noastre. -are cat tim incaB Cineva venea in $oana e oteca. Cu o saritura maiastra aterizeaza lan$a noi. Era 7ierul. Curierul nostru. )afaia! obosit de aler$atura. Mi"e il batu e umar. Ce se intam laB Batalionul este lic0idat! domnule comandant! balbai. Aiurea! marii Mi"e! facandu2i semn lui 'orta1 Sven si cu tine mer$eti sa vedeti ce se intam la. #e2am luat automatele si cateva $renade! sa fie! a oi am lecat im reuna cu 7ierul. Arata2ne drumul! batrane3 #u ot! $emu el lasandu2se %os! mort de frica! in fundul unei $ro i. 'orta ii trase cateva cizme. Ridica2te! orcule. #u oti! dar trebuie3 7ierul nu mai era decat o zdreanta. ?2am burdusit cu atul armelor. #imic de facut. Dar acolo unde loviturile si amenintarile noastre au fost zadarnice! izbuti $lasul lui Mi"e. Sta0lsc0midt! la drum3 E un ordin. Mistretul sari in sus! lua ozitie de dre ti sub $rindina de obuze si racni1 Da! domnule comandant. - zbu$0i atat de re ede! incat 'orta si cu mine abia ne uteam tine du a el. Camarazi! urmati2ma! urla. & se aru ca vede un american si isi $oli incarcatorul! dar nu era decat un cadavru. .n fluierat ascutit ne facu sa tresarim. #e2am aruncat in noroi. Doar oc0ii ne ieseau din masca de mocirla care ne aco erea c0i urile. Ceea ce fusese ozitia com aniei a treia nu mai era decat un eisa% lunar! in care ici

si colo! din amant! mai rasarea cate un brat. Au lovit in lin! lamuri 7ierul. (ocmai arasisem $ru a de comando cand s2a intam lat. (rebuie sa fi fost un obuz de OJ cm. 'orta zari intr2o $roa a o mina uriasa in$ro ata. Ai vazut2o! SvenB A03 ia $andeste2te ce de bani vom scoate3 &mi dai o mana de a%utorB E entru cel utin trei no ti la &da3 Am in$0itit in sec. Daca mina e/ loda! n2ar mai fi ramas nici macar un nasture din noi. #u indrazneam sa zic nu. (oti trei am izbutit s2o unem in icioare. 'orta o stuc0i! facu semnul crucii! a oi trei temeneli. 7ierul era alid si cu si$uranta ca si eu. (ineti2o bine ca de nu! v2a sunat ceasul! sfatui 'orta. &si scoase sculele din $eanta si le aseza cu $ri%a lan$a masina infernala. 'rimeam douazeci si cinci de fenin$i e "ilo$ramul de cu ru! iar mina avea cel utin o suta de "ilo$rame de asemenea material. 'orta isi cantarea $anditor clestele. C0iar in cli a in care se re$atea sa2l una in %urul botului obuzului! am auzit un suierat deasu ra ca etelor noastre. #e2am intors la iuteala in $roa a. Asu ra noastra loua cu ietre! amant si tandari de otel. 'orta scui a si orunci. 7ierul sa se aseze calare e obuz. Acesta lanse! cerand mila. Asta2i moarte de om! $emu el. Da! daca leci! ras unse 'orta scurt! incercand sa dezamorseze masinaria. &mi trecu celalalt cleste sa invartesc in sens contrar. 'orta tra$ea cu toata $reutatea tru ului sau. 7ierul se a$ata cu dis erare sa tina obuzul. 'orta nadusea cu icaturi mari de sudoare! dar nu de frica! ci de efort. Daca ince e sa faca z$omot! usc0iala3 De nu! ne trezim e luna. Mer$e Sta0lsc0midtB Blestemata fie ziua in care am intrat in com ania voastra3 )ata! facu 'orta bucuros! invartind clestele. Scoase ca acul! se aseza in $enunc0i! rivi inauntrul obuzului! a oi isi vari mana in el. Ma aste tam in orice cli a la o e/ lozie. #ici o fiinta normala! care tine la viata! nu ar dezamorsa un obuz in felul acesta. 7ierul isi musca buzele ana la san$e. Avea oc0ii iesiti din orbite. 'area un orc lovit de dambla. 'e toti dracii! racni 'orta cu bratul ba$at ana la umar. #u mai rice nimic! inauntru e lin de rotite. A0a3 ince e sa faca tic2tac! auzitiB E cu intarziere! zbiera Micutul in$rozit. 'orta isi a rinse bric0eta sa vada mai bine. Mi se zbarlise arul din ca ana in icioare. &a te uita3 e/clama 'orta. Cate au mai us colo inauntru si toate mer$3 S2ar zice un deste tator3 7ierul scoase un stri$at ra$usit! isi arasi locul si o lua la sanatoasa cu asi mari. 'orta! rea ocu at cu masinaria aceasta interesanta! nici nu ba$a de seama. Scoase un tub. A oi obuzul scoase un z$omot strident. &ns aimantat! am sters2o la randul meu si m2am us la ada ost intr2o $roa a! la vreo douazeci de metri mai incolo. *aream %obenul $alben al lui 'orta inaltandu2se si coborand e lan$a obuz. (recura cam cinci minute. A oi imi facu semn. 7ino si a%uta2ma! mai curca louata. Am scos ceasornicul3 M2am a ro iat utin cam rusinat. 7ierul dis aruse fara urma. &naintea lui 'orta se afla o $ramada de suruburi si de roti zimtate.

Ciudata masinarie! se mira 'orta. #u2i $asesc fusul o$ivei. (rebuie sa fi ramas inauntru. Crezi ca mai oate e/ lodaB am intrebat nelinistit. <ara indoiala! s use 'orta. Dar sa s eram ca vom avea tim sa scoatem cu rul. Aveam o cantitate im resionanta! cand 'orta se declara multumit. &nainte de a leca! se culca sa asculte z$omotul care iesea dinauntrul obuzului. &ar a ince ut cu tic2tacul. Ce2ar fi sa2l demontam cu totul sa vedem ce are in burtaB 'oate vom mai da de unul tot la fel. A03 nu! vino! ne a%un$e! am stri$at. Am luat2o inainte fara sa2l mai aste t. 'orta ma urma alene! in$reunat de ovara cu rului. Dar abia ma a%unsese ca amantul se ridica si furam aruncati e %os. Pucaria noastra e/ lodase. 'orta isi cauta in atru labe %obenul $alben. ?2a $asit in s atele unor tufisuri carbonizate! $aurit de o sc0i%a de obuz! cu an$lica smulsa. 7ierul statea culcat intr2o alnie si lan$ea! zdruncinat rau de tot. Cand dadu cu oc0ii de noi innebuni de2a binelea si se orni e urlat. A trebuit sa2l ocnim in ca cu cazmalele noastre. Din com ania a A2a nu mai ramasesera decat atruzeci de oameni. Comanda o luase un subofiter! sin$urul $radat su ravietuitor. Com ania a O2a fusese nimicita. Dintr2a L2a mai ramasesera sa te! dintre care atru erau $rav raniti. Comandantul com aniei! un locotenent de o ts rezece ani! era asezat intr2un colt al transeei! cu un ansament insan$erat in %urul burtii. Ce mai faceti! domnule locotenentB intreba 'orta. ?ocotenentul sc0ita un zambet. Man$aie o mitraliera asezata lan$a el. Suntem $ata sa2i rimim! ticalosii. 7or afla cu cine au de2a face3 Din cei sa te sute de ostasi ai batalionului nu mai ramasesera decat o suta sa tes rezece. (ru ele trimise in a%utor erau decimate in va$auna mortii. Asu ra manastirii louau obuzele. Batalioane! re$imente intre$i erau nimicite. Altele noi le luau locul. #ici unul dintre noi nu era teafar. Doar cei $rav raniti erau in$ri%iti in alta arte. Ca oralul Dnut0 se rezenta la ostul de rim a%utor avand trei de$ete smulse si fu refuzat de medic1 trebuia sa ai cel utin un brat smuls ca sa se ocu e de tine. ?a utin tim du a revarsatul zorilor! bombardamentul inceta. .n nor $alben otravitor invaluia muntele sfant. Ciuleam urec0ile. Se auzea un suierat e care nu2l cunosteam. .n nou ti de obuzB .n comandant de arasutisti isi ridica masca de $az. )aa2aze! $a2a2ze3 Stri$atul se transmitea din ada ost in ada ost. -buzele e/ lodau cu un z$omot ciudat! inabusit! scotand un abur $albui. &nce usem sa tusim. #e ardeau lamanii. #e durea $atul Simteam ca ne inabusim. -c0ii ne lacrimau. .nii innebuniti! au sarit in ra astie. #e2am smuls casca si ne2am us masca e fata. #e orbea. #aduseam. (eama ne c0inuia maruntaiele. #oa tea urma zilei. Eram ins aimantatori cu mastile noastre ne$re. #u erau $aze! ci obuze de ceata. Dar era de a%uns. Cativa au ierit de 4inocentul5 fum. Soseau. Si$uri de victorie. Am auzit z$omotul tancurilor cu senile! vestind moartea. Se le$anau rin ceata! in roiuri stranse.

Boturile tancurilor coborau catre $ro ile facute de obuze! ridicandu2se a oi la verticala. Senilele clam aneau zdrobind mortii si ranitii. Soseau! cu toate tra ele desc0ise! in icioare in turle! cautandu2si rada rin fumul $albui. &nfanteristii stri$au! aruncandu2si armele in semn de redare! dar fura striviti. Comandantii tancurilor rideau. 'o to !ell, =raut, !ere Ie are Iit! t!e S!ermans! (rasera o salva! o vi%elie de foc. Au ras intrea$a zona cu mitralierele. Aruncatoarele de flacari au scui at asu ra unei com anii de $renadieri care! incremeniti! se li isera de stanca. Dar uitasera de tanc0istii care se lu tau im reuna cu infanteria. Senilele lor nu ne im resionau. Stiam cum sa le venim de 0ac. Heide scoase afetul mitralierei sale usoare! verifica inaltatorul. #e scoteam $renadele! smul$and si$urantele cu dintii. Erau la cativa asi! monstrii de otel. #e ardea o ura salbatica. #e vom razbuna entru miile de obuze3 Micutul ince u sa aler$e! tinand $renade sub fiecare brat. &n mana drea ta tinea o mina (. Se o ri in fata unui S!erman si lansa mina care trecu foarte a roa e de obrazul tanarului comandant din turela. - e/ lozie asurzitoare. Comandantul fu azvarlit in aer. (ancul cel $reu se rasturna. Senilele continuau sa se rosto$oleasca in $ol. Micutul trecuse intre tim la urmatorul. 'orta se a$atase de teava altui tanc. Strecura doua $renade e $ura tevii! a oi se lasa sa cada. (ancul trecu este el! dar 'orta stia cum sa se li easca de amant. Se ridica fara nici o z$arietura. Heide se ostase intre rotile unui tanc carbonizat si ne aco erea cu mitraliera lui. Americanii s2au o rit1 nu intele$eau ce se intam la. (ancurile lor luau foc unul du a altul. lla! el a(bar! stri$atul de lu ta al ?e$ionarului stra unsese aerul. 0i#e la *egion! Scoase un comandant de tanc rin tra a desc0isa a turlei si isi lasa $renadele. Am us mana e o mina ( si m2am na ustit asu ra S!erman2ului cel mai a ro iat. Mina ramase a$atata in senile. Suflul aerului ma arunca dedesubtul unui tanc cu rins de flacari! in care erau doua tru uri calcinate. &n icioare! la urmatorul3 Alta mina. Au urmat a oi lu te individuale. &ncaierari salbatice! e viata si e moarte! line de ura. - turela se rabusi rintre noi6 %umatate din comandantul tancului ramase in tra a6 tunul se roti6 ramasite omenesti. Se ivi Mi"e! cu un istol intr2o mana si o sabie de samurai in cealalta. Du a mine! in randuri stranse3 racni. 'arasutistii! infanteristii! $renadieri! artileristi! infirmieri si un reot urmeaza un comandant vociferand! care isi vantura sabia de samurai deasu ra ca ului. ?e$ionarul! 'orta si Micutul se re ed inainte. 7ierul este intre ei! fara nimic e ca . Si2a ierdut casca si se are ca a fost cu rins de nebunie! caci se bate ca un leu. &narmat cu una din noile mitraliere en$lezesti! revazute cu baioneta in ca ! tra$e in tot ce intalneste. Hindusi urtand turbane se redau! cu bratele ridicate. - cli a mai tarziu sunt tranformati in torte vii. Heide a facut rost de un aruncator de flacari si scoate racnete

salbatice. ?a statul ma%or al diviziei domneste anica. .n ofiter a$0iotant! aco erit de san$e! a a%uns ana la C0iorul si ii ra orteaza situatia. Cele mai multe com anii au fost nimicite! domnule $eneral. (oate ozitiile sunt ustiite. Bateriile nu mai tra$. #u mai sunt le$aturi! dar este tot sunt lu te. (otul e nimicit! dar se lu ta este totB Cine se bate! entru numele lui DumnezeuB stri$a C0iorul ca un a ucat. Cum vreti sa comand o divizie care nu mai e/istaB Rasuna telefonul. Era observatorul de artilerie ranit al manastirii. Domnule $eneral! unitati de tancuri $rele ataca dins re nord2est si din sud. #u avem arme im otriva blindatelor. (rimiteti intariri! entru numele cerului3 Ho0ote demente au us ca at convorbirilor. 'e ofiter il lasasera nervii. C0iorul se duse la marea 0arta de stat2ma%or rinsa in cuie e erete si scui a e ea. (otul era zadarnic. (otul era invalmaseala si 0aos. 'e toti dracii3 vreau intariri! ma auziti! vreau oameni3 Bucatarii! infirmierii3 )oliti s italele! dati2le ti ilor carabine in locul car%elor3 zbiera la a$0iotantul sau. S2au strans 0artile. #u mai serveau la nimic de acum inainte. &nce use dansul mortii. -fiterii a$0iotanti au fost trimisi in $raba s re manastire. C0iorul ii ameninta cu consiliul de razboi daca nu a%un$ la destinatie. 7a interzic sa muriti3 stri$a. .n locotenent! ranit mortal! intra clatinandu2se! a oi se rabusi la amant. &nainte de a inc0ide oc0ii! a uca sa bolboroseasca1 Domnule $eneral! com ania a L2a este nimicita. ?u tele continua. C0iorul il insfaca de $uler e locotenentul mort1 Ras unde2mi inainte de a cra a3 Cine se bateB Dar ca ul locotenentului se rasturna fara viata. San$ele il stro ea e C0iorul care dadu drumul cadavrului baiatului de o ts rezece ani. Ar trebui sa fie interzis sa mori in conditiile astea! ocari el. 'retutindeni domnea aceeasi dezordine. Americanii si neozeelandezii erau comandati de catre $eneralul <reGber$! cel mai inca atanat $eneral care a urtat vreodata uniforma "a"i. ?a ordinul sau! manastirea a fost daramata ana la ultima iatra. 7oia sa aiba 7erdun2ul sau si l2a avut3 Cand i se s use de rezistenta o usa tancurilor sale si $renadierilor sai blindati! isi arunca casca de amant. &m osibil! racni. #2a mai ramas nimic acolo sus. Aveti naluciri! vedeti stri$oi3 Dar stri$oii erau inarmati cu mitraliere si cu aruncatoare de flacari. #oi re$imente au fost trimise la asalt si au murit inaintea ramasitelor zidurilor manastirii. (ancurile en$lezesti urcau balabanindu2se. &nfanteristii scotieni erau a$atati de tra e recum ciorc0inii de stru$uri. .n tir de mitraliere ii curata. )eneralul <reGber$ %ura e Biblie ca va cuceri manastirea. Cu orice ret. Se formau noi unitati. Scotieni! $alezi! te/ani! australieni! munteni marocani! 0indusi! ne$ri de e malurile Con$o2lui! %a onezi. &n frunte mer$ea o divizie oloneza. 'lan$eau! urlau! in%urau. Cadeau sub tirul dracesc al mitralierelor. #u e/istau ozitii si totusi se lu ta. (ancurile se im otmoleau. <oto$rafiile aeriene nu mai faceau nici doi

bani. 'ro ria lor artilerie s0imbase totul. #oi eram la ada ost intr2o $roa a. 'orta! Micutul! ?e$ionarul si cu mine. A aru un S0erman. 'riveam cu oc0ii tinta botul sau indre tat asu ra noastra. &n cateva cli e se va inclina si vom fi striviti. 'orta facu un salt si arunca o mina (. - coloana de foc! tancul nu mai era decat un ru$ de flacari. Cineva scoase un stri$at de moarte. Era coman2 dantul caruia ii ardeau icioarele rinse in turela. .n infanterist american ii dadu lovitura de $ratie. #e2am sc0imbat ozitia. #i s2au alaturat doi arasutisti inarmati cu $renade antitanc. ?e$ionarul era in$enunc0eat in s atele aruncatorului sau de flacari1 Alla0 el a"bar3 7ive la ?e$ion3 stri$a el ca un nerod! ca si cum n2ar fi stiut ca ne lu tam im otriva unui $eneral francez. C0iorul a aru a oi rintre noi. &ntr2o mana tinea un na$an! in cealalta bastonul. .rmati2ma! orunci. &si ierduse le$atura nea$ra care ii aco erea oc0iul. -rbita $oala era san$erie. &n drea ta sa! Mi"e se avanta! stran$and in $ura un trabuc $ros. ?a stan$a lui! 'orta! cu %obenul dat e ceafa. .n $eneral obez cu $arda sa ersonala. ?u tam cor la cor . Muscam! maraiam6 dadeam cu cutitul si cu icioarele. Rezemat de o stanca! un comandant francez isi unea matele la loc. Cu icioarele rinse si strivite sub senilele unui tanc! un ser$ent ne$ru american tra$ea rafale cu automatul sau incins la rosu. - lovitura de to or ii des ica craniul. M2am trezit azvarlit in fundul unei alnii im reuna cu un ).&. #e ri2 veam muti de s aima! intrebandu2ne cine va tra$e rimul. A oi! blestemand! isi arunca istolul automat si imi intinse un ac0et cu ti$ari Camel. Am ras usurat si i2am oferit la randul meu o ti$ara )rifa. *ambi. #e2am aruncat unul in bratele celuialt! ra adindu2ne de ras. Am facut sc0imb de losti. &n alnie au cazut doi soldati! cu ca ul inainte. Erau 'orta si Micutul. *arindu2l e ).&. s2au dat ina oi. Micutul ridica iedica automatului. &2am dat arma deo arte. #e2am in2 fundat si mai mult in $roa a. Am sc0imbat insi$ne si nasturi cu americanul care se entuziasma de steaua mea rosie de comisar. Am facut o artida de zaruri! am fumat ti$ari $rifa si ne2am $olit bidoa2 nele. ).&.2ul ne arata tatua%ul de e ie t1 Donald Ratoiul. Miscandu2si musc0ii intr2un anumit fel! desc0idea ciocul. Sa mori de ris. (irul incetase. Am rivit cu recautie e deasu ra mar$inii $ro ii1 trei $ermani si un american. $oI, ,9m going !ome, s use ).&2ul. #e2am luat ramas2bun calduros. A oi a lecat! aco erit de armele noastre. Cel care il doboara va avea de2a face cu mine! fa$adui Micutul. ?2am zarit sarind intr2o $roa a! a oi o mitraliera se orni sa latre! alaturi de noi. ?u tele reince eau. .n arasutist cu rins de o nebunie ince u sa escaladeze dealul. Se catara ca o maimuta. - vite%ie care in tim uri normale ar fi a arut e rima a$ina a tuturor ziarelor din lume. Aici nu i2a dat nimeni atentie. Aliatii atacau. &n frunte olonezii! vanatorii Car atilor. 'entru 7arsovia! stri$au.

#e2am retras ana la manastire. #e2am lun$it in $ro i. 'rimii soldati in "a"i care au a arut au fost secerati. Cadavre! numai cadavre! $ramezi de cadavre. -amenii mureau! in tim ce $eneralii admirau fantastica riveliste. <ormidabil! murmura Ale/ander. Minunat! e/clama <reGber$. Su erb! se bucura Desselrin$. Rosteau cuvintele care urmau sa inne$reasca a$inile Memoriilor. 7isul oricarui mare $eneral. 'unctul final al zilei de lucru a e/ ertilor in materie de razboi. .n locotenent olonez! san$erand din mai multe rani! se inalta si stri$a celor douazeci de oameni care mai ramasesera din re$imentul sau1 &nainte! soldati! traiasca 'olonia3 &si innodase stea$ul olonez in %urul $atului. &nima mea este alaturi de tine! so ti ?e$ionarul! in tim ce oc0ea. 7ei sta la drea ta lui Alla0! viteazule olonez. )oli incarcatorul in burta ofiterului olonez. 7enira a oi ne$rii )ur"a! urmati de marocani. ?e$ionarul sari in sus de bucurie zarindu2i si scoase stri$atul sau de razboi. -morati2i! racnea! razand ca un nebun. &nainte! inainte! vive la ?e$ion3 ?2am urmat! asa cum il urmasem de atatea ori in trecut. C0iorul vru sa ne o reasca1 era o nebunie. (ra$eam tinand arma la sold. Reincarcam aler$and. Marocanii ne riveau cu $ura cascata. #e2am na ustit este ei! lovind cu cazmalele si cu latul armelor. Micutul facu vant la vreo dois rezece dins re ei este stanca. Marocanii si ne$rii )ur"a au fu$it sa se ada osteasca. Du a ce s2a lasat intunericul! la ordinele ?e$ionarului! am atrulat. &n tacere! le2am taiat bere$ata. Heide si2a reluat vec0iul sau %oc de tra$ator la tinta. Se bucura z$omotos de fiecare data cand nimerea in lin. ?ocotenentul <ric"! din ce in ce mai furios! mormai1 Mai idiotule3 Daca mai tra$i o data! te ra ortez entru nesu unere3 &nteles! domnule locotenent! facu Heide in bat%ocura. Sa transmit ordinul si celor de este drum! sa or$anizam in sc0imb o artida de fotbalB ?ocotenentul <ric" cli i din oc0i. Subofiter. Heide! stiu ca esti ostasul cel mai re$lementar din tot >ermac0t2ul. Stiu de asemenea ca ai relatii cu nazistii. Esti cel mai mare uci$as e care l2am vazut. .niforma asta acatoasa ti se otriveste de minune. Ma doare2n cot! rase Heide. ?ocotenentul <ric" se a leca! lua o $amela lina cu s a$0ete si ii azvarli continutul in obrazul lui Heide! care se dadu ina oi! racnind uluit. ?ocotenentul use fara o vorba $amela $oala lan$a 'orta. A oi se adresa lui Heide1 Ei bine! subofiter Heide! iata ca oti sa2ti faci ra ortul. Su eriorul tau te2a lovit! a ronuntat cuvinte defetiste. Cred ca este suficient entru a fi s anzurat de cinci sau sase ori. Du a care locotenentul se rasuci e calcaie si sari alaturi de Mi"e! care era foarte ocu at cu vanatoarea de urici. Sunteti martori3 racni Heide ster$andu2se.

Martori la ceB intreba 'orta. #u face e tam itul3 ?2ati auzit ca a s us ca suntem e cale sa ier2 dem razboiul si va voi sili sa2mi semnati ra ortul. 7reau sa2l vad s anzurat. Dar de cine vorbestiB se mira Barcelona. #u l2am mai vazut e locotenent de nu stiu cand. Ai vazut vreun locotenent! MicutuleB Eu! da! dar de mult! s use Micutul du a ce in$0itise o bucata de carnat. &a s une! 'orta se ridica in icioare! cum indraznesti sa te maz$alesti e fata cu s a$0etele meleB Asta te va costa scum ! trebuie sa mi le latesti! aveau si sos de rosii3 &a sca a2mi niste )rifa3 <ac ceva e s a$0etele tale! fa$adui Heide! alb de furie. &i fac eu fi$ura afuristului asta de ofiter. Cautand in %urul sau martori mai otoliti! il zari e arintele Emmanuel. 'arinte! ai utea %ura e sfanta cruce ca nu l2ai auzit 0ulind e <ric"B &ti atra$ atentia ca vom a%un$e in fata curtii martiale. 'reotul nec0eza si isi lua un aer natan$. Daca am inteles bine! Heide! i2ai furat s a$0etele lui 'orta ca sa te maz$alesti e fata cu eleB Heide ridica iedica automatului sau. 'arinte! l2ai vazut e nenorocitul asta de ofiter aruncandu2mi2le in obraz3 'esemne ca ai innebunit! Heide! s use arintele Emmanuel! facan2 du2se ca ii este frica. Care locotenent arunca cu s a$0etele in ca ul inferio2 rilor saiB Heide vazu rosu. Banda de tradatori! va voi duce cu mana mea la (or$au3 - sa va ara rau. <a mai utina $ala$ie! Pulius! il intreru se 'orta inte andu2l in burta cu aruncatorul de flacari. Scoate ti$arile $rifa. Sa te inveti minte ca altadata sa nu mai furi s a$0etele oamenilor cumsecade. &ti racesti $ura de omana! s use Heide 0otarat! si$ur e el. Daca o iei asa! s use 'orta! si trimise o flacara e deasu ra ca ului lui Heide! atat de a roa e incat am simtit mirosul arului ars. (erminati o data cu rostiile! bombani Mi"e. Heide aler$a sa se una la ada ost in s atele unei stanci. Alta flacara. Heide rea aru! inne$rit si cu rivirea ins aimantata. &nceteaza! ce naiba! ai de $and sa ma ra%estiB &a te uita3 (e2ai trezitB sus ina 'orta draceste! re$atindu2se sa trimita un nou %et de flacari. .n ac0et de ti$ari zbura rin aer. 'orta il culese! mirosindu2l. Bun! iar acum te descurci sa ne faci rost de o noua $amela cu s a$0ete cu sos de rosii. #2ar strica nici o leaca de cea a. Multumesc. Heide orni la drum! ocarand furios. 'orta stri$a sfaturi in urma lui. Doamne3 e/clama arintele Emmanuel! aratand catre cer. Am ridicat rivirile! necrezandu2ne oc0ilor6 un roi de albine uriase... albinele insa erau bombardiere. #e smul$eam binoclurile unul altuia din maini. Sunt e utin o mie! murmura Barcelona. <ortarete zburatoare americane. #2as vrea sa fiu acolo unde isi vor lasa $ainatul3 Mi"e lasa un urice sa sca e si scruta cerul. 'e toti dracii! de unde au mai rasaritB 7in dins re nord3 #u stiam ca bombardierele decolasera in aceeasi dimineata din An$lia.

Deasu ra <rantei fusesera a arate de avioane de vanatoare. 7iolasera cu san$e rece neutralitatea Elvetiei. :oc(e28ul") urile atacasera zadarnic. (inerii iloti mestecau c0eCin$2$um. Aveau c0i urile aco erite de mastile entru o/i$en. Motoarele mu$eau de ore in sir. Avioanele strabateau bara%ele artileriei antiaeriene ca si cum ar fi fost sim le furtuni. Smul$andu2si mastile au baut din acelasi termos. #avi$antul isi use cinci Camel deodata in $ura! le a rinse si le im arti camarazilor sai. <umau rivind tablita scrisa cu rosu1 Smo(ing pro!ibited. .n :oc(e)8ul" ataca avionul B. +I al tanarului ca itan BoGe Smit0. &a trimite2i niste boabe afurisitului asta de Draut3 stri$a el catre tra$atorul din coada avionului. A aratul de vanatoare :oc(e)8ul" a fost lovit de rima salva si se orni sa coboare in vrie scotand fum des din carli$a. Se rabusi in mi%locul satului 'untoni! la vest de <lorenta. Au fost ucisi doi co ii si o tanara femeie care s ala rufele. 'ilotul! baronul von #ierndorf! fusese ucis in aer. 'o to t!e Iorms, rase ca tain BoGe Smit0! scui and e %os. #u stia ca este trei sferturi de ora va fi linsat de catre o ceata de tarani! deoarece cu o zi inainte un Pabo ucisese doua femei! un mosnea$ si cinci co ii. Cand avionul lui BoGe s2a rabusit! ca itanul! sin$urul su ravietuitor al ec0i a%ului! cauta ada ost in sat. ?2au le$at de un stal in s atele fermei lui Bruno )arini! l2au stro it cu benzina si i2au dat foc. &n cli a in care flacarile au ince ut sa2i cu rinda icioarele lui BoGe Smit0! in sat a intrat ca o furtuna o atrula a %andarmeriei militare. Era comandata de lutonierul ma%or Stein! un ticalos fara erec0e. Hei3 stri$a el. De2a ce va %ucatiB Si aratandu2l e ilotul incon%urat de flacari1 (rebuie sa rademB 'rinse cu un soi de veselie o femeie in varsta de barbie! dar oc0ii ii ramasera reci Sau trebuie sa numim asta asasinatB Si! si$nor Ma$$iori! facu ea incercand sa zambeasca fara sa fi inteles o boaba din cele ce s usese. .na dintre femeile ucise in a%un fusese fiica ei cea mai mica. &n mintea ei inceata de taranca nu inca ea indoiala ca fata ei fusese ucisa de ilotul e care il ardeau acum. Stein imbranci e batrana. &si a rinse $anditor o ti$ara! isi otrivi casca. Soarele stralucea. ?a umbra unui c0i aros dormea un caine. &ntr2o roaba se lin$ea o isica. Dintr2un vec0i landou cu rotile de lemn un co ilas intinse bratele sale durdulii ins re ca etenia vanatorilor de ca ete. &l ciu i de obraz. 4ambino, bambino. Mama statea deo arte nelinistita. &si scoase istolul! un ' O=. &i cerceta constiincios incarcatorul. Cu un z$omot sec si2l use la loc. 'lutonierul ma%or Stein radea. 'ilotul american ardea. Mirosea a carne arsa. 'lutonierul ma%or arunca ti$ara si facu semn cu ca ul. &a culcati2mi la amant e toti oamenii astia3 Sa se termine cu ei. - t istoale ' O= s2au descarcat asu ra italienilor care ti au! incercand in ultima cli a sa se salveze. Civilii s2au rabusit unii este ceilalti! cei vii incercand sa se ada os2 teasca sub cei morti. Pandarmii si2au reincarcat armele! trimitand a oi o noua salva in $ra2 mada de tru uri omenesti. 'lutonierul ma%or isi a rinse alta ti$ara. Co ilul din landou se orni sa lan$a. 'lutonierul culese un cartus $ol

si il dadu micutului. Bebelusul rase! aratandu2si sin$urul dinte. 'lecarea! ordona Stein. Masinile au demarat intr2un nor de raf. Mai tarziu! in cursul zilei! un cioban desco eri co ilul care se %uca cu cartusul $ol. Avioanele B +I din fruntea convoiului se aflau e/act deasu ra lui Monte Cassino. Muntele vuia in aerul starnit de o furtuna de otel. Drace! stri$a Mi"e care tocmai ne aratase unul dintre uricii sai. #e2am c0ircit sub o stanca! aste tand moartea. Americanii erau la fel de sur rinsi ca si noi. Damned, t!eF are bombing, racnira ei. 'rimele bombe au maturat muntele. Casele din vale au fost aruncate de arte. - baterie $rea! ascunsa in s atele $arii Cassino! a fost zdrobita intr2o secunda. Deasu ra manastirii s2au abatut noi bombe. (otul fu invaluit intr2o ceata $albuie. Muntele sfant se transforma intr2o vi%elie scui and flacari si foc. Du a B +I au trecut la atac bombardierele en$lezesti de ti ul Mitc0ell. &n cursul no tii sosi la noi C0iorul! urmat de ad%unctul sau HartCi$. C0iorul ii c0ema la el e sefii de com anie. &n noa tea asta o intindem! le e/ lica el. Dar trebuie ca ceilalti sa nu2si dea seama de asta. &ntai leaca arasutistii! a oi batalionul intai! in sfarsit! com ania a M2a. Cei care raman leaca la orele doua si cinci fi/. 7om lasa in urma o $ru a. Doua baterii vor desc0ide foc de diversiune ceva mai sus. &ar ultima $ru aB stri$a 'orta. 7a fi lutonul al doilea3 Eroi! nu ati obosit incaB Bucurati2va! co iii vor invata fa tele noastre la scoala. 'alaria mea $albena si clestele meu dentar vor fi e/ use intr2o vitrina de muzeu. C0iorul il rivi $anditor. De vreme ce o ro ui c0iar tu! 'orta! ei bine3 da! va ramane lutonul al A2lea. Cand ai sa inveti sa2ti tii $ura3 mormai Barcelona. Com aniile au lecat la ora 0otarata. Au arasit transeele fara z$omot. #oroc bun3 murmura locotenentul <ric"! inainte de a se face nevazut. Comandantul Mi"e isi lasa mana e umarul Batranului. 'e curand! Beier. #ervosi! ne2am strans in s atele mitralierelor noastre. Daca afla ca au lecat ai nostri! so ti 'orta! ne utem aste ta sa fim rasfatati3 'e mine ma trec fiorii! facu Barcelona. Daca vin incoace! urma 'orta in soa ta! eu unul o ster$. - iau la sanatoasa ie ureste. #2am c0ef sa s ar$ ietre in (e/as. Batranul isi rivi ceasul. 'este cinci minute artileria va desc0ide focul! so ti el. <iti re$atiti. Micutule! tu iei aruncatorul de $renade. Aiurezi! se im otrivi Micutul. Daca tii sa iei burlanul asta vec0i de soba! n2ai decat sa2l cari tu. ?e$ionarul mi2a oruncti sa duc tuica. Aici eu comand. De tuica voastra utin imi asa. &ntelesB Doar nu2s surd! marai Micutul. Atunci re eta. Sa re et! ceB Micutul facea e rostul. .na din fitele sale obisnuite cand voia sa sca e de o corvoada. (irul de artilerie se orni sa vuiasca. 'orta insfaca mitraliera. Eu am

luat afetul. Benzile de cartuse au fost im artite. 'orta trimise din varful de$etelor o sarutare americanilor. 'ood bF, SammF, see Fou later! Si nu lan$e cand vei $asi $ro ile noastre $oale. Cat de mult ne iubim! rase Barcelona. Dra$ostea asta ne va ierde! s use Heide. Coboram muntele fara a face vreun z$omot. .n scartait ne facu sa tresarim. Ce s2a intam lat! ocari Batranul! s2au si luat du a noiB Din bezna ne arveni ras unsul Micutului1 &arta2ma! Batranule! afurisitul asta de aruncator de $renade mi2a sca at. E vina ta! caci tu ai vrut sa2l duc o data cu tuica3 Ai ierdut si sna sulB intreba 'orta nelinistit. #uuuu3 'e sfanta ocrotitoate a artileristilor! nici o icatura. Stiu sa umblu cu lucruri retioase. Dai in $ro i de rost ce esti3 bombani Batranul. #e vei face rost de un brand nou3 7oi inc0iria unul de la Sam! ras unse Micutul voios. Are destule. #adusiti! ne2am urmat drumul. #u mai ot! am sus inat. &i fac vant afetului. #u face asta! da2mi2l mie! s use Barcelona. &n sc0imb imi trecu aruncatorul de flacari! care era tot atat de $reu! dar mai usor de urtat. .n roiectil trasor se inalta e cer. #e2am aruncat la amant. Cea mai mica miscare si s2a zis cu noi. ?umina se stinse cu o incetineala de necrezut. Catre rasarit bubuia artileria6 tra$eau tunurile de la Castellona! cota II+. #u stiam ca asta insemna ince utul stra un$erii frontului de catre americani. Re$imentul +F= de infanterie zdrobi re$imentul nostru +OL. &n acelasi tim re$imentul +LA de infanterie ..S. nimicea re$imentul nostru AJJ de $renadieri blindati. ?uati2va armele! ordona Batranul si urmati2ma. &n sir cate unul! du a mine. Com ania sa ase $ro i intre cateva case. Micutul isi use %os cu recautie bidonul sau mare. Desc0idem balulB il intreba e ?e$ionar! care facu da din ca . 'orta lua loc e o lada si isi use in fata un clo otel de amvon. Micutul se aseza in s atele lui tinand in mana un aruncator de flacari. #oul nostru muzicant ridica trom eta si suna adunarea. Ca ete curioase au rasarit de rin diferite $ro i. Mi"e veni ca o vi%elie! cu un trabuc $ros in $ura. Ce2i orcaria astaB Americanii intele$ si ei $oarna. #e utem trezi cu ei3 #u am nimic im otriva clientilor americani! sus ina 'orta. Dolarii sunt o valoare si$ura. #u te mai lauda! ti a Mi"e la el. #eam de neamul tau n2a vazut vreo bancnota verzuie3 <ara un cuvant! 'orta scoase dintr2o cizma doua teancuri $roase de dolari. Mi"e ramase fara $rai. De unde ii aiB De la cativa baieti de2ai $eneralilor RGder si >al"er. #e2am intalnit din intam lare in s atele manastirii. &2am convins ca nu le vor mai trebui bistarii. Cred ca stii ca trebuie sa de ui devizele straine la seful com aniei

tale sau la ofiterul din SS. 'orta use taancurile la loc in cizma! cu un zambet iezis. Da! domnule comandant! stiu. -fiterul din SS e bun rieten cu mine. Arata un foarte mic a arat de foto$rafiat. Datorita cutiutei acesteia. Sunt nebun du a foto$rafii si nu tin nici o data minte unde mi2am ascuns filmele. Acum cateva zile! fara s2o fac intr2adins! l2am rins e ofiterul nostru de la SS e cale sa seduca un baietel italian. Du a aceea am discutat utin des re film. Am cazut la invoiala ca filmul nu trebuie trimis in 'rinz Albrec0t Strasse. Mi"e fluiera! rivind cizmele lui 'orta. &ntr2o buna zi vei fi s anzurat! rezise el din toata inima. 'oate si dumneavoastra! domnule comandant. Micutul meu a arat e un rieten de nade%de. Sunt doar un biet ca oral! cu o alarie $albena. .n camarad din (e/as! cel care mi2a daruit %ucaria asta! mi2a zis ca lumea e lina de calici. Si daca n2ai arme secrete entru a te a ara! o atesti. &si man$aia a aratul. &ata! de ilda! zilele trecute! era un tim foarte frumos! urmaream un fluture in tim ce tot foto$rafiam ici si colo. &nc0i uiti2va sur rinderea mea cand am vazut filmul1 foto$rafiasem un comandant cu un trabuc $ros in $ura care scotocea buzunarele mortilor! atat rieteni cat si dusmani. Ei bine! fa ta aceasta nu m2a mirat rea mult. .n comandant este desi$ur un bun atriot. <ara indoiala ca a de us tot ce a $asit in mainile ofiterului de la SS. Mi"e in$0iti in sec! cu rivirea atintita asu ra ca atului trabucului sau. .nde2i filmul asta! 'ortaB intreba! silindu2se sa2si sta aneasca $lasul. <ilmulB &a stai3 'orta se facea ca se $andeste. A03 da! rietenul meu! ofiterul de la SS! mi2l astreaza. ?a sfarsitul razboiului avem de $and sa desc0idem o e/ ozitie de foto$rafii. - vom intitula1 4'atrioti in tim ul razboiului5. Sunt si$ur ca se va bucura de mult interes! domnule comandant. -bosit! Mi"e se lasa %os in fundul transeei. Se asezase e casca 7ierului care! foarte oliticos! i2o strecurase sub buci. .n a0arel! domnule comandantB zambi 'orta cu amabilitate. Mi"e $oli a0arul dintr2o in$0ititura. S irt din orez! de == $rade. A oi comandantul se ridica! urias! use incet un alt trabuc in $ura! e care 7ierul i2l a rinse slu$arnic. Comandantul nu2l invrednici nici macar cu o rivire. Batandu2se este istol! se stradui sa rada1 'orta! ai fi fost un bun sef de stat2ma%or. Ai fi a%uns maresal. Ba nu! domnule comandant. Sunt doar un sim lu soldat care a invatat sa se asi$ure din toate artile. Deviza mea este1 riveste2i e fiecare ca e un bandit ana la dovada contrarie. -ri! dovada aceasta! nu o ai decat foarte rar. Comandantul Mi"e rasufla adanc. Cat 2aci sa2si in$0ita trabucul. &nca o data iti s un! 'orta! te vad foarte lim ede la ca atul unei funii3 'orta inalta din umeri ne asator. Se orni a oi sa sune clo otelul ca un nebun! racnind1 ?itra in mana drea ta! banii in mana stan$a3 'lata inainte. 'retul se sc0imba! cu toate ca ortia era aceeasi. .n -bersc0arfQ0rer SS a trebuit sa lateasca mai mult decat lutonierul ma%or de la blindate.

Dim otriva! unul de la intendenta a fost nevoit sa scui e de doua ori mai multi bani decat -bersc0arfQ0rer2ul. Micutul a trebuit in trei randuri sa intervina entru a im iedica bataile. .n sin$ur %et cu aruncatorul de flacari era suficient entru ca sa se restabi2 leasca linistea. &n mi%locul betiei au a arut marocanii. (aiasera bere$ata santinelelor noastre! fara sa rindem de veste. Au coborat de e stanci! desc0izand focul din trei arti. &n cli a urmatoare eram rinsi in lu te individuale. Micutul isi duse intai tuica la ada ost! a oi se na usti cu aruncatorul sau de flacari. ?e$ionarul! cu s atele la un zid! se a ara cu un to or. A oi au venit in ica% bombardierele de vanatoare! maturand cam ul de lu ta. Arabii inaintasera rea mult. Au fost secerati de focul uci$ator al avioanelor americane. Casele ardeau. .n taran batran incerca cu dis erare sa lu te im otriva flacarilor cu o cratita care se facu tandari in cli a cand umbra unui 1abo trecu razant deasu ra lui. (ir de artilerie. &nfanterie. #e2am retras. Adica acei utini care mai erau in stare sa se tarasca. 'e mar$inile drumului erau camuflate ambulante. ?2am us e Batranul intr2una din ele! latindui2i locul cu ti$arile noastre $rifa si cu dolarii lui 'orta. ?a fiecare rasuflare a Batranului i se vedea un laman. &2am strans mana. Mi"e! cu bratul dre t sfaramat! a fost in$ramadit e un camion im reu2 na cu alti $rav raniti. &2am us lan$a el cutia sa cu trabucuri. #e2a zambit recunoscator. Am sa at o $roa a entru a2l in$ro a e 7iertul. - $renada ii smulsese ambele icioare. )roa a nu era rea adanca! iar 7ierul n2a avut arte nici de casca in mormant si nici de cruce deasu ra. Sa arzi incetisor in iad! blestema Barcelona. ?ocotenentul <ric"! cu ca ul incon%urat de un banda% din care nu se vedeau decat oc0ii si $ura! se a ro ie de noi. ?a arme3 &naintam3 )renadierii s2au retras. (rebuie sa astram ozitia cu orice ret. #e2am luat mitralierele e umeri. 'este noi loua cu obuze. Barcelona se rabusi. Doi arasutisti l2au ridicat si l2au dus. Heide se rosto$oli e amant1 ceafa si s atele nu2i mai erau decat o $aura. ?2am trimis cu $renadierii. ?ocotenentului <ric" i2a fost smuls ca ul. San$ele ii tasnea in valuri din $at. Am luat ozitie intr2o $roa a lina de noroi. 'orta! Micutul! )re$or Martin si cu mine. .ltimul cuartet al com aniei a M2a. Ceilalti erau in s ital sau in $roa a comuna. &naintasem in $rad1 eram seful com aniei! iar com ania era alcatuita din atru oameni. #i s2au alaturat cateva alcuri de soldati su ravietuitori din alte com anii si batalioane. Am rezistat tim de cinci zile. A oi au venit camioanele sa ne ia. 'arasutistii ne2au aco erit retra$erea. .ltima lu ta de la Monte Cassino se inc0eiase. &ubite cititorule! daca intr2o frumoasa zi de vacanta treci cumva rin orasul Cassino! o reste2te o cli a! atunci cand vei a%un$e la drumul care duce catre manastire. Coboara din masina! leaca2ti ca ul in semn de res ect entru cei care au cazut aici! e muntele sfant. Asculta cu atentie! oate vei mai auzi vuietul obuzelor si vaietele ranitilor. 222222222222222222