EVAZIUNEA FISCALA IN ROMANIA SI CAILE DE PREVENIRE A ACESTEIA

EVAZIUNEA FISCALA

Caracteristici, norme legale, ti !ri Cel mai cunoscut sens dat evaziunii fiscale este " arta de a evita cderea n cmpul de atracie a legii fiscale" concept care aparine lui M.C. de Brie i P. Charpentier. Un alt concept aparine lui Maurice Duverger care considera c! evaziunea fiscal e un termen generic i desemneaz manifestarea de fug din faa impozitelor . "ceasta e o definiie #n sens larg a evaziunii fiscale care a$unge s! #nglo%eze i frauda. &tatul prin puterile pu%lice poate i s! incite la evaziune fiscal! urm!rind #n principal dou! scopuri' un scop "pozitiv" argumentat de dorina de a stimula formarea capitalului i un scop "negativ" reflectat #n spri$inirea unor grupuri de interese de multe ori de tip mafiot cu tot cortegiul de consecine. "stfel evaziunea fiscal! apare ca un element dorit sau nu al politicii fiscale. Unul dintre secretele $aponezilor #n ce privete formarea capitalului e evaziunea fiscal! care e #ncura$at! oficial. (n mod legal un $aponez adult e scutit de ta)e pentru un cont de economii medii. *aponia are de cinci ori mai multe conturi de acest fel dec+t num!rul populaiei inclusiv copiii. Din aceast! cauz! au rata cea mai mare de formare a capitalului. Domeniul de manifestare a evaziunii fiscale este at+t de #ntins pe c+t este de larg i variat c+mpul de aplicare a impozitelor. ,otui ea se manifest! pregnant #n special #n domeniul impozitelor directe influen+nd randamentul acestora. -vaziune fiscal! este consecina aciunii unor situaii nefavora%ile ori unor fapte ilegale printre care amintim' a. imperfeciunea legii #n sensul c! actele normative prin care se reglementeaz! ta)ele i impozitele nu sunt suficient de clare i cuprinz!toare ceea ce favorizeaz! eludarea fiscului. %. lipsa de uniformitate #n activitatea organelor financiare cu privire la sta%ilirea i perceperea ta)elor i impozitelor determinat! de ine)istena unor norme metodologice de aplicare a legii. c. conduita unor categorii de contri%ua%ili care folosesc cele mai diverse mi$loace de disimulare a materiei impoza%ile. d. corupia funcionarilor pu%lici din cadrul organelor fiscale. (n funcie de modul cum poate fi s!v+rit! evaziunea fiscal! cunoate dou! forme de manifestare' / evaziune legal! 0realizat! la ad!postul legii1. / evaziune frauduloas! 0ilicit!1. A" E#a$i!nea %iscal& legal& (n cazul evaziunii contri%ua%ilul #ncearc! s! se plaseze #ntr2o poziie c+t mai favora%il! pentru a %eneficia #n c+t mai mare m!sur! de avanta$ele oferite de reglement!rile fiscale #n vigoare. Cu alte cuvinte evazionistul folosete de o%icei procedee legale sesiz+nd i f!c+nd s! fie #n folosul s!u chiar posi%ilit!ile l!sate deschise de legiuitor uneori cu anumite intenii. &e tie de e)emplu c! #n vederea promov!rii unor activit!i economice se prev!d e)oner!ri i diferite norme de stimulente fiscale de care unii a$ung #n mod a%il s! %eneficieze cu toate c! nu au temei.

Multitudinea impozitelor i reglement!rilor comple)itatea dispoziiilor fiscale din lumea contemporan! constituie #n sine putin! i #ndemn la ocolire sau preval!ri de elemente faptice care s! duc! #n final la diminuarea o%ligaiilor de plat!. E#a$i!nea %iscal& legal& se reali$ea$& at!nci c'n( o an!mit& arte (in #enit!rile sa! a#erea !nor ersoane sa! categorii sociale s!nt s!strase (e la im !nere (atorit& mo(!l!i )n care legisla*ia %iscal& (is !ne sta+ilirea o+iect!l!i im o$a+il" Cazurile de evaziune fiscal legal, mai frecvente sunt urm!toarele' 1. constituirea fondurilor de amortizare sau de rezerv! #ntr2un cuantum mai mare dec+t cel ce se $ustific! din punct de vedere economic micor+nd astfel venitul impoza%il. 3. practica unor societ!i comerciale de a investi o parte din profitul realizat #n achiziii de maini i echipamente tehnice pentru care statul acord! reduceri ale impozitului pe venit m!sur! care este menit! s! stimuleze acumularea. 4. asocierile de familie precum i societ!ile oculte dintre soia i copiii #ntreprinz!torului i acesta. 5ezultatul unei asemenea manevre este impunerea separat! a acestora repartizarea veniturilor pe fiecare asociat duc+nd la micorarea sarcinilor fiscale. 6. venitul total al mem%rilor familiei poate fi #mp!rit #n mod egal #ntre acetia indiferent de contri%uia fiec!ruia la realizarea lui pe aceast! cale o%in+ndu2se o diminuare a cuantumului impozitului pe venit care este datorat statului. 7. folosirea #n anumite limite a prevederilor legale cu privire la donaiile filantropice indiferent dac! acestea au avut loc sau nu duce la sustragerea unei p!ri din veniturile realizate de la impunere. 8. luarea #n considerare a unor facilit!i legale cu privire la e)cluderea din masa impoza%il! a cheltuielilor cu munca vie 9 cheltuieli cu preg!tirea profesional! i practica #n producie sumele pl!tite pentru contractele de cercetare ce au ca o%iect programe prioritare de interes naional. :. sc!derea din venitul impoza%il a cheltuielilor de protocol reclam! i pu%licitate indiferent dac! au fost efectuate sau nu. Para(is!ri %iscale Posi%ilit!i deose%ite ofer! aa numitele ; ara(is!ri %iscale< unde #i fi)eaz! de preferin! sediul numeroase societ!i transnaionale sau au domiciliul ales persoane fizice atrase de scutirile de impozite. "ceste ;oaze fiscale< atrag marile capitaluri precum i personalit!ile din lumea financiar! politic! sportiv! i artistic!. Profit+ndu2se de e)istena zonelor fiscale cu regimuri concesive 9 Panama (nsulele Bahamas "ntilele =landeze >u)em%urg >iechestein etc. 9 a ap!rut o #ntreag! practic! de evitare a impunerilor fiscale i de eludare a controlului financiar. Caracteristicile paradisurilor fiscale fac ca folosirea acestora s! fie atr!g!toare #n special pentru evazionitii fiscali i reciclatorii de %ani. Un paradis fiscal este folosit de un evazionist pentru a complica i descura$a #ncerc!rile de a documenta veniturile nedeclarate de a analiza flu)ul fondurilor i a demola argumentele de ap!rare prin invocarea surselor de fonduri neimpoza%ile. (n plus paradisurile fiscale sunt folosite pentru a genera documente cu aparene de legitimitate. "semenea documente sunt utilizate pentru a demonstra #n cazul unei cercet!ri administrative sau penale c! societatea constituit! #n paradisul fiscal funcioneaz! de mai mult timp deci are activitate continu! dei #n fapt aceste documente sunt constituite #n mod formal. Documentele respective sunt utilizate de asemenea pentru a sugera %onitatea firmei atunci c+nd aceasta intr! #n relaii de afaceri comerciale sau %ancare cu entit!i din afara paradisurilor fiscale #n care acestea au fost #nregistrate.

Pentru a se evita verific!ri preala%ile prea e)igente #n !rile #n care aceste companii #i desf!oar! activitatea sediul central al firmei se sta%ilete #n aceste ;paradisuri fiscale< unde regimul $uridic mai puin restrictiv ofer! condiii optime #n disimularea realit!ii. Modalit!ile de #nel!ciune a partenerilor de afaceri atrai #n tranzacii sunt variate put+ndu2se folosi concomitent mai multe formule i scenarii.

B. E#a$i!nea %iscal& ilegal& , %ra!(a %iscal& 5eglement+nd #ncasarea la termenele i cuantumul sta%ilit a ta)elor i impozitelor i stipul+nd norme speciale #mpotriva ilegalit!ilor din domeniul fiscal legislaia financiar! cuprinde dispoziii referitoare la infraciunile din acest domeniu. (nfraciunile #n domeniul fiscal poart! denumirea de evaziune fiscal! frauduloas! sau fraud! fiscal!. &pre deose%ire de evaziunea fiscal! legal! care const! #ntr2o meninere prudent! #n limitele legale ale evaziunii frauda fiscal! se s!v+rete prin #nc!lcarea flagrant! a legii profit+ndu2 se de modul #n care se face impunerea. De regul! impunerea se sta%ilete pe %aza declaraiei celui #n cauz! o%ligat s! comunice organelor de resort toate elementele #n funcie de care se va fi)a o%ligaia fiscal!. E#a$i!nea %iscal& %ra!(!loas& sa! %ra!(a %iscal& const& )n (isim!larea o+iect!l!i im o$a+il, )n s!+e#al!area c!ant!m!l!i materiei im o$a+ile sa! %olosirea altor c&i (e s!stragere (e la lata im o$it!l!i (atorat" -vaziunea fiscal! ilegal! se prezint! su% urm!toarele forme' a) evaziunea tradiional 0sau prin disimulare1 care' ? const! #n sustragerea parial! sau total! de la plata o%ligaiilor fiscale fie prin #ntocmirea i depunerea de documente incorecte fie prin ne#ntocmirea documentelor cerute de legislaia #n vigoare. ? include urm!toarele procedee principale' / #ntocmirea unor declaraii fiscale false sau ne#ntocmirea acestora. / reducerea intenionat! a #ncas!rilor #n scopul reducerii ,.@.". i a profitului impoza%il prin #ncas!ri #n numerar f!r! chitane i v+nz!ri f!r! factur! / creterea voit! a cheltuielilor pentru a diminua profitul impoza%il. / producerea i comercializarea de %unuri i servicii economice #n mod ilegal. / desf!urarea unor activit!i profesionale recompensate #n mod

clandestin 0la negru1. / diminuarea valorii motenirilor primite i a tranzaciilor. b) evaziunea juridic, const! #n a ascunde adev!rata natur! a unui organism sau a unui contract pentru a evita o%ligaiile fiscale 0de e)emplu c+nd un contract de asociere este transformat #n mod ascuns #ntr2un contract de munc! pentru ca %eneficiarul acestuia s! o%in! anumite avanta$e din calitatea de salariat1. c) evaziunea contabil, greu de identificat #n practic! const! #n a crea impresia unei evidene conta%ile corecte utiliz+nd documente false #n scopul creterii cheltuielilor diminu!rii veniturilor reducerii profitului impoza%il i #n consecin! a o%ligaiilor fiscale datorate statului. d) evaziunea prin evaluare, const! #n diminuarea valorii stocurilor supra2estimarea amortismentelor i provizioanelor #n scopul deplas!rii profitului #n timp. Ain+nd seama de modul de s!v+rire i de implicaiile economico2financiare evaziunea fiscal! frauduloas! se sancioneaz! #n funcie de consecine cu amend! sau cu privare de li%ertate. Bapta ca atare poate fi calificat! contravenie sau infraciune #n raport de principiile ce stau la %aza politicii fiscale a autorit!ilor. Micorarea #ncas!rilor %ugetare din impozite datorate evaziunii fiscale este #n multe state o pro%lem! acut! frecvena i m!rimea acestor fapte fiind deloc negli$a%il!. -vaziune fiscal! 9 legal! sau frauduloas! 9 este consecina aciunii unor situaii nefavora%ile ori unor fapte ilegale printre care amintim' e. imperfeciunea legii #n sensul c! actele normative prin care se reglementeaz! ta)ele i impozitele nu sunt suficient de clare i cuprinz!toare ceea ce favorizeaz! eludarea fiscului. f. lipsa de uniformitate #n activitatea organelor financiare cu privire la sta%ilirea i perceperea ta)elor i impozitelor determinat! de ine)istena unor norme metodologice de aplicare a legii. g. conduita unor categorii de contri%ua%ili care folosesc cele mai diverse mi$loace de disimulare a materiei impoza%ile. h. lipsa de e)igen! ori corupia funcionarilor pu%lici din cadrul organelor fiscale. Msuri de reducere i nlturare a faptelor de evaziune fiscal pot fi' a. formarea i perfecionarea aparatului fiscal %. ela%orarea unor acte normative clare i cuprinz!toare precum i a unor norme metodologice de aplicare c+t mai complete. c. instituirea unui sistem sancionator pe c+t de sever pe at+t de corect i echita%il. d. o%iectivitate i fermitate #n admiterea de c!tre instanele $udec!toreti a reducerii sau anul!rii de impozite formulate de constat!ri pe calea apelului sau revizuirilor. e. instituirea sechestrului fiscal ca modalitate de e)ecutare silit! a o%ligaiilor fiscale. f. identificarea contri%ua%ililor care cad su% incidena legilor fiscale. identificarea corect! i complet! a materiei C! sa! %ar& com anii o%%s-ore. = companie offshore este o societate #nregistrat! #ntr2o ar! 0sau pe un teritoriu dependent al unei !ri cu legislaie autonom!1 care nu desf!oar! activit!i economice pe teritoriul respectiv. Cu alte cuvinte o companie cu asemenea statut nu2i o%ine veniturile din ara unde a fost #nregistrat! ci din afara granielor acelui stat.

= companie offshore poate funciona su% condiii de impozitare favora%ile numai dac! este #nregistrat! #ntr2un paradis fiscal. Prin neplata impozitului compania nu #ncalc! legea din contr! conform legii este scutit! parial sau total de plata impozitelor Ce fel de avantaje ofer companiile offshore? "vanta$ele legate de companiile offshore #nregistrate #n paradisurile fiscale se pot #mp!ri #n dou! grupe distincte' 2 avanta$e fiscale directe' venitul o%inut se impoziteaz! #n ara #n care compania offshore este #nregistrat!. "ceste !ri ofer! companiilor de acest gen o gam! larg! de avanta$e fiscale put+ndu2se asigura economii su%staniale de la plata impozitului 2%eneficii suplimentare independente de statutul fiscal favora%il' anonimat complet. lipsa o%ligativit!ii inerii conta%ilit!ii. creterea prestigiului. e ce acordarea beneficiilor fiscale este n avantajul rii de nregistrare? Paradisurile fiscale sunt de o%icei !ri mici cu populaie mic! #n economia c!rora turismul i diversele servicii $oac! rolul cel mai important. Companiile offshore asigur! acestor !ri venituri su%staniale. Pe de o parte le creeaz! noi locuri de munc! deoarece necesit! e)istena unor firme de avocatur! instituii de #nregistrare ageni #nregistrai %!nci #nregistrate pe aceste teritorii etc. Pe de alt! parte ca urmare a pl!ii o%ligaiilor c!tre stat 0ta)e de #nmatriculare i de re#nmatriculare1 i a altor ta)e populaia !rii o%ine un venit considera%il. Firmele %antom& "ctivit!ile desf!urate de societ!ile comerciale au fost speculate de diveri comerciani inventivi care au #nfiinat o mulime de firme care dei aparent funcioneaz! legal nu sunt de g!sit la sediile declarate. -le nu se reg!sesc #n economia real! locul lor predilect de aciune constituindu2 l economia su%teran!. "stfel de firme sunt marii actori ai evaziunii fiscale ai contra%andei ai %ancrutei frauduloase i a altor infraciuni considerate ca generatoare de %ani murdari. De cele mai multe ori asemenea firme se creeaz! special pentru tanzacionarea unor mari afaceri ilegale dup! care dispar din lumea afacerilor patronii lor proced+nd la #nfiinarea altor asemenea societ!i utilizate #n acelai scop dup! care sunt din nou a%andonate. (mensele sume o%inute din economia su%teran! sunt schim%ate #n valut! i transferate cu destul de mult! uurin! #n str!in!tate f!r! a mai e)ista o contraprestaie a acestor transferuri conduc+nd #n felul acesta la dezechili%rarea i mai accentuat! a %alanei de pl!i. Constituirea i funcionarea firmelor fantom /" Inregistrarea !nor societ&*i comerciale rin !tili$area !nor (oc!mente %alse sa! rin ne)n(e linirea !nor cerin*e legale a! De cele mai multe ori #n special #n cazul unor cet!eni str!ini pentru #nregistrarea societ!ilor comerciale viitoare fantom! se utilizeaz! acte de identitate false. Cu toate c! astfel de documente au urmat un circuit destul de #ndelungat' notari avocai 5egistrul Comerului administraii financiare $udec!torii etc. nimeni nu a o%servat c! aceste acte sunt false. De aici se pot trage dou! concluzii' fie c! falsurile au fost f!cute at+t de perfect #nc+t nu au putut fi depistate. Consecinele funcionrii firmelor fantom Consecinele funcion!rii acestui tip de societ!i comerciale sunt mult mai ample ele situ+ndu2se #n domenii cu impact diferit precum' fiscal %ugetar %ancar valutar statistic .a. C Consecin*e %iscale. Buncion+nd #n clandestinitate activit!ile aduc!toare de venit ale firmelor fantom! nu se evideniaz! astfel c! avem de2a face cu fenomenul de evaziune fiscal! care conduce la neplata impozitelor i ta)elor care se cuvin statului sau autorit!ilor locale. "ceste

sarcini fiscale neachitate variaz! de la impozite directe 0impozitul pe profit realizat impozitul pe dividende impozitul aferent salariilor pl!tite1 la impozite indirecte 0,@" accize1 ca i pl!ile ce tre%uie f!cute la fondurile speciale sau prelev!rile de natur! nefiscal!' contri%uia pentru asigur!rile sociale pentru asigur!ri de s!n!tate plata pensiei suplimentare etc. C Consecin*e +!getare! Prin nevirarea la %ugetul statului a impozitelor i a ta)elor datorate veniturile statului nu se realizeaz! i #n felul acesta nu se pot finana unele activit!i care afecteaz! #ntreaga populaie 0#nv!!m+ntul s!n!tatea cultura ordinea pu%lic! administraia $ustiia1. Culmea este c! profitorii de pe urma funcion!rii firmelor fantom! la r+ndul lor sunt %eneficiari ai unor servicii pu%lice dar la finanarea c!rora nu au contri%uit dei au realizat venituri su%staniale. C Consecin*e monetare, +ancare 0i #al!tare! Dimensiunea relaiilor dintre firmele fantom! fac ca o mare cantitate de numerar s! circule #n paralel cu economia de la suprafa! care opereaz! cu pl!ile %ancare prin virament. Concentrarea unei asemenea cantit!i de numerar #n anumite sectoare comerciale i localit!i poate conduce la crearea de dezechili%re #n aprovizionarea ritmic! a #ntregului teritoriu cu numerar conduc+nd la creterea costurilor cu transportul inter$udeean al acestuia. =%inerea de importante sume neimpoza%ile poate conduce la presiuni artificiale asupra cursului de schim% al leului deoarece firmele fantom! apar #n avanta$ 0#n privina resurselor financiare1 fa! de firmele care opereaz! legal i care liciteaz! #n vederea o%inerii de valut!. "pare deci o concuren! neloial! #ntre participanii la licitaia valutar!. Dar cum sumele o%inute de firmele fantom! #n cea mai mare parte nu se depun #n %anc! procurarea valutei se face de pe piaa neagr! #ncura$+ndu2se schim%ul ilegal de valut! care la r+ndul s!u conduce la evaziune fiscal!. Pentru a pre#nt+mpina efectele inflaiei i ale unor eventuale confisc!ri din partea autorit!ilor statului sumele o%inute din economia su%teran! dup! ce au fost transformate #n valut! se transfer! #n str!in!tate conduc+nd astfel la accentuarea dezechili%rului %alanei de pl!i e)terne."ceasta deoarece transferul nu este #nsoit de o contraprestaie. De cele mai multe ori acest gen de transfer valutar se realizeaz! su% forma pl!ilor #n avans ale unor importuri care nu se mai realizeaz!. C Consecin*e (e olitic& macroeconomic&. "ctivit!ile firmelor fantom! nu se reg!sesc #n documentele oficiale care stau la %aza #ntocmirii diferitelor situaii statistice. "ceste statistici necuprinz+nd sectorul economiei su%terane vor reflecta deformat realitatea i deci deciziile de politic! economic! i social! lute de guvern sau de alte autorit!i nu pot conduce la concluzii corecte C Consecin*e c! im act interna*ional! Cu toate ca 5om+nia nu este o ar! care admite regimul de paradis fiscal #n fapt prin nivelul ridicat al economiei su%terane acest lucru se realizeaz!. (ntegrarea #n Comunitatea -uropean! impune luarea m!surilor necesare penru inerea su% control a acestui fenomen i reducerea nivelului s!u la un procent rezona%il compati%il cu !rile din -uropa =ccidental!. 1DD8 si 1DD: se prezinta ca in ta%elul de mai $os. &istemele fiscale tre%uie sa fie echita%ile sau c+t mai putin inechita%ile. (n realizarea acestui scop fundamental evaziunea fiscala constituie un o%stacol important. (mplicatiile evaziunii fiscale sunt at+t de natura economica c+t si de natura sociala. (n plan economic evaziunea fiscala influenteaza negativ desfasurarea concurentei iar su% aspect social determina cresterea o%ligatiilor fiscale suportate de restul contri%ua%ililor si nemultumiri in r+ndul populatiei unei tari. Dar ce este evaziunea fiscala si care sunt formele acesteia E

-vaziunea fiscala reprezinta sustragerea prin orice mijloace in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare, de catre persoanele fizice si persoanele juridice romne sau straine." Maurice Duverger afirma ca exista evaziune fiscala, in sensul propriu al termenului, cnd cel care ar trebui sa plateasca impozitul, nu il plateste, fara ca obligatia acestuia sa fie transmisa asupra unui tert". Privind acest fenomen retrospectiv putem afirma fara a gresi ca evaziunea fiscala este tot at+t de veche si omniprezenta in societate pe c+t de veche este e)istenta &tatului si a legilor fiscale. Domeniul de manifestare a evaziunii fiscale este at+t de intins pe c+t este de larg si variat c+mpul de aplicare a impozitelor. ,otusi ea se manifesta pregnant in special in domeniul impozitelor directe influent+nd randamentul acestora. (n functie de modul cum poate fi sav+rsita evaziunea fiscala cunoaste doua forme de manifestare' 1. evaziune legala 0realizata la adapostul legii1. 3. evaziune frauduloasa 0ilicita1. 1. vaziunea fiscala legala permite sustragerea unei parti din materia impoza%ila fara ca acest lucru sa fie considerat contraventie sau infractiune. Brecventa acesteia este mai accentuata in perioadele c+nd se modifica sau se introduc noi legi precum si atunci c+nd &tatul utilizeaza in mod intentionat impozitul in scopul promovarii unor politici economice stimulatoare fata de anumite categorii socio2profesionale sau in anumite domenii de activitate. (n continuare prezentam c+teva e)emple de evaziune fiscala legala. !cordarea unor facilitati fiscale 0su% forma unor e)onerari scutiri partiale reduceri deduceri1 constituie un cadru favora%il ocolirii sau prevalarii de la plata o%ligatiilor fiscale prin anumite procedee. !cordarea unor scutiri delimitate temporal, in cazul infiintarii de noi societati comerciale de la plata impozitului pe profit constituie un alt e)emplu. (n unele tari societatile de persoane au dreptul de a opta ca venitul o%tinut sa fie impus fie ca in cazul societatilor de capital fie ca in cazul persoanelor fizice. "tunci cnd statul se confrunta cu dificultati financiare mai deose%ite scoate de su% incidenta impozitarii veniturile aferente depozitelor %ancare si a celor provenite din plasamente su% forma de titluri financiare o%ligatare emise de stat. De asemenea cnd c"eltuielile generale ale societatilor comerciale nu sunt reglementate, e)ista tendinta supraevaluarii acestora prin cresterea ne$ustificata economic a acestora. #upraevaluarea amortizarii, prin constituirea legala a unui fond de amortizare intr2un cuantum superior investitiilor necesare constituie o modalitate de diminuare a %azei impoza%ile. $mpunerea veniturilor realizate de anumite categorii de persoane fizice, pe baza unor norme medii de venit, creeaza conditii pentru contri%ua%ilii care realizeaza venituri mai mari dec+t media sa nu plateasca impozit pentru diferenta respectiva. = posi%ilitate suplimentara de producere a evaziunii fiscale legale o constituie e)istenta paradisurilor fiscale", unde isi sta%ilesc domiciliul si sediul social at+t persoane fizice c+t si persoane $uridice si spre care isi diri$eaza profiturile o%tinute pe teritoriul altor tari

elud+ndu2se astfel fiscul. -vaziunea fiscala legala poate fi evitata prin corectarea si im%unatatirea cadrului $uridic prin care aceasta a devenit posi%ila desi e)istenta unor interese politice economice si sociale determina tolerarea tacita a unor situatii evazioniste. %. vaziunea fiscala frauduloasa 0ilicita1 presupune eludarea deli%erata a legislatiei fiscale si este sanctionata de lege prin masuri pecuniare si privative de li%ertate. Biind un fenomen social cu implicatii asupra finantarii cheltuielilor pu%lice evaziunea fiscala frauduloasa consta in ascunderea ilegala totala sau partiala a materiei impoza%ile de catre contri%ua%ili in scopul reducerii sau eliminarii o%ligatiilor fiscale ce le revin. Desi e)ista o diversitate de procedee la care contri%ua%ilii recurg pentru a se sustrage ilegal evaziunea fiscala ilegala se prezinta su% urmatoarele forme' a& evaziunea traditionala 0sau prin disimulare1 care' consta in sustragerea partiala sau totala de la plata o%ligatiilor fiscale fie prin intocmirea si depunerea de documente incorecte fie prin neintocmirea documentelor cerute de legislatia in vigoare. include urmatoarele procedee principale' intocmirea unor declaratii fiscale false sau neintocmirea acestora. reducerea intentionata a incasarilor in scopul reducerii ,.@.". si a profitului impoza%il prin incasari in numerar fara chitante si v+nzari fara factura. cresterea voita a cheltuielilor pentru a diminua profitul impoza%il. producerea si comercializarea de %unuri si servicii economice in mod ilegal. desfasurarea unor activitati profesionale recompensate in mod clandestin 0la negru1. diminuarea valorii mostenirilor primite si a tranzactiilor cu %unuri imo%iliare s.a. b& evaziunea juridica, consta in a ascunde adevarata natura a unui organism sau a unui contract pentru a evita o%ligatiile fiscale 0de e)emplu c+nd un contract de asociere este transformat in mod ascuns intr2un contract de munca pentru ca %eneficiarul acestuia sa o%tina anumite avanta$e din calitatea de salariat1. c& evaziunea contabila, greu de identificat in practica consta in a crea impresia unei evidente conta%ile corecte utiliz+nd documente false in scopul cresterii cheltuielilor diminuarii veniturilor reducerii profitului impoza%il si in consecinta a o%ligatiilor fiscale datorate statului. d& evaziunea prin evaluare, consta in diminuarea valorii stocurilor supraestimarea amortismentelor si provizioanelor in scopul deplasarii profitului in timp. -vaziunea fiscala nu se manifesta doar pe plan national ci si international datorita accentuarii cooperarii economice internationale si a dezvoltarii relatiilor dintre state cu sisteme fiscale diferite si cu un nivel de fiscalitate diferit. = modalitate des utilizata de companiile transnationale in scopul sustragerii de la impunere a unei parti de profit o constituie infiintarea unor filiale in tari unde fiscalitatea este mai redusa si organizarea unor relatii artificiale 0de regula scriptice1 intre acestea si unitatile producatoare aflate pe teritoriul altei tari unde fiscalitatea este mai ridicata. "semenea oaze fiscale" sau paradisuri fiscale" se int+lnesc in -lvetia >u)em%urg

Bermude Panama Bahamas >iechtenstein (nsulele CaGman s.a. (n 5om+nia evaziunea fiscala reprezenta in 1DD: apro)imativ 1HI din P.(.B. in 1DDF s2a mentinut apro)imativ la acelasi nivel iar fata de %ugetul general consolidat al statului reprezenta apro)imativ 4HI in 1DD: si circa 43I in 1DDF. Pe categorii de impozite si ta)e structura evaziunii fiscale in ,a%elul 6.1. 9 #tructura evaziunii fiscale, in 1''( si 1''), in *omnia Jr. crt. 1. 3. 4. 6. 7. 8. -)plicatii Ponderi fata de Ponderi fata de total in 1DD8 total in 1DD:

(mpozit pe profit 44 H4 67 F3 ,.@.". 3: FH 38 3D (mpozit pe salarii 8 :4 F 77 "ccize 16 8H 8 37 (mpozite si ta)e locale 4 4H 1 D: "lte impozite si ta)e 16 74 11 13 &ursa' +artea !lba, un an guvernare, decembrie 1''(,decembrie 1''), editat de Departamentul (nformatiilor Pu%lice al Kuvernului 5om+niei mai 1DDF p. D -vaziunea fiscala se manifesta in 5om+nia prin diferite forme cum sunt' practicarea unor preturi liniare inferioare costurilor produselor %rute livrate si implicit calcularea accizelor in functie de preturile respective si nu de costurile efective ale produselor. neinregistrarea in conta%ilitate a veniturilor realizate. utilizarea unor facturi e)terne falsificate in care se inscriu preturi mai mici dec+t cele reale. in cazul autentificarii actelor de instrainare a imo%ilelor deseori partile convin ca pretul v+nzarii inscris in actul de v+nzare2cumparare autentificat sa fie inferior celui real pentru ca ta)a de tim%ru sa se determine la un nivel mai mic. v+nzarile nedeclarate 0cele care se fac fara intocmirea documentelor corespunzatoare si fara a fi inregistrate in conta%ilitate1. deducerile false 0se realizeaza prin intocmirea de facturi false1. erorile intentionate de inregistrare. aplicarea incorecta a cotei zero sau a scutirilor. cereri de ram%ursare ne$ustificate c+nd se solicita ram%ursarea ta)ei aferente unor marfuri e)portate sau pentru %unuri la care legea permite deduceri fara insa ca in realitate aceste operatiuni sa fi fost efectuate. Ministerul Binantelor in 1DD: analiz+nd fenomenul evaziunii fiscale a identificat urmatoarele cauze care au facilitat manifestarea acesteia' desfasurarea de activitati fara autorizatie legala. intentia de eludare sau incalcare deli%erata a prevederilor din legislatia fiscala in vederea sustragerii de la plata impozitelor ta)elor si contri%utiilor. am+narea sau refuzul achitarii o%ligatiilor fiscale corect determinate.

1H

conducerea incompleta sau incorecta a evidentelor care stau la %aza determinarii cheltuielilor veniturilor si o%ligatiilor fiscale. e)ploatarea la ma)imum a unor incoerente sau inconsecvente ale legislatiei fiscale sau interpretarea ar%itrara a prevederilor acesteia in ceea ce priveste facilitatile fiscale. necunoasterea legislatiei fiscale. Printre masurile care pot contri%ui la limitarea evaziunii fiscale in 5om+nia mentionam' unificarea legislatiei fiscale si o mai %una corelare a acesteia cu ansam%lul cadrului legislativ din economie. eliminarea acelor prevederi din actele normative care pot favoriza evaziunea fiscala si o mai %una corelare a facilitatilor fiscale. reorganizarea structurilor teritoriale ale aparatului Ministerului Binantelor astfel inc+t sa se elimine paralelismul si suprapunerile din activitatea organelor de control financiar si fiscal in ceea ce priveste supravegherea fiscala controlul fiscal si com%aterea evaziunii fiscale. trecerea in prim plan a controlului prin sonda$ si pe plan secundar a controlului permanent si e)cesiv. editarea unei pu%licatii specializate de catre Ministerul Binantelor care sa faciliteze interpretarea unitara a cadrului normativ privind identificarea si com%aterea evaziunii fiscale. sta%ilirea unui raport optim intre salariu si stimulente pentru cointeresarea aparatului fiscal. implementarea unui sistem informatic care sa furnizeze datele necesare pentru identificarea analiza si com%aterea fenomenului evazionist.

E1EMPLE ALE EVAZIUNII FISCALE IN ROMANIA

5eferitor la rezultatele actiunilor in domeniul controlului fiscal domnul Jeculae Plaiasu &ecretar de &tat in Ministerul Binantelor Pu%lice a facut in conferinta de presa din 34 octom%rie 3HH4 urmatoarele precizari privind "facerea ;IMPONDERA2ILII<' (ncidenta mare a infractiunilor in domeniul evaziunii fiscale demonstreaza ca din acest punct de vedere 5omania a intrat in zona tarilor in care functioneaza economia de piata. (n 5omania au aparut persoane fizice care actioneaza in calitate de administratori ai unor societati comerciale in asa fel incat lasa impresia ca nu le pasa de %ratul lung al legii. ,otusi inspectorii fiscali incearca ca prin activitatea desfasurata in slu$%a interesului general sa poata asigura tragerea la raspundere a celor care prin diverse operatiuni frauduloase pre$udiciaza %ugetul de stat prin neplata integrala a o%ligatiilor fiscale datorate acestuia. Un e)emplu in acest sens il constituie &C (MP=JD-5"B(>(& &5> Ploiesti $udetul Prahova cu o%iect principal de activitate pu%licitatea care in perioada august 9 noiem%rie 3HH3 a inregistrat in evidenta conta%ila operatiuni fictive efectuate cu o

11

societate de tip ;fantoma< din Bucuresti urmare carora si2a diminuat in mod fraudulos o%ligatiile catre %ugetul de stat cu suma de 7.DD6.H6H.3HH lei. @erificarile efectuate de catre inspectorii fiscali au sta%ilit ca operatiunile ilegale au fost derulate de D-"C K(CU C">(J asociat unic si administrator al &C (MP=JD-5"B(>(& &5> Ploiesti care in luna august 3HH3 a initiat presupusele relatii contractuale cu &C 5=M-L(M ,5"D(JK 3HHH &5> Bucuresti avand drept asociat unic si administrator pe "P"JJ M(5C-" din Baia Mare. >a 18 august 3HH3 &C (MP=JD-5"B(>(& &5> Ploiesti in calitate de %eneficiar a incheiat un pretins contract cu &C 5=M-L(M ,5"D(JK 3HHH &5> Bucuresti in calitate de prestator de servicii avand drept o%iect ;prestarea de servicii catre %eneficiar constand in studiu de piata< in valoare de D7H.HHH U&D fara ta)a pe valoarea adaugata aferenta. (n %aza acestui contract si a actului aditional intocmit &C 5=M-L(M ,5"D(JK 3HHH &5> Bucuresti a emis in lunile octom%rie si noiem%rie doua facturi fiscale in valoare totala de 4:.761.8HH.3HH desi prestarile de servicii nu au fost e)ecutate efectiv. D-"C K(CU C">(J asociat unic si administrator al &C (MP=JD-5"B(>(& &5> Ploiesti a prezentat echipei de control un document numit de acesta ;studiu de piata< primit de la &C 5=M-L(M ,5"D(JK 3HHH &5> Bucuresti a%ia la 4H mai 3HH4. ,otusi acesta nu a putut prezenta acte si documente din care sa rezulte numarul personalului calificat care a participat la e)ecutarea lucrarii numarul de ore efectiv lucrate si tariful orar pentru e)ecutia lucrarii. &C 5=M-L(M ,5"D(JK 3HHH &5> Bucuresti tre%uia sa evidentieze in conta%ilitate si sa vireze catre %ugetul statului la termenele legale ta)a pe valoarea adaugata aferenta acestor facturi in suma totala de 7.DD6.H6H.3HH lei. ,otusi din verificarea activitatii economico 9 financiare a &C 5=M-L(M ,5"D(JK 3HHH &5> Bucuresti efectuata la sediul "dministratiei Binanciare a sectorului 1 Bucuresti si nu la sediul societatii deoarece aceasta nu mai functioneaza la adresa declarata a reiesit faptul ca "P"JJ M(5C-" asociatul unic si administratorul acesteia nu a depus de la infiintare si pana la data controlului declaratii de impozite si ta)e deconturi lunare privind ta)a pe valoarea adaugata nu a sta%ilit si virat %ugetului de statul o%ligatiile fiscale datorate inclusiv suma de 7.DD6.H6H.3HH lei colectata de la &C (MP=JD-5"B(>(& &5> Ploiesti. 5am%ursarea ta)ei pe valoarea adaugata achitata &C 5=M-L(M ,5"D(JK 3HHH &5> Bucuresti in suma de 7.DD6.H6H.3HH lei nu a fost solicitata de catre &C (MP=JD-5"B(>(& &5> Ploiesti deoarece in circuitul fraudulos a fost introdusa o alta societate &C K=P( C=M &5> "rad. "stfel &C (MP=JD-5"B(>(& &5> Ploiesti in calitate de prestator de servicii a incheiat cu &C K=P( C=M &5> "rad in calitate de %eneficiar un pretins contract avand ca o%iect efectuarea de lucrari de catre %eneficiar constand in ;studiu de piata consultanta in marMeting film si CD de prezentare clip pu%licitar etc<. (n %aza acestui pretins contract si a unui act aditional incheiat &C (MP=JD-5"B(>(& &5> Ploiesti a incasat contravaloarea celor doua facturi emise in valoare totala de 4D.41:.13F.D4F lei. (n final ta)a pe valoarea adaugata achitata &C (MP=JD-5"B(>(& &5> Ploiesti in suma de 8.33:.736.:F: lei a fost solicitata pentru ram%ursare de catre &C K=P( C=M &5> "rad. Prin modul in care s2au inregistrat operatiunile efectuate &C (MP=JD-5"B(>(& &5> Ploiesti a reusit sa fraudeze %ugetul statului prin diminuarea ta)ei pe valoarea adaugata datorata acestuia cu suma de 7.DD6.H6H.3HH lei.

13

(n prezent operatiunile frauduloase derulate intre &C (MP=JD-5"B(>(& &5> Ploiesti &C 5=M-L(M ,5"D(JK 3HHH &5> Bucuresti si &C K=P( C=M &5> "rad fac o%iectul cercetarilor penale derulate de catre institutiile de specialitate. Un control al Curtii de Conturi a 5omaniei a descoperit ca Kheorghe Da%ela directorul general al 5egiei "utonome de Distri%utie a -nergiei ,ermice Bucuresti 05"D-,1 a cistigat timp de sase luni aproape 1HH milioane de lei in plus la salariu ignorind o reglementare care2l o%liga sa2si micsoreze leafa. Jemultumit de salariile prea mari ale ale sefilor regiilor nationale guvernul a decis prin =rdonanta de Urgenta :DN3HH1 sa limiteze salariul de %aza al conducatorului unei regii la nivelul unui secretar de stat. Da%ela ar fi tre%uit deci sa ai%a incepind cu data de 1 iulie 3HH1 un salariu %rut de 34.447.413 lei la care se adaugau sporuri de 7HI. Curtea de Conturi a descoperit acum ca Da%ela si2a mentinut veniturile salariale la nivelul anterior pina la finalul anului si astfel a cistigat in plus D4 7 milioane de lei. De aceasta situatie au profitat si mem%ri Consiliului de "dministratie a caror indemnizatie este legata de salariul sefului regiei. -i au dreptul la o indemnizatie %ruta lunara fi)ata la nivelul a 1: 7I din salariul %rut al conducatorului regiei si au acum de dat inapoi impreuna peste D3 milioane de lei. Procurorul Binanciar al Curtii de Conturi a 5omaniei a admis sesizarea Curtii si a cerut Colegiului *urisdictional al Camerei Bucuresti instanta superioara a Camerei de Conturi sa dispuna recuperarea pre$udiciului. Da%ela si cei sase mem%ri ai C" vor tre%ui sa scoata din %uzunarul propriu suma totala de peste 1F7 8 milioane de lei insa 5"D-, mai are de platit din %anii proprii alte 37 7 miliarde de lei suma care reprezinta recuperarea unor %ani pe care %ugetul nu i2a primit din cauza unei alte nereguli nereguli considera Curtea de Conturi. Piata neagra deci evaziunea fiscala in domeniul productiei de alcool si %auturi alcoolice a depasit pragul de FHI mai mare cu 3HI decat in 1DDD. O"ctualmente situatia nu mai poate fi tolerataP (n prezent situatia economica si financiara a societatilor comerciale producatoare de alcool si %auturi alcoolice este deose%it de grea ceea ce a condus si conduce in ritm accelerat la degradarea situatiei de la zi la zi" se arata intr2o scrisoare a patronatului 5omferment adresata lui Dece%al ,raian 5emes ministrul de Binante. ,oate masurile adoptate de Kuvern nu au dus deloc la rezultatele scontate. Ba dimpotriva. Pe de o parte numarul evazionistilor este in continua crestere. Pe de alta parte inlesnirile acordate la plata o%ligatiilor %ugetare s2au dovedit total ineficiente pe fondul incoerentei legislative si a presiunii fiscale astfel incat arieratele producatorilor cinstiti continua sa creasca iar esalonarile de plata nu pot fi respectate ducand la pra%usirea acestora. ,imp in care evazionistii sunt mai mereu cu un pas inaintea organelor de control inventand tot felul de metode de eludare a legii. =rgane de control care fie ca se numesc Politie =PC sau Karda Binanciara trec zi de zi nepasatoare pe langa galantarele pline cu %auturi de contra%anda sau contrafacute. "sa2zisa scadere a accizelor la alcool si %auturi alcoolice nu a entuziasmat producatorii. -a a fost Ocompensata" de oficialii din Palatul @ictoria prin introducerea unor noi ta)e. ,a)a suplimentara instituita prin =rdonanta 3:N3HHH de 1I care se aplica la pretul ma)im de vanzare cu amanuntul a Ocompensat" in mare masura reducerea accizelor. >a aceasta se adauga ta)a de reautorizare o ta)a unica in felul ei dat fiind faptul ca aceasta se plateste doar pentru productia de alcool si %auturi alcoolice. Ca sa puna capac alta nenorocire este introducerea scrisorii de garantie
14

%ancara prin care sa se asigure plata anticipata a ta)elor si impozitelor. (n situatia in care asa cum aminteam mai sus putinii producatori su%liniem legali sunt coplesiti de povara fiscalitatii o asemenea scrisoare de garantie intre 1 si 1H miliarde de lei pentru producatori in functie de capacitate si nu de productie devine practic imposi%ila impiedicarea migrarii acestora catre piata neagra unde fac profit fara a mai plati si ta)e. O m!ltime (e ro(!catori (e alcool %!nctionea$a (e ani (e $ile %ara a!tori$atie (n ochii populatiei evaziunea in alcool este reprezentanta de producatorii care fac alcool in cazi de %aie sau in tot felul de locuri Oconspirative". Jimic mai neadevarat. "devaratii evazionisti sunt marii producatori care au decis ca nu mai are rost sa plateasca dari la stat si sa dea faliment din aceasta cauza. OUn astfel de caz este cel al societatii @eleda Kiurgiu care functioneaza %ine mersi de trei ani fara nici o autorizatie. &i sa nu va inchipuiti ca sunt singurii. ,ot la Kiurgiu un alt caz cele%ru puternic mediatizat este al fostului com%inat chimic @erachim care de o %una %ucata de vreme produce alcool. -i incearca acum sa spuna ca produc alcool tehnic dar numai 8I din rafinarea alcoolului %rut este alcool tehnic restul este alcool rafinat" spune Morariu. O-u personal stiu de 163 de producatori de alcool dar sigur sunt mai mult de 18H. Din cei D: de producatori autorizati in 1DDD doar 8HI au depus cereri de reautorizare ceva mai mult de 7H dintre cei de anul trecut mai lucrand in prezent legal. "preciez ca in prezent piata neagra ocupa un segment de FHI din piata alcoolului romanesc" spune 5adu Morariu vicepresedintele 5omferment. O&ocietatile afiliate patronatului nostru care insumeaza o capacitate instalata de peste 1 milion de hectolitri anual au realizat in 1DDF numai 7HI din capacitate in 1DDD 47I din capacitate tendinta de scadere in 3HHH fiind la doar 37I din capacitate. Daca s2ar lucra la capacitate veniturile la %uget ar insemna 3D8H miliarde lei numai din accize la care s2ar adauga ,@" C"& fond de sanatate soma$ etc." Din /33 (e grame (e alcool, trei s%ert!ri 4cons!ma5 +!get!l "cciza pe hectolitrul de alcool pur este de 1FH de -U5= luand in calcul ca marii producatori de %auturi alcoolice sunt si producatori de alcool. "daugand suprata)a de 1I la pretul ma)im cu amanuntul o%tinem circa 1F7 -U5= pe hectolitru ceea ce inseamna 4.7D7.1H7 lei circa 4:.67H leiNlitrul de alcool. Pretul de productie pentru un litru de alcool 0cost plus profit1 este de circa 13.HHH de lei. 5ezulta cat se poate de evident ca fiscalitatea inseamna aproape FHI din pretul produsului. De mentionat ca pe piata neagra un litru de alcool se vinde in prezent cu cel mult 37.HHH238.HHH de lei cu 7HI mai mic decat ta)ele la %ugetPPP Cel mai no! mo(el (e e#a$i!ne %iscala >a noi legi noi metode de evaziune fiscala asa poate fi caracterizata piata alcoolului si a %auturilor alcoolice romanesti. =rdonanta nr. 3: sta%ilea pe langa declararea preturilor ma)ime cu amanuntul si preturi minime... "cestea aveau drept scop limitarea accesului pe piata a produselor evazioniste care se vindeau la preturi de dumping inlaturand de pe piata produsele Olegale". "stfel pentru toate produsele au fost sta%ilite preturi minime de vanzare cu amanuntul in functie de produs si concentratia alcoolica respectiva. -vazionistii sunt interesati sa vanda cantitati cat mai mari de %auturi pentru a putea o%tine profituri cat mai mari. Pentru aceasta sunt interesati sa vanda marfa la preturi mai mici decat concurenta legala. Pornind de la aceasta pro%lema s2a nascut un nou model de evaziune care face de$a ravagii in tot mai multe zone ale tarii. Concret pe eticheta sticlei se trece de e)emplu OBraguta 4H" ceea ce da consumatorului iluzia ca %autura in cauza

16

are o concentratie alcoolica de 4HI. Braguta este insa mai ieftina decat celelalte %auturi cu 4HI alcool deoarece pe eticheta cu litere minuscule este trecuta concentratia alcoolica 33I pretul sta%ilindu2se la aceasta concentratie %autura avand de fapt mai mult de 38Q. Un astfel de caz a fost depistat recent pe piata @asluiului acuzata fiind o societate O@inalcool 3HHH &5>" din Botosani alta decat @inalcoolul din localitate. "ici spun reprezentantii O5omferment" piata este plina de OBraguta 4H" si O5om *amaica 3F" care pe de o parte inseala consumatorul iar pe de alta parte evazioneaza %ugetul prin vanzarea la preturi minime si pro%a%il plata ta)elor pentru o concentratie alcoolica nereala de 33I inscrisa pe eticheta aproape invizi%il. Ca fenomenul se e)tinde este dovada ca reprezentantii patronatului primesc in prezent semnale si din Constanta vinovata fiind se pare o firma din ,ulcea. ,re%uie mentionat ca situatia de la @aslui ca de altfel din toata Moldova a fost semnalata ministrului 5emes dar inca nu s2a anuntat oficial daca s2a efectuat vreun control sau s2a luat vreo masura. O&e impune ca Karda Binanciara si Directia Kenerala a @amilor sa verifice provenienta alcoolului de la &C @inalcool 3HHH &5> Botosani intrucat este vadit ca acesta foloseste alcool de provenienta ilicita" se arata in sesizarea depusa in urma cu o luna la Ministerul Binantelor. Fa+ricile (e alcool se inc-i( !na (! a alta (ncoerenta politicilor economice a lasat producatorilor doua alternative' sa se inchida sau sa treaca in ramura Oneagra" a economiei. Din cauza recesiunii economice multe capacitati au fost inchise anga$atii au fost trimisi in soma$ sporind presiunile asupra %ugetului. (ntre acestea mentionam =zun Mainas (ndagrara Bere Bacau si mai nou 5ieni DrinMs. "plicarea masurilor cerute de producatori 0renuntarea la scrisoarea de garantie %ancara renuntarea la prevederile privind ta)ele de reautorizare la suprata)a de 1I si supravegherea reala a pietii1 ar putea determina incasari reale la %uget de accize ,@" impozite pe salarii si pe profit. Plus relansarea activitatii producatorilor de alcool circa 3H.HHH de locuri de munca 0alte 1FH de miliarde mai putin de plata ca a$utor de soma$1 si dezvoltarea ramurilor economice colaterale 0industria sticlei agricultura industria zaharului

CAI DE PREVENIRE A EVAZIUNII FISCALE

A#alansa (e legi (esc!ra6ea$a iata >egile se succed insa intr2un ritm alarmant. (n anul 1DDD potrivit spuselor lui 5adu Morariu au aparut F acte normative care completeaza =rdonanta F3N 1DDF. (n acest sens a aparut =rdonanta nr. 7HN1DDD care contine prevederi impotriva legii concurentei prin limitarea numarului de comercianti. (n acelasi sens in anul 1DD: au fost emise si legi o hotarare de guvern F ordonante si 11 ordine ale Ministerului Binantelor deci producatorii de %auturi alcoolice asista la o dezorganizare a pietei la o confuzie vecina cu haosul intrucat potrivit declaratiilor lui Morariu nu se mai stie actul legislativ de %aza. (n acest sens organizatia patronala 5omferment a facut numeroase interventii la

17

Ministerul Binantelor pentru a putea aparea un act legislativ coerent definitiv care sa nu poata fi modificat de presiunile asupra Ministerului Binantelor. "r fi fost ideala emiterea unei legi a monopolului 0care e)ista pretutindeni in lume1. (n 5omania a fost emisa >egea 41N1DD8 dar care dupa ce timp de sase luni nu a %eneficiat de normele metodologice ramane in sertarele Ministerului Binantelor. Dece%al ,raian 5emes a anulat ulterior aceasta lege 0care este perfectata1 desi in Ministerul Binantelor e)ista Comisia Monopolului de &tat care in lipsa activitatii de %aza emite doar autorizatii de comercializare pentru producatorii de %auturi alcoolice. "cum ordonanta de anulare a >egii monopolului a fost declarata neconstitutionala ramanand de vazut in ce masura incalca legea actuala =rdonanta privind regimul accizelor. Dar repunerea in drepturi a >egii Monopolului a durat aproape doi ani... UE are e$itari in acce tarea Romaniei Consilierul primului2ministru "lin ,eodorescu a afirmat luni seara ca U- are ezitari "enorme" in a primi 5omania in Uniune din cauza deficitului de cunoastere de incredere a gradului redus al capacitatii competitive a firmelor romanesti a "sal%aticiei" situatiei agentilor economici. ,eodorescu a precizat la o dez%atere organizta de ,ineretul &ocial Democrat ca e)ista o retinere din partea pu%licului european fata de 5omania care provine din lipsa de cunoastre a tarii noastre. -l a aprciat ca 5omania aduce o situatie neclara a separarii puterilor in stat. "lin ,eodorescu a afirmat ca e)ista multe firme romanesti care sunt fictive si ca aceasta situatie determina evaziunea fiscala aratand ca din cei D3H.HHH de agenti economici inregistrati la 5egistrul Comertului doar 48H.HHH depun %ilanturi.""sta inseamna ca 86H.HHH de firme sunt fictive si reprezinta cai de evaziune fiscala iar din cele 48H.HHH care depun %ilanturi 8HI nu au profit" a spus ,eodorescu. -l a mai declarat ca 5omania este singura tara in care consiliile alese 0municipalitatile1 nu pot da faliment si aceasta induce "spaima" pentru orice partener din U-. = alta cauza a neincrederii U- este salarizarea din 5omania a mai aratat ,eodorescu precizand ca forta de munca este cea mai "ta)ata". "lin ,eodorescu s2a referit si la raportul de tara al Comisiei -uropene aratand ca in domeniile $ustitiei si administratiei criticile au fost de diferite tipuri. Potrivit lui ,eodorescu Comisia -uropeana a criticat faptul ca "puterea $udecatoreasca nu este putere egala cu puterea legislativa si e)ecutiva" si aceasta este "supusa si descompusa". -l a apreciat ca cei din $ustitie sunt "supraaglomerati prost condusi si prost platiti" adaugand ca 3.:HH de magistrati au 6.7HH.HHH de dosare. Minister!l!i Finantelor n!,i a6!ng organele (e control (ata ce a putut sa raspunda Doina >eonte secretar general2ad$unct in MB la sesizarile producatorilor asupra contra%andei cu alcool' OConsideram ca pro%lema se poate solutiona prin asigurarea de catre dumneavoastra 0n.r. producatorii autorizati1 a unei supravegheri a agentilor economici care nu respecta legea iar in cazul in care faptele confirma realitatea afirmatiilor dvs. nu ramane decat sa sesizati operativ organele de specialitate cu atri%utii de control pentru verificarea celor in cauza. De asemenea situatia acestor agenti economici care nu respecta legea poate fi facuta pu%lica de catre
18

dumneavoastra prin nominalizarea lor in presa". (ncredi%ila daca nu hilara nascocirea Doinei >eonte. =are chiar nu poate Karda Binanciara sa inventarieze toate capacitatile de productie si sa le verifice macar periodicE Chiar asa la cati agenti economici s2au inchis si s2au sigilat instalatiile de productie de catre organele de urmarire si control a%ilitateE -ste cel putin surprinzator faptul ca MB a a$uns sa se %azeze pe producatorii legali si pe mass2media pentru eradicarea economiei su%terane din industria alcoolului si a %auturilor alcoolice. Dece%al ,raian 5emes ministrul de Binante afirma la inceputul anului ca va propune un proiect de infiintare a Politiei Biscale care sa cuprinda Politia -conomica Karda Binanciara si oamenii de la Directia Controlului Binanciar de &tat. &e pare ca a uitat... Din 73 (e mii (e miliar(e restante la lata o+ligatiilor la +!get, Minister!l Finantelor mai oate conta (oar e 8333 (e miliar(e >a data de 41 decem%rie 1DDD o%ligatiile de plata la %uget insumau nu mai putin de 7H de mii de miliarde de lei 03 7 miliarde de dolari1 de doua ori mai mult decat cu un an inainte din care aproape $umatate reprezinta ma$orari de intarziere ca urmare a neefectuarii platii la termen. Desi in cursul anului 1DDD s2au acordat esalonari la plata o%ligatiilor %ugetare de 3: de mii de miliarde de lei multe dintre societatile autorizate nu au putut %eneficia de inlesnirile la plata ceea ce a condus ca ma$oritatea acestora sa piarda esalonarile din cele 3: de mii de miliarde ramanand via%ile numai : mii de miliarde de lei singurii %ani pe care poate conta Ministerul Binantelor. Re%orma %iscala )n o inia o%icialitatilor si a re re$entantilor instit!tiilor internationale )n Rom'nia - dezbatere organizata saptamna trecuta la $nstitutul de #tudii .iberale pe tema "*eforma fiscala si sansele relansarii economice" a dat posibilitatea n primul rnd oficialitatilor romne, dar si reprezentantilor n *omnia a unor institutii internationale sa,si expuna punctul de vedere cu privire la aceasta problema de mare actualitate. .a discutiile propriu zise au participat si specialisti formatori de opinie care, ntre altele, au facut afaceri si la maniera n care autoritatile romne au gasit de cuviinta sa pregateasca si sa aplice reforma fiscala. /n cele ce urmeaza, prezentam, n sinteza, cteva din interventiile realizate cu aceasta ocazie. Valeri! Stoica, ministr!l 6!stitiei9 5S,a %ac!t o cotit!ra ra(icala, (esi ac-et!l (e mas!ri n! e er%ect5 Chiar daca e)ista imperfectiuni #n pachetul reformei fiscale mi se pare ne#ndoielnic ca aceasta angreneaza o reala rela)are fiscala si ca #n acest fel mediul economic din 5om+nia este armonizat cu mediul economic din celelalte tari est2europene #n tranzitie. Ceea ce a facut Kuvernul la sf+rsitul anului trecut #nseamna o cotitura radicala este un #nceput foarte important si cred ca acest demara$ tre%uie evidentiat. Ju credem ca pachetul este perfect nimeni nu este infaili%il. (ata de ce si criticile care au fost facute si aceste dez%ateri au rostul de a semnala Kuvernului imperfectiunile e)istente astfel ca ele sa poata fi #nlaturate #n procesul de aplicare a reformei fiscale si acolo unde este nevoie sa fie corectate chiar reglementarile respective. @reau sa afirm cu tarie ca #n conceptia noastra reforma fiscala demarata anul trecut si care tre%uie completata #n acest an are ca piatra de temelie o idee %ine cunoscuta #n domeniu' &caderea impozitelor tre%uie asociata cu cresterea %azei de impozitare. Boarte simplu spus reforma fiscala se #ntemeiaza pe ideea "c+t mai putin de la c+t mai multi".
1:

Principiile li%erale care stau la %aza acestei reforme sunt principiul nedescriminarii fiscale prin tratarea nediferentiata a operatorilor economici si principiul echitatii fiscale prin tratarea diferentiata a persoanelor fizice platitoare de impozit. Din punct de vedere tehnic tinta acestei reforme este redirectionarea accentului dinspre impozitele directe #nspre cele indirecte. Miza reformei fiscale este foarte mare si e)ista doua elemente care definesc aceasta miza. Rn primul r+nd tre%uie creat #n 5om+nia un mediu economic de natura sa2i #ncura$eze pe cei eficienti si cinstiti si sa2i descura$eze pe cei ineficienti si necinstiti. Rn al doilea r+nd credem ca aceasta reforma fiscala e principalul motor al cresterii economice cu consecinte %enefice pentru #ntreaga populatie a 5om+niei chiar daca #n prima etapa e)ista costuri dureroase pentru cei cu venituri mici. M!g!r Isaresc!, rim,ministr!9 5Este clara legat!ra )ntre re%orma %iscala si cresterea economica5 &copul nostru e limpede' am pornit sa facem o reforma fiscala profunda care sa asigure stimularea economisirii si a investitiilor rela)area ratelor de impozitare a profitului av+nd ca suport largirea %azei acesteia precum si simplificarea constructiei %ugetare alinierea acesteia la practicile europene. ,otodata am dorit sa eliminam sistemul comple) greu de administrat si generator de coruptie al facilitatilor scutirilor si e)ceptarii de la plata o%ligatiilor fiscale. Rn acelasi timp asiguram stimularea investitiilor prin sta%ilitatea reglementarilor si prin comprimarea puternica a componentelor ce tin de %irocratia pu%lica. Bara #ndoiala ca acest program de reforma are si scapari. >e vom putea #ndrepta. Ju #nteleg #nsa de ce ni se reproseaza fara #ncetare ca degea%a am redus impozitul pe profit fiindca #ntreprinderile rom+nesti n2au profit. Dar tocmai asta2i pro%lema. 5eforma fiscala este menita sa stimuleze #ntreprinderile sa faca profit. "cum ce vedemE Rntreprinderile cheltuiesc mult consuma mult #n acelasi timp cifrele de afaceri sunt mici din aceasta com%inatie neput+nd rezulta altceva dec+t o valoare adaugata nesemnificativa. Profiturile #ntreprinderilor sunt su%stantial diminuate. Din acest motiv la sanatate #nvatam+nt armata $ustitie politie administratie pu%lica nu pot sa a$unga dec+t sa li se aloce sume e)trem de mici. Ju a$ung %ani nici pentru investitiile pu%lice' infrastructura energetica lucrari edilitare constructii de locuinte. "ceste tipuri de cheltuieli sunt si vor mai continua sa fie sufocate. -conomia nu2i capa%ila #nca sa alimenteze %ugetul la nivel optim. Biindca la noi cele mai multe #ntreprinderi se mentin pe linia de plutire cu o eficienta modesta a muncii cu cresteri mari ale costurilor de productie si cu o competitivitate aflata la mare departare de cerintele minime. Kuvernul este convins ca un produs intern %rut pozitiv #n anul 3HHH ne va a$uta sa nu ne mai confruntam cu conditii de viata aflate la limita cea mai de $os care impun cheltuieli mari de protectie sociala. Rn conceperea reformei fiscale am pornit de la faptul ca reluarea cresterii economice #n 5om+nia va fi posi%ila numai prin reluarea cresterii investitiilor si a economisirii. Merita sa amintesc spre edificare ca formarea %ruta a capitalului fi) s2a redus cu 17 DI #n 1DD: si cu 1F 1I #n 1DDF. Rn primul semestru al anului 1DDD formarea %ruta a capitalului fi) a scazut cu 16 6I. Rn aceste conditii se estimeaza ca declinul investitiilor #n anul 1DDD va fi de cel putin 11I desi dinamica celorlalte componente ale produsului intern %rut pe latura utilizarilor nu a fost at+t de nefavora%ila. "nchetele de con$unctura arata ca aproape :8I din investitii sunt finantate din resursele proprii ale agentilor economici si numai 17I din credite %ancare. "ceasta #nseamna ca sporirea economiilor proprii su% forma amortizarilor dar mai ales su%

1F

forma profiturilor retinute este esentiala pentru reluarea investitiilor. Dupa 1DD8 economiile proprii ale #ntreprinderilor au scazut din doua cauze. Prima o constituie lipsa de progrese pe linia c+stigurilor de competitivitate. Mai precis putem spune ca indicatorii de competitivitate arata o stagnare. " doua cauza este cresterea fiscalitatii mai ales #n anul 1DDF. Cresterea fiscalitatii nu ar fi fost ea singura o povara #n plus de nesuportat daca competitivitatea produselor rom+nesti s2ar fi #m%unatatit. Dar restructurarea lenta a #ntreprinderilor a dus la mentinerea la niveluri scazute a competitivitatii. Rn aceste conditii fiscalitatea crescuta s2a constituit #ntr2un factor important de reducere a capacitatilor de economisire #n sectorul #ntreprinderilor. Cu aceste trasaturi identificate legatura dintre reforma fiscala si cresterea economica apare acum mai clar. Pe de o parte cresterea economica dura%ila spre care tintim pe termen lung presupune reluarea investitiilor care depind de reluarea procesului de economisire. "ceasta este o corelatie vala%ila #n general indiferent de tara. Pe de alta parte specific 5om+niei #i este faptul ca o reducere a fiscalitatii a devenit un factor important de spri$inire a reluarii procesului de economisire. (ata de ce reforma fiscala are si o componenta de rela)are fiscala. -ste strict necesar sa mentionez totusi ca o rela)are fiscala nu este pe deplin suficienta si ca eforturile pentru reluarea c+stigurilor de competitivitate sunt a%solut necesare. Pentru moment o fiscalitate redusa este doar factorul care poate spri$ini reluarea procesului de economisire. 5eforma fiscala are #n mod inevita%il si un impact social. Desi o%iectivul principal al reformei #l constituie relansarea cresterii economice prin stimularea economiilor si o mai %una alocare a resurselor #n societate si nu protectia sociala e)ista o serie de elemente de protectie sociala #n pachetul de reforme fiscale. De e)emplu impozitul pe venitul glo%al a fost conceput sa spri$ine categoriile cu venituri mai mici #ncorpor+nd practic elemente de protectie sociala. Ceea ce vreau sa su%liniez este faptul ca am redus la strictul necesar elementele de protectie sociala pe termen scurt incluse #n acest pachet pentru a da o sansa reluarii cresterii economice singura care poate oferi temeiuri pentru o protectie sociala pe termen lung. Rn sf+rsit tre%uie sa mai spun ca prin impozitul pe venitul glo%al s2a oferit o anumita protectie sociala pentru cei care o%tin venituri dar nu si pentru cei care nu o%tin venituri 0pensionari someri1. De aceea consider ca tre%uie perfectionate unele programe sociale mai ales acela privind a$utorul social. Principalul scop al programului de reforma fiscala pe care guvernul este decis sa2l duca p+na la capat #l constituie repunerea economiei rom+nesti pe drumul cel %un. ,re%uie sa acceptam #nsa respectarea cu strictete a unor constr+ngeri impuse de volumul limitat al resurselor disponi%ile. ,inerea su% control a deficitului fiscal si al %alantei de plati e)terne reprezinta cea mai importanta dintre aceste constr+ngeri. &tiu ca punerea #n miscare a economiei rom+nesti pe linia performantelor europene a eficientei si productivitatii #nalte va fi un proces anevoios si cu costuri inevita%ile dar spun ca acesta este un proces pe deplin posi%il #nca din acest an su% forma reducerii inflatiei a reluarii cresterii economice si a #m%unatatirii traiului zilnic. Dece+al Traian Remes, ministr!l %inantelor9 5Pentr! !nii : rela;are, entr! altii : rease$area %iscalitatii5 Ministrul Binantelor Dece%al ,raian 5emes considera ca actuala fiscalitate din 5om+nia este o rezultanta a multor "rele" amintind printre acestea sustinerea de la %uget a unitatilor cu capital de stat a agentilor economici din economia su%terana neuit#nd sa

1D

aminteasca si de coruptia e)istenta #n aparatul de control al Ministerului Binantelor. "Biscalitatea este o rezultanta a mai multor rele si nu raul initial care a dus la relele ulterioare" a declarat Dece%al ,raian 5emes. Rn acest sens ministrul Binantelor a amintit de unitatile cu capital de stat la care au fost si sunt alimentate pierderile. ""ceste unitati au luni si ani de datorii la %ugetul de stat si reprezinta partea din economia rom+neasca care nu face evaziune fiscala dar refuza constant sa plateasca la %ugetul de stat" a spus 5emes. Un alt aspect al economei rom+nesti rezulta din #mpartirea agentilor economici #n doua categorii 2 cei care fac conta%ilitate si platesc la %ugetul de stat si cei care nu fac acte conta%ile de nici un fel si deci nu platesc la %ugetul de stat. "Masurile initiate de Kuvern #nseamna pentru unii rela)are fiscala iar pentru ceilalti o reasezare a fiscalitatii" a adaugat 5emes. Printre alte pro%leme 5emes a amintit si de scaderea raportului dintre numarul de salariati si numarul de asistati precum si scaderea raportului dintre totalul salariatilor din sectorul privat si al salariatilor %ugetari. Prin pachetul de masuri fiscale se intentioneaza simplificarea procedurilor astfel #nc+t "lucrurile sa fie foarte clare pentru cel care face controlul si pentru cel care este controlat si deci sa nu e)iste posi%ilitatea interpretarii" a spus 5emes. 5eferitor la pachetul de masuri fiscale initiat de Kuvern ministrul Binantelor a declarat ca este iminenta reducerea accizelor si eliminarea fondurilor speciale preciz#nd ca pachetul asigura suficiente fonduri la %uget. Rn final 5emes a recomandat agentilor economici care %eneficiaza de o reducere fiscala prin introducerea acestor masuri sa #mparta cu cumparatorii "ceea ce statul le2a dat". An(re< Vor=in=, (irector entr! Rom'nia al 2ancii Mon(iale9 5Facilitatile si tratamentele re%erentiale ot %i contra ro(!cti#e5 "ndreS @orMinM sustine necesitatea unui sistem fiscal "sta%il ferm si functional" ca si eliminarea facilitatilor fiscale si a tratamentelor preferentiale. "Un sistem fiscal incoerent necinstit cu e)ceptii fiscale nu numai ca va fi perceput ca o descura$are a investitorilor dar poate fi contraproductiv prin #mpingerea potentialilor platitori de ta)e #n economia gri fapt care duce la scaderea veniturilor %ugetare" declara oficialul Bancii Mondiale. 5eforma impozitelor element vital pentru cresterea economica nu poate fi #nsa eficienta daca nu se acorda atentie capitalului de cheltuieli %ugetare. "Ju are sens sa ceri contri%ua%ililor sa plateasca mai mult daca efortul de reducere a cheltuielilor %ugetare nu progreseaza #n acelasi timp". "ndreS @orMinM afirma ca reforma fiscala favorizeaza perspectivele de crestere economica a 5om+niei. "-)perienta mondiala arata ca scaderea deficitului %ugetar duce la scaderea ratei do%+nzii care stimuleaza activitatea economica. Deficitele %ugetare mari a%sor% resurse care altfel s2ar #ndrepta spre sectorul privat si spre viitorii contri%ua%ili. "stfel cresterea activitatii economice duce la cresterea veniturilor %ugetare" spune oficialul Bancii Mondiale. Rn acelasi timp domnia sa mentioneaza ca reforma fiscala tre%uie #nsotita si de o reforma macroeconomica si de ad+ncirea reformelor structurale pentru ca tot procesul sa fie credi%il. Ste -ane Coss>, re re$entant!l FMI la 2!c!resti9 5Sistem!l %iscal tre+!ie sa %ie sim l! si !sor (e a(ministrat5 =ficialul BM( apreciaza ca pachetul de reforma fiscala promovat de Kuvern va duce la cresterea veniturilor %ugetare si #n acelasi timp va usura presiunea fiscala. De asemenea

3H

adoptarea unei cote unice de ,@" va duce la o mai mare simplificare si va facilita reducerea schemei administrative. &tephane CossT sustine eliminarea facilitatilor fiscale si a tuturor tratamentelor fiscale preferentiale. "Rn viziunea BM( sistemul fiscal tre%uie sa fie simplu si usor de administrat. Politicile fiscale nu tre%uie sa creeze discriminari #ntre diferite activitati. Un tratament preferential genereaza inechitate. Rn al doilea r+nd sistemul fiscal tre%uie sa fie foarte predicti%il masurile fiscale tre%uie luate #n asa fel #nc+t sa duca la sta%ilitate economica si sa faciliteze e)pectatiile si planificarea #n afaceri" declara reprezentantul BM( la Bucuresti. Domnia sa atrage #n acelasi timp atentia ca masurile fiscale nu sunt eficiente fara a fi acompaniate de schim%ari administrative si de schim%ari de atitudine at+t ale administratiei c+t si ale contri%ua%ililor.

31