Biomateriale

Curs II

an II - Bioinginerie

Dupa natura chimica a materialului: Biomateriale polimerice

Biomateriale metalice

Biomateriale ceramice

Biomateriale compozite

Macromolecula care se formeaza prin legarea unor unitati repetitive prin legaturi covalente in catena principala Proprietatile sunt determinate de:

Macromoleculele au masa moleculara foarte mare (> 104Da)

Terminologie:
mer: unitate
monomer: o unitate dimer: doua unitati trimer: trei unitati

HOMOPOLIMER

tetramer: patru unitati

polimer: mai multe unitati oligomer: cateva unitati homopolimer: polimer dintr-

un singur tip de mer

Terminologie (contn): copolimer: polimeri formati din doua tipuri de mer statistici -B-A-B-A-B-B-A- alternanti -A-B-A-B-A-B-A- bloc -A-A-A-A-B-B-B- heteropolimer: monomerii contin mai multe tipuri de atomi pe catena

COPOLIMER

i: gradul de polimerizare (numar de unitatile de monomer)

Mo: masa moleculara a monomerului Mi = i x Mo Mi: masa molara a moleculei de polimer I

In mod obisnuit catenele nu sunt egale ca lungime monodisperse: catene de lungime egala - unele proteine polidisperse: lungime neegala, specifica celor mai multe molecule sintetice De aceea se defineste o greutate medie moleculata numerica medie, Mn gravimetrica medie, Mw

Ni: nr. de molecule cu grad de polimerizare i

Mi: masa moleculara a moleculei i

Medie numerica, Mn

Medie gravimetrica, Mw

Raportul dintre Mw si Mn este denumit indice de polidispersitate (PI)

este o masura a largimii domeniului masei

moleculare PI = 1 indica Mw = Mn, adica toate moleculele au aceeasi lungime(monodisperse) PI = 1 - este posibil pentru proteine naturale in timp ce polimerii sintetici au 1.5 < PI < 5

Aplicatii biomedicale: 25,000<Mn<100,000 si 50,000<Mw<300,000 Cresterea masei moleculare determina imbunatatirea proprietatilor fizice; scade insa procesabilitatea

Polimer natural (biopolimer)provine din biosinteza, se folosesc extractii adecvate din mediul natural.

Polimer sintetic- polimerul care se obtine prin sinteza din compusi micromoleculari: -homopolimer; -copolimer.
Polimer artificial - biopolimeri modificati prin reactii chimice

Biopolimeri provin din biosinteza, se folosesc extractii adecvate din mediul natural.

Biomateriale colagenice si provenienta acestora din resurse de tesut conjunctiv

ATELOCOLAGENUL

reprezinta materialul colagenic derivat din colagenul nativ din care lipsesc zonele telopeptidice. Prin insolubilizare se obtin formatiuni fibroase apropiate celor din colagen nativ. COLAGENUL SOLUBILIZAT (EUCOLAGEN)
reprezinta biopolimerul solubil in solutii apoase, pe un domeniu foarte larg de pH, care in stare dizolvata formeaza asociate liniare sau ramificate, preponderent cu structura cristalina. Prezinta capacitate de formare a structurilor fibroase in urma proceselor de insolubilizare.

GELATINA reprezinta o polipeptida liniara, cu conformatie partial cristalina, solubila in apa, solutii apoase de electroliti, dar si in unele lichide organice, care formeza in stare dizolvata geluri, la temperaturi mai mici de 30oC. HIDROLIZATUL DE COLAGEN este un amestec de polipeptide liniare si ramificate, solubil in apa, solutii apoase de electroliti si lichide organice, care sub forma de solutii nu formeaza geluri.

Tabelul 3. Tipuri de colagen

Aspect

Tipul I II III V XI

Fibrilar

Compozitia lanturilor 1(I)2 2(I) 1(II)3 1(III)3 1(V)22(V) 1(XI)2(XI)3(XI) 1(IX)2(IX)3(IX) 1(XII)3 1(IV)2 2(IV) 1(VI)2(VI)3(VI)

Asociat cu fibrilii

IX XII IV VI VIII X

Care formeaza retea Filamentar Lant scurt

1(X)3

Distributii obisnuite Matrice stromale fibroase Cartilagiu, corp vitros, stroma corneana primara, notocord Cu tipul I in fibrili heterotipici Cu tipul I in fibrili heterotipici, fibrili fini Cu tipul II in fibrili heterotipici Suprafata fibrililor de colagen tip II din cartilagiu; stroma corneana primara , notocord Unele matrici continnd tipul I Membrane bazale Filamente din bile de 100nm ale matricii stromale Membrana Descemet, matrici subendoteliale Cartilagiu hipertrofic

Celuloza

Glucan chain

Microfibril

Biopolimeri: Chitina si chitosan.

Chitin Chitosan

Aplicatii: cartilaj; tesut osos; piele artificiala

Alginat de sodiu
H COONa H H OH O H H O OH OH H H O H OH COONa OH OH H O O
H

Acid hialuronic
COOH O H OH H H H NH
OC CH3 O

H HO H

CH2OH O H H H HN
CO CH3

OH

Condroitin sulfat A si B
COOH
H O

O H OH H H H OH
O

-O3SO H H

CH2OH O H H H HN
CO CH3

OH

Polimeri sintetici
Polimerii sintetici sunt, in exclusivitate produse rezultate in urma unui proces de sinteza, care utilizeaza una dintre metodele:

-A-A-A.A-

-(A)n-

A este o formatiunea chimica cea mai simpla care se identifica in de mai multe ori in structura polimerului. Polimer sintetic- polimerul care se obtine prin sinteza din compusi micromoleculari: -homopolimer; -copolimer- contin doua sau mai multe tipuri de unitati de baza.

R H

R H

R= H - poli(etilena)

CCCCCC R= CH3 - poli(propilena) H H H H H H R= Cl -poli(clorura de vinil)

Caracteristici de structura - strans corelate cu proprietatile materialului Liniar

Ramificat

Punct de ramificare

Retea

reticulare

 polimerizare, policondensare prelucrare ....transformari polimer analoage

Polimerizarea aditiva:
monomerii reactioneaza, parcurgand 3 stadii:

initiere, propagare, si intrerupere initiatori- radicali, cationi, anioni deschid dubla legatura a monomerului monomerul devine activ si se leaga cu alti monomeri reactie rapida la catena- propagare reactia se intrerupe prin intermediul altor radicali liberi sau alt polimer

Intrerupere: doi radicali de polimer interactioneaza reactia cu un nou monomer reactie cu initiatitor

Condensarea:
doi monomeri reactioneaza cu formarea unei

legaturi covalente in urma reactiei se elibereaza o molecula( apa, HCl, metanol sau CO2). Reactia continua pana cand unul dintre reactanti se consuma.

Condensare - Polimerizare aditiva - diferente

Polimerizare aditiva:
Dificultati de control a masei moleculare Produsi de ramificare nedoriti

Condensarea:
Control al masei moleculare Polidispersitate redusa

Transformari polimer - analoage

Poli(alcoolul vinilic) (PAV) se obtine printr-o transformare polimer analoaga deoarece monomerul corespunzator acestul polimer nu exista in stare naturala (alcoolul vinilic sufera un proces de tautomerizare si se transforma in aldehida acetica) :
CH2 CH OH CH3 CH O

Reactia care sta la baza obtinerii poli(alcoolului vinilic) este hidroliza acida sau bazica a poli(acetatului de vinil) in solutie alcoolica, conform schemei de mai jos :
nCH2 CH
hidroliza acida sau bazica

OCOCH3

( CH CH )n + CH3COOH 2 OH

 Polimeri pot fi amorfi sau cristalini Cristalinitatea este determinata de: dimesiunea grupelor laterale (mici => cristalinitate) uniformitatea catenei Tacticitate-modul de aranjare a substituientilor in jurul catenei principale Cresterea cristalinitatii imbunatateste proprietatile mecanice

Polimerilor biodegradabili dupa sursa de provenien

SURSA
POLIMERULUI

AVANTAJE
Surse regenerabile, cel mai adesea au un pre sczut Surse parial regenerabile, variabilitate a proprietilor materialelor

DEZAVANTAJE
Repreductibilitate sczut i variabilitate a proprietilor materialului Scumpe, structur dificil de controlat

EXEMPLE
Amidonul, celuloza

Polimeri naturali

Polimeri naturali modificai

Acetat de celuloz, acetat de amidon

Monomeri produi prin fermentaie Monomeri produi n industria petrochimic

Surse regenerabile, Scumpe (excepie: repreductibilitate bun a PLA) proprietilor materialelor i control al structurii Proprieti bune ale Lipsa surselor materialelelor, regenerabile reproductibilitate bun a proprietilor materialelor, ieftine, sintez rapid

PLA (poli (acid lactic))

Poliesteri amide, poliester uretani, homopoliesteri alifatici, copoliesteri alifatici-aromatici

Polimeri sintetici biodegradabili

Polimer sintetic Polietilena Polipropilena

Poli(uretani)

Poli(vinil alcool) Poli(metacrilat de metil)

Polimeri sintetici utilizati in medicina Caracteristici Interactiune cu Domenii de utilizare polimer mediul biologic inert chimic tendinta de Ortopedie, chirurgie cardiodegradare vasculara inert chimic, Nu se Chirurgia cardio-vasculara, caracteristici descompune Materiale pentru sutura mecanice bune Elasticitate, Scade rezistenta Chirurgia cardio-vasculara, Adeziune la tesuturi la rupere, Membrane pentru dializa, Descompunere Bioadezivi Rezistenta mecanica Calcifiere, Inginerie tisulara, Chirurgie Fenomene de estetica,Sisteme de eliberare contractie controlata a medicamentelor Inert chimic, Nu se Oftalmologie, Stomatologie, Rezistenta mecanica descompune Ortopedie, Cranioplastie

In cazul folosirii in scopuri terapeutice, polimerii trebuie sa indeplineasca anumite conditii, ansamblul acestora asigurand realizarea efectului fiziolgic dorit, toleranta buna de catre organism si diminuarea efectelor secundare.
Aceste conditii sunt: conditii structurale si de puritate; conditii legate de modul de administrare si locul de actiune; conditii legate de interactiunile biologice posibile

Conditii structurale si de puritate Polimerii medicali trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii structurale si de puritate: - sa corespunda structurii chimice propuse pentru exercitarea unui anumit efect; - sa fie de greutate adecvata pentru scopul propus, astfel incat sa fie exclus pericolul sedimentarii in organism; - sa fie obtinuti in stare pura, sa nu fie impurificati cu diferite componente; - sa nu prezinte modificari ale structurii; - sa nu sufere degradari prin sterilizare; - sa fie stabili din punct de vedere fizic si chimic la interactiunile cu mediul biologic.

Conditii legate de modul de administrare si locul de actiune Aceste conditii se refera la capacitatea de a forma complecsi reversibili sau ireversibile cu anumite substraturi(chelati, complecsi de natura electrostatica, sisteme redox de natura polimerica), proprietatile tensioactive, hidrosolubilitatea, liposolubilitatea. Conditii legate de interactiunile biologice posibile Conditiile legate de interactiunea cu organismul sunt practic legate de asigurarea biocompatibilitatii, absenta sedimentarii in tesuturi, absenta efectelor alergice, toxice, cancerigene.