Complet O scrisoare pierduta

de Ion Luca Caragiale Tema si viziunea despre lume

Reprezentata pe scena in 1884 ,comedia O scrisoare pierdutade Ion Luca Caragiale este a treia dintre cele 4 scrise de autor,o capodopera a genului dramatic. 1.Incadrarea intr-un curent Comedia este o specie a genului dramatic ,care straneste rasul prin surprinderea unor moravuri ,a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate cu n final fericit. iesa se incadreaza in categoria comediilor de moravuri prin satirizarea unor defecte omenesti,piesa reprezentand aspecte din viata politica si de familie a unor reprezentanti corupti si a politicianului romanesc.!e ironizeaza santa"ul ,lupta pentru putere,a#uzul,demagogia.$in viata de familie se ironizeaza adulterul ,sotia preocupata de imaginea sociala,falsa prietenie. 2.Tema +2 scene %ema comediei este demascarea imoralitatii pu#lice si private ,dezvaluirea impletirii de interese dintre doua grupari politice locale ale partidului de guvernamant intr&un oras de provincie,capitala unui "udet de munte.'utorul crtica minciuna vietii politice ,minciuna activitatii electorale de la sfarsitul secolului (I(.Continutul operei are un puternic caracter social dar si de viata familiala. ). 4 elemente Actiunea Comedia fiind destinata reprezentarii scenice,creatia dramatica impune anumite limite in ceea ce priveste amplasarea timpului si a spatiului de desfasurare a actiunii.'ctiunea este plasata in campia unui "udet de munte,in zilele noastre,adica la sfarsitul secolului (I(,in perioada campaniei electorale,intr&un interval de ) zile. Conflict Conflictul dramatic consta in confruntarea pentru puterea plotica a * forte opuse+reprezentamtii partidului aflat la putere,prefectul !tefan %ipatescu,-a.aria %ra.anac.e,presedintele gruparii locale a partidului si -oe,sotia acestuia/ si gruparea independenta reprezentata de 0ae Catavencu,am#itios avocat si proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor.Conflictul are la #aza contrastul dintre esenta si aparenta,dintre ceea ce sunt si ceea ce vor sa para persona"ele. Conflictul secundar este reprezentat de grupul 1arfuridi,2ranzovenescu,care se tem de tradarea prefectului.

Constructia subiectului In scena initiala din actul I,e3pozitiunea/ se prezinta persona"ele !tefan %ipatescu si ristanda,care citesc ziarul lui 0ae Catavencu si numara steagurile.4enirea lui %ra.anac.e cu vestea detinerii scrisorii de amor de catre adversarul politic declanseaza conflictul dramatic principal si constituie intriga comediei Convingerea satului ca scrisoarea este o plastografie este de un comic savuros. In scena IV , discutia dintre %ra.anac.e si %ipatescu privitoare la scrisoarea de amor pe care o avea Catavencu il face pe prefect sa se teama ca va fi dezvaluita relatia amoroasa dintre el si -oe %ra.anac.e. Comicul de situatie al acestei scene este monumental, deoarece %ra.anac.e este cel care il consoleaza pe %ipatescu, sustinand ca scrisoarea este o plastografie ,un fals & n.n./ ordinara, desi, amplifica el spaima prefectului, scrisul seamana atat de #ine, incat 5sa zici si tu ca e a ta, dar sa "uri, nu altceva, sa "uri65. %ra.anac.e ii reda, din memorie, te3tul scrisorii, adaugand, aluziv, si e3plicatiile impre"urarilor concrete, precise, identificand e3act momentul intalnirii amoroase dintre cei doi+ 5!cumpa mea -oe, venera#ilul ,adica e7/ merge deseara la intrunire ,intrunirea de alaltaieri sear'/. & 8u ,adica t7/ tre#uie sa stau acasa, pentru ca astept depesi de la 2ucuresti, la care tre#uie sa raspunz pe data9 poate c.iar sa ma c.eme ministrul la telegraf. 0u ma astepta, prin urmare, si vino tu ,adica nevasta&mea, :oitic'/, la cocoselul tau ,adica t7/ care te adora, ca totdeauna, si te saruta de o mie de ori, 1anica ,priveste lung pe %ipatescu, care e in culmea agitatieI/5. $eoarece -a.aria se aratase indignat si refuzase sa creada ca scrisoarea este reala, 0ae Catavencu il amenintase ca o va pu#lica in ziarul 5Racnetul Carpatilor5, al carui proprietar era si va afisa originalul 5in cercevea, ca s&o vaza oricine&o pofti5. 0aivitatea lui -a.aria %ra.anac.e si calmul sau contrasteaza cu z#uciumul amorezilor %ipatescu si -oe %ra.anc.e care actioneaza impulsiv,contradictoriu ,pentru a smulge scrisoarea santazistului. 'ctul II prezinta in prima scena o alta numaratoare a voturilor cu o zi inainte de alegeri. cena VI!declanseaza conflicul secundar" se petrece intre %ipatescu si -oe, ilustrand tot z#uciumul si tul#urarea de care sunt cuprinsi cei doi, de teama pu#licarii in gazeta a scrisorii de amor ce se afla tot in posesia lui Catavencu, desi acesta fusese perc.ezitionat si arestat. %ipatescu este ingri"orat o data in plus, deoarece gasise la telegraf anonima pe care o trimisesera 1arfuridi si 2ranzovenescu si o oprise, dar daca mai erau si altele;6 -oe propune ca solutie alegerea lui Catavencu pentru functia de deputat, fiind singura cale prin care poate capata inapoi pretioasa scrisoare. entru a&1 convinge pe 1anica sa&i dea voturile lui Catavencu, ea se foloseste de mi"loacele de convingere feminine+ plange, lesina, apoi devine energica, amenintatoare. 8ste .otarata sa faca orice pentru a recupera scrisoarea, mergand pana la afirmatia+ 5il spri"in eu, il aleg eu5, desi femeile nu aveau atunci drept de vot, dar se #aza pe influenta .otaratoare asupra sotului sau, care era presedintele partidului in "udetul respectiv.

In actul III,punctul culminant/actiunea se muta in sala mare a primariei unde au loc discursurile candidatilor 1arfuridi si Catavencu.Intre timp,%ra.anc.e gaseste o solutie falsificata de Catavencu pe care intentioneaza sa o foloseasca pentru contrasanta",'poi anunta in sedinta numele candidatului sustinut de comitet,'gamita $andanac.e. Incercarile lui Catavencu de a vor#i in pu#lic despre scrisoare esueaza din cauza scandalului iscat in sala de ristanda.In incaierare,Catavencu pierde palaria cu scrisoarea.8a este gasita pentru a doua oara de cetateanul turmentat si i&o aduce destinatarei. 'ctul I4,deznodamantul/ aduce rezolarea conflictului initial pentru ca scrisoarea a"unge la -oe,iar Catavencu se supune candidatilor ei.Intervine un alt persona",$andanac.e care intrece prostia si lipsa de onestitate a candidatilor locali. ropulsarea lui politica este cauzata de o poveste asemanatoare si el gasise o scrisoare compromitatoare.8ste ales in unanimitate si totul se inc.eie cu festivitatea condusa de Catavencu,unde adversarii se impaca. ursele comicului Comicul de caracter reliefeaza defectele generale umane cum ar fi demagogia lui Catavencu,prostia lui 1arfuridi,servelismul lui ristanda. Comicul de moravuri vizeaza viata de familie si viata politica+santa"ul,falsificarea listelor delectorale. Comicul numelor proprii etse o modalitate prin care se sugereaza dominanta de caracter a fiecarui persona"+ &-a.aria,za.aristul ,ramolitul/ &%ra.anac.e,derivat de la cuvantul tra.an ,o coca moale,usor de modelat &0ae,populistul,pacalitorul/ &Catavencu ,demagogul latrator// &'gamita,diminutivul carag.ios al strasnicului nume 'gamemnon,pronuntat de %ra.anc.e<ogomita/ %ac.e 1arfuridi,sufi3ele cu rezonanta greseasca si dennota politicianismul li#eral/ & ristanda,numele unui dans mare in politica de provincie/ &!tefan %ipatescu,persona" mai serios,un tip de generatie mai recenta decat a celor cu numele terminat in &ac.e/ Comicul de limba# este un mi"loc indirect de caracterizare a persona"elor.%oate persona"ele fac greseli de e3primare,mai putin -oe si %ipatescu. &0eologisme pronuntate gresit +renumeratie,printipuri,famelie,#ampir &foarte multe non&sensuri +1* trecut de fi3,o sotietate fara printipuri care va sa zica nu le are,o semnam ,o dam anonima &cuvinte folosite cu sens gresit+capitalisti pentru caitala Comicul de situatie se realizeaza prin +situatii comice care starnesc rasul &numararea steagurlor,pierderea repetata a scrisorii,grupuri insolite+triung.iul con"ugal si cuplul 1arfuridi&2ranzovenescu Comicul de aparitie +aparitia lui $andanac.e

$articularitati de constructie a unui persona# %a&aria Tra&anac&e

Reprezentata pe scena in 1884 ,comedia O scrisoare pierdutade Ion Luca Caragiale este a treia dintre cele 4 scrise de autor,o capodopera a genului dramatic.

I.4 elemente
1.Tema 2.Actiunea '.Conflict II. 1.Tipolo(ie)statut -a.aria %ra.anac.e face parte dintre persona"ele comediei O scrisoare pierdutade Ion Luca Caragiale ,fiind realizat prin modalitatile de caracterizare specifice persona"ului dramatic si prin mi"loacele comicului utilizate de autor in piesa. 8l este tipul incornoratului simpaticpentru ca refuza sa creada din enteres sau din diplomatie in autenticitatea scrisorii de amor si in aduletrul sotiei sale. Conform criticului ompiliu Constantinescu,el reprezinta si tipul politic a#il si avid de putere ,fiind prezidential mai multor comitete si comitiidin "udet si de aceea unul dintre stalpii localiai partidului aflat la putere. 4.*odalitati de caracterizare $rincipala sa caracteristica este +ticaiala fapt sugerat de prenumele -a.aria ,care denota za.ariseala ,ramolismentul si de formula stereotipa 'veti putintica ra#dare,rostita in rarele momente de enervare proprie sau cand altii isi pierd cumpatul. ,ecunoaste e-istenta coruptiei la nivelul societatii o sotietate fara moral si fara printip va sa zica ca nu are dar practica frauda,falsificand listele de alegeri.0u accepta imoralitatea in familie,sustinand senin ca scisoarea de amor este o plastografie. 'titudinea lui starneste admiratia lui 2rancovenescu care il caracterizeaza direct+8 tare...tare de tot...solid #ar#at60u&i dam rostul secretului.8ste repectat c.iar si de adversarul politic,Catavencu,numindu&l venera#ilul. 7nele indicatii scenice au rol in caracterizarea indirecta precizand atitudinile prezidentului la sedinta electorala in sala mare a primariei +serios,#inevoitor,razand. 1raza care ii rezuma principiul de viata si ii motiveaza falsa naivitate este +Intr&o sotietate fara moral si fara printip...tre#uie sa ai si putintica diplomatie. .imba#ul persona#ului este o sursa a comicului.%ra.anac.e este neinstruit ,incult/,deformand neologismele din sfera lim#a"ului politic +sotietate,printip,docoment.!e e3prima confuz,cu diverse greseli+ &tautologie+entereseul si iar entereseul

&cacofonie+va sa zica ca nu le are Ticul sau verbal 'veti putintica ra#daresemnifica faptul ca su# masca #atranestii cauta sa castige timp pentru a gasi o solutie. Caracterizarea prin nume este si o sursa a comicului.0umele %ra.anac.e este derivat de la cuvantul tra.ana ,o coca moale,usor de modelar,deciziile persona"ului fiind modelate de enteres,de -oe sau de cei de la centru. III.$rincipala trasatura de caracter

rincipala trasatura de caracter a persona"ului -a.aria %ra.anc.e poate fi considerata mai de(raba disimularea decat naivitatea)trasatura ilustrata in in scena IV din actul I
$iscutia dintre %ra.anac.e si %ipatescu privitoare la scrisoarea de amor pe care o avea Catavencu il face pe prefect sa se teama ca va fi dezvaluita relatia amoroasa dintre el si -oe %ra.anac.e. Comicul de situatie al acestei scene este monumental, deoarece %ra.anac.e este cel care il consoleaza pe %ipatescu, sustinand ca scrisoarea este o plastografie ,un fals & n.n./ ordinara, desi, amplifica el spaima prefectului, scrisul seamana atat de #ine, incat 5sa zici si tu ca e a ta, dar sa "uri, nu altceva, sa "uri65. %ra.anac.e ii reda, din memorie, te3tul scrisorii, adaugand, aluziv, si e3plicatiile impre"urarilor concrete, precise, identificand e3act momentul intalnirii amoroase dintre cei doi+ 5!cumpa mea -oe, venera#ilul ,adica e7/ merge deseara la intrunire ,intrunirea de alaltaieri sear'/. & 8u ,adica t7/ tre#uie sa stau acasa, pentru ca astept depesi de la 2ucuresti, la care tre#uie sa raspunz pe data9 poate c.iar sa ma c.eme ministrul la telegraf. 0u ma astepta, prin urmare, si vino tu ,adica nevasta&mea, :oitic'/, la cocoselul tau ,adica t7/ care te adora, ca totdeauna, si te saruta de o mie de ori, 1anica ,priveste lung pe %ipatescu, care e in culmea agitatieI/5. $eoarece -a.aria se aratase indignat si refuzase sa creada ca scrisoarea este reala, 0ae Catavencu il amenintase ca o va pu#lica in ziarul 5Racnetul Carpatilor5, al carui proprietar era si va afisa originalul 5in cercevea, ca s&o vaza oricine&o pofti5. 0aivitatea lui -a.aria %ra.anac.e si calmul sau contrasteaza cu z#uciumul amorezilor %ipatescu si -oe %ra.anc.e care actioneaza impulsiv,contradictoriu ,pentru a smulge scrisoarea santazistului.

'utocaracterizarea eviden=iaz> disimularea ?i viclenia, ascunse dup> atitudineadiplomat> a lui -a.aria %ra.anac.e+ @'poi, dac> um#l> el cu mac.iaverlAcuri, s>&idau eu mac.iaverlAcuri... 0&am um#lat Bn via=a mea cu diploma=ie5 -a.aria este o persoan> calm>,impertur#a#il>, cu o gAndire plata,care ascunde, Bn fapt,viclenia rudimentar> ?i periculoas>,c>ci cunoa?te arta disimul>rii Bn conte3tul politic. 'stfel, cAnd partidul pecare Bl conduce este ?anta"at de Ca=avencu ?i amenin=at cu pu#licarea scrisorii de amor compromi=>toare, %ra.anac.e nu se agit>, ci,a#il,r>spunde cu un contra?anta" prindescoperirea unei poli=e falsificate de avocat. %ot cu a#ilitate Bi com#ate pe 1arfuridi ?i2rAnzovenescu, mem#ri ai partidului local, care Bl #>nuiau pe prefect de tr>dare. ,C. I. Ce rezult> din gesturi,

fapte, atitudini, vor#e./$eviza, principiul de via=> al persona"ului & @Bntr&o societate f>r> moral ?i f>r> prin=ip... tre#uie s> ai ?i pu=in> diploma=ie5 & este rostit> pentru a fi totu?i Bnc>lcat>.@4enera#ilul5 practic> Bn?el>ciunea ?i frauda falsificAnd listele de aleg>tori ?i promi=Andu&ilui $andanac.e unanimitatea Bn alegeri. ,C. I. din fapte/. 'ceast> imagine de naivitate ascunde Bns> arta disimul>rii+ Bns>?i acceptarea tacit> a triung.iului con"ugal ,@$e opt ani tr>im Bmpreun> ca fra=ii5/ sau calmarea prefectului %ip>tescu, @tul#urat5 de prezen=a #ile=elului de amor ,ce dezv>luie rela=iaadulterin> cu d&na %ra.anac.e/ Bn mAinile lui Ca=avencu, vor#esc Bn acest sens. ,C. I. dinfapte, atitudini/.

,elatia dintre tefan Tipatescu si %oe Tra&anac&e

Reprezentata pe scena in 1884 ,comedia O scrisoare pierdutade Ion Luca Caragiale este a treia dintre cele 4 scrise de autor,o capodopera a genului dramatic.

II.4 elemente
1.Tema 2.Actiunea '.Conflict

4. ursele comicului

III.Tipolo(ie)statut !tefan %ipatescu este prefectul "udetului,dar intruc.ipeaza in acelasi timp ,tipul don"uanuluiCal primului amorez. !tefan %ip>tescu este , Bn cadrul tipologiei realiste, a lui Caragiale, un persona" de ec.ili#ru dramatic, ferit de caricatur>, avAnd ?i unele calit>=i intelectuale ?i afective9 este tipul conduc>torului orgolios, al Bnaltului func=ionar. -oe %ra.anac.e este tipul coc.etei si al femeii voluntare .'utorul ii fi3eaza statutul social prin raportarea la sotul ei,-a.aria %ra.anac.e,cel mai important om politic al "udetului+sotia celui de sus. -oe ii poate manevra pe ceilalti dupa vointa sa ca pe niste marionete ,folosindu&se de pozitia de prima doamna a micului oras de provincie.$e aceea ii promite lui Catavencu +eu te aleg,eu si cu #ar#atul meu9mie sa imi dai scrisoarea. %ipatescu apartine tipului politic ,dar spre deose#ire de ceilalti ,este un om educat.Imoralitatea lui se manifesta in planul vietii de familie.-oe si %ipatescu nu fac greseli de e3primare ca alte persona"e ale comediei. -oe %ra.anac.e are un rol esen=ial Bn construirea conflictului comic, dat fiind faptul c> ea pierde scrisoare de dragoste pe care i&o adreseaz> %ip>tescu. $e la acest eveniment l, intriga comediei va lua amploare. ierderea scrisorii de amor declanseaza actiunile contradictorii are amorezilor,care evidentieaza raportul neasteptat+caracter tare,-oe/&caracter sla#,!tefan/.$aca %ipatescu cere politistului rinstanda arestarea lui Catavencu si perc.ezitionarea locuintei pentru a gasi scrisoarea,-oe ,dimpotriva ordona eli#erarea lui,iar apoi se foloseste de mi"loacele de convingere feminine pentru a&l determina pe %ipatescu sa sustina candidatura avocatului din opozitie,in sc.im#ul scrisorii. cena
cena VI!declanseaza conflicul secundar" se petrece intre %ipatescu si -oe, ilustrand tot z#uciumul si tul#urarea de care sunt cuprinsi cei doi, de teama pu#licarii in gazeta a scrisorii de amor ce se afla tot in posesia lui Catavencu, desi acesta fusese perc.ezitionat si arestat. %ipatescu este ingri"orat o data in plus, deoarece gasise la telegraf anonima pe care o trimisesera 1arfuridi si 2ranzovenescu si o oprise, dar daca mai erau si altele;6 -oe propune ca solutie alegerea lui Catavencu pentru functia de deputat, fiind singura cale prin care poate capata inapoi pretioasa scrisoare. entru a&1 convinge pe 1anica sa&i dea voturile lui Catavencu, ea se foloseste de mi"loacele de convingere feminine+ plange, lesina, apoi devine energica, amenintatoare. 8ste .otarata sa faca orice pentru a recupera scrisoarea, mergand pana la afirmatia+ 5il spri"in eu, il aleg eu5, desi femeile nu aveau atunci drept de vot, dar se #aza pe influenta .otaratoare asupra sotului sau, care era presedintele partidului in "udetul respectiv.

rincipala trasatura a prefectului este impulsivitatea,o#servatie facuta de %ra.anc.e in mod directD+8 iute60&are cumpat.'minteri #un #aiat,destept ,cu carte,dar iute,nu face pentru un prefect. -oe,in sc.im#,in ciuda vaicarelilor,a lesinurilor,dar si a faptului ca e considerata o dama simtitoare,tot prote"and&o in virutea acestor aparente,ea este in realitate+femeia #ar#ata,stapana pe sine,care stie foarte #ine ce vrea si care ii manipuleaza pe toti dupa propriile dorinte. cena $incolo de aparente,in cuplu -oe&%ipatescu,femeia este polul rational ,puternic si care detine controlul asupra relatiei.1iind onest politic,%ipatescu refuza initial compromisul si ii propune -oei o colutie disperata si romantica,aratandu&se gata sa renunte la tot de dragul ei +!a fugim impreuna6 -oe intervine insa energic si refuzane#unia nevrand sa renunte in niciun fel la pozitia sa de prima doamna a orasului +8sti ne#un;$ar -a.aria;$ar pozitia ta;$ar scandalul si mai mare care s&ar aprinde pe urmele noastre;Iz#ucnirea scandalului o ingrozeste mai tare decat pierderea #ar#atului iu#it.Replica ei la intre#area amorezului %ipatescu +-oe6-oe6Ea i#esti;.... lamureste ipocrizia relatiei conditionata +%e iu#esc,dar scapa&ma6 In confruntarea dintre cei doi cu privire la sustinerea candidaturii lui Catavencu,prefectul este caracterul sla# pentru ca cedeaza pana la urma de dragul -oei+&In sfarsit,daca tu vrei...fie6. -oe adopt> voca#ularul specifi unei eroine de dram> romantic>, dar vor#ele ei sunt lipsite cu des>vAr?ire de suportul emotiv adecvat +@Omoar>&m> pe mine, care te&am iu#it, care am "ertfit totul pentru tineF Gn realitate, eroina nu a "ertfit decAt o fidelitate con"ugal> precar>, singurul @sacrificiu verita#il apar=inAndu&i lui %ip>tescu, r>mas Bn "ude= la insisten=ele ei. Contradic=ia apare cu atAt mai pregnant>, cu cAt -oe dovedise pu=in Bnainte c> nu edispus> s> renun=e la nici unul dintre atri#utele pozi=iei sale Bn societate